11.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 266/1

I.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

H.

II.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

H.

I.

J.

K.

L.

M.

III.

A.

A.1.

A.2.

A.3.

A.4.

B.

B.1.

B.2.

B.3.

B.4.

B.5.

C.

C.1.

C.2.

C.3.

C.4.

C.5.

C.6.

C.7.

D.

D.1.

D.2.

D.3.

D.4.

E.

E.1.

E.2.

E.3.

E.4.

F.

G.

IV.

Anexa I –

Anexa II –

Anexa III –

Anexa IV –

Anexa V –

Anexa VI –

1.

Prezentul raport analizează gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016. Raportul descrie utilizarea resurselor financiare, precum și evenimentele care au influențat în mod semnificativ activitățile din acest exercițiu (părțile I și II) și cuprinde o sinteză a rezultatelor obținute în comparație cu obiectivele stabilite pentru exercițiul 2016 (partea III).

2.

Raportul a fost întocmit în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (1), denumit în continuare „Regulamentul financiar”, și în conformitate cu articolul 227 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului financiar (2). Analiza efectuată se bazează pe conturile bugetare provizorii elaborate de contabil.

3.

Creditele curente finale ale Parlamentului pentru exercițiul 2016 s-au ridicat la 1 838 613 983 EUR, ceea ce reprezintă 19,39 % din plafonul de la rubrica V din cadrul financiar multianual (3). În tabelul 1 de mai jos este prezentată execuția bugetului Parlamentului European în cursul exercițiului 2016.

Tabelul 1

Utilizarea creditelor

4.

Volumul creditelor prevăzute în bugetul Parlamentului pentru 2016 a fost inițial de 1 838 388 600 EUR. În urma unui buget rectificativ (9) în valoare de 225 383 EUR, totalul creditelor din bugetul final pentru 2016 s-a ridicat la 1 838 613 983 EUR. Aceasta a reprezentat o creștere de 2,4 % față de bugetul final pentru 2015 (1 794 929 112 EUR).

5.

Angajamentele s-au ridicat la 1 823 844 172 EUR, reprezentând 99,2 % din creditele finale (2015: 99,1 %). Plățile s-au ridicat la 1 538 531 527 EUR, adică 84,4 % din angajamentele asumate (2015: 83,7 %).

6.

Reportările automate în exercițiul financiar 2017 s-au ridicat la 285 312 645 EUR, adică 15,6 % din totalul creditelor angajate (2015: 16,3 %). Nu a existat nicio reportare neautomată a creditelor în exercițiul 2017 în temeiul articolului 13 din Regulamentul financiar.

7.

Reportările automate în 2016 s-au ridicat la 289 323 907 EUR (2015: 277 911 825 EUR). Plățile efectuate în contul acestor reportări s-au ridicat la 267 999 422 EUR, respectiv 92,6 % (2015: 90,9 %). Cuantumul anulat a fost astfel de 21 324 484 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 15,8 % față de 2015 (25 315 611 EUR). Anulările au vizat în principal următoarele articole: articolul 2 0 0 „Clădiri”, articolul 1 0 0 „Indemnizații și alocații”, articolul 2 0 2 „Cheltuieli aferente clădirilor”, articolul 3 2 4 „Producție și difuzare”, articolul 4 0 2 „Contribuții în beneficiul partidelor politice europene” și articolul 4 0 3 „Finanțarea fundațiilor politice europene”. Anulările de la aceste șase articole reprezintă 82 % din cuantumul total al anulărilor.

8.

Sumele anulate și motivele principale pentru aceste anulări sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Motivele principale ale anulărilor de credite reportate automat din 2015 în 2016

9.

Veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2016 au fost de 183 381 513 EUR (2015: 176 367 724 EUR), inclusiv 30 589 787 EUR în venituri alocate (2015: 27 988 590 EUR).

10.

În tabelul 3 este prezentată, pe capitole, evoluția veniturilor între 2015 și 2016.

Tabelul 3

Evoluția veniturilor între 2015 și 2016

11.

Veniturile alocate disponibile în 2016 s-au ridicat la 30 589 787 EUR (2015: 27 988 590 EUR). Angajamentele s-au ridicat la 12 032 487 EUR, reprezentând o rată de angajare de 39 % (2015: 54 %). Plățile s-au ridicat la 7 602 676 EUR, adică 63 % din angajamentele asumate (2015: 83 %).

12.

Creditele din veniturile alocate reportate în 2016 includ o plată de 85 897 000 EUR efectuată de statul belgian la 27 ianuarie 2010 în legătură cu rambursarea costului terenului pe care se află clădirile D4 și D5 și a cheltuielilor de amenajare a acoperișului gării Bruxelles-Luxemburg. Această plată reprezintă un venit alocat extern în sensul articolului 21 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Cea mai mare parte a angajamentelor conexe acestor venituri vizează achiziția clădirii Martens, în conformitate cu decizia Biroului din 30 noiembrie 2011. În ceea ce privește acest proiect imobiliar, în 2016 au fost efectuate plăți în valoare totală de 74 250 579 EUR.

13.

Suma de 14 769 811 EUR (2015: 16 107 073 EUR), reprezentând 0,8 % din creditele finale (2015: 0,9 %), a fost anulată. Principalele motive de anulare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4

Motivele principale pentru anularea de credite curente în 2016

14.

În cursul exercițiului au fost aprobate șapte transferuri de tip C (inclusiv așa-numitul „transfer colector”), în conformitate cu articolele 27 și 46 din Regulamentul financiar. Angajamentele s-au ridicat la 66 655 000 EUR, respectiv 3,6 % din creditele finale (2015: șase transferuri, reprezentând 4,6 % din creditele finale). Președintele a autorizat 16 transferuri P de credite curente în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul financiar (11), care s-au ridicat la 18 233 548 EUR, adică 1,0 % din creditele finale (în 2015: șapte transferuri, reprezentând 0,4 % din creditele finale).

Tabelul 6

Analiza transferurilor C în funcție de categoria de cheltuieli și de scop

15.

Această secțiune prezintă utilizarea creditelor pe capitole bugetare, precum și în funcție de volumul lor relativ în buget și de evoluția lor față de exercițiul precedent. Patru capitole reprezintă 70 % din totalul angajamentelor. Acestea sunt capitolul 1 0 „Membrii instituției”, capitolul 1 2 „Funcționari și agenți temporari”, capitolul 2 0 „Clădiri și cheltuieli conexe” și capitolul 4 2 „Cheltuieli aferente asistenței parlamentare”.

16.

Tabelul 7 prezintă, pe capitole, evoluția creditelor angajate în 2016 față de exercițiul 2015. Figurile 1 și 2 ilustrează ponderile respective și evoluția între 2015 și 2016.

Tabelul 7

Evoluția creditelor angajate între 2015 și 2016

Figura 1

Repartizarea angajamentelor din 2016 pe capitole

Figura 2

Evoluția pe capitole a creditelor angajate între 2016 și 2015

17.

Salariul brut al unui deputat se ridică la 38,5 % din salariul de bază al unui judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (16). Principalul motiv al majorării angajamentelor de la postul 1 0 0 0 între 2015 și 2016 îl reprezintă ajustarea salarială de 3,3 %, cu efect de la 1 iulie 2016. Salariul lunar brut al deputaților a fost majorat la 8 484 EUR (8 213 EUR în perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016). Pentru perioada iulie-decembrie 2016 s-a plătit retroactiv o sumă totală de 1 199 190 EUR.

18.

Scăderea angajamentelor de la postul 1 0 0 4 „Cheltuieli de deplasare ordinare” față de 2015 și creșterea angajamentelor de la postul 1 0 0 5 „Alte cheltuieli pentru deplasări” se pot explica prin modificarea calendarului activităților Parlamentului. Creșterea numărului de săptămâni rezervate activităților parlamentare externe a condus la o scădere a volumului cheltuielilor de deplasare ordinare, în timp ce deplasările în statul membru în care au fost aleși deputații au tins să crească.

19.

În 2016, deputații au efectuat în total 29 641 de deplasări (17). Majoritatea deplasărilor au avut loc la Bruxelles (18 615) și la Strasbourg (8 687). 1 348 de deplasări au fost efectuate pentru reuniuni desfășurate în alte locuri din Uniunea Europeană, iar alte 991 pentru reuniuni în afara Uniunii Europene.

20.

Postul 1 0 0 6 este destinat să acopere cheltuielile cu activitățile parlamentare ale deputaților. Indemnizația a fost de 4 320 EUR lunar pentru fiecare deputat în 2016 (neschimbat față de 2015) și s-a plătit lunar, la cererea deputatului.

21.

Reducerea de la postul 1 0 2 0 „Indemnizații tranzitorii” între 2015 și 2016 reflectă efectul de eliminare treptată a acestor indemnizații în urma încheierii mandatului unor deputați după alegerile din 2014, care au solicitat o indemnizație tranzitorie (18). În decembrie 2016, numai 2 foști deputați au primit o indemnizație tranzitorie, comparativ cu 12 în iulie 2016, 25 la sfârșitul lunii decembrie 2015 și 51 în iulie 2015. În plus, o modificare a regulilor de compensare (19) a dus la redeschiderea a 21 de dosare în 2016 și la plăți ale indemnizației tranzitorii în valoare de 752 696 EUR.

22.

Postul 1 0 3 0 „Pensii pentru limită de vârstă (CID)” este destinat să acopere plata unei pensii pentru limită de vârstă după încheierea mandatului unui deputat care beneficiază de condițiile prevăzute de vechile reglementări, care au fost înlocuite la intrarea în vigoare a Statutului deputaților din 2009 (20). Dreptul la pensia pentru limită de vârstă dobândit înainte de data intrării în vigoare a statutului rămâne dobândit. În prezent, dispozițiile referitoare la pensie se aplică numai pentru deputații aleși în Franța sau în Italia, toți ceilalți deputați având dreptul să subscrie la sistemele de pensii organizate de autoritățile lor naționale. Deputații în Parlamentul European aleși în Italia, care nu beneficiau de un sistem de pensii la nivel național, și deputații în Parlamentul European aleși în Franța, care aveau un alt sistem de pensii decât membrii Adunării Naționale, au avut posibilitatea de a plăti la bugetul Parlamentului European contribuțiile calculate la fel ca acelea ale deputaților aleși în parlamentul național din Italia și Franța, pentru a dobândi aceleași drepturi de pensie ca cele de care beneficiază deputații aleși în parlamentul național. La sfârșitul lui 2016, existau 390 de beneficiari, în comparație cu 458 de beneficiari la sfârșitul lui 2015. Reducerea numărului de beneficiari explică scăderea angajamentelor de la postul respectiv între 2015 și 2016.

