COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

31.1.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/5

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 8 noiembrie 2017

cu privire la modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții

(CON/2017/46)

(2018/C 34/05)

Introducere și temei juridic

La 2 și 20 februarie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari, cerințele de raportare și publicare a informațiilor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1) (denumită în continuare „modificări propuse la CRR”).

La 17 și 20 februarie 2017, BCE a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului (2) (denumită în continuare „modificări propuse la CRD”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece modificările propuse la CRR și CRD cuprind dispoziții care au incidență asupra misiunilor BCE privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din tratat și asupra contribuției Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, astfel cum se prevede la articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE sprijină pachetul de reformă bancară al Comisiei, care va pune în aplicare în legislația Uniunii elemente importante ale agendei de reformă globală în materie de reglementare. Se anticipează că propunerea Comisiei va întări în mod substanțial arhitectura de reglementare, contribuind astfel la reducerea riscurilor în sectorul bancar. Aceste progrese în privința reducerii riscurilor vor deschide calea către un progres simultan și proporțional în ceea ce privește partajarea riscurilor.

Prezentul aviz abordează chestiuni de importanță deosebită pentru BCE, care au fost împărțite în două secțiuni: 1. modificări ale cadrului de reglementare și de supraveghere existent al Uniunii; și 2. punerea în aplicare a unor standarde de supraveghere convenite la nivel internațional.

1. Modificări ale cadrului de reglementare și de supraveghere existent al Uniunii

1.1. Clarificări privind pilonul 2

1.1.1.

Modificările propuse în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor pilonului 2 aferente cadrului Basel III (3) în Directiva privind cerințele de capital (4) (CRD) urmăresc să obțină o convergență sporită în materie de supraveghere în Uniune printr-o definire mai clară a elementelor structurii în funcție de risc a capitalului și prin introducerea orientărilor pilonului 2 privind fondurile proprii suplimentare, precum și prin înăsprirea semnificativă a condițiilor în care autoritățile competente își pot exercita prerogativele de supraveghere în acest context.

1.1.2.

Deși în general BCE susține convergența în materie de supraveghere, propunerea de elaborare a unor standarde tehnice de reglementare privind cerințele de fonduri proprii suplimentare nu este instrumentul adecvat pentru atingerea acestui obiectiv.

În primul rând, cerințele pilonului 2 sunt specifice fiecărei instituții, ceea ce impune autorităților competente să facă uz de o marjă de apreciere în materie de supraveghere. Utilizarea exclusivă a standardelor tehnice de reglementare ale Autorității Bancare Europene (ABE) sau utilizarea acestora pentru componente ale elementelor de risc nu ar conduce la o abordare specifică fiecărei instituții, bazată pe risc, care să ia în considerare diversitatea profilurilor de risc ale instituțiilor, și de fapt ar împiedica autoritățile competente să țină pasul cu riscurile și evoluțiile din industrie.

În al doilea rând, Ghidul ABE privind procedurile și metodologiile comune pentru procesul de supraveghere și evaluare (SREP) (5) prevede deja o bază comună pentru punerea în aplicare consecventă a PSE în Uniune, oferind un nivel corespunzător al unei marje de apreciere în materie de supraveghere și putând fi suplimentat prin evaluări inter pares ABE. În ultimii ani, convergența s-a îmbunătățit în mod substanțial prin punerea în aplicare a acestui ghid (6) și a metodologiei PSE a BCE, care este aplicată în mod consecvent la nivelul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) (7).

Luând în considerare aceste evoluții pozitive, BCE consideră că actualul cadru este adecvat și că piața unică va continua să beneficieze în materie de convergență în baza instrumentelor existente, acestea putând fi eventual suplimentate prin extinderea utilizării evaluărilor inter pares ABE.

1.1.3.

În plus, modificările propuse la CRD acordă instituțiilor de credit, nu autorităților de supraveghere, competența de a decide, în anumite limite, asupra compoziției fondurilor proprii deținute în scopul îndeplinirii cerințelor pilonului 2 și exclud posibilitatea de a stabili cerințele pilonului 2 astfel încât acestea să fie acoperite în întregime prin fonduri proprii de nivel 1 de bază. BCE consideră că autoritățile de supraveghere ar trebui să-și păstreze competența de a stabili o cerință privind compoziția pentru fondurile proprii suplimentare și de a impune ca cerințele privind fondurile proprii suplimentare să fie acoperite exclusiv cu fonduri proprii de nivel 1 de bază. Dintr-o perspectivă prudențială, criza bancară și evenimentele mai recente de pe piețe au arătat că pot exista provocări semnificative în ceea ce privește tratamentul, de exemplu, al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentare, a căror capacitate de absorbție a pierderilor nu este la fel de eficientă ca în cazul fondurilor proprii de nivel 1 de bază și ale căror costuri ar periclita și mai mult profitabilitatea instituțiilor de credit. În plus, practica BCE ulterioară asumării atribuțiilor de supraveghere prudențială a fost de a stabili ca cerințele pilonului 2 să fie îndeplinite prin fondurile proprii de nivel 1 de bază. Prin impunerea acoperirii amortizoarelor numai prin fonduri proprii de nivel 1 de bază, organele legislative ale Uniunii și-au arătat preferința pentru capital de cea mai înaltă calitate. O modificare a practicii ar conduce la o previzibilitate mai redusă pentru instituțiile de credit și la condiții de concurență neechitabile.

1.1.4.

În timp ce introducerea unei baze comune pentru impunerea orientărilor în materie de capital va contribui la punerea în aplicare consecventă a acestor orientări la nivelul Uniunii, BCE consideră că modificările propuse la CRD ar trebui să reflecte mai clar necesitatea flexibilității în ceea ce privește stabilirea orientărilor pilonului 2. În special, ar trebui luată în considerare legătura dintre pragul testării la stres și stabilirea orientărilor pilonului 2. Întrucât testele de stres prudențiale servesc ca punct de pornire pentru stabilirea orientărilor pilonului 2, modificările propuse la CRD, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale actuale, ar trebui, de asemenea, să permită autorităților competente să aplice un prag fix în testele de stres la nivelul tuturor instituțiilor de credit, care poate fi mai scăzut decât cerințele totale de capital PSE (CTCP). Flexibilitatea de a utiliza un prag fix ar trebui să fie disponibilă ca opțiune permanentă. În plus, utilizarea CTCP ar trebui adaptată la metodologia utilizată în testarea la stres. De exemplu, utilizarea pragului CTCP în scenariul nefavorabil necesită aplicarea unei abordări a bilanțului dinamic. În plus, în modificările propuse la CRD ar trebui inclusă o dispoziție privind revizuirea la trei ani.

1.1.5.

De asemenea, modul în care orientările pilonului 2 interacționează cu cerințele privind amortizorul combinat ar trebui clarificate suplimentar. În special, ar trebui evitate conflicte potențiale cu obiectivul de politică privind amortizorul anticiclic de capital. Aceasta include eliminarea trimiterii la abordarea „fluctuațiilor economice ciclice” ca obiectiv de politică al orientărilor pilonului 2. În plus, deși ar trebui evitată orice suprapunere între orientările pilonului 2 și cerințele pilonului 2, modificările propuse la CRD ar trebui să clarifice că, atunci când un test de stres identifică tipuri suplimentare de risc de credit într-o situație ipotetică, iar acestea fac parte din cerințele pilonului 2, autoritățile competente păstrează posibilitatea de a aplica măsuri care abordează aceste riscuri în orientările pilonului 2.

1.1.6.

Modificările propuse la CRD limitează atribuțiile autorităților competente de a solicita instituțiilor de credit să le transmită informații suplimentare sau mai frecvente. Deși BCE sprijină pe deplin obiectivul fundamental de a evita duplicarea raportării și de a reduce costurile de raportare, posibilitatea de a solicita date cu caracter granular ad-hoc este esențială pentru a evalua în mod corespunzător profilurile de risc ale instituțiilor de credit, printre altele, în scopul PSE. Aceste riscuri sunt dificil de capturat în întregime ex ante prin raportare armonizată, în special din cauza modului în care se dezvoltă activitățile și riscurile instituțiilor de credit. În plus, autoritățile competente vor trebui întotdeauna să colecteze informații suplimentare cu caracter granular pentru a evalua în mod adecvat punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor de credit legate de anumite riscuri sau clase de active, de exemplu cu privire la creditele neperformante. Prin urmare, BCE consideră că aceste limitări ar trebui eliminate din modificările propuse la CRD.

1.1.7.

Autorităților competente ar trebui să li se permită să impună cerințe de fonduri proprii oricând riscul ratei dobânzii este o sursă semnificativă de preocupare, nu numai atunci când riscurile depășesc un anumit prag predefinit. De asemenea, mandatul propus pentru ABE în ceea ce privește precizarea anumitor concepte în scopul examinării expunerii instituțiilor de credit la riscul ratei dobânzii care rezultă din activitățile din afara portofoliului de tranzacționare sugerează o listă exhaustivă de circumstanțe în care sunt necesare măsuri de supraveghere ca urmare a unor modificări potențiale ale ratelor dobânzii (8). BCE consideră că ar trebui să se acorde mai multă flexibilitate autorităților competente în ceea ce privește impunerea măsurilor de supraveghere.

1.1.8.

Modificările propuse la CRD impun autorităților competente să consulte autoritățile de rezoluție înainte de adoptarea oricărei cerințe de fonduri proprii suplimentare (9). Deși BCE susține obiectivul realizării unei coordonări eficace cu autoritățile de rezoluție, propunerea consultării oficiale a autorităților de rezoluție înainte de determinarea unor cerințe de fonduri proprii suplimentare sau de furnizarea de orientări, astfel cum se prevede în CRD, s-ar dovedi excesiv de împovărătoare și nejustificat de formalistă în practică, fără îmbunătățirea esenței mecanismelor actuale. În plus, memorandumul de înțelegere existent între BCE și Comitetul unic de rezoluție (10), care a fost pus în aplicare pentru prima dată în contextul elaborării deciziilor PSE din 2016, asigură deja o cooperare eficientă. Luând în considerare caracterul neobligatoriu al orientărilor în materie de capital, decizia de a impune aceste orientări ar trebui să rămână în afara cadrului deciziilor comune și ar trebui să facă doar obiectul unui schimb de informații între membrii colegiului.

1.2. Interacțiunea dintre competențele microprudențiale și cele macroprudențiale

BCE susține în general eliminarea pilonului 2 dintre instrumentele macroprudențiale, dar își reiterează opinia potrivit căreia eliminarea cerințelor pilonului 2 nu ar trebui să conducă la un număr insuficient de instrumente pentru îndeplinirea mandatului autorităților și atingerea obiectivelor de politică al acestora (11). Prin urmare, sprijinul BCE față de eliminarea propusă a cerințelor pilonului 2 din instrumentarul macroprudențial face obiectul condiției ca instrumentarul să fie lărgit și să devină operațional. Un cadru macroprudențial operațional și eficace este deosebit de important într-o uniune monetară în care sunt necesare politici macroprudențiale pentru a aborda dezechilibre la nivel național sau sectorial, jucând astfel un rol cheie complementar în abordarea eterogeneității ciclurilor financiare și economice din statele membre și contribuind în acest mod la menținerea integrității pieței unice și la protejarea stabilității financiare. În același timp, cadrul revizuit ar trebui să evite facilitarea deciziilor de garantare care ar putea majora riscul de fragmentare a pieței și ar putea genera impedimente pentru consolidarea sistemului bancar.

În plan mai general, BCE reiterează importanța unei revizuiri macroprudențiale detaliate, astfel cum este prevăzută în contribuția BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la revizuirea cadrului de politică macroprudențială a Uniunii. Totodată, în ceea ce privește îmbunătățirea eficacității operaționale a cadrului macroprudențial, cel puțin următoarele ajustări ale cadrului actual sunt necesare în mod prioritar. În primul rând, ierarhia actuală pentru etapizarea mecanismului de activare [așa-numita „ordine de prioritate” (pecking order)] ar trebui retrasă. Aceasta oferă stimulente negative în ceea ce privește selectarea instrumentelor și determină o înclinație spre inacțiune. În al doilea rând, procedurile foarte variate de notificare și activare pentru măsuri macroprudențiale ar trebui raționalizate, simplificate și armonizate. Aceasta ar presupune, printre altele, instituirea unei proceduri de activare unificate și simplificate pentru utilizarea instrumentelor macroprudențiale prevăzute la articolul 458 din Regulamentul privind cerințele de capital (12) (CRR) și armonizarea procedurilor de activare pentru diferite amortizoare de capital într-un mod care să permită autorităților macroprudențiale să acționeze într-un mod eficient, eficace și rapid. În acest sens, ar trebui avute în vedere și modificări ale normelor privind amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică și amortizorul pentru riscul sistemic pentru a clarifica scopul de politică al acestor amortizoare, eliminând pe această cale suprapunerile și sporind eficacitatea utilizării acestora de către autorități În al treilea rând, procesul stabilit la articolul 136 alineatul (3) din CRD ar trebui optimizat astfel încât fiecare autoritate desemnată să evalueze trimestrial rata amortizorului anticiclic de capital corespunzătoare, dar să stabilească sau să restabilească rata numai dacă apare o modificare a intensității riscurilor sistemice ciclice. În acest context, procedurile de notificare a ratei amortizorului anticiclic ar trebui modificate la rândul lor, pentru a impune autorităților desemnate ale statelor membre participante la MUS să notifice BCE, de asemenea, informațiile prevăzute la articolul 136 alineatul (7) literele (a)-(g) din CRD. În fine, BCE consideră crucial ca respectivul cadru de politică macroprudențială să fie revizuit la intervale periodice, luând în considerare evoluțiile cadrului analitic, precum și experiența practică la punerea în aplicare a politicilor. În această privință, ar trebui introdusă și o dispoziție de revizuire cuprinzătoare a cadrului macroprudențial în următorii trei ani, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și gradul de adecvare al instrumentarului.

1.3. Derogare transfrontalieră pentru cerințe prudențiale

1.3.1.

BCE sprijină în general introducerea posibilității ca o autoritate competentă să deroge de la aplicarea cerințelor prudențiale pe bază individuală asupra unei filiale al cărei sediu principal este situat în alt stat membru decât cel al întreprinderii-mamă al acesteia, ceea ce este în conformitate cu instituirea MUS și a uniunii bancare.

1.3.2.

Garanții prudențiale și modificări tehnice suplimentare ar putea răspunde posibilelor preocupări privind stabilitatea financiară rezultate din aplicarea acestui mecanism de derogare în uniunea bancară, care este încă în curs de finalizare. În special următoarele două precondiții suplimentare ar putea fi introduse pentru ca filialele să beneficieze de derogare: (a) filialele eligibile pentru derogare trebuie să nu depășească în mod individual un anumit prag, de exemplu, pragurile pentru caracterul semnificativ stabilite în RMUS); și (b) derogarea ar trebui să facă obiectul unui plafon de 75 %, de exemplu cerința privind fondurile proprii minime ar putea fi redusă cel mult de la 8 % la 6 % din valoarea totală a expunerii la risc. În această privință, garanția ar fi necesară numai în raport cu valoarea cerințelor de fonduri proprii pentru care s-a acordat efectiv derogare. În plus, BCE recomandă ca aceste condiții să fie revizuite la trei ani de la intrarea lor în vigoare și că ar trebui acordată o atenție deosebită în special posibilității de a coborî și mai mult plafonul pe baza evoluției uniunii bancare.

1.3.3.

Modificările CRR propuse ar trebui să clarifice și faptul că garanția unei întreprinderi-mamă pentru o filială trebuie să fie reflectată adecvat în cerințele prudențiale pentru riscul de credit aplicabile întreprinderii-mamă respective. În special, întreprinderea-mamă ar trebui să dețină 100 % din drepturile de vot ale filialei.

1.3.4.

În ultimul rând, ar trebui instituite mecanisme de tranziție adecvate pentru aplicarea derogării transfrontaliere de la cerințele de capital, avându-se în vedere evoluția planificată a uniunii bancare prezentate în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind finalizarea uniunii bancare (13) (denumită în continuare „Comunicarea privind finalizarea uniunii bancare”).

1.4. Punerea în aplicare a Standardului Internațional de Raportare Financiară 9 (IFRS 9)

Modificările propuse la CRR oferă o perioadă de introducere treptată în ceea ce privește provizioanele pentru pierderile din credit preconizate în baza IFRS 9 (14), în scopul de a atenua impactul IFRS 9 asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază reglementate ale instituțiilor de credit (15). BCE recomandă ca perioada pentru măsurile tranzitorii aferente IFRS 9 să înceapă la 1 ianuarie 2018, cu o introducere treptată liniară (16). În acest context, președinția Consiliului este încurajată să accelereze legislația de punere în aplicare a regimului de tranziție pentru IFRS 9.

În plus, ar fi de preferat ca introducerea treptată să se aplice numai reducerii inițiale a fondurilor proprii de nivel 1 de bază la 1 ianuarie 2018 (abordare statică) și nu valorilor pierderilor preconizate calculate în baza IFRS 9 la data de raportare relevantă în perioada de tranziție (abordare dinamică), deoarece a doua abordare, de fapt, ar amâna aplicarea completă a IFRS 9 (17).

Pentru a evita dubla înregistrare a sumelor readăugate în fondurile proprii de nivel 1 de bază, BCE recomandă efectuarea unor corecții în perioada de tranziție asupra tuturor părților din CRR care implică reducerea fondurilor proprii de nivel 1 de bază, și anume pentru readăugarea la fondurile proprii de nivel 2, pentru sumele creanțelor privind impozitul amânat nededuse, precum și pentru reduceri ale valorilor expunerilor pentru abordarea standardizată a riscului de credit, efectul de levier și cadrul pentru expunerile mari.

Măsurile tranzitorii ar trebui să fie obligatorii pentru toate instituțiile, în caz contrar instituțiile care nu participă ar putea constrânge alte instituții să ia la rândul lor în mod anticipat aceste măsuri, ceea ce ar contraveni chiar scopului de a acorda mai mult timp pentru adaptarea la reducerea inițială a fondurilor proprii de nivel 1 de bază cu ocazia trecerii la IFRS 9.

1.5. Deduceri și ajustări suplimentare ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază

BCE apreciază clarificarea de către Comisie a sferei de acoperire a articolului 104 alineatul (1) litera (d) din CRD și a articolului 16 alineatul (2) litera (d) din RMUS astfel cum este prevăzut în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind mecanismul unic de supraveghere instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 (denumit în continuare „Raportul asupra MUS”) (18) și, în special, confirmarea faptului că autoritățile competente au permisiunea de a solicita unei instituții de credit să aplice ajustări specifice (deduceri, filtre sau măsuri similare) asupra calculelor privind fondurile proprii atunci când se apreciază că tratamentul contabil aplicat de instituția de credit nu este prudent din perspectiva supravegherii. BCE apreciază că o astfel de clarificare ar trebui introdusă direct în textul CRD pentru asigurarea securității juridice.

1.6. Întreprinderea-mamă din UE intermediară

BCE apreciază cerința de a înființa întreprinderi-mamă din UE intermediare pentru grupurile bancare din țări terțe cu două sau mai multe instituții cu sediul în Uniune, cu condiția îndeplinirii anumitor criterii sau a depășirii anumitor praguri (19), deoarece aceasta va permite autorității responsabile cu supravegherea consolidată să evalueze riscurile și soliditatea financiară a întregului grup bancar din Uniune și să aplice cerințe prudențiale la nivel consolidat.

Cu toate acestea, anumite aspecte ale modificărilor propuse la CRD necesită clarificări suplimentare pentru a evita arbitrajul de reglementare. În primul rând, cerința ar trebui să se aplice atât instituțiilor de credit, cât și sucursalelor din țări terțe (respectiv, inclusiv în cazurile în care operațiunile din Uniune ale grupului dintr-o țară terță se desfășoară, parțial sau exclusiv, prin sucursale). În al doilea rând, după înființarea unei întreprinderi-mamă din UE intermediare, ar trebui să fie impusă cerința ca sucursalele existente ale aceluiași grup bancar dintr-o țară terță care depășesc un anumit prag să fie reînființate ca sucursale ale unei instituții de credit autorizate în Uniune, pentru a evita oportunitățile de arbitraj de reglementare, deoarece supravegherea sucursalelor din țări terțe nu este armonizată. Este de asemenea important, pe termen mai lung, să se armonizeze cadrul de reglementare și de supraveghere în Uniune a sucursalelor din țări terțe. În al treilea rând, indiferent dacă întreprinderea-mamă din UE intermediară este înființată ca societate financiară holding, ca societate financiară holding mixtă sau ca instituție de credit, ar trebui să se asigure că acest cadru privind determinarea supravegherii pe bază consolidată nu conduce la un rezultat care nu este corespunzător și care ar putea compromite exercitarea unei supravegheri eficiente și eficace de către autoritățile competente care supraveghează pe bază individuală entitățile care aparțin grupului din țara terță. Prin urmare, atunci când întreprinderea-mamă din UE intermediară este înființată ca instituție de credit și pentru a crea condiții de concurență echitabile, ar trebui explorată introducerea unui criteriu similar celui stabilit la articolul 111 alineatul (5) din CRD, care se aplică în prezent societăților financiare holding și societăților financiare holding mixte. De asemenea, ar trebui clarificate domeniul de aplicare și procedura privind punerea în aplicare a articolului 111 alineatul (5) din CRD. În al patrulea rând, în cazul unui conflict între legislația din țări terțe și cerința privind o întreprindere-mamă din UE intermediară unică, care ar putea împiedica sau complica în mod inutil conformitatea cu cerința privind întreprinderea-mamă din UE intermediară, ar putea fi explorată acordarea unei derogări autorităților competente, în circumstanțe excepționale, privind o marjă de apreciere care să permită înființarea a două întreprinderi-mamă din UE intermediare separate (sau să permită separarea de entități specifice din întreprinderea-mamă din UE intermediară unică). În acest caz, pragul pentru cerința privind întreprinderea-mamă din UE intermediară ar trebui aplicat la nivelul întregului grup din țara terță, înainte de exercitarea marjei de apreciere, astfel încât exercitarea acestei marje de apreciere să nu conducă la o evitare a pragurilor aplicabile pentru înființarea unei întreprinderi-mamă din UE intermediare, astfel cum se prevede în modificările propuse la CRD.

1.7. Proporționalitate în raportare

În ceea ce privește obligațiile de raportare ale instituțiilor mai mici, BCE sprijină în general o abordare proporțională. În anumite cazuri, instituțiile mai mici ar trebui supuse unor cerințe de raportare simplificate, în conformitate cu dimensiunea, complexitatea și gradul de risc al acestora.

Reducerea propusă a frecvenței raportării în scopuri de reglementare (20) de către instituțiile de credit mici împiedică autoritățile competente să supravegheze în mod adecvat aceste instituții de credit (21). Rapoartele în scopuri de reglementare sunt foarte relevante, deoarece acestea fac parte din cele mai importante surse de informații pentru supravegherea continuă a instituțiilor mai mici. Disponibilitatea unor informații adecvate permite autorităților competente să-și adapteze intensitatea măsurilor de supraveghere cu privire la aceste instituții. În plus, deși o reducere a frecvenței raportării ar reduce costurile de asigurare a conformității pentru instituțiile de credit mai mici din perspectiva resurselor umane, ar fi improbabil să fie mai puțin apăsătoare din perspectiva IT de vreme ce instituțiile mai mici ar trebui în continuare să instaleze sisteme informatice corespunzătoare, iar majoritatea acestor costuri au fost deja suportate.

În locul reducerii frecvenței raportării în scopuri de reglementare, BCE sugerează modificarea domeniului de aplicare al raportării pentru instituțiile mai mici, după ce ABE evaluează impactul financiar al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (22) asupra instituțiilor de credit în ceea ce privește costurile de asigurare a conformității și beneficiile în materie de supraveghere (23).

Aplicarea consecventă a principiului proporționalității ar trebui recunoscută în mod mai sistematic la nivelul CRR. Ar trebui identificate cazuri specifice în care o proporționalitate sporită ar putea reduce costurile de asigurare a conformității fără compromiterea regimului de supraveghere prudențială. Ar putea fi prevăzută și o abordare mai proporțională, în special în domeniile guvernanței interne, al regimului privind competența și onorabilitatea, al remunerării și al publicărilor.

1.8. Restricții automate privind distribuirile

În ceea ce privește modificările propuse la CRD privind suma maximă distribuibilă (MDA – maximum distributable amount), BCE apreciază clarificarea privind structura capitalului. În plus, BCE propune includerea în MDA a tuturor profiturilor intermediare sau de sfârșit de exercițiu financiar care nu sunt deja incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază (minus toate distribuirile deja plătite), nu doar a profiturilor generate după ultima distribuire. Concentrarea pe cea mai recentă distribuire sau plată limitează profiturile care pot fi utilizate pentru calcularea MDA. Adesea, instituțiile de credit au multiple date de decizie privind plata cupoanelor, dividendelor și bonusurilor. Cu cât este mai mare frecvența cu care o instituție de credit ia decizii cu privire la distribuiri sau plătește distribuiri, cu atât este mai scurtă perioada în care sunt generate profiturile și, astfel, mai mic volumul profiturilor eligibile a fi utilizate în calcularea MDA. Această restricție nu se justifică în cazul în care profiturile intermediare sau de sfârșit de exercițiu financiar generate, dar care încă nu sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază, sunt mai ridicate decât distribuirile efectuate.

1.9. Riscul de credit și riscul de credit al contrapărții

1.9.1.

Deși legislația de nivelul 2 a clarificat în mod cuprinzător aspecte legate de modelare în ceea ce privește riscul de credit, de piață și operațional, aceste particularități încă lipsesc în ceea ce privește riscul de credit al contrapărții. BCE recomandă ca CRR să fie modificat pentru a solicita ABE să elaboreze standarde tehnice de reglementare cu criterii specifice de evaluare pentru metoda modelului intern (MMI) și pentru metoda avansată a ajustării evaluării creditului (A-CVA – advanced credit valuation adjustment). Aceste standarde tehnice de reglementare ar trebui să detalieze mai precis evaluarea pragului de semnificație pentru modificările și extinderile modelelor, atât pentru MMI, cât și pentru A-CVA. În sfârșit, ar trebui adăugată o dispoziție care să impună instituțiilor de credit să obțină aprobarea autorităților competente pentru a aplica abordarea A-CVA.

1.9.2.

Instituțiile de credit care au pus deja în aplicare MMI nu o utilizează în mod exclusiv, folosind alte metode (care nu sunt interne) pentru a calcula anumite expuneri ale acestora. Aceasta creează preocupări potrivit cărora este posibil ca un număr mare de instituții de credit să nu poată respecta cerința privind neaplicarea MMI în combinație cu alte metode. În acest scop, CRR ar trebui modificată pentru a da posibilitatea instituțiilor de credit să obțină permisiunea de a utiliza MMI pentru riscul de credit al contrapărții pe bază parțială permanentă, astfel cum acestea pot pentru alte tipuri de risc.

1.9.3.

În plus, regulile actuale din CRR pentru stabilirea parametrului scadenței ar trebui extinse pentru a acoperi expunerile la instrumente financiare derivate și la tranzacții de finanțare prin instrumente financiare, precum și tranzacțiile cu termen deschis.

1.9.4.

Definiția pentru delta de supraveghere propusă de Comisie pentru noua abordare standardizată la măsurarea expunerilor la riscul de credit al contrapărții ar trebui aliniată la standarde corecte din punct de vedere matematic ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB).

1.10. Tratamentul societăților financiare holding și al societăților financiare holding mixte

1.10.1.

BCE susține armonizarea și îmbunătățirea supravegherii societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte. Este important ca măsurile de supraveghere consolidată să poată viza direct întreprinderea-mamă a unui grup bancar, indiferent dacă este o instituție de credit sau o societate holding. În această privință, obiectivul fundamental în materie de supraveghere este de a asigura că întreprinderea-mamă desfășoară orientarea și coordonarea filialelor sale într-un mod care promovează în mod eficace supravegherea consolidată. În general, noul regim ar trebui să permită ca elementele caracteristice specifice ale unei societăți financiare holding sau ale unei societăți financiare holding mixte și rolul acestora în cadrul unui grup să fie luate în considerare în mod suficient pentru a se evita impedimente excesive în funcționarea grupului.

1.10.2.

Anumite aspecte ale modificărilor propuse la CRD și CRR ar putea beneficia de anumite îmbunătățiri sau clarificări. De exemplu, este necesară o clarificare a modului în care modificările propuse privind autorizarea societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte se corelează cu regulile existente privind supravegherea deținerilor calificate. În plus, modificările propuse la CRD și CRR nu indică suficient de clar care dintre dispozițiile actuale referitoare la o „instituție de credit” ar trebui înțeleasă ca incluzând o societate financiară holding și o societate financiară holding mixtă în scopul supravegherii consolidate. Sunt necesare precizări suplimentare și în legătură cu măsurile de supraveghere continuă pe care autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată le poate aplica unei societăți financiare holding și unei societăți financiare holding mixte.

1.10.3.

În plus, trebuie luat în considerare efectul modificărilor propuse la articolul 111 din CRD. Faptul că autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată poate fi situată în altă jurisdicție decât societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă constituie o preocupare deosebită. Autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată ar trebui astfel să asigure respectarea cerințelor consolidate de către o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă cu sediul în alt stat membru. Modificările CRD propuse ar trebui să includă dispoziții care să explice mai amănunțit cum să se desfășoare mai eficient cooperarea transfrontalieră în acest caz.

1.10.4.

În ultimul rând, modificările CRD propuse ar trebui să includă dispoziții care să clarifice tratamentul societăților financiare holding și al societăților financiare holding mixte existente care intră în sfera de aplicare a acestor dispoziții.

1.11. Supravegherea firmelor de investiții transfrontaliere mari

Firmele de investiții mari și complexe asemănătoare băncilor și care furnizează servicii de investiții cu impact asupra bilanțului acestora, în special cele cu operațiuni transfrontaliere, pot prezenta riscuri sporite pentru stabilitatea financiară, precum și un risc crescut de efecte de propagare asupra altor bănci. BCE consideră că supravegherea consolidată și individuală a firmelor de investiții transfrontaliere mari din Uniune asemănătoare băncilor necesită o atenție suplimentară, pentru a asigura standarde de supraveghere prudente și consecvente, în mod proporțional cu riscurile pe care le pot prezenta aceste firme. Una dintre posibilele opțiuni ar fi aceea de a modifica CRD/CRR pentru a asigura faptul că firmele de investiții transfrontaliere mari din Uniune sunt considerate instituții de credit (24). Aceasta ar fi relevantă pentru firmele de investiții care desfășoară frecvent activități de tip bancar de genul celor desfășurate și de bănci. Pentru firmele de investiții care nu intră în acea categorie ar trebui păstrată diferența actuală de tratament reflectată în aranjamentele naționale.

1.12. Competențe naționale

1.12.1.

Regulamentul privind MUS conferă BCE atribuții specifice privind supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, pentru a contribui la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar. Aceste atribuții sunt desfășurate ținând seama pe deplin și în mod corespunzător de unitatea și integritatea pieței interne și de tratamentul egal al instituțiilor de credit și în vederea prevenirii arbitrajului de reglementare (25). În acest scop, BCE trebuie să aplice integral dreptul relevant al Uniunii și, în cazul în care acesta cuprinde directive, legislația națională care transpune respectivele directive (26), în special CRD și Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (27) (BRRD). Cu toate acestea, anumite prerogative de supraveghere nu sunt menționate în mod specific în dreptul Uniunii, iar diferențele din legislația națională conduc la asimetrii în prerogativele de supraveghere ale BCE la nivelul statelor membre participante.

1.12.2.

În această privință, BCE a examinat deja domeniul de aplicare și întinderea prerogativelor de supraveghere existente și a elaborat o abordare pentru asigurarea unei interpretări consecvente a prerogativelor BCE. În ciuda acestei clarificări a competențelor BCE, acordarea unui temei juridic comun în dreptul Uniunii pentru aceste competențe de supraveghere ar determina o cerință de transpunere a acestora și ar clarifica interpretarea măsurii în care o prerogativă specifică acordată în temeiul dreptului național se încadrează în mandatul unei atribuții specifice conferite BCE. De asemenea, aceasta ar promova condiții de concurență echitabile în supravegherea bancară a Uniunii prin armonizarea prerogativelor de supraveghere ale autorităților competente. În acest scop, dreptul Uniunii ar trebui să includă o trimitere clară la prerogative de supraveghere suplimentare într-o serie de domenii, pentru a evita incertitudinea juridică cu privire la prerogativele de supraveghere directe ale BCE și pentru a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește prerogativele de supraveghere la nivelul uniunii bancare. Aceste domenii se referă în principal la achiziții în țări terțe, fuziuni, transferuri de active și alte decizii strategice, modificarea statutelor instituțiilor de credit și a acordurilor dintre acționarii acestora privind exercitarea drepturilor de vot, acordarea de credit părților afiliate, externalizarea activităților de către instituțiile de credit, prerogativele de supraveghere privind auditorii externi și prerogative suplimentare referitoare la autorizarea instituțiilor de credit.

1.13. Evaluarea competenței și onorabilității și persoanele care dețin funcții-cheie

1.13.1.

În prezent, CRD nu stabilește cerințe privind procedura care trebuie utilizată de autoritățile competente atunci când desfășoară evaluări asupra membrilor organelor de conducere. Prin urmare, practicile naționale diferă în mod substanțial în ceea ce privește momentul evaluării, termenele și măsura în care evaluarea are loc înainte sau imediat după desemnare. BCE recomandă modificarea dreptului Uniunii pentru a armoniza în continuare procesele de evaluare a competenței și onorabilității.

1.13.2.

Persoanele care dețin funcții-cheie au un impact important asupra gestionării zilnice a instituțiilor de credit și în structura generală de guvernanță a acestora. BCE recomandă modificarea dreptului Uniunii pentru a include o definiție a persoanelor care dețin funcții-cheie și pentru a clarifica definiția conducerii superioare. Mai mult, pentru a armoniza abordările naționale, ar trebui introdusă o dispoziție cu privire la prerogativele autorităților competente în ceea ce privește evaluarea persoanelor care dețin funcții-cheie în instituții semnificative.

1.14. Schimb de informații

Cadrul actual al Uniunii face puține trimiteri specifice la necesitatea cooperării între autoritățile competente responsabile pentru supravegherea prudențială și autoritățile de combatere a spălării banilor (28). De asemenea, nu există dispoziții explicite care să guverneze cooperarea între autoritățile competente pentru supravegherea prudențială și autoritățile responsabile pentru aplicarea regulilor privind separarea structurală. BCE propune ca dispozițiile CRD privind schimbul de informații confidențiale să fie modificate pentru a prevedea în mod explicit cooperarea cu aceste alte autorități.

1.15. Regimul de aplicare și regimul sancțiunilor

Lista încălcărilor care fac obiectul sancțiunilor în temeiul CRD nu include o serie de încălcări importante, și anume a cerințelor de capital ale pilonului 1, a regulamentelor și a deciziilor de supraveghere emise de o autoritate competentă, a cerinței de a solicita o aprobare prealabilă și a obligațiilor de a notifica autoritatea competentă. Prin urmare, statele membre dispun de o marjă de apreciere pentru a acorda autorităților competente prerogativa de a impune sancțiuni administrative în aceste cazuri. Această abordare poate conduce la inconsecvențe între statele membre și poate submina aplicarea eficace a cerințelor prudențiale. Pentru a contracara acest lucru, BCE propune extinderea listei de încălcări care fac obiectul sancțiunilor.

1.16. Opțiuni și marje de apreciere

1.16.1.

Existența opțiunilor și marjelor de apreciere naționale în reglementarea prudențială împiedică realizarea unui cadru unic de reglementare la nivelul Uniunii și adaugă un nivel suplimentar de complexitate și costuri, oferind totodată oportunități de arbitraj de reglementare. În special, opțiunile pentru statele membre creează obstacole în calea funcționării eficiente a MUS, care trebuie să ia în considerare diferite reglementări și practici din statele membre participante. Exercitarea simultană și divergentă a acestor opțiuni duce la un mozaic de reglementări care poate împiedica buna funcționare a supravegherii BCE în statele membre participante și în ceea ce privește expunerile față de țări terțe.

1.16.2.

În anumite cazuri, aceste divergențe afectează și prerogativele de supraveghere. Astfel, opțiunile și marjele de apreciere neautorizate, care nu sunt justificate din perspectivă prudențială ar trebui armonizate direct în legislația de nivelul 1. În mod similar, introducerea unor noi opțiuni și marje de apreciere ar trebui descurajată, cum este cazul, de exemplu, în modificările propuse la CRR în domeniul investițiilor de capital în fonduri.

1.17. Cerințe de fonduri proprii pentru expuneri față de contrapărțile centrale (CPC)

BCE susține introducerea unei perioade de exceptare predefinite în modificările propuse la CRR în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de CPC. Această perioadă de exceptare predefinită ar permite instituțiilor să ia în considerare o CPC dintr-o țară terță care a solicitat, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (29), să fie recunoscută ca CPC calificată. Această perioadă de exceptare este importantă pentru a oferi securitate juridică instituțiilor în ceea ce privește tratamentul expunerilor acestora într-un orizont de timp relevant. Cu toate acestea, BCE crede că acordarea unei perioade de exceptare maxime de cinci ani de la data depunerii unei cereri de recunoaștere (atunci când Comisia încă nu a adoptat un act de punere în aplicare) ar putea fi considerată excesivă având în vedere implicațiile potențiale în materie de stabilitate financiară care rezultă din expunerile față de CPC din țări terțe nerecunoscute. Prin urmare, BCE sugerează instituirea unei perioade de exceptare maxime mai scurte pentru expunerile față de CPC din țări terțe care încă nu au fost recunoscute în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

2. Punerea în aplicare a unor standarde de supraveghere convenite la nivel internațional

BCE apreciază punerea în aplicare în legislația Uniunii a unor standarde de supraveghere convenite la nivel internațional. Dată fiind interconectarea sistemului financiar global, sunt necesare standarde globale pentru a asigura comparabilitatea și condiții de concurență echitabile.

2.1. Indicatorul efectului de levier

2.1.1.

BCE sprijină introducerea unei cerințe privind indicatorul efectului de levier în dreptul Uniunii și calibrarea acestuia la 3 %, ceea ce corespunde standardelor CBSB și recomandărilor ABE (30). BCE recomandă ca punerea în aplicare detaliată a standardelor privind indicatorul efectului de levier în Uniune să aibă în vedere rezultatul discuțiilor purtate în prezent la nivel internațional, în special în cadrul CBSB, precum și orice alte evoluții la nivel internațional.

2.1.2.

Modificarea propusă la CRR elimină marja actuală de apreciere a autorităților competente privind exceptarea de la indicatorul de măsurare a expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier a oricăror expuneri intragrup deja exceptate de la ponderile de risc și expunerile generate de transmiterea economiilor reglementate (31), introducând în schimb excepții automate pentru aceste expuneri (32). BCE apreciază că instituțiile de credit ar trebui să poată exclude aceste expuneri de la indicatorul efectului de levier doar cu aprobarea prealabilă a autorității competente, după evaluarea riscurilor de bază legate de efectul de levier, ca în cazul legislației Uniunii aplicabile în prezent. În ceea ce privește instituțiile cu caracter semnificativ din MUS, evaluarea se bazează pe Ghidul BCE privind opțiunile și marjele de apreciere disponibile în dreptul Uniunii (33).

2.1.3.

În cazul în care excepția pentru expunerile care decurg din credite de export sprijinite în mod oficial (34) trebuie menținută, aceasta ar trebui să fie limitată în funcție de necesități, în măsura justificării sale pe baza unei necesități care apare la nivelul Uniunii, și nu pe baza preferințelor naționale, întrucât aceasta constituie o deviere de la standardele CBSB. Exceptarea automată a expunerilor care decurg din credite promoționale de la indicatorul de măsurare a expunerii (35) deviază de asemenea de la standardele CBSB și intră în conflict cu justificarea indicatorului efectului de levier ca indicator care nu se bazează pe risc. În plus, această exceptare automată nu corespunde recomandărilor ABE și împiedică o comparație eficientă a indicatorilor efectului de levier la nivel de piață. În fine, formularea mai multor exceptări, care sunt adesea neclare în ceea ce privește condițiile care trebuie îndeplinite, poate permite instituțiilor să interpreteze exceptările în modalități diferite, eventual conducând la exceptări cu o aplicare mai amplă, care nu vizează cazuri foarte specifice.

2.1.4.

BCE susține introducerea unei cerințe de majorare a indicatorului efectului de levier în mod specific pentru instituțiile globale de importanță sistemică (G-SII), care ar trebui să se bazeze pe standardele internaționale referitoare la proiectarea și calibrarea acestor cerințe, după finalizarea lor. Cerințele suplimentare pentru G-SII ar trebui să le reflecte relevanța sistemică și să ofere o capacitate suplimentară de absorbție a pierderilor, necesară pentru a asigura o protecție suplimentară împotriva unei potențiale situații de dificultate a acestora.

2.1.5.

De asemenea, modificările propuse la CRR prevăd compensarea marjei inițiale în cazul expunerilor la instrumente financiare derivate legate de compensarea pentru clienți, care este alt element care deviază de la standardele CBSB. Tratamentul marjei inițiale pentru aceste tranzacții este o chestiune sensibilă, fiind în prezent examinat la nivel internațional. Punerea în aplicare în Uniune ar trebui să reflecte concluziile acestei analize după finalizarea sa (36).

2.1.6.

Modificările propuse la CRR mențin abordarea curentă utilizată pentru calcularea indicatorului efectului de levier, care se bazează pe bilanțul la sfârșitul trimestrului (37). BCE recomandă revizuirea acestei dispoziții, luându-se în considerare discuțiile care au loc în prezent la nivel internațional cu privire la perioada de referință pentru calcularea indicatorului efectului de levier.

2.1.7.

Aspectul referitor la modul în care trebuie tratate rezervele băncilor centrale în scopul calculării expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier reprezintă o altă chestiune sensibilă care este examinată în prezent la nivel internațional. Punerea în aplicare a indicatorului efectului de levier în temeiul dreptului Uniunii ar trebui să ia în considerare concluziile acestei analize după finalizarea sa.

2.1.8.

BCE este de acord cu recomandările ABE conform cărora CPC nu ar trebui să facă obiectul unei cerințe privind indicatorul efectului de levier, chiar și în cazul în care aceste entități dețin o licență bancară în anumite state membre. Exceptarea acestor CPC de la indicatorul efectului de levier este justificată de garanțiile specifice impuse CPC prin Regulamentul (UE) nr. 648/2012, precum și de faptul că pasivele CPC, precum marjele deținute sub formă de depozite, sunt acumulate în principal în scopuri de management al riscurilor, și nu în vederea unor activități de finanțare a investițiilor.

2.2. Indicatorul de finanțare stabilă netă

2.2.1.

Modificările propuse la CRR deviază de la standardele CBSB privind tratamentul activelor lichide de calitate ridicată de nivel 1 prin aplicarea unui factor de 0 % pentru finanțarea stabilă obligatorie (RSF – required stable funding) în locul unui factor de 5 % (38). BCE propune să fie menținută o cerință de finanțare stabilă pentru activele lichide de calitate ridicată de nivel 1 (exclusiv numerarul și rezervele băncilor centrale, care ar trebui supuse unui factor de 0 % RSF), deoarece aceste active fac obiectul unui anumit risc de preț într-un orizont de timp de un an, chiar în absența unui scenariu de stres. Introducerea aceluiași tratament ca în indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate nu este adecvată, luând în considerare termenele diferite ale celor două standarde.

2.2.2.

De asemenea, modificările propuse la CRR deviază de la standardele CBSB referitoare la tratamentul riscului viitor de finanțare în contractele derivate (39). BCE apreciază mandatul acordat ABE pentru a raporta Comisiei cu privire la oportunitatea de a adopta un indicator mai sensibil la riscuri (40), dat fiind că standardele CBSB nu sunt suficient de sensibile la riscuri (41). Cu toate acestea, mecanismele tranzitorii propuse cuprind anumite deficiențe conceptuale care introduc oportunități de arbitraj de reglementare, iar impactul acestora asupra instituțiilor de credit încă nu a fost evaluat. Prin urmare, până la identificarea unei metodologii mai adecvate, BCE propune ca regimul tranzitoriu să se alinieze cu standardele CBSB.

2.2.3.

În ceea ce privește tratamentul tranzacțiilor de creditare garantate, modificările propuse la CRR aplică un factor RSF mai mic tranzacțiilor garantate și negarantate cu contrapărți financiare care au o scadență reziduală mai mică de șase luni în comparație cu ce se prevede în baza standardelor CBSB (42). Ar trebui desfășurată o analiză de ansamblu a factorilor aplicați tuturor tranzacțiilor garantate incluse în indicatorul de finanțare stabilă netă, pe baza unei analize aprofundate, pentru a stabili dacă factorii pentru anumite garanții reale și scadențe sunt calibrați în mod corespunzător. Până la realizarea unei astfel de analize, BCE propune să fie aplicați factorii RSF prevăzuți în standardele CBSB.

2.2.4.

Modificările propuse la CRR includ o exceptare de la cerința indicatorului de finanțare stabilă netă pentru activele și pasivele legate direct de obligațiuni acoperite generale conforme cu Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (43) și pentru obligațiunile de tip soft bullet și de tip conditional pass-through care îndeplinesc anumite criterii de declanșare a scadenței (44). BCE susține recomandarea ABE potrivit căreia ar trebui exceptate numai structurile de obligațiuni acoperite de tip pass-through finanțate în mod echivalent, dat fiind că acestea nu prezintă un risc de finanțare pentru banca emitentă (45). În contrast, BCE propune ca alte obligațiuni acoperite să nu fie exceptate de la indicatorul de finanțare stabilă netă, deoarece aceste obligațiuni, similar altor pasive pe termen mai lung, au riscuri de finanțare semnificative care nu sunt atenuate de caracteristicile structurale ale acestora. Luând în considerare importanța obligațiunilor acoperite în finanțarea bancară, o exceptare de facto a celor mai multe obligațiuni garantate în circulație conduce la o diluare semnificativă a standardelor prudențiale.

2.3. Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare

2.3.1.

BCE apreciază propunerea de punere în aplicare în dreptul Uniunii a noului standard CBSB privind riscul de piață care rezultă din revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare (FRTB – fundamental review of the trading book) (46). BCE recomandă ca punerea în aplicare detaliată în Uniune a standardului FRTB, în special mecanismele de tranziție adecvate, să aibă în vedere în mod corespunzător rezultatul discuțiilor purtate în prezent la nivel internațional și în mod deosebit la nivelul CBSB, precum și orice alte evoluții la nivel internațional. În plus, perioada de punere în aplicare de doi ani avută în vedere în prezent poate fi insuficientă pentru ca instituțiile să își demonstreze conformitatea cu cerințele aferente utilizării modelului și pentru ca autoritățile de supraveghere să poată evalua și aproba în mod corespunzător modelele de risc de piață. Acest lucru se datorează faptului că specificația tehnică pentru anumite aspecte importante ale abordării bazate pe modele interne va fi furnizată în standarde tehnice de punere în aplicare care vor fi disponibile doar la mult timp de la intrarea în vigoare a modificărilor propuse la CRR. Din acest motiv, ar fi recomandabil să se extindă faza de punere în aplicare.

2.3.2.

Regimul de tranziție propus, care introduce o recalibrare descendentă semnificativă (cu 35 %) a cerințelor de capital FRTB pe o perioadă de trei ani, reprezintă un motiv de preocupare, deoarece, pentru anumite instituții, ar putea conduce la cerințe de capital pentru riscul de piață semnificativ mai scăzute decât nivelurile actuale. Deși o perioadă de tranziție ar putea contribui la atenuarea impactului asupra cerințelor de capital ale instituțiilor de credit, BCE propune ca această calibrare tranzitorie să fie eliminată treptat, în baza unui calendar predefinit, și combinată cu un nivel minim care să împiedice scăderea cerințelor de capital pentru riscul de piață sub nivelurile actuale.

Cu privire la modificările suplimentare aduse cadrului privind riscul de piață în vederea atingerii unei mai mari proporționalități, BCE consideră că modificările propuse la CRR care permit instituțiilor cu portofolii de tranzacționare mici să utilizeze abordări simplificate reprezintă o suplimentare adecvată, în măsura în care pragurile de aplicare sunt menținute la nivelurile stabilite în propunere. Cu toate acestea, abordarea standardizată simplificată propusă ar trebui să fie suficient de sensibilă la riscuri și să conducă la cerințe de capital care sunt adecvate în comparație cu abordările noi aplicabile instituțiilor de credit mai mari. În acest scop, revizuirile viitoare ale CRR ar trebui să ia în considerare evoluțiile relevante la nivelul CBSB.

2.3.3.

Modificările propuse la CRR nu includ anumite elemente-cheie ale standardelor CBSB, precum specificarea testului privind atribuirea profitului și a pierderii direct în legislația de nivelul 1, lăsându-le în sarcina viitoarei legislații delegate. BCE propune ca aceste elemente să fie incluse direct în CRR, doar specificațiile tehnice fiind puse în aplicare în standarde tehnice.

2.3.4.

Modificările propuse la CRR oferă o marjă semnificativă în materie de modelare instituțiilor de credit, ceea ce ar putea conduce la divergențe semnificative în ceea ce privește practicile de supraveghere și modelarea riscului. Pentru a contracara acest lucru, BCE propune ca restricțiile asupra modelării elaborate ca parte a FRTB pe baza studiilor comparative să fie încorporate în CRR.

2.3.5.

Spre deosebire de standardele CBSB, modificările propuse la CRR permit instituțiilor de credit să aleagă fără restricții birourile de tranzacționare în privința cărora solicită aprobarea pentru modelul intern și pe cele pentru care vor menține abordarea standardizată. Pentru a împiedica arbitrajul de reglementare, autoritățile competente ar trebui, pe baza abordării alese de instituțiile de credit pentru birouri de tranzacționare comparabile, să poată stabili includerea birourilor de tranzacționare cu privire la care consideră că ar trebui să se încadreze în abordarea bazată pe modele interne.

Propunerile de redactare specifice ale personalului BCE cu privire la modificările propuse ale CRR și CRD însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru nu a fost adoptat de către Consiliul guvernatorilor. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe website-ul BCE.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 8 noiembrie 2017.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2016) 850 final.

(2) COM(2016) 854 final.

(3) Disponibil pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), la adresa www.bis.org

(4) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(5) A se vedea Ghidul EBA/GL/2014/13 al Autorității Bancare Europene din 19 decembrie 2014 privind procedurile și metodologiile comune pentru procesul de supraveghere și evaluare (SREP).

(6) A se vedea Raportul ABE privind convergența practicilor de supraveghere (EBA-Op-2016-11), 14 iulie 2016, disponibil pe website-ul ABE, la adresa www.eba.europa.eu

(7) În temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63) (RMUS), BCE desfășoară procese de supraveghere și, în acest scop, a definit o metodologie PSE comună; a se vedea, în special, Ghidul BCE privind supravegherea bancară din noiembrie 2014, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu. Prin urmare, a crescut în mod semnificativ consecvența în ceea ce privește cerințele suplimentare impuse instituțiilor de credit semnificative. În special în ceea ce privește instituțiile de credit semnificative din cadrul MUS, corelația dintre punctajele PSE globale și cerințele de capital a crescut de la 26 % înainte de 2014 la 76 % în 2016 (a se vedea pagina 44 din broșura privind metodologia PSE a MUS din 2016, disponibilă pe website-ul BCE pentru supraveghere bancară, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu).

(8) A se vedea noul articol 98 alineatul (5a) propus din CRD.

(9) A se vedea noul articol 104c propus din CRD.

(10) Memorandum de înțelegere între Comitetul unic de rezoluție și Banca Centrală Europeană din 22 decembrie 2015 privind cooperarea și schimbul de informații, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(11) A se vedea contribuția BCE la consultarea Comisiei Europene privind examinarea cadrului UE de politică macroprudențială (12 decembrie 2016), disponibilă pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(12) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(13) COM(2017) 592 final.

(14) A se vedea Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, IFRS 9 Financial Instruments („IFRS 9 – Instrumente financiare”) (2014), disponibil la www.ifrs.org

(15) A se vedea noul articol 473a propus din CRR.

(16) În conformitate cu noul punct 96A propus din documentul Basel III, a se vedea Standards: Regulatory Treatment of accounting provisions – interim approach and transitional arrangements („Standarde privind cadrul de reglementare al provizioanelor contabile – abordare interimară și mecanisme tranzitorii”), CBSB, martie 2017, disponibil pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org. Pe baza acestui punct, procentajele pentru fiecare an sunt determinate printr-o metodă liniară.

(17) A se vedea noul articol 473a propus din CRR.

(18) COM(2017) 591 final.

(19) A se vedea noul articol 21b propus din CRD.

(20) A se vedea noile articole 99 alineatul (4), 101 alineatul (5), 394 alineatul (3) și 430 alineatul (1) propuse din CRR.

(21) Această propunere ar afecta circa 80 % din toate instituțiile mai puțin semnificative.

(22) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).

(23) A se vedea noul articol 99 alineatul (7) propus din CRR.

(24) A se vedea Comunicarea privind finalizarea uniunii bancare, p. 19, și Raportul privind MUS, p. 8.

(25) A se vedea articolul 1 primul paragraf din Regulamentul privind MUS.

(26) A se vedea articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS.

(27) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(28) Nici CRD, nici Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73) nu prevăd în mod specific o cooperare de acest tip.

(29) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(30) Raportul ABE privind cerințele privind indicatorul efectului de levier în conformitate cu articolul 511 din CRR (nr. EBA-Op-2016-13), 3 august 2016, disponibil pe website-ul ABE, la adresa www.eba.europa.eu

(31) A se vedea noul articol 429a alineatul (1) litera (j) propus din CRR.

(32) A se vedea noul articol 429a propus din CRR.

(33) A se vedea Ghidul BCE privind opțiunile și marjele de apreciere disponibile în dreptul Uniunii (versiunea consolidată), noiembrie 2016, disponibil pe website-ul Supravegherii bancare a BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu

(34) A se vedea noul articol 429a alineatul (1) litera (f) propus din CRR.

(35) A se vedea noul articol 429a alineatul (1) litera (e) din CRR.

(36) A se vedea documentul consultativ CBSB Revisions to the Basel III leverage ratio framework („Revizuiri ale cadrului Basel III privind indicatorul efectului de levier”), 25 aprilie 2016, disponibil pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org

(37) A se vedea noul articol 429 alineatul (2) propus din CRR coroborat cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014.

(38) A se vedea noul articol 428r alineatul (1) litera (a) propus din CRR și punctul 37 din documentul Basel III al CBSB privind indicatorul de finanțare stabilă netă, octombrie 2014 (denumit în continuare „cadrul CBSB privind indicatorul de finanțare stabilă netă”), disponibil pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org

(39) A se vedea noul articol 428u alineatul (2) propus și noul articol 428x alineatele (2), (3) și (4) propus din CRR.

(40) A se vedea noul articol 510 alineatele (4) și (5) propus din CRR.

(41) A se vedea contribuția Eurosistemului la documentul de consultare al DG FISMA privind aspecte suplimentare pentru punerea în aplicare a indicatorului de finanțare stabilă netă în Uniunea Europeană, 14 septembrie 2016.

(42) A se vedea noul articol 428s litera (b) propus și noul articol 428u alineatul (1) literele (a) și (b) propus din CRR, precum și punctul 38 și punctul 39 litera (b) din cadrul CBSB privind indicatorul de finanțare stabilă netă.

(43) Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(44) A se vedea noul articol 428f alineatul (2) literele (c) și (d) propus din CRR.

(45) A se vedea recomandarea 6 din Raportul ABE privind cerințele de finanțare stabilă netă în temeiul articolului 510 din CRR (EBA Op/2015/22) din 15 decembrie 2015, disponibil pe website-ul ABE, la adresa www.eba.europa.eu

(46) Standardele CBSB: Cerințe minime de capital pentru riscul de piață, ianuarie 2016, disponibile pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org

31.1.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/17

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 8 noiembrie 2017

cu privire la revizuiri ale cadrului Uniunii de gestionare a crizelor

(CON/2017/47)

(2018/C 34/06)

Introducere și temei juridic

La 2 și 20 februarie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari, cerințele de raportare și publicare a informațiilor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1) (propunere denumită în continuare „modificări propuse la Regulamentul privind cerințele de capital”) (2).

La 17 și 20 februarie 2017, BCE a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului (3) (propunere denumită în continuare „modificări propuse la Directiva privind cerințele de capital”).

La 2 și 20 februarie 2017, BCE a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (4) (propunere denumită în continuare „modificări propuse la Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție”).

La 20 februarie 2017, BCE a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE și a Directivei 2007/36/CE (5) (propunere denumită în continuare „modificări propuse la Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare” (propuneri denumite în continuare în mod colectiv „regulamente și directive de modificare propuse”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentele și directivele de modificare propuse cuprind dispoziții care au incidență asupra misiunilor BCE privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din tratat și asupra contribuției Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, astfel cum se prevede la articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Punerea în aplicare a standardului privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (total loss-absorbing capacity) (TLAC) în Uniune

BCE apreciază regulamentele și directivele de modificare propuse, care urmăresc să pună în aplicare standardul privind TLAC al Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) (6) pentru instituțiile globale de importanță sistemică (global systemically important institutions) (G-SII) cu sediul în Uniune. Extinderea domeniului de aplicare al cerințelor privind TLAC asupra altei categorii de instituții de credit, de exemplu, alte instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions) (O-SII), ar genera probleme de calibrare, deoarece acestea au profiluri foarte eterogene. Cu toate acestea, în cazul în care este luată în considerare o extindere a domeniului de aplicare, o alternativă ar fi acoperirea unei subcategorii de O-SII, care sunt asemănătoare G-SII în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea, modelul de afaceri, interconectarea și importanța sistemică, eventual cu un nivel minim de calibrare inferior. Aceasta ar permite reflectarea mai exactă a diferențelor în comparație cu G-SII.

2. Modificări ale cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile (CMPE) (minimum requirement for own funds and eligible liabilities, CMPE)

2.1.

CMPE constă în două părți: cuantumul absorbției pierderilor și cuantumul recapitalizării. Modificările propuse la Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (7) (Banking Recovery and Resolution Directive) (BRRD) și Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție (8) (Single Resolution Mechanism Regulation) (SRMR) prevăd posibilitatea ca autoritatea de rezoluție să ajusteze cuantumul recapitalizării prevăzut de CMPE pentru a reflecta în mod adecvat riscurile care rezultă din modelul de afaceri, modelul de finanțare și riscul general (9). Aceasta permite autorității de rezoluție să țină seama de o reducere probabilă a activelor și de profilul de risc diferit al instituției după aplicarea instrumentelor de rezoluție și să ajusteze cuantumul recapitalizării la noua dimensiune mai mică a bilanțului.

În plus, BCE consideră că ar trebui să i se permită autorității de rezoluție, după consultarea autorității competente, să ajusteze cuantumul recapitalizării prevăzut de CMPE în sensul creșterii, pentru a oferi o „marjă de siguranță”. Acest mic amortizor va asigura că grupul și entitățile care rezultă din rezoluție au resurse suficiente pentru a acoperi pierderi neașteptate și costuri neprevăzute suplimentare care pot apărea în perioada ulterioară rezoluției și care, de exemplu, pot proveni din rezultatul final al evaluării sau pot fi legate de costurile care apar din punerea în aplicare a unui plan de reorganizare a activității. Valoarea unei astfel de marje de siguranță ar trebui stabilită de la caz la caz, în funcție de planul de rezoluție aferent instituției de credit.

2.2.

Modificările propuse la BRRD și SRMR permit unei autorități de rezoluție să transmită unei entități orientări în ceea ce privește deținerea de fonduri proprii și pasive eligibile peste nivelul prevăzut de CMPE, pentru a acoperi pierderile suplimentare potențiale ale entității și pentru a asigura încrederea pieței în rezoluție (10). BCE recomandă ca orientările privind CMPE propuse să fie eliminate întrucât contribuie la complexitatea cadrului fără a aduce beneficii clare. În primul rând, orientările privind CMPE pot majora calibrarea generală a CMPE, pentru că acestea pot fi percepute de piață ca o cerință care trebuie întotdeauna respectată Posibilitatea autorității de rezoluție de a transforma orientările privind CMPE, în cazul încălcării repetate a acestora, într-o CMPE obligatorie (11) pot întări percepția pieței că orientările privind CMPE contribuie în esență la o CMPE mai mare. În al doilea rând, orientările privind CMPE nu sunt necesare pentru verificarea respectării CMPE de vreme ce cerința privind amortizorul combinat este deja prevăzută deasupra CMPE în propunerea Comisiei. În al treilea rând, orientările privind CMPE nu pot fi justificate de obiectivul evitării restricțiilor automate privind suma maximă distribuibilă (Maximum Distributable Amount) (MDA) de vreme ce o încălcare a cerinței privind amortizorul combinat deja prevăzută deasupra CMPE ar trebui, în orice caz, să nu conducă la restricții automate imediate ale distribuirilor (12). În al patrulea rând, orientările privind CMPE nu par a fi necesare pentru majorarea flexibilității autorității de rezoluție de vreme ce și CMPE poate fi ajustată la nevoie, de exemplu prin luarea în considerare a marjei de siguranță propuse.

2.3.

În baza modificărilor propuse la Directiva privind cerințele de capital (13) (Capital Requirements Directive) CRD (14), instituțiile de credit nu vor îndeplini cerința privind amortizorul combinat dacă nu au suficiente fonduri proprii și pasive eligibile pentru a îndeplini în același timp cerința privind amortizorul combinat, cerințele de capital și CMPE. Deoarece cerința privind amortizorul combinat este situată atât deasupra CMPE (15) (primul scenariu), cât și deasupra cerințelor de capital (16) (al doilea scenariu), competențele de abordare a unei nerespectări a amortizoarelor trebuie adaptate în funcție de situația respectivă. Deși autoritatea de rezoluție este bine plasată pentru a solicita un plan de restabilire a CMPE în primul scenariu, autoritatea competentă ar trebui să acționeze în concordanță cu CRD în al doilea scenariu.

2.4.

Procesul de abordare sau de eliminare a obstacolelor în calea posibilității de rezoluție din cauza unei nerespectări a amortizoarelor situate deasupra CMPE (17) ar trebui modificat pentru a include consultarea autorității competente, după cum se prevede deja în legătură cu alte obstacole. De asemenea, autoritățile de rezoluție ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește termenele, pentru a se asigura că instituția de credit dispune de suficient timp, dacă este necesar, pentru a elabora cea mai adecvată strategie pentru a aborda nerespectarea amortizoarelor. În plus, BCE apreciază propunerea Comisiei, care permite autorității de rezoluție să solicite unei instituții să schimb profilul de scadență al instrumentelor CMPE ca parte a măsurilor care urmăresc depășirea impedimentelor în calea posibilității de rezoluție (18).

2.5.

BCE recomandă ca modificările propuse la BRRD și SRMR să clarifice faptul că autoritățile de rezoluție au sarcina de a monitoriza nivelurile de instrumente eligibile în cadrul CMPE disponibile și indicatorul CMPE în sine, ținând seama de toate calculele privind deducerile. În mod similar, ar trebui clarificat că autoritățile de rezoluție au, de asemenea, atribuția de a monitoriza conformitatea cu CMPE și de a informa autoritatea competentă cu privire la orice nerespectări și alte evenimente relevante care pot afecta capacitatea instituției de credit de a respecta CMPE sau orientările privind CMPE.

2.6.

În cazul unei nerespectări a CMPE care coincide cu o nerespectare a cerințelor de capital, autoritatea competentă ar trebui să abordeze mai întâi nerespectarea cerințelor de capital prin adoptarea măsurilor relevante, respectiv măsuri de supraveghere sau utilizarea competențelor de intervenție timpurie în consultare cu autoritatea de rezoluție. Această consultare ar trebui să fie scurtă, pentru a asigura o reacție promptă la nerespectarea cerințelor de capital. În plus, la exercitarea competenței sale de a aborda nerespectarea CMPE, autoritatea de rezoluție trebuie să țină seama de măsurile adoptate de autoritatea competentă.

2.7.

În baza modificărilor propuse la Regulamentul privind cerințele de capital (19) (Capital Requirements Regulation) (CRR), răscumpărarea anticipată a datoriilor eligibile necesită o aprobare prealabilă pentru a evita o erodare a pasivelor care pot fi recapitalizate intern. Autoritatea de rezoluție ar trebui să fie responsabilă pentru acordarea acestei aprobări, deoarece este responsabilă și pentru determinarea CMPE și stabilirea volumului și calității instrumentelor care vor fi necesare pentru strategia de rezoluție preferată (20).

Ar trebui impus ca autoritatea de rezoluție să se consulte cu autoritatea competentă în cazurile în care o instituție de credit convertește pasivele eligibile în cadrul CMPE în instrumente de fonduri proprii, pentru a asigura conformitatea cu cerințele de capital, deoarece aprobarea unei astfel de măsuri poate fi necesară pentru a păstra poziția de capital aferentă continuității activității instituției. În fine, modificările ar trebui să clarifice faptul că instrumentele de pasive eligibile cu o scadență reziduală sub un an fac, de asemenea, obiectul acestei cerințe de aprobare prealabilă atunci când entitatea sau grupul supus rezoluției nu respectă CMPE.

2.8.

BCE consideră că ar fi benefice modificările propuse la CRD, potrivit cărora restricțiile automate privind MDA nu se aplică atunci când nerespectarea cerinței privind amortizorul combinat se datorează incapacității instituției de a înlocui pasivele care nu mai îndeplinesc criteriile de eligibilitate sau de scadență prevăzute de CMPE (21). Această exceptare ar trebui extinsă pentru a include situația în care instituția nu respectă cerința privind amortizorul combinat prevăzută deasupra CMPE (22) deoarece suferă o reducere a fondurilor proprii dar nu încalcă cerința amortizorului combinat prevăzută deasupra cerințelor de capital. Într-o astfel de situație, instituția de credit poate avea în continuare un nivel relativ ridicat de fonduri proprii, care, luate în considerare în mod izolat fără CMPE, ar fi suficiente pentru a-și îndeplini cerințele de fonduri proprii și cerința privind amortizorul combinat.

2.9.

BCE recomandă ca propusa exceptare de la aplicarea restricțiilor MDA în cazul în care instituția de credit nu dispune de instrumente prevăzute de CMPE să nu fie limitată la o perioadă de șase luni, deoarece aceasta nu ar constitui o întârziere suficientă a aplicării automate a restricțiilor MDA și, astfel, ar putea totuși contribui la intensifica tensiunilor de pe piețele de finanțare atunci când este necesar să se emită noi instrumente de capital sau de natura datoriei (23). În schimb, exceptarea ar trebui să se aplice pentru o perioadă de 12 luni, ceea ce va oferi instituției timp suplimentar pentru a emite instrumente eligibile în cadrul CMPE. Acest lucru este deosebit de relevant întrucât instrumentele CMPE în general au scadențe mai scurte decât instrumentele de fonduri proprii și, prin urmare, implică riscuri de refinanțare mai mari, care ar putea coincide cu tensiuni viitoare pe piețele de finanțare.

2.10.

Dintr-o perspectivă de stabilitate financiară, nu sunt dezirabile deținerile încrucișate de pasive în cadrul CMPE între instituții de credit. Pentru a preveni dubla înregistrare și pentru a limita efectele de contagiune, regulile de deducere ar trebui să se aplice tuturor deținerilor de pasive în cadrul CMPE externe, respectiv emise către entități dinafara grupului de rezoluție indiferent de tipul de instituție de credit, adică nu numai G-SII. Aceeași metodă propusă în prezent pentru G-SII ar trebui să se aplice tuturor instituțiilor de credit, respectiv deducerile să fie efectuate din pasivele eligibile în cadrul CMPE și din fondurile proprii pe baza unei abordări corespunzătoare în materie de deducere. În general, alte aspecte ale regulilor privind deducerile ar trebui să fie consecvente cu ceea ce a fost agreat la nivel internațional cu privire la Lista termenilor și condițiilor privind TLAC ale CSF și cadrul Basel III (24), inclusiv pentru grupurile bancare cu mai mult de o entitate de rezoluție și un grup de rezoluție.

2.11.

Dintr-o perspectivă de stabilitate financiară, posibilitatea de rezoluție se poate reduce în cazul în care instrumentele de natura datoriei cu rang prioritar „neprivilegiate”, precum și instrumentele de natura datoriei subordonate, ar fi deținute de investitori individuali. Prin urmare, ar putea fi luate în considerare cerințe de publicare clare și ușor de înțeles, precum și alte garanții care să sporească gradul de conștientizare de către investitori a riscurilor asociate acestor instrumente. În același sens, ar putea fi recomandabil să se ia în considerare impunerea unei valori nominale minime de cel puțin 100 000 EUR pe unitate pentru fiecare instrument. Aceasta ar crește pragul investiției și, prin urmare, gradul de conștientizare de către investitori, limitând astfel implicarea directă a investitorilor individuali. Ar trebui urmărită crearea unui cadru comun la nivelul Uniunii cu privire la aceste aspecte pentru a evita abordări divergente la nivelul statelor membre, ceea ce ar conduce la fragmentare pe piața Uniunii pentru aceste instrumente (25).

2.12.

Ar trebui clarificat tratamentul grupurilor care urmează să facă obiectul rezoluției în baza unei abordări cu mai multe puncte de intrare. În primul rând, definiția unui „grup supus rezoluției” ar trebui să excludă filiale din țări terțe care sunt ele însele puncte de intrare, deoarece acestea vor fi tratate separat de restul grupului în cazul rezoluției (26). În al doilea rând, modificările ar trebui să clarifice faptul că respectarea CMPE la nivelul entității supuse rezoluției trebuie realizată pe bază consolidată la nivelul grupului supus rezoluției (27). În al treilea rând, regulile propuse privind deducerile din pasivele eligibile aplicabile grupurilor care urmează să facă obiectul rezoluției în baza abordării cu mai multe puncte de intrare (28) ar trebui să reflecte pe deplin lista termenilor TLAC în ceea ce privește ajustările permise și componentele formulei.

3. Dispoziții tranzitorii pentru CMPE

3.1.

Un factor cheie la punerea în aplicare a unei CMPE specifice la nivel de entitate este stabilirea unei perioade de tranziție adecvate. Nivelul potențial ridicat de deficite din perspectiva CMPE care pot apărea la momentul introducerii noilor niveluri armonizate ar putea prezenta provocări semnificative pentru anumite instituții de credit în ceea ce privește îndeplinirea acestor cerințe în timp util în mediul macroeconomic actual. Prin urmare, BCE propune introducerea unei perioade de tranziție minime adecvate la nivelul instituțiilor de credit, care nu ar trebui să fie mai scurtă decât perioada aplicabilă G-SII stabilită în lista termenilor TLAC. În plus, autoritatea de rezoluție ar trebui să dispună de flexibilitatea de a stabili, de la caz la caz, o perioadă finală de conformare care să fie mai lungă decât acest minim armonizat. BCE recomandă clarificarea faptului că orice prelungire, dincolo de perioada minimă de tranziție pentru o anumită instituție, ar trebui să se bazeze pe o evaluare a dificultăților pe care o astfel de instituție le-ar întâmpina în încercarea de a respecta CMPE din cauza accesului limitat la piață sau capacității pe piață, sau a unor constrângeri similare în mediul macroeconomic relevant.

3.2.

În plus, BCE consideră că ar fi benefică introducerea de noi criterii de eligibilitate pentru instrumentele eligibile în cadrul CMPE, care să alinieze criteriile de eligibilitate ale CMPE la criteriile de eligibilitate pentru TLAC (29) și să introducă elemente suplimentare care îmbunătățesc permanența instrumentelor eligibile în cadrul CMPE (30). Acestea vor contribui la asigurarea capacității CMPE de absorbție a pierderilor la momentul rezoluției. Totuși, elementele suplimentare care depășesc criteriile de eligibilitate pentru TLAC pot conduce la deficite suplimentare, de exemplu, făcând neeligibile pasivele cu clauze de accelerare, care ar trebui luate în considerare de la caz la caz în momentul stabilirii perioadei de tranziție finale pentru respectarea CMPE. În mod alternativ, modificările propuse la CRR ar putea fi reformulate pentru a preciza că pasivele care anterior erau eligibile în cadrul CMPE, dar nu respectă noile elemente suplimentare, vor face obiectul „păstrării drepturilor obținute”, ceea ce înseamnă că acestea vor continua să fie eligibile la fel ca în baza regimului actual. Un asemenea regim de păstrare a drepturilor obținute ar trebui eliminat treptat într-un orizont de timp rezonabil.

3.3.

În ceea ce privește cerința ca pasivele care rezultă din instrumente de natura datoriei cu elemente derivate integrate să fie excluse din pasivele eligibile, sunt necesare clarificări suplimentare ale definiției „elementelor derivate integrate”. Acest lucru ar putea fi realizat prin elaborarea unor standarde tehnice de reglementare corespunzătoare (31).

4. Măsuri de intervenție timpurie

4.1.

Există o suprapunere semnificativă între măsurile de supraveghere în temeiul CRD (32) și al Regulamentului privind MUS (33) și măsurile de intervenție timpurie prevăzute în BRRD, în ceea ce privește atât conținutul, cât și condițiile de aplicare a acestora. Această suprapunere creează dificultăți semnificative la punerea practică în aplicare a cadrului de intervenție timpurie, în special având în vedere absența clarității în ceea ce privește condițiile de intervenție timpurie.

4.2.

În plus, competențele de intervenție timpurie ale BCE trebuie exercitate pe baza transpunerilor naționale individuale ale BRRD (34). Aceasta conduce la incertitudini cu privire la măsurile disponibile și condițiile de exercitare a acestora în fiecare stat membru.

4.3.

Prin urmare, BCE recomandă eliminarea din BRRD a măsurilor de intervenție timpurie care sunt deja disponibile în CRD și Regulamentul privind MUS, precum și modificarea Regulamentului privind MUS în sensul includerii într-un regulament a unui temei juridic pentru competențele de intervenție timpurie ale BCE, pentru a facilita aplicarea consecventă a acestora.

5. Instrument de moratoriu pre-rezoluție

5.1.

Modificările propuse la BRRD conferă competențe noi de suspendare a obligațiilor de plată și de livrare atât autorităților competente, cât și autorităților de rezoluție. Deși BCE în general apreciază armonizarea acestor competențe la nivelul Uniunii, BCE se așteaptă ca aceste competențe ample să fie exercitate numai în circumstanțe extreme, dacă va fi într-adevăr necesar. Datorită naturii sale excepționale și a impactului disruptiv asupra contractelor, o decizie asupra instrumentului de moratoriu ar trebui adoptată printr-o coordonare strânsă între toate autoritățile relevante. BCE sugerează introducerea unei proceduri pentru alocarea responsabilității pentru un moratoriu fie autorității de competente, fie autorității de rezoluție, în funcție de momentul impunerii moratoriului; înainte sau după luarea deciziei privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate”. O astfel de deciziei ar trebui, ca regulă, să evite impunerea de moratorii succesive. Doar în mod excepțional, atunci când este întemeiată pe circumstanțe specifice și în conformitate cu principiul proporționalității, autoritatea de rezoluție ar trebui să poată impune un moratoriu suplimentar pentru a acoperi perioada dintre decizia privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate” și luarea măsurilor de rezoluție.

5.2.

În general, un instrument de moratoriu pre-rezoluție ar trebui să fie separat și independent de măsurile de intervenție timpurie. Obiectivul primar al unui moratoriu pre-rezoluție ar trebui să fie împiedicarea unei deteriorări grave a bilanțului unei instituții de credit. În special, instrumentul de moratoriu pre-rezoluție ar oferi suficient timp autorității competente, dacă este necesar, pentru a finaliza evaluarea privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate”, luând în considerare și timpul necesar pentru a lua o astfel de decizie oficială, care necesită și consultarea autorității de rezoluție. În plus, un moratoriu oferă autorității de rezoluție timp suplimentar pentru a începe în paralel pregătirile privind atribuțiile sale de rezoluție Perioada maximă pentru un moratoriu ar trebui să fie în total de cinci zile lucrătoare, o limitare care este necesară și în vederea impactului grav al unui moratoriu asupra drepturilor creditorilor. BCE avertizează că perioadele prelungite în care deponenții nu au acces la depozite subminează încrederea în sistemul bancar și, în final, ar putea crea riscuri pentru stabilitatea financiară.

5.3.

Un moratoriu pre-rezoluție eficace trebuie să aibă cea mai mare sferă de acoperire posibilă pentru a permite o reacție în timp util la ieșirile de lichidități. Excepția generală pentru depozite acoperite și pentru creanțele în baza sistemelor de compensare pentru investitori ar trebui înlocuită de exceptări discreționare limitate care ar urma să fie acordate de autoritatea competentă, pentru a păstra un anumit grad de flexibilitate. În baza acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, permite deponenților să retragă o sumă limitată din depozite pe bază zilnică, în conformitate cu nivelul de protecție stabilit prin Directiva privind schemele de garantare a depozitelor (DSGD) (35), ținând cont totodată de potențialele constrângeri tehnice și de lichiditate. Ar trebui instituite anumite garanții pentru protejarea drepturilor deponenților, precum o comunicare clară privind momentul în care va fi restabilit accesul la depozite. În fine, ar trebui evaluate implicațiile posibile în baza DSGD, întrucât instrumentul de moratoriu pre-rezoluție nu ar fi util dacă s-ar considera că ar declanșa indisponibilitatea depozitelor în temeiul DSGD.

5.4.

BCE recomandă extinderea exceptărilor existente de la moratoriu legate de infrastructurile pieței financiare (IPF), inclusiv contrapărțile centrale, și către (a) depozitari centrali de valori mobiliare (DCVM) din țări terțe recunoscuți de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe în conformitate cu Regulamentul privind depozitarii centrali de valori mobiliare (36), și (b) sisteme de plăți din țări terțe care fac obiectul unui mecanism de monitorizare pe bază de cooperare care implică cel puțin o bancă centrală din Sistemul European al Băncilor Centrale. O suspendare care interzice unui participant (instituție de credit) să efectueze vreo plată către o IPF va determina în fapt ca participantul respectiv să nu-și mai poată îndeplini obligațiile pe măsură ce acestea devin scadente. Pentru obligațiile de plată față de IPF, aceasta ar pune participantul într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor. Fără o exceptare pentru acest tip de plată, moratoriul ar putea de fapt crea și propaga risc sistemic înainte de activarea garanției IPF (37).

5.5.

De asemenea, armonizarea propusă a competențelor în materie de pre-rezoluție nu ar trebui să aducă atingere altor competențe în materie de moratoriu, de exemplu, competențe de supraveghere sau judiciare, introduse la nivel național pentru a garanta principiul egalității de tratament a creditorilor (par condicio creditorum) la deschiderea procedurilor de insolvență. În cazul în care o instituție de credit nu intră în rezoluție după impunerea unui moratoriu, de exemplu, deoarece autoritatea de rezoluție stabilește că rezoluția nu ar fi în interesul public, aceste instrumente naționale pot deveni din nou relevante. O situație similară ar putea avea loc în cazul în care entitatea în curs de a intra în dificultate intră în insolvență după aplicarea instrumentelor de rezoluție.

5.6.

Excepțiile din BRRD aplicabile băncilor centrale, inclusiv cu privire la instrumentul de moratoriu pre-rezoluție, ar trebui extinse pentru a include Banca Reglementelor Internaționale (BRI). Acesteia i s-au încredințat sarcinile de promovare a cooperării între băncile centrale, de a furniza facilități suplimentare pentru operațiunile financiare internaționale, precum și de a acționa în calitate de administrator sau agent cu privire la decontările financiare internaționale. Prin urmare, este oportun ca aceasta să fie tratată similar unei bănci centrale în temeiul BRRD.

5.7.

Ar trebui efectuate evaluări suplimentare în ceea ce privește recunoașterea instrumentului de moratoriu în temeiul legislației unor țări terțe, mai ales în cazurile în care nu a fost încă instituit un mecanism de recunoaștere. În special, ar trebui acordată o atenție deosebită posibilelor implicații ale instrumentului de moratoriu pentru International Swaps and Derivatives Association 2015 Universal Resolution Stay Protocol, care recunoaște doar o perioadă mai scurtă pentru o suspendare, cu o posibilitate de abținere în ceea ce privește jurisdicțiile care ulterior modifică durata suspendării statutare.

5.8.

În ultimul rând, posibilele implicații ale cerințelor de reglementare prudențială ar trebui evaluate cu atenție având în vedere durata propusă a instrumentelor de moratoriu și propusa suspendare a drepturilor de reziliere sau de compensare/compensare reciprocă

6. Evaluarea privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate” referitoare la instituțiile de credit mai puțin semnificative aflate sub responsabilitatea directă a Comitetului unic de rezoluție (Single Resolution Board) (SRB)

Deși modificările propuse de Comisie la SRMR nu abordează acest lucru, procedura de rezoluție stabilită în SRMR necesită o atenție urgentă. În special, discrepanța dintre responsabilitățile instituționale specifice ale BCE și ale SRB, împreună cu formularea actuală a SRMR, conduce la incertitudine juridică cu privire la care anume autoritate este responsabilă de evaluarea măsurii în care o instituție de credit mai puțin semnificativă, aflată sub responsabilitatea directă a SRB, este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate. Deși o lectură literală a articolului 18 din SRMR sugerează că BCE este responsabilă de evaluările privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate” în legătură cu anumite instituții de credit mai puțin semnificative, aceasta nu ține cont de limitările din dreptul primar al Uniunii. De fapt, o interpretare sistematică a cadrului juridic al Uniunii sugerează că evaluarea privind declararea drept „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate”, atât pentru grupurile transfrontaliere mai puțin semnificative, cât și pentru alte instituții de credit mai puțin semnificative aflate sub responsabilitatea directă a SRB, ar trebui să fie în afara competenței directe a BCE, constituind mai degrabă o prerogativă a autorităților naționale competente, în calitate de autorități competente de supraveghere pentru instituțiile de credit mai puțin semnificative în temeiul Regulamentului privind MUS (38). BCE recomandă ca modificările propuse la SRMR să fie extinse pentru a prevedea în mod explicit că respectiva autoritate națională competentă este responsabilă pentru evaluarea privind declararea „în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate” cu privire la o instituție de credit mai puțin semnificativă inclusă în mandatul SRB (39).

Propunerile de redactare specifice ale personalului BCE pentru modificarea regulamentelor și directivelor de modificare propuse însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru nu a fost adoptat de Consiliul guvernatorilor. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe website-ul BCE.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 8 noiembrie 2017.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2016) 850 final.

(2) BCE a adoptat un aviz separat cu privire la unele dintre modificările propuse la Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital; a se vedea Avizul CON/2017/46. Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(3) COM(2016) 854 final.

(4) COM(2016) 851 final.

(5) COM(2016) 852 final.

(6) A se vedea Principles on Loss-absorbing and Recapitalisation Capacity of G-SIBs in Resolution: Total Loss-absorbing Capacity (TLAC) Term Sheet [„Principiile privind capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a băncilor globale de importanță sistemică în cadrul procedurilor de rezoluție: Lista termenilor și condițiilor privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC)”] ale CSF, 9 noiembrie 2015 (denumite în continuare „Lista termenilor și condițiilor privind TLAC ale CSF”), disponibile pe website-ul CSF, la adresa www.fsb.org.

(7) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(8) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

(9) Noul articol 45c alineatul (3) propus din BRRD și noul articol 12d alineatul (3) propus din SRMR.

(10) A se vedea noul articol 45e alineatul (1) propus din BRRD și noul articol 12f alineatul (1) propus din SRMR.

(11) A se vedea noul articol 45e alineatul (3) propus din BRRD.

(12) A se vedea punctele 2.9 și 2.10.

(13) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(14) A se vedea noul articol 141a propus din CRD.

(15) A se vedea noul articol 141a alineatul (1) litera (d) propus din CRD.

(16) A se vedea noul articol 141a alineatul (1) literele (a), (b) și (c) propus din CRD.

(17) A se vedea noul articol 17 alineatul (5) litera (h1) propus din BRRD.

(18) A se vedea noul articol 17 alineatul (5) litera (j1) propus din BRRD.

(19) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(20) Acest lucru corespunde opiniei exprimate la punctul 2.6.

(21) A se vedea noul articol 141a alineatul (2) propus din CRD.

(22) A se vedea noul articol 141a alineatul (1) litera (d) propus din CRD.

(23) A se observa că o nerespectare a cerinței privind amortizorul combinat poate apărea și la niveluri ridicate de capital reglementat, atunci când o instituție de credit acoperă de fapt o parte semnificativă a MREL prin fonduri proprii, nu prin alte pasive eligibile în cadrul MREL.

(24) Disponibil pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI) la adresa www.bis.org

(25) A se vedea, de asemenea, punctul 3.5 din avizul CON/2017/23.

(26) O astfel de clarificare referitoare la tratamentul filialelor din țări terțe poate avea un efect semnificativ asupra MREL pentru aceste tipuri de grupuri.

(27) A se vedea noul articol 11 alineatul (3) propus din CRR.

(28) A se vedea noul articol 72e alineatul (4) propus din CRR.

(29) Principala diferență rămasă este că subordonarea nu este necesară pentru toate instituțiile, iar instrumentele financiare structurate, în anumite condiții, sunt eligibile pentru MREL.

(30) A se vedea noul articol 72b alineatul (2) propus din CRR, litera (h) privind stimulentele pentru răscumpărare, litera (j) privind opțiunile de cumpărare care pot fi exercitate la discreția exclusivă a emitentului, litera (k) privind necesitatea de a respecta articolele 77 și 78 din CRR, litera (l) privind absența menționării rambursării anticipate, litera (m) privind absența drepturilor de accelerare pentru deținător și litera (n) privind independența nivelului plăților de calitatea creditului instituției.

(31) A se vedea, de asemenea, punctul 2.1.2 din Avizul CON/2017/6.

(32) A se vedea, în special, articolul 104 din CRD.

(33) Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63), în special articolul 16.

(34) În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

(35) Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149). De exemplu, articolul 8 alineatul (4) din această directivă prevede că, pe parcursul unei perioade de tranziție, deponenții ar trebui să aibă acces, în termen de cinci zile lucrătoare de la o cerere în acest sens, la un cuantum adecvat din depozitele lor acoperite pentru acoperirea costului vieții.

(36) A se vedea articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257 28.8.2014, p. 1).

(37) Din acest motiv, există o înțelegere comună, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional (legi privind caracterul definitiv al decontării și atribute-cheie ale CSF), cu privire la necesitatea protejării obligațiilor financiare legate de IPF față de un moratoriu.

(38) A se vedea articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

(39) Aceleași considerente se aplică mutatis mutandis dispozițiilor articolului 21 din SRMR.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

31.1.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/27

Decizia Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

din 31 august 2017

de înregistrare a Mișcării Politice Creștine Europene

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2018/C 34/10)

AUTORITATEA PENTRU PARTIDELE POLITICE EUROPENE ȘI FUNDAȚIILE POLITICE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), în special articolul 9,

având în vedere cererea primită din partea Mișcării Politice Creștine Europene,

întrucât:

(1)

Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene („autoritatea”) a primit o cerere de înregistrare ca partid politic european, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, din partea Mișcării Politice Creștine Europene („solicitantul”), la 11 iulie 2017.

(2)	În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, la 8 august 2017 autoritatea a invitat solicitantul să prezinte informații suplimentare pentru completarea cererii.

(3)	Solicitantul a transmis versiuni revizuite ale unor părți ale cererii la 15 august 2017, 22 august 2017, 24 august 2017 și 29 august 2017.

(4)

Solicitantul a transmis documentele care dovedesc faptul că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și, în special, care demonstrează că solicitantul este reprezentat în cel puțin un sfert dintre statele membre, de către cel puțin următorii deputați în Parlamentul European, în parlamentele naționale, în parlamentele regionale ori în adunările regionale: domnul Hrvoje Zekanović (Hrvatski rast, Croația), domnul Franck Margain (Parti chrétien-démocrate, Franța), domnul Ivars Brīvers (Kristīgi demokrātiskā savienība, Letonia), domnul Bastiaan Belder (Staatkundig Gereformeerde Partij, Țările de Jos), domnul Marek Jurek (Prawica Rzeczypospolitej, Polonia) și doamna Petronela-Mihaela Csokany (Uniunea Bulgară din Banat, România), care sunt membri ai partidelor membre ale solicitantului, precum și domnul Branislav Škripek (Slovacia), care este în mod direct membru al solicitantului.

(5)	Solicitantul a depus declarația în forma stabilită în anexa la Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, precum și statutul său, care conține dispozițiile obligatorii în temeiul articolului 4 din respectivul regulament.

(6)	Solicitantul a transmis documente suplimentare în conformitate cu articolele 1 și 2 din Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei (2).

(7)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, autoritatea a examinat cererea și documentele justificative transmise de solicitant și consideră că acesta îndeplinește condițiile de înregistrare stabilite la articolul 3 din regulamentul menționat și că statutul său conține dispozițiile obligatorii prevăzute la articolul 4 din regulament,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Mișcarea Politică Creștină Europeană este înregistrată ca partid politic european.

Aceasta dobândește personalitate juridică europeană la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data notificării.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează următoarei entități:

Mișcarea Politică Creștină Europeană

Bergstraat 33

3811 NG Amersfoort

NEDERLAND

Adoptată la Bruxelles, 31 august 2017.

Pentru Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

Director

M. ADAM

(1) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei din 2 octombrie 2015 cu privire la conținutul și la funcționarea registrului de repertoriere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 333, 19.12.2015, p. 50).

ANEXĂ

Article 1

Name and logo

1. The name of the association is European Christian Political Movement (EPCM).

2. The logo exists out of the letters E, C, P, M, in blue and green.

Article 2

Registered office

The registered office of the Association is located at The Hague, The Netherlands (Chamber of Commerce, Koninginnegracht 13, 2514 AA Den Haag). The ECPM head office is at the Bergstraat 33, 3811 NG, Amersfoort, The Netherlands.

Article 3

Objects

1. The objects of the association are to reinforce Christian politics on a European, national, regional and local level, as expressed in the basic programme of the association.

2. The association may pursue its objects with all legal means, including in particular by:

a.	promoting mutual contacts among political parties endorsing the association’s objects;

b.	promoting and exchanging knowledge and experience that may contribute to achieving the association’s objects;

c.	organizing trainings in order to increase the knowledge and skills of the members and their officers;

d.	promoting the further shaping of Christian politics in Europe;

e.	promoting concrete legislation to conform to the basic programme of the association;

f.	participating in European elections.

3. The organisation does not pursue profit goals.

Article 4

Members

Members may be:

a.	Political parties in Europe endorsing the basic programme, as mentioned in article 3;

politicians who qualify for Article 3(1)(b) of Regulation (EC) No 2004/2003 (including amendments from Regulation (EC) No 1524/2007) of the European Parliament and of the Council of the fourth day of November two thousand and three on the regulations governing political parties at European level and the rules regarding their funding and who are also endorsing the basic programme, as mentioned in article 3 and members of national parliaments from nations which have full membership in the Council of Europe.

c.	The association with limited legal competence: European Christian Political Youth (ECPYouth) with its registered office in the Hague, the Netherlands.

Article 5

Associated Bodies

1. Associated bodies are organizations or individual members of the European Parliament that (can) support the association’s work, either financially or by contributing expertise or otherwise.

2. Associated bodies do not have any rights and obligations other than those conferred and imposed on them by or pursuant to this charter.

Article 6

Admission

1. The board shall decide on the admission of members and associated bodies.

2. In the event of non-admission as a member, the general assembly may still decide to admit the relevant party or individual.

Article 7

Termination of membership

1. The membership shall end:

a.	by the member’s notice of termination;

by notice of termination by or on behalf of the association, which may be given if a member has ceased to meet the requirements for membership as set in this charter, if the member fails to perform its obligations vis-à-vis the association, as well as if the association cannot reasonably be required to continue the membership;

c.	by disqualification, which may be pronounced only if a member acts contrary to the association’s charter, the regulations or the resolutions, or prejudices the association.

2. Notice of termination on behalf of the association shall be given by the board.

3. Notice of termination of the membership by the member may be given only with effect from the end of the association year and with due observance of a four-week notice period. The membership may, however, be terminated with immediate effect if the association or the member cannot reasonably be required to continue the membership.

4. Notice of termination contrary to the provisions of the foregoing paragraph shall result in termination as per the earliest possible time following the effective date of termination stated in the notice.

5. A member shall not be authorized by means of notice of termination of its membership to exclude vis-à-vis itself a resolution imposing more stringent financial obligations on the members.

6. Disqualification from the membership shall be effectuated by then board.

7. The person involved may lodge an appeal against a resolution of the association to terminate the membership based on the argument that the association cannot reasonably be required to continue the membership, and against a resolution to disqualify a member from membership within one month of receipt of the notice of the resolution at the general assembly. The person involved shall be notified of the resolution in writing, stating the reasons, as soon as possible. During the appeal period and pending the appeal, the member will be suspended.

8. In the event of termination of the membership in the course of any association year, the annual contribution shall, nevertheless, remain due in full.

Article 8

Termination of the rights and obligations of associated bodies

An associated body’s rights and obligations may at all times mutually be terminated by giving notice, provided that a financial contribution for the current association year promised shall remain due in full.

Article 9

Notice of termination on behalf of the association shall be given by the board.

Article 10

Annual contributions

1. The members shall pay an annual contribution to be determined by the general assembly.

2. Under special circumstances the board may grant a full or partial exemption from the obligation to pay a contribution.

Article 11

Board

1. The board shall consist of at least four private individuals who are either a:

member;

b.	member of a member-party or;

c.	member or staff member of an associate or an individual member, and who are to be elected by the general assembly.

2. The number of board members shall be determined by the general assembly based on a motion of the board.

3. Board members will be appointed by the general assembly.

4. The standing orders may give further regulations on the appointment of board members.

Article 12

Termination of board membership - Periodic membership - Suspension

1. Every board member shall retire ultimately four years after appointment. The retiring board member shall be eligible for reappointment once

2. Every board member, even if appointed for a limited period of time, may at all times be dismissed or suspended by the general assembly. Any suspension not followed by a dismissal resolution within three months shall end by expiry of such term. The retiring board member shall be eligible for reappointment. A person appointed to fill a temporary vacancy shall take the place of his predecessor in the rotation schedule.

3. Furthermore, a board membership shall end:

a.	by termination of a member’s membership of the association;

b.	by resignation.

Article 13

Board offices - Board decision - Making process

1. The chairman shall be appointed to office by the general assembly. The other offices shall be divided among the board members in mutual consultation, provided that the board may also assign the duties of the secretary and the treasurer to non-board members.

2. Standing orders may set additional regulations in respect of the meetings and decision-making process of the board.

Article 14

Board duties - Representation

1. Save as restricted in this charter, the board shall be responsible for the management of the association.

2. In the event of vacancies on the board, the board shall retain its powers. It shall, however, convene a general assembly as soon as possible to discuss the filling of the vacancy or vacancies.

3. The board shall be authorized to have committees to be appointed by the board perform certain parts of the board’s duties under the responsibility of the board.

4. The board shall be authorized to enter into agreements to purchase, alienate or encumber property subject to public registration, to enter into agreements in which the association binds itself as a guarantor or as joint and several debtor, warrants performance by third parties, or binds itself as security for a third-party debt.

5. The association shall be represented both in and out of court either by the board or by the chairman acting jointly together with another board member.

6. With regard to daily management, the association is validly represented by the General Director.

Article 15

Financial management, annual report and reporting

1. The General Director is responsible for the daily financial management, including expenditure and fundraising and is fully authorized with regard to bank matters and loans below €25.000. In consultation with the Board, the General Director appoints an independent administrator to conduct the administration. The administrator can transfer funds only with written approval of the General Director. The General Director will inform the Board of the financial developments and reports on all transfers over €1.000. The independent administrator prepares the accounts after which they are adopted by the General Director and verified by the Board. The Board will be fully transparent to its members and the European Parliament regarding donations and the financial accounts while maintaining the protection of personal data and privacy as long as this does not conflict with any ruling in this charter.

2. The General Director will sign off spending which will be recorded by the administrator. All expenditure will be conducted in accordance with the rules and guidelines for expenditure concerning European political parties. Other staff members can only do expenditure within an established limit and with the sole purpose of arranging travel and stay and meeting rooms.

3. The board remains the final administrative and financial representation of the association and shall keep records of the association’s financial position, so as to show its rights and obligations at all times.

4. The board shall issue its annual report at a congress within six months of the end of the association year - save an extension of such term by the general assembly -, reporting on its management as conducted over the past financial year, under simultaneous submission of a balance sheet and a statement of income and expenditure. After expiry of the said term any member may demand in court that the board report in accordance with the foregoing sentence.

5. The European Parliament appoints the auditor. The General Director and administrator will cooperate with the auditor to establish the annual accounts. These accounts will be submitted to the Board and General Assembly for approval.

6. The association year shall run from the first day of January until the thirty-first day of December. (change of order, was article 15.1)

Article 16

The General Assembly

1. The general assembly is the general meeting by law. All powers in the association not conferred on the board by law or in this charter shall vest in the General Assembly.

2. Ultimately six months after the end of each association year, a congress – the annual meeting - shall be held to discuss, inter alia:

a.	the annual report and the report as referred to in article 15, as well as the report of the committee referred to in such article;

b.	the appointment of the committee referred to in article 15 for the following association year;

c.	the filling of vacancies, if any;

d.	motions submitted by the board or by the members, if any, as announced in the notice convening the meeting.

3. Any other assemblies shall be held as often as the board deems appropriate.

4. Furthermore, on the written request of at least such number of members as are entitled to cast one tenth of the votes, the board shall convene a congress within a maximum term of four weeks. If the request is not complied with within fourteen days, the requesting members may convene the meeting themselves by giving notice in accordance with article 20 or by placing an advertisement in a daily newspaper at least widely read in the place where the association has its registered office.

Article 17

Access and voting right

1. In compliance with article 20, the general assembly shall be open to members of the association, board members, representatives of the associated bodies and invited guests. Suspended members and suspended board members shall not have access to the congress.

2. Other than those referred to in paragraph 1 have admission to the general assembly, unless casu quo the general assembly decides to meet in camera.

3. Every member of the association who is not suspended shall have the right to cast a vote.

4. Every associated body has a right to cast a vote on subjects concerning: political content.

5. In the general assembly each member party has three votes and every individual member has one vote. Every associate body has one vote. The number of votes by individual members and associates can only make up for forty-nine percent (49 %) of the total votes. If the votes of individual members exceed forty-nine percent (49 %) of the total votes then the chairman of the association (or his substitute) is allowed to determine an alternative division of the votes that ensures that the individual members will receive forty-nine percent (49 %) of the total votes.

6. A memberparty may cast his vote only through a representative having power of attorney to the satisfaction of the chairman of the meeting.

Article 18

Chair - Minutes

1. The general assembly shall be chaired by the chairman of the association or his deputy. In the absence of the chairman and his deputy, one of the other board members to be designated by the board shall act as chairman. If the chair is not filled according to this procedure either, the meeting shall appoint its own chairman.

2. The secretary or another person designated for such purpose by the chairman shall keep minutes of the proceedings at each meeting, to be adopted and signed by the chairman and the person keeping the minutes.

Article 19

Congress decision - Making process

1. The decision pronounced at the general assembly by the chairman to the effect that a resolution has been adopted shall be decisive. The same shall be true for the substance of a resolution adopted to the extent that a vote was taken on a motion not set forth in writing.

2. If, however, immediately after the decision referred to in paragraph 1 is pronounced, the correctness thereof is challenged, a new vote shall be taken if the majority of the meeting or, if the original vote was not taken by roll-call or by ballot, a person entitled to vote so requires. Such new vote shall supersede the legal consequences of the original vote.

3. To the extent not provided otherwise by law or in this charter, all resolutions of the general assembly shall be adopted by an absolute majority of the votes cast.

4. Blank votes shall be deemed not to have been cast.

5. If, in an election of persons, none of the candidates has obtained an absolute majority of the votes, a second vote or, in the event of a binding nomination, a second vote between the nominated candidates, shall be held. If in such second vote none of the candidates has obtained an absolute majority either, revotes shall be taken until either one person has obtained an absolute majority of the votes or a vote held between two persons ends in a tie. Such revotes (not including the second vote) shall at all times be held between the persons between whom the preceding vote had been held, with the exception of the person who had obtained the least votes during such preceding vote. If during the preceding vote the least votes had been obtained by more than one person, a drawing of lots shall decide who of such persons can no longer be voted for in the new vote. In the event that a vote between two persons ends in a tie, a drawing of lots shall decide who of such two persons is elected.

6. In the event that a vote on a motion other than on an election of persons ends in a tie, the motion shall be deemed to have been rejected.

7. All votes shall be taken orally, unless the chairman deems a vote by ballot appropriate or if any of the persons entitled to vote so requires prior to the vote. Written votes shall be taken by secret, unsigned ballot. Resolutions may be adopted by acclamation, unless any of the persons entitled to vote requires a vote by roll-call.

8. A unanimous resolution of all members, even outside a meeting, shall have the same force as a resolution of the congress of the general assembly, provided adopted with the prior knowledge of the board.

9. As long as all members are present or represented at a general assembly, valid resolutions may be adopted, provided unanimously, with respect to all items to be discussed - thus, including a motion to amend this charter or to dissolve the association - even if no notice convening a congress has been sent or has been sent in accordance with the requirements in that respect or any other requirements with respect to convening and holding meetings, or any related formalities, have not been observed.

10. Decisions are only valid if at least one quarter of the members are present during the meeting.

Article 20

Convening the General Assembly

1. The general assembly shall be convened by the board. The notice convening the general assembly shall be sent to the addresses of the members according to the membership register as referred to in article 4. The term for convening a congress shall be at least seven days.

2. The notice convening the general assembly shall state the items to be discussed, without prejudice to the provisions of article 21. In the notice convening the general assembly, the board can indicate some items that shall exclusively be discussed by the members. Items mentioned in article 17.4 can never be indicated by the board as to be discussed exclusively.

Article 21

Amendment of the Charter

1. This charter of the association may be amended only by a resolution of the general assembly, the notice convening such meeting stating that a motion to amend the charter shall be discussed at such meeting.

2. Those who had convened the congress of the general assembly to discuss a motion to amend the charter shall deposit a copy of such motion in which the proposed amendment is quoted verbatim, at a suitable location, for inspection by the members, at least five days prior to the meeting until the end of the day of the meeting. Furthermore, a copy as referred to above shall be sent to all members.

3. A resolution to amend the charter shall require at least two thirds of the votes cast in a meeting at which at least two thirds of the members are present or represented. If two thirds of the members are not present or represented, a second meeting shall be convened and held within four weeks thereafter, in which a resolution may be passed on the motion as discussed in the previous meeting, irrespective of the number of members present or represented, provided by a majority of at least two thirds of the votes cast.

4. An amendment of the charter shall not take effect until after having been set forth in an instrument executed before a civil-law notary. Every board member shall be authorized to have the instrument executed, in accordance with the of the general assembly.

Article 22

Dissolution

1. The association may be dissolved by a resolution of the general assembly. The provisions of paragraphs 1, 2 and 3 of the foregoing article shall apply mutatis mutandis.

2. The appropriation of any credit balance after liquidation shall be determined by the general assembly in the resolution to dissolve the association.

Article 23

Standing orders

1. The general assembly may adopt standing orders.

2. The standing orders may not be contrary to the law, even where nonmandatory, or with this charter.

Article 24

Affiliated foundation

Sallux is the foundation affiliated to ECPM and will function as its sole European political foundation in accordance with the Regulation (EC) No 1141/2014 of the European Parliament and of the Council on the regulations governing political foundations and the rules regarding their funding.

Annex I

List of Members of the European Christian Political Movement on June 1, 2017

Full name	English translation	Acronym	Type of membership	Member state
Hayastani Qristonea-Demokratakan Miowt'yown	Christian Democratic Union of Armenia	HQDM	Full membership	Armenia
Hrvatski rast	Croatian Growth	HRAST	Full membership	Croatia
Eesti Kristlikud Demokraadid	Estionian Christian Democrats	EKD	Full membership	Estonia
Parti Chrétien-Démocrate	Christian Democratic Party	PCD	Full membership	France
Christian Democratic People’s party		CDPP	Full membership	Georgia
Bündnis C – Christen für Deutschland	Alliance C – Christians for Germanny	Bundnis-C	Full membership	Germany
Kristigi Demokratiska Savieniba	Christian Democratic Union	KDS	Full membership	Latvia
Partidul Popular Crestin Democrat	Christian Democratic People's party	PPCD	Full membership	Moldova
ChristenUnie	Christian Union	CU	Full membership	The Netherlands
Staatkundig Gereformeerde Partij	Politically Reformed Party	SGP	Full membership	The Netherlands
Prawica Rzeczypospolitej	Right Wing of the Republic	PR	Full membership	Poland
Uniunea Bulgara din Banat	Bulgarian Union in Banat	UBB	Full membership	Romania
Evangelische Volkspartei	Evangelical People's Party	EVP	Full membership	Switzerland
Khrystiyansko Demokratichnyj Soyuz	Christian-Democratic Union	KDS	Full membership	Ukraine
Christian Peoples Alliance		CPA	Full membership	United Kingdom

31.1.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/37

Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de biomotorină originară din Argentina

(2018/C 34/11)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care se pretinde că importurile de biomotorină originare din Argentina fac obiectul unor subvenții și cauzează, astfel, un prejudiciu (2) industriei din Uniune.

1. Plângerea

Plângerea a fost înaintată la data de 18 decembrie 2017 de către Comitetul european pentru biomotorină (reclamantul) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii.

2. Produsul care face obiectul anchetei

Produsul care face obiectul prezentei anchete este reprezentat de esteri monoalchilici ai unor acizi grași și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nefosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, în formă pură sau în amestec („produsul care face obiectul anchetei”).

3. Prezumția de subvenționare

Produsul despre care se afirmă că face obiectul unor subvenții este produsul care face obiectul anchetei, originar din Argentina (denumită în continuare „țara în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (codurile TARIC 1516209821, 1516209829 și 1516209830), ex 1518 00 91 (coduri TARIC 1518009121, 1518009129 și 1518009130), ex 1518 00 95 (cod TARIC 1518009510), ex 1518 00 99 (coduri TARIC 1518009921, 1518009929 și 1518009930), ex 2710 19 43 (coduri TARIC 2710194321, 2710194329 și 2710194330), ex 2710 19 46 (coduri TARIC 2710194621, 2710194629 și 2710194630), ex 2710 19 47 (coduri TARIC 2710194721, 2710194729 și 2710194730), 2710 20 11, 2710 20 15, 2710 20 17, ex 3824 99 92 (coduri TARIC 3824999210, 3824999212 și 3824999220), 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (coduri TARIC 3826009011, 3826009019 și 3826009030). Aceste coduri NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ.

Plângerea include suficiente elemente de probă conform cărora fabricanții produsului care face obiectul anchetei, originar din Argentina, au beneficiat de un anumit număr de subvenții acordate de guvernul Argentinei.

Practicile de subvenționare constau, printre altele, în:

(i)	furnizarea de către autorități unor bunuri și servicii contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, cum ar fi furnizarea boabelor de soia;

(ii)	achiziționarea de bunuri de către autoritățile publice prin intermediul unei remunerații mai mari decât ar fi adecvată și/sau forme de protecție a veniturilor sau de susținere a prețurilor, cum ar fi achiziționarea impusă de autorități a biomotorinei (Acordul de aprovizionare cu biomotorină);

(iii)

transfer direct de fonduri, cum ar fi acordarea de împrumuturi și finanțarea exporturilor în condiții preferențiale, inclusiv împrumuturile în condiții preferențiale de către Banca Națională din Argentina (Banco de la Nación Argentina, denumită în continuare „BNA”), precum și

(iv)

venituri publice nepercepute sau necolectate, de exemplu, amortizarea accelerată pentru producătorii de biomotorină în temeiul Legii privind biocombustibilii din 2006, exonerarea sau raportarea impozitului pe venit considerat minim pentru producătorii de biomotorină în temeiul Legii din 2006 privind biocarburanții, și mai multe scutiri de impozit locale.

Reclamantul prezumă, de asemenea, că măsurile menționate anterior constituie subvenții, deoarece ele implică o contribuție financiară din partea guvernului Argentinei sau a altor guverne regionale (inclusiv organisme publice) și conferă un avantaj producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul anchetei. Se prezumă că acestea sunt limitate la anumite întreprinderi sau sectoare sau grupuri de întreprinderi și, prin urmare, sunt specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii. În virtutea acestui fapt, valorile subvențiilor prezumate pentru țara în cauză par să fie considerabile.

Având în vedere articolul 10 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind suficiența elementelor de probă, care conține analiza Comisiei privind toate elementele de probă de care dispune Comisia și pe baza căreia Comisia demarează ancheta. Acest memorandum se găsește în dosarul destinat a fi inspectat de către părțile interesate.

Comisia își rezervă dreptul de a investiga alte subvenții relevante care ar putea fi descoperite în cursul anchetei.

4. Prezumția de amenințare cu producerea unui prejudiciu și legătura de cauzalitate

Reclamantul a pus la dispoziție elemente de probă din care reiese că importurile produsului care face obiectul anchetei provenite din țara în cauză au crescut, în ansamblu, atât ca valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață, într-o proporție semnificativă, indicând probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor. În plus, conform plângerii, aceste importuri ar intra în Uniune la prețuri care au avut deja, printre alte consecințe, un impact negativ asupra nivelului prețurilor de vânzare, a cantităților vândute, a cotei de piață și a profiturilor industriei din Uniune.

De asemenea, reclamantul prezintă elemente de probă conform cărora există o capacitate suficientă și liber disponibilă în Argentina, indicând probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor.

În plus, natura presupuselor subvenții în cauză poate cauza efecte comerciale negative.

Se afirmă, de asemenea, că fluxul de importuri care fac obiectul unor subvenții ar putea crește în mod substanțial ca urmare a reducerii recente a măsurilor antidumping în vigoare împotriva importurilor de produs care face obiectul anchetei în UE (3) și recenta instituire a unor măsuri compensatorii în Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) împotriva produsului care face obiectul anchetei. Aceasta indică o probabilitate de redirecționare a exporturilor dinspre aceste piețe către piața Uniunii, determinând o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul unor subvenții. Reclamantul afirmă că modificarea circumstanțelor menționate este clar previzibilă și iminentă. S-ar produce un prejudiciu important datorat apariției iminente a altor importuri care fac obiectul unor subvenții.

Reclamantul afirmă, de asemenea, că perspectiva unui val de importuri neloiale reprezintă una dintre cauzele principale ale amenințării iminente de producere a unui prejudiciu și că nu există alți factori care sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate.

5. Procedura

întrucât a constatat, după informarea statelor membre, că plângerea a fost introdusă de către industria din Uniune sau în numele acesteia și că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei proceduri, Comisia deschide o anchetă în temeiul articolului 10 din regulamentul de bază.

Ancheta va stabili dacă produsul care face obiectul anchetei, originar din țara în cauză, este subvenționat și dacă aceste importuri care fac obiectul unor subvenții au cauzat sau amenință să cauzeze un prejudiciu industriei din Uniune. În cazul în care concluziile sunt afirmative, ancheta va examina dacă instituirea unor măsuri nu ar fi contrară interesului Uniunii.

Guvernul Argentinei a fost invitat la consultări.

5.1. Perioada de anchetă și perioada examinată

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului va viza perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2. Procedura de stabilire a subvenționării

Producătorii-exportatori (4) ai produsului care face obiectul anchetei din țara în cauză și autoritățile din țara în cauză sunt invitate să participe la ancheta Comisiei. Alte părți de la care Comisia încearcă să obțină informații relevante pentru a determina existența și valoarea subvențiilor compensatorii acordate produsului care face obiectul anchetei sunt, de asemenea, invitate să coopereze cu Comisia, în cea mai mare măsură posibilă.

5.2.1. Anchetarea producătorilor-exportatori

Procedura de selectare a producătorilor-exportatori din țara în cauză care urmează să facă obiectul anchetei

(a) Eșantionarea

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din țara în cauză implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele statutare, Comisia poate limita ancheta la un număr rezonabil de producători-exportatori, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa I la prezentul aviz, referitoare la societatea (societățile) lor.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea constituirii eșantionului de producători-exportatori, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara în cauză și poate contacta orice asociații cunoscute de producători-exportatori.

Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului, în afara informațiilor solicitate mai sus, trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Toți producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile țării în cauză și asociațiile de producători-exportatori vor fi informați de către Comisie cu privire la societățile selectate în compoziția eșantionului.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta referitoare la producătorii-exportatori, Comisia va trimite chestionare producătorilor-exportatori selectați pentru a fi incluși în eșantion, oricărei asociații cunoscute de producători-exportatori, precum și autorităților din țara în cauză.

Toți producătorii-exportatori care au fost selectați pentru a face parte din eșantion, precum și autoritățile din țara în cauză vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Fără a aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate pentru a face parte din acesta, vor fi considerate a fi cooperante (denumiți în continuare „producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion”). Fără a se aduce atingere secțiunii (b) de mai jos, taxa compensatorie care poate fi aplicată importurilor de la producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu va depăși valorile medii ponderate ale subvențiilor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion (5).

(b) Valoarea individuală a subvenției compensatorii pentru societățile neincluse în eșantion

În temeiul articolului 27 alineatul (3) din regulamentul de bază, producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion pot solicita stabilirea de către Comisie a valorii individuale a subvenției care le revine. Producătorii-exportatori care doresc să solicite o valoare individuală a subvenției trebuie să solicite un chestionar și să îl returneze completat în mod corespunzător în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Cu toate acestea, producătorii-exportatori care solicită o valoare individuală a subvenției ar trebui să țină seama de faptul că Comisia poate decide să nu calculeze o valoare individuală a subvenției pentru aceștia, dacă, de exemplu, numărul de producători-exportatori este atât de mare încât un astfel de calcul ar fi prea împovărător și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

5.2.2. Anchetarea importatorilor neafiliați (6) (7)

Importatorii neafiliați care importă din țările în cauză în Uniune produsul care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la această anchetă.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele legale, Comisia poate limita la un nivel rezonabil numărul de importatori neafiliați care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion (acest proces fiind, de asemenea, denumit „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa II la prezentul aviz, referitoare la societatea (societățile) lor.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea selectării eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta de asemenea orice asociație de importatori cunoscută.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați în funcție de cel mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei, originar din țara în cauză, care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul avut la dispoziție. Comisia va informa toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare importatorilor neafiliați incluși în eșantion, precum și oricărei asociații de importatori cunoscute. Aceste părți trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

5.3. Procedura de determinare a prejudiciului și de anchetare a producătorilor din Uniune

Constatarea unui prejudiciu se bazează pe elemente de probă concrete și implică o examinare obiectivă a volumului de importuri care fac obiectul unor subvenții, a efectului acestora asupra prețurilor de pe piața Uniunii și a impactului ulterior al respectivelor importuri asupra industriei Uniunii. Pentru a se stabili dacă industria din Uniune a suferit prejudicii materiale, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

Anchetarea producătorilor din Uniune

Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele legale, Comisia a decis să limiteze la un nivel rezonabil numărul de producători din Uniune care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion (acest proces fiind, de asemenea, denumit „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Comisia a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Detaliile sunt disponibile în dosarul destinat a fi inspectat de către părțile interesate. Prin prezentul aviz, părțile interesate sunt invitate să consulte dosarul (în acest scop, ele ar trebui să contacteze Comisia cu ajutorul datelor de contact furnizate la punctul 5.7 de mai jos). Alți producători din Uniune sau reprezentanți ai acestora care consideră că au motive să fie incluși în eșantion trebuie să contacteze Comisia în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului, în afara informațiilor solicitate mai sus, trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din Uniune și/sau toate asociațiile cunoscute de producători din Uniune cu privire la societățile selectate în final pentru a fi incluse în eșantion.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și oricărei asociații cunoscute de producători din Uniune. Aceste părți trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

5.4. Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se stabilește existența subvenționării și a prejudiciului aferent, se va decide, în temeiul articolului 31 din regulamentul de bază, dacă adoptarea unor măsuri antisubvenție nu ar fi contrară interesului Uniunii. Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor din Uniune sunt invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Pentru a participa la anchetă, organizațiile de consumatori reprezentative trebuie să dovedească, în același termen, că există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul anchetei.

Părțile care se fac cunoscute în termenul specificat mai sus pot furniza Comisiei informații privind interesul Uniunii în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie. În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 31 vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete.

5.5. Alte informații prezentate în scris

În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă în sprijinul acestora. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și dovezile în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.6. Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere ar trebui să fie transmisă în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

5.7. Instrucțiuni pentru transmiterea informațiilor prezentate în scris, a chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică a deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă sub o formă care să le permită să își exercite drepturile la apărare.

Toate informațiile scrise, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, poartă mențiunea „Limited” (8) („acces limitat”). Părțile care furnizează informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea de tratament confidențial.

Părțile care transmit informații cu mențiunea „Limited” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 29 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a substanței informațiilor transmise cu titlu confidențial.

În cazul în care o parte care furnizează informații confidențiale nu reușește să prezinte motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare asemenea informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail, inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate, cu excepția răspunsurilor voluminoase, care trebuie să fie prezentate pe suport CD-ROM sau DVD, în persoană sau prin scrisoare recomandată. Prin utilizarea e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul de internet al Direcției Generale Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2011/june/tradoc_148003.pdf

Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru norme și informații suplimentare privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile care se aplică transmiterilor prin e-mail, părțile interesate trebuie să consulte instrucțiunile privind comunicarea cu părțile interesate menționată anterior.

Adresa de corespondență a Comisiei este următoarea:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail:

Subvenție: TRADE-AS644-BIODIESEL-SUBSIDY@ec.europa.eu

Prejudiciu: TRADE-AS644-BIODIESEL-INJURY@ec.europa.eu

6. Lipsa de cooperare

În cazurile în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări provizorii sau definitive, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se fac pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia în acest sens.

7. Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de amânare a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa drept mediator pentru a se asigura că părțile interesate își exercită pe deplin drepturile la apărare.

Orice cerere de audiere de către consilierul-auditor trebuie formulată în scris și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul web al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/

8. Calendarul anchetei

În temeiul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 13 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii cel târziu în termen de nouă luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

9. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (9).

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2) Termenul general „prejudiciu” desemnează un prejudiciu important, precum și amenințarea cu un prejudiciu important sau o întârziere semnificativă în crearea unei industrii astfel cum este prevăzut la articolul 2 litera (d) din regulamentul de bază.

(3) JO L 239, 19.9.2017, p. 9.

(4) Un producător-exportator este orice societate comercială din țara în cauză care produce și exportă pe piața Uniunii produsul care face obiectul anchetei, fie direct, fie prin terți, inclusiv prin orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul anchetei.

(5) În temeiul articolului 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, valorile nule și valorile de minimis ale subvențiilor compensatorii și valorile subvențiilor compensatorii stabilite în circumstanțele menționate la articolul 28 din regulamentul de bază nu sunt luate în considerare.

(6) Doar importatorii neafiliați producătorilor-exportatori pot fi incluși în eșantion. Importatorii afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(7) Pe lângă stabilirea existenței subvenționării, datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale acestei anchete.

(8) Un document care poartă mențiunea „Limited” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 12 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii. Acesta este, de asemenea, un document protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(9) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

ANEXA I

Textul imaginii

☐ Versiune cu acces limitat (1)

☐ Versiune destinată consultării de către părțile interesate

(a se bifa căsuța corespunzătoare)

PROCEDURĂ ANTISUBVENȚIE PRIVIND IMPORTURILE DE BIOMOTORINĂ ORIGINARĂ DIN ARGENTINA

INFORMAȚII PENTRU SELECTAREA EȘANTIONULUI DE PRODUCĂTORI-EXPORTATORI ÎN ARGENTINA

Prezentul formular este menit să permită producătorilor-exportatori din Argentina să ofere informațiile necesare pentru eșantionare solicitate la punctul 5.2.1 din avizul de deschidere.

Atât versiunea cu acces limitat (Limited), cât și versiunea destinată consultării de către părțile interesate (For inspection by interested parties) trebuie returnate Comisiei prin e-mail către TRADE-AS644-BIODIESEL-SUBSIDY@ec.europa.eu

1. IDENTITATE ȘI DATE DE CONTACT

Vă rugăm să furnizați următoarele date privind societatea dumneavoastră:

Denumirea societății

Adresă

Persoană de contact

Adresă de e-mail

Telefon

Adresa web

2. CIFRA DE AFACERI ȘI VOLUMUL VÂNZĂRILOR

Indicați, în moneda în care se ține contabilitatea societății, cifra de afaceri realizată de societate în perioada de anchetă (1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017) din vânzări (vânzări la export către Uniune pentru fiecare dintre cele 28 de state membre (2) luate separat și în total, precum și vânzări interne) de biomotorină, fabricată de societatea dumneavoastră, astfel cum este definită în avizul de deschidere, precum și masa sau volumul corespunzătoare (corespunzător). Precizați moneda utilizată.

Tone

Valoarea în moneda în care se ține contabilitatea societății

Precizați moneda utilizată

Vânzările la export către Uniune, pentru fiecare dintre cele 28 de state membre, separat și în total, ale produsului care face obiectul anchetei

Total:

Precizați fiecare stat membru (1):

Vânzările la export către alte destinații decât cele din UE

Total:

Precizați fiecare țară:

Vânzările pe piața internă ale produsului care face obiectul anchetei

(1) Adăugați rânduri suplimentare, dacă este necesar.

(1) Prezentul document este destinat exclusiv uzului intern. Documentul este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55) și cu articolul 12 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii.

(2) Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit.

Textul imaginii

3. ACTIVITĂȚI ALE SOCIETĂȚII DUMNEAVOASTRĂ ȘI ALE SOCIETĂȚILOR AFILIATE (1)

Vă rugăm să furnizați detalii care descriu exact activitățile societății, precum și ale tuturor societăților afiliate (vă rugăm să le indicați și să precizați legătura cu societatea dumneavoastră) implicate în producția și/sau vânzarea (la export și/sau pe piața internă) produsului care face obiectul anchetei. Astfel de activități pot include, fără a se limita la acestea, achiziționarea produsului supus anchetei sau producerea acestuia în temeiul unor acorduri de subcontractare, ori prelucrarea sau comercializarea produsului supus anchetei.

Numele și adresa societății

Activități

Afiliere

4. ALTE INFORMAȚII

Vă rugăm să furnizați Comisiei raportul anual și/sau conturile anuale ale societății pentru 2016 (în limba spaniolă și, dacă sunt disponibile, în limba engleză).

Vă rugăm să furnizați orice alte informații pertinente pe care societatea le consideră utile pentru a ajuta Comisia să selecteze eșantionul.

5. MARJA DE SUBVENȚIE INDIVIDUALĂ

Societatea declară că, în cazul în care nu este selectată pentru a face parte din eșantion, ar dori să primească un chestionar în scopul de a le completa și, astfel, să solicite calcularea unei marje de subvenție individuale.

☐ Da

☐ Nu

6. CERTIFICARE

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. Dacă societatea este selectată pentru a fi inclusă în eșantion, ea va trebui să completeze un chestionar și să accepte o vizită la sediul său pentru verificarea răspunsului dat. Dacă societatea indică faptul că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Constatările Comisiei în cazul producătorilor-exportatori necooperanți se bazează pe datele disponibile, iar rezultatul le poate fi mai puțin favorabil acestor societăți decât dacă ele ar fi cooperat.

Semnătura reprezentantului autorizat:

Numele și funcția reprezentantului autorizat:

Data:

(1) În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradu II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

ANEXA II

Textul imaginii

☐ Versiune cu acces limitat (1)

☐ Versiune destinată consultării de către părțile interesate

(a se bifa căsuța corespunzătoare)

PROCEDURĂ ANTISUBVENȚIE PRIVIND IMPORTURILE DE BIOMOTORINĂ ORIGINARĂ DIN ARGENTINA

INFORMAȚII PENTRU SELECTAREA EȘANTIONULUI DE IMPORTATORI NEAFILIAȚI

Prezentul formular are scopul de a ajuta importatorii neafiliați să furnizeze informațiile necesare pentru eșantionare solicitate la punctul 5.2.2 din avizul de deschidere.

1. IDENTITATE ȘI DATE DE CONTACT

Vă rugăm să furnizați următoarele date privind societatea dumneavoastră:

Denumirea societății

Adresă

Persoană de contact

Adresă de e-mail

Telefon

Adresa web

2. CIFRA DE AFACERI ȘI VOLUMUL VÂNZĂRILOR

Indicați cifra de afaceri totală a societății, în euro (EUR) și cifra de afaceri și greutatea sau volumul pentru importurile în Uniune (2) și revânzările pe piața Uniunii după importul din Argentina, în perioada de anchetă (1 ianuarie-31 decembrie 2017, de biomotorină, astfel cum este definită în avizul de deschidere, precum și masa sau volumul corespunzătoare (corespunzător).

tone

Valoarea, exprimată în euro (EUR)

Cifra de afaceri totală a societății dumneavoastră, exprimată în euro (EUR)

Importurile din Argentina în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei

Revânzările pe piața Uniunii, după importul din Argentina, ale produsului care face obiectul anchetei

Textul imaginii

3. ACTIVITĂȚI ALE SOCIETĂȚII DUMNEAVOASTRĂ ȘI ALE SOCIETĂȚILOR AFILIATE (1)

Numele și adresa societății

Activități

Afiliere

4. ALTE INFORMAȚII

Vă rugăm să furnizați orice alte informații pertinente pe care societatea le consideră utile pentru a ajuta Comisia să selecteze eșantionul.

5. CERTIFICARE

Semnătura reprezentantului autorizat:

Numele și funcția reprezentantului autorizat:

Data:

(1) În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 34

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 61 31 ianuarie 2018

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	AVIZE
	Comisia Europeană
2018/C 34/01	Avizul Comisiei din 26 ianuarie 2018 privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive rezultate din dezafectarea instalației AMI care face parte din centrala electrică nucleară Chinon, situată în Franța	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2018/C 34/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8348 – RAG Stiftung/Evonik Industries/Huber Silica) ( 1 )	3
2018/C 34/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8692 – SAICA/Emin Leydier) ( 1 )	3
2018/C 34/04	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8745 – CD&R/D'Ieteren/Belron) ( 1 )	4

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2018/C 34/05 CON/2017/46	Avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 cu privire la modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (CON/2017/46)	5
2018/C 34/06 CON/2017/47	Avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 cu privire la revizuiri ale cadrului Uniunii de gestionare a crizelor (CON/2017/47)	17

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2421
JPY	yen japonez	134,98
DKK	coroana daneză	7,4415
GBP	lira sterlină	0,87930
SEK	coroana suedeză	9,7825
CHF	franc elvețian	1,1589
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,5628
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,330
HUF	forint maghiar	310,38
PLN	zlot polonez	4,1449
RON	leu românesc nou	4,6513
TRY	lira turcească	4,6833
AUD	dolar australian	1,5345
CAD	dolar canadian	1,5304
HKD	dolar Hong Kong	9,7117
NZD	dolar neozeelandez	1,6937
SGD	dolar Singapore	1,6280
KRW	won sud-coreean	1 329,25
ZAR	rand sud-african	14,7979
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8566
HRK	kuna croată	7,4188
IDR	rupia indoneziană	16 630,48
MYR	ringgit Malaiezia	4,8448
PHP	peso Filipine	63,753
RUB	rubla rusească	69,5888
THB	baht thailandez	39,014
BRL	real brazilian	3,9280
MXN	peso mexican	23,1289
INR	rupie indiană	79,0570

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2018/C 34/07	Decizia Consiliului din 29 ianuarie 2018 de reînnoire a mandatului președintelui camerelor de recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală	24
	Comisia Europeană
2018/C 34/08	Rata de schimb a monedei euro	25
2018/C 34/09	Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene	26
	Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene
2018/C 34/10	Decizia Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene din 31 august 2017 de înregistrare a Mișcării Politice Creștine Europene	27

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2018/C 34/11	Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de biomotorină originară din Argentina	37
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2018/C 34/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8804 – Bain Capital/Fedrigoni) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	48
2018/C 34/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8775 – Shell/Impello) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	50
2018/C 34/14	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8783 – Repsol/Kia/JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	51


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.