11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/1

1.

La 22 iunie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) a înaintat o Recomandare privind o decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a articolului 22 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC și al BCE”) (BCE/2017/18) (1). La 12 iulie 2017, Consiliul a consultat Comisia cu privire la respectiva recomandare.

2.

Competența Comisiei de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 129 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) și pe articolul 40.1 din Statutul SEBC și al BCE.

3.

Comisia salută cu entuziasm inițiativa BCE de a recomanda legiuitorului o modificare a articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE pentru a permite BCE să reglementeze „sistemele de compensare pentru instrumente financiare” în scopuri legate de politica monetară, deoarece această inițiativă vine în completarea propunerii legislative a Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (2) prin adaptarea cadrului juridic aplicabil BCE. În acest mod, BCE ar putea să exercite în totalitate responsabilitățile băncilor centrale emitente în temeiul propunerii susmenționate a Comisiei în ceea ce privește sisteme de compensare pentru instrumentele financiare denominate în euro.

4.

Comisia împărtășește punctul de vedere al BCE potrivit căruia contrapărțile centrale (CPC-uri) sunt extrem de importante pentru Uniune și este de acord cu BCE că natura transfrontalieră, dar și importanța sistemică a compensării centrale capătă dimensiuni tot mai mari. De la adoptarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și ca urmare atât a factorilor determinați de piață, cât și a factorilor care țin de reglementare, volumul activității CPC în Uniune și la nivel mondial a crescut rapid ca amploare și domeniu de aplicare. Serviciile de compensare centrală contribuie la reducerea riscului sistemic prin gestionarea strictă a riscului de contraparte, printr-o mai mare transparență și prin utilizarea mai eficientă a garanțiilor. Compensarea centrală obligatorie a instrumentelor financiare derivate extrabursiere standardizate a fost un angajament asumat de către liderii G20 în 2009 și este deja pus în aplicare în Uniunea Europeană și la nivel mondial. De atunci, cota de instrumente financiare derivate extrabursiere compensate central a crescut și se preconizează că această expansiune va continua în anii următori, odată cu introducerea de noi obligații de compensare pentru alte tipuri de instrumente și cu creșterea numărului de operațiuni de compensare voluntare efectuate de către contrapărțile care nu fac încă obiectul unei obligații de compensare. Propunerea legislativă a Comisiei din 4 mai 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 într-un mod specific, pentru a îmbunătăți eficiența și proporționalitatea acestuia, va crea stimulente suplimentare pentru ca CPC-urile să ofere contrapărților servicii de compensare centrală a instrumentelor financiare derivate și să faciliteze accesul contrapărților financiare mici și al celor nefinanciare la serviciile de compensare. Totodată, piețele de compensare sunt bine integrate în Uniune, însă foarte concentrate în anumite clase de active și strâns interconectate. În mod inevitabil însă, creșterea cotei de compensare centrală înseamnă că există o mai mare concentrare a riscurilor în CPC. Comisia este de acord că acest fapt trebuie să fie abordat în mod corespunzător și a propus deja măsuri de reglementare în acest sens.

5.

Comisia este, prin urmare, de acord cu punctul de vedere al BCE conform căruia este posibil ca importanța sistemică tot mai mare a CPC-urilor să dea naștere unor riscuri care ar putea afecta sistemele de compensare, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra bunei funcționări a sistemelor de plăți și a punerii în aplicare a politicii monetare unice, afectând, în ultimă instanță, obiectivul principal al menținerii stabilității prețurilor.

6.

Comisia este, de asemenea, de acord cu BCE în privința faptului că Uniunea se confruntă cu o nouă provocare semnificativă ca urmare a retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, notificată la 29 martie 2017, deoarece cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012 nu se vor mai aplica în cazul CPC-urilor stabilite în această țară, iar numărul de instrumente financiare exprimate în monedele statelor membre care sunt compensate în țări terțe va spori substanțial.

7.

