23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/1

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/2

—

anularea Hotărârii Tribunalului din 17 ianuarie 2017;

—

anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 februarie 2015 (cauzele conexate R 1809/2014-4 și R 1680/2014-4).

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/3

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/3

1)

Dispozițiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) trebuie interpretate în sensul că, în cazul unor aconturi încasate de o persoană impozabilă pentru prestarea unor servicii turistice, cărora li se aplică regimul special pentru agențiile de turism prevăzut la articolele 306-310 din Directiva 2006/112/CE, TVA-ul devine exigibil în momentul prevăzut la articolul 65 din Directiva 2006/112/CE?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 65 din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretat în sensul că, din acontul încasat de o persoană impozabilă pentru prestarea unor servicii turistice, cărora li se aplică regimul special pentru agențiile de turism prevăzut la articolele 306-310 din Directiva 2006/112/CE, se vor scădea costurile menționate la articolul 308 din directivă, suportate efectiv de persoana impozabilă, până la data încasării acontului?

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/4

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/4

—

anularea Directivei (UE) 2017/853 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme (1);

—

obligarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

—

anularea articolului 1 punctul 6 din directiva atacată în măsura în care completează articolul 5 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 91/477/CEE (2);

—

anularea articolului 1 punctul 7 din directiva atacată în măsura în care completează articolul 7 alineatul (4)a din Directiva 91/477/CEE;

—

anularea articolului 1 punctul 19 din directiva atacată în măsura în care:

—

obligarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/5

1)

O grevă internă organizată de sindicatul lucrătorilor unui operator de transport aerian constituie o „împrejurare excepțională” în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor (1) coroborat cu considerentul (14) al acestui regulament?

2)

Pentru exonerarea operatorului de transport aerian de obligația de plată a unor compensații în temeiul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor coroborat cu considerentul (14) al acestui regulament, este suficientă credibilizarea faptului că greva lucrătorilor este o împrejurare excepțională, care nu a putut fi evitată în pofida adoptării tuturor măsurilor rezonabile aflate la dispoziția operatorului sau este necesar să se facă dovada acestui fapt?

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/6

—

constatarea faptului că, în privința fiecăruia dintre următoarele depozite de deșeuri: Dragonja, Dvori, Rakek – Pretržje, Bukovžlak – Cinkarna, Suhadole, Lokovica, Mislinjska Dobrava, Izola, Mozelj, Dolga Poljana, Dolga vas, Jelšane, Volče, Stara gora, Stara vas, Dogoše, Mala gora, Tuncovec – steklarna, Tuncovec – OKP, și Bočna – Podhom, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31/CE, întrucât nu a adoptat măsurile necesare pentru a se proceda, cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) și cu articolul 13 din aceeași directivă, la închiderea acelor depozite de deșeuri care, în conformitate cu articolul 8 din aceeași directivă, nu au primit o autorizație care să le permită să funcționeze în continuare;

—

constatarea faptului că, în ceea ce privește depozitul de deșeuri Ostri Vrh, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (c) din Directiva 1999/31/CE, întrucât nu a adoptat măsurile necesare în materie de autorizare a lucrărilor necesare și de determinare a perioadei tranzitorii pentru punerea completă în aplicare a planului de ajustare și pentru a se conforma exigențelor aceleiași directive, cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 1 din anexa I, în termen de opt ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1) din această directivă;

—

obligarea Republicii Slovenia la plata cheltuielilor de judecată.

1.

În conformitate cu articolul 14 din Directiva 1999/31/CE (denumită în continuare „directiva”), statele membre trebuiau să ia măsurile necesare pentru ca depozitele de deșeuri existente – adică depozitele de deșeuri autorizate sau care funcționau deja la data punerii în aplicare a directivei menționate, și anume 16 iulie 2001 (în cazul Sloveniei, 1 mai 2004, când aceasta a aderat la Uniune) – să fie evaluate din perspectiva exigențelor directivei, iar pe baza acestor evaluări, fie să fie închise cât mai repede posibil, fie să se constate că ele sunt conforme exigențelor directivei, în perioada tranzitorie de opt ani care s-a încheiat la 16 iulie 2009. Acest termen se aplică și Sloveniei, căreia tratatele de aderare nu îi acordă nicio perioadă tranzitorie în această privință.

