ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 424
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 60
11 decembrie 2017

Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2017/C 424/01

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

1

 

V   Anunţuri

 

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

 

Curtea de Justiție

2017/C 424/02

Cauza C-531/15: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Galicia – Spania) – Elda Otero Ramos/Servicio Galego de Saúde, Instituto Nacional de la Seguridad Social [Trimitere preliminară — Directiva 92/85/CEE — Articolul 4 alineatul (1) — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Lucrătoare care alăptează — Evaluarea riscurilor pe care le prezintă postul — Contestare de către lucrătoarea în cauză — Directiva 2006/54/CE — Articolul 19 — Egalitate de tratament — Discriminare pe criteriul sexului — Sarcina probei]

2

2017/C 424/03

Cauza C-65/16: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Szegedi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – Istanbul Lojistik Ltd/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatóság (Trimitere preliminară — Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia — Articolul 9 — Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE Turcia — Articolele 4, 5 și 7 — Uniunea vamală — Transport rutier — Taxă pe autovehicule — Impozitarea vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează Ungaria)

3

2017/C 424/04

Cauza C-101/16: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – SC Paper Consult SRL/Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud (Trimitere preliminară — Fiscalitate — Taxa pe valoarea adăugată (TVA) — Directiva 2006/112/CE — Drept de deducere — Condiții de exercitare — Articolul 273 — Măsuri naționale — Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale — Factură emisă de un contribuabil declarat inactiv de administrația fiscală — Risc de fraudă — Refuzarea dreptului de deducere — Proporționalitate — Refuzul de a lua în considerare dovezi privind absența unei fraude sau a unei pierderi fiscale — Limitarea în timp a efectelor hotărârii care urmează a fi pronunțată — Lipsă)

3

2017/C 424/05

Cauza C-194/16: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 17 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Riigikohus – Estonia) – Bolagsupplysningen OÜ, Ingrid Ilsjan/Svensk Handel AB (Trimitere preliminară — Cooperare judiciară în materie civilă — Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 — Articolul 7 punctul 2 — Competență specială în materie delictuală și cvasidelictuală — Încălcare a drepturilor unei persoane juridice prin publicarea pe internet a unor informații pretins inexacte referitoare la ea și prin omisiunea de a șterge comentariile în privința sa — Locul materializării prejudiciului — Centrul intereselor acestei persoane)

4

2017/C 424/06

Cauza C-198/16 P: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 – Agriconsulting Europe SA/Comisia Europeană (Recurs — Răspundere extracontractuală a Uniunii — Contract de achiziții publice de servicii — Asistență tehnică operațională în vederea stabilirii și a gestionării unui mecanism de rețea pentru punerea în aplicare a parteneriatului european pentru inovare Productivitatea și dezvoltarea durabilă a agriculturii — Respingerea ofertei unui ofertant — Ofertă anormal de mică — Procedură în contradictoriu)

5

2017/C 424/07

Cauza C-200/16: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal de Justiça – Portugalia) – Securitas – Serviços e Tecnologia de Segurança SA/ICTS Portugal – Consultadoria de Aviação Comercial SA, Arthur George Resendes și alții [Trimitere preliminară — Directiva 2001/23/CE — Articolul 1 alineatul (1) — Transfer de întreprindere sau de unitate — Menținerea drepturilor lucrătorilor — Obligație de preluare a lucrătorilor de către cesionar — Prestarea de servicii de pază și de securitate efectuată de o întreprindere — Cerere de ofertă — Atribuirea contractului altei întreprinderi — Nepreluarea personalului — Dispoziție națională care exclude din noțiunea de transfer al unei întreprinderi sau al unei unități pierderea unui client de către un operator în urma atribuirii unui contract de achiziții de servicii altui operator]

5

2017/C 424/08

Cauza C-231/16: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Hamburg – Germania) – Merck KGaA/Merck & Co. Inc., Merck Sharp & Dohme Corp, MSD Sharp & Dohme GmbH [Trimitere preliminară — Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Marcă a Uniunii Europene — Articolul 109 alineatul (1) — Acțiuni civile pe baza unor mărci ale Uniunii Europene și a unor mărci naționale — Litispendență — Noțiunea aceleași fapte — Utilizarea termenului Merck în numele de domenii și pe platformele de comunicare socială online — Acțiune întemeiată pe o marcă națională urmată de o acțiune întemeiată pe o marcă a Uniunii Europene — Desesizare — Întindere]

6

2017/C 424/09

Cauza C-281/16: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State – Țările de Jos) – Vereniging Hoekschewaards Landschap/Staatssecretaris van Economische Zaken (Trimitere preliminară — Directiva 92/43/CEE — Conservarea habitatelor naturale, precum și a speciilor de faună și floră sălbatică — Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/72 — Lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică — Reducerea suprafeței unui sit — Eroare științifică — Validitate)

7

2017/C 424/10

Cauza C-295/16: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo de Murcia – Spania) – Europamur Alimentación SA/Dirección General de Comercio y Protección del Consumidor de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia (Trimitere preliminară — Protecția consumatorilor — Directiva 2005/29/CE — Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori — Domeniul de aplicare al acestei directive — Vânzare a unui comerciant angro către comercianți cu amănuntul — Competența Curții — Legislație națională care prevede o interdicție generală a vânzărilor în pierdere — Excepții întemeiate pe criterii care nu sunt prevăzute de directiva menționată)

8

2017/C 424/11

Cauza C-303/16: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Franța) – Solar Electric Martinique/Ministre des Finances et des Comptes publics (Trimitere preliminară — A șasea directivă TVA — Directiva 2006/112/CE — Lucrări de construcții — Departamente franceze de peste mări — Aplicabilitate a dispozițiilor determinată de dreptul național — Operațiuni de vânzare și de instalare de echipamente pe imobile — Calificare ca operațiune unică — Necompetență)

8

2017/C 424/12

Cauza C-383/16: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het Bedrijfsleven – Țările de Jos) – Vion Livestock BV/Staatssecretaris van Economische Zaken [Trimitere preliminară — Organizarea comună a piețelor — Protecția animalelor în timpul transportului — Restituiri la export — Regulamentul (UE) nr. 817/2010 — Regulamentul (CE) nr. 1/2005 — Obligația de a ține la zi o copie a jurnalului de călătorie până la sosirea animalelor la locul primei descărcări în țara terță de destinație finală — Recuperarea sumelor plătite nejustificat]

9

2017/C 424/13

Cauza C-409/16: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 18 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Symvoulio tis Epikrateias – Grecia) – Ypourgos Esoterikon, Ypourgos Ethnikis paideias kai Thriskevmaton/Maria-Eleni Kalliri (Trimitere preliminară — Politica socială — Directiva 76/207/CEE — Egalitate de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă — Discriminare pe criterii de sex — Concurs de intrare la școala de poliție dintr-un stat membru — Reglementare a acestui stat membru care impune tuturor candidaților la admiterea la acest concurs o cerință de înălțime minimă)

10

2017/C 424/14

Cauza C-425/16: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof – Austria) – Hansruedi Raimund/Michaela Aigner [Trimitere preliminară — Proprietate intelectuală și industrială — Marcă a Uniunii Europene — Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Articolul 96 litera (a) — Acțiune în contrafacere — Articolul 99 alineatul (1) — Prezumție de validitate — Articolul 100 — Cerere reconvențională în nulitate — Relația dintre o acțiune în contrafacere și o cerere reconvențională în nulitate — Autonomie procedurală]

10

2017/C 424/15

Cauza C-522/16: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – A/Staatssecretaris van Financiën (Trimitere preliminară — Uniunea vamală și Tariful vamal comun — Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 — Articolul 201 alineatul (3) al doilea paragraf, precum și articolul 221 alineatele (3) și (4) — Regulamentul (CEE) nr. 2777/75 — Regulamentul (CE) nr. 1484/95 — Taxe la import suplimentare — Aranjament artificial destinat evitării taxelor suplimentare datorate — Caracter fals al informațiilor care stau la baza unei declarații vamale — Persoanele care pot fi considerate responsabile pentru datoria vamală — Termen de prescripție)

11

2017/C 424/16

Cauza C-556/16: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg – Germania) – Lutz GmbH/Hauptzollamt Hannover [Trimitere preliminară — Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 — Uniunea vamală — Tariful vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Poziții tarifare — Subpoziția 6212 20 00 (corsete-chilot) — Note explicative ale Nomenclaturii combinate — Note explicative ale Sistemului armonizat]

12

2017/C 424/17

Cauza C-573/16: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de High Court of Justice (Chancery Division) – Regatul Unit) – Air Berlin plc/Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs [Trimitere preliminară — Impozite indirecte — Acumulări de capital — Aplicarea unei taxe de 1,5 % pe cesionarea, către un serviciu de compensare a tranzacțiilor (clearance service), a acțiunilor nou-emise sau a acțiunilor destinate să fie cotate la o bursă de valori a unui stat membru]

13

2017/C 424/18

Cauza C-598/16 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 octombrie 2017 – Viktor Fedorovych Yanukovych/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Republica Polonă (Recurs — Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina — Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Includerea numelui reclamantului)

13

2017/C 424/19

Cauza C-599/16 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 octombrie 2017 – Oleksandr Viktorovych Yanukovych/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană (Recurs — Măsuri restrictive adoptate cu privire la situația din Ucraina — Lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Includerea numelui recurentului)

14

2017/C 424/20

Cauza C-192/16: Ordonanța Curții (Camera a doua) din 12 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber) – Regatul Unit) – Stephen Fisher, Anne Fisher, Peter Fisher/Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs [Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Articolul 355 alineatul (3) TFUE — Statutul Gibraltarului — Articolul 49 TFUE — Articolul 63 TFUE — Libertatea de stabilire — Libera circulație a capitalurilor — Situație pur internă]

14

2017/C 424/21

Cauza C-549/16: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 12 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Commissione tributaria di Secondo Grado di Bolzano – Italia) – Agenzia delle Entrate – Direzione provinciale Ufficio controlli di Bolzano/Palais Kaiserkron Srl [Trimitere preliminară — Fiscalitate — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) — Directiva 2006/112/CE — Articolul 401 — Noțiunea taxă pe cifra de afaceri — Locațiune de bunuri imobile utilizate pentru activitatea comercială — Supunere la plata unei taxe de timbru și a TVA-ului]

15

2017/C 424/22

Cauza C-640/16 P: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 10 octombrie 2017 – Greenpeace Energy eG/Comisia Europeană (Recurs — Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții — Ajutoare de stat — Acțiune în anulare — Articolul 263 TFUE — Admisibilitate — Ajutor preconizat de Regatul Unit în favoarea unității C din cadrul centralei nucleare Hinkley Point — Decizie prin care se constată că ajutorul este compatibil cu piața internă — Calitate procesuală activă — Reclamant care nu este vizat individual)

16

2017/C 424/23

Cauza C-166/17: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal de Justiça – Portugalia) – Sportingbet PLC, Internet Opportunity Entertainment Ltd/Santa Casa da Misericórdia de Lisboa [Trimitere preliminară — Articolul 56 TFUE — Libera prestare a serviciilor — Restricții — Exploatare a jocurilor de noroc prin intermediul unor site-uri internet — Reglementare națională care prevede un monopol de stat — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Întrebare identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s-a pronunțat deja sau al cărei răspuns poate fi în mod clar dedus din jurisprudență — Articolul 102 și articolul 106 alineatul (1) TFUE — Abuz de poziție dominantă — Reglementare națională care interzice publicitatea privind jocurile de noroc, cu excepția celor organizate de un operator unic supus unui control strict din partea autorităților publice căruia i-a fost conferit dreptul exclusiv de a le organiza — Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții — Întrebare vădit inadmisibilă]

16

2017/C 424/24

Cauza C-519/17: Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-181/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

17

2017/C 424/25

Cauza C-522/17 P: Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-179/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

17

2017/C 424/26

Cauza C-523/17 P: Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-180/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

18

2017/C 424/27

Cauza C-524/17 P: Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-182/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

19

2017/C 424/28

Cauza C-525/17 P: Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-183/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

19

2017/C 424/29

Cauza C-533/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hannover (Germania) la 11 septembrie 2017 – Anja Oehlke și Wolfgang Oehlke/TUIfly GmbH

20

2017/C 424/30

Cauza C-534/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hannover (Germania) la 11 septembrie 2017 – Ursula Kaufmann și Viktor Schay/TUIfly GmbH

20

2017/C 424/31

Cauza C-537/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Berlin (Germania) la 12 septembrie 2017 – Claudia Wegener/Royal Air Maroc SA

21

2017/C 424/32

Cauza C-563/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Supremo Tribunal Administrativo (Portugalia) la 25 septembrie 2017 – Associação Peço a Palavra și alții/Conselho de Ministros

22

2017/C 424/33

Cauza C-568/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 27 septembrie 2017 – Staatssecretaris van Financiën/L.W. Geelen

23

2017/C 424/34

Cauza C-579/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Arbeits- und Sozialgericht Wien (Austria) la 3 octombrie 2017 – BUAK Bauarbeiter-, Urlaubs- u. Abfertigungskasse/Gradbeništvo Korana d.o.o.

23

2017/C 424/35

Cauza C-582/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 4 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie/H.

24

2017/C 424/36

Cauza C-583/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 4 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie/R.

25

2017/C 424/37

Cauza C-592/17: Cerere de decizie preliminară introdusă de Vestre Landsret (Danemarca) la 12 octombrie 2017 – Skatteministeriet/Baby Dan A/S

25

2017/C 424/38

Cauza C-611/17: Acțiune introdusă la 23 octombrie 2017 – Republica Italiană/Consiliul Uniunii Europene

26

 

Tribunalul

2017/C 424/39

Cauza T-704/14: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Marine Harvest/Comisia [Concurență — Concentrări — Decizie de aplicare a unei amenzi pentru efectuarea unei operațiuni de concentrare înaintea notificării și a autorizării sale — Articolul 4 alineatul (1), articolul 7 alineatele (1) și (2) și articolul 14 din Regulamentul (CE) no139/2004 — Neglijență — Principiul ne bis in idem — Gravitatea încălcării — Cuantumul amenzii]

28

2017/C 424/40

Cauza T-394/15: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – KPN/Comisia (Concurență — Concentrări — Piața neerlandeză a serviciilor de televiziune și a serviciilor de telecomunicații — Decizie prin care concentrarea este declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE — Angajamente — Obligația de motivare — Piață relevantă — Efecte verticale — Control jurisdicțional)

28

2017/C 424/41

Cauza T-685/15: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Sulayr Global Service/ EUIPO – Sulayr Calidad (sulayr GLOBAL SERVICE) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative sulayr GLOBAL SERVICE — Marca națională verbală anterioară SULAYR — Motiv relativ de refuz — Lipsa de similitudine a serviciilor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

29

2017/C 424/42

Cauza T-26/16: Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Grecia/Comisia [FEGA și FEADR — Cheltuieli excluse de la finanțare — Nereguli în constatarea cuantumului creanțelor — Întârzieri în procedura de recuperare a creanțelor — Necompensare între fonduri — Stabilirea cuantumului dobânzilor — Proporționalitate — Corecție financiară forfetară — Articolele 31-33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 — Situații individuale]

30

2017/C 424/43

Cauza T-330/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Hello Media Group/EUIPO – Hola (#hello digitalmente diferentes) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative #hello digitalmente diferentes — Mărcile Uniunii Europene figurative și verbală anterioare HELLO! — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Substituirea unei părți la litigiu]

30

2017/C 424/44

Cauza T-331/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Hello Media Group/EUIPO – Hola (#hello media group) [Marcă a Uniunii Europene — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative #hello media group — Mărcile Uniunii Europene figurative și verbală anterioare HELLO! — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

31

2017/C 424/45

Cauza T-431/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – VIMC/Comisia [Concurenţă — Abuz de poziție dominantă — Piața îngrijirilor medicale private — Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.o1/2003 — Decizie de respingere a unei plângeri — Tratarea cazului de către o autoritate de concurență dintr-un stat membru]

31

2017/C 424/46

Cauza T-551/16: Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Lucaccioni/Comisia (Funcție publică — Funcționari — Expunere la azbest și la alte substanțe — Boală profesională — Articolul 73 din statut — Normele comune privind asigurările de accident și de boli profesionale — Articolul 14 — Articolul 266 TFUE — Abuz de putere — Comisie medicală — Principiul colegialității — Încălcarea mandatului comisiei medicale — Obligația de motivare — Acțiune în despăgubire — Durata procedurii — Prejudiciu moral)

