9.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2017

privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 423/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Capacitatea de inserție profesională a absolvenților care și-au încheiat educația și formarea reprezintă un motiv de preocupare în multe state membre, în special deoarece rata de ocupare a absolvenților recenți de învățământ superior din Uniune nu s-a redresat complet după criza financiară din 2008 (1), iar situația ocupării forței de muncă în rândul absolvenților de programe de educație și formare profesională variază de la un stat membru la altul.

(2)

Prin urmare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, au fost încurajate, prin Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (2), să promoveze productivitatea și capacitatea de inserție profesională printr-o ofertă adecvată de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante.

(3)

Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt esențiale informații de bună calitate cu privire la parcursul profesional al absolvenților după obținerea calificării sau după încheierea educației și formării atât pentru a înțelege cauzele problemelor legate de capacitatea de inserție profesională a absolvenților în anumite regiuni și sectoare economice sau în cazul absolvenților anumitor domenii din învățământul superior sau din educația și formarea profesională, cât și pentru a identifica soluții la aceste probleme legate de capacitatea de inserție profesională. Valoarea unor astfel de informații este subliniată atât în Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (EHEA) (3), cât și în Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) (4).

(4)

Totuși, întrucât sistemele de colectare, analizare și utilizare a datelor privind rezultatele pentru absolvenții de învățământ superior și de educație și formare profesională nu sunt bine dezvoltate în multe zone din Uniune, este necesară o mai bună informare pentru ca studenții să poată face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la domeniul pe care îl vor studia sau pentru conceperea programelor de învățământ sau a politicii guvernamentale.

(5)

În plus, tranzițiile către piața forței de muncă sunt determinate în mare măsură de contextul socioeconomic, de nivelul de calificare și de domeniul de studiu. Tranzițiile sunt influențate și de factori sociodemografici, și de contextul socioeconomic al familiei (5). Prin urmare, colectarea de date cu privire la impactul acestor factori diverși este esențială pentru abordarea problemei în mod cuprinzător.

(6)	Deși multe state membre dezvoltă în acest moment sisteme de monitorizare, schimbul de cunoștințe și de bune practici, precum și învățarea reciprocă sunt limitate.

(7)

Întrucât datele comparabile existente sunt limitate din punctul de vedere al domeniului de aplicare, iar datele colectate la nivel național nu sunt comparabile cu cele colectate în alte state membre, este dificil să se ajungă la concluzii pe baza diferențelor în ceea ce privește tendințele sau rezultatele între țări și regiuni.

(8)

Rezultatele consultării publice (6) pe tema proiectului de modernizare al Uniunii pentru învățământul superior au dezvăluit preocupări cu privire la faptul că învățământul superior nu le oferă absolvenților cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mediu educațional și al ocupării forței de muncă care evoluează rapid și că se mențin necorelări continue ale competențelor în unele state membre.

(9)

Statele membre au solicitat măsuri la nivelul Uniunii, destinate îmbunătățirii fluxului de informații cu privire la capacitatea de inserție profesională, la necorelările de competențe și la nevoile pieței forței de muncă. În special Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (7) propune promovarea relevanței învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru societate, inclusiv prin intermediul unor informații mai bune și al unei mai bune anticipări a nevoilor și rezultatelor pieței forței de muncă, de exemplu monitorizarea carierei absolvenților.

(10)

De asemenea, statele membre s-au angajat să asigure informații și reacții integrate constante, angajament asumat în cadrul concluziilor de la Riga din 2015 privind un nou set de obiective pe termen mediu în domeniul VET pentru perioada 2015-2020, prin acțiuni precum utilizarea datelor cu privire la capacitatea de inserție profesională a absolvenților VET și a unei combinații de date privind învățarea, intrarea pe piața forței de muncă și cariera, dezvoltarea capacităților actorilor de la nivel național de a utiliza datele referitoare la absolvenți în vederea adaptării programelor de cursuri, a profilurilor profesionale și a conținutului calificărilor din învățământul profesional și tehnic la noile cerințe economice și tehnice.