23.

Cheltuielile aferente funcționarilor și agenților temporari au reprezentat 625 820 200 EUR în 2016, fiind cea mai mare categorie de cheltuieli, cu o pondere de 34 % în totalul angajamentelor pentru exercițiul 2016. Această dinamică a fost determinată în principal de cea a postului 1 2 0 0 „Remunerații și indemnizații”, care reprezintă 99 % din creditele de la capitolul 1 2.

24.

Angajamentele de la postul 1 2 0 0 „Remunerații și indemnizații” se ridică la 621 577 767 EUR și au crescut cu 5 % față de exercițiul 2015. Această evoluție reflectă creșterea ratei de ocupare a posturilor și înglobează avansarea în carieră, precum și indexarea salariilor. Într-adevăr, în decembrie 2016, remunerațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai UE au fost majorate cu 3,3 %, cu efect de la 1 iulie 2016.

25.

Angajamentele de la postul 1 2 0 4 „Drepturi conexe începerii activității, transferului și încetării activității” s-au ridicat la 3 425 000 EUR; din cauza unui nivel mai ridicat al funcționarilor și al altor agenți care și-au început sau și-au încetat activitatea, aceste angajamente au crescut cu 34 % față de 2015.

26.

În 2016, 181 de funcționari și agenți temporari au fost angajați în cadrul Secretariatului General, iar alți 76 de agenți temporari au fost recrutați pentru grupurile politice. La 31 decembrie 2016, la Parlamentul European lucrau 6 181 de funcționari și agenți temporari, din care 5 375 în cadrul Secretariatului General și 806 pe lângă grupurile politice.

27.

În ceea ce privește defalcarea pe sexe, la 31 decembrie 2016 femeile reprezentau 59 % din personalul Parlamentului European, 33 % din șefii de unitate, 30 % din directori și 26 % din directorii generali. Graficul de mai jos prezintă defalcarea personalului pe grupe de funcții și pe sexe.

Figura 3

Defalcarea pe sexe a personalului din cadrul Parlamentului

Sursa: DG Personal.

28.

Principalul motiv pentru creșterea creditelor angajate în cadrul acestui capitol îl reprezintă faptul că angajamentele pentru alte categorii de personal au crescut cu 7,5 milioane EUR, în principal din cauza internalizării serviciilor de securitate. Un alt impact important l-a avut creșterea nevoii de interpretare externă în 2016 (2,2 milioane EUR în plus față de 2015). Angajamentele pentru traducerea externă au scăzut cu 16 %.

29.

Creșterea de la postul 1 4 0 0 „Alți agenți” se explică în principal prin faptul că au fost recrutați agenți contractuali în cadrul procesului de internalizare a serviciilor de securitate și prin indexarea salariilor. La 31 decembrie 2016 erau angajați 1 538 de agenți contractuali (31 decembrie 2015: 1 428, adică + 8 %). Distribuția agenților contractuali pe grupe de funcții (21) și pe sexe este prezentată în figura 4. De la acest post sunt acoperite remunerațiile, alocațiile și indemnizațiile prevăzute pentru ceilalți agenți, în special pentru agenții contractuali, contribuțiile patronale la diversele sisteme de asigurări sociale și efectele coeficienților de corecție aplicabili remunerațiilor acestor agenți, precum și angajarea de personal interimar.

Figura 4

Personalul contractual în 2016 defalcat pe grupe de funcții și pe sexe

Sursa: DG Personal.

30.

Modificările de la postul 1 4 0 2 „Cheltuieli privind interpretariatul” se explică prin modificarea caracteristicilor cererii, precum modificările aduse structurii calendarului privind activitățile Parlamentului și crearea a două noi comisii de anchetă. În plus, rata zilnică medie pentru interpreții de conferință auxiliari a crescut din cauza unei creșteri salariale, precum și a unei adaptări a diurnelor și a plafoanelor pentru cazare în cazul misiunilor. Angajamentele de la acest post acoperă onorariile, contribuțiile la asigurările sociale, cheltuielile de deplasare și indemnizațiile de ședere pentru interpreții de conferință auxiliari convocați de Parlament pentru a asigura interpretarea în cadrul reuniunilor pe care le organizează.

31.

Agenții interpreți de conferință au asigurat 52 121 de zile de interpretare în 2016 (cu 1,3 % mai mult față de 2015) pentru Parlament și alte instituții (22) (atunci când Parlamentului i s-a cerut să furnizeze acest serviciu).

32.

Evoluția postului 1 4 0 4 „Stagii, subvenții și schimburi de funcționari” se datorează în principal creșterii numărului de experți naționali detașați. Angajamentele acoperă remunerațiile, indemnizațiile, cheltuielile de deplasare și costurile cu asigurările de sănătate și de accident ale personalului din categoriile în cauză.

33.

Modificările de la postul 1 4 2 0 „Servicii de traducere externe” se datorează parțial externalizării mai reduse în 2016 și parțial faptului că prețul mediu pe pagină al traducerilor externalizate în cadrul noilor contracte în vigoare în 2016 a fost mai mic decât cel al traducerilor externalizate în cadrul contractelor semnate anterior.

34.

Angajamentele de la postul 1 6 1 2 „Perfecționare profesională” acoperă cheltuielile cu cursurile pentru îmbunătățirea competențelor personalului, precum și a performanței și eficacității instituției. În 2016, s-au înregistrat 5 618 participări la cursurile de limbi străine (2015: 5 606), 2 120 de participări la cursurile de informatică (2015: 2 284) și 874 de participări la cursuri de formare în domeniul financiar (2015: 1 233). La cursurile generale oferite intern s-au înregistrat 11 873 de participări (2015: 11 970), la cele externe 353 (2015: 341) (23).

35.

Reducerea angajamentelor de la postul 1 6 5 2 „Cheltuieli de funcționare curentă pentru restaurante și cantine” față de 2015 se poate explica prin punerea în aplicare a orientărilor strategice pentru modernizarea politicii de catering a Parlamentului pentru 2014-2019, adoptate de Birou la 10 iunie 2013. Pe baza acestor orientări, contractanții care furnizează servicii de catering în localurile Parlamentului nu mai sunt subvenționați la Bruxelles (din iulie 2015) și la Strasbourg (din noiembrie 2016).

36.

Creditele angajate de la postul 1 6 5 4 sunt destinate să acopere cota-parte a Parlamentului din totalul cheltuielilor Centrului pentru copii preșcolari și ale creșelor externe cu care a fost încheiat un contract (24). Motivul principal pentru această reducere l-a reprezentat diminuarea nevoilor globale, întrucât o serie de locuri în creșele private au rămas neocupate la Bruxelles și au fost necesare mai puține intervenții externe.

37.

Inițial, nu au existat credite înscrise în bugetul pentru 2016 la postul 2 0 0 1 „Plata chiriei pentru locațiunea pe termen lung”: creditele de la acest post au fost majorate cu 53 500 000 EUR până la sfârșitul exercițiului financiar, ca urmare a transferului colector. Toată suma a fost angajată pentru proiectul de extindere a clădirii Adenauer din Luxemburg (proiectul KAD).

38.

Angajamentele de la postul 2 0 0 5 „Construcția de clădiri” au acoperit cheltuielile și lucrările aferente proiectului KAD (25) în valoare de 11 113 598 EUR (2015: 8 969 858 EUR). De asemenea, au acoperit cheltuielile și lucrările aferente renovării clădirii Havel la Strasbourg, în valoare de 2 149 941 EUR (2015: 5 050 000 EUR), precum și proiecte la Bruxelles (în valoare de 4 525 268 EUR), în special în ceea ce privește debutul amenajării clădirii Martens.

39.

Postul 2 0 0 7 „Amenajarea spațiilor” este destinat să finanțeze proiecte de amenajare specifice și individuale, care nu implică lucrări recurente. Majorarea angajamentelor de la acest post în 2016 se datorează, în principal, unor investiții excepționale în securitatea clădirilor, ca urmare a situației de securitate diferite. Investițiile au vizat, printre altele, consolidarea intrărilor în clădiri, consolidarea geamurilor cu sticlă antiglonț și modernizarea perimetrului de securitate în afara clădirilor din Bruxelles și Strasbourg. Alte proiecte din Bruxelles au vizat, de exemplu, modernizarea ascensoarelor din clădirea Spinelli, spațiile pentru lectura documentelor confidențiale sau secrete și noul centru de primire a vizitatorilor din clădirea Atrium. Alte proiecte majore din Strasbourg au fost: lucrările de asigurare a securității spațiilor pentru IT și telecomunicații, repararea a diverse defecte și lucrările de reparare a stratului de protecție împotriva incendiilor în clădirea Weiss, transformarea a trei săli de reuniune din clădirea Pflimlin în birouri necompartimentate și amenajarea unui Parlamentarium de mici dimensiuni.

40.

Postul 2 0 2 2 „Întreținerea, mentenanța, gestionarea și curățenia clădirilor” acoperă costurile legate de întreținerea spațiilor (curățenie, spații verzi etc.) și întreținerea echipamentelor și a instalațiilor din clădiri (structură și finisaje, tehnici speciale, ascensoare etc.). Reducerea de la acest post față de 2015 se explică în principal prin raționalizarea serviciilor de curățenie, creșterea indicelui mai mică decât se preconizase și reducerea costurilor aferente unui contract de întreținere în urma amendamentelor negociate în 2015.