32

2017/C 424/47

Cauza T-601/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Paraskevaidis/Cedefop (Funcție publică — Funcționari — Cedefop — Promovare — Exercițiul de promovare 2015 — Decizie de a nu îl promova pe reclamant la gradul AD 12 — Articolele 44 și 45 din statut — Comparare a meritelor — Obligația de motivare — Respingere implicită a reclamației — Răspundere)

33

2017/C 424/48

Cauza T-706/16 P: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – HB/Comisia (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Promovare — Exercițiul de promovare 2014 — Analiză comparativă a meritelor — Discriminare bazată pe sex — Eroare de drept)

33

2017/C 424/49

Cauza T-844/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Alpirsbacher Klosterbräu Glauner/EUIPO (Klosterstoff) [Marcă a Uniunii Europene — Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Klosterstoff — Motive absolute de refuz — Caracter descriptiv — Mărci de natură să înșele publicul consumator — Articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) din Regulamentul (UE) 2017/1001] — Practica anterioară a EUIPO]

34

2017/C 424/50

Cauza T-857/16: Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Erdinger Weißbräu Werner Brombach/EUIPO (Forma unui pahar mare) [Marcă a Uniunii Europene — Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană — Marcă tridimensională — Forma unui pahar mare — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]]

35

2017/C 424/51

Cauza T-109/10: Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2017 – Luxemburg/Comisia (Acțiune în anulare — FEDER — Reducerea unei contribuții financiare — Programul Interreg II/C Bazin de inundare Rin – Mosela — Nerespectarea termenului de adoptare a unei decizii — Încălcarea normelor fundamentale de procedură — Acțiune în mod vădit fondată)

35

2017/C 424/52

Cauza T-119/10: Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2017 – Țările de Jos/Comisia (Acțiune în anulare — FEDER — Reducerea unei contribuții financiare — Programul Interreg II/C Bazin de inundare Rin Mosela — Nerespectarea termenului de adoptare a unei decizii — Încălcarea normelor fundamentale de procedură — Acțiune în mod vădit fondată)

36

2017/C 424/53

Cauza T-746/16: Ordonanța Tribunalului din 17 octombrie 2017 – Andreassons Åkeri și alții/Comisia (Acțiune în anulare — Securitate socială — Decizie a Comisiei privind închiderea unei proceduri EU Pilot — Clasarea unei plângeri — Refuzul Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor — Act care nu este supus căilor de atac — Lipsa afectării directe — Inadmisibilitate vădită — Cerere care are ca obiect obţinerea pronunţării unei somaţii — Necompetenţă vădită)

37

2017/C 424/54

Cauza T-528/17: Acțiune introdusă la 7 august 2017 – Ballesté Torralba și alții/SRB

37

2017/C 424/55

Cauza T-538/17: Acțiune introdusă la 5 august 2017 – Jess Liberty/SRB

38

2017/C 424/56

Cauza T-545/17: Acțiune introdusă la 7 august 2017 – Afectados Banco Popular/JUR

38

2017/C 424/57

Cauza T-555/17: Acțiune introdusă la 16 august 2017 – TW și alții/SRB

39

2017/C 424/58

Cauza T-613/17: Acțiune introdusă la 4 august 2017 – La Guirigaña și alții/BCE și SRB

40

2017/C 424/59

Cauza T-640/17: Acțiune introdusă la 20 septembrie 2017 – Escriba Serra și alții/Comisia și SRB

40

2017/C 424/60

Cauza T-643/17: Acțiune introdusă la 21 septembrie 2017 – Euroways/Comisia și SRB

41

2017/C 424/61

Cauza T-659/17: Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Vallina Fonseca/SRB

42

2017/C 424/62

Cauza T-660/17: Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Miralla Inversiones/Comisia și JUR

42

2017/C 424/63

Cauza T-661/17: Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – Fundación Agustín de Betancourt/SRB

43

2017/C 424/64

Cauza T-662/17: Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Link Flexible și alții/JUR

44

2017/C 424/65

Cauza T-663/17: Acțiune introdusă la 27 septembrie 2017 – Sahece și alții/SRB

44

2017/C 424/66

Cauza T-664/17: Acțiune introdusă la 27 septembrie 2017 – eSlovensko/Comisia

45

2017/C 424/67

Cauza T-670/17: Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – LG Vaquero Aviación, S. L. și alții/SRB

46

2017/C 424/68

Cauza T-671/17: Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Turbo-K International Ltd/EUIPO – Turbo-K (TURBO-K)

46

2017/C 424/69

Cauza T-675/17: Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – Aplicacions de Servei Monsan y otros/SRB

47

2017/C 424/70

Cauza T-678/17: Acțiune introdusă la 3 octombrie 2017 – Minera Catalano Aragonesa și Luengo Martínez/Comisia și SRB

48

2017/C 424/71

Cauza T-679/17: Acțiune introdusă la 3 octombrie 2017 – Grupo Villar Mir/SRB

48

2017/C 424/72

Cauza T-680/17: Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Helibética/SRB

49

2017/C 424/73

Cauza T-685/17: Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Miralla Inversiones/SRB

50

2017/C 424/74

Cauza T-686/17: Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Policlínico Centro Médico de Seguros și Medicina Asturiana/SRB

50

2017/C 424/75

Cauza T-695/17: Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Italia/Comisia

51

2017/C 424/76

Cauza T-702/17: Acțiune introdusă la 12 octombrie 2017 – Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO – Papouis Dairies (Papouis Halloumi)

53

2017/C 424/77

Cauza T-704/17: Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Spania/Comisia

53

2017/C 424/78

Cauza T-705/17: Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Temes Rial și alții/JUR

54

2017/C 424/79

Cauza T-707/17: Acțiune introdusă la 11 octombrie 2017 – Euroways/SRB

55

2017/C 424/80

Cauza T-718/17: Acțiune introdusă la 19 octombrie 2017 – Italia/Comisia

55

2017/C 424/81

Cauza T-721/17: Acțiune introdusă la 17 octombrie 2017 – Topor-Gilka/Consiliul

56

2017/C 424/82

Cauza T-722/17: Acțiune introdusă la 17 octombrie 2017 – WO Technopromexport/Consiliul

57

2017/C 424/83

Cauza T-243/17: Ordonanța Tribunalului din 18 octombrie 2017 – Ecolab Deutschland și Lysoform Dr. Hans Rosemann/ECHA

59

RO

 

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2017/C 424/01)

Ultima publicație

JO C 412, 4.12.2017.

Publicații anterioare

JO C 402, 27.11.2017.

JO C 392, 20.11.2017.

JO C 382, 13.11.2017.

JO C 374, 6.11.2017.

JO C 369, 30.10.2017.

JO C 357, 23.10.2017.

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

V Anunţuri

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

Curtea de Justiție

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/2

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Galicia – Spania) – Elda Otero Ramos/Servicio Galego de Saúde, Instituto Nacional de la Seguridad Social

(Cauza C-531/15) (1)

([Trimitere preliminară - Directiva 92/85/CEE - Articolul 4 alineatul (1) - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Lucrătoare care alăptează - Evaluarea riscurilor pe care le prezintă postul - Contestare de către lucrătoarea în cauză - Directiva 2006/54/CE - Articolul 19 - Egalitate de tratament - Discriminare pe criteriul sexului - Sarcina probei])

(2017/C 424/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de Galicia

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Elda Otero Ramos

Pârâte: Servicio Galego de Saúde, Instituto Nacional de la Seguridad Social

Dispozitivul

1)

Articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă trebuie interpretat în sensul că se aplică într-o situație precum cea în discuție în litigiul principal, în care o lucrătoare care alăptează contestă, în fața unei instanțe naționale sau a oricărui alt organ competent din statul membru în cauză, evaluarea riscurilor pe care le prezintă postul său în măsura în care aceasta nu ar fi fost efectuată în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.

2)

Articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2006/54 trebuie interpretat în sensul că, într-o situație precum cea în discuție în cauza principală, revine lucrătoarei în cauză sarcina de a prezenta fapte de natură să sugereze că evaluarea riscurilor prezentate de postul său nu a fost efectuată conform cerințelor articolului 4 alineatul (1) din Directiva 92/85 și care să permită astfel să se prezume existența unei discriminări directe pe criteriul sexului, în sensul Directivei 2006/54, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere. Revine, așadar, pârâtului sarcina de a dovedi că respectiva evaluare a riscurilor a fost efectuată în conformitate cu cerințele acestei dispoziții și că, prin urmare, nu a existat o încălcare a principiului nediscriminării.

(1)  JO C 429, 21.12.2015.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Szegedi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – Istanbul Lojistik Ltd/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatóság

(Cauza C-65/16) (1)

((Trimitere preliminară - Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia - Articolul 9 - Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE Turcia - Articolele 4, 5 și 7 - Uniunea vamală - Transport rutier - Taxă pe autovehicule - Impozitarea vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează Ungaria))

(2017/C 424/03)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Szegedi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Istanbul Lojistik Ltd

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatóság

Dispozitivul

Articolul 4 din Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE Turcia din 22 decembrie 1995 privind punerea în aplicare a fazei finale a uniunii vamale trebuie interpretat în sensul că o taxă pe autovehicule precum cea în discuție în litigiul principal, care trebuie plătită de deținătorii vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează teritoriul maghiar, constituie o taxă cu efect echivalent unei taxe vamale, în sensul acestui articol.

(1)  JO C 175, 17.5.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – SC Paper Consult SRL/Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud

(Cauza C-101/16) (1)

((Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Drept de deducere - Condiții de exercitare - Articolul 273 - Măsuri naționale - Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale - Factură emisă de un contribuabil declarat „inactiv” de administrația fiscală - Risc de fraudă - Refuzarea dreptului de deducere - Proporționalitate - Refuzul de a lua în considerare dovezi privind absența unei fraude sau a unei pierderi fiscale - Limitarea în timp a efectelor hotărârii care urmează a fi pronunțată - Lipsă))

(2017/C 424/04)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Cluj

Părțile din procedura principală

Reclamantă: SC Paper Consult SRL

Pârâte: Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud

Dispozitivul

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie să fie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în cauza principală, în temeiul căreia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată este refuzat unei persoane impozabile pentru motivul că operatorul care i a furnizat o prestare de servicii în schimbul unei facturi pe care figurează separat prețul și taxa pe valoarea adăugată a fost declarat inactiv de administrația fiscală a unui stat membru, această declarare a inactivității fiind publică și accesibilă pe internet oricărei persoane impozabile în acest stat, atunci când acest refuz al dreptului de deducere este sistematic și definitiv, nepermițând să se facă dovada absenței unei fraude sau a unei pierderi de venituri fiscale.

(1)  JO C 175, 17.5.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/4

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 17 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Riigikohus – Estonia) – Bolagsupplysningen OÜ, Ingrid Ilsjan/Svensk Handel AB

(Cauza C-194/16) (1)

((Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă - Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 - Articolul 7 punctul 2 - Competență specială în materie delictuală și cvasidelictuală - Încălcare a drepturilor unei persoane juridice prin publicarea pe internet a unor informații pretins inexacte referitoare la ea și prin omisiunea de a șterge comentariile în privința sa - Locul materializării prejudiciului - Centrul intereselor acestei persoane))

(2017/C 424/05)

Limba de procedură: estona

Instanța de trimitere

Riigikohus

Părțile din procedura principală

Reclamante: Bolagsupplysningen OÜ, Ingrid Ilsjan

Pârâtă: Svensk Handel AB

Dispozitivul

1)

Articolul 7 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că o persoană juridică care pretinde că drepturile sale referitoare la personalitate ar fi fost încălcate prin publicarea pe internet a unor informații inexacte referitoare la ea și prin omisiunea de a șterge comentariile în privința sa poate formula în fața instanțelor din statul membru în care se află centrul intereselor sale o acțiune având ca obiect rectificarea acestor informații, ștergerea acestor comentarii și repararea integrală a prejudiciului suferit.

Atunci când persoana juridică interesată desfășoară cea mai mare parte a activităților sale într-un alt stat membru decât cel în care are sediul social, această persoană poate să acționeze în justiție autorul prezumat al încălcării pe baza locului materializării prejudiciului în acest alt stat membru.

2)

Articolul 7 punctul 2 din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul că o persoană care pretinde că drepturile sale referitoare la personalitate ar fi fost încălcate prin publicarea pe internet a unor informații inexacte referitoare la ea și prin omisiunea de a șterge comentariile în privința sa nu poate formula o acțiune având ca obiect rectificarea acestor informații și ștergerea acestor comentarii în fața instanțelor fiecărui stat membru pe al cărui teritoriu sunt sau au fost accesibile informațiile publicate pe internet.

(1)  JO C 211, 13.6.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/5

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 – Agriconsulting Europe SA/Comisia Europeană

(Cauza C-198/16 P) (1)

((Recurs - Răspundere extracontractuală a Uniunii - Contract de achiziții publice de servicii - Asistență tehnică operațională în vederea stabilirii și a gestionării unui mecanism de rețea pentru punerea în aplicare a parteneriatului european pentru inovare „Productivitatea și dezvoltarea durabilă a agriculturii” - Respingerea ofertei unui ofertant - Ofertă anormal de mică - Procedură în contradictoriu))

(2017/C 424/06)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Agriconsulting Europe SA (reprezentant: R. Sciaudone, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Di Paolo și F. Moro, agenți)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă Agriconsulting Europe SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 279, 1.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/5

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal de Justiça – Portugalia) – Securitas – Serviços e Tecnologia de Segurança SA/ICTS Portugal – Consultadoria de Aviação Comercial SA, Arthur George Resendes și alții

(Cauza C-200/16) (1)

([Trimitere preliminară - Directiva 2001/23/CE - Articolul 1 alineatul (1) - Transfer de întreprindere sau de unitate - Menținerea drepturilor lucrătorilor - Obligație de preluare a lucrătorilor de către cesionar - Prestarea de servicii de pază și de securitate efectuată de o întreprindere - Cerere de ofertă - Atribuirea contractului altei întreprinderi - Nepreluarea personalului - Dispoziție națională care exclude din „noțiunea de transfer al unei întreprinderi sau al unei unități” pierderea unui client de către un operator în urma atribuirii unui contract de achiziții de servicii altui operator])

(2017/C 424/07)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal de Justiça

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Securitas – Serviços e Tecnologia de Segurança SA

Pârâți: ICTS Portugal – Consultadoria de Aviação Comercial SA, Arthur George Resendes și alții

Dispozitivul

1)

Articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități trebuie interpretat în sensul că intră în sfera noțiunii „transfer al unei întreprinderi [sau al unei] unități”, în sensul acestei dispoziții, o situație în care un achizitor a reziliat contractul de prestări de servicii de supraveghere și de pază a instalațiilor sale încheiat cu o întreprindere, iar ulterior a încheiat, în vederea executării acestei prestări, un nou contract cu o altă întreprindere, care refuză să preia salariații celei dintâi, în condițiile în care echipamentele indispensabile exercitării prestării menționate au fost preluate de a doua întreprindere.

2)

Articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2001/23 trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede că nu intră în sfera noțiunii „transfer al unei întreprinderi [sau al unei] unități”, în sensul acestui articol 1 alineatul (1), pierderea unui client de către un operator ca urmare a atribuirii unui contract de achiziții de servicii unui alt operator.

(1)  JO C 211, 13.6.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/6

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Hamburg – Germania) – Merck KGaA/Merck & Co. Inc., Merck Sharp & Dohme Corp, MSD Sharp & Dohme GmbH

(Cauza C-231/16) (1)

([Trimitere preliminară - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Marcă a Uniunii Europene - Articolul 109 alineatul (1) - Acțiuni civile pe baza unor mărci ale Uniunii Europene și a unor mărci naționale - Litispendență - Noțiunea „aceleași fapte” - Utilizarea termenului „Merck” în numele de domenii și pe platformele de comunicare socială online - Acțiune întemeiată pe o marcă națională urmată de o acțiune întemeiată pe o marcă a Uniunii Europene - Desesizare - Întindere])

(2017/C 424/08)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Merck KGaA

Pârâte: Merck & Co. Inc., Merck Sharp & Dohme Corp, MSD Sharp & Dohme GmbH

Dispozitivul

1)

Articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că condiția prevăzută la acest articol, referitoare la existența „acel[or]ași fapte”, este îndeplinită atunci când acțiuni în contrafacere întemeiate pe o marcă națională și, respectiv, pe o marcă a Uniunii Europene, sunt formulate între aceleași părți în fața unor instanțe din state membre diferite numai în măsura în care acțiunile în cauză privesc o pretinsă contrafacere a unei mărci naționale și a unei mărci a Uniunii Europene identice pe teritoriul acelorași state membre.