(11)

Ulterior, în Rezoluția privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016 (8), statele membre au subliniat importanța abordării cu prioritate a necorelării competențelor și a lipsei de personal calificat.

(12)

Aceasta s-a bazat pe activitățile anterioare. Statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare (9) din 2014, să utilizeze, în măsura în care este posibil, informațiile privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la evaluarea calității și eficienței educației și formării în materie de antreprenoriat.

(13)	În 2013, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind dimensiunea socială a învățământului superior (10), să faciliteze furnizarea de informații privind oportunitățile și rezultatele din sectorul educației și de pe piața forței de muncă.

(14)

De asemenea, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale (11) din 2012, să stabilească un criteriu de referință potrivit căruia, până în 2020, 82 % dintre absolvenții cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care și-au încheiat educația și formarea cu cel mult trei ani înainte de anul de referință să fie încadrați în muncă, precum și să monitorizeze proporția de absolvenți ai educației și formării încadrați în muncă, în vederea îmbunătățirii bazei de date concrete pentru dezvoltarea politicilor privind interfața dintre educație și formare, pe de o parte, și ocuparea forței de muncă, pe de altă parte, în timp ce statele membre și Comisia au convenit să colecteze informații calitative și exemple de bune practici pentru a completa monitorizarea cantitativă și pentru a consolida fundamentul pentru o elaborare a politicilor pe bază de date concrete.

(15)

Prin urmare, Comisia Europeană, în Comunicarea privind noua agendă pentru competențe în Europa (12), a acordat prioritate îmbunătățirii informațiilor privind competențele și a informării în vederea unor opțiuni de carieră mai bune, propunând o inițiativă privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților de învățământ terțiar, pentru a sprijini statele membre în îmbunătățirea informațiilor referitoare la tranziția absolvenților către piața forței de muncă. În acest context, prezenta recomandare oferă o abordare complementară inițiativelor statelor membre, iar angajamentele au un caracter voluntar,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

În conformitate cu dreptul național și al Uniunii relevant, în special cu Directiva 95/46/CE privind protecția datelor cu caracter personal (13), precum și în conformitate cu resursele disponibile și cu circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:

Să îmbunătățească disponibilitatea și calitatea datelor cu privire la activitățile absolvenților (14) și, după caz, ale persoanelor care părăsesc învățământul superior sau educația și formarea profesională fără a absolvi, inclusiv să înregistreze progrese până în 2020 în ceea ce privește instituirea unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care să includă:

(a)	colectarea de date administrative statistice relevante, anonimizate, din bazele de date referitoare la educație, fiscalitate, populație și securitatea socială;

(b)

elaborarea de anchete longitudinale cu privire la absolvenți, la nivelul sistemului de învățământ și, după caz, la nivel instituțional, ca semn de recunoaștere a importanței datelor calitative referitoare la tranziția absolvenților către piața muncii sau către o educație și formare suplimentară și la parcursul lor profesional ulterior și

(c)	posibilitatea ca autoritățile publice să asocieze, pe o bază anonimizată, date din diferite surse, în vederea creării unei imagini complexe a rezultatelor absolvenților.

Conținutul datelor care urmează a fi colectate

În semn de recunoaștere a ambiției care stă la baza prezentei recomandări a Consiliului de a îmbunătăți comparabilitatea datelor, statele membre ar trebui să colecteze date în următoarele domenii:

(a)	informații sociobiografice și socioeconomice;

(b)	informații privind educația și formarea;

(c)	informații privind încadrarea în muncă sau continuarea educației și formării;

(d)	relevanța educației și formării pentru încadrarea în muncă sau pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

(e)	progresul în carieră.

Anchete longitudinale cu privire la absolvenți

Să asigure o rată ridicată de răspuns, reprezentativă și constantă, la anchetele longitudinale cu privire la absolvenți și, acolo unde este posibil, la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților care au migrat fie în scopul educației și formării, fie după finalizarea educației și formării lor.