2.

Având în vedere declarațiile Republicii Slovenia în cadrul procedurii precontencioase și ținând seama de deciziile autorităților administrative slovene, astfel cum reies din diferitele autorizații de exploatare acordate în cursul procedurii de închidere și de administrare ulterioară închiderii, Comisia concluzionează pe bună dreptate că, în ceea ce privește șapte depozite de deșeuri (Mislinjska Dobrava, Volče, Izola, Dragonja, Dvori, Mozelj, Tuncovec – OKP), lucrările de închidere se află încă în faza de executare, motiv pentru care Comisia consideră că, în privința acestor depozite de deșeuri, Republica Slovenia nu s-a conformat încă obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din directivă.

3.

Pe baza analizei tuturor informațiilor disponibile și luând în considerare declarațiile Republicii Slovenia în cadrul procedurii precontencioase, precum și din cauza absenței unor probe contrare, reiese că cinci depozite de deșeuri (Bočna – Podhom, Dogoše, Mala gora, Tuncovec – steklarna in Stara vas) nu au primit încă o decizie finală de închidere, astfel cum impune articolul 14 litera (b), citit în coroborare cu articolul 13 litera (b), iar aceasta în pofida declarațiilor Republicii Slovenia potrivit cărora închiderea s-ar fi finalizat în mare parte. Acesta este motivul pentru care Comisia consideră că și în privința acestor cinci depozite de deșeuri, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit încă obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din directivă.

4.

Pe baza analizei tuturor informațiilor disponibile și luând în considerare declarațiile Republicii Slovenia în cadrul procedurii precontencioase, precum și din cauza absenței unor probe contrare, rezultă că opt depozite de deșeuri (Dolga vas, Jelšane, Stara gora, Rakek – Pretržje, Lokovica, Dolga Poljana, Bukovžlak-Cinkarna, Suhadole) nu au primit încă o decizie finală de închidere, astfel cum impune articolul 14 litera (b), citit în coroborare cu articolul 13 litera (b) din directivă, și că lucrările de închidere se află încă în desfășurare. Acesta este motivul pentru care Comisia consideră că și în privința acestor opt depozite de deșeuri, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din directivă.

5.

Republica Slovenia nu a prezentat niciodată vreo dovadă, înainte ca termenul de răspuns la avizul motivat să fi expirat (și nici până în ziua introducerii prezentei acțiuni), în sensul că, pentru depozitul de deșeuri Ostri Vrh, s-a eliberat o autorizație de mediu în vederea continuării exploatării, ceea ce i-ar fi permis să se conformeze obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 14 litera (c). În plus, Comisia constată că din autorizația de exploatare pe perioada procedurii de închidere și după închidere, obținută a posteriori, reiese că lucrările de închidere se află încă în desfășurare și trebuie să se finalizeze până la 30 mai 2019. În consecință, în speță, Republica Slovenia și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 din directivă.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/8

1)

Stabilește la 4 788 001 euro partea din amenda aplicată Laufen Austria AG pentru care răspunde individual, având în vedere încălcarea săvârșită în perioada cuprinsă între 12 octombrie 1994 și 28 octombrie 1999.

2)

Laufen Austria și Comisia Europeană suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente procedurilor în fața Tribunalului și în fața Curții.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/8

1)

Respinge acțiunea.

2)

Bayerische Motoren Werke AG suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)

Freistaat Sachsen suportă propriile cheltuieli de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/9

1)

Respinge acțiunea.

2)

VM Vermögens-Management GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)

DAT Vermögensmanagement GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/10

1)

Respinge acţiunea.

2)

Obligă AlzChem AG la plata cheltuielilor de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/10

1)

Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 24 iulie 2015 (cauza R 1985/2013-4).