Se atrage atenția asupra faptului că, în temeiul articolului 127 alineatul (1) din TFUE, obiectivul principal al SEBC este menținerea stabilității prețurilor. La articolul 127 alineatul (2) din TFUE se stabilește că definirea și punerea în aplicare a politicii monetare, precum și promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți sunt unele dintre misiunile fundamentale care trebuie îndeplinite prin intermediul SEBC. Aceste misiuni sunt amintite și la articolul 3 alineatul (1) din Statutul SEBC și al BCE. Dat fiind că ele servesc obiectivului principal al SEBC de a menține stabilitatea prețurilor, îndeplinirea lor trebuie să contribuie la atingerea acestuia.

8.

La articolul 22 din Statutul SEBC și al BCE, intitulat „Sistemele de compensare și de plăți”, se prevede că BCE și băncile centrale naționale pot acorda facilități, iar BCE poate adopta regulamente în vederea asigurării eficienței și solidității sistemelor de compensare și de plăți în cadrul Uniunii și în raporturile cu țările terțe. Articolul 22 se regăsește în capitolul IV din Statutul SEBC și al BCE referitor la „Funcțiile monetare și operațiunile SEBC”, împreună cu alte dispoziții care permit BCE să îndeplinească misiunile fundamentale ale SEBC.

9.

Comisia înțelege modificarea recomandată de BCE pentru articolul 22 din Statutul SEBC și al BCE din perspectiva hotărârii pronunțate de Tribunal la 4 martie 2015 în cauza T-496/11, Regatul Unit/BCE (3). Potrivit hotărârii Tribunalului, competența de a adopta regulamente în temeiul articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE este unul dintre mijloacele puse la dispoziția BCE pentru a-și îndeplini misiunea, pe care o încredințează articolul 127 alineatul (2) TFUE Eurosistemului, de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți. Însăși această misiune servește obiectivului principal prevăzut la articolul 127 alineatul (1) din TFUE. În aceeași hotărâre, Tribunalul a statuat de asemenea că expresia „sisteme de compensare și de plată” utilizată la articolul 22 din Statutul SEBC și al BCE trebuie interpretată în lumina misiunii de a promova „buna funcționare a sistemelor de plată”, prin urmare posibilitatea oferită BCE prin articolul 22 din statut de a adopta regulamente „în vederea asigurării eficienței și solidității sistemelor de compensare și de plăți” nu trebuie înțeleasă în sensul că îi recunoaște o astfel de competență cu privire la ansamblul sistemelor de compensare, inclusiv cele referitoare la tranzacțiile cu titluri de valoare, ci trebuie considerată mai degrabă ca fiind limitată doar la sistemele de compensare și de plăți.

10.

Prin recomandarea înaintată, BCE urmărește o modificare a domeniului de aplicare al articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE pentru a include sistemele de compensare pentru instrumente financiare în sfera competenței sale de reglementare. Prin urmare, această modificare recomandată ar presupune o extindere a competențelor de reglementare ale BCE și împuternicirea BCE să adopte regulamente în ceea ce privește sistemele de compensare pentru instrumente financiare. Ar trebui să se ia act însă de faptul că, în conformitate cu articolul 34.1 din Statutul SEBC și al BCE, BCE poate adopta regulamente numai în măsura necesară punerii în aplicare a articolului 22 din respectivul statut.

11.

Prin propunerea sa legislativă din 13 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, Comisia urmărește să consolideze responsabilitățile băncilor centrale emitente în ceea ce privește CPC-urile autorizate sau recunoscute să își desfășoare activitatea în Uniune. Propunerea de consolidare a responsabilităților băncilor centrale emitente a fost dictată de potențialele riscuri pe care le-ar putea prezenta funcționarea necorespunzătoare a unei CPC pentru buna funcționare a sistemelor de plăți și pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice, ambele misiuni fundamentale ale SEBC, ceea ce ar afecta în ultimă instanță atingerea obiectivului principal de menținere a stabilității prețurilor. Rolul consolidat al băncilor centrale din SEBC prevăzut în propunerea legislativă a Comisiei este așadar compatibil cu obiectivul principal al SEBC și al BCE și cu îndeplinirea de către BCE a misiunilor fundamentale ale SEBC.

12.