2)

Articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că, în situația în care acțiuni în contrafacere întemeiate, prima, pe o marcă națională, privind o pretinsă contrafacere pe teritoriul unui stat membru, și, a doua, pe o marcă a Uniunii Europene, privind o pretinsă contrafacere pe întreg teritoriul Uniunii Europene, sunt formulate între aceleași părți în fața unor instanțe din state membre diferite, cea de a doua instanță sesizată trebuie să se desesizeze cu privire la partea litigiului referitoare la teritoriul statului membru vizat de acțiunea în contrafacere formulată în fața primei instanțe sesizate.

3)

Articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că condiția prevăzută la acest articol, referitoare la existența „acel[or]ași fapte”, nu mai este îndeplinită atunci când, în urma unei desistări parțiale a unui reclamant, în măsura în care este formulată în mod valabil, de o acțiune în contrafacere întemeiată pe o marcă a Uniunii Europene care urmărea inițial interzicerea utilizării mărcii respective pe teritoriul Uniunii Europene, o astfel de desistare privind teritoriul statului membru vizat de acțiunea formulată în fața primei instanței sesizate, întemeiată pe o marcă națională, care urmărea interzicerea utilizării mărcii respective pe teritoriul național, acțiunile în cauză nu mai privesc o pretinsă contrafacere a unei mărci naționale și a unei mărci a Uniunii Europene identice pe teritoriul acelorași state membre.

4)

Articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că, în caz de identitate a mărcilor, cea de a doua instanță sesizată trebuie să se desesizeze în favoarea primei instanțe sesizate numai în măsura în care mărcile respective sunt valabile pentru produse sau servicii identice.

(1)  JO C 279, 1.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/7

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State – Țările de Jos) – Vereniging Hoekschewaards Landschap/Staatssecretaris van Economische Zaken

(Cauza C-281/16) (1)

((Trimitere preliminară - Directiva 92/43/CEE - Conservarea habitatelor naturale, precum și a speciilor de faună și floră sălbatică - Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/72 - Lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică - Reducerea suprafeței unui sit - Eroare științifică - Validitate))

(2017/C 424/09)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Vereniging Hoekschewaards Landschap

Pârât: Staatssecretaris van Economische Zaken

Dispozitivul

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/72 a Comisiei din 3 decembrie 2014 de adoptare a celei de a opta actualizări a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică este nevalidă în măsura în care, prin această decizie, situl Haringvliet (NL 1000015) a fost înscris în respectiva listă fără ca Leenheerenpolder să facă parte din acesta.

(1)  JO C 279, 1.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/8

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado Contencioso-Administrativo de Murcia – Spania) – Europamur Alimentación SA/Dirección General de Comercio y Protección del Consumidor de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia

(Cauza C-295/16) (1)

((Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 2005/29/CE - Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori - Domeniul de aplicare al acestei directive - Vânzare a unui comerciant angro către comercianți cu amănuntul - Competența Curții - Legislație națională care prevede o interdicție generală a vânzărilor în pierdere - Excepții întemeiate pe criterii care nu sunt prevăzute de directiva menționată))

(2017/C 424/10)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado Contencioso-Administrativo de Murcia

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Europamur Alimentación SA

Pârâtă: Dirección General de Comercio y Protección del Consumidor de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia

Dispozitivul

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretată în sensul că se opune unei dispoziții naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care conține o interdicție generală de a oferi spre vânzare sau de a vinde bunuri în pierdere și care prevede motive de derogare de la această interdicție întemeiate pe criterii care nu figurează în directiva menționată.

(1)  JO C 305, 22.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/8

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Franța) – Solar Electric Martinique/Ministre des Finances et des Comptes publics

(Cauza C-303/16) (1)

((Trimitere preliminară - A șasea directivă TVA - Directiva 2006/112/CE - Lucrări de construcții - Departamente franceze de peste mări - Aplicabilitate a dispozițiilor determinată de dreptul național - Operațiuni de vânzare și de instalare de echipamente pe imobile - Calificare ca operațiune unică - Necompetență))

(2017/C 424/11)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Solar Electric Martinique

Pârât: Ministre des Finances et des Comptes publics

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la întrebarea adresată de Conseil d'État (Consiliul de Stat, Franța) prin decizia din 20 mai 2016.

(1)  JO C 287, 8.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/9

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het Bedrijfsleven – Țările de Jos) – Vion Livestock BV/Staatssecretaris van Economische Zaken

(Cauza C-383/16) (1)

([Trimitere preliminară - Organizarea comună a piețelor - Protecția animalelor în timpul transportului - Restituiri la export - Regulamentul (UE) nr. 817/2010 - Regulamentul (CE) nr. 1/2005 - Obligația de a ține la zi o copie a jurnalului de călătorie până la sosirea animalelor la locul primei descărcări în țara terță de destinație finală - Recuperarea sumelor plătite nejustificat])

(2017/C 424/12)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

College van Beroep voor het Bedrijfsleven

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Vion Livestock BV

Pârât: Staatssecretaris van Economische Zaken

Dispozitivul

Articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 817/2010 al Comisiei din 16 septembrie 2010 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește cerințele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export coroborat cu articolul 3 alineatele (1) și (2) și cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul nr. 817/2010, precum și cu punctele 3, 7 și 8 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 trebuie interpretat în sensul că rambursarea restituirilor la export în temeiul Regulamentului nr. 817/2010 poate fi solicitată în cazul în care transportatorul de animale din specia bovină nu a ținut la zi o copie a jurnalului de călătorie prevăzut în anexa II la Regulamentul nr. 1/2005 până la locul primei descărcări în țara terță de destinație finală.

(1)  JO C 371, 10.10.2016

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/10

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 18 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Symvoulio tis Epikrateias – Grecia) – Ypourgos Esoterikon, Ypourgos Ethnikis paideias kai Thriskevmaton/Maria-Eleni Kalliri

(Cauza C-409/16) (1)

((Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 76/207/CEE - Egalitate de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă - Discriminare pe criterii de sex - Concurs de intrare la școala de poliție dintr-un stat membru - Reglementare a acestui stat membru care impune tuturor candidaților la admiterea la acest concurs o cerință de înălțime minimă))

(2017/C 424/13)

Limba de procedură: greaca

Instanța de trimitere

Symvoulio tis Epikrateias

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Ypourgos Esoterikon, Ypourgos Ethnikis paideias kai Thriskevmaton

Pârâtă: Maria-Eleni Kalliri

Dispozitivul

Dispozițiile Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002, trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care subordonează admiterea candidaților la concursul de intrare la școala de poliție din acest stat membru, indiferent de sex, unei cerințe de înălțime minimă de 1,70 m, având în vedere că această reglementare dezavantajează un număr mult mai ridicat de persoane de sex feminin în raport cu persoanele de sex masculin și că reglementarea menționată nu pare să fie corespunzătoare și nici necesară pentru realizarea obiectivului legitim pe care îl urmărește, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

(1)  JO C 392, 24.10.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/10

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof – Austria) – Hansruedi Raimund/Michaela Aigner

(Cauza C-425/16) (1)

([Trimitere preliminară - Proprietate intelectuală și industrială - Marcă a Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 96 litera (a) - Acțiune în contrafacere - Articolul 99 alineatul (1) - Prezumție de validitate - Articolul 100 - Cerere reconvențională în nulitate - Relația dintre o acțiune în contrafacere și o cerere reconvențională în nulitate - Autonomie procedurală])

(2017/C 424/14)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurent: Hansruedi Raimund

Intimată: Michaela Aigner

Dispozitivul

1)

Articolul 99 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că acțiunea în contrafacere introdusă în fața unei instanțe competente în domeniul mărcilor Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 96 litera (a) din acest regulament, nu poate fi respinsă pentru o cauză de nulitate absolută, precum cea prevăzută la articolul 52 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, fără ca această instanță să fi admis cererea reconvențională în nulitate formulată de pârâtul în această acțiune în contrafacere, în temeiul articolului 100 alineatul (1) din același regulament, și întemeiată pe aceeași cauză de nulitate.

2)

Dispozițiile Regulamentului nr. 207/2009 trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca instanța competentă în domeniul mărcilor Uniunii Europene să poată respinge acțiunea în contrafacere în sensul articolului 96 litera (a) din acest regulament pentru o cauză de nulitate absolută, precum cea prevăzută la articolul 52 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, chiar dacă hotărârea privind cererea reconvențională în nulitate, formulată în conformitate cu articolul 100 alineatul (1) din același regulament și întemeiată pe aceeași cauză de nulitate, nu a devenit definitivă.

(1)  JO C 402, 31.10.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/11

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – A/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-522/16) (1)

((Trimitere preliminară - Uniunea vamală și Tariful vamal comun - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Articolul 201 alineatul (3) al doilea paragraf, precum și articolul 221 alineatele (3) și (4) - Regulamentul (CEE) nr. 2777/75 - Regulamentul (CE) nr. 1484/95 - Taxe la import suplimentare - Aranjament artificial destinat evitării taxelor suplimentare datorate - Caracter fals al informațiilor care stau la baza unei declarații vamale - Persoanele care pot fi considerate responsabile pentru datoria vamală - Termen de prescripție))

(2017/C 424/15)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Reclamantă: A

Pârât: Staatssecretaris van Financiën

Dispozitivul

1)

În împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, articolul 201 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2000, trebuie interpretat în sensul că documentele a căror furnizare este impusă de articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei din 28 iunie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de drepturi de import suplimentare și de stabilire a drepturilor de import suplimentare în sectoarele cărnii de pasăre și ouălor și pentru albumina din ouă și de abrogare a Regulamentului nr. 163/67/CEE, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 684/1999 al Comisiei din 29 martie 1999, constituie informații necesare la întocmirea declarației vamale, în sensul acestei dispoziții.

2)

Articolul 201 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2700/2000, trebuie interpretat în sensul că intră sub incidența noțiunii „debitor” al datoriei vamale, în sensul acestei dispoziții, persoana fizică ce a contribuit îndeaproape și cu bună știință la conceperea și la crearea artificială a unei structuri de tranzacții comerciale precum cea în discuție în litigiul principal, care a avut ca efect diminuarea cuantumului taxelor la import legal datorate, în condițiile în care aceasta nu a comunicat ea însăși informațiile false care au servit drept bază la întocmirea declarației vamale, atunci când din împrejurări reiese că această persoană știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal că operațiunile în cauză ale acestei structuri nu fuseseră realizate în cadrul unor tranzacții comerciale normale, ci numai cu scopul de a beneficia în mod abuziv de avantajele prevăzute de dreptul Uniunii. Împrejurarea că persoana menționată nu a procedat la conceperea și la crearea artificială a acestei structuri decât după obținerea, din partea unor experți în dreptul vamal, a unei asigurări privind legalitatea acesteia nu are nicio relevanță în această privință.

3)

Articolul 221 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2700/2000, trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, faptul că datoria vamală la import s a născut, potrivit articolului 201 alineatul (1) din acesta, din punerea în liberă circulație a unor mărfuri supuse unor taxe la import nu este de natură, în sine, să excludă posibilitatea de a comunica debitorului cuantumul taxelor la import datorate pentru astfel de mărfuri, după expirarea termenului prevăzut la articolul 221 alineatul (3) din acest regulament, astfel cum a fost modificat.

(1)  JO C 86, 20.3.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/12

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg – Germania) – Lutz GmbH/Hauptzollamt Hannover

(Cauza C-556/16) (1)

([Trimitere preliminară - Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 - Uniunea vamală - Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Poziții tarifare - Subpoziția 6212 20 00 (corsete-chilot) - Note explicative ale Nomenclaturii combinate - Note explicative ale Sistemului armonizat])

(2017/C 424/16)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Lutz GmbH

Pârât: Hauptzollamt Hannover

Dispozitivul

Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012, trebuie interpretată în sensul că un chilot caracterizat printr-o elasticitate redusă în sens orizontal, care nu cuprinde însă elemente neelastice încorporate în acest sens, este susceptibil să fie clasificat la subpoziția 6212 20 00 din Nomenclatura combinată dacă o examinare demonstrează că acesta are o elasticitate orizontală foarte redusă, în vederea susținerii corpului uman pentru a crea un efect de subțiere a siluetei.

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/13

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de High Court of Justice (Chancery Division) – Regatul Unit) – Air Berlin plc/Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-573/16) (1)

([Trimitere preliminară - Impozite indirecte - Acumulări de capital - Aplicarea unei taxe de 1,5 % pe cesionarea, către un serviciu de compensare a tranzacțiilor („clearance service”), a acțiunilor nou-emise sau a acțiunilor destinate să fie cotate la o bursă de valori a unui stat membru])

(2017/C 424/17)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (Chancery Division)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Air Berlin plc

Pârâți: Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Dispozitivul

1)

Articolele 10 și 11 din Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului trebuie interpretate în sensul că se opun impozitării unei operațiuni de cesionare de acțiuni precum cea în discuție în litigiul principal, prin care proprietatea juridică asupra tuturor acțiunilor unei societăți a fost cesionată unui serviciu de compensare cu singurul scop de a înscrie aceste acțiuni la o bursă de valori, fără ca proprietatea efectivă asupra acestor acțiuni să fie modificată.

2)

Articolul 5 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 privind impozitarea indirectă a majorării de capital trebuie interpretat în sensul că se opune impozitării unei operațiuni de cesionare de acțiuni precum cea în discuție în litigiul principal, prin care proprietatea juridică asupra acțiunilor nou-emise în cadrul unei majorări de capital a fost cesionată unui serviciu de compensare cu singurul scop de a oferi aceste noi acțiuni spre cumpărare.

3)

Răspunsul la prima și la a doua întrebare nu este diferit în cazul în care legislația unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, permite operatorului unui serviciu de compensare, după aprobarea autorității fiscale, să opteze pentru posibilitatea ca nicio taxă de timbru să nu fie datorată pentru cesionarea inițială de acțiuni către un serviciu de compensare, dar, în schimb, să fie percepută o taxă suplimentară față de taxa de timbru pentru fiecare vânzare ulterioară de acțiuni.

(1)  JO C 22, 23.1.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/13

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 octombrie 2017 – Viktor Fedorovych Yanukovych/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Republica Polonă

(Cauza C-598/16 P) (1)

((Recurs - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina - Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Includerea numelui reclamantului))

(2017/C 424/18)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Viktor Fedorovych Yanukovych (reprezentant: T. Beazley QC)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: P. Mahnič Bruni și M. J.-P. Hix, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: inițial S. Bartelt și J. Norris-Usher, ulterior E. Paasivirta și J. Norris-Usher, agenți), Republica Polonă

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Domnul Viktor Fedorovych Yanukovych suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 30, 30.1.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/14

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 octombrie 2017 – Oleksandr Viktorovych Yanukovych/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

(Cauza C-599/16 P) (1)

((Recurs - Măsuri restrictive adoptate cu privire la situația din Ucraina - Lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Includerea numelui recurentului))

(2017/C 424/19)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Oleksandr Viktorovych Yanukovych (reprezentant: T. Beazley QC)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: P. Mahnič Bruni și M. J.-P. Hix, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: inițial S. Bartelt și J. Norris-Usher, ulterior E. Paasivirta și J. Norris-Usher, agenți)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Domnul Oleksandr Viktorovych Yanukovych este obligat să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 30, 30.1.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/14

Ordonanța Curții (Camera a doua) din 12 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber) – Regatul Unit) – Stephen Fisher, Anne Fisher, Peter Fisher/Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-192/16) (1)

([Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Articolul 355 alineatul (3) TFUE - Statutul Gibraltarului - Articolul 49 TFUE - Articolul 63 TFUE - Libertatea de stabilire - Libera circulație a capitalurilor - Situație pur internă])

(2017/C 424/20)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Upper Tribunal (Tax and Chancery Chamber)

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Stephen Fisher, Anne Fisher, Peter Fisher

Pârâți: Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Dispozitivul

Articolul 355 alineatul (3) TFUE coroborat cu articolul 49 TFUE sau cu articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că exercitarea libertății de stabilire sau a liberei circulații a capitalurilor de către resortisanții britanici între Regatul Unit și Gibraltar constituie, în raport cu dreptul Uniunii, o situație în care toate elementele se limitează la interiorul unui singur stat membru.