Cooperarea europeană

Să participe la o rețea de experți, care să încurajeze cooperarea și învățarea reciprocă între statele membre în ceea ce privește sistemele de monitorizare a parcursului profesional și dezvoltarea în continuare a acestora. Această rețea va explora opțiunile de elaborare a unor date comparabile și a unor definiții comune, astfel cum se menționează la punctul 2. În ceea ce privește anchetele longitudinale, astfel cum se menționează la punctele 3 și 9, rețeaua va explora opțiunile de elaborare a unor principii comune, frecvența optimă și modul de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care au migrat.

Această rețea urmează a fi organizată în conformitate cu structurile actuale de guvernanță pentru cooperare în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale 2020, fără a aduce atingere vreunei noi structuri care ar putea urma acestuia.

Diseminarea și valorificarea rezultatelor

Să ia măsuri pentru a asigura diseminarea în timp util, în mod regulat și pe scară largă și exploatarea rezultatelor analizei privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, având ca obiective:

(a)	consolidarea orientării profesionale pentru potențialii studenți, pentru actualii studenți și pentru absolvenți;

(b)	sprijinirea conceperii și actualizării programelor de învățământ, pentru a îmbunătăți dobândirea de competențe relevante și capacitatea de inserție profesională;

(c)	îmbunătățirea corelării competențelor, pentru a sprijini competitivitatea și inovarea la nivel local, regional și național, precum și pentru a soluționa deficitul de competențe;

(d)	prognozarea și planificarea pentru nevoile aflate în continuă evoluție din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și din domeniul social și

(e)	contribuția la elaborarea de politici atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii.

Finanțarea

Să asigure sustenabilitatea inițiativelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților prin alocarea de resurse adecvate multianuale, prin utilizarea de surse de finanțare naționale sau europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, dacă este cazul și în conformitate cu resursele existente, cu temeiul juridic și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual.

Raportarea

În termen de doi ani de la adoptarea prezentei recomandări, precum și ulterior la intervale regulate, să evalueze și să raporteze Comisiei, prin intermediul rețelei de experți, cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări.

RECOMANDĂ COMISIEI:

Să elaboreze etapa-pilot a unei anchete europene cu privire la absolvenții de învățământ terțiar (15), care să urmărească îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile referitoare la încadrarea în muncă și la rezultatele sociale ale absolvenților, ținând seama de rezultatele Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni (16) și de experiențele statelor membre cu privire la sistemele lor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților. În termen de trei ani de la adoptarea prezentei recomandări, să prezinte rețelei de experți un raport privind rezultatele acestui studiu-pilot. În cazul în care etapa-pilot se desfășoară cu succes, Comisia va consulta statele membre pentru a decide dacă să lanseze pe deplin o anchetă europeană cu privire la absolvenții de învățământ terțiar.

10.

Să acorde sprijin pentru consolidarea capacităților, în funcție de necesități, în vederea instituirii de sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, pe baza bunelor practici. În cazul educației și formării profesionale, acesta va include o inventariere cuprinzătoare în rândul statelor membre care să abordeze opțiuni de cooperare la nivelul Uniunii și care ar putea servi drept bază pentru examinarea fezabilității unei anchete europene cu privire la absolvenții de educație și formare profesională, dacă se consideră necesar. De asemenea, în contextul consolidării capacităților, se va acorda sprijin pentru cooperarea între autorități, furnizorii de educație și formare profesională și serviciile de orientare profesională, pentru a îmbunătăți disponibilitatea, comparabilitatea și fiabilitatea datelor privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților.

11.

Să promoveze învățarea reciprocă și schimbul de bune practici, să consolideze cooperarea prin înființarea și sprijinirea rețelei de experți, precum și să coopereze cu alte grupuri de experți relevante, cu organizațiile internaționale și cu instituțiile și agențiile UE.

12.

Să se asigure că rezultatele analizei privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților sunt puse la dispoziție pentru a fi utilizate de statele membre și de părțile interesate.

13.

Să sprijine, după caz, utilizarea surselor de finanțare europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, în conformitate cu capacitatea lor financiară, cu temeiul juridic, cu procedurile decizionale și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual.

14.

Să raporteze Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei recomandări în termen de cinci ani de la adoptarea acesteia.

Adoptată la Bruxelles, 20 noiembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

M. REPS

(1) COM/2015/0690 final.

(2) Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (JO L 268, 15.10.2015, p. 28).

(3) ISBN 952-5539-04-0.

(4) Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (JO C 155, 8.7.2009, p. 1).

(5) În ceea ce privește impactul sexului și al provenienței din familii de migranți asupra tranziției de la școală la piața forței de muncă, a se vedea documentul OCDE/Uniunea Europeană (2015), Indicators of Immigrant Integration 2015 – Settling In (Indicatori pentru 2015 referitori la integrarea imigranților – Instalarea), capitolul 13.

(6) SWD/2016/0195 final.

(7) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.

(8) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 24 februarie 2016 privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016 (JO C 105, 19.3.2016, p. 1).

(9) JO C 17, 20.1.2015, p. 2.

(10) JO C 168, 14.6.2013, p. 2.

(11) JO C 169, 15.6.2012, p. 11.

(12) COM(2016) 381 final.

(13) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(14) În sensul prezentei recomandări a Consiliului, „absolvent” înseamnă o persoană care a finalizat orice nivel de învățământ superior sau de educație și formare profesională (la nivelul CEC 4 și superior). Totuși, este recunoscut faptul că unele state membre dispun, de asemenea, de inițiative de monitorizare a persoanelor care părăsesc școala.

(15) La nivelul CEC 5 și superior.

(16) Studiul de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni vizează doar învățământul superior.

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

9.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/6

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rolul antrenorilor în societate

(2017/C 423/04)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII STATELOR MEMBRE,

REAMINTIND CĂ:

În conformitate cu articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a sportului.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 23 mai 2017 al treilea plan de lucru al Uniunii Europene pentru sport (2017-2020), care definește sportul și societatea ca teme prioritare pentru cooperarea la nivelul UE în domeniul sportului și situează rolul antrenorilor în rândul principalelor sale subiecte.

AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

În cursul ultimelor decenii, societatea s-a schimbat foarte mult și, din cauza evoluțiilor tehnologiei, economiei și structurii sociale, generațiile actuale se confruntă cu o serie de provocări majore:

(a)	activitatea fizică a populației este în declin (1), cu o preocupare specială față de posibilitatea ca adolescenții și copiii să nu aibă suficientă activitate fizică pentru dezvoltarea lor (2);

(b)	un stil de viață sedentar și obezogen asociat problemelor de sănătate legate de creșterea speranței de viață impune o sarcină tot mai mare asupra sistemului de asistență medicală, a economiei și a societății (3) (4);

(c)	în unele state membre ale UE șomajul este în creștere, în special în rândul tinerilor (5);

(d)	societățile europene se confruntă cu provocarea de a rămâne coezive și favorabile incluziunii și cu cea de a găsi un mod de abordare a grupurilor care riscă marginalizarea: migranții și refugiații (6), bătrânii, persoanele cu handicap și tinerii vulnerabili social (7);

(e)	o mobilitate sporită are impact asupra aspectelor sociale precum piața muncii, coeziunea culturală, serviciile sociale și mediul;

(f)	provocările de ordin etic în domeniul sportului sunt tot mai numeroase.

Dezvoltarea tehnologică rapidă va duce la o tot mai mare automatizare a locurilor de muncă, cu posibilul rezultat al eliberării unui timp mai îndelungat pentru recreere (8). Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologia informației ușurează accesul la activități pasive de petrecere a timpului liber, acesta se consumă tot mai mult cu distracții populare bazate pe calculator, ceea ce duce la creșterea și mai mare a ratei de inactivitate fizică.

SUBLINIIND CĂ:

În paralel, în ultimele decenii, sportul s-a schimbat și continuă să se schimbe, oglindind transformări socio-culturale mai ample: democratizarea și diversificarea sportului i-a lărgit sfera prin adăugarea de noi sporturi, acces sporit al femeilor la sporturi prin tradiție „dominate de bărbați” și prin multiplicarea facilităților sportive; sporirea gradului de sensibilizare cu privire la importanța sportului și a activității fizice pentru sănătatea și dezvoltarea personală; stimularea potențialului sportului pentru integrarea și incluziunea socială, precum și în comercializare care a impulsionat afaceri, antreprenoriat și comerț.

Sportul și activitatea fizică conexă pot contribui la societate prin sprijinirea abordării multora dintre provocările sus-menționate, dezvoltându-și în același timp valoarea sa socială unică:

(a)	de domeniu care cuprinde activități care au un impact pozitiv asupra bunăstării, sănătății și calității vieții persoanelor de toate vârstele;

(b)

de fenomen social care reunește oamenii, producând coeziune în societate la nivel local, regional, național și internațional, crescând gradul de activitate al cetățenilor, promovând echitatea și susținând valori comune (9) pentru toți oamenii, indiferent de religia, naționalitatea, statutul social sau contextul lor cultural;

(c)	prin îmbogățirea timpului liber cu activități care promovează dezvoltarea personală și prin facilitarea acumulării de competențe sociale, precum și de alte competențe esențiale pentru toți participanții și prin dezvoltarea capitalului uman;

(d)	prin stimularea implicării în activități voluntare care contribuie la implicarea socială;

(e)

prin dezvoltarea de tehnologii, materiale și cunoștințe pentru performanță, de la consumabile, îmbrăcăminte, nutriție și până la proceduri de exercițiu de care beneficiază diferite segmente ale populației, inclusiv persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, prin eficiență, siguranță și reabilitarea prin muncă și recreere;

(f)	prin promovarea dezvoltării urbane pentru necesitățile culturale și sociale ale cetățenilor, precum și a sensibilizării legate de mediu;

(g)	prin impactul său economic semnificativ și tot mai important (10).

RECUNOSCÂND CĂ:

Antrenorii au un rol esențial în sport, deoarece prin conducerea și dirijarea participanților influențează cunoștințele, competențele, perspectivele, aspirațiile, sănătatea, bunăstarea și valorile participanților. Se estimează că în Europa există între 5 și 9 milioane de antrenori care influențează între 50 și 100 de milioane de europeni (11).

Antrenorii sunt persoanele care planifică și oferă antrenament sportiv, aplicând competențe și cunoștințe demonstrabile pentru îndeplinirea unor obiective de performanță, recreere sau sănătate în condiții de siguranță.

În sensul prezentelor concluzii, antrenorii ar trebui înțeleși ca antrenori sportivi, care:

(a)	sunt femei și bărbați cu competențe bazate pe învățarea formală, nonformală și informală a antrenoratului sportiv;

(b)	conduc și îndrumă sportivi de performanță, dar și participanți recreativi;

(c)	sunt angajați profesional, dar și voluntari.

10.

Activitatea antrenorilor se asociază responsabilității, abilităților și competențelor descrise în calificările naționale pentru meseria de antrenor și în cele ale organizațiilor sportive.

11.

Formarea antrenorilor și cerințele pentru calificările antrenorilor diferă de la o țară la alta. Cadrele naționale ale calificărilor (CNC) sau sistemele menționate în Cadrul european al calificărilor (CEC) folosesc drept instrument pentru facilitarea comparației între diferite țări în vederea promovării transparenței și a comparabilității competențelor și calificărilor la nivel național și european pentru mobilitate și învățare pe tot parcursul vieții.

RECUNOSCÂND CĂ:

12.

Antrenorii se numără printre personajele principale ale sportului, contribuind la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea, deoarece, printre alte sarcini, în funcție de rolurile, pozițiile și contextul în care antrenează, aceștia pot:

(a)	să influențeze primele contacte cu sportul și cu activitatea fizică ale unei persoane, sprijinind dezvoltarea obiceiurilor legate de sport și participând la generarea beneficiilor sociale și economice care decurg din cultura sportivă;

(b)

să aibă un rol social tot mai important în dezvoltarea personală a participanților la sport, în special a tinerilor sportivi, prin faptul că sunt modele pozitive, prin inculcarea motivației și a încrederii în sine și prin influențarea valorilor, comportamentelor și aptitudinilor sociale ale acestora;

(c)	să aibă o poziție unică în promovarea incluziunii sociale și a egalității de gen, în învățarea respectului pentru valori comune (12), diversitate și în promovarea activității fizice în toate grupurile sociale;

(d)	să apere și să dezvolte integritatea sportului și regulile de fairplay, precum și să fie printre primii în măsură să intervină, făcându-și datoria de a se implica atunci când apar probleme, de exemplu în caz de aranjare a meciurilor, dopaj, violență, exploatarea minorilor etc.;

(e)	să conducă servicii de petrecere a timpului liber legate de sport și de activitate fizică și să participe la inovarea din domeniul sportului, inclusiv a bunurilor, serviciilor și metodelor de antrenament;

(f)	să dea formă experienței sportive pentru alte părți interesate importante, precum membrii familiilor sportivilor, spectatorii și suporterii, precum și părți interesate social, influența lor mergând dincolo de sport în alte domenii-cheie.

AVÂND ÎN VEDERE CELE DE MAI SUS, CONVIN CĂ:

13.

În contextul multiplelor probleme cu care se confruntă societatea, ținând cont că sportul se află într-o poziție privilegiată pentru a contribui la soluționarea acestor probleme, rolul în principal specific sportului jucat de antrenori se extinde într-un domeniu de activități care au o influență mai amplă asupra dezvoltării societății și a persoanelor. Acest rol al antrenorilor în domeniul sportului și al activității fizice, care contribuie la dezvoltarea holistică a participanților, este asemănător cu rolul unui profesor în educație, mai ales în rândul copiilor și al adolescenților.

14.

Printre principalele chestiuni legate de antrenori în prezent se numără:

(a)	recunoașterea de către societate a importanței tot mai mari a antrenorilor;

(b)	creșterea nivelului de autoconștientizare a importanței propriului rol în rândul antrenorilor, a oportunităților și responsabilităților aferente, precum și încurajarea dezvoltării în continuare a acestui rol;

(c)	extinderea posibilităților de învățare pe tot parcursul vieții și de educație pentru antrenori, după caz, pentru a putea face față schimbărilor sociale, mai ales în legătură cu îngrijirea medicală, obligația de diligență și în domeniul economiei și al incluziunii sociale;

(d)	promovarea egalității de gen și a diversității în antrenorat, după caz, prin creșterea numărului de antrenori femei angajați și voluntari și de persoane de origini sociale și etnice diferite în diferite sporturi și la toate nivelurile;

(e)	sprijinirea dezvoltării carierelor duale ale sportivilor și promovarea antrenoratului ca profesie pentru tineri;

(f)	stimularea, după caz, a recunoașterii antrenoratului ca profesie în statele membre ale UE prin promovarea standardelor calificărilor pentru antrenori și a transparenței calificărilor din statele membre și organizațiile sportive, prin includerea lor în CNC care sunt corelate cu CEC;

(g)	recunoașterea rolului antrenorilor voluntari și oferirea unui sprijin relevant acestora;

(h)

dezvoltarea formării antrenorilor, adăugând dimensiuni internaționale și intersectoriale la educația în domeniul antrenoratului prin integrarea exemplelor pozitive și a metodelor de lucru utile din activitățile pentru tineret, precum învățarea non-formală și informală prin sport, activitățile cu persoane cu nevoi speciale și antreprenoriatul.

ÎN ACEST CONTEXT, INVITĂ:

15.

STATELE MEMBRE, ȚINÂND SEAMA DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI DE CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE SPORTULUI:

(a)	să contribuie la promovarea rolului mai larg al antrenorilor în abordarea, după caz, a provocărilor sociale cu care se confruntă societatea în ansamblu;

(b)	să sprijine programele educaționale și campaniile de promovare care au ca scop creșterea numărului de antrenori competenți și oferirea posibilității acestora de a-și îmbunătăți accesul și poziția pe piața forței de muncă;

(c)	să facă schimb de bune practici referitoare la formarea antrenorilor;

(d)	să faciliteze cooperarea între instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret, federațiile sportive și organizațiile umbrelă sportive în ceea ce privește educația și formarea antrenorilor;

(e)	să sprijine dezvoltarea antecedentelor educaționale și a unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții pentru antrenori care include oportunități de învățare formale, non-formale și informale la diferite niveluri de antrenorat;

(f)	să recunoască și să promoveze activitățile organizațiilor umbrelă și ale rețelelor de antrenori;

(g)	să promoveze, în cadrul sistemului de educație sportivă, abordarea legată de rezultatele învățării, pe baza atât a obiectivelor CNC, cât și ale CEC, precum și includerea, după caz, a calificării de antrenor în CNC-uri în corelare cu CEC.

16.

COMISIA EUROPEANĂ:

(a)	să faciliteze schimbul de bune practici și orientări în domeniile educației antrenorilor și dezvoltării calificărilor între statele membre și organizațiile sportive din UE;

(b)	să ia în considerare includerea redactării de orientări referitoare la cerințele de bază în materie de abilități și competențe pentru antrenori în activitatea Grupului de experți al Comisiei privind competențele și dezvoltarea resurselor umane;

(c)	să continue promovarea comparabilității calificărilor de antrenor ale statelor membre și ale organizațiilor sportive în contextul CEC;

(d)	să facă cercetări în contextul rolului antrenorilor, acordând o atenție specială problemelor și obstacolelor în materie de educație, mobilitate și piața muncii, precum și să evalueze influența antrenamentelor sportive asupra provocărilor societale majore din sport și din afara acestuia;

(e)	să utilizeze posibilitățile oferite de Fondul social european, programul Erasmus+ și Săptămâna europeană a sportului pentru a evidenția și promova beneficiile antrenoratului și pentru a încuraja mobilitatea antrenorilor.

17.

MIȘCAREA SPORTIVĂ ȘI ALTE PĂRȚI INTERESATE RELEVANTE:

(a)

să dezvolte, după caz, în strânsă cooperare cu instituțiile de învățământ, conținut pentru formarea antrenorilor actualizat și corespunzător evoluțiilor actuale ale societății, care să includă cunoștințe legate de competențele sociale, combaterea dopajului, cariera duală a sportivilor, activitățile pentru tineret, sănătate, antreprenoriat, obligația de diligență, egalitatea de gen etc.;

(b)	să colaboreze cu antrenorii pentru a dezvolta servicii pentru petrecerea timpului liber sigure și eficace, astfel încât sportul să rămână în continuare atractiv și competitiv față de noile alternative de agrement bazate pe calculator;

(c)	să sporească accesibilitatea profesiei de antrenor prin formare și încurajarea dezvoltării calificărilor de antrenor, precum și, printre altele, prin utilizarea posibilităților oferite de tehnologia curentă a informației și a comunicării;

(d)	să promoveze diversitatea în antrenorat, inclusiv accesul sporit al femeilor, tinerilor și persoanelor cu handicap;

(e)	să contribuie la încurajarea persoanelor care lucrează ca antrenori să dețină formarea necesară;

(f)	să promoveze învățarea de-a lungul vieții pentru antrenori, inclusiv prin validarea competențelor și să promoveze schimbul de opinii, competențe și cunoștințe la nivel local, regional, național și internațional;

(g)	să utilizeze Fondul social european și programul Erasmus+ pentru sprijinirea procesului de învățare de-a lungul vieții pentru antrenori;

(h)	să sprijine mobilitatea antrenorilor pentru a învăța și a dobândi cunoștințe culturale, cunoștințe intersectoriale, competențe lingvistice și alte competențe noi relevante;

(i)	să colaboreze cu diferiți angajatori pentru a studia necesitățile acestora legate de dezvoltarea activităților sportive care ar putea implica antrenori sportivi cu scopul de a promova diversitatea în antrenorat, inclusiv accesul sporit al femeilor și al tinerilor.

(1) Eurobarometru 412 (http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_412_en.pdf).

(2) Raport al Comisiei pentru eliminarea obezității infantile, OMS 2016 (http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/204176/1/9789241510066_eng.pdf?ua=1&ua=1).

(3) Recomandarea Consiliului privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate, 2013 (http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:354:0001:0005:RO:PDF).

(4) Costul economic al lipsei de activitate fizică în Europa, un raport ISCA/Cebr, 2015 (http://inactivity-time-bomb.nowwemove.com/report).

(5) Statisticile privind șomajul, Eurostat, 2017 (http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Unemployment_statistics#Youth_unemployment_trends).

(6) Acest document se referă la integrarea migranților și a refugiaților în conformitate cu Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind integrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală în UE, adoptate la 9 decembrie 2016 (15312/16).

(7) Grupurile care se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială decât restul populației. Minoritățile etnice, migranții, persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost, cele care se confruntă cu abuzuri de substanțe, persoanele în vârstă izolate și tinerii se confruntă cu toții adesea cu dificultăți care pot duce la adâncirea excluziunii sociale, precum niveluri scăzute de educație și șomaj sau subocupare a forței de muncă.

(8) Potrivit estimărilor, 54 % din locurile de muncă din UE riscă să fie automatizate („Technology at work. The Future of Innovation and Employment”, Carl Benedikt Frey, Michael Osborne et al., Oxford Martin School, Universitatea din Oxford și Citi Global Perspectives & Solutions, 2015) (http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/publications/view/2092).

(9) Respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, a statului de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților (articolul 2 din TUE).

(10) Ponderea sportului în valoarea adăugată brută totală este estimată la 1,76 %, ceea ce înseamnă 174 de miliarde de euro. Pentru UE în ansamblu, contribuția locurilor de muncă legate de sport la ocuparea forței de muncă totale este estimată la 2,12 %, ceea ce înseamnă 4,5 milioane de persoane [Studiu privind contribuția sportului la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă în UE (2012), Comisia Europeană, Direcția Generală Educație și Cultură].

(11) http://www.coachlearn.eu/_assets/files/project_documents/coachlearn-project-summary-website-june-2015.pdf

(12) Respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, a statului de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților (articolul 2 din TUE).

9.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/11

Rata de schimb a monedei euro (1)

8 decembrie 2017

(2017/C 423/05)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1742
JPY	yen japonez	133,26
DKK	coroana daneză	7,4417
GBP	lira sterlină	0,87525
SEK	coroana suedeză	9,9770
CHF	franc elvețian	1,1704
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,7665
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,555
HUF	forint maghiar	314,50
PLN	zlot polonez	4,2020
RON	leu românesc nou	4,6336
TRY	lira turcească	4,5165
AUD	dolar australian	1,5620
CAD	dolar canadian	1,5072
HKD	dolar Hong Kong	9,1661
NZD	dolar neozeelandez	1,7157
SGD	dolar Singapore	1,5889
KRW	won sud-coreean	1 285,33
ZAR	rand sud-african	16,0391
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7729
HRK	kuna croată	7,5493
IDR	rupia indoneziană	15 910,41
MYR	ringgit Malaiezia	4,8001
PHP	peso Filipine	59,336
RUB	rubla rusească	69,6511
THB	baht thailandez	38,361
BRL	real brazilian	3,8435
MXN	peso mexican	22,2205
INR	rupie indiană	75,6775

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 423

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 9 decembrie 2017

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2017/C 423/01	Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2017 privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților ( 1 )	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 423/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8691 – Innogy/European Energy Exchange/JV) ( 1 )	5
2017/C 423/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8698 – EQT/Curaeos Holding) ( 1 )	5

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2017/C 423/04	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rolul antrenorilor în societate	6
	Comisia Europeană
2017/C 423/05	Rata de schimb a monedei euro	11