Având în vedere că nici tratatul, nici Statutul SEBC și al BCE nu se referă explicit la sistemele de compensare pentru instrumente financiare sau CPC-uri, este extrem de important ca, pentru asigurarea securității juridice, BCE să fie împuternicită în mod clar, la articolul 22 din Statutul SEBC și al BCE, să adopte măsurile necesare cu privire la sistemele de compensare pentru instrumente financiare în vederea atingerii obiectivelor SEBC și a îndeplinirii misiunilor sale fundamentale. O astfel de împuternicire este în mod special necesară pentru ca BCE să poată îndeplini în totalitate rolul prevăzut pentru băncile centrale emitente în propunerea legislativă a Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

13.

Comisia ia act de faptul că BCE consideră că ar trebui să i se acorde competențe de reglementare (considerentul 7 din Recomandarea BCE/2017/18). În această privință, Comisia reamintește că propunerea sa legislativă de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 impune băncilor centrale emitente să participe la luarea deciziilor (obligatorii) în mai multe privințe în cadrul procesului de autorizare a CPC-urilor din Uniune sau de recunoaștere a CPC-urilor din țările terțe, precum și în cadrul supravegherii continue a CPC-urilor. În plus, propunerea legislativă a Comisiei din 13 iunie 2017 se bazează de asemenea pe principiul că băncile centrale emitente pot să impună cerințe suplimentare contrapărților centrale ale Uniunii și CPC-urilor din țări terțe considerate de importanță sistemică (CPC-uri de nivel 2) în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor de politică monetară [a se vedea în special articolul 21a alineatul (2) pentru CPC-urile din Uniune și articolul 25 alineatul (2b) litera (b) și articolul 25b alineatele (1) și (2) pentru CPC-urile din țări terțe]. Aceste sarcini pot fi interpretate ca depășind simpla supraveghere de către băncile centrale emitente a infrastructurilor sistemelor de compensare a titlurilor de valoare, putând fi considerate, din punct de vedere juridic, drept participare la reglementarea activității acestora. În cadrul stabilit în propunerea sa legislativă, Comisia consideră, prin urmare, că este oportun ca BCE să fie împuternicită să ia decizii și să adopte regulamente în măsura necesară în ceea ce privește sistemele de compensare pentru instrumente financiare.

14.

Noile competențe ale BCE în ceea ce privește CPC-urile în temeiul articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE ar interacționa cu cele ale altor instituții, agenții și organisme ale Uniunii în temeiul dispozițiilor referitoare la instituirea sau funcționarea pieței interne prevăzute în partea III din TFUE, inclusiv al actelor adoptate de Comisie sau de Consiliu în temeiul competențelor care le sunt conferite. Din perspectiva Comisiei, este extrem de important să se definească și să se diferențieze în mod clar sfera competențelor (de reglementare) ale diferitor instituții ale Uniunii pentru a se evita existența unor norme paralele sau contradictorii aplicabile CPC-urilor.

15.

Actele juridice ale Parlamentului European și ale Consiliului adoptate în temeiul dispozițiilor referitoare la instituirea sau funcționarea pieței interne prevăzute în partea III din TFUE, inclusiv actele adoptate de Comisie sau de Consiliu pe baza competențelor care le-au fost conferite, ar trebui să stabilească cadrul juridic general pentru sistemele de compensare a instrumentelor financiare și în special pentru autorizarea, recunoașterea și supravegherea CPC-urilor în dreptul Uniunii. Deși participarea BCE la procesul decizional în ceea ce privește CPC-urile din Uniune și din țări terțe și exercitarea competențelor sale de reglementare pentru a impune cerințe CPC-urilor în ceea ce privește sarcinile sale fundamentale ar urma să se desfășoare în mod independent, în temeiul articolului 130 din TFUE, în măsura necesară pentru a atinge obiectivul principal al SEBC, noile sale responsabilități ar trebui exercitate în concordanță cu cadrul general al pieței interne stabilit de Parlamentul European și de Consiliu sau de Comisie ori de Consiliu pe baza unor astfel de delegări de competențe și ar trebui, acolo unde este cazul, să respecte responsabilitățile instituționale și procedurile prevăzute în cadrul respectiv.