41.

Angajamentele înscrise la postul 2 0 2 6 „Securitatea și supravegherea clădirilor” acoperă în special cheltuielile cu paza și supravegherea clădirilor ocupate de Parlament în cele trei locuri de desfășurare a activității și la birourile de informare. Reducerea angajamentelor în 2016 este rezultatul încheierii procesului de internalizare a serviciilor de securitate la Strasbourg, al noilor dispoziții privind orele de deschidere și de închidere a clădirilor, precum și al renunțării la o clădire din Luxemburg.

42.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 0 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente de funcționare” vizează buna funcționare a sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului, în special sistemele centrului informatic și de telecomunicații, sistemul informatic al diverselor departamente și administrarea rețelei. Majorarea cu 3 % a angajamentelor de la acest post între 2015 și 2016 se referă la creșterea capacităților centrului de date pe bază anuală, rezultată în urma creșterii numărului de aplicații găzduite. În plus, contractele-cadru pentru întreținere sunt indexate anual, ceea ce a dus la noi creșteri ale cheltuielilor în 2016.

43.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 1 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente referitoare la infrastructură” vizează activitățile recurente de administrare și întreținere a sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului, în special a infrastructurilor pentru rețele, cablaje, telecomunicații, echipamente individuale și sisteme de vot. Majorarea cu 10 % a angajamentelor între 2015 și 2016 se explică, în principal, prin faptul că angajamentele bugetare aferente unui contract semnificativ au fost înscrise în bugetul 2015 doar pentru șase luni.

44.

Cheltuielile de la postul 2 1 0 2 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente legate de asistența generală oferită utilizatorilor” vizează activitățile recurente de asistență și sprijin general oferit utilizatorilor în ceea ce privește sistemele informatice și de telecomunicații ale Parlamentului, în special serviciile de asistență pentru deputați, precum și pentru aplicațiile administrative și legislative. Scăderea cu 7 % a angajamentelor între 2015 și 2016 la acest post se poate explica în principal prin transferurile interne de credite către alte posturi bugetare din domeniul TIC (26) realizate în urma unei reorganizări interne și a transferului de activități și responsabilități care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii bugetului pe 2016.

45.

Angajamentele de la postul 2 1 0 3 „Informatică și telecomunicații – Activități recurente de gestionare a aplicațiilor TIC” vizează activitățile recurente de administrare a aplicațiilor TIC ale Parlamentului, în special a aplicațiilor destinate deputaților, a celor legate de comunicare, precum și a aplicațiilor administrative și legislative. Angajamentele de la acest post au rămas stabile între 2015 și 2016.

46.

Angajamentele de la postul 2 1 0 4 „Informatică și telecomunicații – Investiții în infrastructură” acoperă investițiile în infrastructura sistemelor informatice și de telecomunicații ale Parlamentului, în special cele legate de sistemele centrului informatic și de telecomunicații, rețele, cablaje și sisteme de videoconferință. Principalul motiv al scăderii de 12 % de la acest post îl reprezintă alocarea a mai puține credite pentru achiziționarea de echipamente TIC individuale.

47.

Angajamentele de la postul 2 1 0 5 „Informatică și telecomunicații – Investiții în proiecte” acoperă investițiile legate de proiecte TIC existente sau noi. Investițiile includ aplicațiile destinate deputaților, aplicațiile din domeniul legislativ, administrativ și financiar și cele aferente gestionării TIC. Majorarea cu 78 % a cheltuielilor de la acest post între 2015 și 2016 se referă în principal la creditele suplimentare puse la dispoziție prin transferuri interne, în urma unei reorganizări interne și a transferului de activități în 2016, date fiind intenția de a gestiona anumite proiecte informatice într-un mod mai descentralizat, elaborarea de proiecte noi, de exemplu în domeniul digitalizării proceselor, și decizia ca anumite evoluții din cadrul programului e-Parlament să fie tratate mai devreme decât era prevăzut.

48.

Toate posturile de la acest capitol au contribuit la transferul colector C8. S-au depus eforturi constante pentru a ține sub control cheltuielile administrative curente. Modificarea de la articolul 2 3 7 „Mutări” se poate explica prin numărul insuficient de lucrători din depozitele de mobilier, care a condus la creșterea cererii de personal extern. Majorarea de la articolul 2 3 8 „Alte cheltuieli administrative” se datorează în principal necesarului mai ridicat de uniforme legat de procesele de internalizare a transportului deputaților (șoferi) și a serviciilor de securitate.

49.

În 2016, au avut loc 34 457 de misiuni (27) (2015: 34 459 de misiuni), totalizând 99 660 de zile de misiune (2015: 98 674 de zile). Cea mai mare parte a misiunilor au implicat deplasări între cele trei locuri de desfășurare a activității (Bruxelles: 4 546 de misiuni; Strasbourg: 21 393 de misiuni; și Luxemburg: 2 187 de misiuni). În afară de o creștere a numărului de zile de misiune, majorarea de la articolul 3 0 0 „Cheltuieli de misiune și de deplasare între cele trei locuri de desfășurare a activității ale personalului” se poate explica printr-o adaptare a diurnelor și a plafoanelor pentru cazare (de la 10 septembrie 2016), prima în nouă ani (28).

50.

Principalul motiv pentru creșterea de la articolul 3 0 4 „Cheltuieli diverse aferente reuniunilor” îl reprezintă cererea mai mare decât se preconizase de băuturi, în special de apă minerală, servite la reuniunile oficiale și administrative.

51.

Postul 3 2 4 4 acoperă subvențiile acordate grupurilor de vizitatori și cheltuielile de supraveghere și cu infrastructurile asociate, cheltuielile de gestionare a programului Euroscola și finanțarea de stagii pentru multiplicatorii de opinie din țări terțe. Angajamentele de la acest post au scăzut în comparație cu 2015 din cauza scăderii numărului de vizitatori în 2016, în urma atacurilor teroriste de la Bruxelles.

52.

Postul 3 2 4 2 „Cheltuieli de publicare, informare și participare la manifestări publice” cuprinde în special cheltuielile pentru publicații, activități de informare, relații publice, participarea la manifestări publice, târguri și expoziții în statele membre și în țările candidate, precum și cheltuielile legate de actualizarea Observatorului legislativ (OEIL). În 2016 se înregistrează o creștere limitată ca urmare a lansării, în al doilea semestru, a programului „Școli ambasadoare ale Parlamentului European” în toate statele membre. Acest program include diferite activități și urmărește să creeze o rețea de școli, profesori și studenți care să colaboreze cu Parlamentul European, deputații și birourile de informare, pentru a sensibiliza cu privire la democrația parlamentară europeană și la valorile cetățeniei europene (a se vedea punctul 117 de mai jos).

53.

Postul 3 2 4 8 „Cheltuieli pentru informare audiovizuală” acoperă cheltuielile de funcționare a sectorului audiovizual, transmiterea în direct pe internet a ședințelor plenare și a reuniunilor comisiilor parlamentare și crearea de arhive adecvate care să le garanteze cetățenilor accesul permanent la aceste informații. Majorarea substanțială de la acest post între 2015 și 2016 a fost consecința mai multor evenimente excepționale neprevăzute care au trebuit să fie acoperite și a interesului tot mai mare manifestat de deputați și de unele canale de televiziune noi față de instalațiile audiovizuale ale DG COMM.

54.

În 2016, producția de materiale audiovizuale a generat 1 831 de proiecte pentru „Europe by Satellite” (ședințe plenare, reuniuni ale comisiilor, evenimente politice etc.), serviciul foto a acoperit 4 009 evenimente (inclusiv 2 094 de cereri din partea unor deputați). Au fost produse 1 841 de proiecte radio, 3 861 de filmări stand-up cu camere Voxbox, 1 038 de proiecte multimedia și 2 106 de televiziune. Sistemul Teletrax (218 canale reprezentând 80 % din publicul european) a monitorizat 208 organe mass-media care au utilizat imagini produse de serviciile Parlamentului. Aceste imagini au fost utilizate de 66 251 de ori pentru o durată totală de 610 ore.

55.

Majorarea de 4 % de la postul 3 2 1 0 „Achiziția de expertiză pentru serviciile de cercetare parlamentară, biblioteca și arhivele” față de 2015 se poate explica prin creșterea cererii (și a ofertei) de produse de cercetare, inclusiv de activitate editorială, precum și prin creșterea numărului de evenimente organizate. În plus, costurile aferente surselor de informare online au fost mai mari, întrucât oferta este adaptată pentru a răspunde nevoilor de informare ale deputaților.

56.

În ceea ce privește postul 3 2 0 0 „Achiziționarea de servicii de expertiză”, reducerea între 2015 și 2016 se datorează, în principal, serviciilor de expertiză legate de proiectele informatice în întârziere care au fost suspendate.

57.

Articolul 4 0 0 „Cheltuieli administrative de funcționare, activități politice și de informare ale grupurilor politice și ale deputaților neafiliați” acoperă cheltuielile de secretariat, administrative și de funcționare și cheltuielile legate de activitățile politice și de informare pentru grupurile politice și deputații neafiliați. Majorarea de 3 % a angajamentelor de la acest articol față de 2015 se datorează în principal faptului că 2016 a fost primul an complet de existență a Grupului ENF (înființat la 15 iunie 2015).

58.

Articolele 4 0 2 și 4 0 3 acoperă subvențiile acordate pentru a sprijini programul anual de lucru al partidelor politice la nivel european sau al fundațiilor politice la nivel european. Partidele politice la nivel european contribuie la formarea unei conștiințe politice europene și la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii (29). O fundație politică la nivel european înseamnă „o entitate sau o rețea de entități care […] este afiliată unui partid politic la nivel european și care, prin activitățile sale, în cadrul obiectivelor și al valorilor fundamentale urmărite de Uniunea Europeană, sprijină și completează obiectivele partidului politic la nivel european” (30).

59.

