ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 5
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 61
8 ianuarie 2018

Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2018/C 5/01

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

1

 

V   Anunţuri

 

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

 

Curtea de Justiție

2018/C 5/02

Cauza C-98/15: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 33 de Barcelona – Spania) – María Begoña Espadas Recio/Servicio Público de Empleo Estatal (SPEE) (Trimitere preliminară — Directiva 97/81/CE — Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES — Clauza 4 — Lucrători de sex masculin și lucrători de sex feminin — Egalitatea de tratament în domeniul securității sociale — Directiva 79/7/CEE — Articolul 4 — Lucrător pe fracțiune de normă de tip vertical — Prestație de șomaj — Reglementare națională care exclude perioadele de contribuție din zilele nelucrate în scopul stabilirii duratei prestației)

2

2018/C 5/03

Cauza C-489/15: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Berlin – Germania) – CTL Logistics GmbH/DB Netz AG (Trimitere preliminară — Transportul feroviar — Directiva 2001/14/CE — Tarifele de utilizare a infrastructurii — Tarifare — Organism național de control care asigură conformitatea tarifelor de utilizare a infrastructurii cu directiva în cauză — Contract de utilizare a infrastructurii încheiat între un administrator al infrastructurii feroviare și o întreprindere feroviară — Principiul nediscriminării — Rambursarea tarifelor fără intervenția organismului de control și în afara procedurilor de atac care să implice acest organism — Reglementare națională care permite instanței civile să stabilească un cuantum echitabil în cazul unor tarife contrare echității)

3

2018/C 5/04

Cauza C-649/15 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – TV2/Danmark A/S/Comisia Europeană, Regatul Danemarcei, Viasat Broadcasting UK Ltd [Recurs — Ajutoare de stat — Articolul 107 alineatul (1) TFUE — Serviciu public de radiodifuziune — Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark — Noțiunea ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat — Hotărârea Altmark]

3

2018/C 5/05

Cauza C-656/15 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – Comisia Europeană/TV2/Danmark A/S, Regatul Danemarcei, Viasat Broadcasting UK Ltd [Recurs — Ajutoare de stat — Articolul 107 alineatul (1) TFUE — Serviciu public de radiodifuziune — Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark — Noțiunea ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat]

4

2018/C 5/06

Cauza C-657/15 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – Viasat Broadcasting UK Ltd/TV2/Danmark A/S, Comisia Europeană, Regatul Danemarcei [Recurs — Ajutoare de stat — Articolul 107 alineatul (1) TFUE — Serviciu public de radiodifuziune — Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark — Noțiunea ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat — Hotărârea Altmark]

5

2018/C 5/07

Cauza C-46/16: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa – Letonia) – Valsts ieņēmumu dienests/LS Customs Services SIA [Trimitere preliminară — Uniunea vamală — Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 — Codul vamal comunitar — Mărfuri necomunitare — Regim vamal de tranzit comunitar extern — Sustragere de sub supravegherea vamală a mărfurilor supuse taxelor la import — Stabilirea valorii în vamă — Articolul 29 alineatul (1) — Condițiile aplicării metodei valorii de tranzacție — Articolele 30 și 31 — Alegerea metodei de stabilire a valorii în vamă — Obligația autorităților vamale de a motiva metoda aleasă]

6

2018/C 5/08

Cauza C-204/16 P: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 noiembrie 2017 – SolarWorld AG/Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME) [Recurs — Dumping — Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 — Articolul 3 — Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China — Taxă antidumping definitivă — Scutirea importurilor care fac obiectul unui angajament acceptat — Separabilitate]

7

2018/C 5/09

Cauza C-205/16 P: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 noiembrie 2017 – SolarWorld AG/ Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME) [Recurs — Subvenții — Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 — Articolul 2 — Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China — Taxă compensatorie definitivă — Scutirea importurilor care fac obiectul unui angajament acceptat — Separabilitate]

7

2018/C 5/10

Cauza C-217/16: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Efeteio Athinon – Grecia) – Comisia Europeană/Dimos Zagoriou (Trimitere preliminară — Decizie a Comisiei Europene privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu — Articolul 299 TFUE — Executare silită — Măsuri de executare — Stabilirea instanței naționale competente în materie de contencios al executării — Stabilirea persoanei căreia îi revine obligația pecuniară — Condiții de aplicare a modalităților procedurale naționale — Autonomie procedurală a statelor membre — Principiile echivalenței și efectivității)

8

2018/C 5/11

Cauza C-227/16: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof Arnhem-Leeuwarden – Țările de Jos) – Jan Theodorus Arts/Veevoederbedrijf Alpuro BV [Trimitere preliminară — Agricultură — Politica agricolă comună — Regulamentul (CE) nr. 73/2009 — Schemă de plată unică — Crescător de viței care a încheiat un contract de integrare — Clauză contractuală în temeiul căreia plata unică revine întreprinderii de integrare — Admisibilitate]

9

2018/C 5/12

Cauza C-298/16: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – Teodor Ispas, Anduţa Ispas/Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj (Trimitere preliminară — Principii generale ale dreptului Uniunii — Dreptul la o bună administrare și dreptul la apărare — Reglementare națională fiscală care prevede dreptul de a fi ascultat și dreptul de a fi informat în cursul unei proceduri administrative fiscale — Decizie de impunere a taxei pe valoarea adăugată emisă de autoritățile fiscale naționale fără a da acces contribuabilului la informațiile și la documentele care constituie temeiul deciziei menționate)

10

2018/C 5/13

Cauza C-306/16: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal da Relação do Porto – Portugalia) – António Fernando Maio Marques da Rosa/Varzim Sol – Turismo, Jogo e Animação, SA (Trimitere preliminară — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Directiva 2003/88/CE — Articolul 5 — Repaus săptămânal — Reglementare națională care prevede cel puțin o zi de repaus într-o perioadă de șapte zile — Perioade de mai mult de șase zile consecutive de muncă)

10

2018/C 5/14

Cauza C-423/16 P: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – HX/Consiliul Uniunii Europene (Recurs — Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive luate împotriva Republicii Arabe Siriene — Măsuri restrictive luate împotriva unei persoane incluse în anexa la o decizie — Prelungirea valabilității acestei decizii în cursul procedurii în fața Tribunalului Uniunii Europene — Cerere de adaptare a unei cereri introductive formulată în ședință, iar nu prin înscris separat — Articolul 86 din Regulamentul de procedură al Tribunalului — Versiunea în limba bulgară — Anularea de către Tribunal a deciziei inițiale care a inclus persoana în cauză în lista persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive — Expirarea deciziei de prelungire — Persistența obiectului cererii de adaptare a cererii introductive)

11

2018/C 5/15

Cauza C-481/16: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 – Comisia Europeană/Republica Elenă (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Ajutoare de stat — Ajutor declarat ilegal și incompatibil cu piața internă — Obligație de recuperare — Obligație de informare — Neexecutare — Mijloace de apărare — Imposibilitate absolută de executare)

12

2018/C 5/16

Cauza C-499/16: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Naczelny Sąd Administracyjny – Polonia) – AZ/Minister Finansów [Trimitere preliminară — Fiscalitate — Taxa pe valoarea adăugată (TVA) — Directiva 2006/112/CE — Articolul 98 — Posibilitatea statelor membre de a aplica o cotă redusă pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii — Anexa III punctul 1 — Produse alimentare — Produse de patiserie și prăjituri — Dată de valabilitate minimă sau dată limită de consum — Principiul neutralității fiscale]

12

2018/C 5/17

Cauza C-552/16: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad – Bulgaria) – Wind Inovation 1 EOOD, în lichidare/Direktor na Direktsia Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika – Sofia [Trimitere preliminară — Fiscalitate — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Directiva 2006/112/CE — Dizolvarea unei societăți, care atrage după sine radierea acesteia din registrul taxei pe valoarea adăugată (TVA) — Obligația de a calcula TVA-ul pentru activele existente și de a plăti statului TVA-ul calculat — Păstrarea sau modificarea legii existente la data aderării la Uniunea Europeană — Articolul 176 al doilea paragraf — Efect asupra dreptului de deducere — Articolul 168]

13

2018/C 5/18

Cauza C-641/16: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation – Franța) – Tünkers France, Tünkers Maschinenbau GmbH/Expert France [Trimitere preliminară — Proceduri de insolvență — Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 — Instanța competentă — Acțiune în concurență neloială introdusă în cadrul unei proceduri de insolvență — Acțiune formulată de o societate cu sediul în alt stat membru împotriva cesionarului unei ramuri de activitate a societății supuse procedurii de insolvență — Acțiune străină de procedura de insolvență sau acțiune care derivă direct din această procedură și este strâns legată de aceasta]

14

2018/C 5/19

Cauza C-356/16: Ordonanța Curții (Camera a treia) din 26 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel – Belgia) – Procedură penală privind pe Wamo BVBA, Luc Cecile Jozef Van Mol (Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Directiva 2005/29/CE — Practici comerciale neloiale — Legislație națională care interzice publicitatea intervențiilor referitoare la chirurgia estetică sau la medicina estetică nechirurgicală)

14

2018/C 5/20

Cauza C-474/16: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 24 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d'appel de Colmar – Franța) – Procedură penală privind pe Belu Dienstleistung GmbH & Co KG, Stefan Nikless [Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Întrebări preliminare identice — Coordonarea sistemelor de securitate socială — Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — Legislație aplicabilă — Certificat A 1 — Forță probatorie]

15

2018/C 5/21

Cauzele conexate C-655/16 și C-656/16: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 24 octombrie 2017 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio – Italia) – Hitachi Rail Italy Investments Srl (C-655/16), Finmeccanica SpA (C-656/16)/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob) [Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Dreptul societăților — Directiva 2004/25/CE — Oferte publice de cumpărare — Articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf — Posibilitatea modificării prețului ofertei în circumstanțe și în conformitate cu criterii clar determinate — Reglementare națională care prevede posibilitatea autorității de control de a majora oferta publică de cumpărare în caz de coluziune între ofertant și vânzător]

16

2018/C 5/22

Cauza C-333/17: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 26 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca de Braga – Portugalia) – Caixa Económica Montepio Geral/Carlos Samuel Pimenta Marinho și alții (Trimitere preliminară — Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene — Articolele 21 și 38 — Nediscriminare — Protecția consumatorilor — Contract de împrumut bancar — Lipsa unei întrebări privind o altă normă de drept al Uniunii decât cele care figurează în Carta drepturilor fundamentale — Necompetență vădită a Curții)

16

2018/C 5/23

Cauza C-500/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Frankfurt am Main (Germania) la 18 august 2017 – Thomas Krauss/TUIfly GmbH

17

2018/C 5/24

Cauza C-515/17 P: Recurs introdus la 24 august 2017 de Uniwersytet Wrocławski împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 13 iunie 2017 în cauza T-137/16, Uniwersytet Wrocławski/Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

17

2018/C 5/25

Cauza C-556/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Pécsi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság (Ungaria) la 22 septembrie 2017 – Alekszij Torubarov/Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal

18

2018/C 5/26

Cauza C-561/17 P: Recurs introdus la 22 septembrie 2017 de Republica Polonă împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 13 iunie 2017 în cauza T-137/16, Uniwersytet Wrocławski/Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

18

2018/C 5/27

Cauza C-584/17 P: Recurs introdus la 4 octombrie 2017 de ADR Center SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi extinsă) din 20 iulie 2017 în cauza T-644/14, ADR Center SpA/Comisia Europeană

20

2018/C 5/28

Cauza C-586/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 6 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie, I., D.

21

2018/C 5/29

Cauza C-588/17 P: Recurs introdus la 9 octombrie 2017 de Regatul Spaniei împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 20 iulie 2017 în cauza T-143/15, Regatul Spaniei/Comisia Europeană

21

2018/C 5/30

Cauza C-599/17: Acțiune introdusă la 16 octombrie 2017 – Comisia Europeană/Regatul Spaniei

23

2018/C 5/31

Cauza C-607/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta förvaltningsdomstolen (Suedia) la 24 octombrie 2017 – Skatteverket/Memira Holding AB

23

2018/C 5/32

Cauza C-608/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta förvaltningsdomstolen (Suedia) la 24 octombrie 2017 – Skatteverket/Holmen AB

24

 

Tribunalul

2018/C 5/33

Cauza T-75/14: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – USFSPEI/Parlamentul și Consiliul [Acțiune în anulare — Termen de introducere a acțiunii — Inadmisibilitate — Răspundere extracontractuală — Reforma statutului și a RAA — Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 — Neregularități în cursul procedurii de adoptare a actelor — Neconsultarea comitetului pentru statut și a organizațiilor sindicale — Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor]

25

2018/C 5/34

Cauza T-831/14: Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Alfamicro/Comisia [Clauză compromisorie — Convenție de subvenționare încheiată în cadrul Programului-cadru pentru inovare și competitivitate (CIP) (2007-2013) — Raport de audit — Costuri eligibile — Restituirea sumelor avansate — Proporționalitate — Încredere legitimă — Securitate juridică — Principiul bunei administrări — Obligația de motivare — Adaptarea concluziilor în cursul judecății — Compensarea creanțelor — Cerere reconvențională — Daune moratorii]

26

2018/C 5/35

Cauza T-180/15: Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2017 – Icap și alții/Comisia [Concurență — Înțelegeri — Sectorul instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi — Decizie prin care se constată șase încălcări ale articolului 101 TFUE și ale articolului 53 din Acordul privind SEE — Manipularea ratelor de referință interbancare JPY LIBOR și Euroyen TIBOR — Restrângere a concurenței prin obiect — Participarea unui broker la încălcări — Procedură hibridă de tranzacție — Principiul prezumției de nevinovăție — Principiul bunei administrări — Amenzi — Cuantum de bază — Adaptare excepțională — Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 — Obligația de motivare]

26

2018/C 5/36

Cauza T-229/15: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – European Dynamics Luxembourg și alții/ABE (Contracte de achiziții publice de servicii — Procedură de cerere de ofertă — Furnizarea de personal interimar pentru servicii informatice — Respingerea ofertei unui ofertant — Obligația de motivare — Eroare vădită de apreciere)

27

2018/C 5/37

Cauza T-245/15: Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Klymenko/Consiliul (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina — Înghețare a fondurilor — Lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Menținerea numelui reclamantului pe listă — Obligația de motivare — Temei juridic — Eroare vădită de apreciere — Dreptul la apărare — Dreptul de proprietate — Dreptul la reputație — Proporționalitate — Protecția drepturilor fundamentale echivalentă cu cea garantată în Uniune — Excepție de nelegalitate)

28

2018/C 5/38

Cauza T-246/15: Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Ivanyushchenko/Consiliul (Politică externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina — Înghețarea fondurilor — Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Menținerea numelui reclamantului pe listă — Eroare vădită de apreciere)

29

2018/C 5/39

Cauza T-263/15: Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Gmina Miasto Gdynia și Port Lotniczy Gdynia Kosakowo/Comisia (Ajutoare de stat — Infrastructură aeroportuară — Finanțare publică acordată de municipalitățile Gdynia și Kosakowo pentru aeroportul Gdynia Kosakowo — Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă și prin care se dispune recuperarea sa — Retragerea unei decizii — Lipsa redeschiderii procedurii oficiale de investigare — Modificarea regimului juridic — Drepturile procedurale ale părților interesate — Încălcarea unor norme fundamentale de procedură)