16.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia este de părere că modificarea recomandată de BCE pentru articolul 22 din Statutul SEBC și al BCE ar putea fi îmbunătățită prin clarificări suplimentare și ar trebui reformulată pentru a sublinia că aceste competențe decizionale și de reglementare ale BCE urmăresc atingerea obiectivelor SEBC și îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale. În plus, modificarea ar trebui să sublinieze faptul că aceste competențe trebuie exercitate într-un mod care să fie compatibil cu orice act adoptat de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul dispozițiilor referitoare la instituirea sau funcționarea pieței interne prevăzute în partea III din TFUE, precum și cu actele delegate adoptate de Comisie și cu actele de punere în aplicare adoptate de Consiliu sau de Comisie pe baza competențelor care le-au fost conferite.

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/5

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/6

—

accesul la informații;

—

accesul la proceduri; și

—

accesul la servicii de asistență și soluționare a problemelor.

—

eforturile depuse pentru a se asigura că indivizii continuă să controleze datele lor personale, inclusiv prin solicitarea „unei cereri explicite a utilizatorului” înainte de orice transfer de dovezi între autoritățile competente [articolul 12 alineatul (4)] și oferindu-i utilizatorului posibilitatea de a „previzualiza” dovezile care urmează să fie schimbate [articolul 12 alineatul (2) litera (e)];

—

eforturile depuse pentru a defini domeniul material de aplicare al principiului „o singură dată” [articolul 12 alineatul (1)]; și

—

cerința explicită de utilizare a datelor anonime și/sau agregate pentru colectarea de feedback relevant de la utilizatori și de date statistice (articolele 21-23);

—

în plus, aceasta salută propunerea de modificare a Regulamentului IMI, care confirmă și actualizează prevederile privind mecanismul de supraveghere coordonată prevăzut pentru IMI, în scopul asigurării unei abordări consecvente și coerente [articolul 36 alineatul (6) litera (b)];

—

în cele din urmă, mai multe prevederi generale care să arate angajamentul privind asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale indivizilor, inclusiv dreptul de protecție a datelor personale, precum cele din considerentele 43 și 44 și din articolul 29, sunt de asemenea, binevenite.

—

temeiul juridic pentru procesare,

—

limitarea scopului

—

și drepturile persoanelor vizate.

—

eforturile depuse pentru a se asigura că indivizii continuă să controleze datele lor personale, inclusiv prin solicitarea „unei cereri explicite a utilizatorului” înainte de orice transfer de dovezi între autoritățile competente [articolul 12 alineatul (4)] și oferindu-i utilizatorului posibilitatea de a „previzualiza” dovezile care urmează să fie schimbate [articolul 12 alineatul (2) litera (e)]; și

—

eforturile depuse pentru a defini domeniul material de aplicare al principiului „o singură dată” [articolul 12 alineatul (1)]

—

în plus, aceasta salută propunerea de modificare a Regulamentului IMI, care confirmă și actualizează prevederile privind mecanismul de supraveghere coordonată prevăzut pentru IMI, în scopul asigurării unei abordări consecvente și coerente [articolul 36 alineatul (6) litera (b)];

—

de asemenea, aceasta salută includerea organismelor Uniunii Europene în definiția actorilor IMI din propunere, care i-ar putea permite Comitetului european pentru protecția datelor („EDPB”) să beneficieze de posibilitățile tehnice oferite de IMI în vederea schimbului de informații.

—

Propunerea în sine nu constituie un temei juridic pentru schimbul de dovezi și că orice schimb de dovezi în temeiul articolului 12 alineatul (1) trebuie să aibă un alt temei juridic corespunzător, așa cum este cazul în cele patru directive menționate la articolul 12 alineatul (1) sau în conformitate cu legislația națională sau europeană aplicabilă;

—

temeiul juridic privind utilizarea sistemului tehnic menționat la articolul 12 pentru schimbul de dovezi reprezintă îndeplinirea unei sarcini de interes public, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (e) din GDPR; și că

—

utilizatorii au dreptul de a se opune procesării datelor lor personale în sistemul tehnic, în temeiul articolului 21 alineatul (1) din GDPR;

—

Propunerea nu reprezintă un temei juridic pentru utilizarea sistemului tehnic în vederea schimbului de informații în alte scopuri decât cele prevăzute în cele patru directive menționate sau în caz contrar, astfel cum se prevede în legislația națională sau europeană aplicabilă;

—

Propunerea nu urmărește în niciun fel furnizarea unei restricții în ceea ce privește principiul limitării scopului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) și articolul 23 alineatul (1) din GDPR.