Pentru partidele și fundațiile politice la nivel european, rata maximă posibilă de cofinanțare de către Parlament este de 85 % din cheltuielile eligibile (31). Majorarea de la ambele articole între 2015 și 2016 este rezultatul deciziilor Biroului referitoare la acordarea de granturi.

60.

Deputații pot folosi indemnizația de asistență parlamentară pentru a angaja asistenți parlamentari acreditați (care lucrează la Bruxelles sau la Strasbourg în temeiul unui statut specific) sau asistenți locali (32) (care lucrează în circumscripțiile deputaților în temeiul unor contracte încheiate conform dreptului național). Pentru asistenții locali, indemnizația acoperă facturile, salariile și cheltuielile de deplasare. Pentru asistenții parlamentari acreditați sunt acoperite salariile, alocațiile și cheltuielile de misiune, precum și cheltuielile legate de cursurile de formare profesională externe.

61.

Creșterea angajamentelor între 2015 și 2016 se datorează faptului că, în urma deciziei autorității bugetare, pachetul financiar pentru asistența parlamentară a fost majorat, începând cu 1 ianuarie 2016, cu 1 500 EUR pe lună pentru fiecare deputat.

62.

La 31 decembrie 2016, la Parlament lucrau 1 924 de asistenți parlamentari acreditați, 2 247 de asistenți locali aveau contracte de muncă cu deputații (dintre care 68 prin intermediul grupărilor de deputați) și se înregistrau 685 de furnizori de servicii (în afara agenților de plată) și 731 de agenți de plată (dintre care 34 prin intermediul grupărilor). În medie, fiecare deputat a angajat 2,6 asistenți acreditați și 3,0 asistenți locali (33). În 2016, numărul asistenților locali angajați de fiecare deputat varia de la 0 la 20. În timp ce 122 de deputați nu aveau niciun asistent local la sfârșitul anului 2016, 19 deputați au recrutat peste 10 angajați în statul membru în care au fost aleși. La sfârșitul anului 2016, 423 de deputați nu aveau niciun contract în curs cu furnizori de servicii.

63.

Plățile din 2016 legate de asistenții parlamentari locali domiciliați în afara zonei euro au fost efectuate la o rată fixă de schimb pentru tot anul între moneda euro și celelalte monede (rata din luna decembrie 2015), conform reglementărilor în vigoare.

64.

În cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015, Biroul a adoptat o serie de modificări la Normele de aplicare a Statutului deputaților. Atât administrația, cât și deputații au trebuit să se adapteze la noile practici introduse de aceste modificări. Noile dispoziții au fost puse în aplicare pe parcursul exercițiului 2016.

65.

Acest capitol a reprezentat 0,02 % din angajamentele din 2016, cu o valoare totală de 420 000 EUR (400 000 EUR în 2015).

66.

Capitolele de la acest titlu includ exclusiv credite provizorii, care pot fi angajate doar în urma unui transfer prealabil către un post operațional. Transferurile de credite provizorii au fost analizate în secțiunea I din prezentul raport. Creditele inițiale de la acest titlu s-au ridicat la 6 000 000 EUR (2015: 11 700 000 EUR), ceea ce reprezintă 0,3 % din bugetul total pentru 2016.

67.

În 2016, activitatea legislativă s-a intensificat substanțial, pe măsură ce Parlamentul s-a apropiat de jumătatea legislaturii 2014-2019. Direcțiile generale ale Parlamentului European pentru servicii de cercetare parlamentară, politici interne și politici externe au furnizat deputaților în Parlamentul European și comisiilor parlamentare asistență și informații în cadrul activității lor parlamentare. Raționalizarea și modernizarea sectoarelor-cheie ale administrației Parlamentului a continuat.

68.

Un eveniment politic marcant în 2016 a fost referendumul care a avut loc la 23 iunie 2016 în Regatul Unit („votul Brexit”). Președintele Parlamentului European a subliniat faptul că, atât timp cât Regatul Unit este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, deputații britanici și personalul britanic din Parlamentul European se bucură de exact aceleași drepturi și obligații ca și toți ceilalți deputați și membri ai personalului din Parlament. Referendumul a avut un impact considerabil asupra direcțiilor generale politice, care au fost invitate să urmărească acest proces și să elaboreze materiale analitice bazate pe activități de informare pentru a evalua impactul retragerii Regatului Unit asupra domeniilor de politică și a legislației în domeniile lor de competență.

69.

De asemenea, anul 2016 a fost marcat de o deteriorare a contextului de securitate și de atacuri teroriste. La 22 martie 2016, au avut loc atacuri coordonate la aeroportul din Bruxelles și la stația de metrou Maelbeek, în apropierea clădirilor Parlamentului de la Bruxelles. Starea de alertă la Parlament a fost ridicată până la nivelul portocaliu în perioada 22-29 martie 2016 și a rămas la nivelul galben pentru tot restul anului în cele trei locuri de desfășurare a activității și la birourile de informare. Atacul terorist a determinat atât luarea unor măsuri imediate pentru a consolida securitatea, în principal la Bruxelles, cât și realizarea unei analize a activităților instituției din perspectiva acestei noi constrângeri.

70.

Obiectivele urmărite și rezultatele obținute în 2016, prezentate în continuare, se bazează pe prioritățile și deciziile Biroului din 2016, pe orientările adoptate de Parlament în rezoluțiile sale bugetare și pe obiectivele și rezultatele Portofoliului de proiecte parlamentare (34).

71.

Climatul de securitate turbulent a încurajat o cooperare consolidată în materie de securitate cu autoritățile naționale din țara gazdă, în special cu autoritățile belgiene.

72.

A fost creat un Grup de lucru la nivel înalt pe teme de securitate, constând într-un număr foarte mic de participanți. S-au discutat două chestiuni principale: necesitatea de a elabora o definiție clară și autorizată a „cartierului european” și crearea unui organism unic în cadrul autorităților belgiene pentru inspecția, monitorizarea și punerea în aplicare a oricăror aspecte legate de securitate în acest cartier. Alte aspecte cu caracter mai general au fost, de asemenea, discutate, cum ar fi acoperirea CCTV, măsuri de securitate specifice pentru evenimente care au loc pe drumurile publice, oficializarea unui acord privind prezența forțelor militare și de poliție chiar în situații de alertă de securitate minime și examenul de securitate al furnizorilor de servicii externi angajați de instituțiile europene. S-a ajuns la acorduri cu autoritățile naționale cu privire la aceste aspecte.

73.

La 9 martie 2015, Biroul a aprobat proiectul iPACS (integrated Physical Access Control System – un sistem integrat de control al accesului fizic), care vizează dobândirea de noi tehnici de securitate și, astfel, consolidarea securității instituției, prin instrumente tehnologice moderne, integrate, neinvazive și capabile să asimileze evoluțiile tehnologice viitoare.

74.

În conformitate cu decizia Biroului, a fost elaborat un calendar care prevede punerea în aplicare treptată în cele trei locuri de desfășurare a activității și o durată globală estimată la cinci ani.

75.

Punerea în aplicare a acestui proiect a fost deja inițiată în cursul exercițiului financiar 2015, odată cu finalizarea procedurilor de licitație pentru achiziționarea de instrumente IT și de expertiză.

76.

În cursul exercițiului financiar 2016, procedurile de licitație referitoare la echipamentele tehnice au fost finalizate.

77.

În plus, Biroul a solicitat să se consolideze și să se reorganizeze intrările în toate clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității pe baza unui nou concept de securitate. În acest context, trebuie remarcat faptul că toate intrările în diferitele clădiri ale Parlamentului de la Bruxelles renovate în cursul exercițiilor financiare 2015 și 2016 au fost dotate, cu această ocazie, cu noi echipamente de control al accesului și au fost integrate în noul sistem central iPACS.

78.

Intrarea în funcțiune a noilor legitimații echipate cu o nouă tehnologie securizată va fi realizată în mod progresiv pe parcursul exercițiului financiar 2017, cu o ușoară întârziere față de calendarul inițial de punere în aplicare. Această întârziere este justificată prin alegerea de a echipa aceste legitimații cu cipuri electronice de ultimă generație, fiind așadar legată de disponibilitatea acestora pe piață.

79.

Începând din 2014, Biroul a luat o serie de decizii menite să adapteze nivelul de securitate și protecție a clădirilor Parlamentului la noile tipuri de riscuri, aceste clădiri fiind achiziționate și concepute înainte de răspândirea terorismului. În aprilie 2016, Biroul a aprobat o actualizare cuprinzătoare a tuturor lucrărilor de securizare și a investițiilor legate de securitate aprobate anterior pentru Bruxelles și Strasbourg, precum și a planificării acestora pentru exercițiile financiare 2016 și 2017.

80.

În același timp, Biroul a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri pentru a consolida securitatea și nivelul de protecție a clădirilor centrale ale Parlamentului de la Bruxelles și Strasbourg împotriva riscurilor de atentat sau de pătrundere prin efracție, prin crearea unui perimetru extern în jurul acestora.

81.

Biroul a solicitat, prin urmare, să se consolideze și să se reorganizeze intrările în toate clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității pe baza unui nou concept de securitate, capabil să garanteze în același timp un mediu de lucru sigur și liniștit pentru activitățile parlamentare și menținerea deschiderii către cetățeni care caracterizează această instituție.

82.

În cadrul reuniunii sale din 11 aprilie 2016, Biroul a adoptat propunerea de internalizare a serviciilor de transport pentru deputați. Obiectivul principal al internalizării îl reprezintă îmbunătățirea securității deputaților, întrucât Parlamentul va fi în măsură să efectueze investigații de securitate înainte de angajarea șoferilor și să asigure formarea continuă și monitorizarea personalului său. Recrutarea de noi șoferi cu statut de agenți contractuali a debutat la începutul anului 2017.

83.

2016 a fost primul an în care Serviciul de cercetare pentru deputați a fost complet operațional în ceea ce privește efectivul său de personal, nivelul de specializare politică și gama de produse și servicii puse la dispoziția deputaților. Pe lângă furnizarea de răspunsuri la numeroase întrebări din partea deputaților sau a birourilor acestora, Serviciul a generat, de asemenea, un număr tot mai mare de publicații pentru deputați și instituție în ansamblu, toate concepute să fie clare, cu un conținut bogat, accesibile și ușor de citit.