(1)  JO C 200, 6.6.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/15

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 12 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Commissione tributaria di Secondo Grado di Bolzano – Italia) – Agenzia delle Entrate – Direzione provinciale Ufficio controlli di Bolzano/Palais Kaiserkron Srl

(Cauza C-549/16) (1)

([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 401 - Noțiunea „taxă pe cifra de afaceri” - Locațiune de bunuri imobile utilizate pentru activitatea comercială - Supunere la plata unei taxe de timbru și a TVA-ului])

(2017/C 424/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Commissione tributaria di Secondo Grado di Bolzano

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Agenzia delle Entrate – Direzione provinciale Ufficio controlli di Bolzano

Pârâtă: Palais Kaiserkron Srl

Dispozitivul

Articolul 401 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că nu se opune perceperii unei taxe de timbru proporționale asupra contractelor de locațiune comerciale precum cel prevăzut de reglementarea națională în discuție în litigiul principal chiar în cazul în care aceste contracte sunt supuse și taxei pe valoarea adăugată.

(1)  JO C 30, 30.1.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/16

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 10 octombrie 2017 – Greenpeace Energy eG/Comisia Europeană

(Cauza C-640/16 P) (1)

((Recurs - Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții - Ajutoare de stat - Acțiune în anulare - Articolul 263 TFUE - Admisibilitate - Ajutor preconizat de Regatul Unit în favoarea unității C din cadrul centralei nucleare Hinkley Point - Decizie prin care se constată că ajutorul este compatibil cu piața internă - Calitate procesuală activă - Reclamant care nu este vizat individual))

(2017/C 424/22)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Greenpeace Energy eG (reprezentanți: D. Fouquet, J. Nysten și S. Michaels, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Blanck-Putz, P. Němečková și T. Maxian Rusche, agenți)

Intervenientă în susținerea celeilaltei părți în proces: Republica Franceză (reprezentanți: D. Colas și J. Bousin, agenți), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentant: D. Robertson, agent)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Obligă Greenpeace Energy eG să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/16

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 19 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal de Justiça – Portugalia) – Sportingbet PLC, Internet Opportunity Entertainment Ltd/Santa Casa da Misericórdia de Lisboa

(Cauza C-166/17) (1)

([Trimitere preliminară - Articolul 56 TFUE - Libera prestare a serviciilor - Restricții - Exploatare a jocurilor de noroc prin intermediul unor site-uri internet - Reglementare națională care prevede un monopol de stat - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Întrebare identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s-a pronunțat deja sau al cărei răspuns poate fi în mod clar dedus din jurisprudență - Articolul 102 și articolul 106 alineatul (1) TFUE - Abuz de poziție dominantă - Reglementare națională care interzice publicitatea privind jocurile de noroc, cu excepția celor organizate de un operator unic supus unui control strict din partea autorităților publice căruia i-a fost conferit dreptul exclusiv de a le organiza - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Întrebare vădit inadmisibilă])

(2017/C 424/23)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal de Justiça

Părțile din procedura principală

Reclamante: Sportingbet PLC, Internet Opportunity Entertainment Ltd

Pârâtă: Santa Casa da Misericórdia de Lisboa

Dispozitivul

1)

Articolul 56 TFUE nu se opune reglementării unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care interzice ca operatori stabiliți în alte state membre să organizeze jocuri de noroc prin intermediul unui site internet, în condițiile în care conferă o exclusivitate pentru exploatarea acestora în favoarea unui operator unic supus unui control strict din partea autorităților publice.

2)

Articolul 56 TFUE nu se opune reglementării unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care interzice publicitatea privind jocurile de noroc cu excepția jocurilor organizate de un operator unic căruia i-a fost conferit dreptul exclusiv de a le organiza.

3)

Prima, a cincea, a șasea, precum și a opta-a zecea întrebare adresată de Supremo Tribunal de Justiça (Curtea Supremă, Portugalia) sunt vădit inadmisibile.

(1)  JO C 202, 26.6.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/17

Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-181/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-519/17)

(2017/C 424/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L’Oréal (reprezentanți: T. de Haan, P. Péters, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Concluziile recurentei

—

Anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2017 în cauza T-181/16, EU:T:2017:447;

—

trimiterea cauzei la Tribunalul Uniunii Europene spre rejudecare; și

—

soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată; în subsidiar obligarea Oficiului să suporte cheltuielile de judecată ale recurentei efectuate atât în procedura de recurs, cât și în cea în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

Potrivit recurentei, Tribunalul a denaturat faptele și argumentele pe care i le-a prezentat și a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO 2009, L 78, p. 1).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/17

Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-179/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-522/17 P)

(2017/C 424/25)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L’Oréal (reprezentanţi: T. de Haan şi P. Péters, avocat)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Guinot

Concluziile recurentei

—

anularea Ordonanţei Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2017 în cauza T-179/16, EU:T:2017:445;

—

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene şi

—

soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată; cu titlu subsidiar, obligarea Oficiului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă atât în procedura de recurs, cât şi în procedura în primă instanţă.

Motivele și principalele argumente

Potrivit recurentei, Tribunal a denaturat situaţia de fapt şi argumentaţia prezentată în faţa acestuia şi a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1).

(1)  Regulamentul (CE) nr.o207/2009 a Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/18

Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-180/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-523/17 P)

(2017/C 424/26)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L’Oréal (reprezentanți: T. de Haan și P. Péters, avocați)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Guinot

Concluziile recurentei

—

anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2017 în cauza T-180/16, EU:T:2017:451;

—

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene; și

—

soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată; cu titlu subsidiar, obligarea Oficiului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă, aferente atât procedurii de recurs, cât și celei în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

Potrivit recurentei, Tribunalul a denaturat faptele și argumentele pe care aceasta le-a dezvoltat în fața sa și a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară ((JO L 78, p. 1).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/19

Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-182/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-524/17 P)

(2017/C 424/27)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L'Oréal (reprezentanți: T. de Haan și P. Péters, avocați)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Guinot

Concluziile recurentei

—

Anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2017 în cauza T-182/16, EU:T:2017:448;

—

trimiterea cauzei spre rejudecare în fața Tribunalului Uniunii Europene, și

—

soluționarea odată cu fondul a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată; cu titlu subsidiar, obligarea Oficiului să suporte cheltuielile de judecată ale recurentei aferente atât procedurii de recurs, cât și celei în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

Potrivit recurentei, Tribunalul a denaturat situația de fapt și argumentația pe care aceasta le-a dezvoltat în fața instanței și a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1).

(1)  Regulamentul (CE) Nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/19

Recurs introdus la 30 august 2017 de L’Oréal împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera întâi) din 26 iunie 2017 în cauza T-183/16, L’Oréal/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-525/17 P)

(2017/C 424/28)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: L’Oréal (reprezentanți: T. de Haan și P. Péters, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Guinot

Concluziile recurentei

—

Anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2017 în cauza T-183/16, EU:T:2017:449;

—

trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Uniunii Europene și

—

soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată; cu titlu subsidiar, obligarea Oficiului să suporte cheltuielile de judecată ale recurentei aferente atât procedurii de recurs, cât și celei în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În opinia recurentei, Tribunalul a denaturat situația de fapt și argumentația pe care a prezentat-o în fața acestuia și a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1).

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hannover (Germania) la 11 septembrie 2017 – Anja Oehlke și Wolfgang Oehlke/TUIfly GmbH

(Cauza C-533/17)

(2017/C 424/29)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Hannover

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Anja Oehlke, Wolfgang Oehlke

Pârâtă: TUIfly GmbH

Întrebările preliminare

1)

În lumina considerentului (15) al Regulamentului nr. 261/2004 (1), articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004, trebuie interpretat în sensul că un operator efectiv de transport aerian poate fi exonerat de obligația de plată a unor compensații numai dacă invocă împrejurări excepționale, care au intervenit abia la data zborului, sau împrejurări excepționale care au intervenit deja în ziua precedentă pot deopotrivă să justifice anularea sau întârzierea prelungită a unui zbor efectuat în ziua următoare?

2)

În cazul în care împrejurări excepționale care au intervenit deja în ziua precedentă pot justifica de asemenea anularea sau întârzierea prelungită a unui zbor în ziua următoare, articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că, în cadrul măsurilor rezonabile pe care un operator efectiv de transport aerian trebuie să le ia pentru a evita respectivele împrejurări excepționale, acesta trebuie să adopte, în prealabil, măsuri adecvate pentru a preveni o asemenea eventualitate și, în orice caz, să asigure disponibilitatea unui număr adecvat de aeronave de rezervă pe aeroportul său de origine?

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 [JO 2004, L 46, Ediție specială, 07/vol.12, p. 218].

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hannover (Germania) la 11 septembrie 2017 – Ursula Kaufmann și Viktor Schay/TUIfly GmbH

(Cauza C-534/17)

(2017/C 424/30)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Hannover

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Ursula Kaufmann, Viktor Schay

Pârâtă: TUIfly GmbH

Întrebările preliminare

1)

În lumina considerentului (15) al Regulamentului nr. 261/2004 (1), articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004, trebuie interpretat în sensul că un operator efectiv de transport aerian poate fi exonerat de obligația de plată a unor compensații numai dacă invocă împrejurări excepționale, care au intervenit abia la data zborului, sau împrejurări excepționale care au intervenit deja în ziua precedentă pot deopotrivă să justifice anularea sau întârzierea prelungită a unui zbor efectuat în ziua următoare?

2)

În cazul în care împrejurări excepționale care au intervenit deja în ziua precedentă pot justifica de asemenea anularea sau întârzierea prelungită a unui zbor în ziua următoare, articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că, în cadrul măsurilor rezonabile pe care un operator efectiv de transport aerian trebuie să le ia pentru a evita respectivele împrejurări excepționale, acesta trebuie să adopte, în prealabil, măsuri adecvate pentru a preveni o asemenea eventualitate și, în orice caz, să asigure disponibilitatea unui număr adecvat de aeronave de rezervă pe aeroportul său de origine?

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 [JO 2004, L 46, Ediție specială, 07/vol.12, p. 218].

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Berlin (Germania) la 12 septembrie 2017 – Claudia Wegener/Royal Air Maroc SA

(Cauza C-537/17)

(2017/C 424/31)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Berlin

Părțile din procedura principală

Reclamantă-apelantă: Claudia Wegener

Pârâtă-intimată: Royal Air Maroc SA

Întrebarea preliminară

Trebuie considerat zbor, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor, un transport aerian efectuat de un operator de transport aerian cu întreruperi programate (escale) în afara teritoriului Comunității Europene și cu schimbarea aeronavei?

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogarea a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218)

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supremo Tribunal Administrativo (Portugalia) la 25 septembrie 2017 – Associação Peço a Palavra și alții/Conselho de Ministros

(Cauza C-563/17)

(2017/C 424/32)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal Administrativo

Părțile din procedura principală

Reclamante: Associação Peço a Palavra, João Carlos Constantino Pereira Osório, Maria Clara Marques Pires Sarmento Franco, Sofia da Silva Santos Arauz și Maria João Galhardas Fitas

Pârât: Conselho de Ministros

Celelalte părți: PARPÚBLICA – Participações Públicas, SGPS, SA și TAP, SGPS, SA

Întrebările preliminare

1)

Este contrar dreptului Uniunii și, în special, articolelor 49 TFUE și 54 TFUE și principiilor prevăzute de acestea, faptul că, în cadrul procedurii de reprivatizare indirectă a capitalului social al unei societăți cu capital public și care are ca obiect de activitate transportul aerian, documentele care reglementează această procedură prevăd condiția menținerii sediului și a conducerii efective ale respectivei societăți în statul membru în care a fost constituită drept criteriu de selecție a ofertelor de achiziție ale potențialilor investitori și de alegere a ofertelor desemnate câștigătoare?

2)

Este contrar dreptului Uniunii și, în special, articolelor 56 TFUE și 57 TFUE și principiilor prevăzute în acestea, precum și principiilor nediscriminării, proporționalității și necesității faptul că, în cadrul procedurii de reprivatizare indirectă a capitalului social al respectivei societăți, documentele care reglementează această procedură prevăd condiția îndeplinirii obligațiilor de serviciu public de către dobânditor drept criteriu de selecție a ofertelor de achiziție ale potențialilor investitori și de alegere a ofertelor desemnate câștigătoare?

3)

Este contrar dreptului Uniunii și, în special, articolelor 56 TFUE și 57 TFUE și principiilor prevăzute în acestea faptul că în cadrul procedurii de reprivatizare indirectă a capitalului social al respectivei societăți, documentele care reglementează această procedură prevăd condiția menținerii și a dezvoltării centrului de operațiuni (hub) național actual de către dobânditor drept criteriu de selecție a ofertelor de achiziție ale potențialilor investitori și de alegere a ofertelor desemnate câștigătoare?

4)

Ținând seama de activitatea desfășurată de societatea menționată și de faptul că transferul capitalului său social face obiectul procedurii de reprivatizare, trebuie considerat că această activitate constituie un serviciu pe piața internă supus prevederilor Directivei 2006/123/CE (1) dacă este aplicabilă excepția, prevăzută la articolul 2 alineatul (2) litera (d) din directiva menționată, privind serviciile din domeniul transportului? În acest caz, procedura în cauză este supusă de asemenea prevederilor acestei directive?

5)

În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a patra întrebare, este contrar prevederilor articolelor 16 și 17 din directiva menționată faptul că în cadrul procedurii de reprivatizare indirectă a capitalului social al respectivei societăți, documentele care reglementează această procedură prevăd condiția îndeplinirii de către dobânditor a obligațiilor de serviciu public drept criteriu de selecție a ofertelor de achiziție ale potențialilor investitori și de alegere a ofertelor desemnate câștigătoare?

6)

În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a patra întrebare, este contrar prevederilor articolelor 16 și 17 din directiva menționată faptul că în cadrul procedurii de reprivatizare indirectă a capitalului social al respectivei societăți, documentele care reglementează această procedură prevăd condiția menținerii și a dezvoltării centrului de operațiuni (hub) național actual de către dobânditor drept criteriu de selecție a ofertelor de achiziție ale potențialilor investitori și de alegere a ofertelor desemnate câștigătoare?

(1)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO 2006, L 376, p. 36, Ediție specială 13/vol. 58, p. 50).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 27 septembrie 2017 – Staatssecretaris van Financiën/L.W. Geelen

(Cauza C-568/17)

(2017/C 424/33)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Recurent: Staatssecretaris van Financiën

Intimat: L.W. Geelen

Întrebările preliminare

1)

a)

Articolul 9 alineatul (2) litera (c) prima liniuță din A șasea directivă (1) și, respectiv, articolul 52 litera (a) din Directiva privind TVA-ul din 2006 (2) (în versiunea în vigoare până la data de 1 ianuarie 2010), trebuie interpretate în sensul că intră sub incidența acestora și furnizarea, contra cost, a unor reprezentații erotice, interactive, în timp real, cu ajutorul camerei web?

b)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 1)a), expresiile „locul în care aceste servicii sunt efectiv prestate”, și, respectiv, „locul unde serviciile sunt efectiv prestate”, de la articolul 9 alineatul (2) litera (c) din A șasea directivă, respectiv de la articolul 52 teza introductivă din Directiva privind TVA-ul din 2006, trebuie interpretate în sensul că prezintă relevanță locul în care modelele apar în fața camerei web sau locul în care vizitatorii privesc imaginile sau se ia în considerare chiar un alt loc decât cele două menționate?

2)

Articolul 9 alineatul (2) litera (e) a douăsprezecea liniuță din A șasea directivă și, respectiv, articolul 56 alineatul (1) litera (k) din Directiva privind TVA-ul din 2006 (în versiunea în vigoare până la data de 1 ianuarie 2010), coroborate cu articolul 11 din Regulamentul privind TVA-ul din 2005 (3) trebuie interpretate în sensul că furnizarea contra cost a unor reprezentații erotice, interactive, în timp real, cu ajutorul camerei web poate fi considerată „serviciu prestat pe cale electronică”?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ atât la întrebarea 1)a) cât și la întrebarea 2, atunci când desemnarea locului prestării serviciilor potrivit dispozițiilor pertinente din directive conduce la rezultate diferite, care este modul în care trebuie să se determine locul prestării serviciilor?