—

ce face cererea „explicită” și cât de specifică trebuie să fie;

—

dacă cererea poate fi transmisă prin sistemul tehnic la care se face trimitere la articolul 12 alineatul (1);

—

care sunt consecințele dacă utilizatorul alege să nu facă „o cerere explicită” și

—

dacă o astfel de cerere poate fi retrasă. (Pentru recomandări specifice, a se vedea secțiunea 3.3 de mai sus).

—

Propunerea să clarifice care sunt alegerile utilizatorului care beneficiază de posibilitatea de a „previzualiza” datele care urmează să fie schimbate;

—

în special, articolul 12 alineatul (2) litera (e) trebuie să clarifice faptul că utilizatorului i se oferă posibilitatea de a previzualiza în timp util înainte ca dovezile să fie accesibile destinatarului și poate retrage cererea pentru schimbul de dovezi (a se vedea și recomandările noastre privind „cererile explicite”);

—

de exemplu, acest lucru se poate realiza prin inserarea de cuvinte la sfârșitul frazei la articolul 12 alineatul (2) litera (e): „înainte de a fi accesibilă autorității solicitante, iar acesta poate retrage cererea în orice moment”).

—

înlocuirea trimiterii la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din articolul 3 alineatul (4) cu trimiterea la articolul 12 alineatul (1) sau furnizarea unei alte soluții legislative care ar avea un efect similar;

—

de asemenea, AEPD subliniază că salută eforturile depuse în cadrul propunerii pentru a limita schimbul de informații la procedurile online menționate în anexa II și în cele patru directive menționate în mod specific;

—

prin urmare, aceasta recomandă ca domeniul de aplicare al propunerii să rămână definit în mod clar și să continue să includă anexa II și trimiterile la cele patru directive menționate în mod specific.

—

adăugarea GDPR la anexa Regulamentului IMI pentru a permite posibila utilizare a IMI în scopul protecției datelor; și

—

adăugarea autorităților de supraveghere a protecției datelor la lista de asistență și servicii de soluționare a problemelor menționate în anexa III.

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/10

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/12

(a)

tehnologia de lucru propusă (40 %);

(b)

capacitățile tehnice și financiare ale solicitantului (50 %);

(c)

taxa propusă pentru stabilirea drepturilor de uzufruct minier (10 %).

1.

pentru prospectarea zăcămintelor de gaze naturale:

2.

pentru explorarea zăcămintelor de gaze naturale:

3.

pentru prospectarea și explorarea zăcămintelor de gaze naturale:

Ministerstwo Środowiska [Ministerul Mediului]

Departament Geologii i Koncesji Geologicznych [Departamentul de Geologie și Concesiuni Geologice]

ul. Wawelska 52/54

00-922 Warszawa

POLSKA/POLAND

—

de pe site-ul web al Ministerului Mediului: www.mos.gov.pl

—

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/14

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/15

11.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 340/16

1.

La data de 3 octombrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

GETEC și Briva dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii comune.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni și printr-un contract de administrare sau prin orice alte mijloace într-o societate nou creată, care constituie o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii GETEC: furnizarea de servicii de contractare în domeniul energiei în Germania;

—   în cazul întreprinderii Briva: dezvoltarea de proiecte, construcții, vânzarea sau închirierea de bunuri imobile rezidențiale, comerciale și industriale destinate în special investitorilor strategici, în Germania și în Țările de Jos.

Întreprinderea comună va fi activă în conceperea, dezvoltarea, exploatarea și întreținerea sistemelor de producere și distribuție a energiei electrice, precum și în furnizarea de servicii de contractare în domeniul energiei pentru clădiri adaptate la nevoile individuale ale clienților, în implementarea de măsuri conexe pentru creșterea eficienței energetice și în dezvoltarea de noi modele de afaceri.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Următoarea trimitere trebuie specificată întotdeauna:

M.8627 – GETEC/Briva/JV

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos: