COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

15.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/3

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 4 octombrie 2017

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea CPC și cerințele pentru recunoașterea CPC din țări terțe

(CON/2017/39)

(2017/C 385/03)

Introducere și temei juridic

La 22 august 2017 și la 15 septembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale (CPC) și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra următoarelor: 1. misiunile fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și pune în aplicare politica monetară și de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță din tratat; 2. misiunea SEBC de a contribui la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat; și 3. misiunile încredințate BCE cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din tratat, în limitele articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (2). În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE sprijină cu fermitate inițiativa prezentată în propunerea Comisiei cu privire la consolidarea rolului membrilor relevanți ai SEBC, în calitate de bănci centrale de emisiune ale monedelor instrumentelor financiare compensate de CPC, în cadrul procesului de supraveghere a CPC din Uniune și de recunoaștere a CPC din țări terțe. BCE apreciază în mod deosebit și sprijină propunerea ca Eurosistemul, în calitate de bancă centrală de emisiune a euro, să joace un rol mai semnificativ în ceea ce privește CPC din Uniune și din țări terțe. Acest lucru se justifică prin riscurile potențiale pe care funcționarea inadecvată a unei CPC sau anumite măsuri luate de o CPC în domeniul gestionării riscurilor le-ar putea prezenta asupra îndeplinirii misiunilor fundamentale desfășurate prin intermediul Eurosistemului, în special definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii și promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți. Aceste riscuri ar putea avea în final un impact asupra atingerii obiectivului principal al SEBC de menținere a stabilității prețurilor în conformitate cu articolul 127 alineatul (1) din tratat.

Perturbările care afectează CPC pot avea un impact asupra obiectivului principal al Eurosistemului prin intermediul mai multor canale. De exemplu, aceste perturbări pot afecta poziția de lichiditate a instituțiilor de credit din zona euro, având potențialul de a aduce atingere bunei funcționări a sistemelor de plăți din zona euro. Aceasta ar putea determina o cerere sporită de lichiditate a băncii centrale și posibile dificultăți la punerea în aplicare a politicii monetare unice a Eurosistemului. În plus, astfel de perturbări pot afecta funcționarea segmentelor pieței financiare care sunt esențiale pentru transmiterea politicii monetare, inclusiv piețele exprimate în euro pentru operațiunile de finanțare prin instrumente financiare și contractele derivate pe rata dobânzii.

Anumite evoluții semnificative atât la nivel global, cât și la nivel european sunt de natură să crească riscurile pe care le prezintă CPC pentru buna funcționare a sistemelor de plăți și punerea în aplicare a politicii monetare unice. În primul rând, compensarea centrală a dobândit din ce în ce mai mult un caracter transfrontalier și o importanță sistemică. Din acest motiv, Comisia a prezentat deja propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012 și (UE) 2015/2365 (3). În al doilea rând, retragerea Regatului Unit din Uniune va avea un impact major asupra capacității Eurosistemului de a-și îndeplini misiunile ca bancă centrală de emisiune pentru euro. În prezent, anumite CPC cu sediul în Regatul Unit compensează volume semnificative de tranzacții exprimate în euro. Astfel, o perturbare semnificativă care afectează o CPC majoră din Regatul Unit ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea euro. Capacitatea Eurosistemului de a monitoriza și gestiona riscurile prezentate de CPC din Regatul Unit va fi afectată negativ în cazul în care CPC din Regatul Unit nu mai fac obiectul cadrului de reglementare și de supraveghere pentru CPC din Uniune în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

Regulamentul propus acordă un rol sporit Eurosistemului ca bancă centrală de emisiune pentru euro în cadrul Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Pentru a asigura că Eurosistemul își poate desfășura acest rol, este deosebit de important ca acesta să dispună de competențele relevante în temeiul tratatului și al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene („Statutul SEBC”). Din acest motiv, ar trebui să i se acorde BCE competența de reglementare cu privire la sistemele de compensare pentru instrumente financiare, în special CPC, prin intermediul unei modificări a articolului 22 din Statutul SEBC. Alocarea unor competențe de reglementare către BCE nu aduce atingere articolului 12.1 din Statutul SEBC, potrivit căruia „în măsura în care se consideră că acest lucru este posibil și oportun, și fără a aduce atingere prevederilor prezentului articol, BCE recurge la băncile centrale naționale (BCN) pentru executarea operațiunilor care țin de misiunile SEBC”. Aceasta include misiunile Eurosistemului, în calitate de bancă centrală de emisiune a euro. Prin urmare, BCE a adoptat Recomandarea BCE/2017/18 a Băncii Centrale Europene (5) din 22 iunie 2017.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe website-ul BCE.

Observații specifice

1. Modalități de vot în colegiile de supraveghere

1.1.

Astfel cum a menționat BCE anterior în ceea ce privește colegiile, în cazul în care băncile centrale din Eurosistem, care împreună constituie „banca centrală de emisiune” pentru euro, sunt reprezentate în colegiu de BCE sau de o BCN, iar supravegherea prudențială a instituțiilor de credit care sunt membri compensatori semnificativi ai CPC este efectuată de BCE, ar trebui atașate voturi separate acestor două funcții. Cu aceeași ocazie, BCE a subliniat, de asemenea, că aceste două funcții sunt distincte, astfel cum se reflectă în separarea juridică și operațională dintre rolul de politică monetară și cel de supraveghere prudențială al BCE (6). Astfel, BCE apreciază în mod deosebit faptul că regulamentul propus abordează acest aspect, asigurându-se că sunt atașate voturi separate acestor două funcții.

1.2.

Prin urmare, BCE apreciază dispozițiile din regulamentul propus care modifică dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. În primul rând, articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică pentru a stabili că, printre alții, un colegiu va include: (a) membrii permanenți ai sesiunii executive pentru CPC; (b) autoritățile competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori ai CPC stabiliți în cele trei state membre cu cele mai mari contribuții la fondul de garantare al CPC, precum și, atunci când este relevant, BCE, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (7); și (c) băncile centrale de emisiune ale celor mai relevante monede din Uniune ale instrumentelor financiare compensate. În al doilea rând, articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică pentru a preciza că, dacă BCE este membră a colegiului în conformitate cu diversele litere ale articolului 18 alineatul (2) din același regulament, aceasta va avea maxim două voturi în colegiile cu cel mult 12 membri și maxim trei voturi în colegiile care au mai mult de 12 membri (8).

2. Cerința de a obține acordul băncii centrale de emisiune cu privire la anumite proiecte de decizii

2.1.

Potrivit regulamentului propus, autoritățile competente trebuie să transmită proiectele de decizii privind CPC din Uniune către băncile centrale de emisiune relevante înainte de adoptarea oricăror decizii privind autorizarea și retragerea autorizației, extinderea serviciilor și cerințele prudențiale pentru controlul riscului de lichiditate, cerințele de garantare, decontare și aprobarea acordurilor de interoperabilitate (9). Autoritățile competente trebuie să obțină acordul băncii centrale de emisiune în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară. Dacă banca centrală de emisiune propune modificări, autoritatea competentă poate adopta respectiva decizie doar astfel cum a fost modificată; și, dacă banca centrală de emisiune formulează obiecții cu privire la un proiect de decizie, autoritatea competentă nu poate adopta decizia respectivă. De asemenea, regulamentul propus impune, în ceea ce privește CPC recunoscute de nivel 2 din țări terțe, ca Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să transmită proiectele de decizii către banca centrală de emisiune înainte de adoptarea oricăror decizii referitoare la controlul riscului de lichiditate, cerințele de garantare, decontare, aprobarea acordurilor de interoperabilitate și cerințele de marjă (10). De asemenea, ESMA trebuie să obțină acordul băncii centrale de emisiune în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară. Dacă banca centrală de emisiune propune modificări, ESMA poate adopta respectiva decizie doar astfel cum a fost modificată; și, dacă banca centrală de emisiune formulează obiecții cu privire la un proiect de decizie, ESMA nu poate adopta decizia respectivă. BCE apreciază în mod deosebit rolul prevăzut pentru băncile centrale de emisiune în temeiul regulamentului propus, care va permite membrilor SEBC să aibă o implicare semnificativă și eficace în procesul decizional referitor la aspecte cu relevanță directă pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC în temeiul tratatelor, precum și atingerea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor. BCE are o serie de observații în această privință.

2.2.

În primul rând, atunci când regulamentul propus clarifică faptul că acordul băncii centrale de emisiune trebuie obținut „în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară”, ar trebui subliniat că această formulare urmărește să clarifice contextul de politică monetară în care banca centrală de emisiune își îndeplinește rolul, precum și scopul urmărit de acest rol. Același lucru este valabil în ceea ce privește referința la conformitatea CPC de nivel 2 din țări terțe cu orice cerințe ale băncii centrale de emisiune „în îndeplinirea sarcinilor lor de politică monetară” (11). Această formulare ar trebui coroborată cu considerentul 7 din regulamentul propus. Ar trebui subliniat că această formulare nu urmărește să acorde o marjă de apreciere autorităților competente sau ESMA pentru a stabili dacă trebuie solicitat sau nu acordul băncii centrale de emisiune asupra anumitor proiecte de decizii, nici nu urmărește să acorde o marjă de apreciere în ceea ce privește măsura în care se dă curs modificărilor propuse sau obiecțiilor băncii centrale de emisiune cu privire la proiectul de decizie. În această privință, ar trebui menționat că Eurosistemul dispune de o largă marjă de apreciere pentru a defini și pune în aplicare politica monetară. Acest lucru a fost recunoscut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (12) și este imperativ să se asigure independența BCE și a BCN, în conformitate cu articolul 130 din tratat. În interesul clarității și securității juridice, în regulamentul propus ar trebui adăugat un nou considerent, pentru a reflecta acest aspect.

2.3.

În al doilea rând, în ceea ce privește proiectele de decizii care ar trebui să facă obiectul acordului băncii centrale de emisiune, BCE consideră că regulamentul propus ar trebui să asigure implicarea băncii centrale de emisiune cu privire la anumite aspecte cheie suplimentare referitoare la gestionarea riscurilor CPC. BCE consideră că, în raport atât cu CPC din Uniune, cât și în raport cu CPC din țări terțe, acordul băncii centrale de emisiune ar trebui să fie necesar și în ceea ce privește proiectele de decizii luate cu privire la cerințele de marjă ale CPC (articolul 41. Acest lucru este important pentru banca centrală de emisiune din cauza legăturilor cruciale dintre gestionarea riscului de lichiditate, care se află în centrul preocupărilor băncii centrale de emisiune, și procesele legate de marjă aplicate de o CPC. De exemplu, mecanismele referitoare la colectarea intra-day a marjei au un efect semnificativ asupra capacității CPC de a obține resurse pentru a-și acoperi nevoile de lichiditate atunci când acestea ajung la scadență. Procesele și procedurile legate de marjă, inclusiv regulile referitoare la ajustarea nivelurilor marjelor în perioade caracterizate de tensiuni pe piață, pot avea, de asemenea, implicații semnificative în ceea ce privește caracterul prociclic: în cazul în care sunt gestionate în mod necorespunzător, acestea pot crea presiuni grave în materie de lichiditate asupra membrilor compensatori, putând afecta capacitatea băncii centrale de emisiune de a-și pune în aplicare obiectivele de politică monetară.

În plus, regulamentul propus ar trebui să prevadă că acordul băncii centrale de emisiune este necesar în ceea ce privește deciziile referitoare la examinarea modelelor, simulările de criză și testările ex-post pentru validarea modelelor și parametrilor adoptați de CPC pentru calcularea cerințelor de marjă, a contribuțiilor la fondul de garantare, a cerințelor în materie de garanții și a altor mecanisme de control al riscului în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Acest lucru este important pentru banca centrală de emisiune, deoarece deciziile în temeiul articolului 49 pot avea consecințe directe pentru conformitatea CPC cu cerințele procedurale și de fond în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în legătură cu care banca centrală de emisiune trebuie în orice caz să-și dea acordul. De exemplu, o modificare a metodologiei CPC pentru simulările de criză privind caracterul adecvat al cerințelor sale în materie de garanții ar avea un impact direct asupra respectării de către CPC a obligațiilor sale în materie de garanții în temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

În documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz, BCE a inclus propuneri de redactare specifice cu privire la tipurile de decizii pentru care ar trebui solicitat acordul băncii centrale de emisiune.

2.4.

În al treilea rând, BCE observă că autoritățile competente dispun de o anumită marjă de apreciere cu privire la modificările propuse de o CPC care ar trebui să facă obiectul deciziilor în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în ceea ce privește extinderea activităților și a serviciilor care nu sunt acoperite de autorizația inițială sau deciziile în temeiul articolului 49 referitoare la examinarea modelelor, simulări de criză și testări ex-post. În cazul în care autoritatea competentă consideră că modificările propuse de CPC nu includ extinderea activității la „servicii sau activități suplimentare” sau că nu există „modificări semnificative” ale modelelor și parametrilor, aceste modificări nu fac obiectul deciziilor în temeiul articolelor 15 și, respectiv, 49. Pentru a construi o cultură comună de supraveghere în Uniune și pentru a asigura practici consecvente în materie de supraveghere, ESMA a publicat recent un aviz (13) privind indicatorii comuni pentru produsele și serviciile suplimentare în temeiul articolului 15 și pentru modificări semnificative în temeiul articolului 49. BCE consideră că respectarea criteriilor stabilite în avizul ESMA va fi esențială pentru a se asigura că este solicitat acordul băncilor centrale de emisiune relevante în toate cazurile în care este necesar un asemenea acord. Astfel, BCE propune ca orientările oferite de ESMA cu privire la interpretarea acestor articole să devină obligatorii. În acest sens, ESMA ar trebui să le elaboreze sub formă de standarde tehnice de reglementare, pe care apoi Comisia le-ar adopta sub forma unui act delegat. În acest scop, BCE a inclus propuneri de redactare specifice în documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz.

3. Examinare și evaluare

3.1.

Regulamentul propus modifică articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru a prevedea că autoritățile competente, în cooperare cu ESMA, vor examina acordurile, strategiile, procesele și mecanismele puse în aplicare de CPC pentru a respecta Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și vor evalua riscurile la care CPC sunt sau ar putea fi expuse. De asemenea, articolul 21 modificat prevede că CPC vor face obiectul unor inspecții la fața locului la care personalul ESMA va fi invitat să participe. În plus, autoritatea competentă este obligată să transmită ESMA toate informațiile primite de la CPC și să ceară CPC relevante eventualele informații solicitate de ESMA pe care autoritatea competentă nu le deține.

3.2.

Procesul de examinare și evaluare, astfel cum este modificat de regulamentul propus, va avea scopul principal de a asigura că CPC respectă în mod permanent Regulamentul (UE) nr. 648/2012. În opinia BCE consultarea băncii centrale de emisiune în procesul de examinare și evaluare, atunci când este considerată necesară de către autoritatea competentă pentru a se asigura că banca centrală de emisiune își poate îndeplini rolul în temeiul regulamentului propus, ar fi un corolar important al cerințelor de la articolul 21a alineatul (2). Capacitatea de a contribui la examinarea desfășurată de autoritățile competente, în cooperare cu ESMA, ar permite băncii centrale de emisiune să asigure că CPC nu generează riscuri pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale Eurosistemului în temeiul tratatelor sau pentru atingerea obiectivului principal de menținere a stabilității prețurilor.

3.3.

În documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz, BCE a inclus propuneri de redactare specifice cu privire la consultarea băncii centrale de emisiune în procesul de examinare și evaluare în temeiul articolului 21.

4. Rolul consultativ al BCE cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare

4.1.

Este util să se reamintească faptul că proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare elaborate de Comisie reprezintă „act al Uniunii propus” în sensul articolului 127 alineatul (4) din tratat și, respectiv, „proiect de act al Uniunii” în sensul articolului 282 alineatul (5) din tratat. Atât actele delegate, cât și actele de punere în aplicare constituie acte juridice ale Uniunii. BCE ar trebui să fie consultată în timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare care intră în sfera sa de competență. Obligația de a consulta BCE a fost clarificată de Curtea Europeană de Justiție în cazul Comisia/BCE (14) cu trimitere la funcțiile și experiența BCE. Având în vedere faptul că infrastructurile sigure și eficiente ale pieței financiare și, în special, sistemele de compensare pentru instrumente financiare sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC prevăzute la articolul 127 alineatul (2) din tratat și pentru îndeplinirea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor prevăzut la articolul 127 alineatul (1) din tratat, BCE ar trebui să fie consultată în mod corespunzător cu privire la actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Deși obligația de a consulta BCE derivă direct din tratat, pentru asigurarea clarității, ar trebui ca această cerință să se reflecte și în cadrul unui considerent al regulamentului propus. Având în vedere importanța actelor delegate și a actelor de punere în aplicare ca parte a elaborării legislației privind serviciile financiare din Uniune, BCE își va exercita rolul său consultativ în ceea ce privește chestiunile ce intră în competența BCE, acordând deplină importanță termenelor-limită stabilite pentru adoptarea acestor acte și necesității de a asigura o adoptare facilă a legislației de punere în aplicare (15).

4.2.

În plus, în ceea ce privește o serie de elemente ale regulamentului propus, s-ar putea dovedi deosebit de utilă și ar trebui să fie în mod specific asigurată nu doar consultarea BCE, ci și implicarea într-o etapă timpurie a membrilor relevanți ai SEBC în elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare și a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare, precum și a proiectelor de acte delegate și a proiectelor de acte de punere în aplicare.

4.3.

În primul rând, mai multe dispoziții din regulamentul propus se referă la rolul băncii centrale de emisiune. După cum s-a menționat la punctul 2, acestea includ situațiile în care acordul băncii centrale de emisiune este necesar pentru anumite decizii luate de autoritățile competente sau de ESMA. Mai mult, se face trimitere la situațiile în care banca centrală de emisiune trebuie să ofere ESMA o confirmare scrisă a respectării de către o CPC de nivel 2 dintr-o țară terță a oricăror cerințe impuse de acea bancă centrală de emisiune (16), precum și la situațiile în care ESMA concluzionează, în acord cu banca centrală de emisiune relevantă, că o CPC este de „importanță sistemică considerabilă” (17). Pentru a stabili ce bancă centrală de emisiune ar trebui să participe, regulamentul propus conține referințe încrucișate la articolul 18 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, potrivit căruia colegiul va fi alcătuit din „băncile centrale care emit monedele din Uniune cele mai relevante pentru instrumentele financiare compensate”. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, pe baza proiectelor de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESMA, precizând condițiile în care monedele Uniunii menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (h) sunt considerate cele mai relevante. În consecință, în 2013 aceasta a adoptat Regulamentul delegat (UE) nr. 876/2013 al Comisiei (18), care acum ar putea necesita să fie revizuit și actualizat, pentru a asigura implicarea corespunzătoare a băncilor centrale de emisiune ale monedelor statelor membre din afara zonei euro, luând în considerare influența pe care perturbările funcționării CPC o pot avea asupra acestor monede. Elaborarea de către ESMA a proiectelor de standarde tehnice de reglementare în acest scop ar trebui să fie realizată în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC. În plus, actul delegat ar trebui adoptat numai după consultarea oficială a BCE. De asemenea, în interesul securității juridice, BCE sugerează să fie introdusă o referință încrucișată la articolul 18 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în dispozițiile regulamentului propus care fac trimitere numai la „banca centrală de emisiune relevantă”.

4.4.

În al doilea rând, regulamentul propus introduce un nou articol 25 alineatul (2a), care prevede că ESMA va stabili dacă o CPC dintr-o țară terță este sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre, denumită „CPC de nivel 2”. Acesta stabilește criteriile pe care ESMA trebuie să le ia în considerare atunci când face această determinare și prevede adoptarea de către Comisie a unui act delegat pentru detalierea suplimentară a acestor criterii. Pentru a asigura implicarea corespunzătoare a băncilor centrale de emisiune în elaborarea criteriilor relevante, elaborarea acestui act delegat de către Comisie ar trebui realizată în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.

5. CPC dintr-o țară terță cu „importanță sistemică considerabilă”

Regulamentul propus introduce un nou articol 25 alineatul (2c), care stabilește că ESMA, „în acord” cu băncile centrale de emisiune relevante, poate concluziona că o CPC are o asemenea importanță sistemică considerabilă încât nu ar trebui să fie recunoscută. BCE înțelege că „în acord” înseamnă că ESMA, fără să obțină în prealabil aprobarea băncilor centrale de emisiune relevante, nu poate să recomande Comisiei să adopte un act de punere în aplicare care să confirme că respectiva CPC nu ar trebui recunoscută.

6. Cooperare și schimb de informații între sesiunea executivă pentru CPC și colegiile de supraveghere

BCE observă că sesiunea executivă pentru CPC nu include toți membrii colegiilor de supraveghere, nici Comitetul european pentru risc sistemic (CERS). Colegiul de supraveghere nu include doar autoritățile competente care supraveghează CPC, ci și autoritățile de supraveghere ale entităților asupra cărora pot avea un impact operațiunile acestui CPC, în special anumiți membri compensatori, anumite locuri de tranzacționare, anumite CPC interoperabile și anumiți depozitari centrali de valori mobiliare. CERS răspunde de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Uniune. Pentru a se asigura că CERS și membrii colegiului de supraveghere care nu sunt și membri ai sesiunii executive pentru CPC dispun de toate informațiile relevante necesare în scopul îndeplinirii atribuțiilor acestora, este esențial să existe o obligație de schimb de informații între sesiunea executivă pentru CPC și CERS și ceilalți membri ai colegiului de supraveghere care nu sunt membri ai sesiunii executive pentru CPC. Informațiile care fac obiectul schimbului cu CERS și cu colegiul de supraveghere ar trebui să fie complete și să includă informațiile disponibile sesiunii executive pentru CPC care sunt necesare CERS și membrilor colegiului de supraveghere pentru a-și îndeplini atribuțiile ce le revin. De asemenea, informațiile referitoare la CPC din țări terțe ar trebui să facă obiectul schimbului cu CERS și cu autoritățile competente relevante enumerate la articolul 25 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, atunci când este necesar în scopul îndeplinirii atribuțiilor acestora.

7. BCE ca membru fără drept de vot al Consiliului supraveghetorilor ESMA

BCE observă că regulamentul propus modifică Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (19) pentru a include șeful și directorii sesiunii executive pentru CPC ca membri fără drept de vot ai Consiliului supraveghetorilor ESMA (20). BCE apreciază în mod deosebit acest mecanism, care asigură că orientările, recomandările și alte instrumente practice și de convergență elaborate de Consiliul supraveghetorilor ESMA iau în considerare perspectiva și competența șefului și directorilor sesiunii executive pentru CPC. Cu toate acestea, BCE consideră că este, de asemenea, esențial ca BCE să fie inclusă ca membru fără drept de vot al Consiliului supraveghetorilor ESMA, pentru a asigura eficacitatea cooperării, coordonării și schimbului de informații între băncile centrale și autoritățile de supraveghere, precum și pentru a asigura că orientările, recomandările și alte instrumente practice și de convergență elaborate de Consiliul supraveghetorilor ESMA țin seama de perspectiva și competența BCE (21). Acest lucru este relevant nu numai pentru CPC, ci și pentru alți participanți la piața financiară, inclusiv depozitarii centrali de valori mobiliare și registrele centrale de tranzacții. Din acest motiv, BCE recomandă să devină și membru fără drept de vot al Consiliului supraveghetorilor ESMA.

8. Interacțiunea cu regulamentul propus privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale

BCE sprijină pe deplin evaluarea Comisiei din expunerea de motive la propunere, potrivit căreia ajustările și îmbunătățirile supravegherii vor trebui, de asemenea, să fie reflectate în mod corespunzător în regulamentul propus privind un cadru pentru redresarea și rezoluția CPC. BCE este de acord că ar putea fi necesare modificări specifice pentru a se ține seama de noul rol exercitat de sesiunea executivă pentru CPC în cadrul colegiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și, ulterior, în cadrul colegiilor de rezoluție. BCE ar considera justificată promovarea consecvenței și interacțiunii eficace a planurilor de redresare și rezoluție în ansamblul CPC, precum și monitorizarea și atenuarea implicațiilor acestora în materie de risc agregat pentru stabilitatea financiară din Uniune. BCE ar sprijini ideea ca, în cursul finalizării regulamentului propus, Comisia, Consiliul și Parlamentul European să ia în considerare în acest context un rol potențial al sesiunii executive pentru CPC (22).

Adoptat la Frankfurt pe Main, 4 octombrie 2017.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2017) 331 final.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(3) COM(2016) 856 final.

(4) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(5) Recomandarea BCE/2017/18 din 22 iunie 2017 privind o decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a articolului 22 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (JO C 212, 1.7.2017, p. 14).

(6) A se vedea punctul 2.1.2 din Avizul CON/2017/38 al Băncii Centrale Europene din 20 septembrie 2017 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012 și (UE) 2015/2365, nepublicat încă în Jurnalul Oficial. Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu. A se vedea, de asemenea, răspunsul BCE la consultarea Comisiei privind evaluarea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) din 2 septembrie 2015, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(7) A se vedea articolul 2 alineatul (3) din regulamentul propus.

(8) A se vedea articolul 2 alineatul (4) din regulamentul propus.

(9) Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul propus adaugă un nou articol 21a alineatul (2).

(10) Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul propus adaugă un nou articol 25b alineatul (2).

(11) Articolul 2 alineatul (9) din regulamentul propus adaugă un nou articol 25 alineatul (2b) litera (b).

(12) Punctul 68 din Gauweiler și alții, C-62/14, ECLI:EU:C:2015:400, și punctul 68 din Accorinti și alții/BCE, T-79/13, ECLI:EU:T:2015:756.

(13) Avizul ESMA din 15 noiembrie 2016 privind indicatorii comuni pentru produse și servicii noi în temeiul articolului 15 și pentru modificări semnificative în temeiul articolului 49 din EMIR (ESMA/2016/1574), disponibil pe website-ul ESMA, la adresa www.esma.europa.eu

(14) Comisia/BCE, C-11/00, ECLI:EU:C:2003:395, în special punctele 110 și 111. La punctul 110, Curtea de Justiție a precizat că obligația de a consulta BCE are drept obiectiv „în esență să asigure adoptarea actului de către organul legislativ doar după consultarea acestei instituții, care, în temeiul funcțiilor specifice pe care le îndeplinește în cadrul Uniunii în domeniul vizat și în virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucură, este calificată în mod specific pentru a contribui în mod constructiv la procesul legislativ avut în vedere”.

(15) A se vedea punctul 2 din Avizul CON/2015/10, punctul 2 din Avizul CON/2012/77, punctul 4 din Avizul CON/2012/5, punctul 8 din Avizul CON/2011/44 și punctul 4 din Avizul CON/2011/42.

(16) Articolul 2 alineatul (9) din regulamentul propus adaugă un nou articol 25 alineatul (2b) litera (b).

(17) Articolul 2 alineatul (9) din regulamentul propus adaugă un nou articol 25 alineatul (2c).

(18) Regulamentul delegat (UE) nr. 876/2013 al Comisiei din 28 mai 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind colegiile pentru contrapărțile centrale (JO L 244, 13.9.2013, p. 19).

(19) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(20) Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus adaugă o nouă literă (f) la articolul 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(21) A se vedea Avizul CON/2010/5. A se vedea, de asemenea, contribuția BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la operațiunile autorităților europene de supraveghere, publicată la 7 iulie 2017, disponibilă pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(22) A se vedea punctul 1.4 din Avizul CON/2017/38.

15.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/10

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 octombrie 2017

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții

(CON/2017/42)

(2017/C 385/04)

Introducere și temei juridic

La 6 iunie 2017 și, respectiv, la 9 iunie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliul Uniunii Europene și a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra misiunilor fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și de a pune în aplicare politica monetară și de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți, în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță din tratat, asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din tratat, precum și asupra misiunilor specifice conferite BCE cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE sprijină în general inițiativa Comisiei de a introduce o serie de modificări cu țintă precisă ale Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care vizează simplificarea normelor aplicabile și eliminarea sarcinilor disproporționate.

Observații specifice

1. Exceptarea tranzacțiilor băncilor centrale

1.1.

Articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 îi scutește pe membrii SEBC, însă nu și pe contrapărțile acestora, de la îndeplinirea obligației de raportare. În consecință, în cazul în care se încheie un contract derivat cu un membru al SEBC, contrapartea acestuia trebuie să raporteze unui registru central de tranzacții informațiile referitoare la respectiva tranzacție. În acest context, se poate observa că tranzacțiile băncilor centrale relevante sunt exceptate de la obligația de raportare în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (3). În plus, tranzacțiile băncilor centrale în cadrul aplicării politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară sunt exceptate de la obligația de publicare în temeiul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

1.2.

BCE exprimă preocupări cu privire la riscurile care ar putea să apară în cazul în care, în ciuda regimurilor de confidențialitate aplicate de contrapărți, informațiile aferente operațiunilor privind politica SEBC ar fi aduse la cunoștința publicului și participanții de pe piață ar putea să identifice tranzacțiile băncilor centrale naționale (BCN) din cadrul SEBC. Astfel, această situație ar putea să aibă un impact negativ asupra îndeplinirii de către BCN a sarcinilor lor legate de respectivele tranzacții ale băncilor centrale, în special tranzacțiile în materie de politică monetară sau tranzacțiile valutare, în cazul cărora există o obligație de confidențialitate (6). Instituirea unei obligații a contrapărților membrilor SEBC de a raporta registrelor centrale de tranzacții toate datele aferente tranzacțiilor efectuate de acestea are drept consecință nedorită crearea unei obligații de raportare indirectă pentru tranzacțiile băncilor centrale, limitându-se astfel eficacitatea scutirii acordate membrilor SEBC. Prin urmare, este important ca registrele membrilor SEBC să fie protejate și ca semnalizarea bazată pe operațiunile băncilor centrale să rămână în vigoare (7).

1.3.

În consecință, pentru a se asigura că BCN își îndeplinesc în continuare atribuțiile statutare în mod eficient, BCE consideră că este important ca tranzacțiile băncilor centrale să fie exceptate în totalitate de la cerințele de raportare.

2. Obligația de raportare

2.1.

În ceea ce privește modificarea propusă a articolului 9 alineatul (1), BCE ține cont de rezultatele evaluării impactului efectuate de Comisie și înțelege necesitatea reducerii sarcinii de raportare a contrapărților nefinanciare mici. În această privință, BCE apreciază soluția propusă de Comisie potrivit căreia, în anumite cazuri specifice, responsabilitatea privind raportarea ar trebui să revină contrapărților centrale (CPC), contrapărților financiare, societăților de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și administratorilor fondurilor de investiții alternative (8). Propunerea pare să asigure un echilibru adecvat între, pe de o parte, asigurarea exhaustivității datelor și minimizarea sarcinilor de raportare și, pe de altă parte, alinierea structurii obligațiilor de raportare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și al Regulamentului (UE) 2015/2365.

2.2.

Regulamentul propus introduce de asemenea o exceptare de la obligația de raportare pentru toate tranzacțiile intragrup care implică o contraparte nefinanciară (9). BCE exprimă preocupări cu privire la această modificare propusă din motivele menționate la punctele 2.2.1-2.2.3.

2.2.1.

Pe baza analizelor datelor existente, confirmarea faptului că un contract derivat extrabursier (OTC) este o tranzacție intragrup în conformitate cu cadrul actual de raportare instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (10) devine adesea nesigură atunci când este verificată în mod încrucișat cu alte surse de date. Astfel, în contextul evoluției continue a calității datelor, exceptarea necondiționată de la raportarea intragrup a contrapărților nefinanciare dă naștere unui risc de arbitraj reglementar între agenții raportori.

2.2.2.

Tranzacțiile intragrup în care sunt implicate contrapărți nefinaciare sunt exceptate de la cerința de colateralizare numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții și sub rezerva autorizării de către autoritățile competente (11). BCE exprimă preocupări cu privire la faptul că, în cazul în care respectivele condiții nu sunt îndeplinite, iar contrapărțile efectuează un schimb de garanții pentru tranzacțiile lor intragrup, atunci, în lipsa oricărei obligații de raportare, riscurile asociate cu prociclicitatea marjelor și a garanțiilor pot rămâne nemonitorizate. Această asimetrie ar distruge complementaritatea dintre transparență și atenuarea riscurilor, care stă la baza cadrului de politică instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

2.2.3.

Întrucât tranzacțiile pot fi direcționate prin filialele nefinaciare ale grupurilor financiare mai mari, exceptarea propusă ar putea conduce, în mod potențial, la forme sofisticate de eludare a cerințelor de raportare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Având în vedere rata mai mare de participare a contrapărților nefinanciare la tranzacțiile cu instrumente financiare derivate pe cursul de schimb, incidența acestei modificări ar putea fi în special relevantă pentru raportarea instrumentelor derivate valutare.

2.3.

BCE consideră că obligația contrapărților financiare de a raporta în numele contrapărților nefinanciare (12) abordează deja problema sarcinii de raportare excesive care revine contrapărților nefinanciare mici și în ceea ce privește tranzacțiile intragrup. Costul marginal al rapoartelor suplimentare aferente contrapărților nefinanciare care ar trebui să dețină deja infrastructurile IT adecvate ar trebui să fie neglijabile. În consecință, BCE recomandă ca tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți financiare și contrapărți nefinanciare să nu fie exceptate de la obligația de raportare. Dintre tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți nefinanciare, ar trebui să fie exceptate numai tranzacțiile încheiate de contrapărți nefinanciare mici care nu prezintă niciun risc sistemic. Având în vedere acest aspect, BCE recomandă ca tranzacțiile intragrup încheiate între contrapărți nefinanciare să fie exceptate de la obligația de raportare cu condiția ca respectivele contrapărți nefinanciare să nu fie supuse obligației de compensare. În consecință, contrapărțile nefinanciare care sunt supuse obligației de compensare trebuie să raporteze în numele altor contrapărți nefinanciare în cazul în care între ele se încheie tranzacții intragrup.

2.4.

BCE observă că tranzacțiile intragrup în care este implicată o contraparte dintr-o țară terță în legătură cu care Comisia nu a adoptat o decizie de constatare a echivalenței vor fi în continuare supuse obligației de raportare și că, astfel, exceptarea actuală (13) nu se aplică acestui tip de tranzacții.

2.5.

BCE apreciază modificările aduse articolului 9 alineatul (6). Punerea în aplicare a standardelor pentru identificarea contrapărților, a tranzacțiilor și a titlurilor de valoare, operaționalizată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/105 al Comisiei (14), reprezintă un pas înainte esențial în direcția îmbunătățirii calității datelor colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Alinierea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 cu Regulamentul (UE) 2015/2365 și cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 reprezintă de asemenea un aspect important pentru garantarea comparabilității și pentru asigurarea unei viziuni globale asupra structurilor și activităților piețelor financiare.

3. Modificări destinate să asigure calitatea datelor

3.1.

BCE consideră că modificările propuse la articolul 78 (15) și la articolul 81 alineatul (5) (16) constituie un progres important întrucât ele vor facilita armonizarea procedurilor și a politicilor instituite de registrele centrale de tranzacții cu condițiile în care acestea furnizează date autorităților competente.

3.2.

De asemenea, BCE apreciază mandatul acordat Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) de a prezenta rapoarte cu privire la punerea în aplicare a obligației de raportare în temeiul noului artico 85 alineatul (3) litera (d) (17) și ar aprecia implicarea SEBC în elaborarea raportului către Comisie în conformitate cu noul articol 85 alineatul (3) litera (d).

4. Conformarea instituțiilor de credit cu procedurile de gestionare a riscurilor, cu exceptările intragrup și cu cerințele de capital

4.1.

BCE sprijină propunerea conform căreia ar trebui să existe proceduri în materie de supraveghere menite să asigure validarea inițială și continuă a procedurilor de gestionare a riscurilor care necesită un schimb de garanții prompt, corect și segregat corespunzător în ceea ce privește contractele derivate extrabursiere (18).

4.2.

BCE observă că, în cadrul instituit de articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (19), atribuțiile legate de asigurarea conformității instituțiilor de credit cu cerințele de gestionare a riscurilor prevăzute la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la procedurile privind schimbul de garanții prompt, corect și segregat corespunzător, inclusiv exceptările intragrup conectate (20), și cu cerința în materie de fonduri proprii, prevăzută la articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, de a deține un cuantum adecvat și proporțional din capital pentru a gestiona riscurile neacoperite printr-un schimb adecvat de garanții, sunt de natură prudențială și intră, astfel, în sfera atribuțiilor conferite BCE prin articolul 4 alineatul (1) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

5. Transparența CPC

5.1.

BCE susține propunerea conform căreia CPC ar trebui să le furnizeze membrilor lor compensatori un instrument necesar pentru a simula cerințele lor privind marja inițială și o prezentare detaliată a modelelor marjei inițiale pe care le utilizează (21). Aceasta va spori transparența și previzibilitatea cerințelor privind marjele inițiale, îmbunătățind astfel înțelegerea de către participanții compensatori a riscurilor și a costurilor implicate în participarea la o CPC.

5.2.

În plus, BCE propune includerea unor instrumente de intervenție macroprudențiale, pentru a împiedica acumularea riscului sistemic rezultat, în special, dintr-un grad de îndatorare excesiv, precum și pentru a limita și mai mult prociclicitatea marjelor și a marjelor de ajustare a valorii. BCE propune ca principiile relevante aplicabile instrumentelor macroprudențiale să fie instituite în cadrul actului de nivel 1. Instrumentele de politică macroprudențială ar fi aplicate contrapărților la nivel de tranzacție. În acest mod, ar fi afectate toate tranzacțiile relevante, inclusiv cele contractate de instituții nebancare, indiferent dacă aceste tranzacții au fost încheiate pe piața compensărilor centrale, pe piața în care nu există compensări centrale sau de către contrapărți din Uniune care își compensează tranzacțiile prin intermediul unei CPC dintr-o țară terță (22). Principiile și cerințele obligatorii pentru aceste instrumente macroprudențiale ar trebui să fie incluse, dacă nu în prezenta propunere, atunci la momentul oportun următor, care ar putea apărea cu ocazia următoarei revizuiri a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, în anul 2020.

5.3.

În plus, astfel cum se subliniază într-un raport CERS recent publicat cu privire la revizuirea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (23), BCE consideră că CPC care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană ar trebui să fie obligate să publice informații cantitative și calitative în conformitate cu principiile CPSS-IOSCO cu privire la publicare (24). Instituirea unui temei juridic mai solid prin care CPC să fie obligate să publice date în conformitate cu aceste principii ar contribui la mai buna înțelegere de către industria financiară și de către publicul larg a mediului complex în care operează CPC.

6. Clasificarea entităților special constituite în scopul securitizării drept contrapărți financiare

6.1.

BCE observă că se propune ca entitățile special constituite în scopul securitizării (ESCS) să fie clasificate drept contrapărți financiare (25). Cu toate acestea, articolul 27 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată (STS) și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (26) propune modificarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și exceptarea ESCS STS de la obligația de compensare, cu condiția atenuării în mod corespunzător a riscului de credit al contrapărții. BCE își reiterează poziția (27) cu privire la faptul că ESCS STS ar trebui să fie exceptate în totalitate atât de la obligația de compensare, cât și de la cerințele legislative de a furniza colateral (28).

6.2.

În consecință, BCE susține dispozițiile articolului 27 din propunerea menționată la punctul 6.1, inclusiv mandatul autorităților europene de supraveghere de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare de stabilire a criteriilor pentru a determina care dintre aranjamentele din cadrul obligațiunilor garantate sau al securitizărilor atenuează în mod corespunzător riscul de credit al contrapărții care urmează a fi adoptate de Comisie (29), precum și cu alte modificări necesare care exceptează ESCS STS atât de la obligațiile de compensare, cât și de la obligațiile de a oferi marje. Acest tratament este necesar pentru crearea unor condiții de concurență echitabile pentru calificarea obligațiunilor garantate și este justificabil din motive prudențiale în ceea ce privește ESCS STS.

7. Modificări ale metodologiei de calcul al pozițiilor deținute de contrapărți în cadrul unor contracte derivate extrabursiere

BCE observă că propunerea privind introducerea unei metodologii pentru calcularea pozițiilor în cadrul contractelor derivate extrabursiere relevante pentru a se stabili dacă o contraparte financiară sau o contraparte nefinanciară este supusă obligației de compensare, care se bazează pe date colectate la sfârșitul unei perioade în loc să se bazeze pe o poziție medie mobilă în cadrul unor contracte derivate extrabursiere pe 30 de zile lucrătoare (30), poate crea un stimulent pentru „cosmetizare” în scopul evitării obligației de compensare. În consecință, BCE propune ca la articolul 4a alineatul (2) (31) și articolul 10 alineatul (2) (32) nou introduse prin regulamentul propus să se adauge o cerință în conformitate cu care o contraparte financiară și o contraparte nefinanciară trebuie să poată să demonstreze autorității competente relevante că calcularea poziției agregate la sfârșit de lună în cadrul unor contracte derivate extrabursiere nu conduce la o subestimare sistematică a poziției totale.

8. Rolul consultativ al BCE cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare

8.1.

Este util să se reamintească faptul că proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare elaborate de Comisie reprezintă „act al Uniunii propus” în sensul articolului 127 alineatul (4) din tratat și, respectiv, „proiect de act al Uniunii” în sensul articolului 282 alineatul (5) din tratat. Atât actele delegate, cât și actele de punere în aplicare constituie acte juridice ale Uniunii. BCE ar trebui să fie consultată în timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare care intră în sfera sa de competență. Obligația de a consulta BCE a fost stabilită de Curtea Europeană de Justiție în cadrul Hotărârii Comisia/BCE (33) cu trimitere la funcțiile și expertiza BCE. Având în vedere faptul că infrastructurile sigure și eficiente ale pieței financiare, și în special sistemele de compensare, sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC prevăzute la articolul 127 alineatul (2) din tratat și pentru îndeplinirea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor prevăzut la articolul 127 alineatul (1) din tratat, BCE ar trebui să fie consultată în mod corespunzător cu privire la actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Deși obligația de a consulta BCE derivă direct din tratat, pentru asigurarea clarității, ar trebui ca această cerință să se reflecte și în cadrul unui considerent al regulamentului propus. Având în vedere importanța actelor delegate și a actelor de punere în aplicare ca parte a dezvoltării legislației privind serviciile financiare din Uniune, BCE își va exercita rolul său consultativ în ceea ce privește chestiunile ce intră în competența sa, acordând deplină importanță calendarelor stabilite pentru adoptarea acestor acte și necesității de a asigura o adoptare facilă a legislației de punere în aplicare (34).

8.2.

În plus, în ceea ce privește o serie de elemente ale regulamentului propus, s-ar putea dovedi deosebit de utilă și ar trebui să fie în mod specific asigurată nu doar consultarea BCE, ci și implicarea într-o etapă timpurie a membrilor relevanți ai SEBC în dezvoltarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare și a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare, precum și a proiectelor de acte delegate și a proiectelor de acte de punere în aplicare.

8.3.

În primul rând, Comisia este împuternicită să adopte standarde tehnice de punere în aplicare pe baza proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare elaborate de AEVMP pentru a specifica standardele în materie de date și formatele aplicabile informațiilor care trebuie raportate, metodele și modalitățile de raportare, frecvența rapoartelor și data până la care trebuie raportate contractele derivate (35). În îndeplinirea mandatelor sale, SEBC utilizează din ce în ce mai mult datele colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Pentru a beneficia într-o măsură cât mai mare de experiența acumulată de SEBC în domeniul calității datelor raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, elaborarea de către AEVMP a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare ar trebui să aibă loc în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.

8.4.

În al doilea rând, Comisia este împuternicită să adopte standarde tehnice de reglementare pe baza proiectelor de standarde tehnice de reglementare elaborate de AEVMP cu privire la procedurile vizând reconcilierea datelor între registrele centrale de tranzacții și procedurile vizând verificarea datelor din punctul de vedere al exhaustivității și al corectitudinii acestora și a respectării cerințelor de raportare (36). Autoritățile care beneficiază de acces direct și imediat la datele registrelor centrale de tranzacții, inclusiv membrii relevanți ai SEBC, au acumulat o experiență semnificativă în acest domeniu. În consecință, este important să se asigure că această experiență va fi utilizată în procesul de elaborare a standardelor tehnice de reglementare. În acest scop, elaborarea de către AEVMP a proiectelor de standarde tehnice de reglementare ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în documentul tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil pe website-ul BCE.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 11 octombrie 2017.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2017) 208 final.

(2) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(4) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(5) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(6) A se vedea punctul 7 din Avizul CON/2012/21. Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(7) A se vedea paginile 2, 13 și 14 din răspunsul BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la evaluarea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) din 2 septembrie 2015, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(8) A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (b) din regulamentul propus.

(9) A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (a) din regulamentul propus.

(10) A se vedea articolul 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(11) A se vedea articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(12) A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (b) din regulamentul propus.

(13) A se vedea articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/105 al Comisiei din 26 octombrie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1247/2012 al Comisiei de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție transmise către registrele centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 17, 21.1.2017, p. 17).

(15) A se vedea articolul 1 alineatul (16) din regulamentul propus.

(16) A se vedea articolul 1 alineatul (17) litera (c) din regulamentul propus.

(17) A se vedea articolul 1 alineatul (19) litera (c) din regulamentul propus.

(18) A se vedea articolul 1 alineatul (9) litera (a) din regulamentul propus.

(19) Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(20) A se vedea articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(21) A se vedea articolul 1 alineatul (10) din regulamentul propus.

(22) Aceasta este în conformitate cu poziția BCE din răspunsul BCE la consultarea Comisiei Europene cu privire la evaluarea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) din 2 septembrie 2015, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(23) „Revision of the European Market Infrastructure Regulation” (Revizuirea regulamentului privind infrastructura pieței europene), CERS, aprilie 2017. Disponibil în limba engleză la adresa https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/other/20170421_esrb_emir.en.pdf

(24) „Final report of the CPMI-IOSCO Board on Public quantitative disclosure standards for central counterparties” (Raportul final al CPSS și al Comitetului IOSCO privind standardele pentru publicarea informațiilor cantitative), februarie 2015. Disponibil în limba engleză la adresa http://www.bis.org/cpmi/publ/d125.pdf

(25) A se vedea articolul 1 alineatul (1) din regulamentul propus.

(26) COM(2015) 472 final.

(27) A se vedea Joint response from the Bank of England and the European Central Bank to the Consultation Document of the European Commission: „An EU framework for simple, transparent and standardised securitisation” (Răspunsul comun al Bank of England și al Băncii Centrale Europene la documentul de consultare al Comisiei Europene „Un cadru UE pentru securitizare simplă, transparentă și standardizată”), disponibil în limba engleză pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(28) Cu privire la exceptarea de la cerința de a furniza colateral, a se vedea punctele 2.2 și 5.5 din Avizul CON/2016/11.

(29) A se vedea articolul 27 alineatul (2) din COM(2015) 472.

(30) A se vedea articolul 1 alineatele (3) și (8) din regulamentul propus.

(31) A se vedea articolul 1 alineatul (3) din regulamentul propus.

(32) A se vedea articolul 1 alineatul (8) din regulamentul propus.

(33) Hotărârea Comisia/BCE, C-11/00, ECLI: EU:C:2003:395, în special punctele 110 și 111. La punctul 110, Curtea de Justiție a precizat că obligația de a consulta BCE are drept obiectiv „în esență să asigure adoptarea actului de către organul legislativ doar după consultarea acestei instituții, care, în temeiul funcțiilor specifice pe care le îndeplinește în cadrul Uniunii în domeniul vizat și în virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucură, este calificată în mod specific pentru a contribui în mod constructiv la procesul legislativ avut în vedere”.

(34) A se vedea punctul 2 din Avizul CON/2015/10, punctul 4 din Avizul CON/2012/5, punctul 8 din Avizul CON/2011/44 și punctul 4 din Avizul CON/2011/42.

(35) A se vedea articolul 1 alineatul (7) litera (c) din regulamentul propus.

(36) A se vedea articolul 1 alineatul (16) din regulamentul propus.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

15.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/17

Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru cele 28 de state membre aplicabile de la 1 decembrie 2017

[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 (JO L 140, 30.4.2004, p. 1)]

(2017/C 385/06)

Ratele de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6). În funcție de utilizarea ratei de referință, marjele corespunzătoare trebuie adăugate conform comunicării. Aceasta înseamnă că pentru rata de scont trebuie să se adauge marja de 100 de puncte de bază. Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 prevede că, sub rezerva unei decizii specifice, rata de recuperare se calculează, de asemenea, prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata de bază.

Ratele modificate sunt prezentate în bold.

Tabelul anterior a fost publicat în JO C 346, 14.10.2017, p. 5.

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.12.2017	31.12.2017	-0,15	-0,15	0,76	-0,15	0,57	-0,15	0,03	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	0,59	0,19	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	1,83	-0,15	1,55	-0,36	-0,15	-0,15	0,65
1.11.2017	30.11.2017	-0,15	-0,15	0,76	-0,15	0,57	-0,15	0,06	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	0,59	0,25	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	1,83	-0,15	1,28	-0,36	-0,15	-0,15	0,65
1.10.2017	31.10.2017	-0,15	-0,15	0,76	-0,15	0,45	-0,15	0,09	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	0,59	0,30	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	-0,15	1,83	-0,15	1,10	-0,36	-0,15	-0,15	0,65
1.9.2017	30.9.2017	-0,13	-0,13	0,76	-0,13	0,45	-0,13	0,12	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	0,59	0,30	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	1,83	-0,13	1,10	-0,36	-0,13	-0,13	0,65
1.8.2017	31.8.2017	-0,13	-0,13	0,76	-0,13	0,45	-0,13	0,12	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	0,59	0,30	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	-0,13	1,83	-0,13	1,10	-0,36	-0,13	-0,13	0,78
1.6.2017	31.7.2017	-0,10	-0,10	0,76	-0,10	0,45	-0,10	0,12	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	0,70	0,37	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	1,83	-0,10	1,10	-0,36	-0,10	-0,10	0,78
1.5.2017	31.5.2017	-0,10	-0,10	0,76	-0,10	0,45	-0,10	0,12	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	0,70	0,44	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	-0,10	1,83	-0,10	1,10	-0,36	-0,10	-0,10	0,78
1.4.2017	30.4.2017	-0,08	-0,08	0,76	-0,08	0,45	-0,08	0,16	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	0,83	0,44	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	1,83	-0,08	1,10	-0,36	-0,08	-0,08	0,78
1.3.2017	31.3.2017	-0,08	-0,08	0,76	-0,08	0,45	-0,08	0,16	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	1,05	0,53	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	-0,08	1,83	-0,08	1,10	-0,36	-0,08	-0,08	0,78
1.1.2017	28.2.2017	-0,07	-0,07	0,76	-0,07	0,45	-0,07	0,16	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	1,05	0,75	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	-0,07	1,83	-0,07	1,10	-0,36	-0,07	-0,07	0,78

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

15.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/20

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 385/08)

Comisia Europeană a aprobat prezenta modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI MINORE

Cerere de aprobare a unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2)

„FINOCCHIONA”

Nr. UE: PGI-IT-01120-AM01 – 25.7.2017

DOP ( ) IGP ( X ) STG ( )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Consorzio di Tutela della Finocchiona

Via Carlo del Prete, 49/r

50127 Firenze (FI)

ITALIA

Tel. +39 0554221769

E-mail: info@finocchionaigp.it

E-mail certificat: finocchionaigp@pec.it

Consorzio di Tutela della Finocchiona este abilitat să depună o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☒	Descrierea produsului
—	☐	Dovada originii
—	☐	Metoda de producție
—	☐	Legătura
—	☐	Etichetarea
—	☐	Altele: [de precizat]

4. Tipul modificării (modificărilor)

—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care nu impune modificarea documentului unic publicat
—	☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care impune modificarea documentului unic publicat
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. Modificare (modificări)

Descrierea produsului

Se modifică actuala cerință prevăzută de caietul de sarcini care indică, la punctul 2.1.3 de la articolul 2 „Caracteristici chimice” și la punctul 3.2 din documentul unic, în ceea ce privește cerința „Activitatea apei (aw): mai mică sau egală cu 0,92”.

Valoarea „Activitatea apei (aw): mai mică sau egală cu 0,92” se înlocuiește cu „Activitatea apei (aw): mai mică sau egală cu 0,945”.

Creșterea valorii aw vizează asigurarea unei umidități sporite a produsului față de cea definită în caietul de sarcini în vigoare și, prin urmare, garantarea și păstrarea consistenței moi a feliilor, caracteristică fundamentală care diferențiază salamul „Finocchiona” IGP de celelalte produse similare prezente pe piață.

Prin urmare, se consideră că modificarea satisface condițiile prevăzute la articolul 53 alineatul (2) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și poate fi clasificată ca fiind minoră.

DOCUMENT UNIC

„FINOCCHIONA”

Nr. UE: PGI-IT-01120-AM01 – 25.7.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea (denumirile)

„Finocchiona”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Salamul „Finocchiona” IGP se caracterizează prin aroma de fenicul, care este prezent în pastă sub formă de semințe și/sau de flori și prin consistența moale a feliei, care uneori tinde să se fărâmițeze. Felia prezintă culori care merg de la roșu sângeriu în părțile macre, la alb/alb-trandafiriu în părțile grase, părți bine amestecate și cu contururi indefinite, putându-se remarca de asemenea prezența semințelor și/sau a florilor de fenicul. Mirosul este plăcut și caracteristic, el datorându-se aromei distincte de fenicul și aromei ușoare de usturoi; gustul este proaspăt și apetisant, niciodată acid. Produsul are următoarele proprietăți chimice: proteine totale: cel puțin 20 %; grăsimi totale: cel mult 35 %; pH: cuprins între 5 și 6; activitatea apei (aw): mai mică sau egală cu 0,945; sare: cel mult 6 %.

Salam cilindric, acoperit la exterior de un strat pufos caracteristic datorată mucegaiurilor care se dezvoltă pe parcursul procesului de maturare. Produsul se prezintă în formate variate care merg de la 0,5 kg în greutate la umplere, la formate mai mari ajungând până la un maximum de 25 kg în greutate la umplere. El este comercializat întreg sau în bucăți, fie în vrac, fie ambalat în vid sau în atmosferă protectoare, fie feliat și ambalat în vid sau în atmosferă protectoare.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Rația alimentară a porcilor grei este stabilită în funcție de compoziție și de utilizare; organizată în două faze, ea se bazează în principal pe subprodusele activității de fabricare a brânzei și pe producția de cereale. Hrana autorizată în cursul primei faze (până la 80 kg în viu) este, la o concentrație adecvată, identică celei care poate fi utilizată în cea de-a doua fază, cu condiția ca substanța uscată obținută din cereale să nu reprezinte mai puțin de 45 % din cea totală: făină de extracție de soia; porumb însilozat; griș de porumb cu gluten și/sau hrană pentru animale pe bază de gluten de porumb (corn gluten feed); păstăi de roșcove fără semințe, reziduuri de distilerie; lipide cu un punct de topire de peste 36 °C; făină de pește, lizate proteice; zară. Hrana autorizată în cea de-a doua fază de îngrășare, care trebuie să respecte cerința ca substanța uscată obținută din cereale să nu reprezinte mai puțin de 55 % din cea totală, se compune din: cereale și cerealelor minore; tărâțe și alte produse rezultate din prelucrarea grâului; cartofi deshidratați, pulpă de sfeclă presată și însilozată, făină de extracție de soia; făină de floarea-soarelui; manioc, melasă, făină de extracție de cocos, făină de extracție de germeni de porumb, mazăre și/sau alte semințe de leguminoase; pulpă de sfeclă uscată epuizată; făină de susan; expeller de in, tescovină de mere și de pere, coji de struguri și de tomate ca agent de tranzit intestinal, făină deshidratată de lucernă, drojdie de bere și/sau de Torula, lipide cu punctul de topire de peste 40 °C; zer; zară. Hrana porcilor din rasa Cinta Senese, crescuți în aer liber sau în regim mixt, este constituită din pășunatul în păduri și/sau pe terenuri goale, însămânțate cu esențe furajere și cerealiere. Este, de asemenea, permisă utilizarea unor suplimente alimentare zilnice, care fac parte din rația zilnică autorizată pentru porcinele în vârstă de minimum patru luni; acestea nu trebuie să depășească 3 % din greutatea în viu a animalului.

Pentru prepararea salamului „Finocchiona” IGP este tipică utilizarea de carne proaspătă, care nu trebuie să fi fost supusă niciunui proces de congelare și care a fost obținută din carcase de:

—

porci grei, crescuți timp de cel puțin 9 luni, pentru a atinge o greutate ridicată și a obține o carne adecvată pentru producerea salamului „Finocchiona” IGP, care prezintă caracteristici genetice specifice (se utilizează, în mod normal, rase precum Large White, Landrace și Duroc italiene sau vieri din aceste rase, vieri din alte rase sau vieri hibrizi selecționați în scopuri genetice similare) astfel încât să se asigure menținerea, repartizarea și compoziția calitativă a lipidelor din carne, obținerea de carcase clasificate drept grele, respectând limitele claselor centrale corespunzătoare, precum și obținerea unor greutăți ridicate și a unei vârste avansate la sacrificare: toate aceste cerințe, asociate tehnicilor de furajare a animalelor, bazate în principal pe cereale, sunt necesare pentru realizarea maturării naturale și obținerea caracteristicilor organoleptice ale salamului „Finocchiona”;

—	porci din rasa Cinta Senese, înscriși în registrul zootehnic al rasei, crescuți și sacrificați în limitele teritoriului și hrăniți în mod tradițional.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele producției salamului „Finocchiona” IGP, care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4 din prezentul document unic, sunt curățarea și fasonarea bucăților de carne autorizate; măcinarea; malaxarea, umplerea, uscarea; maturarea.

Carnea obținută de la rasa Cinta Senese provine de la animale crescute pe teritoriul ariei geografice delimitate la punctul 4 din prezentul document.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pentru darea în consum a salamului „Finocchiona” feliat și ambalat, operațiunile de feliere și de ambalare, chiar în vid sau în atmosferă protectoare, trebuie să se desfășoare exclusiv în aria de producție delimitată la punctul 4, sub controlul organismului de control autorizat, pentru a garanta calitatea produsului și, în special, pentru a preveni orice alterare a caracteristicilor descrise la punctul 3.2.

Într-adevăr, amestecul de bucăți mărunte de carne macră și de grăsime, fin măcinate, face ca feliile să fie deosebit de delicate, atât la manipulare, cât și la feliere. Pregătirea produsului pentru feliere presupune înlăturarea membranei, cu expunerea directă a părții comestibile la mediul extern; expunerea la condiții de mediu necontrolate pentru perioade necunoscute duce la modificarea caracteristicilor produsului, producând fenomene de oxidare, modificări ale culorii și o pierdere excesivă de umezeală care antrenează o degradare a consistenței feliilor și a pronunțatei componente aromatice care trebuie să caracterizeze acest produs. Pentru a garanta și a menține stabilitatea caracteristicilor originale ale produsului, este esențial ca operatorii să vină în contact cu produsul în condiții specifice și pentru o perioadă de timp redusă.

Posibilitatea ca produsul destinat felierii să fie conservat pentru perioade necunoscute în condiții diferite față de cele stabilite ar putea antrena apariția unor caracteristici opuse și nedorite precum râncezirea, uscarea, formarea de mucegaiuri anormale, umflarea sau înnegrirea, generând astfel gusturi, arome și o consistență diferite de cele proprii produsului.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea „Finocchiona” trebuie să figureze cu caractere clare, indelebile, în culori puternic contrastante în raport cu cea a etichetei; ea trebuie să se diferențieze clar și să aibă dimensiuni superioare – în orice caz, nu mai mici de 3 mm – față de orice altă inscripție de pe etichetă și trebuie să fie urmată imediat de mențiunea „Indicație geografică protejată” (Indicazione Geografica Protetta) sau de acronimul „IGP”. Pe etichetă trebuie să figureze întotdeauna logoul comunitar al „IGP”, eventual însoțit de mențiuni conforme cu Regulamentul (CE) nr. 628/2008 al Comisiei (3). Pe lângă acestea, pe etichetă este permisă și utilizarea unor mențiuni care fac referire la întreprinderi, nume, denumiri comerciale, mărci private sau consorții, cu condiția ca acestea să nu aibă caracter laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul/consumatorul. Referirea la numele crescătoriei de porcine în care au fost crescuți porcii din care provine produsul este permisă doar în cazul în care materia primă provine exclusiv de la aceste crescătorii.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a salamului „Finocchiona” IGP cuprinde întregul teritoriu continental al Toscanei, cu excepția insulelor, ea corespunzând zonei în care a fost consolidată, de-a lungul timpului, producția acestui salam tipic.

5. Legătura cu aria geografică

Teritoriul de producție al salamului „Finocchiona” IGP se caracterizează prin prezența unei fâșii muntoase la nord și la est, care marchează hotarele acestui teritoriu și printr-o amplă zonă colinară, găzduind vii, suprafețe împădurite și pășuni pentru creșterea animalelor în aer liber, care coboară spre câmpiile litorale de la vest.

Sistemul de creștere a animalelor în parte (mezzadria), care a fost utilizat de exploatațiile agricole până în anii '70, fiind apoi înlocuit în mare parte cu sistemul de exploatare în proprietate, a permis nu doar să se păstreze în teritoriu creșterea porcinelor din rasa istorică Cinta Senese, care între timp s-a confruntat și a depășit și riscul de extincție, precum și a porcinelor de rasă albă de la care provine materia primă prelucrată de mezelarii toscani, ci și să se transmită priceperea operatorilor specializați și tehnicile de prelucrare artizanale necesare pentru obținerea salamului „Finocchiona”. Cărnurile, vinul și prezența răspândită a feniculului spontan au contribuit la formarea gustului operatorilor întreprinderilor producătoare de mezeluri, care sunt depozitarii unor metode productive perfecționate și artizanale, patrimoniu de tehnici și practici seculare transmise până în prezent în unitățile de prelucrare situate pe întregul teritoriu.

Principala caracteristică ce diferențiază salamul „Finocchiona” și îi conferă unicitate în peisajul mezelurilor este aroma pronunțată și inconfundabilă de fenicul, utilizat în pastă sub formă de semințe și/sau flori și consistență moale a feliei care uneori tinde să se fărâmițeze în momentul tăierii. Gustul este proaspăt și apetisant, niciodată acid.

Felia este formată dintr-o pastă cu porțiuni de grăsime distribuite în așa fel încât să înconjoare porțiunile de carne macră, ceea ce face ca produsul să rămână moale chiar și după perioade îndelungate de maturare. Bucățile de grăsime și de carne macră, de dimensiuni medii-mari, nu au contururi bine definite. Felia prezintă culori care merg de la roșu sângeriu în părțile macre, la alb/alb trandafiriu în părțile grase, putându-se remarca de asemenea prezența semințelor și/sau a florilor de fenicul.

Salamul „Finocchiona” se bucură de o reputație istorică demonstrată de numeroase documente – printre care Vocabolario della lingua parlata, Rigutini e Fanfani, 1875; Vocabolario degli Accademici della Crusca, ediția din 1889, care subliniază legătura dintre salamul „Finocchiona” și teritoriul toscan – dar și de profesorul Italo Ghinelli, care, în 1977, a confirmat originea toscană a produsului. „Finocchiona” este unul dintre mezelurile cele mai larg răspândite în Toscana și este cotat în mod regulat în buletinele săptămânale ale produselor de mezelărie publicate de o renumită revistă de specialitate, difuzată la nivel național.

„Finocchiona” își datorează caracteristicile mai multor legături între mediul toscan unde își are originea și factorul uman a cărui interacțiune a permis, de-a lungul secolelor, perfecționarea unei metodologii de preparare. Alegerea originală a ingredientelor, în special a feniculului, care caracterizează numeroase rețete din bucătăria regională și care face parte din flora endemică a teritoriului de producție, indiscutabila vocație de mezelari, specificitatea know-how-ului datorată unui personal calificat, dotat cu aptitudini manuale și artizanale, care știe să aleagă și să finiseze bucățile cele mai bune de carne, să verifice gradul adecvat de omogenizare între grăsime și carnea macră, să aprecieze momentul în care salamul „Finocchiona” a dobândit consistența și suplețea adecvate, contribuie la crearea unui produs unic și incomparabil, a cărui reputație este este deja consolidată. De asemenea, utilizarea, în metoda de preparare istorică, a vinului în pasta salamului „Finocchiona” subliniază și ea legătura strânsă cu teritoriul, unde vinurile se bucură de recunoaștere mondială. Producția de cărnuri de calitate din rasa Cinta Senese a permis existența unui mare număr de întreprinderi de prelucrare în întreaga regiune, fapt ce a caracterizat și mai bine produsul și a consolidat, la nivelul consumatorilor, reputația și legătura dintre salamul „Finocchiona” și Toscana.

Salamul „Finocchiona”, nelipsit din platoul tipic de mezeluri toscane (affettati toscani), a traversat și frontierele naționale, cu prezențe în numeroase țări din Europa Centrală, precum și în țări din afara Uniunii Europene.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17.

(2) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(3) JO L 173, 3.7.2008, p. 3.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 385

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 15 noiembrie 2017

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 385/01	Comunicarea Comisiei – Majorarea automată a unui contingent tarifar autonom în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2265 al Consiliului	1
2017/C 385/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8586 – TPC/JSR/UMG/UBE/MR) ( 1 )	2

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2017/C 385/03 CON/2017/39	Avizul Băncii Centrale Europene din 4 octombrie 2017 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea CPC și cerințele pentru recunoașterea CPC din țări terțe (CON/2017/39)	3
2017/C 385/04 CON/2017/42	Avizul Băncii Centrale Europene din 11 octombrie 2017 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește obligația de compensare, suspendarea obligației de compensare, cerințele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea și supravegherea registrelor centrale de tranzacții și cerințele aplicabile registrelor centrale de tranzacții (CON/2017/42)	10

Nr. de ordine	Cod NC	Cod TARIC	Descriere	Volum contingentar anual (tone)	Taxă vamală contingentară	Perioadă contingentară
09.2759	ex 0302 51 10	20	Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus) și pești din specia Boreogadus saida, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților, proaspeți, refrigerați sau congelați, destinați prelucrării (2) (3)	90 000	0 %	1.1.2017-31.12.2017
	ex 0302 51 90	10
	ex 0302 59 10	10
	ex 0303 63 10	10
	ex 0303 63 30	10
	ex 0303 63 90	10
	ex 0303 69 10	10

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1745
JPY	yen japonez	133,29
DKK	coroana daneză	7,4414
GBP	lira sterlină	0,89585
SEK	coroana suedeză	9,8905
CHF	franc elvețian	1,1643
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,5923
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,566
HUF	forint maghiar	311,97
PLN	zlot polonez	4,2381
RON	leu românesc nou	4,6493
TRY	lira turcească	4,5477
AUD	dolar australian	1,5361
CAD	dolar canadian	1,4933
HKD	dolar Hong Kong	9,1645
NZD	dolar neozeelandez	1,7092
SGD	dolar Singapore	1,5978
KRW	won sud-coreean	1 309,46
ZAR	rand sud-african	16,8932
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7950
HRK	kuna croată	7,5520
IDR	rupia indoneziană	15 918,59
MYR	ringgit Malaiezia	4,9259
PHP	peso Filipine	60,070
RUB	rubla rusească	70,1633
THB	baht thailandez	38,829
BRL	real brazilian	3,8488
MXN	peso mexican	22,4266
INR	rupie indiană	76,8150

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 385/05	Rata de schimb a monedei euro	16
2017/C 385/06	Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru cele 28 de state membre aplicabile de la 1 decembrie 2017[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 ( JO L 140, 30.4.2004, p. 1 )]	17

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2017/C 385/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8639 – Cariparma/Caricesena, Carim, Carismi) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	18
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2017/C 385/08	Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	20