(1)  A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO 1977, L 145, p. 1).

(2)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 120).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1777/2005 al Consiliului din 17 octombrie 2005 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 77/388/CEE privind sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată (JO 2005, L 288, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 205).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Arbeits- und Sozialgericht Wien (Austria) la 3 octombrie 2017 – BUAK Bauarbeiter-, Urlaubs- u. Abfertigungskasse/Gradbeništvo Korana d.o.o.

(Cauza C-579/17)

(2017/C 424/34)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Arbeits- und Sozialgericht Wien

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BUAK Bauarbeiter-, Urlaubs- u. Abfertigungskasse

Pârâtă: Gradbeništvo Korana d.o.o.

Întrebările preliminare

Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (1) trebuie interpretat în sensul că procedurile prin care Bauarbeiter-Urlaubs- und Abfertigungskasse (Casa pentru indemnizații de concediu și plăți compensatorii pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor, denumită în continuare „BUAK”) invocă drepturi de plată a unor contribuții împotriva angajatorilor care detașează în Austria lucrători al căror loc de muncă nu se află în mod obișnuit în Austria, în vederea desfășurării activității sau în cadrul unei puneri la dispoziție a lucrătorilor în Austria, ori împotriva angajatorilor al căror sediu este situat în afara Austriei, dar care angajează lucrători al căror loc de muncă se află în mod obișnuit în Austria, trebuie calificate drept proceduri „în materie civilă și comercială” cărora trebuie să li se aplice regulamentul menționat, chiar și în cazul în care aceste drepturi ale BUAK privind contribuțiile sunt invocate în temeiul unor raporturi de muncă de drept privat, iar contribuțiile servesc la garantarea dreptului la concediu și la plata indemnizațiilor de concediu care se întemeiază pe dreptul la concediu al lucrătorului, derivat dintr-un raport de muncă de drept privat existent între lucrător și angajator, cu toate că:

—

nici cuantumul indemnizației de concediu la care lucrătorul are dreptul din partea BUAK și nici cuantumul contribuțiilor pe care angajatorii sunt obligați să le plătească la BUAK nu este stabilit prin intermediul unui contract sau al unei convenții colective, ci printr-un regulament al unui ministru federal;

—

din contribuțiile plătite de angajatori la BUAK sunt suportate atât cheltuielile pentru plata către lucrători a indemnizațiilor de concediu, cât și cheltuielile administrative ale BUAK, în condițiile în care,

—

în legătură cu apărarea și realizarea drepturilor sale privind aceste contribuții, BUAK se bucură în temeiul legii de competențe mai largi decât o persoană de drept privat, în sensul că:

—

sub sancțiunea amenzii, angajatorii sunt obligați să comunice BUAK atât ocazional, cât și lunar rapoarte curente prin canalele de comunicare instituite de BUAK, să coopereze și să permită efectuarea controalelor de către BUAK, să permită accesul la documentele referitoare la salarii, la documentele comerciale, precum și la alte documente, precum și să furnizeze BUAK informații, iar

—

în cazul încălcării de către angajator a obligațiilor de informare, BUAK are dreptul să calculeze contribuțiile datorate de angajator pe baza cercetărilor proprii, caz în care dreptul BUAK la contribuții în cuantumul calculat de BUAK subzistă independent de circumstanțele reale ale detașării, respectiv ale încadrării în muncă?

(1)  JO 2012, L 351, p. 1.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 4 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie/H.

(Cauza C-582/17)

(2017/C 424/35)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Recurent: Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie

Intimat: H.

Întrebarea preliminară

Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid […] trebuie interpretat în sensul că numai primul stat membru în care a fost prezentată cererea de protecție internațională îndeplinește procedura de determinare a statului membru responsabil, astfel încât, în temeiul articolului 27 din acest regulament, un străin poate introduce o acțiune numai în acest stat membru împotriva aplicării eronate a unuia dintre criteriile responsabilității stabilite în capitolul III din acest regulament, printre care cel de la articolul 9?

(1)  JO 2013, L 180, p. 31, denumit în continuare: „Regulamentul Dublin”.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 4 octombrie 2017 – Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie/R.

(Cauza C-583/17)

(2017/C 424/36)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Recurent: Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie

Intimată: R.

Întrebările preliminare

1)

Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid […] trebuie interpretat în sensul că numai primul stat membru în care a fost prezentată cererea de protecție internațională îndeplinește procedura de determinare a statului membru responsabil, astfel încât, în temeiul articolului 27 din acest regulament, un străin poate introduce o acțiune numai în acest stat membru împotriva aplicării eronate a unuia dintre criteriile responsabilității stabilite în capitolul III din acest regulament, printre care cel de la articolul 9?

2)

În ce măsură este relevant pentru a răspunde la prima întrebare faptul că în primul stat membru în care a fost prezentată cererea de protecție internațională a fost adoptată deja o decizie cu privire la această cerere sau faptul că străinul și-a retras cererea înainte ca aceasta să fie soluționată?

(1)  JO 2013, L 180, p. 31, denumit în continuare: „Regulamentul Dublin”.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Vestre Landsret (Danemarca) la 12 octombrie 2017 – Skatteministeriet/Baby Dan A/S

(Cauza C-592/17)

(2017/C 424/37)

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Vestre Landsret

Părțile din procedura principală

Reclamant: Skatteministeriet

Pârâtă: Baby Dan A/S

Întrebările preliminare

1)

Fusurile care prezintă caracteristicile specifice descrise trebuie să fie considerate parte a grilei de siguranță pentru copii?

—

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, în sensul că fusurile sunt considerate ca făcând parte din grila de siguranță pentru copii, ele trebuie să fie clasificate în consecință la poziția NC 9403 90 10 sau la pozițiile NC 7326 și 4421?

—

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, în sensul că fusurile nu sunt considerate ca făcând parte din poarta de siguranță pentru copii, ele trebuie să fie clasificate în consecință la poziția NC 7318 15 90 sau la poziția NC 7318 19 00?

2)

Dacă fusurile care prezintă caracteristicile specifice descrise trebuie să fie clasificate la poziția CN 7318 15 90, se solicită Curţii de Justiţie a Uniunii o decizie preliminară cu privire la următoarea întrebare:

—

Regulamentul (CE) nr. 91/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009 privind impunerea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză (1) este nevalid întrucât Comisia și Consiliul – potrivit Organului de apel al OMC – s-au întemeiat pe un proces care leagă definiția industriei Uniunii de disponibilitatea producătorilor din interiorul Uniunii de a face parte dintr-un eșantion și de a fi supuși unor inspecții, ceea ce a determinat un proces de autoselectare în cadrul industriei care a generat un risc important de denaturare a anchetei și a rezultatului?

(1)  JO 2009, L 29, p. 1.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/26

Acțiune introdusă la 23 octombrie 2017 – Republica Italiană/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-611/17)

(2017/C 424/38)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, și P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

—

Anularea Regulamentului (UE) 2017/1398 al Consiliului din 25 iulie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/127 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 199din 29 iulie 2017, și în special a articolului 1 punctul 2, în măsura în care modifică anexa I D la Regulamentul (UE) 2017/127, punctul 3 din anexa la regulamentul atacat [care conține modificarea anexei I D la Regulamentul (UE) 2017/127] integral, și considerentele (9), (10), (11), (12) integral;

—

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv. Încălcarea articolului 1 din Decizia 86/238/CEE privind aderarea Uniunii la Convenția internațională pentru conservarea tonului de Atlantic.

Nu exista o obligație de transpunere a deciziei ICCAT privind cotele de pescuit de pește-spadă.

Al doilea motiv. Nemotivare (art. 296 al doilea paragraf TFUE).

Această decizie este, în orice caz, nemotivată.

Al treilea motiv. Încălcarea articolului 17 TUE și a articolului 16 din Regulamentul 1380/2013.

Decizia este contrară principiului stabilității relative și interesului Uniunii.

Al patrulea motiv. Încălcarea principiilor neretroactivității, securității juridice și încrederi legitime.

În orice caz, decizia nu putea fi aplicată campaniei de pescuit în curs.

Al cincilea motiv. Nemotivare (încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE).

Decizia nu este motivată în măsura în care adoptă ca perioadă de referință pentru alocarea cotei TAC între statele membre perioada 2012-2015.

Al șaselea motiv. Încălcarea principiului proporționalității (art. 5 TUE) și aprecierea eronată a faptelor.

Excluderea din perioada de referință a anilor 2010 și 2011 este excesivă și eronată în raport cu obiectivul de includere în datele privind capturile numai capturile regulate.

Al șaptelea motiv. Încălcarea articolelor 258 și 260 TFUE. Necompetență.

Nu îi revenea Consiliului sarcina de a sancționa Italia cu privire la utilizarea de setci în derivă.

Al optulea motiv. Încălcarea principiului bunei administrări (art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) și a articolului 16 din Regulamentul nr. 1380/2013.

Adoptarea perioadei de referință 2012-2015 a penalizat Italia, reducând capacitatea acesteia de pescuit, cu încălcarea principiului stabilității relative și fără o cercetare corespunzătoare.

Al nouălea motiv. Încălcarea principiului nediscriminării (art. 18 TFUE).

Această reducere discriminează în mod nejustificat pescarii italieni.

Al zecelea motiv. Încălcarea principiilor neretroactivității, securității juridice și încrederii.

În orice caz, reducerea nu putea fi aplicată campaniei de pescuit în curs.

Tribunalul

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/28

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Marine Harvest/Comisia

(Cauza T-704/14) (1)

([„Concurență - Concentrări - Decizie de aplicare a unei amenzi pentru efectuarea unei operațiuni de concentrare înaintea notificării și a autorizării sale - Articolul 4 alineatul (1), articolul 7 alineatele (1) și (2) și articolul 14 din Regulamentul (CE) no139/2004 - Neglijență - Principiul ne bis in idem - Gravitatea încălcării - Cuantumul amenzii”])

(2017/C 424/39)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Marine Harvest ASA (Bergen, Norvegia) (reprezentant: R. Subiotto, QC)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Farley, C. Giolito și F. Jimeno Fernández, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect, cu titlu principal, anularea Deciziei C(2014) 5089 final a Comisiei din 23 iulie 2014, prin care se aplică o amendă pentru realizarea unei concentrări cu încălcarea articolului 4 alineatul (1) și a articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) no139/2004 (cauza COMP/M.7184 – Marine Harvest/Morpol) și, cu titlu subsidiar, anularea sau reducerea cuantumului amenzii aplicate reclamantei

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Marine Harvest ASA la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 409, 17.11.2014.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/28

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – KPN/Comisia

(Cauza T-394/15) (1)

((„Concurență - Concentrări - Piața neerlandeză a serviciilor de televiziune și a serviciilor de telecomunicații - Decizie prin care concentrarea este declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE - Angajamente - Obligația de motivare - Piață relevantă - Efecte verticale - Control jurisdicțional”))

(2017/C 424/40)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: KPN BV (Haga, Țările de Jos) (reprezentanți: J. de Pree, C. van der Hoeven și G. Hakopian, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Malferrari, J. Szczodrowski, H. van Vliet și F. van Schaik, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul pe 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei C(2014) 7241 final a Comisiei din 10 octombrie 2014, prin care operațiunea de concentrare privind dobândirea de către Liberty Global plc a controlului exclusiv asupra Ziggo NV este declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE (cazul COMP/M.7000 – Liberty Global/Ziggo) (JO 2015, C 145, p. 7)

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia C(2014) 7241 final a Comisiei prin care operațiunea de concentrare privind dobândirea de către Liberty Global plc a controlului exclusiv asupra Ziggo NV (cazul COMP/M.7000 – Liberty Global/Ziggo) este declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE.

2)

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 302, 14.9.2015.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/29

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Sulayr Global Service/ EUIPO – Sulayr Calidad (sulayr GLOBAL SERVICE)

(Cauza T-685/15) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative sulayr GLOBAL SERVICE - Marca națională verbală anterioară SULAYR - Motiv relativ de refuz - Lipsa de similitudine a serviciilor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b), din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 424/41)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: Sulayr Global Service, SL (Valle de Zalabi, Spania) (reprezentanţi: P. López Ronda, G. Macías Bonilla, G. Marín Raigal și E. Armero Lavie, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: inițial S. Palmero Cabezas, ulterior J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Sulayr Calidad, SL (Granada, Spania) (reprezentanţi: inițial E. Bayo de Gispert și G. Hinarejos Mulliez, ulterior G. Hinarejos Mulliez și I. Valdelomar Serrano, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 23 septembrie 2015 (cauza R 149/2015-1) privind o procedură de opoziție între Sulayr Calidad și Sulayr Global Service

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 23 septembrie 2015 (cauza R 149/2015-1) în partea în care a admis opoziția în măsura în care era formulată împotriva înregistrării mărcii solicitate pentru servicii din clasa 40.

2)

EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Sulayr Global Service, SL în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Tribunalului.

3)

Sulayr Calidad, SL suportă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii care s-a aflat pe rolul Tribunalului, precum și cheltuielile necesare efectuate de Sulayr Global Service în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO.

(1)  JO C 38, 1.2.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/30

Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Grecia/Comisia

(Cauza T-26/16) (1)

([„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Nereguli în constatarea cuantumului creanțelor - Întârzieri în procedura de recuperare a creanțelor - Necompensare între fonduri - Stabilirea cuantumului dobânzilor - Proporționalitate - Corecție financiară forfetară - Articolele 31-33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 - Situații individuale”])

(2017/C 424/42)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: G. Kanellopoulos, O. Tsirkinidou și A. Vasilopoulou, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Triantafyllou și A. Sauka, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și prin care se solicită anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/2098 a Comisiei din 13 noiembrie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2015, L 303, p. 35), în măsura în care privește Republica Elenă.

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 111, 29.3.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/30

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Hello Media Group/EUIPO – Hola (#hello digitalmente diferentes)

(Cauza T-330/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative #hello digitalmente diferentes - Mărcile Uniunii Europene figurative și verbală anterioare HELLO! - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Substituirea unei părți la litigiu”])

(2017/C 424/43)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: Hello Media Group, SL (Madrid, Spania), admisă să se substituie în locul Hello Media, SL (reprezentant: A. Alejos Cutuli, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Hola, SL (Madrid) (reprezentant: F. Arroyo Álvarez de Toledo, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 21 aprilie 2016 (cauza R 1979/2015-2), privind o procedură de opoziție între Hola și Hello Media.

Dispozitivul

1)

Admite substituirea Hello Media Group, SL în locul Hello Media, SL, în calitate de reclamantă.

2)

Respinge acțiunea.

3)

Obligă Hello Media Group la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 296, 16.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/31

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Hello Media Group/EUIPO – Hola (#hello media group)

(Cauza T-331/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative #hello media group - Mărcile Uniunii Europene figurative și verbală anterioare HELLO! - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 424/44)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: Hello Media Group, SL (Madrid, Spania), admisă să se substituie în locul Hello Media, SL (reprezentant: A. Alejos Cutuli, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Hola, SL (Madrid) (reprezentant: F. Arroyo Álvarez de Toledo, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 21 aprilie 2016 (cauza R 2012/2015-2), privind o procedură de opoziție între Hola și Hello Media.

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Hello Media Group, SL la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 296, 16.8.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/31

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – VIMC/Comisia

(Cauza T-431/16) (1)

([„Concurenţă - Abuz de poziție dominantă - Piața îngrijirilor medicale private - Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.o1/2003 - Decizie de respingere a unei plângeri - Tratarea cazului de către o autoritate de concurență dintr-un stat membru”])

(2017/C 424/45)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: VIMC – Vienna International Medical Clinic GmbH (Kulmbach, Germania) (reprezentanți: R. Bramerdorfer și H. Grubmüller, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Dawes și C. Vollrath, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei C(2016) 3351 final a Comisiei din 27 mai 2016 de respingere a plângerii formulate de reclamantă privind o încălcare a articolului 102 TFUE pretins săvârșite de Wirtschaftskammer Österreich (WKO, Camera de comerț a Austriei) sau Fachverband der Gesundheitsbetriebe (Asociația profesională a întreprinderilor din sectorul sănătății, Austria) (cazul AT.40231 – VIMC/WK&FGB).

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă VIMC – Vienna International Medical Clinic GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 371, 10.10.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/32

Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2017 – Lucaccioni/Comisia

(Cauza T-551/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Expunere la azbest și la alte substanțe - Boală profesională - Articolul 73 din statut - Normele comune privind asigurările de accident și de boli profesionale - Articolul 14 - Articolul 266 TFUE - Abuz de putere - Comisie medicală - Principiul colegialității - Încălcarea mandatului comisiei medicale - Obligația de motivare - Acțiune în despăgubire - Durata procedurii - Prejudiciu moral”))

(2017/C 424/46)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Arnaldo Lucaccioni (San Benedetto del Tronto, Italia) (reprezentanți: inițial M. Velardo, ulterior L. Gialluca, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și G. Gattinara, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei Comisiei din 26 iunie 2014 de a nu îi acorda reclamantului decât o majorare de 20 % a indemnizației prevăzute la articolul 14 din Normele comune privind asigurările de accident și de boli profesionale ale funcționarilor Comunităților Europene, ca urmare a cererii formulate de reclamant la 7 iunie 2000, și, pe de altă parte, obținerea unei reparații pentru prejudiciul moral pe care reclamantul pretinde că l-a suferit

Dispozitivul

1)

Anulează decizia Comisiei din 26 iunie 2014 prin care s-a acordat domnului Arnaldo Lucaccioni o majorare de 20 % a indemnizației prevăzute la articolul 14 din Normele comune privind asigurările de accident și de boli profesionale ale funcționarilor Comunităților Europene.

2)

Obligă Comisia la plata în favoarea domnului Lucaccioni a unei indemnizații de 5 000 de euro pentru repararea prejudiciului moral ocazionat.

3)

Respinge în rest acțiunea.

4)

Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 279, 24.8.2015 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-74/15 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/33

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Paraskevaidis/Cedefop

(Cauza T-601/16) (1)

((„Funcție publică - Funcționari - Cedefop - Promovare - Exercițiul de promovare 2015 - Decizie de a nu îl promova pe reclamant la gradul AD 12 - Articolele 44 și 45 din statut - Comparare a meritelor - Obligația de motivare - Respingere implicită a reclamației - Răspundere”))

(2017/C 424/47)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Georges Paraskevaidis (Auderghem, Belgia) (reprezentant: S. Pappas, avocat)

Pârât: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) (reprezentant: M. Fuchs, agent, asistat de A. Duron, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmăresc, pe de o parte, anularea deciziei directorului Cedefop din 4 noiembrie 2015 de a nu îl promova pe reclamant la gradul AD 12 în temeiul exercițiului de promovare 2015 și, pe de altă parte, repararea prejudiciului suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)

Anulează decizia directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) din 4 noiembrie 2015 de a nu îl promova pe domnul Georges Paraskevaidis la gradul AD 12 în temeiul exercițiului de promovare 2015.

2)

Obligă Cedefop să plătească domnului Paraskevaidis suma de 2 000 de euro drept reparare a prejudiciului suferit.

3)

Respinge în rest acțiunea.

4)

Obligă Cedefop la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 296 du 16.8.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene cu numărul F-31/16 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/33

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – HB/Comisia

(Cauza T-706/16 P) (1)

((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Promovare - Exercițiul de promovare 2014 - Analiză comparativă a meritelor - Discriminare bazată pe sex - Eroare de drept”))

(2017/C 424/48)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: HB (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Berardis Kayser și G. Berscheid, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 21 iulie 2016, HB/Comisia (F-125/15, EU:F:2016:164), având ca obiect anularea acestei hotărâri

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

HB suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de către Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri.

3)

Cheltuielile de judecată aferente procedurii în primă instanță rămân repartizate conform punctelor 2 și 3 ale dispozitivului Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 21 iulie 2016, HB/Comisia (F-125/15).

(1)  JO C 454, 5.12.2016.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/34

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Alpirsbacher Klosterbräu Glauner/EUIPO (Klosterstoff)

(Cauza T-844/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Klosterstoff - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Mărci de natură să înșele publicul consumator - Articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b), (c) și (g) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Practica anterioară a EUIPO”])

(2017/C 424/49)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Alpirsbacher Klosterbräu Glauner GmbH & Co. KG (Alpirsbach, Germania) (reprezentanți: W. Göpfert și S. Hofmann, avocați)

Pârât: Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 6 octombrie 2016 (cauza R 2064/2015 5), privind o cerere de înregistrare a semnului verbal Klosterstoff ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Alpirsbacher Klosterbräu Glauner GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/35

Hotărârea Tribunalului din 26 octombrie 2017 – Erdinger Weißbräu Werner Brombach/EUIPO (Forma unui pahar mare)

(Cauza T-857/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marcă tridimensională - Forma unui pahar mare - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 424/50)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Erdinger Weißbräu Werner Brombach GmbH & Co. KG (Erding, Germania) (reprezentant: A. Hayn. avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 20 septembrie 2016 (cauza R 659/2016-2) privind înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii tridimensionale constituite din forma unui pahar mare

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea.

2)

Obligă Erdinger Weißbräu Werner Brombach GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/35

Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2017 – Luxemburg/Comisia

(Cauza T-109/10) (1)

((„Acțiune în anulare - FEDER - Reducerea unei contribuții financiare - Programul Interreg II/C «Bazin de inundare Rin – Mosela» - Nerespectarea termenului de adoptare a unei decizii - Încălcarea normelor fundamentale de procedură - Acțiune în mod vădit fondată”))

(2017/C 424/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Marele Ducat al Luxemburgului (reprezentanți: inițial C. Schiltz, ulterior P. Frantzen, ulterior L. Delvaux și D. Holderer și în final D. Holderer, agenți, asistați de P. Kinsch, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: W. Roels și A. Steiblytė, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantului: Regatul Begiei (reprezentanți: inițial M. Jacobs și T. Materne, ulterior M. Jacobs și în final M. Jacobs și J.-C. Halleux, agenți), Republica Franceză (reprezentanți: inițial G. de Bergues și B. Messmer, ulterior G. de Bergues și în final J. Bousin și D. Colas, agenți) și Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: inițial C. Wissels, M. Noort și Y. de Vries, ulterior M. Noort, M. Bulterman și B. Koopman agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei C(2009) 10712 a Comisiei din 23 decembrie 2009 de reducere a asistenței din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) acordată în favoarea programului de inițiativă comunitară Interreg II/C „Bazin de inundare Rin Mosela” Regatului Belgiei, Republicii Federale Germania, Republicii Franceze, Marelui Ducat al Luxemburgului și Regatului Țărilor de Jos în aplicarea Deciziei C(97) 3742 a Comisiei din 18 decembrie 1997 (FEDER nr. 970010008), în măsura în care aceasta se aplică Marelui Ducat al Luxemburgului.

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia C(2009) 10712 a Comisiei din 23 decembrie 2009 de reducere a asistenței din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) acordată în favoarea programului de inițiativă comunitară Interreg II/C „Bazin de inundare Rin-Mosela” Regatului Belgiei, Republicii Federale Germania, Republicii Franceze, Marelui Ducat al Luxemburgului și Regatului Țărilor de Jos în aplicarea Deciziei C(97) 3742 a Comisiei din 18 decembrie 1997 (FEDER nr. 970010008), în măsura în care aceasta se aplică Marelui Ducat al Luxemburgului.

2)

Comisia Europeană suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Marele Ducat al Luxemburgului.

3)

Regatul Belgiei, Republica Franceză și Regatul Țărilor de Jos suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 134, 22.5.2010.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/36

Ordonanța Tribunalului din 13 septembrie 2017 – Țările de Jos/Comisia

(Cauza T-119/10) (1)

((„Acțiune în anulare - FEDER - Reducerea unei contribuții financiare - Programul Interreg II/C «Bazin de inundare Rin Mosela» - Nerespectarea termenului de adoptare a unei decizii - Încălcarea normelor fundamentale de procedură - Acțiune în mod vădit fondată”))

(2017/C 424/52)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: inițial Y. de Vries, J. Langer și C. Wissels, ulterior J. Langer și M. Bulterman și B. Koopman, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: W. Roels și A. Steiblytė, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Regatul Belgiei (reprezentanți: inițial M. Jacobs și T. Materne, ulterior M. Jacobs și J. C. Halleux, agenți) și Republica Franceză (reprezentanți: inițial G. de Bergues și B. Messmer, ulterior J. Bousin și D. Colas, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei C(2009) 10712 a Comisiei din 23 decembrie 2009 de reducere a asistenței din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) acordată în favoarea programului de inițiativă comunitară Interreg II/C „Bazin de inundare Rin Mosela” Regatului Belgiei, Republicii Federale Germania, Republicii Franceze, Marelui Ducat al Luxemburgului și Regatului Țărilor de Jos în aplicarea Deciziei C(97) 3742 a Comisiei din 18 decembrie 1997 (FEDER nr. 970010008)

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia C(2009) 10712 a Comisiei din 23 decembrie 2009 de reducere a asistenței din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) acordată în favoarea programului de inițiativă comunitară Interreg II/C „Bazin de inundare Rin Mosela” Regatului Belgiei, Republicii Federale Germania, Republicii Franceze, Marelui Ducat al Luxemburgului și Regatului Țărilor de Jos în aplicarea Deciziei C(97) 3742 a Comisiei din 18 decembrie 1997 (FEDER nr. 970010008), în măsura în care aceasta privește Regatul Țărilor de Jos.

2)

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

3)

Regatul Belgiei și Republica Franceză suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 113, 1.5.2010.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/37

Ordonanța Tribunalului din 17 octombrie 2017 – Andreassons Åkeri și alții/Comisia

(Cauza T-746/16) (1)

((„Acțiune în anulare - Securitate socială - Decizie a Comisiei privind închiderea unei proceduri EU Pilot - Clasarea unei plângeri - Refuzul Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - Act care nu este supus căilor de atac - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate vădită - Cerere care are ca obiect obţinerea pronunţării unei somaţii - Necompetenţă vădită”))

(2017/C 424/53)

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamante: Andreassons Åkeri i Veddige AB (Veddige, Suedia), Luke Transport AB (Laholm, Suedia), Zimit Transportförmedling AB (Veddige) (reprezentant: C. von Quitzow, profesor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Martin și K. Simonsson, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, având ca obiect anularea deciziei Comisiei cuprinsă în scrisoarea din 10 august 2016 privind finalizarea procedurii EU-Pilot 7504/15/EMPL

Dispozitivul

1)

Respinge acţiunea.

2)

Obligă Andreassons Åkeri i Veddige AB, Luke Transport AB şi Zimit Transportförmedling AB la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 38, 6.2.2017.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/37

Acțiune introdusă la 7 august 2017 – Ballesté Torralba și alții/SRB

(Cauza T-528/17)

(2017/C 424/54)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: María Ballesté Torralba (Alcarrás, Spania), David Lozano Jiménez (Alcarrás), María Carmen Estruch Martínez (Alcarrás) și Ramón Ribes Jové (Alcarrás) (reprezentant: E. Silva Pacheco, avocat)

Pârâtă: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

Declararea nulității ex tunc a rezoluției Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017, determinând astfel nulitatea efectelor sale;

—

despăgubirea reclamanților 1 cu suma de 37 877 euro, a reclamanților 2 cu suma de 11 000 de euro și a doamnei María Ballesté Torralba cu suma de 1 309,14 euro.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor susținute în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía y Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și SRB, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și SRB, T-484/17, Fidesban și alții/SRB, T-497/17, Sáchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și SRB, și T-498/17, Pablo Alvarez de Linera Granda/Comisia și SRB

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/38

Acțiune introdusă la 5 august 2017 – Jess Liberty/SRB

(Cauza T-538/17)

(2017/C 424/55)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Jess Liberty, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: C. Aguirre de Cárcer Moreno, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

considerarea drept formulată a acțiunii în anulare împotriva Deciziei SRB/EES/2017/08 adoptate de Comitetul unic de rezoluție în cadrul sesiuni sale executive extinse din 7 iunie 2017, prin care a fost adoptată o schemă de rezoluție privind entitatea Banco Popular Español S. A., conform articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 și, după ce în prealabil va permite accesul la ansamblul înscrisurilor din dosar și formularea de observații suplimentare, anularea sau revocarea deciziei atacate, repunând-o pe deplin și efectiv pe reclamantă în drepturile sale patrimoniale, conform cerințelor privind despăgubirea totală.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/38

Acțiune introdusă la 7 august 2017 – Afectados Banco Popular/JUR

(Cauza T-545/17)

(2017/C 424/56)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Afectados Banco Popular (Madrid, Spania) (reprezentant: I. Ferrer Bonsoms Millet, avocat)

Pârâtă: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

declararea nulității deciziei atacate și privarea de efecte a operațiunilor realizate, restituind proprietatea Banco Popular Español SA acționarilor și deținătorilor de obligațiuni afectați, repunându-i în situația anterioară adoptării deciziei;

—

în cazul în care aceasta nu este posibilă, privarea de efecte a conversiunii obligațiunilor în acțiuni și menținerea deținătorilor de obligațiuni într-o situație identică celei în care se aflau la 6 iunie 2017. De asemenea, obligarea la despăgubirea titularilor de acțiuni prin intermediul unei plăți a valorii reale a băncii și, în consecință, a valorii acțiunilor, la data de 30 iunie 2016.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/39

Acțiune introdusă la 16 august 2017 – TW și alții/SRB

(Cauza T-555/17)

(2017/C 424/57)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: TW, TY, UA și UB (reprezentant: L. Chen Chen, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

considerarea drept formulată a acțiunii în anulare împotriva deciziei Comitetului unic de rezoluție de a amortiza totalitatea capitalului social al Banco Popular Español S.A. de 0 euro și de a vinde ulterior această entitate către Banco de Santander S.A. pentru 1 euro și, după examinarea ansamblului documentației disponibile oficial și examinarea motivelor expuse, constatarea nulității sau anularea deciziei luate de Comitetul unic de rezoluție, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 7 iunie 2017.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/40

Acțiune introdusă la 4 august 2017 – La Guirigaña și alții/BCE și SRB

(Cauza T-613/17)

(2017/C 424/58)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanţi: La Guirigaña, S.L. (Madrid, Spania) și alți 7 reclamanți (reprezentant: J. Díaz-Patón Porras, avocat)

Pârâte: Banca Centrală Europeană și Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului să considere formulată prezenta acţiune întemeiată pe răspunderea patrimonială a Uniunii Europene pentru acte și omisiuni care pot fi atribuite Băncii Centrale Europene şi să considere introdusă concomitent acţiunea împotriva deciziei Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017, iar după îndeplinirea procedurilor legale corespunzătoare, să pronunţe o hotărâre adecvată prin care:

—

să declare răspunderea patrimonială a Uniunii Europene în raport cu reclamanții;

—

să revoce decizia Comitetului unic de rezoluţie din 7 iunie 2017, lipsind-o de efecte;

—

în subsidiar, în cazul în care cererile anterioare nu sunt admise, să dispună despăgubirea reclamanților în sarcina Fondului unic de rezoluţie.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/40

Acțiune introdusă la 20 septembrie 2017 – Escriba Serra și alții/Comisia și SRB

(Cauza T-640/17)

(2017/C 424/59)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Juan Escriba Serra (Girona, Spania) și alți 7 reclamanți (reprezentanți: R. Vallina Hoset și C. Iglesias Megías, avocați)

Pârâți: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

în principal și pentru motive de economie procedurală:

—

anularea (revocarea) în parte a Deciziei SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, S. A., în măsura în care prin aceasta se decide conversia și deprecierea obligațiunilor subordonate ale Banco Popular și

—

anularea în parte a Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S. A., în măsura în care prin aceasta se decide conversia obligațiunilor subordonate ale Banco Popular;

—

în subsidiar:

—

anularea în totalitate a Deciziei SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, S. A. și

—

anularea în totalitate a Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S. A.;

—

dacă este cazul, constatarea inaplicabilității articolelor 15, 18, 20, 21, 22 și/sau 24 din Regulamentul nr. 806/2014, în conformitate cu articolul 277 TFUE și

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/41

Acțiune introdusă la 21 septembrie 2017 – Euroways/Comisia și SRB

(Cauza T-643/17)

(2017/C 424/60)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Euroways, SL (Hospitalet de Llobregat, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și C. Iglesias Megías, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Deciziei SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei scheme de rezoluție cu privire la Banco Popular Español, S.A.;

—

anularea Deciziei UE 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A.;

—

declararea inaplicabilității, în ceea ce o privește, a articolelor 15, 18, 20, 21, 22 și/sau 24 din Regulamentul 806/2014, raportat la articolul 277 TFUE și

—

obligarea Comisiei și a Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor susținute în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía y Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și SRB, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și SRB, T-484/17, Fidesban și alții/SRB, T-497/17, Sáchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și SRB, și T-498/17, Pablo Alvarez de Linera Granda/Comisia și SRB.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/42

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Vallina Fonseca/SRB

(Cauza T-659/17)

(2017/C 424/61)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: José Antonio Vallina Fonseca (Madrid, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și A. Sellés Marco, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

declararea răspunderii extracontractuale a Comitetului unic de rezoluție și obligarea acestuia la repararea prejudiciului suferit de domnul José Antonio Vallina Fonseca cauzat de ansamblul acțiunilor și omisiunilor SRB care l-au privat pe reclamant de obligațiunile și de titlurile BANCO POPULAR ESPAÑOL, S.A. pe care le deținea;

—

obligarea SRB la plata către reclamant a sumei de 50 000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului suferit („suma exigibilă”);

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzi compensatorii începând din 7 iunie 2017 și până la pronunțarea hotărârii în prezenta cauză;

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzile de întârziere aferente începând de la pronunțarea hotărârii menționate și până la plata integrală a sumei exigibile, la rata stabilită de Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, majorată cu două puncte procentuale.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Decizia SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 privind un dispozitiv de rezoluție în privința Banco Popular Español, S.A. încalcă principiul nemo auditur turpitudinem propriam allegans, precum și articolul 88 din Regulamentul 806/2014, în măsura în care SRB adoptă un act cauzator de prejudicii împotriva Banco Popular și a acționarilor săi din cauza unei crize pe care însuși SRB a declanșat-o.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către SRB, la adoptarea deciziei de rezoluție, a obligației de solicitudine, a principiului bunei administrări, a articolului 296 TFUE, a principiului interzicerii arbitrarului și a principiului nemo auditur turpitudinem suam allegans.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 17 și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în măsura în care reclamantul a fost obligat să renunțe la proprietatea sa fără a putea fi ascultat anterior sau ulterior.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că SRB a încălcat articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 54 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în măsura în care reclamantul a fost privat de proprietatea sa în pofida existenței unor măsuri alternative mai puțin restrictive.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/42

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Miralla Inversiones/Comisia și JUR

(Cauza T-660/17)

(2017/C 424/62)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Miralla Inversiones, SL (Madrid, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și A. Lois Perreau de Pinninck, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție referitoare la adoptarea unei scheme de rezoluție în privința Banco Popular Español, S.A.;

—

anularea deciziei UE 2017/1246 din 7 iunie 2017 a Comisiei, prin care se aprobă schema de rezoluție a Banco Popular Español, S.A.;

—

dacă este cazul, declararea inaplicabilității articolelor 15, 18, 20, 21, 22 și 24 din Regulamentul nr. 806/2014, în conformitate cu articolul 277 TFUE și

—

obligarea comitetului și a Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/43

Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – Fundación Agustín de Betancourt/SRB

(Cauza T-661/17)

(2017/C 424/63)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Fundación Agustín de Betancourt (Madrid, Spania) (reprezentant: I. Salama Salama, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) prin care s-a decis adoptarea unei scheme de rezoluție privind Banco Popular Español, S.A.;

—

în conformitate cu articolul 340 alineatul (2) TFUE și cu articolul 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluție să o despăgubească pe reclamantă pentru prejudiciile suferite, cuantumul exact al acestora urmând a fi determinat după primirea tuturor informațiilor solicitate de reprezentantul reclamantei, în special a raportului intermediar întocmit de Deloitte și a celor întocmite de experți independenți în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la care reclamanta solicită să i se acorde accesul;

—

în conformitate cu articolele 133 şi 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/44

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Link Flexible și alții/JUR

(Cauza T-662/17)

(2017/C 424/64)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Link Flexible Sicav, SA (Madrid, Spania) și alți 20 de reclamanți (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, declararea nulității deciziei JUR/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) prin care s-a decis adoptarea unei scheme de rezoluție în privința Banco Popular Español, S.A.;

—

potrivit articolului 340 al doilea paragraf TFUE și articolului 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluție la despăgubirea reclamanților pentru prejudiciile suferite, al căror cuantum exact va fi stabilit odată ce informațiile complete solicitate vor fi furnizate reclamanților, în special raportul intermediar întocmit de Deloitte și cele efectuate de experți independenți potrivit Regulamentului (UE) nr. 806/2014, la care reclamanții reclamă accesul;

—

în conformitate cu articolele 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/44

Acțiune introdusă la 27 septembrie 2017 – Sahece și alții/SRB

(Cauza T-663/17)

(2017/C 424/65)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Sahece, SA (Carrión de los Céspedes, Spania) şi 20 de alţi reclamanţi (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanţii solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei JUR/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție (SRB), din 7 iunie 2017, de adoptare a unui dispozitiv de rezoluțiune în privinţa Banco Popular Español S.A.;

—

în conformitate cu articolul 340 alineatul (2) TFUE şi cu articolul 41alineatul (3) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluţiune la despăgubirea reclamanţilor pentru prejudiciul suferit, al cărui cuantum exact va fi stabilit după ce informațiile complete solicitate le vor fi fost furnizate reclamanţilor, în special raportul intermediar stabilit de Deloitte şi cele efectuate de experţi independenţi conform Regulamentului (CE) nr. 806/2014, la care reclamanţii solicită accesul;

—

în conformitate cu articolele 133 şi 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía şi Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/SRB, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno şi SFL/SRB, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia şi SRB, T-483/17, García Suárez şi alţii/Comisia şi SRB, T-484/17, Fidesban şi alţii / SRB, T-497/17, Sánchez del Valle şi Calatrava Real State 2015/ Comisia şi SRB şi T-498/17, Álvarez de Linera Granda/ Comisia şi SRB.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/45

Acțiune introdusă la 27 septembrie 2017 – eSlovensko/Comisia

(Cauza T-664/17)

(2017/C 424/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: eSlovensko (Lučenec, Slovacia) (reprezentant: F. Branislav, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei ARES(2017)3107844 a Comisiei Europene din 21 iunie 2017 de excludere a reclamantei de la participarea la toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și de acordare a subvențiilor reglementate de Regulamentul nr. 966/2012 și de la acordarea fondurilor reglementată de Regulamentul 2015/323;

—

obligarea pârâtei la efectuarea unui nou audit pentru a-și revedea concluziile referitoare la costurile eligibile;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe un abuz de putere, în special pe o apreciere juridică eronată a faptelor și a constatărilor.

—

Reclamanta susține că nu există un temei rezonabil pentru decizia Comisiei.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe motivarea neadecvată a deciziei atacate.

—

În mod evident Comisia nu a examinat în mod corespunzător și imparțial toate circumstanțele speței.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/46

Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – LG Vaquero Aviación, S. L. și alții/SRB

(Cauza T-670/17)

(2017/C 424/67)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: LG Vaquero Aviación, S. L. (Alcorcón, Spania) și alți 15 reclamanți (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile reclamanților

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei JUR/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 de adoptare a unui dispozitiv de rezoluție față de Banco Popular Español S. A.;

—

în temeiul articolului 340 alineatul (2) TFUE și al articolului 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluție la despăgubirea reclamanților pentru prejudiciul suferit, al cărui cuantum exact va fi determinat odată ce informațiile complete solicitate vor fi furnizate reclamanților, în special raportul interimar întocmit de Deloitte și cele efectuate de experți independenți, conform Regulamentului (CE) nr. 806/2014, la care reclamanții solicită accesul;

—

în temeiul articolelor 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare celor invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție și T-498/17, Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/46

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – Turbo-K International Ltd/EUIPO – Turbo-K (TURBO-K)

(Cauza T-671/17)

(2017/C 424/68)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Turbo-K International Ltd (Birmingham, Regatul Unit) (reprezentanți: A. Norris, A. Muir Wood, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Turbo-K Ltd (Winchester, Regatul Unit)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „TURBO-K” – cererea de înregistrare nr. 13 458 039

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 14 iulie 2017 în cauza R 2135/2016-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate și respingerea în totalitate a declarațiilor de opoziție cu privire la înregistrarea mărcii;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/47

Acțiune introdusă la 29 septembrie 2017 – Aplicacions de Servei Monsan y otros/SRB

(Cauza T-675/17)

(2017/C 424/69)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Aplicacions de Servei Monsan, SLU (Mollet del Vallés, Spania) și alți 79 de reclamanți (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, declararea nulității Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) prin care s-a decis adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, S.A.;

—

în conformitate cu articolul 340 alineatul (2) TFUE și cu articolul 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluţie să despăgubească reclamanții pentru prejudiciile suferite cu următoarele sume:

i.

acționarii: valoarea patrimonială netă pe acțiune a Banco Popular, care va fi cuantificată cu precizie prin intermediul unui supliment la raportul de expertiză al reclamanților atașat ca Anexa A.5, de îndată ce reclamanții vor fi primit estimările provizorii și definitive realizate de „experți independenți”, după cum impune articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (concluziile Raportului de expertiză, Anexa A.5.1, pagina 106);

ii.

deținătorii unor instrumente de fonduri proprii de nivel 1: cuantumul corespunzător valorii nominale a obligațiunilor, actualizat la data rezoluției, la care se adaugă dobânzile de întârziere aferente datorate de la data menționată până la momentul efectuării rambursării corespunzătoare (Raportul de expertiză, Anexa A.5.2, pagina 105);

ii.

deținătorii unor instrumente de fonduri proprii de nivel 2: cuantumul corespunzător valorii nominale a obligațiunilor, actualizat la data rezoluției, la care se adaugă dobânzile de întârziere aferente datorate de la data menționată până la momentul efectuării rambursării corespunzătoare (Raportul de expertiză, Anexa A.5.3, pagina 12);

—

în conformitate cu articolele 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/48

Acțiune introdusă la 3 octombrie 2017 – Minera Catalano Aragonesa și Luengo Martínez/Comisia și SRB

(Cauza T-678/17)

(2017/C 424/70)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Minera Catalano Aragonesa, SA (Ariñoteruel, Spania) și Ángel Luengo Martínez (Zaragoza, Spania) (reprezentanți: R. Montejo Pérez, F. Ferrara și F. Banti, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea rezoluțiilor din data de 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție identificată cu nr. SRB/EES/2017/08 și a Comisiei Europene identificată cu nr. 1246;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție și a Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/48

Acțiune introdusă la 3 octombrie 2017 – Grupo Villar Mir/SRB

(Cauza T-679/17)

(2017/C 424/71)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Grupo Villar Mir, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

în temeiul articolului 263 TFUE, declararea nulității Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție (SRB) prin care s-a decis adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, S.A.;

—

în conformitate cu articolul 340 alineatul (2) TFUE și cu articolul 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluţie la despăgubirea reclamantei pentru prejudiciile suferite, al căror cuantum exact va fi stabilit de îndată ce sunt furnizate în acest sens informațiile complete solicitate și, în special, raportul provizoriu emis de Deloitte și cele întocmite de experți independenți în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la care reclamanta cere să i se acorde accesul;

—

în conformitate cu articolele 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluţie, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluţie, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluţie, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluţie.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/49

Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Helibética/SRB

(Cauza T-680/17)

(2017/C 424/72)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Helibética, SL (Alicante, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și A. Lois Perreau de Pinninck, avocați)

Pârâtă: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

constatarea răspunderii extracontractuale a Comitetului unic de rezoluție și obligarea acestuia la repararea pagubelor suferite de reclamantă care rezultă din ansamblul acțiunilor și al omisiunilor Comitetului unic de rezoluție care au privat-o pe reclamantă de obligațiunile și de titlurile Banco Popular Español, S.A. pe care le deținea;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata către reclamană a sumei de 50 000 de euro pentru repararea prejudiciului suferit („cuantumul exigibil”):

—

în principal, rambursarea investițiilor efectuate, în cuantum de 1 010 677,5 euro, în acțiunile Banco Popular sau

—

în subsidiar, rambursarea sumei de 514 957 de euro;

—

majorarea cuantumului exigibil cu dobânzi compensatorii de la data de 7 iunie 2017 până la pronunțarea hotărârii prin care se va soluționa prezenta acțiune;

—

majorarea cuantumului exigibil cu dobânzi moratorii aferente de la data pronunțării hotărârii până la plata integrală a cuantumului exigibil, la rata stabilită de Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, majorată cu două puncte procentuale;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauza T-659/17, Vallina Fonseca/SRB.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/50

Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Miralla Inversiones/SRB

(Cauza T-685/17)

(2017/C 424/73)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Miralla Inversiones, SL (Madrid, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și A. Lois Perreau de Pinninck, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

În primul rând – în cadrul reprezentării pe care o susțin și o dovedesc, să se considere ca fiind depusă prezenta cerere introductivă și implicit acțiunea în anulare împotriva Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 privind rezoluția Banco Popular, precum și evaluarea pe care este bazată; și, după efectuarea verificărilor necesare, să se admită desfășurarea procedurii și să se urmeze procedura prevăzută la articolul 120 și următoarele din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

—

În al doilea rând – conform pretențiilor formulate în cuprinsul cererii, să se pună în vedere Comitetului unic de rezoluție să depună în cauză fără întârziere evaluarea provizorie realizată de Deloitte, conform prevederilor articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, astfel încât reclamanta să își poată exercita în mod corespunzător dreptul la apărare; și, după depunerea evaluării menționate, Tribunalul să stabilească un termen special pentru analizarea și studierea acesteia în mod detaliat, astfel încât reclamanta să se poată opune acesteia în stadiul memoriului în replică;

—

În al treilea rând – în cazul în care Tribunalul nu ar admite capătul de cerere de la punctul anterior și procedura ar continua, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate caracterul incompatibil cu dreptul Uniunii al Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 privind rezoluția Banco Popular, precum și al evaluării pe care este bazată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sáchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Alvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/50

Acțiune introdusă la 4 octombrie 2017 – Policlínico Centro Médico de Seguros și Medicina Asturiana/SRB

(Cauza T-686/17)

(2017/C 424/74)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamante: Policlínico Centro Médico de Seguros, SA (Oviedo, Spania) și Medicina Asturiana, SA (Oviedo, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și A. Lois Perreau de Pinninck, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

constatarea răspunderii extracontractuale a Comitetului unic de rezoluție [SRB] și obligarea acestuia la repararea prejudiciului suferit de reclamante cauzat de ansamblul acțiunilor și omisiunilor SRB care le-au privat pe reclamante de obligațiunile și de titlurile BANCO POPULAR ESPAÑOL S.A. pe care le dețineau;

—

obligarea SRB la plata sumei de 1 850 000 de euro majorată cu dobânzile datorate și neplătite pentru obligațiuni până la data rambursării prezentei părți cu titlu de reparare a prejudiciului suferit („suma exigibilă”);

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzi compensatorii începând din 7 iunie 2017 și până la pronunțarea hotărârii în prezenta cauză;

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzi de întârziere de la pronunțarea hotărârii menționate și până la plata integrală a sumei exigibile, la rata stabilită de Banca Centrală Europeană pentru operațiunile principale de refinanțare, majorată cu două puncte procentuale;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt asemănătoare cu cele invocate în cauza T-659/17, Vallina Fonseca/SRB.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/51

Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Italia/Comisia

(Cauza T-695/17)

(2017/C 424/75)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, și P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea anunțului de concursuri generale – EPSO/AD/343/17 – Traducători (AD 5) de limba germană (DE) – EPSO/AD/344/17 – Traducători (AD 5) de limba franceză (FR) – EPSO/AD/345/17 – Traducători (AD 5) de limba italiană (IT) – EPSO/AD/346/17 – Traducători (AD 5) de limba neerlandeză (NL), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 13 iulie 2017, numărul C 224 A;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 263, 264, 266 TFUE.

—

Comisia a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate de Curte în cauza C-566/10 P și a hotărârii Tribunalului din 24 septembrie 2015, pronunțată în cauzele T-124/13 și T-191/13, prin care se declară nelegale anunțurile care limitează la engleză, franceză și germană, limbile pe care candidații din concursurile generale ale Uniunii le pot indica drept limba 2.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 342 TFUE și a articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58

—

În această privință, se susține că, prin limitarea la trei a limbilor eligibile drept limba 2 de către candidații din concursurile generale ale Uniunii, Comisia a impus în practică un nou regulament lingvistic al instituțiilor, încălcând competența exclusivă a Consiliului în această materie.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 12 CE, în prezent articolul 18 TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, a articolului 6 alineatul (3) TUE, a articolului 1 alineatele (2) și (3) din anexa III la Statutul funcționarilor, a articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 27 alineatul (2), a articolului 28 litera (f) din Statutul funcționarilor.