2)

EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Aldi GmbH & Co. KG.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/11

1)

Anulează Decizia din 9 aprilie 2015 a Comisiei Europene în ceea ce priveşte recuperarea soldului de 3 959,38 euro în temeiul articolului 85 din Statutul Funcţionarilor Uniunii Europene şi al articolului 116 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene.

2)

Respinge în rest acţiunea.

3)

Doamna Évelyne Gillet suportă propriile cheltuieli de judecată.

4)

Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/12

1)

Anulează Ordonanța Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 13 iulie 2016, Siragusa/Consiliul (F-124/15).

2)

Trimite cauza spre rejudecare unei alte camere a Tribunalului decât cea care s-a pronunțat asupra prezentului recurs.

3)

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/12

1)

Nu mai este necesară pronunțarea asupra cererii de anulare a deciziei Comisiei din 19 septembrie 2016 de a nu atribui Louvers Belgium Co. contractul din cadrul cererii de ofertă OIB.02/PO/2016/012/703, nici asupra cererii de despăgubire în măsura în care vizează pretinsul beneficiu nerealizat ca urmare a neatribuirii contractului.

2)

Respinge ca fiind vădit nefondată cererea de despăgubire în măsura în care vizează cheltuielile și taxele de participare a Louvers Belgium Co. la procedura de cerere de ofertă OIB.02/PO/2016/012/703.

3)

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/13

1)

Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/13

—

Obligarea EASO la anularea și distrugerea documentului anonim care aduce atingere demnității umane cuprins în decizia motivată din 15 iunie 2016 și la adoptarea unei noi decizii în legătură cu Decizia EASO/ED/2015/358, postdatată și pe care se întemeiază Decizia de concediere EASO/HR/2015/607, a cărei anulare se solicită în cadrul cauzei T-610/16;

—

obligarea EASO la suprimarea diferitor dosare personale ale reclamantei și, în conformitate cu articolul 26 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, la păstrarea unui singur dosar în privința reclamantei, ale cărui acte să fie conforme cu statutul, și la retragerea din dosarul personal al reclamantei a documentelor manuscrise nepertinente care nu sunt identificate cu certitudine;

—

obligarea EASO la investigarea originii documentului EASO/ED/2015/358, precum și obligarea consiliului de administrație al EASO, în conformitate cu articolul 29 [alineatul (1)] litera (b) și cu articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul nr. 439/2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, să adopte măsuri împotriva deficiențelor din administrarea EASO și să o despăgubească pe reclamantă cu 30 000 de euro pentru încălcarea articolului 41 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene constând în adoptarea de către EASO a unei măsuri individuale cauzatoare de prejudicii;

—

obligarea EASO la investigarea hărțuirii morale a reclamantei la locul de muncă și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului hărțuirii morale la locul de muncă, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 30 000 de euro pentru această greșeală de serviciu de lungă durată;

—

obligarea EASO la investigarea divulgării de înscrisuri confidențiale referitoare la reclamantă către terți neautorizați și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului de divulgarea acestor înscrisuri, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 20 000 de euro pentru această greșeală de serviciu;

—

obligarea EASO la investigarea încălcării Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și obligarea EASO și a consiliului de administrație al acestuia să adopte măsuri împotriva responsabilului de încălcarea respectivă, precum și obligarea EASO la despăgubirea reclamantei cu 20 000 de euro pentru această greșeală de serviciu;

—

obligarea EASO la reintegrarea reclamantei în raporturi de muncă cu o durată neîntreruptă de cinci ani și, cu titlu de despăgubire, obligarea EASO la plata către reclamantă a salariului, a indemnizațiilor și a contribuțiilor la pensie ale angajatorului, corespunzătoare postului său pentru perioada în care nu și-a exercitat funcția, până la reintegrare;

—

cu titlu subsidiar, dacă EASO nu poate reintegra reclamanta în postul său, obligarea EASO să îi plătească reclamantei, cu titlu de despăgubire, salariul, indemnizația și contribuțiile la pensie ale angajatorului, corespunzătoare postului său pentru o perioadă neîntreruptă de cinci ani;

—

cu titlu de despăgubire, obligarea EASO la plata către reclamantă a sumei de 30 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit, constând în suferința psihologică cauzată de aplicarea de către EASO a dreptului de a fi ascultat cu nerespectarea spiritului articolului 41 alineatul (2) din cartă și

—

obligarea EASO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

1.

Primul motiv, întemeiat pe hărțuirea morală pe care a suferit-o în mod sistematic și repetat și care a fost organizată și condusă de superiorul ierarhic al reclamantei. Respectiva hărțuire s-a manifestat în special prin condiții de muncă neobișnuite în cursul perioadei de stagiu, în care au lipsit onestitatea și imparțialitatea și care a fost marcată de măsuri autoritare, manipulări și o critică publică inadecvată a reclamantei.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia motivată EASO/HR/2016/525 conține un document bazat pe declarații anonime care nu are nicio legătură cu concedierea reclamantei și care nu figurează în dosarul său personal.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că EASO a privat-o pe reclamantă de dreptul său la apărare adoptând documentul EASO/ED/2015/358 în mod retroactiv și încălcând articolul 41 alineatul (2) din cartă.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe defăimarea reclamantei de către EASO și în exteriorul EASO, în special prin transmiterea deciziei motivate EASO/HR/2016/525 Ombudsmanul European, decizie care conține un document nefondat, nepertinent și neconfirmat în ceea ce o privește pe reclamantă.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că EASO, cu încălcarea articolelor 17 și 19 din statut, a divulgat acte confidențiale referitoare la reclamantă către terți care nu aveau dreptul să aibă cunoștință de acestea.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că EASO a încălcat norme referitoare la coerența dosarelor, din moment ce păstrează două dosare personale diferite referitoare la reclamantă și refuză, cu încălcarea articolului 26 din statut, să considere determinante datele care figurează în dosarul personal deschis.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/15

—

declararea prezentei acțiuni admisibile și fondate;

—

anularea deciziei președintelui Parlamentului European din 26 august 2016, prin care au fost respinse cererile reclamantei din 28 aprilie 2016;

—

în măsura în care este nevoie, anularea deciziei președintelui Parlamentului European din 5 aprilie 2017, prin care a fost respinsă reclamația reclamantei din 25 noiembrie 2016;

—

obligarea pârâtului la plata de daune interese, pentru repararea prejudiciului moral al reclamantei evaluat ex aequo et bono la 25 000 de euro;

—

anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 26 aprilie 2016, prin care a fost respinsă reclamația din 16 ianuarie 2017 în măsura în care prin aceasta nu a fost reparat prejudiciul moral al reclamantei și obligarea pârâtului la plata de daune interese, pentru repararea prejudiciului moral al reclamantei evaluat ex aequo et bono la 25 000 de euro;

—

obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv privește deciziile din 26 august 2016 și din 5 aprilie 2017 și este compus din trei aspecte:

2.

Al doilea motiv privește decizia din 26 aprilie 2017 și se întemeiază pe o încălcare a articolului 41 din cartă care ar fi fost săvârșită de pârât, precum și pe o încălcare a obligației de motivare și de diligență, în măsura în care acesta din urmă susține că decizia pe care reclamanta o contesta printr-o reclamație a fost anulată și s-a luat decizia de a deschide o investigație și în măsura în care prin aceasta s-a decis că nu trebuia admisă cererea sa de despăgubire. Reclamanta consideră de asemenea că a suferit un prejudiciu separat care nu poate fi reparat prin anularea deciziei contestate. Potrivit acesteia, pârâtul trebuia nu numai să anuleze decizia atacată prin reclamație, ci și să repare acest prejudiciu.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/16

—

anularea deciziei contestate din 8 mai 2017 de respingere a ofertei reclamantei, prezentată în procedura de cerere de ofertă EIGE/2017/OPER/04, „Mutilarea genitală feminină: estimarea numărului de fete aflate în situație de risc”, precum și a deciziilor ulterioare de reținere a ofertei altui ofertant și de atribuire a contractului către acesta;

—

obligarea pârâtului la repararea prejudiciului suferit de reclamantă, precum și a unei dobânzi de 8 % sau, cu titlu subsidiar, obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri cu o dobândă de 8 %;

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament, a principului transparenței, a principiului de a acționa cu o anumită prudență și a obligației de respectare a confidențialității și prin care se invocă o eroare vădită de apreciere.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o motivare incoerentă și pe încălcarea principiului proporționalității cu ocazia aprecierii ofertei reclamantei.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la bună administrare.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/16

—

anularea Deciziei de punere în aplicare C(2017) 4136 a Comisiei din 26 iunie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în măsura în care exclude de la finanţarea din partea Uniunii anumite cheltuieli declarate de Portugalia şi referitoare la pretinsa nerespectare a plafoanelor şi a termenelor de plată;

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (JO 2006, L 171, p. 9, Ediţie specială, 14/vol. 2, p. 37).

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO 2009, L 30, p.16).

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 31 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO 2005, L 209, p. 1, Ediţie specială, 14/vol. 1, p. 193).

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatele (3) şi (17) din Regulamentul (CE) nr. 968/2006 al Comisiei din 27 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană (JO 2006, L 176, p. 32, Ediţie specială, 03/vol. 73, p. 52).

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/17

—

declararea acțiunii ca fiind admisibilă și fondată;

—

anularea regulamentului în litigiu (1);

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului la apărare: pârâta nu s-a asigurat că reclamanta era în măsură să își prezinte în mod adecvat și eficace punctul de vedere în cadrul procedurii de revizuire.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul în litigiu a fost adoptat ultra vires: pârâta ar fi acționat ultra vires din moment ce Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), iar nu pârâta, este singura autoritate responsabilă din punct de vedere legal de clasificarea sau de reclasificarea substanțelor, după cum prevede Regulamentul nr. 1272/2008 (2)

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe caracterul disproporționat al regulamentului în litigiu: regulamentul în litigiu este disproporționat din moment ce pârâta avea posibilitatea de a alege între mai multe măsuri și alegerea adoptării regulamentului în litigiu, care limitează utilizarea diflubenzuronului la culturi necomestibile, cauzează dezavantaje care sunt disproporționate în raport cu obiectivele urmărite.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/18

—

anularea deciziei de punere în executare atacate a Comisiei din 26 iunie 2017, în măsura în care, în cadrul controlului de conformitate, prin aceasta sunt excluse de la finanțarea de către Uniunea Europeană cheltuieli ale Republicii Elene în cuantum de 1 182 054,72 euro pentru corecții punctuale, prin intermediul unor rectificări financiare pe o bază forfetară din cauza unor carențe imputate în aplicarea eco-condiționării în cadrul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru anii de cerere 2012, 2013 și 2014, în conformitate cu cele expuse cu privire la fapte și la motivele anulării și

—

și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Prin intermediul primului motiv de anulare, reclamanta susține că corecția a fost impusă cu nerespectarea normelor, este afectată de o eroare de fapt, de o motivare lacunară și inexactă și încălcă principiile bunei administrări și echității, după cum se arată în detaliu în special în cadrul primului aspect al acestui motiv, pentru carențe imputate în privința unor diferite aspecte ale controlului cerințelor de reglementare în materie de gestionare și în privința unor aspecte particulare ale controlului cerințelor minime pentru îngrășăminte și pentru utilizarea unor produse fitosanitare și în cadrul celui de al doilea aspect al acestui motiv consacrat carenței imputate în analiza riscurilor.

2.

Al doilea motiv de anulare se întemeiază pe o lipsă de motivare, pe o eroare de fapt, pe nerespectarea principiului proporționalității în măsura în care în decizia atacată este respins calculul exact al incidenței financiare a carențelor identificate, presupunând că sunt dovedite, efectuat de autoritățile elene cu luarea în considerare a recomandărilor organului de conciliere al Comisiei.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/19

—

anularea Deciziei Comisiei Europene din 4 octombrie 2016 de respingere a cererilor reclamantei din 14 octombrie 2013;

—

la nevoie, anularea Deciziei Comisiei Europene din 26 aprilie 2017 de respingere a plângerii reclamantei din 5 ianuarie 2017;

—

despăgubirea reclamantei pentru prejudiciul moral și material suferit ca urmare a culpei pârâtei, evaluat la suma de 120 000 de euro (daune morale), 748 800 euro (beneficiul nerealizat) și 576 000 de euro (pierderea pensiei);

—

despăgubirea reclamantei pentru daunele cauzate în timpul și la capătul investigației referitoare la existența unui caz de hărțuire, evaluate la suma de 50 000 de euro;

—

rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări, pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pe încălcarea dreptului de a fi ascultat și pe încălcarea principiului contradictorialității.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe eroarea vădită de apreciere, pe săvârșirea unor erori de fapt și pe încălcarea articolului 35 a doua teză din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/19

—

declararea faptului că SRB a încălcat dreptul european prin Decizia SRB/EES/2017/08 adoptată la 7 iunie 2017, prin care a fost adoptată schema financiară de rezoluție privind instituția Banco Popular Español, S. A.;

—

în consecință, anularea actului menționat, precum și a eventualelor acteulterioare de punere în aplicare adoptate de SRB, toate acestea cu efect ex tunc.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/20

—

anularea deciziei (SRB/EES/2017/08) adoptate de Comitetul unic de rezoluție în ședința sa executivă din 7 iunie 2017 de instituire a unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A.;

—

anularea Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/21

—

anularea deciziei (SRB/EES/2017/08) adoptate de Comitetul unic de rezoluție în ședința sa executivă din 7 iunie 2017 de instituire a unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A.;

—

anularea Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/21

—

constatarea faptului că, prin adoptarea, în cadrul sesiunii sale executive din 7 iunie 2017, a Deciziei (SRB/EES/2017/08) de stabilire a unei scheme de rezoluție cu privire la entitatea financiară Banco Popular Español, S.A, Comitetul unic de rezoluție a încălcat dreptul european;

—

în consecință, anularea cu efecte ex tunc a actului menționat, precum și a actelor de executare ulterioare pe care Comitetul unic de rezoluție le-ar fi putut adopta.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/22

—

anularea deciziei atacate;

—

declararea nelegalității și a inaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

—

obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/22

—

să considere formulată acțiunea în anulare împotriva Deciziei Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017 (SRB/EES/2017/08), prin care se declară rezoluția entității Banco Popular și prin care se aprobă schema de rezoluție care trebuie aplicată acestei entități și, după finalizarea actelor de procedură pertinente, să îi admită în întregime pretențiile.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/23

—

anularea deciziei Parlamentului European din 14 iunie 2017 privind cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski 2017/2019(IMM);

—

obligarea Parlamentului European să îi plătească lui Mylène Troszczynski suma de 35 000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral suferit;

—

obligarea Parlamentului European să îi plătească lui Mylène Troszczynski suma de 5 000 de euro cu titlu de rambursare a cheltuielilor recuperabile;

—

obligarea Parlamentului European la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene (JO 2010, C 83, p. 266, denumit în continuare „protocolul”).

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 9 din protocol.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și a principiului bunei administrări.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și pe nelegalitatea deciziei atacate.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/24

—

în temeiul celor expuse la motivele 3.1-3.4 ale prezentei acțiuni, anularea ca neîntemeiată și contrară regulamentului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a instrumentului de rezoluție care constă în conversia în acțiuni nou emise de Banco Popular Español, S.A. a instrumentului de capital de nivel 2 referitor la bonuri subordonate emise de BPE Financiaciones, S.A., cu numărul ISIN XS0550098569, identificate ca #4, decis la articolul 6 alineatul 1 litera d) din decizie;

—

în cazul admiterii capătului de cerere formulat la punctul anterior, dat fiind că potrivit celor prevăzute în considerentul (91) și la articolul 85 alineatul (4) ultimul paragraf din directivă, anularea unei decizii luate de o autoritate de rezoluție nu afectează niciun act administrativ adoptat ulterior și nicio tranzacție încheiată ulterior pe baza deciziei anulate, obligarea Comitetului unic de rezoluție, conform articolului 87 alineatul (3) din regulament, să o despăgubească pe reclamantă pentru pierderea suferită ca urmare a anulării deciziei menționate la punctul anterior.

În acest scop, pierderea suferită de reclamantă este stabilită la valoarea actuală la data plății a sumei de 50 000 de euro corespunzătoare valorii nominale a bonului cu data scadenței la 22 octombrie 2020 emis de BPE Financiaciones, S.A. cu numărul ISIN XS0550098569 a cărui titulară era reclamanta la data deciziei, majorată cu dobânzi la rata anuală fixă de 6,873 % pe care le-ar fi produs bonul menționat de la 7 iunie 2017 (data deciziei) până la 22 octombrie 2020 (data scadenței bonului respectiv);

—

în subsidiar față de capetele de cerere cuprinse la punctele anterioare și în temeiul celor expuse la motivul 3.5 al prezentei acțiuni, obligarea SRB să o despăgubească pe reclamantă cu o sumă egală cu cea pe care aceasta ar fi perceput-o ca titulară a bonului cu numărul ISIN XS0550098569 emis de BPE Financiaciones, S.A. în cazul în care această societate ar fi fost lichidată la data deciziei ca o consecință a procedurii de insolvență ordinare, ținând seama de faptul că reclamanta nu a primit o compensație sau o contraprestație nici ca urmare a conversiei în acțiuni nou emise de Banco Popular Español, S.A. a bonului menționat al cărui titular era, nici în virtutea transmiterii acestor acțiuni către Banco Santander, S.A.;

—

în cazul în care (astfel cum consideră reclamanta) nu ar fi îndeplinite condițiile stabilite în legislația spaniolă pentru a se putea iniția împotriva BPE Financiaciones, S.A. o procedură de insolvență ordinară care ar conduce la lichidarea acestei societăți la data deciziei, stabilirea la 50 000 de euro a sumei care trebuie percepută de reclamantă cu titlu de despăgubiri, corespunzător valorii nominale a bonului menționat al cărui titular era emis de BPE Financiaciones, S.A.;

—

în cazul în care ar fi îndeplinite condițiile stabilite în legislația spaniolă pentru a se putea iniția împotriva BPE Financiaciones, S.A. o procedură de insolvență ordinară care ar conduce la lichidarea acestei societăți la data deciziei, calcularea cuantumului despăgubirii solicitate conform aprecierii care trebuie efectuate potrivit celor prevăzute la articolul 20 alineatele (16)-(18) din regulament;

—

în subsidiar față de capetele de cerere cuprinse la punctele anterioare și în temeiul celor expuse la motivul 3.6 al prezentei acțiuni, obligarea SRB la despăgubirea reclamantei cu o sumă proporțională cu cea care i-ar fi revenit în cazul în care s-ar fi convertit în acțiuni ale Banco Popular Español, S.A. toate bonurile subordonate emise de Banco Popular Español, S.A. existente la data deciziei care nu au fost convertite în acțiuni ale entității menționate conform celor prevăzute la articolul 6 alineatul 1 litera d) din decizie.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/25

—

anularea deciziei din 18 mai 2017 (nr. R/40/17) a Comisiei Europene și a tuturor deciziilor pe care se întemeiază aceasta;

—

obligarea pârâtei la reangajarea reclamantului;

—

obligarea Comisiei Europene la plata salariilor restante și a unei despăgubiri de 40 000 euro;

—

anularea reținerilor din salariu efectuate în mod ilegal;

—

rambursarea sumei de 6 818,81 euro, reținută din salariu în mod nelegal cu titlu de plăți primite excedentar;

—

obligarea Comisiei Europene la plata tuturor costurilor și a cheltuielilor de judecată și la rambursarea onorariilor de avocat, evaluate provizoriu la 10 000 euro.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de a fi ascultat, întrucât Comisia nu ar fi organizat decât de fațadă o procedură prealabilă de concediere.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe erori materiale care ar afecta decizia atacată, întrucât motivele pe care se întemeiază ar fi imprecise, nereale și neserioase.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe un exces de putere, întrucât Comisia l-ar fi concediat pe reclamant din cauza funcțiilor sale sindicale și a faptului că a luat un concediu parental.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 42 din Statutul funcționarilor, a clauzei 5.4 din Acordul-cadru revizuit privind concediul parental, astfel cum reiese din Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE (JO 2010, L 68, p. 13), a articolului 7 din Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană – Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reprezentarea lucrătorilor (JO 2002, L 80, p. 29), precum și a anexei IX la Statut, întrucât nu a fost respectată procedura disciplinară.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe lipsa de proporționalitate a sancțiunii.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/26

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă.

—

încălcarea articolelor 42, 60, 63, 75 și 76, precum și a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/26

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și a articolului 4 din Regulamentul nr. 207/2009

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/27

—

Anularea în partea care face obiectul prezentei acțiuni, a Deciziei de punere în aplicare nr. 2017/1144 a Comisiei Europene din 26 iunie 2017, notificată la aceeași dată, de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/27

—

anularea Deciziei de punere în aplicare C (2017) 4136 a Comisiei din 26 iunie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), sectorul fructelor și al legumelor, fonduri operaționale, în ceea ce privește Regatul Spaniei

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (1).

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 104 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 543/2011 și a principiului încrederii legitime.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 59 litera (c) punctul (iv), a articolului 60 alineatele (2) și (5) și a articolului 65 din Regulamentul (UE) nr. 543/2011, precum și a principiului încrederii legitime.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (2)

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/29

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1144 a Comisiei din 26 iunie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (1), în măsura în care prin aceasta se aplică Republicii Lituania o corecție financiară în cuantum de 4 207 894,93 euro;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

a apreciat în mod eronat insuficiența calității controalelor la fața locului efectuate de Lituania și a considerat că aceasta constituia o lacună în cadrul unor controale cheie, întrucât:

2.

a apreciat în mod eronat că trebuia considerată drept deficiență în cadrul unui control cheie calitatea controalelor privind caracterul rezonabil al costurilor efectuate în Lituania, întrucât:

3.

nu a ținut seama de prejudiciul realmente suferit de Uniunea Europeană ca urmare a cheltuielilor legate de angajarea de benevoli și a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a considerat că nu s-a controlat suficient dacă costurile activității legate de bunurile imobile îndeplineau cerințele și, prin urmare, a constatat în mod incorect o lacună în cadrul unui control cheie, întrucât:

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/30

—

declararea admisibilității și temeiniciei cererii;

—

anularea Regulamentului (UE) 2017/999 al Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO 2017, L 150, p. 7) în măsura în care include nPB în anexa XIV la Regulamentul REACH;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și

—

impunerea oricăror alte măsuri necesare.

1.

Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisia Europeană a unei erori vădite de apreciere prin faptul că nu a luat în considerare toate faptele relevante și a încălcat principiul bunei administrări.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 55 din Regulamentul REACH, contravine obiectivului privind competitivitatea al Regulamentului REACH și aduce totodată atingere dreptului de a desfășura activități comerciale.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisia Europeană a dreptului la apărare al reclamantelor și a obligației sale de motivare.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe atingerea adusă de către regulamentul atacat încrederii legitime a reclamantelor.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către regulamentul atacat a principiului proporționalității.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către regulamentul atacat a principiului egalității de tratament și nediscriminării.

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/31

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/32

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/32

23.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 357/32