30

2018/C 5/40

Cauza T-668/15: Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2017 – Jema Energy/Întreprinderea comună Fusion for Energy (Contracte de achiziții publice de bunuri — Procedură de cerere de ofertă — Furnizarea unui sistem accelerat de conversie a alimentării electrice — Respingerea ofertei unui ofertant — Transparență — Securitate juridică — Egalitate de tratament — Proporționalitate)

31

2018/C 5/41

Cauza T-129/16: Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Claranet Europe/EUIPO – Claro (claranet) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative claranet — Marca Benelux verbală anterioară CLARO — Motiv relativ de refuz — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

31

2018/C 5/42

Cauza T-271/16: Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Pempe/EUIPO – Marshall Amplification (THOMAS MARSHALL GARMENTS OF LEGENDS) {Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative THOMAS MARSHALL GARMENTS OF LEGENDS — Mărcile Uniunii Europene verbală şi figurativă anterioare MARSHALL şi Marshall AMPLIFICATION — Articolul 42 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Admisibilitatea cererii privind dovedirea utilizării serioase a mărcilor anterioare — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]}

32

2018/C 5/43

Cauza T-419/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Carrera Brands/EUIPO – Autec (Carrera) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de decădere — Marca Uniunii Europene verbală Carrera — Articolul 56 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 63 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Admisibilitate a cererii de decădere — Acord de necontestare — Decizii ale instanțelor naționale — Abuz de drept — Norma 20 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 71 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] — Cerere de suspendare a procedurii în fața EUIPO]

33

2018/C 5/44

Cauza T-456/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Galletas Gullón/EUIPO – Hug (GULLON DARVIDA) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a marcii Uniunii Europene verbale GULLON DARVIDA — Mărcile verbale anterioare internațională și naționale DAR VIDA — Prezentarea unor documente pentru prima dată în fața camerei de recurs — Putere de apreciere conferită de articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [în prezent articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Articolul 19 alineatul (1) și articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [în prezent articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatele (1) și (7) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] — Articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 — Motiv relativ de refuz — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [în prezent articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001] — Risc de confuzie]

33

2018/C 5/45

Cauza T-458/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Acquafarm/Comisia (Răspundere extracontractuală — Pescuit — Program operațional finanțat de Uniune — Reglementare a Uniunii care interzice importul de crustacee care provin din Australia — Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor — Abținere de a acționa — Încredere legitimă)

34

2018/C 5/46

Cauza T-555/16: Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Teeäär/BCE (Funcție publică — Personalul BCE — Asistență pentru tranziția profesională — Necompetența autorului actului cauzator de prejudicii — Norme de bună administrare în materie de gestionare a personalului — Prejudiciu material și prejudiciu moral)

35

2018/C 5/47

Cauza T-586/16: Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Vincenti/EUIPO (Funcție publică — Funcționari — Promovare — Exercițiul de promovare 2015 — Lipsa rapoartelor de evaluare din cauza concediului medical — Dispoziții generale de punere în aplicare a articolului 45 din statut)

35

2018/C 5/48

Cauza T-667/16 P: Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – De Meyer și alții/Comisia (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Promovare — Exercițiul de promovare 2014 — Lista funcționarilor propuși pentru promovare de directorii generali și de șefii de servicii — Omiterea numelor reclamanților — Obligația de motivare — Absența unei erori de drept — Absența unei denaturări a elementelor de probă — Cerere de recuzare a unui judecător)

36

2018/C 5/49

Cauza T-668/16 P: Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – HL/Comisia (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Promovare — Exercițiul de promovare 2014 — Lista funcționarilor propuși pentru promovare de directorii generali și de șefii de servicii — Omiterea numelui reclamantului — Obligația de motivare — Inexistenţa unei erori de drept — Lipsa denaturării elementelor de probă — Cerere de recuzare a unui judecător)

37

2018/C 5/50

Cauza T-684/16: Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Ciarko/EUIPO – Maan (Hotă de bucătărie) [Desen sau model industrial comunitar — Procedură de declarare a nulității — Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o hotă de bucătărie — Desen sau model industrial comunitar anterior — Cauză de nulitate — Lipsa caracterului individual — Utilizator avizat — Gradul de libertate al autorului — Lipsa unei impresii globale diferite — Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002]

37

2018/C 5/51

Cauza T-722/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Mapei/EUIPO – Steenfabrieken Vandersanden (zerø) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative zerø — Marca Uniunii Europene verbală anterioară ZERO — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

38

2018/C 5/52

Cauza T-723/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Mapei/EUIPO – Steenfabrieken Vandersanden (RE-CONzerø) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative RE-CONzerø — Marca Uniunii Europene verbală anterioară ZERO — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]” — Obligația de motivare — Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001)]

39

2018/C 5/53

Cauza T-767/16: Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Nanogate/EUIPO (metals) [Marcă a Uniunii Europene — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative metals — Motiv absolut de refuz — Caracter descriptiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

39

2018/C 5/54

Cauza T-802/16: Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Endoceutics/EUIPO – Merck (FEMIBION) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de decădere — Marca Uniunii Europene verbală FEMIBION — Decădere parțială din drepturi — Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Dovada utilizării serioase a mărcii — Calificarea produselor pentru care s-a demonstrat utilizarea serioasă]

40

2018/C 5/55

Cauza T-194/13 OST: Ordonanța Tribunalului din 18 octombrie 2017 – United Parcel Service/Comisia (Articolul 165 din Regulamentul de procedură — Omisiunea de pronunțare — Intervenție în susținerea părții care cade în pretenții — Cheltuieli de judecată aferente intervenției — Modificarea concluziilor în cursul procedurii)

41

2018/C 5/56

Cauza T-511/14: Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Novartis Europharm/Comisia (Medicamente de uz uman — Autorizație de introducere pe piață a medicamentului Zoledronic acid Teva Generics — acid zoledronic — Perioadă de protecție a medicamentului Aclasta care conține substanța activă acid zoledronic — Revocarea actului atacat — Nepronunțare asupra fondului)

42

2018/C 5/57

Cauza T-570/15: Ordonanța Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Federcaccia della Regione Liguria și alții/Comisia [Mediu — Conservarea păsărilor sălbatice — Specii care pot face obiectul unor acțiuni de vânătoare — Condiții care trebuie respectate de legislațiile naționale privind vânătoarea — Armonizarea criteriilor de aplicare de la articolul 7 alineatul (4) din Directiva 2009/147 /CE — Perioadă de interzicere a activităților de vânătoare în Liguria]

42

2018/C 5/58

Cauza T-833/16: Ordonanța Tribunalului din 23 octombrie 2017 – Karp/Parlamentul [Acțiune în anulare și în despăgubire — Funcție publică — Agenți contractuali — Încadrare — Articolul 90 alineatul (2) din statut — Act nesupus căilor de atac — Act pregătitor — Reclamație prematur formulată — Neregularitate a procedurii precontencioase — Inadmisibilitate]

43

2018/C 5/59

Cauza T-619/17: Acțiune introdusă la 9 septembrie 2017 – de la Fuente Martín și alții/SRB

44

2018/C 5/60

Cauza T-653/17: Acțiune introdusă la 26 septembrie 2017 – Relea Álvarez și alții/SRB

44

2018/C 5/61

Cauza T-666/17: Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – NeoCell/EUIPO (BIOACTIVE NEOCELL COLLAGEN)

45

2018/C 5/62

Cauza T-687/17: Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Vendrell Marti/SRB

46

2018/C 5/63

Cauza T-690/17: Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Uluru și alții/Comisia și SRB

46

2018/C 5/64

Cauza T-697/17: Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – De Longhi Benelux/EUIPO (COOKING CHEF GOURMET)

47

2018/C 5/65

Cauza T-700/17: Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Traviacar și alții/SRB

48

2018/C 5/66

Cauza T-701/17: Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – OCU/SRB

48

2018/C 5/67

Cauza T-706/17: Acțiune introdusă la 11 octombrie 2017 – UP/Comisia

49

2018/C 5/68

Cauza T-739/17: Acțiune introdusă la 7 noiembrie 2017 – Euracoal și alții/Comisia

50

2018/C 5/69

Cauza T-307/15: Ordonanța Tribunalului din 23 octombrie 2017 – 1&1 Telecom/Comisia

51

2018/C 5/70

Cauza T-595/16: Ordonanța Tribunalului din 7 noiembrie 2017 – HO/SEAE

52

 

Rectificări

2018/C 5/71

Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial în cauza C-448/17 ( JO C 382, 13.11.2017 )

53

RO

 

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2018/C 005/01)

Ultima publicație

JO C 437, 18.12.2017

Publicații anterioare

JO C 424, 11.12.2017

JO C 412, 4.12.2017

JO C 402, 27.11.2017

JO C 392, 20.11.2017

JO C 382, 13.11.2017

JO C 374, 6.11.2017

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

V Anunţuri

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

Curtea de Justiție

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/2

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 33 de Barcelona – Spania) – María Begoña Espadas Recio/Servicio Público de Empleo Estatal (SPEE)

(Cauza C-98/15) (1)

((Trimitere preliminară - Directiva 97/81/CE - Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES - Clauza 4 - Lucrători de sex masculin și lucrători de sex feminin - Egalitatea de tratament în domeniul securității sociale - Directiva 79/7/CEE - Articolul 4 - Lucrător pe fracțiune de normă de tip vertical - Prestație de șomaj - Reglementare națională care exclude perioadele de contribuție din zilele nelucrate în scopul stabilirii duratei prestației))

(2018/C 005/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social no 33 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamantă: María Begoña Espadas Recio

Pârâtă: Servicio Público de Empleo Estatal (SPEE)

Dispozitivul

1)

Clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă încheiat la 6 iunie 1997, anexat la Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES, nu se aplică în cazul unei prestații de șomaj de tip contributiv precum cea în discuție în litigiul principal.

2)

Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale trebuie interpretat în sensul că se opune legislației unui stat membru care, în ceea ce privește munca pe fracțiune de normă verticală, exclude luarea în considerare a zilelor nelucrate din calculul zilelor pentru care s-au plătit contribuții și care reduce astfel perioada în care se plătește prestația de șomaj, în condițiile în care se constată că majoritatea lucrătorilor pe fracțiune de normă verticală sunt femei, asupra cărora astfel de măsuri naționale au efecte negative.

(1)  JO C 171, 26.5.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/3

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Berlin – Germania) – CTL Logistics GmbH/DB Netz AG

(Cauza C-489/15) (1)

((Trimitere preliminară - Transportul feroviar - Directiva 2001/14/CE - Tarifele de utilizare a infrastructurii - Tarifare - Organism național de control care asigură conformitatea tarifelor de utilizare a infrastructurii cu directiva în cauză - Contract de utilizare a infrastructurii încheiat între un administrator al infrastructurii feroviare și o întreprindere feroviară - Principiul nediscriminării - Rambursarea tarifelor fără intervenția organismului de control și în afara procedurilor de atac care să implice acest organism - Reglementare națională care permite instanței civile să stabilească un cuantum echitabil în cazul unor tarife contrare echității))

(2018/C 005/03)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Berlin

Părțile din procedura principală

Reclamantă: CTL Logistics GmbH

Pârâtă: DB Netz AG

Dispozitivul

Dispozițiile Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, în special articolul 4 alineatul (5) și articolul 30 alineatele (1), (3), (5) și (6) din directiva respectivă, trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei reglementări naționale precum cea în cauză în litigiul principal, care prevede controlul caracterului echitabil al tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare exercitat, de la caz la caz, de instanțele de drept comun și posibilitatea acestora de a modifica, eventual, cuantumul tarifelor respective, independent de supravegherea exercitată de organismul de control în temeiul articolului 30 din Directiva 2001/14, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/49.

(1)  JO C 406, 7.12.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/3

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – TV2/Danmark A/S/Comisia Europeană, Regatul Danemarcei, Viasat Broadcasting UK Ltd

(Cauza C-649/15 P) (1)

([Recurs - Ajutoare de stat - Articolul 107 alineatul (1) TFUE - Serviciu public de radiodifuziune - Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark - Noțiunea „ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat” - Hotărârea Altmark])

(2018/C 005/04)

Limba de procedură: daneza

Părțile

Recurentă: TV2/Danmark A/S (reprezentant: O. Koktvedgaard, advokat)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Maxian Rusche, B. Stromsky și L. Grønfeldt, agenți), Regatul Danemarcei (reprezentanți: C. Thorning, agent, asistat de R. Holdgaard, advokat), Viasat Broadcasting UK Ltd (reprezentanți: S. Kalsmose-Hjelmborg și M. Honoré, advokater)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

TV2/Danmark A/S suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, totalitatea celor efectuate de Comisie și de Viasat Broadcasting UK Ltd atât în primă instanță, cât și în cadrul prezentului recurs.

3)

Regatul Danemarcei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 48, 8.2.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/4

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – Comisia Europeană/TV2/Danmark A/S, Regatul Danemarcei, Viasat Broadcasting UK Ltd

(Cauza C-656/15 P) (1)

([Recurs - Ajutoare de stat - Articolul 107 alineatul (1) TFUE - Serviciu public de radiodifuziune - Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark - Noțiunea „ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat”])

(2018/C 005/05)

Limba de procedură: daneza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Stromsky, T. Maxian Rusche și L. Grønfeldt, agenți)

Celelalte părți din procedură: TV2/Danmark A/S (reprezentant: O. Koktvedgaard, advokat), Regatul Danemarcei (reprezentanți: C. Thorning, agent, asistat de R. Holdgaard, advokat), Viasat Broadcasting UK Ltd (reprezentanți: M. Honoré și S. Kalsmose-Hjelmborg, advokater)

Intervenientă în susținerea recurentei: Autoritatea de Supraveghere AELS (reprezentanți: C. Zatschler, M. Schneider, Í Isberg și C. Perrin, agenți)

Dispozitivul

1)

Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 24 septembrie 2015, TV2/Danmark/Comisia (T-674/11, EU:T:2015:684), în măsura în care prin aceasta s-a anulat Decizia 2011/839/UE a Comisiei din 20 aprilie 2011 privind măsurile puse în aplicare de Danemarca (C 2/03) în favoarea TV2/Danmark întrucât Comisia Europeană a considerat că veniturile din publicitate aferente anilor 1995 și 1996 acordate TV2/Danmark prin intermediul Fondului TV2 constituiau ajutoare de stat.

2)

Respinge acțiunea în anulare formulată de TV2/Danmark A/S împotriva Deciziei 2011/839.

3)

TV2/Danmark A/S suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, totalitatea celor efectuate de Comisia Europeană și de Viasat Broadcasting UK Ltd atât în primă instanță, cât și în cadrul prezentului recurs.

4)

Regatul Danemarcei și Autoritatea de Supraveghere AELS suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 48, 8.2.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/5

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – Viasat Broadcasting UK Ltd/TV2/Danmark A/S, Comisia Europeană, Regatul Danemarcei

(Cauza C-657/15 P) (1)

([Recurs - Ajutoare de stat - Articolul 107 alineatul (1) TFUE - Serviciu public de radiodifuziune - Măsuri adoptate de autoritățile daneze în privința organismului de radiodifuziune danez TV2/Danmark - Noțiunea „ajutoare acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat” - Hotărârea Altmark])

(2018/C 005/06)

Limba de procedură: daneza

Părțile

Recurentă: Viasat Broadcasting UK Ltd (reprezentanți: M. Honoré și S. Kalsmose-Hjelmborg, advokater)

Celelalte părți din procedură: TV2/Danmark A/S (reprezentant: O. Koktvedgaard, advokat), Comisia Europeană (reprezentanți: B. Stromsky, T. Maxian Rusche și L. Grønfeldt, agenți), Regatul Danemarcei (reprezentanți: C. Thorning, agent, asistat de R. Holdgaard, advokat)

Dispozitivul

1)

Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 24 septembrie 2015, TV2/Danmark/Comisia (T-674/11, EU:T:2015:684), în măsura în care prin aceasta s-a anulat Decizia 2011/839/UE a Comisiei din 20 aprilie 2011 privind măsurile puse în aplicare de Danemarca (C 2/03) în favoarea TV2/Danmark întrucât Comisia Europeană a considerat că veniturile din publicitate aferente anilor 1995 și 1996 acordate TV2/Danmark prin intermediul Fondului TV2 constituiau ajutoare de stat.

2)

Respinge recursul în rest.

3)

Respinge acțiunea în anulare formulată de TV2/Danmark A/S împotriva Deciziei 2011/839.

4)

TV2/Danmark A/S suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, jumătate din cele efectuate de Viasat Broadcasting UK Ltd în cadrul prezentului recurs, precum și totalitatea celor efectuate de aceasta din urmă în primă instanță.

5)

Viasat Broadcasting UK Ltd suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată aferente prezentului recurs.

6)

Comisia Europeană și Regatul Danemarcei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 222, 20.6.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/6

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa – Letonia) – Valsts ieņēmumu dienests/„LS Customs Services” SIA

(Cauza C-46/16) (1)

([Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Codul vamal comunitar - Mărfuri necomunitare - Regim vamal de tranzit comunitar extern - Sustragere de sub supravegherea vamală a mărfurilor supuse taxelor la import - Stabilirea valorii în vamă - Articolul 29 alineatul (1) - Condițiile aplicării metodei valorii de tranzacție - Articolele 30 și 31 - Alegerea metodei de stabilire a valorii în vamă - Obligația autorităților vamale de a motiva metoda aleasă])

(2018/C 005/07)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākā tiesa

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Valsts ieņēmumu dienests

Pârâtă:„LS Customs Services” SIA

Dispozitivul

1)

Articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 955/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 1999, trebuie interpretat în sensul că metoda de stabilire a valorii în vamă prevăzută de această dispoziție nu este aplicabilă în privința unor mărfuri care nu au fost vândute pentru export în Uniunea Europeană.

2)

Articolul 31 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/1999, coroborat cu articolul 6 alineatul (3) din acest regulament cu modificările ulterioare, trebuie interpretat în sensul că autoritățile vamale sunt obligate să indice în decizia lor de stabilire a cuantumului taxelor la import datorate motivele care le-au determinat să excludă metodele de stabilire a valorii în vamă prevăzute la articolele 29 și 30 din regulamentul menționat cu modificările ulterioare înainte de a putea decide aplicarea metodei prevăzute la articolul 31 din acesta, precum și informațiile pe baza cărora a fost calculată valoarea în vamă a mărfurilor pentru a permite persoanei interesate să aprecieze temeinicia deciziei și să decidă în deplină cunoștință de cauză dacă este util să formuleze o acțiune împotriva acesteia. Revine statelor membre obligația să reglementeze, în cadrul exercitării autonomiei lor procedurale, consecințele unei încălcări a obligației de motivare de către autoritățile vamale și să prevadă dacă și în ce măsură este posibilă o regularizare în cadrul unei proceduri jurisdicționale, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și efectivității.

3)

Articolul 30 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/1999, trebuie interpretat în sensul că, înainte de a putea exclude aplicarea metodei de stabilire a valorii în vamă prevăzute de această dispoziție, autoritatea competentă nu este obligată să solicite producătorului să îi furnizeze informațiile necesare pentru aplicarea acestei metode. Autoritatea menționată este însă obligată să consulte toate sursele de informare și bazele de date de care dispune. Ea trebuie de asemenea să permită operatorilor economici interesați să îi comunice orice informație care ar putea contribui la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor în temeiul acestei dispoziții.

4)

Articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/1999, trebuie interpretat în sensul că autoritățile vamale nu sunt obligate să motiveze neaplicarea metodelor prevăzute de această dispoziție la literele (c) și (d) în cazul în care stabilesc valoarea în vamă a mărfurilor pornind de la valoarea de tranzacție a unor mărfuri similare, în conformitate cu articolul 151 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1762/95 al Comisiei din 19 iulie 1995.

(1)  JO C 111, 29.3.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/7

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 noiembrie 2017 – SolarWorld AG/Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME)

(Cauza C-204/16 P) (1)

([Recurs - Dumping - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 - Articolul 3 - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă antidumping definitivă - Scutirea importurilor care fac obiectul unui angajament acceptat - Separabilitate])

(2018/C 005/08)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: SolarWorld AG (reprezentant: L. Ruessmann, avocat, J. Beck, Solicitor)

Celelalte părți din procedură: Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat, și M. J. Beck, solicitor), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: H. Marcos Fraile, agent, asistat de N. Tuominen, avocat), Comisia Europeană (reprezentanți: A. Demeneix, T. Maxian Rusche și J.-F. Brakeland, agenți), China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME) (reprezentanți: J.-F. Bellis și A. Scalini, avocați, F. Di Gianni, avvocato)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă SolarWorld AG la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 232, 27.6.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/7

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 noiembrie 2017 – SolarWorld AG/ Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME)

(Cauza C-205/16 P) (1)

([Recurs - Subvenții - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 - Articolul 2 - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă compensatorie definitivă - Scutirea importurilor care fac obiectul unui angajament acceptat - Separabilitate])

(2018/C 005/09)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: SolarWorld AG (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat, J. Beck, solicitor)

Celelalte părți din procedură: Brandoni solare SpA, Solaria Energia y Medio Ambiente, SA (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat, și J. Beck, solicitor), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: H. Marcos Fraile, agent, asistată de N. Tuominen, avocat), Comisia Europeană (reprezentanți: A. Demeneix, J.-F. Brakeland și T. Maxian Rusche, agenți), China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products (CCCME) (reprezentanți: J.-F. Bellis și A. Scalini, avocați, F. Di Gianni, avvocato)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă SolarWorld AG la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 232, 27.6.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/8

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Efeteio Athinon – Grecia) – Comisia Europeană/Dimos Zagoriou

(Cauza C-217/16) (1)

((Trimitere preliminară - Decizie a Comisiei Europene privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu - Articolul 299 TFUE - Executare silită - Măsuri de executare - Stabilirea instanței naționale competente în materie de contencios al executării - Stabilirea persoanei căreia îi revine obligația pecuniară - Condiții de aplicare a modalităților procedurale naționale - Autonomie procedurală a statelor membre - Principiile echivalenței și efectivității))

(2018/C 005/10)

Limba de procedură: greaca

Instanța de trimitere

Efeteio Athinon

Părțile din procedura principală

Apelantă: Comisia Europeană

Intimată: Dimos Zagoriou

Dispozitivul

1)

Articolul 299 TFUE trebuie interpretat în sensul că acest articol nu stabilește alegerea instanței naționale competente în ceea ce privește acțiunile legate de executarea silită a actelor Comisiei Europene care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre care constituie titlu executoriu, conform articolului menționat, întrucât această stabilire intră sub incidența dreptului național în temeiul principiului autonomiei procedurale, sub rezerva ca această stabilire să nu aducă atingere aplicării și eficacității dreptului Uniunii.

Revine instanței naționale sarcina de a stabili dacă aplicarea normelor procedurale naționale acțiunilor aferente executării silite a actelor menționate la articolul 299 TFUE se efectuează într-un mod nediscriminatoriu în raport cu procedurile prin care se urmărește soluționarea litigiilor naționale de același tip și potrivit unor modalități care să nu facă mai dificilă recuperarea sumelor vizate prin aceste acte decât în cazuri comparabile privind punerea în aplicare a unor dispoziții naționale corespunzătoare.

2)

Articolul 299 TFUE, precum și Regulamentul (CEE) nr. 2052/88 al Consiliului din 24 iunie 1988 privind misiunile și eficiența fondurilor structurale, precum și coordonarea activităților proprii între ele și cu operațiunile Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente, Regulamentul (CEE) nr. 4253/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului nr. 2052/88 în ceea ce privește coordonarea colaborării între diferite fonduri structurale, pe de o parte, și între acestea și cele ale Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente, pe de altă parte, și Regulamentul (CEE) nr. 4256/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului nr. 2052/88 în ceea ce privește Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Orientare, trebuie interpretate în sensul că nu stabilesc, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, persoanele împotriva cărora poate fi continuată executarea silită în temeiul unei decizii a Comisiei Europene privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu.

Revine dreptului național sarcina de a stabili aceste persoane, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și efectivității.

(1)  JO C 222, 20.6.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/9

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof Arnhem-Leeuwarden – Țările de Jos) – Jan Theodorus Arts/Veevoederbedrijf Alpuro BV

(Cauza C-227/16) (1)

([Trimitere preliminară - Agricultură - Politica agricolă comună - Regulamentul (CE) nr. 73/2009 - Schemă de plată unică - Crescător de viței care a încheiat un contract de integrare - Clauză contractuală în temeiul căreia plata unică revine întreprinderii de integrare - Admisibilitate])

(2018/C 005/11)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof Arnhem-Leeuwarden

Părțile din procedura principală

Apelant: Jan Theodorus Arts

Intimată: Veevoederbedrijf Alpuro BV

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei clauze contractuale în temeiul căreia cuantumul ajutorului pe care un crescător de viței are dreptul să îl pretindă în temeiul schemei de plată unică revine unei întreprinderi de integrare în cazul în care transferul acestui ajutor se înscrie în cadrul unor avantaje și obligații reciproce negociate între părțile la contract.

(1)  JO C 279, 1.8.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/10

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – Teodor Ispas, Anduţa Ispas/Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj

(Cauza C-298/16) (1)

((Trimitere preliminară - Principii generale ale dreptului Uniunii - Dreptul la o bună administrare și dreptul la apărare - Reglementare națională fiscală care prevede dreptul de a fi ascultat și dreptul de a fi informat în cursul unei proceduri administrative fiscale - Decizie de impunere a taxei pe valoarea adăugată emisă de autoritățile fiscale naționale fără a da acces contribuabilului la informațiile și la documentele care constituie temeiul deciziei menționate))

(2018/C 005/12)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Cluj

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Teodor Ispas, Anduţa Ispas

Pârâtă: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj

Dispozitivul

Principiul general al dreptului Uniunii al respectării dreptului la apărare trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unor proceduri administrative de inspecție și de stabilire a bazei de impunere a taxei pe valoarea adăugată, un particular trebuie să aibă posibilitatea să i se comunice, la cerere, informațiile și documentele care se găsesc în dosarul administrativ și care au fost luate în considerare de autoritatea publică la adoptarea deciziei sale, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele informații și documente.

(1)  JO C 314, 29.8.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/10

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal da Relação do Porto – Portugalia) – António Fernando Maio Marques da Rosa/Varzim Sol – Turismo, Jogo e Animação, SA

(Cauza C-306/16) (1)

((Trimitere preliminară - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Directiva 2003/88/CE - Articolul 5 - Repaus săptămânal - Reglementare națională care prevede cel puțin o zi de repaus într-o perioadă de șapte zile - Perioade de mai mult de șase zile consecutive de muncă))

(2018/C 005/13)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal da Relação do Porto

Părțile din procedura principală

Recurent: António Fernando Maio Marques da Rosa

Intimată: Varzim Sol – Turismo, Jogo e Animação, SA

Dispozitivul

Articolul 5 din Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 2000, precum și articolul 5 primul paragraf din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretate în sensul că nu impun ca perioada minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore la care un lucrător are dreptul să fie acordată cel târziu în ziua următoare unei perioade de șase zile consecutive de muncă, ci impun ca aceasta să fie acordată înăuntrul fiecărei perioade de șapte zile.

(1)  JO C 326, 5.9.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/11

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 – HX/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-423/16 P) (1)

((Recurs - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Republicii Arabe Siriene - Măsuri restrictive luate împotriva unei persoane incluse în anexa la o decizie - Prelungirea valabilității acestei decizii în cursul procedurii în fața Tribunalului Uniunii Europene - Cerere de adaptare a unei cereri introductive formulată în ședință, iar nu prin înscris separat - Articolul 86 din Regulamentul de procedură al Tribunalului - Versiunea în limba bulgară - Anularea de către Tribunal a deciziei inițiale care a inclus persoana în cauză în lista persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive - Expirarea deciziei de prelungire - Persistența obiectului cererii de adaptare a cererii introductive))

(2018/C 005/14)

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Recurent: HX (reprezentant: S. Koev, аdvokat)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: I. Gurov și S. Kyriakopoulou, agenți)

Dispozitivul

1)

Anulează punctul 2 al dispozitivului Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 2 iunie 2016, HX/Consiliul (T-723/14, EU:T:2016:332).

2)

Nu mai este necesară pronunțarea asupra cererii de adaptare a cererii introductive formulate de HX la Tribunalul Uniunii Europene.

3)

Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de HX atât în primă instanță, cât și în prezentul recurs.

(1)  JO C 350, 26.9.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/12

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 – Comisia Europeană/Republica Elenă

(Cauza C-481/16) (1)

((Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Ajutoare de stat - Ajutor declarat ilegal și incompatibil cu piața internă - Obligație de recuperare - Obligație de informare - Neexecutare - Mijloace de apărare - Imposibilitate absolută de executare))

(2018/C 005/15)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouchagiar și B. Stromsky, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă (reprezentanți: K. Boskovits și V. Karra, agenți)

Dispozitivul

1)

Prin neluarea, în termenele acordate, a tuturor măsurilor necesare pentru executarea Deciziei 2014/539/UE a Comisiei din 27 martie 2014 privind ajutorul de stat SA.34572 (13/C ex 13/NN) acordat de Grecia companiei Larco General Mining & Metallurgical Company S.A. și prin neinformarea Comisiei Europene cu privire la măsurile luate în aplicarea acestei decizii, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 3-5 din decizia menționată, precum și al Tratatului FUE.

2)

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 383, 17.10.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/12

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Naczelny Sąd Administracyjny – Polonia) – AZ/Minister Finansów

(Cauza C-499/16) (1)

([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 98 - Posibilitatea statelor membre de a aplica o cotă redusă pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii - Anexa III punctul 1 - Produse alimentare - Produse de patiserie și prăjituri - Dată de valabilitate minimă sau dată limită de consum - Principiul neutralității fiscale])

(2018/C 005/16)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Recurentă: AZ

Intimat: Minister Finansów

Dispozitivul

Articolul 98 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că nu se opune – cu condiția ca principiul neutralității fiscale să fie respectat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere – unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care condiționează aplicarea cotei reduse de TVA în cazul produselor de patiserie și al prăjiturilor proaspete doar de criteriul „datei de valabilitate minime” sau al „datei limită de consum” a acestora.

(1)  JO C 22, 23.1.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/13

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad – Bulgaria) – „Wind Inovation 1” EOOD, în lichidare/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” – Sofia

(Cauza C-552/16) (1)

([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Dizolvarea unei societăți, care atrage după sine radierea acesteia din registrul taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Obligația de a calcula TVA-ul pentru activele existente și de a plăti statului TVA-ul calculat - Păstrarea sau modificarea legii existente la data aderării la Uniunea Europeană - Articolul 176 al doilea paragraf - Efect asupra dreptului de deducere - Articolul 168])

(2018/C 005/17)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Sofia-grad

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„Wind Inovation 1” EOOD, în lichidare

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” – Sofia

Dispozitivul

1)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia radierea obligatorie din registrul taxei pe valoarea adăugată (TVA) a unei societăți a cărei dizolvare a fost dispusă printr-o hotărâre judecătorească atrage după sine obligația de a calcula TVA-ul datorat sau achitat în amonte pentru activele existente la data dizolvării societății respective și de a-l plăti statului, cu condiția ca aceasta să nu mai efectueze operațiuni economice începând de la data dizolvării.

2)

Directiva 2006/112, în special articolul 168 din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia radierea obligatorie din registrul de TVA a unei societăți a cărei dizolvare a fost dispusă prin hotărâre judecătorească atrage după sine, chiar și atunci când societatea respectivă continuă să efectueze operațiuni economice în timpul lichidării sale, obligația de a calcula TVA-ul datorat sau achitat în amonte pentru activele existente la data dizolvării și de a-l plăti statului și care condiționează astfel dreptul de deducere de respectarea acestei obligații.

(1)  JO C 22, 23.1.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/14

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation – Franța) – Tünkers France, Tünkers Maschinenbau GmbH/Expert France

(Cauza C-641/16) (1)

([Trimitere preliminară - Proceduri de insolvență - Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 - Instanța competentă - Acțiune în concurență neloială introdusă în cadrul unei proceduri de insolvență - Acțiune formulată de o societate cu sediul în alt stat membru împotriva cesionarului unei ramuri de activitate a societății supuse procedurii de insolvență - Acțiune străină de procedura de insolvență sau acțiune care derivă direct din această procedură și este strâns legată de aceasta])

(2018/C 005/18)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Recurente: Tünkers France, Tünkers Maschinenbau GmbH

Intimată: Expert France

Dispozitivul

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență trebuie interpretat în sensul că nu intră în competența instanței care a deschis procedura de insolvență o acțiune în răspundere pentru concurență neloială prin care se reproșează cesionarului unei ramuri de activitate dobândite în cadrul unei proceduri de insolvență că s-a prezentat pe nedrept ca asigurând distribuția exclusivă a articolelor fabricate de debitor.

(1)  JO C 70, 6.3.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/14

Ordonanța Curții (Camera a treia) din 26 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel – Belgia) – Procedură penală privind pe Wamo BVBA, Luc Cecile Jozef Van Mol

(Cauza C-356/16) (1)

((„Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Directiva 2005/29/CE - Practici comerciale neloiale - Legislație națională care interzice publicitatea intervențiilor referitoare la chirurgia estetică sau la medicina estetică nechirurgicală”))

(2018/C 005/19)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel

Părțile din procedura penală principală

Wamo BVBA, Luc Cecile Jozef Van Mol

Dispozitivul

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretată în sensul că aceasta nu se opune unei legislații naționale precum cea în cauză în litigiul principal, care protejează sănătatea publică, precum și demnitatea și integritatea profesiilor de chirurg estetician și de medic estetician care interzice oricăror persoane fizice sau juridice să facă publicitate intervențiilor referitoare la chirurgia estetică sau la medicina estetică nechirurgicală.

(1)  JO C 335, 12.9.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/15

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 24 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d'appel de Colmar – Franța) – Procedură penală privind pe Belu Dienstleistung GmbH & Co KG, Stefan Nikless

(Cauza C-474/16) (1)

([Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Întrebări preliminare identice - Coordonarea sistemelor de securitate socială - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 - Legislație aplicabilă - Certificat A 1 - Forță probatorie])

(2018/C 005/20)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel de Colmar

Părțile din procedura principală

Belu Dienstleistung GmbH & Co KG, Stefan Nikless

cu participarea: Syndicat Prism’emploi, Union départementale CGT du Bas-Rhin, Union de recouvrement des cotisations de sécurité sociale et d’allocations familiales d’Alsace (Urssaf), succesoare în drepturi a Urssaf du Bas-Rhin

Dispozitivul

Articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că un certificat A 1, eliberat de instituția desemnată de autoritatea competentă a unui stat membru, în temeiul articolului 12 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială este obligatoriu atât pentru instituțiile de securitate socială ale statului membru în care este efectuată munca, cât și pentru instanțele acestui stat membru, chiar și atunci când acestea constată că condițiile în care se desfășoară activitatea lucrătorului vizat nu intră în mod vădit în domeniul de aplicare material al acestei dispoziții din Regulamentul nr. 833/2004.

(1)  JO C 441, 28.11.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/16

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 24 octombrie 2017 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio – Italia) – Hitachi Rail Italy Investments Srl (C-655/16), Finmeccanica SpA (C-656/16)/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)

(Cauzele conexate C-655/16 și C-656/16) (1)

([Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Dreptul societăților - Directiva 2004/25/CE - Oferte publice de cumpărare - Articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf - Posibilitatea modificării prețului ofertei în circumstanțe și în conformitate cu criterii clar determinate - Reglementare națională care prevede posibilitatea autorității de control de a majora oferta publică de cumpărare în caz de coluziune între ofertant și vânzător])

(2018/C 005/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio

Părțile din procedura principală

Reclamante: Hitachi Rail Italy Investments Srl (C-655/16), Finmeccanica SpA (C-656/16)

Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)

cu participarea: Amber Capital Italia Sgr SpA, Amber Capital Uk Llp, Bluebell Partners Limited, Elliot International Lp, The Liverpool Limited Partnership, Elliot Associates L.P.

Dispozitivul

Articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în discuţie în litigiul principal, care permite autorităţii naționale de control să majoreze prețul unei oferte publice de cumpărare în caz de „coluziune”, fără a preciza comportamentele specifice care caracterizează această noțiune, cu condiția ca interpretarea noțiunii respective să poată fi dedusă într-un mod suficient de clar, de precis și de previzibil din această reglementare, prin intermediul metodelor de interpretare recunoscute de dreptul intern.

(1)  JO C 121, 18.4.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/16

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 26 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca de Braga – Portugalia) – Caixa Económica Montepio Geral/Carlos Samuel Pimenta Marinho și alții

(Cauza C-333/17) (1)

((Trimitere preliminară - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolele 21 și 38 - Nediscriminare - Protecția consumatorilor - Contract de împrumut bancar - Lipsa unei întrebări privind o altă normă de drept al Uniunii decât cele care figurează în Carta drepturilor fundamentale - Necompetență vădită a Curții))

(2018/C 005/22)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Judicial da Comarca de Braga

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Caixa Económica Montepio Geral

Pârâți: Carlos Samuel Pimenta Marinho, Maria de Lurdes Coelho Pimenta Marinho, Daniel Pimenta Marinho, Vera da Conceição Pimenta Marinho

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este vădit necompetentă pentru a răspunde la întrebarea adresată de Tribunal Judicial da Comarca de Braga (Tribunalul Districtual din Braga, Portugalia), prin decizia din 29 martie 2017.

(1)  JO C 256, 7.8.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Frankfurt am Main (Germania) la 18 august 2017 – Thomas Krauss/TUIfly GmbH

(Cauza C-500/17)

(2018/C 005/23)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Frankfurt am Main

Părțile din procedura principală

Reclamant: Thomas Krauss

Pârâtă: TUIfly GmbH

Prin Ordonanța din 28 septembrie 2017, cauza a fost radiată din registrul Curții.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/17

Recurs introdus la 24 august 2017 de Uniwersytet Wrocławski împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 13 iunie 2017 în cauza T-137/16, Uniwersytet Wrocławski/Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

(Cauza C-515/17 P)

(2018/C 005/24)

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Uniwersytet Wrocławski (reprezentanți: A. Krawczyk-Giehsmann, K. Szarek, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

Concluziile recurentei

—

anularea ordonanței atacate;

—

constatarea că acțiunea a fost valabil formulată;

—

obligarea celeilalte părți din procedură la plata integrală a cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Se întemeiază pe circumstanța că interpretarea dată de Tribunal cu privire la aplicarea acestei dispoziții este eronată și contrară principiilor proporționalității și subsidiarității, întrucât nu ține seama de faptul că raportul juridic respectiv, care leagă consilierul juridic de universitate, se bazează pe independența și pe egalitatea părților și că, în sistemul de drept polonez, profesia de consilier juridic este, prin însăși natura sa, caracterizată prin independență și prin absența oricărei subordonări față de terți, fiind o profesie întemeiată pe încrederea publicului.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 119 din Regulamentul de procedură al Tribunalului din 23 aprilie 2015. Acest motiv se întemeiază pe faptul că Tribunalul și-a prezentat motivele într-un mod eronat, dat fiind faptul că a utilizat expresii abstracte în motivarea ordonanței atacate și că nu a făcut referire la faptele prezentei cauze în punctul de vedere expus, ceea ce a limitat în mod semnificativ posibilitatea recurentei de a se apăra într-o manieră efectivă.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Pécsi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság (Ungaria) la 22 septembrie 2017 – Alekszij Torubarov/Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal

(Cauza C-556/17)

(2018/C 005/25)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Pécsi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamant: Alekszij Torubarov

Pârât: Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal

Întrebarea preliminară

Articolul 46 alineatul (3) din Directiva 2013/32/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că instanțele maghiare au competența să modifice deciziile administrative adoptate de autoritatea competentă în materia azilului prin care se refuză acordarea protecției internaționale, precum și să acorde protecția respectivă?

(1)  JO 2013, L 180, p. 60.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/18

Recurs introdus la 22 septembrie 2017 de Republica Polonă împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 13 iunie 2017 în cauza T-137/16, Uniwersytet Wrocławski/Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

(Cauza C-561/17 P)

(2018/C 005/26)

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Republica Polonă (reprezentant: B. Majczyna, agent)

Celelalte părți din procedură: Uniwersytet Wrocławski, Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

Concluziile recurentei

—

anularea în tot a Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene (Camera a opta) din 13 iunie 2017, în cauza T-137/16, Uniwersytet Wrocławski/Agenția Executivă pentru Cercetare (REA);

—

trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;

—

obligarea fiecărei părți la suportarea propriilor cheltuieli de judecată;

—

trimiterea cauzei Marii Camere, potrivit articolului 16 al treilea paragraf din Statut.

Motivele și principalele argumente

În primul rând, Republica Polonă critică ordonanța atacată pentru încălcarea articolului 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statut ca urmare a unei interpretări eronate a acestuia. Ordonanța atacată se bazează în mod expres pe linia jurisprudențială constantă a instanțelor Uniunii potrivit căreia cerința independenței avocatului întemeiată pe articolul 19 din Statut este legată de necesitatea absenței oricărui raport de muncă între avocat și clientul său. În opinia Republicii Polone această linie jurisprudențială este fundamental eronată și ar trebui revizuită.

În plus, ordonanța atacată se bazează pe o linie jurisprudențială existentă a instanțelor Uniunii, însă în același timp depășește cadrul stabilit de această jurisprudență. În ordonanța atacată cerința de independență a fost legată nu doar de absența oricărui raport de muncă, ci și de absența oricărui raport juridic civil precum și de absența oricărui risc ca mediul profesional al avocatului să influențeze opinia sa juridică.

Această abordare are drept consecință limitarea profundă a dreptului la apărare în fața instanțelor Uniunii. Este vorba astfel de o limitare întemeiată pe criterii foarte vagi și arbitrare, fără nicio bază explicită în dispozițiile dreptului Uniunii și care nu servesc niciun obiectiv ușor de înțeles.

În al doilea rând, Republica Polonă critică ordonanța atacată pentru încălcarea principiului securității juridice. Ordonanța atacată introduce o condiție nouă și imprecisă privind independența reprezentantului, legată de absența riscului de influență din partea mediului său profesional, nefurnizând nicio indicație referitoare la modalitatea de apreciere a riscului. În consecință, partea nu este în măsură să stabilească dacă reprezentantul pe care l-a ales întrunește condiția de independență și dacă acțiunea va fi considerată admisibilă.

În al treilea rând, Republica Polonă critică ordonanța atacată pentru motivarea insuficientă atât în ceea ce privește aprecierea Tribunalului potrivit căreia reprezentantul nu întrunește cerința de independență cât și în ceea ce privește respingerea cererii introductive semnate de acesta.

Tribunalul nu a explicat în special de ce un raport precum cel care îl leagă pe reprezentant de Uniwersytet Wrocławski trebuie asimilat unui raport de muncă în pofida inexistenței unei subordonări. În plus, Tribunalul nu a explicat de ce a ținut cont mai degrabă de alte circumstanțe decât cele referitoare la prestarea de către reprezentant a unui serviciu de asistență juridică. Tribunalul nu a precizat nici cum trebuie interpretată, într-un contract de drept civil, noțiunea de mediu profesional și ce tip de influență exercită asupra reprezentatului. În plus, ordonanța atacată nu indică tipul de risc legat de acest tip de contract și nici la ce se referă limitarea independenței din cauza căreia era necesară excluderea reprezentantului.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/20

Recurs introdus la 4 octombrie 2017 de ADR Center SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi extinsă) din 20 iulie 2017 în cauza T-644/14, ADR Center SpA/Comisia Europeană

(Cauza C-584/17 P)

(2018/C 005/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: ADR Center SpA (reprezentanți: A. Guillerme, avocate, T. Bontinck, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—

anularea Hotărârii Tribunalului din 20 iulie 2017, ADR/Comisia (T-644/14);

—

anularea Deciziei C(2014) 4485 final a Comisiei din 27 iunie 2014 privind recuperarea unei părți a asistenței financiare plătite recurentei;

—

soluționarea definitivă a litigiului și admiterea concluziilor formulate de recurentă în primă instanță;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură, inclusiv cheltuielile de judecată efectuate de recurente în fața Curții și în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

1)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat principiul UE care guvernează ajutoarele financiare ale Uniunii Europene, conform căruia Uniunea nu poate subvenționa decât cheltuielile care au fost într-adevăr efectuate.

Recurenta consideră că Tribunalul UE a efectuat o interpretare deosebit de strictă a acestui principiu, care este incompatibilă cu jurisprudența anterioară a Curții și cu voința legiuitorului european.

2)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat articolul 299 TFUE, articolul 79 din Regulamentul financiar al UE (1), articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE și jurisprudența CJUE.

Recurenta consideră că Tribunalul a interpretat în mod greșit articolul 299 TFUE și articolul 79 alineatul (2) din Regulamentul financiar în sensul că acordă Comisiei competența să adopte un ordin de recuperare în materie contractuală. În plus, hotărârea atacată este incompatibilă cu cauza Lito Maieftiko Gynaikologiko kai Cheirourgiko Kentro AE /Comisia. În sfârșit, eficacitatea acțiunii întemeiată pe articolul 272 TFUE este redusă semnificativ în ceea ce îl privește pe beneficiarul grantului, întrucât Comisia Europeană poate decide să inițieze o procedură de executare silită înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanța competentă.

(1)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1).

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 6 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie, I., D.

(Cauza C-586/17)

(2018/C 005/28)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Apelanți: Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie, I.

Cealaltă parte: D.

Întrebările preliminare

1)

a)

Articolul 46 alineatul (3) din Directiva 2013/32/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (versiunea revizuită) […] coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune unui sistem potrivit căruia instanța de contencios administrativ care judecă în primă instanță în materie de azil nu poate ține seama, în principiu, de un motiv de azil invocat de străin pentru prima dată în cadrul acțiunii introduse în fața acestei instanțe, în examinarea acestei acțiuni?

b)

Prezintă relevanță aspectul dacă se invocă efectiv un nou motiv de azil, mai precis un motiv pentru solicitarea de protecție internațională, care se întemeiază pe fapte și împrejurări care au survenit după decizia autorității decizionale cu privire la cererea de protecție internațională sau un motiv de azil ascuns, mai precis un motiv pentru solicitarea de protecție internațională care se întemeiază pe fapte și împrejurări care au survenit anterior deciziei autorității decizionale cu privire la cererea de protecție internațională, pe care, cu toate că a avut cunoștință de acestea, în mod imputabil, străinul nu le-a prezentat deja în cadrul procedurii administrative?

c)

Prezintă relevanță aspectul dacă motivul de azil se invocă în fața instanței de contencios administrativ care judecă în primă instanță în materie de azil, în cadrul unei acțiuni îndreptate împotriva deciziei autorității decizionale cu privire la o primă cerere de protecție internațională sau cu privire la o cerere ulterioară?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 1)a): dispozițiile dreptului Uniunii se opun ca instanța de contencios administrativ care judecă în primă instanță în materie de azil să poată decide să trimită examinarea unui motiv de azil invocat pentru prima dată în cadrul acțiunii introduse în fața sa, pentru o nouă procedură în fața autorității decizionale, pentru a garanta buna administrare a justiției în cadrul procedurii judiciare sau pentru a împiedica o întârziere intolerabilă a acestei proceduri?

(1)  JO 2013, L 180, p. 60.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/21

Recurs introdus la 9 octombrie 2017 de Regatul Spaniei împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 20 iulie 2017 în cauza T-143/15, Regatul Spaniei/Comisia Europeană

(Cauza C-588/17 P)

(2018/C 005/29)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurent: Regatul Spaniei (reprezentanți: M. J. García-Valdecasas Dorrego, agent)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

—

Admiterea prezentului recurs și anularea în parte a Hotărârii Tribunalului din 20 iulie 2017, pronunțată în cauza T-143/15, Regatul Spaniei împotriva Comisiei Europene (ECLI:EU:T:2017:534), în măsura în care privește corecția financiară impusă Regatului Spaniei prin care se exclud de la finanțarea de către Uniunea Europeană anumite cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 23.1.2015, p. 62-205/75), care corespund noțiunilor de handicapuri naturale și de măsuri de agromediu din cadrul programului de dezvoltare rurală a comunității autonome Castilia și Leon, în ceea ce privește suma care corespunde părții din ajutor pentru zone cu handicapuri naturale, care se ridică la 1 793 798,22 euro;

—

anularea prin noua hotărâre pronunțată a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 16 ianuarie 2015 în măsura în care privește corecția financiară impusă Regatului Spaniei prin care se exclud de la finanțarea de către Uniunea Europeană anumite cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 23.1.2015, p. 62-205/75), care corespund noțiunilor de handicapuri naturale și de măsuri de agromediu din cadrul programului de dezvoltare rurală a comunității autonome Castilia și Leon, în ceea ce privește suma care corespunde părții din ajutor pentru zone cu handicapuri naturale, care se ridică la 1 793 798,22 euro.

Motivele și principalele argumente

1.

O denaturare vădită a faptelor

Există o denaturare vădită a faptelor în măsura în care (i) după cum a arătat Regatul Spaniei în cererea sa introductivă și a dovedit, s-a ajuns la un acord în fața organului de conciliere cu privire la baza pe care să se aplice corecția financiară și în măsura în care (ii) Regatul Spaniei a demonstrat efectiv modul în care suprafețele furajere care nu dispun de animale pot fi incluse în domeniul de aplicare al măsurilor în litigiu și, prin aceasta, pot fi afectate de corecțiile impuse de Comisie.

2.

O eroare de drept privind întinderea valorii pe care o au acordurile în fața organului de conciliere care implică o încălcare vădită a principiului bunei administrări și al cooperării loiale

Raționamentul Tribunalului conține o eroare de drept întrucât nu respectă valoarea și eficacitatea acordurilor parțiale dintre Comisie și un stat membru în fața organului de conciliere. În plus, săvârșește o încălcare vădită a principiului bunei administrări și al cooperării loiale prin raționamentul său care legitimează faptul că o administrație poate să nu respecte, în mod unilateral și fără nici un fel de explicație, acordurile pe care le încheie cu un stat membru în cadrul unei proceduri de conciliere care este legal concepută tocmai pentru a permite Comisiei și statelor membre să ajungă la un acord.

3.

O eroare de drept întemeiată pe nemotivarea hotărârii atacate

Tribunalul nu a statuat cu privire la punctul III.2.3 din recurs care arăta că s-a încălcat articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1290/2005 (1), precum și principiul proporționalității, dat fiind că baza care se lua în considerare de Comisie pentru aplicarea corecției financiare includea beneficiari ai ajutorului pentru zone cu handicapuri fără suprafețe furajere.

4.

O eroare de drept privind domeniul de aplicare al articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1290/2005 și al controlului jurisdicțional al principiului proporționalității, precum și o încălcare a principiului bunei administrări a justiției

Tribunalul nu a efectuat controlul jurisdicțional care îi revine în temeiul articolului 31 alineatul (2) din regulament și în temeiul principiului proporționalității și care constă în a stabili dacă statul și-a îndeplinit sau nu și-a îndeplinit obligația care îi incumbă de a determina dacă Comisia a săvârșit o eroare cu privire la consecințele financiare care trebuie să se deducă din încălcarea menționată. El nici nu a verificat datele prezentate de Regatul Spaniei care demonstrau eroarea Comisiei.

Raționamentul Tribunalului constituie și o încălcare a principiului bunei administrări a justiției întrucât nu respectă faptul că Regatul Spaniei a stabilit numărul de exploatații supuse obligației de numărare a șeptelului și întrucât s-a îndepărtat de cadrul procesual fixat de părți.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (abrogat) (JO 2005, L 209, p. 1, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193).

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/23

Acțiune introdusă la 16 octombrie 2017 – Comisia Europeană/Regatul Spaniei

(Cauza C-599/17)

(2018/C 005/30)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Rius și T. Scharf, agenți)

Pârât: Regatul Spaniei

Concluziile

—

Constatarea faptului că prin neadoptarea, înainte de 3 iulie 2016, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei de punere în aplicare (UE) 2015/2392 a Comisiei din 17 decembrie 2015 privind Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în ceea ce privește raportarea către autoritățile competente a încălcărilor efective sau potențiale ale acestui regulament (2) sau, în orice caz, prin necomunicarea dispozițiilor menționate Comisiei, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 primul paragraf din directiva menționată;

—

obligarea Regatului Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul prevăzut pentru transpunerea în dreptul intern a Directivei de punere în aplicare (UE) 2015/2392 a Comisiei a expirat la 3 iulie 2016.

(1)  Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO 2014, L 173, p. 1).

(2)  JO 2015, L 332, p. 126.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta förvaltningsdomstolen (Suedia) la 24 octombrie 2017 – Skatteverket/Memira Holding AB

(Cauza C-607/17)

(2018/C 005/31)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Högsta förvaltningsdomstolen

Părțile din procedura principală

Reclamantă și pârâtă: Skatteverket

Pârâtă și reclamantă: Memira Holding AB

Întrebările preliminare

1)

Atunci când se apreciază dacă pierderile unei filiale dintr-un alt stat membru sunt definitive în sensul jurisprudenței care rezultă printre altele din Hotărârea A (C-123/11, EU:C:2013:84) – astfel încât societatea-mamă să poată deduce pierderile respective în temeiul articolului 49 TFUE – trebuie să se țină cont de restricția, prevăzută de legislația din statul în care este stabilită filiala, privind posibilitatea deducerii pierderilor de către alte entități decât cea care le-a suferit ea însăși?

2)

În cazul în care trebuie să se țină cont de o restricție cum este cea menționată în prima întrebare, este necesar să fie luat în considerare aspectul dacă, în speță, în statul în care este stabilită filiala există în mod efectiv o altă entitate care ar fi putut să deducă pierderile dacă o astfel de deducere ar fi fost posibilă acolo?

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta förvaltningsdomstolen (Suedia) la 24 octombrie 2017 – Skatteverket/Holmen AB

(Cauza C-608/17)

(2018/C 005/32)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Högsta förvaltningsdomstolen

Părțile din procedura principală

Reclamantă și pârâtă: Skatteverket

Pârâtă și reclamantă: Holmen AB

Întrebările preliminare

1)

Dreptul – care decurge printre altele din Hotărârea Marks & Spencer (C-446/03, EU:C:2005:763) – al unei societăți-mamă dintr-un stat membru de a deduce, în temeiul articolului 49 TFUE, pierderile definitive ale unei filiale stabilite în alt stat membru presupune ca filiala să fie deținută în mod direct de societatea-mamă?

2)

Partea dintr-o pierdere care, ca urmare a normelor în vigoare în statul filialei, nu a putut fi compensată cu profiturile realizate în respectivul stat într-un anumit an, dar care, în schimb, ar putea fi reportată astfel încât să poată fi dedusă eventual într-un exercițiu viitor, trebuie considerată de asemenea ca fiind definitivă?

3)

Pentru a aprecia dacă o pierdere este definitivă, trebuie să se țină seama de restricția, prevăzută de legislația statului filialei, privind posibilitatea altor entități decât cea care a suferit ea însăși pierderea să deducă respectiva pierdere?

4)

În cazul în care este necesar să se țină seama de o restricție precum cea menționată în a treia întrebare, trebuie să se ia în considerare măsura în care restricția a condus în mod efectiv la situația în care nu se poate compensa o parte din pierderi cu profiturile realizate de o altă entitate?

Tribunalul

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/25

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – USFSPEI/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-75/14) (1)

([„Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Inadmisibilitate - Răspundere extracontractuală - Reforma statutului și a RAA - Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 - Neregularități în cursul procedurii de adoptare a actelor - Neconsultarea comitetului pentru statut și a organizațiilor sindicale - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor”])

(2018/C 005/33)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Union syndicale fédérale des services publics européens et internationaux (USFSPEI) (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: inițial J.-N. Louis și D. de Abreu Caldas, ulterior J.-N. Louis, avocați)

Pârâte: Parlamentul European (reprezentanți: A. Troupiotis și E. Taneva, agenți) și Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: inițial M. Bauer și A. Bisch, ulterior M. Bauer și M. Veiga, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtelor: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial G. Gattinara și J. Currall, ulterior G. Gattinara și G. Berscheid, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, având ca obiect anularea articolului 1 punctele 27, 32, 46 și 61, punctul 64 litera (b), punctul 65 litera (b) și punctul 67 litera (d) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (JO 2013, L 287, p. 15), și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE, având ca obiect obținerea reparării prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-ar fi suferit ca urmare a adoptării Regulamentului nr. 1023/2013 cu încălcarea Acordului privind reforma din 2004, a articolelor 12 și 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 10 din statut și a procedurii de concertare prevăzute prin Decizia Consiliului din 23 iunie 1981

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Union syndicale fédérale des services publics européens et internationaux (USFSPEI) să plătească, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 194, 24.6.2014.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/26

Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Alfamicro/Comisia

(Cauza T-831/14) (1)

([„Clauză compromisorie - Convenție de subvenționare încheiată în cadrul Programului-cadru pentru inovare și competitivitate (CIP) (2007-2013) - Raport de audit - Costuri eligibile - Restituirea sumelor avansate - Proporționalitate - Încredere legitimă - Securitate juridică - Principiul bunei administrări - Obligația de motivare - Adaptarea concluziilor în cursul judecății - Compensarea creanțelor - Cerere reconvențională - Daune moratorii”])

(2018/C 005/34)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamante: Alfamicro – Sistemas de computadores, Sociedade Unipessoal, Lda. (Cascais, Portugalia) (reprezentanți: inițial G. Gentil Anastácio, D. Pirra Xarepe și L. Rodrigues Carvalho, ulterior G. Gentil Anastácio și D. Pirra Xarepe, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Estrada de Solà și P. Guerra e Andrade, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 272 TFUE având ca obiect în esență constatarea inexistenței creanței pe care Comisia pretinde că o are față de reclamantă în temeiul Convenției de subvenționare nr. 238882 privind finanțarea de către Uniune a proiectului „Save Energy”, încheiată în cadrul Programului-cadru pentru inovare și competitivitate (2007-2013) instituit prin Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 (JO 2006, L 310, p. 15), și, pe de altă parte, cerere reconvențională având ca obiect în esență obligarea reclamantei la restituirea subvenției nelegal avansate în cadrul convenției menționate

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea formulată de Alfamicro – Sistemas de computadores, Sociedade Unipessoal, Lda.

2)

Obligă Alfamicro – Sistemas de computadores, Sociedade Unipessoal, Lda la plata către Comisie a unei sume de 277 849,93 euro plus 26,88 euro dobândă pe fiecare zi de întârziere calculată de la data de 20 iunie 2015.

3)

Obligă Alfamicro – Sistemas de computadores, Sociedade Unipessoal, Lda la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 73, 2.3.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/26

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2017 – Icap și alții/Comisia

(Cauza T-180/15) (1)

([„Concurență - Înțelegeri - Sectorul instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi - Decizie prin care se constată șase încălcări ale articolului 101 TFUE și ale articolului 53 din Acordul privind SEE - Manipularea ratelor de referință interbancare JPY LIBOR și Euroyen TIBOR - Restrângere a concurenței prin obiect - Participarea unui broker la încălcări - Procedură «hibridă» de tranzacție - Principiul prezumției de nevinovăție - Principiul bunei administrări - Amenzi - Cuantum de bază - Adaptare excepțională - Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 - Obligația de motivare”])

(2018/C 005/35)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Icap plc (Londra, Regatul Unit), Icap Management Services Ltd, (Londra) și Icap New Zealand Ltd, (Wellington, Noua Zeelandă) (reprezentanți: C. Riis-Madsen și S. Frank, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Bottka, B. Mongin și J. Norris-Usher, agenți)

Obiectul

Având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și prin care se solicită, cu titlu principal, anularea Deciziei C(2015) 432 final a Comisiei din 4 februarie 2015 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39861 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi) și, cu titlu subsidiar, reducerea cuantumului amenzilor aplicate reclamantelor în decizia menționată.

Dispozitivul

1)

Anulează articolul 1 litera (a) din Decizia C(2015) 432 final a Comisiei din 4 februarie 2015 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39861 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi) în măsura în care acesta are în vedere perioada ulterioară datei de 22 august 2007.

2)

Anulează articolul 1 litera (b) din Decizia C(2015) 432 final.

3)

Anulează articolul 1 litera (d) din Decizia C(2015) 432 final în măsura în care acesta are în vedere perioada cuprinsă între 5 martie 2010 și 27 aprilie 2010.

4)

Anulează articolul 1 litera (e) din Decizia C(2015) 432 final în măsura în care acesta are în vedere perioada anterioară datei de 18 mai 2010.

5)

Anulează articolul 1 litera (f) din Decizia C(2015) 432 final în măsura în care acesta are în vedere perioada anterioară datei de 18 mai 2010.

6)

Anulează articolul 2 din Decizia C(2015) 432 final.

7)

Respinge în rest acțiunea.

8)

Obligă Icap plc, Icap Management Services Ltd și Icap New Zealand Ltd să suporte un sfert din propriile cheltuieli de judecată.

9)

Obligă Comisia să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și trei sferturi din cheltuielile de judecată ale Icap, ale Icap Management Services și ale Icap New Zealand.

(1)  JO C 245, 27.7.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/27

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – European Dynamics Luxembourg și alții/ABE

(Cauza T-229/15) (1)

((„Contracte de achiziții publice de servicii - Procedură de cerere de ofertă - Furnizarea de personal interimar pentru servicii informatice - Respingerea ofertei unui ofertant - Obligația de motivare - Eroare vădită de apreciere”))

(2018/C 005/36)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamante: European Dynamics Luxembourg SA (Luxemburg, Luxemburg), Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (Atena, Grecia) și European Dynamics Belgium SA (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: I. Ampazis, M. Sfyri, C.-N. Dede și D. Papadopoulou, ulterior M. Sfyri, C.-N. Dede și D. Papadopoulou, avocați)

Pârâtă: Autoritatea Bancară Europeană (ABE) (reprezentanți: J. Overett Somnier, J. Mifsud și S. Giordano, agenți, asistați de H.-G. Kamann și A. Dritsa, avocați)

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea deciziei ABE din 2 martie 2015 prin care a respins oferta reclamantelor, prezentată ca răspuns la cererea de ofertă restrânsă EBA/2014/06/OPS/SER/RT, având ca obiect lotul nr. 1 intitulat „Punere la dispoziție de personal interimar: punere la dispoziție de personal interimar în domeniul informatic” și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE având ca obiect obținerea reparării prejudiciului pretins suferit de reclamante ca urmare a acestei decizii prin pierderea șansei de a se clasa pe primul loc din cascadă în cadrul procedurii de atribuire în cauză, în cuantum de 300 000 de euro plus dobânzi

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă European Dynamics Luxembourg SA, Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE și European Dynamics Belgium SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 262, 10.8.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/28

Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Klymenko/Consiliul

(Cauza T-245/15) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina - Înghețare a fondurilor - Lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Menținerea numelui reclamantului pe listă - Obligația de motivare - Temei juridic - Eroare vădită de apreciere - Dreptul la apărare - Dreptul de proprietate - Dreptul la reputație - Proporționalitate - Protecția drepturilor fundamentale echivalentă cu cea garantată în Uniune - Excepție de nelegalitate”))

(2018/C 005/37)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Oleksandr Viktorovych Klymenko (Moscova, Rusia) (reprezentanți: inițial B. Kennelly, QC, J. Pobjoy, barrister, și R. Gherson, solicitor, ulterior B. Kennelly, J. Pobjoy, R. Gherson și T. Garner, solicitor, și la final M. Phelippeau, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro și J.-P. Hix, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, în primul rând, a Deciziei (PESC) 2015/364 a Consiliului din 5 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015 L 62, p. 25) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/357 al Consiliului din 5 martie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015 L 62, p. 1), în al doilea rând, a Deciziei (PESC) 2016/318 a Consiliului din 4 martie 2016 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 76), și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/311 al Consiliului din 4 martie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 1), și, în al treilea rând, a Deciziei (PESC) 2017/381 a Consiliului din 3 martie 2017 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2017, L 58, p. 34), și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/374 al Consiliului din 3 martie 2017 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2017, L 58, p. 1), în măsura în care numele reclamantului a fost menținut pe lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive.

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Îl obligă pe domnul Oleksandr Viktorovych Klymenko la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 302, 14.9.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/29

Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Ivanyushchenko/Consiliul

(Cauza T-246/15) (1)

((„Politică externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina - Înghețarea fondurilor - Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Menținerea numelui reclamantului pe listă - Eroare vădită de apreciere”))

(2018/C 005/38)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Yuriy Volodymyrovych Ivanyushchenko (Yenakievo, Ucraina) (reprezentanți: B. Kennelly, QC, J. Pobjoy, barrister, R. Gherson și T. Garner, solicitors)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și N. Rouam, ulterior J.-P. Hix și P. Mahnič Bruni, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea, pe de o parte, a Deciziei (PESC) 2015/364 a Consiliului din 5 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015, L 62, p. 1) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/357 al Consiliului din 5 martie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015, L 62, p. 1) și, pe de altă parte, a Deciziei (PESC) 2016/318 a Consiliului din 4 martie 2016 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 76) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/311 al Consiliului din 4 martie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 1), în măsura în care numele reclamantului a fost menținut pe lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică aceste măsuri restrictive.

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia (PESC) 2015/364 a Consiliului din 5 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/357 al Consiliului din 5 martie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina, în măsura în care aceste acte îl privesc pe reclamant.

2)

Anulează Decizia (PESC) 2016/318 a Consiliului din 4 martie 2016 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/311 al Consiliului din 4 martie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina, în măsura în care aceste acte îl privesc pe reclamant.

3)

Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 236, 20.7.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/30

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Gmina Miasto Gdynia și Port Lotniczy Gdynia Kosakowo/Comisia

(Cauza T-263/15) (1)

((„Ajutoare de stat - Infrastructură aeroportuară - Finanțare publică acordată de municipalitățile Gdynia și Kosakowo pentru aeroportul Gdynia Kosakowo - Decizie prin care ajutorul este declarat incompatibil cu piața internă și prin care se dispune recuperarea sa - Retragerea unei decizii - Lipsa redeschiderii procedurii oficiale de investigare - Modificarea regimului juridic - Drepturile procedurale ale părților interesate - Încălcarea unor norme fundamentale de procedură”))

(2018/C 005/39)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamante: Gmina Miasto Gdynia (Gdynia, Polonia) (reprezentanți: T. Koncewicz, K. Gruszecka-Spychała și M. Le Berre, avocați) și Port Lotniczy Gdynia Kosakowo sp. z o.o. (Gdynia) (reprezentant: P. K. Rosiak, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Herrmann și S. Noë, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantelor: Republica Polonia (reprezentanți: B. Majczyna, M. Rzotkiewicz și E. Gromnicka, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea articolelor 2-5 din Decizia (UE) 2015/1586 a Comisiei din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (13/C) (ex 13/NN și ex 12/N) – Polonia – Înființarea aeroportului Gdynia Kosakowo (JO 2015, L 250, p. 165)

Dispozitivul

1)

Anulează articolele 2-5 din Decizia (UE) 2015/1586 a Comisiei din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (13/C) (ex 13/NN și ex 12/N) – Polonia – Înființarea aeroportului Gdynia Kosakowo.

2)

Comisia Europeană suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Gmina Miasto Gdynia și de Port Lotniczy Gdynia Kosakowo sp. z o.o.

3)

Republica Polonă suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 254, 3.8.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/31

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2017 – Jema Energy/Întreprinderea comună Fusion for Energy

(Cauza T-668/15) (1)

((„Contracte de achiziții publice de bunuri - Procedură de cerere de ofertă - Furnizarea unui sistem accelerat de conversie a alimentării electrice - Respingerea ofertei unui ofertant - Transparență - Securitate juridică - Egalitate de tratament - Proporționalitate”))

(2018/C 005/40)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Jema Energy, SA (Lasarte-Oria, Spania) (reprezentant: N. Rey Rey, avocat)

Pârâtă: Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (reprezentanți: R. Hanak, G. Poszler și S. Bernal Blanco, agenți, asistați de P. Wytinck și B. Hoorelbeke, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită, printre altele, anularea deciziei Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune din 21 septembrie 2015, luată în cadrul procedurii de cerere de ofertă F4E-OPE-278, prin care se respinge oferta reclamantei pentru lotul nr. 1 privind sistemul accelerat de conversie a alimentării electrice (AGPS-CS).

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă Jema Energy, SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 27, 25.1.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/31

Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Claranet Europe/EUIPO – Claro (claranet)

(Cauza T-129/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative claranet - Marca Benelux verbală anterioară CLARO - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2018/C 005/41)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Claranet Europe Ltd (St Helier, Jersey) (reprezentanţi: G. Crown, D. Farnsworth și O. Fairhurst, solicitors, și A. Bryson, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Bonne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Claro SA (São Paulo, Brazilia)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 26 ianuarie 2016 (cauza R 803/2015-4) privind o procedură de opoziţie între Claro şi Claranet Europe

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Claranet Europe Ltd la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum şi a cheltuielilor de judecată efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

(1)  JO C 175, 17.5.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/32

Hotărârea Tribunalului din 8 noiembrie 2017 – Pempe/EUIPO – Marshall Amplification (THOMAS MARSHALL GARMENTS OF LEGENDS)

(Cauza T-271/16) (1)

({„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative THOMAS MARSHALL GARMENTS OF LEGENDS - Mărcile Uniunii Europene verbală şi figurativă anterioare MARSHALL şi Marshall AMPLIFICATION - Articolul 42 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Admisibilitatea cererii privind dovedirea utilizării serioase a mărcilor anterioare - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”})

(2018/C 005/42)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamant: Yusuf Pempe (Créteil, Franța) (reprezentant: A. Vivès-Albertini, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: L. Rampini, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Marshall Amplification plc (Milton Keynes, Regatul Unit)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 16 martie 2016 (cauza R 376/2015-5) privind o procedură de opoziție între Marshall Amplification şi M. Pempe.

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Îl obligă pe domnul Yusuf Pempe la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 251, 11.7.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/33

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Carrera Brands/EUIPO – Autec (Carrera)

(Cauza T-419/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marca Uniunii Europene verbală Carrera - Articolul 56 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 63 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Admisibilitate a cererii de decădere - Acord de necontestare - Decizii ale instanțelor naționale - Abuz de drept - Norma 20 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 71 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] - Cerere de suspendare a procedurii în fața EUIPO”])

(2018/C 005/43)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Carrera Brands Ltd (Hong Kong, China) (reprezentant: C. Markowsky, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Schifko, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Autec AG (Nürnberg, Germania) (reprezentant: C. Früchtl, avocat)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 6 iunie 2016 (cauza R 278/2015-4) privind o procedură de decădere între Autec și Carrera Brands

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Carrera Brands Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 343, 19.9.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/33

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Galletas Gullón/EUIPO – Hug (GULLON DARVIDA)

(Cauza T-456/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a marcii Uniunii Europene verbale GULLON DARVIDA - Mărcile verbale anterioare internațională și naționale DAR VIDA - Prezentarea unor documente pentru prima dată în fața camerei de recurs - Putere de apreciere conferită de articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [în prezent articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Articolul 19 alineatul (1) și articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [în prezent articolul 7 alineatul (1) și articolul 8 alineatele (1) și (7) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] - Articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [în prezent articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001] - Risc de confuzie”])

(2018/C 005/44)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Galletas Gullón, SA (Aguilar de Campoo, Spania) (reprezentant: I. Escudero Pérez, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: E. Zaera Cuadrado, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Hug AG (Malters, Elveția) (reprezentanţi: A. Renck și J. Schmitt, avocați)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 13 iunie 2016 (cauza R 773/2015-4), privind o procedură de opoziție între Hug și Galletas Gullón.

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Galletas Gullón, SA va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Hug AG.

(1)  JO C 383, 17.10.2016

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/34

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Acquafarm/Comisia

(Cauza T-458/16) (1)

((„Răspundere extracontractuală - Pescuit - Program operațional finanțat de Uniune - Reglementare a Uniunii care interzice importul de crustacee care provin din Australia - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Abținere de a acționa - Încredere legitimă”))

(2018/C 005/45)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Acquafarm, SL (Huelva, Spania) (reprezentant: A. Pérez Moreno, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Arenas, I. Galindo Martín și F. Moro, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-ar fi suferit ca urmare a imposibilității de a finaliza un proiect de acvacultură care viza crustacee ce provin din Australia și care a beneficiat de o cofinanțare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO 2006, L 223, p. 1, Ediție specială, 04/vol. 9, p. 224), din cauza interzicerii importului crustaceelor menționate în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1251/2008 al Comisiei din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește condițiile și cerințele de certificare pentru introducerea pe piață și importul în Comunitate de animale de acvacultură și produse obținute din aceste animale și de stabilire a unei liste a speciilor-vectori (JO 2008, L 337, p. 41)

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Acquafarm, SL suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

(1)  JO C 419, 14.11.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/35

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Teeäär/BCE

(Cauza T-555/16) (1)

((„Funcție publică - Personalul BCE - Asistență pentru tranziția profesională - Necompetența autorului actului cauzator de prejudicii - Norme de bună administrare în materie de gestionare a personalului - Prejudiciu material și prejudiciu moral”))

(2018/C 005/46)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Raivo Teeäär (Tallinn, Estonia) (reprezentanți: inițial L. Levi și M. Vandenbussche, ulterior L. Levi, avocați)

Pârâtă: Banca centrală europeană (BCE) (reprezentanți: F. Malfrère și K. Kaiser, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei BCE din 18 august 2014 de respingere a cererii reclamantului de a beneficia de asistență pentru tranziția profesională și, pe de altă parte, obținerea reparării prejudiciului material și a prejudiciului moral pe care reclamantul pretinde că l-a suferit.

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Băncii Centrale Europene (BCE) din 18 august 2014 de respingere a cererii domnului Raivo Teeäär de a beneficia de asistența pentru tranziția profesională oferită de această instituție.

2)

Respinge în rest acțiunea.

3)

Obligă BCE la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 279, 24.8.2015 (cauză înregistrată inițial în fața Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-86/15 și transferată Tribunalului Uniunii Europene la 1.9.2016).

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/35

Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – Vincenti/EUIPO

(Cauza T-586/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Promovare - Exercițiul de promovare 2015 - Lipsa rapoartelor de evaluare din cauza concediului medical - Dispoziții generale de punere în aplicare a articolului 45 din statut”))

(2018/C 005/47)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Guillaume Vincenti (Alicante, Spania) (reprezentant: H. Tettenborn, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: K. Tóth și A. Lukošiūtė, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziei EUIPO din 24 iulie 2015 prin care reclamantul nu a fost promovat în gradul superior (AST 8), în temeiul procedurii de promovare 2015, prin neînscrierea numelui său pe lista funcţionarilor promovaţi în exerciţiul de promovare 2015

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 24 iulie 2015 de stabilire a listei funcţionarilor promovaţi pentru exerciţiul de promovare 2015 în măsura în care domnul Guillaume Vincenti nu a fost luat în considerare pentru exerciţiul de promovare 2015.

2)

Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 191, 30.5.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-16/16 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/36

Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – De Meyer și alții/Comisia

(Cauza T-667/16 P) (1)

((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Promovare - Exercițiul de promovare 2014 - Lista funcționarilor propuși pentru promovare de directorii generali și de șefii de servicii - Omiterea numelor reclamanților - Obligația de motivare - Absența unei erori de drept - Absența unei denaturări a elementelor de probă - Cerere de recuzare a unui judecător”))

(2018/C 005/48)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurenți: Pieter De Meyer (Bruxelles, Belgia) și ceilalți 8 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: R. Rata, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial G. Berscheid, C. Berardis-Kayser și A.-A. Gilly, ulterior G. Berscheid, G. Gattinara și C. Berardis-Kayser, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (judecător unic) din 20 iulie 2016, Adriaen și alții/Comisia (F-113/15, EU:F:2016:162) prin care se solicită anularea acestei hotărâri

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Domnul Pieter De Meyer și ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri.

(1)  JO C 441, 28.11.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/37

Hotărârea Tribunalului din 14 noiembrie 2017 – HL/Comisia

(Cauza T-668/16 P) (1)

((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Promovare - Exercițiul de promovare 2014 - Lista funcționarilor propuși pentru promovare de directorii generali și de șefii de servicii - Omiterea numelui reclamantului - Obligația de motivare - Inexistenţa unei erori de drept - Lipsa denaturării elementelor de probă - Cerere de recuzare a unui judecător”))

(2018/C 005/49)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: HL (reprezentant: R. Rata, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial G. Berscheid, C. Berardis-Kayser și A.-A. Gilly, ulterior G. Berscheid, G. Gattinara și C. Berardis-Kayser, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Judecător unic) din 20 iulie 2016, HL/Comisia (F-112/15, EU:F:2016:161), prin care se solicită anularea acestei hotărâri.

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

HL suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri.

(1)  JO C 441, 28.11.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/37

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Ciarko/EUIPO – Maan (Hotă de bucătărie)

(Cauza T-684/16) (1)

([„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o hotă de bucătărie - Desen sau model industrial comunitar anterior - Cauză de nulitate - Lipsa caracterului individual - Utilizator avizat - Gradul de libertate al autorului - Lipsa unei impresii globale diferite - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”])

(2018/C 005/50)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Ciarko spółka z ograniczoną odpowiedzialnością sp.k. (Sanok, Polonia) (reprezentant: M. Żabińska, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Maan sp. z o.o. (Grójec, Polonia) (reprezentant: M. Rumak, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 13 iulie 2016 (cauza R 1212/2015-3) privind o procedură de declarare a nulității între Maan și Ciarko spółka z ograniczoną odpowiedzialnością

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Ciarko spółka z ograniczoną odpowiedzialnością sp.k. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)

Maan sp. z o.o. suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 410, 7.11.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/38

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Mapei/EUIPO – Steenfabrieken Vandersanden (zerø)

(Cauza T-722/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative zerø - Marca Uniunii Europene verbală anterioară ZERO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2018/C 005/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Mapei SpA (Milano, Italia) (reprezentanți: F. Caricato, ulterior M. Fazzini, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Steenfabrieken Vandersanden NV (Bilzen, Belgia) (reprezentanți: J. Muyldermans și P. Maeyaert, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 iulie 2016 (cauza R 2371/2015-1) privind o procedură de opoziție între Steenfabrieken Vandersanden și Mapei

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Mapei SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 462, 12.12.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/39

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Mapei/EUIPO – Steenfabrieken Vandersanden (RE-CONzerø)

(Cauza T-723/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative RE-CONzerø - Marca Uniunii Europene verbală anterioară ZERO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]” - Obligația de motivare - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 94 din Regulamentul 2017/1001)”])

(2018/C 005/52)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Reclamantă: Mapei SpA (Milano, Italia) (reprezentanţi: F. Caricato, ulterior M. Fazzini, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Steenfabrieken Vandersanden NV (Bilzen, Belgia) (reprezentanţi: J. Muyldermans și P. Maeyaert, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 iulie 2016 (cauza R 2374/2015-1) privind o procedură de opoziție între Steenfabrieken Vandersanden și Mapei

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Mapei SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 462, 12.12.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/39

Hotărârea Tribunalului din 16 noiembrie 2017 – Nanogate/EUIPO (metals)

(Cauza T-767/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative metals - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2018/C 005/53)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Nanogate AG (Quierschied, Germania) (reprezentant: A. Theis, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și D. Walicka, agenți)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 29 august 2016 (cauza R 2361/2015-5), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ metals ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)

Respinge acţiunea.

2)

Obligă Nanogate AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 475, 19.12.2016.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/40

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2017 – Endoceutics/EUIPO – Merck (FEMIBION)

(Cauza T-802/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marca Uniunii Europene verbală FEMIBION - Decădere parțială din drepturi - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Dovada utilizării serioase a mărcii - Calificarea produselor pentru care s-a demonstrat utilizarea serioasă”])

(2018/C 005/54)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Endoceutics, Inc. (Quebec, Canada) (reprezentant: M. Wahlin, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Vuijst și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Merck KGaA (Darmstadt, Germania) (reprezentanți: M. Best, U. Pfleghar și S. Schäffner, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 14 iulie 2016 (cauza R 1608/2015-1) privind o procedură de decădere între Endoceutics și Merck

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 14 iulie 2016 (cauza R 1608/2015-1) în măsura în care aceasta a menținut înregistrarea mărcii Uniunii Europene pentru „produse farmaceutice pentru întărirea sistemului imunitar, pentru menopauză, pentru menstruație, pentru tratamentul și gestionarea sarcinii, pentru prevenirea, tratamentul și gestionarea stresului, pentru prevenirea, tratamentul și gestionarea dezechilibrelor sau deficiențelor nutriționale legate de stres”.

2)

Respinge în rest acțiunea.

3)

Merck KGaA suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Endoceutics Inc. în procedura în fața Tribunalului, precum și cheltuielile efectuate de Endoceutics în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

4)

Endoceutics suportă jumătate din cheltuielile de judecată.

5)

EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 22, 23.1.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/41

Ordonanța Tribunalului din 18 octombrie 2017 – United Parcel Service/Comisia

(Cauza T-194/13 OST) (1)

((„Articolul 165 din Regulamentul de procedură - Omisiunea de pronunțare - Intervenție în susținerea părții care cade în pretenții - Cheltuieli de judecată aferente intervenției - Modificarea concluziilor în cursul procedurii”))

(2018/C 005/55)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: United Parcel Service, Inc. (Atlanta, Georgia, Statele Unite) (reprezentanți: inițial A. Ryan, B. Graham, solicitors, W. Knibbeler și P. Stamou, avocați, și ulterior A. Ryan, W. Knibbeler, P. Stamou, A. Pliego Selie, F. Hoseinian și P. van den Berg, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial T. Christoforou, N. Khan, A. Biolan, N. von Lingen și H. Leupold, și ulterior T. Christoforou, N. Khan, A. Biolan și H. Leupold, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: FedEx Corp. (Memphis, Tennessee, Statele Unite) (reprezentanți: inițial F. Carlin, barrister, G. Bushell, solicitor, și Q. Azau, avocat, ulterior F. Carlin, G. Bushell și N. Niejahr, avocați)

Obiectul

Cerere introdusă în temeiul articolului 165 din Regulamentul de procedură al Tribunalului

Dispozitivul

1)

Modifică după cum urmează punctul 223 din Hotărârea din 7 martie 2017, United Parcel Service/Comisia, T-194/13, EU:T:2017:144: „Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. În plus, potrivit articolului 134 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, în cazul în care mai multe părți cad în pretenții, Tribunalul decide asupra împărțirii cheltuielilor de judecată. Întrucât Comisia și intervenienta au căzut în pretenții, se impune, în primul rând, obligarea Comisiei să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă, cu excepția celor aferente intervenției. În al doilea rând, se impune obligarea intervenientei să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă în cadrul intervenției sale”.

2)

Modifică după cum urmează punctul 2 din dispozitivul Hotărârii din 7 martie 2017, United Parcel Service/Comisia, T-194/13, EU:T:2017:144: „Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de United Parcel Service, Inc, cu excepția celor aferente intervenției”.

3)

Modifică după cum urmează punctul 3 din dispozitivul Hotărârii din 7 martie 2017, United Parcel Service/Comisia, T-194/13, EU:T:2017:144: „FedEx Corp. Suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de United Parcel Service, Inc. în cadrul intervenției sale”.

4)

United Parcel Service, Inc., Comisia și FedEx suportă propriile cheltuieli de judecată efectuate în cadrul prezentei cauze.

(1)  JO C 147, 25.5.2013.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/42

Ordonanța Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Novartis Europharm/Comisia

(Cauza T-511/14) (1)

((„Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață a medicamentului Zoledronic acid Teva Generics - acid zoledronic - Perioadă de protecție a medicamentului Aclasta care conține substanța activă acid zoledronic - Revocarea actului atacat - Nepronunțare asupra fondului”))

(2018/C 005/56)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Novartis Europharm Ltd (Camberley, Regatul Unit) (reprezentant: C. Schoonderbeek, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Sipos și M. Wilderspin, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare C(2014)2155 final a Comisiei din 27 martie 2014 privind autorizația de introducere pe piață pentru „Zoledronic acid Teva Generics – acid zoledronic”, medicament de uz uman, acordată Teva Generics BV, în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO 2004, L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 83).

Dispozitivul

1)

Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la acțiune.

2)

Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererea de intervenție formulată de Teva BV.

3)

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 388, 3.11.2014.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/42

Ordonanța Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Federcaccia della Regione Liguria și alții/Comisia

(Cauza T-570/15) (1)

([„Mediu - Conservarea păsărilor sălbatice - Specii care pot face obiectul unor acțiuni de vânătoare - Condiții care trebuie respectate de legislațiile naționale privind vânătoarea - Armonizarea criteriilor de aplicare de la articolul 7 alineatul (4) din Directiva 2009/147 /CE - Perioadă de interzicere a activităților de vânătoare în Liguria”])

(2018/C 005/57)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: Federcaccia della Regione Liguria (Genova, Italia) și ceilalți 10 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță (reprezentanți: A. Bruni, P. Balletti și A. Mozzati, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara și C. Hermes, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 265 TFUE prin care se solicită constatarea faptului că Comisia s-ar fi abținut în mod nelegal să actualizeze anumite date cu privire la Italia, cuprinse în documentul referitor la noțiunile-cheie, stabilit de comitetul ORNIS, prevăzut de Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasărilor sălbatice (JO 2010, L 20, p. 7), o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea scrisorii Comisiei din 6 octombrie 2014 în care se arată că prelungirea în Italia a sezonului de vânătoare la anumite specii de păsări nu este în conformitate cu reglementarea europeană și o cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se solicită repararea prejudiciului pe care reclamanții pretind că l-au suferit ca urmare a neactualizării de către Comisie a datelor cu privire la Italia

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Federcaccia della Regione Liguria și ceilalți 10 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 381, 16.11.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/43

Ordonanța Tribunalului din 23 octombrie 2017 – Karp/Parlamentul

(Cauza T-833/16) (1)

([„Acțiune în anulare și în despăgubire - Funcție publică - Agenți contractuali - Încadrare - Articolul 90 alineatul (2) din statut - Act nesupus căilor de atac - Act pregătitor - Reclamație prematur formulată - Neregularitate a procedurii precontencioase - Inadmisibilitate”])

(2018/C 005/58)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Kevin Karp (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: N. Lambers și R. Ben Ammar, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: Í. Ní Riagáin Düro și M. Windisch, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziilor Parlamentului privind încadrarea reclamantului în grupa de funcții I gradul 1 în cadrul contractului de asistent parlamentar acreditat încheiat la 25 februarie 2015 și în grupa de funcții II gradul 4 treapta 1 în cadrul contractului de angajare încheiat la 12 mai 2016 și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-ar fi suferit din cauza acestor încadrări

Dispozitivul

1)

Respinge cererea de procedură accelerată ca vădit inadmisibilă.

2)

Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

3)

Îl obligă pe domnul Kevin Karp la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 46, 13.2.2017.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/44

Acțiune introdusă la 9 septembrie 2017 – de la Fuente Martín și alții/SRB

(Cauza T-619/17)

(2018/C 005/59)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Juan Antonio de la Fuente Martín (Madrid, Spania) și alți 525 de reclamanți (reprezentanți: M. Durán Muñoz și M. Duran Campos, abogados)

Pârât: Comitetul Unic de Rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea, prin lipsirea de efecte și prin revocare, a deciziei adoptate de Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) reunit în sesiune executivă extinsă la 7 iunie 2017 (SRB/EES/2017/08), publicată în mod parțial și incomplet la 12 iulie 2017, prin care SRB a adoptat dispozitivul de rezoluție cu privire la Banco Popular Español S. A. și acordarea către acționar și către titularii instrumentelor de fonduri proprii a acțiunilor și a instrumentelor lor respective și, în consecință, repunerea lor în toate drepturile;

—

cu titlu subsidiar, constatarea faptului că decizia SRB a produs daune și prejudicii acționarilor și titularilor de titluri ai Banco Popular Español S. A. pentru care SRB trebuie să-i despăgubească în conformitate cu articolul 84 din Regulamentul nr. 806/2014 din 15 iulie 2014 și, în consecință, obligarea Uniunii Europene la despăgubirea reclamanților cu o sumă echivalentă cu valoarea acțiunilor și a instrumentelor fondurilor proprii ai căror titulari erau aceștia în ziua anterioară adoptării deciziei atacate sau, dacă este cazul, cu titlu subsidiar, despăgubirea lor cu o sumă echivalentă cu valoarea economică pe care ar fi păstrat-o dacă instituția financiară ar fi fost supusă unei proceduri normale de insolvabilitate cu ocazia adoptării deciziei atacate.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Commission și SRB, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și SRB, T-484/17, Fidesban și alții/SRB, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și SRB și T-498/17, Álvarez de Linera Granda/Comisia și SRB.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/44

Acțiune introdusă la 26 septembrie 2017 – Relea Álvarez și alții/SRB

(Cauza T-653/17)

(2018/C 005/60)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: María Jesús Relea Álvarez (Madrid, Spania) și alți 20 de reclamanți (reprezentanți: M. Gómez de Liaño Botella, V. Hernández-Talavera Martin, M. Gómez de Liaño Botella, F. Azpeitia Gamazo și L. Lopez Álvarez, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

constatarea răspunderii patrimoniale a Uniunii Europene pentru prejudiciile cauzate și obligarea pârâtului la plata, în sarcina mecanismului unic de rezoluție, a valorii instrumentelor de capital înainte de executarea mecanismului de rezoluție sau, cu titlu subsidiar, a valorii acestor instrumente potrivit expertizei efectuate de o persoană independentă, conform articolului 340, în temeiul căruia reclamanții introduc, pe lângă acțiunile în anulare, o acțiune în repararea prejudiciului suferit;

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform articolelor 132 și următoarele din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și CRU, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție și T-498/17, Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/45

Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – NeoCell/EUIPO (BIOACTIVE NEOCELL COLLAGEN)

(Cauza T-666/17)

(2018/C 005/61)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: NeoCell Holding Company LLC (Sunrise, Florida, Statele Unite) (reprezentant: M. Edenborough, QC)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale „BIOACTIVE NEOCELL COLLAGEN” – cererea de înregistrare nr. 1 298 829 care desemnează Uniunea Europeană

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 18 iulie 2017 în cauza R 147/2017-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

cu titlu subsidiar, modificarea deciziei atacate și constatarea faptului că cererea prezintă un caracter distinctiv suficient pentru ca niciun refuz al înregistrării să nu îi fie opus în temeiul articolului 7 alineatul (1) literele (b) sau (c) din regulament;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/46

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Vendrell Marti/SRB

(Cauza T-687/17)

(2018/C 005/62)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Pedro Vendrell Marti (Madrid, Spania) (reprezentanți: E. Martínez Martínez și C. López-Mélida de Ramón, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comitetului unic de rezoluție (SBS/EES/2017/08) și a evaluării expertului independent pe care se întemeiază aceasta în conformitate cu articolul 20 alineatul 15 din Regulamentul nr. 806/2014;

—

constatarea nelegalității și a inaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul nr. 806/2014,

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și SRB, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și SRB, T-484/17, Fidesban și alții/SRB, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și SRB şi T-498/17, Álvarez de Linera Granda/Comisia și SRB.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/46

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Uluru și alții/Comisia și SRB

(Cauza T-690/17)

(2018/C 005/63)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Uluru, SL (Madrid, Spania), Juan Adolfo Álvarez Lorenzana (Santo Domingo, Republica Dominicană) și Raquel Fortet Rodríguez (Madrid) (reprezentanți: B. Cremades Roman, J. Orts Castro, J. López Useros, S. Cajal Martín și P. Marrodán Lázaro, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

declararea nulității Deciziei SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție și a Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei, ambele din 7 iunie 2017, și, în consecință, (a) obligarea SRB și a Comisiei Europene să ramburseze reclamanților investițiile acestora în Banco Popular în termenii precizați în cerere sau (b) în subsidiar, obligarea SRB și a Comisiei Europene să plătească reclamanților despăgubiri în temeiul răspunderii extracontractuale în termenii precizați în cerere;

—

obligarea SRB și a Comisiei Europene să plătească reclamanților despăgubiri în temeiul răspunderii extracontractuale în termenii precizați în cerere;

—

declararea nulității evaluării efectuate de expertul independent al SRB și, după calcularea valorii nete a activelor Banco Popular, obligarea SRB și a Comisiei Europene la plata unor despăgubiri către reclamanți în termenii precizați în cerere;

—

obligarea SRB și a Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri;

—

să dispună ca la toate sumele acordate reclamanților să se calculeze dobânzi compensatorii din data de 23 mai 2017 (sau, în subsidiar, din data de 7 iunie 2017) până la data pronunțării hotărârii și, de asemenea, dobânzi de întârziere de la data pronunțării hotărârii, cu excepția cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri, la care se vor calcula numai dobânzi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și

—

să acorde reclamanților orice altă reparație suplimentară pe care o consideră adecvată din punct de vedere juridic.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/47

Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – De Longhi Benelux/EUIPO (COOKING CHEF GOURMET)

(Cauza T-697/17)

(2018/C 005/64)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: De Longhi Benelux SA (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: M. Arnott, A. Nicholls, solicitors și G. Hollingworth, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „COOKING CHEF GOURMET” – cererea de înregistrare nr. 15 549 637

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 24 iulie 2017 în cauza R 231/2017-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la suportarea propriilor cheltuieli de judecată aferente procedurii în fața sa și în fața Tribunalului și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/48

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Traviacar și alții/SRB

(Cauza T-700/17)

(2018/C 005/65)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamante: Traviacar, S.L. (O Carballiño, Spania) și alți 96 de reclamanți (reprezentant: P. Rúa Sobrino, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei Comitetului unic de rezoluție (SRB/EES/2017/08) și a evaluării expertului independent pe care aceasta se întemeiază, în conformitate cu articolul 20 alineatul (15) din Regulamentul nr. 806/2014;

—

constatarea nelegalității și a inaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul (UE) nr.o806/2014;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/48

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – OCU/SRB

(Cauza T-701/17)

(2018/C 005/66)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Organización de Consumidores y Usuarios (OCU) (Madrid, Spania) (reprezentanți: E. Martínez Martínez și C. López-Mélida de Ramón, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei Comitetului unic de rezoluție (SRB/EES/2017/08) și a evaluării expertului independent pe care aceasta se întemeiază, potrivit articolului 20 alineatul (15) din Regulamentul nr. 806/2014;

—

declararea nelegalității și a neaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt asemănătoare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și SRB, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și SRB, T-484/17, Fidesban și alții/SRB, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și SRB, și T-498/17, Álvarez de Linera Granda/Comisia și SRB

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/49

Acțiune introdusă la 11 octombrie 2017 – UP/Comisia

(Cauza T-706/17)

(2018/C 005/67)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: UP (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

declararea prezentei cereri admisibilă și fondată;

în consecință:

—

anularea Deciziei din 26 aprilie în care DG RRHH se opunea cererii reclamantului de a lucra în regim de timp parțial din motive medicale;

—

pronunțarea anulării, în măsura în care este necesar, a Deciziei din 12 iulie 2017 de respingere a reclamației;

—

dispunerea reparării prejudiciului financiar și moral al reclamantului, care decurge din aceste decizii, estimat, sub rezerva unei reevaluări, la suma de 8 800 de euro;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă un motiv unic, divizat în două aspecte.

Primul aspect întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și nediscriminării și pe încălcarea dreptului de a fi ascultat prin faptul că autoritatea împuternicită să facă numiri (denumită în continuare „AIPN”) s-ar fi întemeiat pe o reglementare care privea cazuri diferite față de cel al reclamantului, fără să îl fi ascultat sau să-i fi permis să prezinte observații care să influențeze conținutul deciziei avute în vedere și, în consecință, ar fi încălcat drepturile sale la apărare.

Al doilea aspect întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări și a obligației de diligență, precum și pe existența unei erori vădite de apreciere a faptelor săvârșită de AIPN, prin faptul că aceasta ar fi apreciat indemnizațiile pentru incapacitatea de muncă în lumina regulilor generale de rambursare din Reglementarea comună. Reclamantul apreciază că nicio dispoziție statutară nu împiedică faptul ca indemnizațiile menționate să poată fi cumulate cu veniturile rezultate din activitatea sa profesională, pentru motivul că situația sa medicală și gradul său de incapacitate nu răspund criteriilor de invaliditate pe planul medical prevăzut de statutul funcționarilor.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/50

Acțiune introdusă la 7 noiembrie 2017 – Euracoal și alții/Comisia

(Cauza T-739/17)

(2018/C 005/68)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Association européenne du charbon et du lignite (Euracoal) (Woluwe-Saint-Pierre, Belgia), Deutscher Braunkohlen-Industrie – Verein e.V. (Köln, Germania), Lausitz Energie Kraftwerke AG (Cottbus, Germania), Mitteldeutsche Braunkohlengesellschaft mbH (Zeitz, Germania), eins energie in sachsen GmbH & Co. KG (Chemnitz, Germania) (reprezentanți: W. Spieth și N. Hellermann, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2017, L 212, p. 1), în măsura în care adoptă și stabilește valorile limită de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX (articolul 1, punctul 2.1.3 din anexă, tabelul 3) și pentru emisiile de mercur (articolul 1, punctul 2.1.6 din anexă, tabelul 7) rezultate din arderea huilei și/sau a lignitului;

—

cu titlu subsidiar, anularea în tot a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1442 și

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, a normelor de drept de rang superior și a limitelor competențelor, în contextul votului exprimat în cadrul comitetului prevăzut la articolul 75

Prin introducerea în afara termenului prevăzut a unei modificări la proiectul de decizie și prin recurgerea la un vot imediat, Comisia nu a respectat termenele obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (2) și, prin urmare, a încălcat obligația care îi revine, în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul nr. 182/2011, de a acționa în mod obiectiv în scopul obținerii celei mai mari susțineri posibile în cadrul comitetului. În același timp, Comisia nu a oferit reprezentanților statelor membre posibilitatea exprimării unei poziții adecvate cu privire la proiectul modificat de decizie, încălcând astfel articolul 291 alineatul (3) TFUE, potrivit căruia este necesară garantarea unui control efectiv al statelor membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie. În plus, prin comportamentul său vădit motivat de considerații tactice, Comisia a abuzat și a exercitat în mod eronat rolul său de președinte al comitetului.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, a normelor de drept de rang superior și a limitelor competențelor, prin elaborarea unui act afectat de vicii de procedură în cadrul așa-numitului proces Sevilla

Potrivit dispozițiilor Directivei 2010/75/UE și a Deciziei de punere în aplicare 2012/119/UE (3) a Comisiei (Normele privind orientările BAT), concluziile privind BAT trebuie să se întemeieze exclusiv pe criterii tehnice. Elaborarea concluziilor trebuie să respecte un principiu al tehnicității, cu alte cuvinte la adoptarea acestora nu trebuie să prevaleze considerații de origine politică. În speță, aceste cerințe nu au fost respectate.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor de drept de rang superior și a limitelor competențelor, în ceea ce privește conținutul concluziilor privind BAT atacate

Concluziile de fond, în special valorile limită ale emisiilor asociate celor mai bune tehnici disponibile pentru NOX și pentru mercur încalcă în mod fundamental principiul disponibilității tehnico-economice ce rezultă în mod direct din Directiva 201/75/UE, impunând astfel o sarcină disproporționată operatorilor instalațiilor vizați de aceste reguli.

Din această împrejurare rezultă în mod inevitabil impresia că adoptarea regulilor atacate este întemeiată pe considerații politice care sunt interzise în cadrul elaborării concluziilor privind BAT. Procedând astfel, Comisia a abuzat de poziția sa și și-a depășit competențele.

(1)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO 2010, L 224, p. 17, rectificare în JO 2012, L 158, p. 25).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO 2011, L 55, p. 3).

(3)  Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale [notificată cu numărul C(2012) 613] (JO 2012, L 63, p. 1).

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/51

Ordonanța Tribunalului din 23 octombrie 2017 – 1&1 Telecom/Comisia

(Cauza T-307/15) (1)

(2018/C 005/69)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a treia extinse a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 270, 17.8.2015.

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/52

Ordonanța Tribunalului din 7 noiembrie 2017 – HO/SEAE

(Cauza T-595/16) (1)

(2018/C 005/70)

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a șaptea a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 251, 11.7.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene cu numărul F-25/16 și înaintată Tribunalului Uniunii Europene la 1.9.2016).

Rectificări

8.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 5/53

Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial în cauza C-448/17

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 382din 13 noiembrie 2017 )

(2018/C 005/71)

Textul comunicării din JO în cauza C-448/17 EOS KSI Slovensko s.r.o./Ján Danko, Margita Jalčová trebuie înlocuit cu următorul text:

„Cerere de decizie preliminară introdusă de Krajský súd v Prešove (Slovacia) la 25 iulie 2017 – EOS KSI Slovensko s.r.o./Ján Danko, Margita Danková

(Cauza C-448/17)

(2017/C 382/35)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Krajský súd v Prešove

Părțile din procedura principală

Apelantă: EOS KSI Slovensko s.r.o.

Intimați: Ján Danko, Margita Danková

Întrebările preliminare

1)

Având în vedere Hotărârea în cauza Pohotovosť (C-470/12) și considerațiile exprimate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene inclusiv la punctul 46 din motivarea acesteia – este contrară principiului echivalenței dreptului Uniunii o reglementare juridică ce, în cadrul echivalenței intereselor protejate de lege și al protecției drepturilor consumatorilor împotriva clauzelor contractuale abuzive, nu permite, fără acordul consumatorului pârât, unei persoane juridice care are ca obiect de activitate protecția colectivă a consumatorilor împotriva clauzelor contractuale abuzive și care are drept scop atingerea obiectivului prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1), astfel cum a fost preluat în articolul 53a alineatele 1 și 3 din Codul civil, să participe în calitate de altă parte (intervenient) la procedura judiciară încă de la începutul acesteia și să utilizeze eficient, în beneficiul consumatorului, mijloacele de acțiune și de apărare în justiție, cu scopul de a asigura, în cadrul procedurii respective, protecția împotriva utilizării sistematice a unor clauze contractuale abuzive, în timp ce în alte cazuri, spre deosebire de o asociație pentru protecția consumatorilor, o altă parte (intervenient) care intervine într-o procedură judiciară în susținerea pârâtului și care are un interes în definirea dreptului material (patrimonial) care face obiectul procedurii nu are nevoie în niciun mod de acordul pârâtului în susținerea căruia intervine pentru a participa la procedura judiciară încă de la începutul acesteia și pentru utilizarea eficientă a mijloacelor de apărare și de acțiune în justiție în beneficiul pârâtului?

2)

Având în vedere inclusiv concluziile Curții de Justiție din Hotărârile pronunțate în cauzele C-26/13 și C-96/14, expresia «exprimate în mod clar și inteligibil» de la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretată în sensul că o clauză contractuală poate fi considerată formulată în mod neclar și neinteligibil – cu consecința juridică de a fi supusă [din oficiu] examinării jurisdicționale privind caracterul său abuziv – inclusiv în cazul în care instituția juridică (instrumentul) pe care o reglementează este complicată în sine, consecințele sale juridice sunt greu de prevăzut pentru consumatorul mediu și pentru înțelegerea acesteia este în general necesară o consultanță juridică profesională ale cărei costuri nu sunt proporționale cu valoarea prestației pe care consumatorul o primește în temeiul contractului?

3)

În cazul în care o instanță decide cu privire la drepturile care decurg dintr-un contract încheiat cu un consumator, invocate împotriva unui consumator care are calitatea de pârât, numai pe baza declarațiilor reclamantului, prin intermediul unei somații de plată emise în cadrul unei proceduri simplificate, iar în procedură nu se aplică în niciun mod dispoziția de la articolul 172 alineatul 9 din Codul de procedură civilă, care exclude emiterea unei somații de plată în cazul existenței unor clauze contractuale abuzive într-un contract încheiat cu un consumator, este contrară dreptului Uniunii o reglementare a unui stat membru care, având în vedere termenul scurt prevăzut pentru formularea opoziției și eventuala imposibilitate de localizare a consumatorului sau lipsă de acțiune din partea acestuia, nu permite unei asociații de protecție a consumatorilor, calificată și autorizată să urmărească obiectivul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE, astfel cum a fost transpus la articolul 53a alineatele 1 și 2 din Codul civil, să pună în aplicare în mod eficient, fără consimțământul consumatorului (în lipsa dezacordului expres al consumatorului), singura posibilitate de protecție a consumatorului, sub forma unei opoziții la somația de plată, în cazul nerespectării de către instanță a obligației prevăzute la articolul 172 alineatul 9 din Codul de procedură civilă?

4)

Pentru a răspunde la a doua și la a treia întrebare, poate fi considerată relevantă împrejurarea că ordinea juridică nu îi recunoaște consumatorului dreptul la asistență juridică obligatorie și că ignoranța sa în materie, în lipsa unui avocat care să îl reprezinte, implică un risc semnificativ ca acesta să nu perceapă caracterul abuziv al unor clauze contractuale și nici măcar să nu acționeze astfel încât să facă posibilă intervenția în favoarea sa, în procedura jurisdicțională, a unei asociații pentru protecția consumatorilor, calificată și autorizată să urmărească obiectivul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE, astfel cum a fost transpus la articolul 53a alineatele 1 și 2 din Codul civil?

5)

Este contrară dreptului Uniunii și cerinței privind evaluarea tuturor circumstanțelor cauzei, potrivit articolului 4 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE, o reglementare precum cea privind procedura simplificată pentru emiterea unei somații de plată (articolul 172 alineatul 1 și următoarele din Codul de procedură civilă), care permite (1) să se recunoască vânzătorului sau furnizorului, cu efectele unei hotărâri judecătoreşti, dreptul la o prestație pecuniară (2) în cadrul unei proceduri simplificate, (3) în fața unui funcționar administrativ al organului jurisdicțional, (4) exclusiv pe baza declarațiilor vânzătorului sau furnizorului, (5) fără a se administra probe și într-o situație în care (6) consumatorul nu este reprezentat de un avocat, (7) iar apărarea sa nu poate fi asumată în mod eficient, fără consimțământul său, de o asociație pentru protecția consumatorilor, calificată și autorizată să urmărească obiectivul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE, astfel cum a fost transpus la articolul 53a alineatele 1 și 2 din Codul civil?”

(1)  JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.