—

În această privință, se susține că restricția lingvistică introdusă de Comisie este discriminatorie, întrucât normele menționate anterior interzic să se impună cetățenilor europeni și funcționarilor instituțiilor restricții lingvistice neprevăzute în mod general și obiectiv de regulamentele interne ale instituțiilor prevăzute la articolul 6 din Regulamentul nr. 1/58 și neadoptate până în prezent și interzic introducerea unor astfel de limitări în lipsa unui interes al serviciului, specific și motivat.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul (3) TUE în partea în care prevede principiul protecției încrederii legitime ca drept fundamental rezultat din tradițiile constituționale comune statelor membre.

—

În această privință, se susține că Comisia a încălcat încrederea cetățenilor în posibilitatea de a alege drept limba 2 oricare dintre limbile Uniunii, așa cum s-a întâmplat întotdeauna până în 2007 și așa cum este confirmat cu autoritate de hotărârea Curții în cauza C-566/10 P.

5.

Al cincilea motiv întemeiat pe abuzul de putere și pe încălcarea normelor fundamentale de procedură inerente caracterului și finalității anunțurilor de concurs, în special a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 28 litera (f), a articolului 27 alineatul (2), a articolului 34 alineatul (3) și a articolului 45 alineatul (1) din Statutul funcționarilor, precum și pe încălcarea principiului proporționalității.

—

În această privință, se susține că, prin limitarea în avans și în mod general la trei limbi eligibile drept limba 2, Comisia a anticipat, de fapt, în etapa publicării anunțului și a condițiilor de admitere, examinarea competențelor lingvistice ale candidaților, care însă ar trebui să aibă loc în cadrul concursului. Astfel, cunoștințele lingvistice devin decisive în detrimentul cunoștințelor profesionale.

6.

Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 18 și 24 alineatul (4) TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 2 din Regulamentul nr. 1/58 și a articolului 1d alineatele (1) și (6) din Statutul funcționarilor.

—

În această privință, se susține că, prin faptul că a prevăzut că cererile de participare trebuie trimise în mod obligatoriu în limba engleză, franceză sau germană și că Epso transmite candidaților comunicările care țin de desfășurarea concursului în aceeași limbă, s-a încălcat dreptul cetățenilor europeni de a comunica în propria limbă cu instituțiile și s-a introdus o discriminare suplimentară în detrimentul celor care nu au o cunoaștere aprofundată a acestor trei limbi.

7.

Al șaptelea motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 28 litera (f) din Statutul funcționarilor, a articolului 1 alineatul (1) litera (f) din anexa III la Statutul funcționarilor și a articolului 296 alineatul (2) TFUE (nemotivarea), precum și a principiului proporționalității și pe denaturarea situației de fapt.

—

În această privință, se susține că Comisia a justificat limitarea la cele trei limbi prin cerința ca noii angajați să poată comunica imediat în cadrul instituțiilor. Această motivație denaturează situația de fapt, deoarece nu rezultă că cele trei limbi în cauză sunt cele mai utilizate pentru comunicarea dintre diferitele grupuri lingvistice în cadrul instituțiilor; și este disproporționată față de restrângerea unui drept fundamental precum lipsa de discriminare lingvistică atunci când există sisteme mai puțin restrictive pentru a se asigura o comunicare internă rapidă în cadrul instituțiilor.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/53

Acțiune introdusă la 12 octombrie 2017 – Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO – Papouis Dairies (Papouis Halloumi)

(Cauza T-702/17)

(2017/C 424/76)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi (Nicosia, Cipru) (reprezentanți: V. Marsland, solicitor, și S. Malynicz, QC)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Papouis Dairies LTD (Nicosia, Cipru)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurative care cuprinde elementele verbale „Papouis Halloumi” – cererea de înregistrare nr. 11 176 344

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 3 august 2017 în cauza R 2782/2014-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate,

—

obligarea EUIPO şi a celeilalte părţi din procedură să suporte propriile cheltuieli de judecată şi să plătească cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/53

Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Spania/Comisia

(Cauza T-704/17)

(2017/C 424/77)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentant: M. García Valdecasas Dorrego, agent)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea anunţului de concurs;

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 1 și 2 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 1d din Statutul funcționarilor, prin limitarea regimului de comunicare între EPSO și candidat, care se realizează exclusiv în limbile engleză, franceză și germană, inclusiv în ceea ce privește formularul de candidatură.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 1d alineatele (1) şi (6) din Statutul funcționarilor, prin limitarea în mod nejustificat a alegerii celei de a doua limbi la doar trei opţiuni, şi anume limbile engleză, franceză şi germană, cu excluderea celorlalte limbi oficiale ale Uniunii Europene, şi prin limitarea limbii 3, în cadrul opţiunii 1, la limbile engleză, franceză şi germană, cu excluderea celorlalte limbi oficiale ale Uniunii Europene.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că alegerea limbilor engleză, franceză și germană este arbitrară și generează o discriminare întemeiată pe limbă interzisă de articolul 1 din Regulamentul nr. 1/58, de articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi de articolul 1d alineatele (1) şi (6) din Statutul funcționarilor.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/54

Acțiune introdusă la 5 octombrie 2017 – Temes Rial și alții/JUR

(Cauza T-705/17)

(2017/C 424/78)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Enrique Manuel Temes Rial (Vilagarcía de Arousa, Spania), Jon Nuñes Baracaldo (Erandio Astraburua, Spania), Maria Luisa Muniente Pallas (Madrid, Spania), Alfonso Velasco Nieto (Madrid) și Gloria María Zarco Martínez (Guarnizo el Astillero, Spania) (reprezentant: P. Rúa Sobrino, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei Comitetului unic de rezoluție (SRB/EES/2017/08) și a evaluării expertului independent pe care se întemeiază aceasta conform articolului 20 alineatul (15) din Regulamentul nr. 806/2014;

—

declararea nelegalității și a inaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/55

Acțiune introdusă la 11 octombrie 2017 – Euroways/SRB

(Cauza T-707/17)

(2017/C 424/79)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Euroways, SL (Hospitalet de Llobregat, Spania) (reprezentanți: R. Vallina Hoset și C. Iglesias Megías, avocați)

Pârâtă: Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

constatarea răspunderii extracontractuale a Comitetului unic de rezoluție [SRB] și obligarea acestuia la repararea prejudiciului suferit de reclamantă care decurge din ansamblul acțiunilor și omisiunilor SRB care au lipsit-o pe reclamantă de toate obligațiunile și titlurile pe care acesta le deținea în cadrul BANCO POPULAR ESPAÑOL S.A.;

—

obligarea SRB la plata în favoarea prezentei părți, ca reparare a prejudiciului suferit („suma exigibilă”):

—

cu titlu principal, rambursarea investițiilor efectuate în valoare de 543 242,11 de euro de acțiuni ale Banco Popular sau

—

cu titlu subsidiar în raport cu precedentul, o sumă de 44 055,19 de euro;

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzi compensatorii începând de la 7 iunie 2017 până la pronunțare hotărârii prin care se soluționează prezenta acțiune;

—

majorarea sumei exigibile cu dobânzi de întârziere începând de la data pronunțării hotărârii menționate până la plata integrală a sumei exigibile, la rata stabilită de Banca Centrală Europeană pentru operaţiuni principale de refinanţare, majorată cu două puncte;

—

obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauza T-659/17, Vallina Fonseca/SRB.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/55

Acțiune introdusă la 19 octombrie 2017 – Italia/Comisia

(Cauza T-718/17)

(2017/C 424/80)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent și P. Gentili, avvocato dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea avizului de concursuri generale – Administratori și asistenți în domeniul construcțiilor – EPSO/AD/342/17 (AD 6) – Ingineri în domeniul gestionării clădirilor (inclusiv ingineri în domeniul mediului și al serviciilor) – EPSO/AST/141/17 (AST 3) – Profilul 1. Coordonatori/tehnicieni în domeniul construcției de clădiri — Profilul 2. Coordonatori de clădiri/tehnicieni în domeniul climatizării și al ingineriei electromecanice și electronice — Profilul 3. Asistenți în domeniul securității în muncă/siguranței clădirilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 27 iulie 2017, numărul C 242 A;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt cele prezentate în cauza T-695/17, Republica Italiană/Comisiei.

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/56

Acțiune introdusă la 17 octombrie 2017 – Topor-Gilka/Consiliul

(Cauza T-721/17)

(2017/C 424/81)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Sergey Topor-Gilka (Moscova, Rusia) (reprezentant: N. Meyer, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei (PESC) 2017/1418 (1) a Consiliului din 4 august 2017;

—

cu titlu subsidiar, în orice caz, anularea în parte a Deciziei (PESC) 2017/1418 a Consiliului în măsura în care reclamantul a fost inclus, la punctul 160, în lista persoanelor și a entităților menționate la articolul 1;

—

în temeiul articolului 68 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, reunirea prezentei proceduri cu procedura paralelă OOO WO Technopromexport.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe mai multe erori de apreciere

—

Invocarea Regulamentului (UE) nr. 1351/2014 (2) al Consiliului

Acest regulament privește o categorie de persoane căreia reclamantul nu îi aparține și, prin urmare, nu poate constitui temeiul pentru includerea sa în lista în litigiu.

—

Critica privind încălcarea contractului

Consiliul își întemeiază decizia de includere a reclamantului în lista în litigiu, printre altele, pe faptul că acesta a condus negocierile cu Siemens Gas Turbine Technology OOO privind contractul inițial de livrare, ale cărui dispoziții au fost ulterior încălcate. Aprecierea dacă există în realitate o încălcare a contractului este supusă dreptului rus. Părțile la contractul de livrare au sesizat Tribunalul Arbitral din Moscova. Imputarea încălcării contractului înainte de pronunțarea unei decizii de către acest tribunal arbitral reprezintă un temei de fapt insuficient și, prin urmare, inadecvat pentru motivarea Deciziei (PESC) 2017/1418.

—

Transportul unor turbine de gaz în Crimeea

Reclamantului i se impută că este responsabil pentru transferul turbinelor de gaz către Crimeea. Comunicatele de presă publice nu sunt clare și au la bază surse anonime. Revine autorităților competente ale Uniunii să demonstreze caracterul veridic al motivelor invocate, iar nu a întreprinderilor în cauză, care ar trebui să facă dovada negativă că aceste motive nu sunt veridice.

—

Încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional umanitar

Potrivit dreptului internațional, Rusia are obligația să restabilească și să mențină ordinea publică în Crimeea, din care face parte în prezent și aprovizionarea cu energie, în condiții de siguranță și în mod constant. În motivarea Deciziei (PESC) 2017/1418 nu sunt luate în considerare nici necesitatea unei asemenea aprovizionări umanitare cu energie, nici normele de drept internațional umanitar.

2.

Al doilea motiv, întemeiat încălcarea cerințelor de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE

Decizia 2017/1418 încalcă cerințele de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE. Motivarea expusă la punctul 160 din lista anexată la decizie este în general vagă și insuficient detaliată. Nu sunt descrise motivele concrete pentru care Consiliul, în cadrul aprecierii sale, a decis să aplice reclamantului măsuri restrictive, astfel încât acestea nu îndeplinesc în ansamblu cerințele obligației de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și la protecție jurisdicțională efectivă

În măsura în care Consiliul nu a îndeplinit cerința de motivare prevăzută la articolul 296 al doilea paragraf TFUE, a fost încălcat dreptul reclamantului la apărare și la protecție jurisdicțională efectivă întrucât nu i s-au adus la cunoștință motivele esențiale pentru care a fost adăugat în lista în litigiu, astfel încât nu are posibilitatea să formuleze cea mai bună apărare.

(1)  Decizia (PESC) 2017/1418 a Consiliului din 4 august 2017 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2017, L 203I, p. 5).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1351/2014 al Consiliului din 18 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 692/2014 privind măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului (JO 2014, L 365, p. 46).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/57

Acțiune introdusă la 17 octombrie 2017 – WO Technopromexport/Consiliul

(Cauza T-722/17)

(2017/C 424/82)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: OOO WO Technopromexport (Moscova, Rusia) (reprezentant: N. Meyer, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei (PESC) 2017/1418 a Consiliului (1) din 4 august 2017;

—

în subsidiar, și în orice caz, anularea Deciziei (PESC) 2017/1418 a Consiliului din 4 august 2017 în măsura în care reclamanta a fost inclusă, prin decizia atacată, la poziția 39 în lista persoanelor și a entităților la care se referă articolul 1 din decizia menționată; și

—

conexarea prezentei cauze cu cauza paralelă referitoare la domnul Topor-Gilka în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe existența mai multor erori de apreciere

—

Recurgerea la Regulamentul (UE) nr. 1351/2014 (2) al Consiliului

Regulamentul menționat privește o categorie de persoane diferită de cea căreia îi aparține reclamanta și nu constituie deci un motiv pentru includerea reclamantei în lista în discuție.

—

Pretinsa încălcare a contractului

Consiliul justifică decizia de adăugare a reclamantei pe lista în discuție pe baza faptului că, printre altele, au fost furnizate turbine de gaz în Crimeea, și că fuseseră încălcate prevederile unui contract inițial de furnizare cu Siemens Gas Turbine Technology OOO. Aprecierea aspectului dacă a existat în realitate o încălcare a contractului trebuie efectuată potrivit dreptului rus. Părțile la contractul de furnizare au inițiat proceduri în fața Curții de Arbitraj din Moscova. Până când Curtea de Arbitraj va fi soluționat cauza, afirmația referitoare la existența unei încălcări a contractului constituie o bază factuală insuficient de solidă și nu reprezintă un temei adecvat pentru Decizia (PESC) 2017/1418.

—

Transportul de turbine de gaz în Crimeea

Se susține că reclamanta a furnizat turbine de gaz în Crimeea. Articolele publicate în presă nu sunt clare și se bazează pe surse anonime. Este sarcina autorității competente a UE să demonstreze că motivele care stau la baza acestei afirmații sunt temeinice; nu este sarcina întreprinderii în cauză să facă dovada contrară, respectiv că acele motive nu sunt temeinice.

—

Încălcarea principiilor dreptului internațional umanitar

Rusia are sarcina potrivit dreptului internațional umanitar să reinstaureze și să mențină ordinea publică în Crimeea, ceea ce presupune actualmente și garantarea unei aprovizionări sigure și constante cu energie. Nu se ține seama de nevoia umanitară de o asemenea aprovizionare cu energie în cuprinsul considerentelor Deciziei (PESC) 2017/1418 și nici de normele dreptului internațional umanitar.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea obligației de motivare potrivit celui de al doilea paragraf al articolului 296 TFUE

Decizia (PESC) 2017/1418 încalcă obligația de motivare prevăzută de articolul 296 al doilea paragraf TFUE. Motivele prezentate la poziția 39 din anexa la decizie sunt, în mare măsură, vagi și insuficient de detaliate. Ele nu arată rațiunile concrete pentru care Consiliul, în exercitarea puterii sale discreționare, a decis să aplice măsuri restrictive reclamantei și nu sunt deci nicidecum adecvate să îndeplinească obligația de motivare prevăzută de al doilea paragraf al articolului 296 TFUE.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă

Prin neîndeplinirea obligației de motivare potrivit celui de al doilea paragraf al articolului 296 TFUE, Consiliul a încălcat dreptul la apărare al reclamantei și dreptul său la protecție jurisdicțională efectivă, întrucât reclamanta nu are posibilitatea de a formula cea mai bună apărare cu putință în lipsa cunoașterii motivelor principale care au stat la baza adăugării sale în lista în discuție.

(1)  Decizia (PESC) 2017/1418 a Consiliului din 4 august 2017 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2017 L 203 I, p. 5).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1351/2014 al Consiliului din 18 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 692/2014 privind măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului (JO 2014 L 365, p. 46).

11.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/59

Ordonanța Tribunalului din 18 octombrie 2017 – Ecolab Deutschland și Lysoform Dr. Hans Rosemann/ECHA

(Cauza T-243/17) (1)

(2017/C 424/83)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 221, 10.7.2017.