84.

Există mai multe tipuri de publicații, care diferă ca lungime și detalii. „Notele pe scurt” prezintă un rezumat de una-două pagini pe un anumit subiect, în timp ce „briefingurile” oferă o prezentare mai detaliată a unei politici, a unei teme sau a unui act legislativ și au o lungime de până la douăsprezece pagini. O analiză mult mai cuprinzătoare și mai detaliată cu privire la aceste subiecte o furnizează „analizele aprofundate și studiile”. Per ansamblu, în 2016, SCD a generat 746 de publicații tipărite, dintre care 330 au fost „note pe scurt”, 384 „briefinguri” și 32 „analize aprofundate și studii”.

85.

De asemenea, SCD a colaborat strâns cu cele două comitete consultative ale UE – Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – astfel cum se prevede în acordurile de cooperare semnate cu acestea în 2014 și a furnizat servicii organismelor respective răspunzând la solicitări specifice de servicii de cercetare și de acordare de sprijin sub alte forme. Aproximativ 150 de astfel de lucrări au fost furnizate în 2015 și 2016, astfel cum se prevede în acordurile în cauză.

86.

Biblioteca Parlamentului, pe lângă funcția de bibliotecă clasică, oferă și acces digital și online pentru deputați și personal la o gamă foarte largă de surse de informare, inclusiv la numeroase reviste, baze de date, știri și alte surse de informare pe bază de abonament.

87.

În plus, noua unitate pentru drept comparat înființată la sfârșitul anului 2015 a inițiat cu succes un proces de creare a unei colecții de lucrări de referință în domeniu, atât pe suport fizic, cât și electronic, și de stabilire de contacte cu biblioteci comparabile din lumea întreagă. În noiembrie 2016, a găzduit o conferință importantă privind rolul curților constituționale în cadrul guvernanței pe mai multe niveluri. În paralel, unitatea a publicat șapte studii cu privire la curțile constituționale din diferite state din UE și din afara UE și cu privire la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

88.

În 2016, activitatea legislativă s-a intensificat substanțial, pe măsură ce Parlamentul s-a apropiat de jumătatea legislaturii 2014-2019. Aceasta a dus la o producție semnificativ mai ridicată în domeniul evaluării impactului și în cel al valorii adăugate europene în comparație cu anii precedenți.

89.

În 2016 au fost publicate șapte rapoarte referitoare la costul non-Europei (35), inclusiv cu privire la finalizarea pieței unice, economia colaborativă, reziliența uniunii bancare, spațiul de cercetare integrat, criminalitatea organizată și corupția, precum și costul controalelor la frontieră în spațiul Schengen („Costul absenței spațiului Schengen”). Cinci „evaluări ale valorii adăugate europene” au fost finalizate în 2016 cu privire la diferite aspecte precum un mecanism UE pentru statul de drept și drepturile fundamentale, recunoașterea transfrontalieră a adopțiilor și coordonarea politicilor de impozitare a societăților din UE. În plus, două briefinguri privind valoarea adăugată europeană în acțiune, care evidențiază valoarea adăugată a politicilor UE existente, au fost publicate în legătură cu politica de securitate și apărare comună și cu politica de dezvoltare a UE.

90.

Întrucât producția legislativă a Comisiei a atins viteza de croazieră, 2016 s-a caracterizat printr-o creștere foarte importantă a numărului de propuneri legislative prezentate Parlamentului și, în consecință, a numărului evaluărilor de impact ale Comisiei care necesită să fie examinate: 36 de analize inițiale – aproape de trei ori mai multe decât în 2015 – au fost produse de către administrația Parlamentului.

91.

În plus, noile norme privind rapoartele de punere în aplicare adoptate de Conferința președinților în aprilie 2016 au contribuit la o creștere semnificativă a numărului de „evaluări ale punerii în aplicare la nivel european”: în 2016, au fost produse 13 astfel de evaluări.

92.

O gamă largă de studii de perspectivă, ateliere și alte activități au fost organizate în cursul anului la cererea Comitetului de evaluare a opțiunilor științifice și tehnologice (STOA), format din 25 de deputați în Parlamentul European, desemnați de către nouă comisii parlamentare. În 2016, în acest domeniu au fost produse 10 lucrări, care au fost publicate pe site-ul Parlamentului.

93.

În fine, în aprilie 2015 a fost înființată o nouă unitate ce are responsabilitatea de a urmări tendințele globale, căutând să identifice, să detecteze și să analizeze tendințele globale pe termen mediu și lung – în special schimbările produse în mediile economice sociale și politice – care ar putea afecta Uniunea Europeană în anii următori. Aceasta furnizează deputaților informații cu privire la tendințele respective și la posibilele implicații politice ale lor, prin briefinguri și prin organizarea de seminare. Printre aceste publicații se numără noul Global Trendometer, ce urmează să fie produs de cel puțin două ori pe an, analizând evoluțiile potențial importante pentru Uniune. În cursul anului 2016, a fost publicat primul briefing al unității „Migration and the EU: a long-term perspective” (Migrația și UE: O perspectivă pe termen lung), urmat de prima ediție a noului Global Trendometer.

94.

În 2016 s-a înregistrat un nivel înalt al activității legislative și nelegislative. Pe lângă activitățile de bază tradiționale din cadrul etapei legislative, comisiile și secretariatele comisiilor au continuat să depună eforturi considerabile în vederea stabilirii agendei la nivel interinstituțional, precum și în etapa de consultare și în cea de control. În acest context, în 2016 au fost organizate 391 de reuniuni ale comisiilor parlamentare și 135 de reuniuni de trilog.

95.

În special, au fost furnizate consultanță de specialitate și sprijin pentru pregătirea poziției Parlamentului privind prima propunere de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM), sub conducerea Comisiei pentru bugete și cu implicarea unui număr mare de părți interesate. Acest lucru a permis o analiză aprofundată a funcționării actualului CFM și adoptarea unui raport cuprinzător, cu orientări care au permis discuții ample și care au adus o contribuție valoroasă la propunerea Comisiei.

96.

De asemenea, în 2016 s-a furnizat o expertiză substanțială în procesul de revizuire a Regulamentului de procedură sub conducerea grupului de lucru al comisiei AFCO și prin intermediul unei echipe administrative de proiect create pentru a sprijini activitatea sa.

97.

La 13 aprilie 2016, a fost semnat un nou acord interinstituțional privind o mai bună legiferare. Administrația Parlamentului a contribuit semnificativ și cu succes la pregătirea negocierilor și, după semnarea acordului, s-a implicat, de asemenea, în mod activ în punerea în aplicare și monitorizarea sa.

98.

O proporție foarte importantă a expertizei necesare pentru activitatea comitetelor este produsă intern, această proporție crescând în ultimii ani. În 2016, au fost produse aproximativ 382 de studii și briefinguri interne (2015: 352 și 2014: 218), inclusiv aproximativ 100 de actualizări ale celor deja existente.

99.

În 2016, cele cinci comisii și subcomisii din domeniul politicilor externe au consolidat controlul și monitorizarea politicii externe a UE, inter alia, prin controlul utilizării instrumentelor de finanțare și prin supravegherea bugetară mai extinsă, prin schimburile periodice de opinii cu vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe, cu comisarii responsabili de relațiile externe, cu înalți funcționari ai SEAE (36) și ai Comisiei cu privire la aspecte geografice și sectoriale cheie. În domeniul legislativ, comisiile au jucat un rol esențial în activitatea desfășurată de echipa de negociere a Parlamentului European la numeroase reuniuni de trilog, inclusiv în cazul unor dosare sensibile (de exemplu, minereurile din zonele de conflict, Regulamentul actualizat împotriva torturii).

100.

De asemenea, Parlamentul a participat la negocierile interinstituționale referitoare la modalitățile de cooperare și la schimbul de informații cu privire la acordurile internaționale. În plus, au fost puse în aplicare în continuare modalități operaționale de acces la documentele legate de TTIP, permițând consultarea unui număr substanțial de documente și furnizând un acces fără precedent la documentele referitoare la negocierile comerciale în curs.

101.

Administrația Parlamentului a pus, de asemenea, în aplicare acordul administrativ încheiat cu SEAE privind schimbul de raportare politică, printre altele prin înființarea unei săli de lectură securizate și prin gestionarea sa cotidiană, precum și prin transmiterea în siguranță a mesajelor electronice.

102.

În ceea ce privește delegațiile interparlamentare, a fost acordată o atenție deosebită continuării aplicării consecvente a metodelor de lucru și a modalităților de control introduse în 2015 și revizuite la începutul anului 2016.

103.

Acest lucru a vizat să asigure o evaluare și o monitorizare eficace a acordurilor internaționale, a nivelului de execuție a instrumentelor financiare ale UE, a impactului programelor și proiectelor finanțate de UE, a acțiunilor întreprinse ca urmare a recomandărilor formulate de misiunile de observare a alegerilor, a situației drepturilor omului și a monitorizării legislației în vigoare sau în curs de elaborare. Un număr total de 66 de rapoarte de misiune detaliate, cunoscute și sub numele de „fișe de raportare”, au fost produse în perioada de referință, cele mai multe concentrându-se asupra monitorizării acordurilor internaționale (23), a instrumentelor financiare (16), a drepturilor omului (14), a acțiunilor întreprinse ca urmare a recomandărilor formulate de misiunile de observare a alegerilor (7) și a impactului legislației în vigoare sau în curs de elaborare (6). Au fost elaborate, de asemenea, orientări ad-hoc pentru a raționaliza pregătirea și transmiterea fișelor de raportare și pentru a îmbunătăți alte aspecte ale activității delegațiilor (inclusiv colectarea de date în scopuri statistice).

104.

Departamentul tematic în domeniul politicilor externe și-a continuat activitatea sa de comunicare integrată prin publicarea pe site-ul de internet al Think Tank-ului PE, pe site-ul comun de intranet al departamentelor tematice și prin contribuția la prezentări lunare privind activitățile departamentelor tematice. În plus, în iunie 2016, și-a lansat propriul buletin informativ lunar.

105.

În vederea stabilirii mai multor legături cu comunitățile academice și cu grupurile de reflecție, precum și cu organizațiile internaționale relevante, departamentul tematic a organizat 13 platforme politice, două forumuri diplomatice și două mese rotunde. Acesta și-a intensificat cooperarea și schimbul de informații cu departamentele de afaceri politice și diplomație publică din cadrul NATO, iar reuniunile informale la nivel de consilieri au devenit regulate (de două ori pe an).

106.

Cea mai mare parte a activităților legate de sprijinirea democrației au fost organizate în cele șase țări prioritare adoptate de Grupul de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor (GDA) – (Ucraina, Moldova, Tunisia, Maroc, Tanzania și Myanmar) și în regiunile prioritare (Balcanii de Vest și Turcia). În 2016 au fost organizate nouă delegații de observare a alegerilor (Uganda, Peru, Mongolia, Zambia, Gabon, Iordania, Georgia, Moldova și Ghana).

107.

În special în martie 2016, Parlamentul European a organizat Săptămâna Ucrainei, un eveniment de trei zile dedicat lansării de activități de consolidare a capacităților împreună cu Parlamentul din Ucraina (Verkhovna Rada). 80 de deputați și de membri ai personalului de conducere au participat la program. În urma Săptămânii Ucrainei, Parlamentul European a semnat un memorandum de înțelegere cu Verkhovna Rada pentru a edifica un parteneriat strâns în vederea desfășurării de activități de consolidare a capacităților cu o țară care se numără printre prioritățile politice absolute ale Parlamentului European.

108.

Programul din 2016 de sprijinire a parlamentelor din Balcanii de Vest și Turcia a oferit sesiuni de consolidare a capacităților privind o gamă largă de subiecte politice precum imigrația și politica în domeniul azilului sau nediscriminarea persoanelor cu handicap. El întărit dialogul parlamentar și a îmbunătățit responsabilitatea regională. Deputații și membrii personalului din parlamentele țărilor implicate în procesul de aderare au fost informați cu privire la politicile și procesele de luare a deciziilor la nivelul UE, în cadrul unor dezbateri cu deputații participanți, ceea ce i-a ajutat să înțeleagă și să respecte valorile UE și criteriile de aderare.

109.

Proiectul e-Parlament vizează să ofere deputaților un instrument pentru a redacta rapoarte și a le integra în lanțul de producție a textelor legislative. De asemenea, se ocupă de reproiectarea aplicațiilor pentru ședințele plenare. În cursul anului 2016, s-a finalizat procesul de introducere a stenogramelor, iar comitetul responsabil pentru e-Parlament a adoptat programul de lucru până în 2019 (sfârșitul actualei legislaturi).

110.

Un alt proiect (ICT4MEPs) îmbunătățește serviciile TIC oferite deputaților și personalului lor în timp ce se află în circumscripțiile electorale, furnizând un acces mai larg la resursele și aplicațiile PE. Faza 1 a proiectului a fost pusă în aplicare în octombrie 2016, asigurându-se gestionarea accesului a până la 1 000 de asistenți locali. În plus, a fost activat un număr internațional gratuit de telefon în toate cele 28 de state membre pentru a oferi o asistență mai amplă care să acopere toate fusurile orare din UE, în limbile engleză, franceză și germană. Obiectivul este de a furniza o gamă întreagă de servicii suplimentare, care vor fi accesibile din afara Parlamentului European, în cursul anului 2017. În 2016 au fost adăugate noi funcționalități ale sistemelor care sunt accesibile din afara PE, de exemplu posibilitatea de schimbare a parolei.

111.

O notă din partea Secretarului General către Birou din 30 noiembrie 2016 a trecut în revistă principalele proiecte și activități în domeniul comunicării și al primirii vizitatorilor care au avut loc de la sfârșitul anului 2014. Aceste proiecte și activități au fost întreprinse în plus față de gestionarea cotidiană a comunicării. Acestea includ un accent puternic pe consolidarea strategiei pentru vizitatori a Parlamentului, a relațiilor cu mass-media, punerea la dispoziția deputaților în PE a expertizei și creșterea continuă a strategiei de dezvoltare a legăturilor cu multiplicatorii de informație importanți în statele membre.

112.

În ceea ce privește efortul de adaptare a fluxului de comunicare la evoluția peisajului din mass-media, Parlamentul a urmărit îndeaproape reorientarea activităților din mass-media și abordarea generală care constă în a trece de la o acoperire orientată spre o platformă către o acoperire tematică și orientată spre public.

113.

Site-ul internet al Parlamentului oferă o multitudine de informații cetățenilor, deputaților, personalului, mass-mediei, părților interesate și vizitatorilor, iar instrumentele online de ultimă generație permit intensificarea comunicării online. În acest context, reorganizarea site-ului EP News a început în 2016.

114.

În plus, reformarea EuroparlTV a făcut obiectul mai multor note adresate Grupului de lucru al Biroului pentru politica de informare și comunicare și în prezent a ajuns în etapele sale finale. În urma a diverse studii și evaluări, serviciul de producție video al Parlamentului a început să producă materiale mai bine orientate, cu o analiză în preproducție a canalelor de distribuție și a audienței, pentru a crește gradul de succes și de angajament al materialelor video.

115.

A fost discutată o notă referitoare la relațiile de încredere cu jurnaliștii prin intermediul a numeroase activități zilnice și produse ale ofițerilor de presă ai PE, reamintindu-se că principalul scop al activităților de presă ale PE este creșterea vizibilității instituției.

116.

A fost intensificată cooperarea dintre secretariatele comisiilor și birourile de informare ale PE, cu scopul de a organiza un dialog mai sistematic cu părțile interesate cu privire la aspectele legislative în curs de dezbatere la Parlamentul European în cadrul proiectului de dialog cu părțile interesate. Proiectul are scopul de a stimula părțile interesate din statele membre și de a le implica în procesul legislativ al Parlamentului European prin intermediul dialogului activ cu raportorii.

117.

O altă activitate importantă a fost abordarea inovatoare de comunicare cu școlile din statele membre ale UE prin intermediul programului „Școli ambasadoare”. Proiectul urmărește să creeze și să dezvolte o rețea de școli care să colaboreze cu Parlamentul European, cu deputații și cu birourile de informare ale PE. Pentru a fi incluse în rețea, școlile interesate trebuie să se înscrie și apoi să desfășoare activități educative care să crească gradul de informare cu privire la democrația parlamentară europeană și la valorile cetățeniei europene. Grupul de lucru a aprobat o etapă-pilot lansată în șase state membre pentru anul școlar 2015/2016 și a prezentat o evaluare pozitivă a rezultatelor. Ulterior, la 3 octombrie 2016, Biroul a aprobat lansarea programului „Școli ambasadoare ale Parlamentului European” în toate statele membre.

118.

Parlamentul European se străduiește să îmbunătățească experiența trăită de vizitatorii săi, atât în spațiile PE de la Bruxelles și de la Strasbourg, cât și la birourile de informare ale Parlamentului European din statele membre. În ultimii ani, a devenit necesar să se instaleze spații de primire eficiente, instructive și coerente, precum și alte facilități pentru toți vizitatorii în diferitele locuri care prezintă interes. În 2016, Parlamentul a urmărit să îmbunătățească ofertele pentru vizitatori la Bruxelles, la Strasbourg și la birourile de informare, prin punerea în aplicare a strategiei pentru vizitatori, adoptată de Birou la 27 aprilie 2015.

119.

Printre proiectele specifice destinate vizitatorilor se numără Casa Istoriei Europene, ale cărei lucrări de construcție au fost finalizate în 2016, iar deschiderea este prevăzută pentru mai 2017. Din punct de vedere conceptual și academic, aceasta va oferi o perspectivă riguroasă și totodată nouă, din punct de vedere intelectual, asupra istoriei continentului european, văzută din mai multe unghiuri, oferind un punct de vedere european, mai degrabă decât unul național. Din punct de vedere muzeologic, Casa și-a asumat o sarcină fără precedent de a crea o importantă colecție nouă de la zero.

120.

De la sfârșitul anului 2016, un nou loc de primire a grupurilor de vizitatori este situat în clădirea Atrium din Bruxelles. Principalul obiectiv al acestui proiect a fost de a îmbunătăți gestionarea fluxului de vizitatori care este așteptat după deschiderea Casei Istoriei Europene. Acesta oferă o primă imagine primitoare și prietenească grupurilor de vizitatori invitați să viziteze incinta Parlamentului European. Zona de recepție a vizitatorilor garantează primirea și sosirea în condiții de siguranță a vizitatorilor la Parlament.

121.

Conceptul centrului de primire a vizitatorilor „Station Europe” (Stația Europa) a fost aprobat de Birou la reuniunea sa din 18 mai 2015 și realizat în 2016. Acest proiect a transformat clădirea fostei gări Bruxelles-Luxembourg într-un punct de orientare pentru itinerariul vizitatorilor Parlamentului European, cu aplicații interactive și ușor de utilizat. Primul etaj al clădirii este un spațiu dedicat organizării de evenimente și recepții.

122.

Proiectul de cooperare cu autoritățile belgiene cu privire la utilizarea casei fostului artist Wiertz și a grădinii aferente a fost prezentat Biroului la reuniunea sa din 8 iunie 2015. Grădina Wiertz se află în imediata vecinătate a clădirii Paul-Henri Spaak și este ușor accesibilă de la intrările principale ale Parlamentului. Biroul i-a încredințat secretarului general sarcina de a lansa discuțiile preliminare cu „Musées Royaux des Beaux-Arts de Belgique”, instituția care răspunde de Muzeul Wiertz, și cu „Régie des bâtiments” din Belgia, responsabilă de clădirile muzeului, precum și cu președinții și copreședinții Grupului de lucru al Biroului pentru politica de informare și comunicare și ai Grupului de lucru al Biroului pentru clădiri, transport și un Parlament ecologic, cu privire la posibilitatea de a utiliza grădina și fosta casă a artistului. Proiectul a continuat și în 2016, statul belgian propunând Parlamentului semnarea unui contract de închiriere pe termen lung de 50 de ani la prețul simbolic de 1 EUR.

123.

Un alt proiect important care începe să prindă contur este modernizarea zonei de primire accesibile publicului din cadrul birourilor de informare ale PE, care a început în 2016 cu deschiderea centrelor numite „Europa Experience” la Berlin și, în 2017, la Ljubljana, urmate în curând de deschiderea unor spații modernizate la Strasbourg.

124.

Parlamentul încurajează interacțiunea cu cetățenii prin intermediul unor evenimente periodice și ocazionale, în special:

125.

Premiul LUX Film are două obiective: sprijinirea circulației filmelor europene în toată Europa și încurajarea unor dezbateri și discuții la nivel european pe teme societale. În aceste scopuri, Premiul LUX Film promovează distribuția celor trei filme finaliste, prin subtitrarea lor în cele 24 de limbi oficiale ale UE și prin producerea unui pachet cinematografic digital per film pentru fiecare țară în parte. Evenimentul de aniversare a 10 ani de la înființarea Premiului LUX Film a avut loc la 10 octombrie 2016.

126.

Parlamentul European sprijină drepturile omului prin decernarea anuală a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, instituit în 1988. Premiul este acordat persoanelor care și-au adus o contribuție excepțională la lupta pentru drepturile omului în întreaga lume, atrăgând atenția asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului și sprijinind laureații și cauza lor. Laureații din 2016 au fost Nadia Murad Basee Taha și Lamiya Aji Bashar, ambele supraviețuitoare ale sclaviei sexuale sub așa-numitul „Stat islamic” (SI) și care au devenit purtătoare de cuvânt ale femeilor care au suferit de pe urma campaniei de violență sexuală a SI. Ele activează public în favoarea comunității yazidi din Irak, o minoritate religioasă care a fost victimă a campaniei genocidare a militanților SI.

127.

Începând din 2008, Parlamentul decernează Premiul cetățeanului european în fiecare an pentru proiectele și inițiativele care facilitează cooperarea transfrontalieră sau promovează înțelegerea reciprocă în interiorul UE. Premiul, a cărui valoare este simbolică, este, de asemenea, destinat să recunoască activitatea celor care, prin activitățile lor curente, promovează valorile europene. În 2016, Parlamentul European a premiat 50 de persoane și organizații din 26 de țări ale UE. Ceremoniile naționale de decernare a premiilor au fost urmate de o ceremonie centrală la Bruxelles, în octombrie 2016.

128.

Unitatea pentru întrebările adresate de cetățeni (AskEP/Întrebați Parlamentul European) răspunde la cererile de informații venite din partea membrilor publicului larg cu privire la chestiuni legate de Parlament și de UE în sens mai larg. În perioada 2014-2019, Parlamentul a cunoscut o creștere semnificativă a volumului de cereri, în principal ca urmare a unor campanii „epistolare” aparent coordonate pe teme de actualitate. În mod firesc, unitatea răspunde la scrisori în limba oficială în care cetățeanul a trimis scrisoarea sau e-mailul. În 2016, unitatea a primit 8 967 de scrisori individuale sau e-mailuri de la cetățeni și 82 923 de cereri de informații în cadrul unor campanii organizate.

129.

O serie de „răspunsuri ale PE” la întrebări frecvente aflate la dispoziția publicului – și care acoperă aproximativ 50 de teme în prezent – sunt disponibile pe o platformă special dezvoltată, denumită AskEP.net, pe site-ul internet al Parlamentului. În paralel se fac demersuri pentru instalarea unui terminal interactiv cu privire la chestiuni ale cetățenilor în Parlamentarium.

130.

În 2016, a fost lansat un nou program de lucru multianual pentru acordarea de granturi în domeniul comunicării, care acoperă două domenii – media și evenimente – pentru perioada 2016-2019. Acesta constă în cofinanțarea proiectelor, selectate prin cereri de propuneri, în conformitate cu Regulamentul financiar, care au ca scop sensibilizarea publicului cu privire la rolul, competențele sale și natura politică a PE; difuzarea de informații cu privire la PE și activitățile sale și o mai bună cunoaștere și înțelegere a celor trei piloni în jurul cărora PE își desfășoară activitatea, și anume politica, politicile și valorile.

131.

Granturile în domeniul mass-media (televiziune, radio, online) sunt implementate pe baza unor acorduri multianuale de parteneriat cu un număr limitat de mass-media în statele membre care au o capacitate minimă de acoperire, întrucât granturile în domeniul evenimentelor sunt atribuite în mod direct unor organizații eligibile cu sediul în statele membre. În categoria mass-media, s-au încheiat 102 parteneriate și au fost acordate 48 de granturi în 2016 pentru o sumă totală de 3,9 milioane EUR, dintr-un total de 79 de cereri primite. În categoria de evenimente, au fost acordate, în 2016, 18 granturi, cu o valoare totală de 0,8 milioane EUR, dintr-un total de 64 de propuneri primite.

132.

Normele care reglementează plata unor contribuții financiare pentru grupurile de vizitatori patronate au fost revizuite printr-o decizie a Biroului, în octombrie 2016, pentru a spori transparența și responsabilitatea aferente procesului.

133.

Politica imobiliară este o politică pe termen lung, care nu urmărește ritmul anual al bugetului european. Pentru a se ajunge la o situație optimă pe termen lung, este necesară o planificare pe următorii 5-10 ani, ținându-se totodată cont de evoluția nevoilor într-o perspectivă de 20-25 de ani. Proiectele imobiliare necesită adesea o finanțare pe mai mulți ani; prin urmare, planificarea adecvată este esențială pentru buna gestiune financiară.

134.

Achiziționarea clădirilor a fost principala politică a Parlamentului legată de investițiile în infrastructură, de la decizia Consiliului European de la Edinburg din 1992 privind stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene. Renovarea clădirilor, pe de altă parte, este o activitate relativ nouă care, din cauza îmbătrânirii stocului de clădiri, va dobândi tot mai multă importanță. În următorii ani se așteaptă să aibă loc lucrări majore de renovare a unor clădiri mari, cum ar fi clădirea Paul-Henri Spaak.

135.

O decizie privind renovarea clădirii Paul-Henri Spaak și măsurile conexe va trebui să fie luată de către Birou.

136.

În 2016, proiectele imobiliare în cele trei locuri principale de desfășurare a activității și la birourile de informare au continuat, astfel cum figurează mai jos:

137.

În iunie 2014, deși lucrările nu erau finalizate de către proprietar, aproximativ 1 000 de membri ai personalului s-au mutat în clădirea Square de Meeûs. Această mutare a constituit prima etapă majoră în procesul de eliberare a cât mai mult spațiu în clădirile principale ale Parlamentului pentru grupurile politice și a făcut posibilă evitarea unor deplasări de anvergură ale birourilor deputaților în timpul legislaturii.

138.

Între data de la ocuparea clădirii în iunie 2014 și aprilie 2016, au fost finalizate lucrările aflate în responsabilitatea proprietarului. S-a ajuns la un acord cu proprietarul, care a constat în acceptarea temporară a clădirii, o redevență pentru ocuparea clădirii începând cu luna iunie 2014 și intrarea în vigoare a contractului de uzufruct. Această convenție a fost aprobată de Birou la reuniunea sa din 14 decembrie 2015; contractul de uzufruct pe 12 ani fusese deja aprobat în 2013.

139.

Prima fază de construcție a clădirii Martens a fost finalizată în 2016, iar transferul de la promotor către Parlament a avut loc la sfârșitul lunii iunie 2016. În cadrul celei de a doua faze a proiectului, aflată în prezent în desfășurare, Parlamentul este responsabil de dotare și lucrări de adaptare. Faza următoare, a treia, va presupune instalarea de mobilier și echipamente. Încheierea acestor activități și recepția clădirii sunt prevăzute pentru primul semestru al anului 2018.

140.

În cadrul reuniunii sale din 7 octombrie 2015, Biroul a autorizat secretarul general să finalizeze negocierile pentru semnarea unui contract de uzufruct pe termen lung pentru noul Centru de formare profesională. În acest scop, actuala clădire învechită din punct de vedere tehnic Montoyer 63 va fi demolată, iar centrul de formare va fi reconstruit pe același amplasament. Un contract de uzufruct pe 21 de ani a fost semnat la începutul anului 2016. Pentru cele 24 de luni cât va dura construcția noului centru de formare, clădirea Belmont Court este temporar închiriată de la același furnizor.

141.

În cadrul reuniunii sale din 12 septembrie 2016, Biroul a decis să exercite opțiunea de a achiziționa clădirea Montoyer 75 la un cost de 1 EUR. Parlamentul a semnat în 2005 un contract de închiriere pe termen lung cu opțiune de cumpărare după ce plățile de închiriere efectuate pe o perioadă de 10 ani au acoperit costul clădirii.

142.

În cadrul reuniunii sale din 11 noiembrie 2016, Biroul a aprobat extinderea creșei Wayenberg. Creșa a fost inițial deschisă în 2005, iar clădirea este proprietatea Parlamentului. Lucrările de extindere sunt planificate să fie finalizate în 2019.

143.

Predarea provizorie a clădirii Eastman, care găzduiește Casa Istoriei Europene, a avut loc în 2016. Din punct de vedere arhitectural, proiectul are la bază o clădire existentă, care nu a fost concepută ca muzeu, care a fost transformată într-un exemplu de arhitectură și design contemporan de ultimă oră, ce pune la dispoziție un spațiu adecvat pentru un nou muzeu de referință.

144.

Proiectul KAD (Konrad Adenauer) constituie principala axă a politicii imobiliare a Parlamentului în Luxemburg. Noua clădire KAD va consolida activitățile din Luxemburg într-un singur complex de clădiri, în vederea raționalizării costurilor. Proiectul are două faze: construcția pe șantierul „părții de est” și construcția pe șantierul „părții de vest”. Finalizarea lucrărilor la partea de est este programată pentru 2018; finalizarea lucrărilor la partea de vest este programată pentru 2021. În urma deciziei Biroului din 6 iulie 2015, decizia privind viitorul vechiului KAD este lăsată pentru începutul următoarei legislaturi. Ca și în anii precedenți, Comisia pentru bugete a autorizat în 2016 transferul la sfârșitul exercițiului pentru prefinanțarea proiectului. Acest transfer s-a ridicat la 53,5 milioane EUR (a se vedea secțiunea I. H. cu privire la transferuri).

145.

Până la darea în folosință a clădirii KAD, este necesar să se extindă contractul de închiriere pentru clădirea GEOS. Prin urmare, a fost negociată o prelungire până la sfârșitul anului 2018.

146.

Clădirea Havel a fost construită în 1955 și a fost în proprietatea Consiliului Europei. În 2012, aceasta a fost achiziționată de Parlament și, ulterior, a cunoscut o renovare completă, fiind aliniată la normele în vigoare. Proiectul are două părți: renovarea clădirii propriu-zise și o pasarelă de legătură cu clădirea Pierre Pfimlin și amenajarea peisagistică a zonei înconjurătoare. Proiectul a avansat în 2016 și punerea în funcțiune este prevăzută pentru primăvara anului 2017.

147.

La Strasbourg, de asemenea, este în curs de a fi construit un Parlamentarium în cadrul modernizării spațiilor de primire. Lucrările au început în 2016 și au înregistrat progrese însemnate. Deschiderea este programată pentru 2017.

148.

La Berlin, lucrările la construirea unui miniParlamentarium – denumit „Europa Experience” – la parterul Casei Europei au fost finalizate în 2016. „Europa Experience” a fost deschis în mai 2016 și le oferă vizitatorilor posibilitatea de a afla mai multe despre politica europeană.

149.

La Ljubljana, lucrările de amenajare specifice în noua „Casă a Europei” au fost recepționate la 27 septembrie 2016. S-a profitat de ocazie pentru a se instala elementele interactive ale „Europa Experience” în spațiul public, pentru a-l face mai atractiv. Serviciile s-au mutat în noul sediu la jumătatea lunii octombrie 2016.

150.

Pentru Casele Europei de la Varșovia, Paris și Barcelona, contractele modificate cu perioada de închiriere prelungită au fost semnate în cursul anului 2016.

151.

Lucrările de extindere a capacității Casei Jean Monnet din Bazoches și de ameliorare a standardului facilităților sale au fost finalizate în 2016. Clădirea va fi mai intens utilizată de Parlament pentru o serie de programe de formare și dezvoltare emblematice, precum și pentru alte evenimente.

152.

Programarea multianuală a activităților de întreținere și mentenanță a fost pusă în aplicare. Pentru anul 2016, pot fi menționate unele evoluții semnificative.

153.

Pentru Bruxelles, poate fi menționat studiul privind posibilitățile de a îmbunătăți utilizarea ascensoarelor și a traficului vertical de către utilizatorii clădirii Spinelli (în curs), finalizarea primei faze de reabilitare a instalației electrice a clădirii Wiertz, reabilitarea instalației de încălzire a clădirii Remard și lucrările necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului pentru instalația de încălzire a clădirii Spaak. Renovarea stației de înaltă tensiune din Atrium a fost finalizată. Au început lucrările pregătitoare legate de procedurile de ofertare pentru modernizarea instalațiilor de gestionare tehnică centralizată și de detectare a incendiilor.

154.

La Strasbourg, principalele acțiuni desfășurate în 2016 sunt renovarea birourilor și înlocuirea pompelor de căldură din clădirea Weiss, precum și renovarea sistemelor centralizate de protecție împotriva incendiilor și de gestionare tehnică ale clădirii Madariaga.

155.

În urma prăbușirii plafonului din hemiciclul de la Strasbourg și a refacerii imediate a acestuia în 2008, Parlamentul a inițiat, ca o măsură de precauție, verificările plafoanelor din încăperile și zonele de circulație cele mai importante din clădirea Louise Weiss. Ca urmare a acestor verificări, au fost identificate defecte și cazuri de nerespectare a normelor în domeniul construcțiilor și a standardelor industriale în domeniul construcțiilor. Parlamentul a inițiat o acțiune în instanță împotriva asigurătorului și a întreprinderilor care au participat la executarea lucrărilor, a clienților și managerilor proiectului responsabili pentru activitatea și lucrările de construcții, precum și împotriva birourilor de control responsabile cu supravegherea lucrărilor de construcție. Deoarece acesta este un domeniu foarte tehnic, instanța a desemnat o echipă de trei experți pentru a determina cauzele incidentelor și a evalua prejudiciul adus Parlamentului. Același colegiu de experți a abordat, de asemenea, o altă problemă identificată: starea precară de protecție a suprastructurii metalice (șarpanta) care susține acoperișul clădirii. Această expertiză a fost închisă la 31 martie 2016, făcând posibilă continuarea procedurii judiciare în vederea ajungerii la un acord amiabil, sau, în caz contrar, la o hotărâre judecătorească. Aspectele tehnice ale dosarului fiind încheiate, activitățile principale au putut avea loc în 2016 și vor fi finalizate în 2017.

156.

Pentru activitățile de întreținere în Luxemburg, optimizarea serviciilor de curățenie, precum și atribuirea a două noi contracte referitoare la servicii de curățenie și de întreținere a spațiilor verzi au condus la economii considerabile în anii 2015 și 2016, comparativ cu 2014 (începutul optimizării serviciilor). Intrarea în vigoare a contractului pentru structuri de rezistență și lucrări secundare în februarie 2016 a făcut posibilă creșterea calității serviciilor, reducerea timpului de reacție, obținerea unor prețuri mai avantajoase și simplificarea gestionării administrative.

157.

Parlamentul European recunoaște că are datoria să aducă o contribuție pozitivă la dezvoltarea durabilă ca obiectiv pe termen lung, nu numai prin rolul său politic și rolul din procedurile legislative, dar și în contextul modului de funcționare și al deciziilor pe care le formulează în mod curent.

158.

Având în vedere acest angajament privind mediul, Parlamentul European utilizează Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS), care reprezintă un instrument de management al Uniunii Europene cu ajutorul căruia organismele publice și private își evaluează și își îmbunătățesc performanța de mediu în conformitate cu Regulamentul EMAS (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (37). Parlamentul European este înregistrat în cadrul EMAS la toate cele trei locuri de desfășurare a activității din decembrie 2007. În 2016, înregistrarea a fost extinsă cu succes până la 17 decembrie 2019.

159.

În conformitate cu Manualul de mediu al Parlamentului European, politica în materie de mediu a fost stabilită de către Birou și semnată de președinte și de secretarul general, în numele instituției, prima oară în 2007 și, într-o formă revizuită, în 2010. Întrucât politica în materie de mediu ar trebui să fie reînnoită pe durata fiecărei legislaturi, un document revizuit a fost aprobat de către Birou și semnat de președinte și de secretarul general în 2016.

160.

În ansamblu, Sistemul de management de mediu din cadrul Parlamentului European se desfășoară cu succes. Parlamentul European a stabilit obiective privind reducerea emisiilor de CO2, a consumului de electricitate, gaz, păcură și a utilizării sistemului de încălzire centralizată, a consumului de hârtie și apă, pentru diminuarea producerii de deșeuri, precum și pentru creșterea ratei de reciclare a deșeurilor. Majoritatea indicatorilor de mediu s-au îmbunătățit din 2006.

161.

Unul dintre principalele obiective ale Parlamentului este de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 30 % până în 2020. Până în septembrie 2015, Parlamentul a realizat deja o reducere semnificativă de 27,2 % față de 2006. Întrucât politica de mediu a Parlamentului se bazează mai întâi pe prevenirea sau limitarea emisiilor, compensarea emisiilor de dioxid de carbon reprezintă o măsură utilă și compensatorie în vederea combaterii schimbărilor climatice. Deși nu se poate ține seama de compensare la calcularea și eventuala reducere a amprentei de carbon rezidual a Parlamentului, ea poate fi aplicată în cazurile în care emisiile proprii de dioxid de carbon sunt inevitabile sau nu mai pot fi reduse.

162.

Compensarea emisiilor de CO2 înseamnă achiziționarea de certificate de compensare a emisiilor de dioxid de carbon pentru a compensa emisiile de CO2 ale cumpărătorului. Aceste certificate de compensare sunt obținute de regulă prin intermediul sprijinului financiar pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile sau al eficienței energetice, care urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.

163.

Parlamentul a hotărât pentru prima dată în 2011 să pună în aplicare o schemă de compensare a emisiilor de CO2. Având în vedere experiența acumulată în ultimii ani, Biroul a luat o decizie în octombrie 2015 referitoare la o nouă abordare a compensării emisiilor de dioxid de carbon. Această decizie ia, de asemenea, în considerare recomandările Curții de Conturi Europene incluse în Raportul special nr. 14 din octombrie 2014 (38). Altfel decât înainte, noua abordare prevede compensarea cantității totale a emisiilor de dioxid de carbon ale Parlamentului, inclusiv a emisiilor generate de zborurile efectuate de deputații în Parlamentul European între țara lor de origine și Bruxelles sau Strasbourg. De asemenea, aceasta face posibile proiecte cu prioritate pentru grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și încorporează utilizarea standardului recunoscut pe scară largă „Gold Standard” ca standard de calitate pentru proiectele de compensare în țările în curs de dezvoltare.

164.

În 2016, noua abordare a compensării emisiilor de dioxid de carbon a fost aplicată și Planul de acțiune EMAS din anul respectiv a fost pus în aplicare cu succes. Planul de acțiune EMAS pentru 2017, bazat pe Strategia EMAS pe termen mediu 2016-2020, a fost adoptat de Grupul de coordonare inter-DG pentru managementul de mediu.

165.

Un element al politicii de mediu a Parlamentului este angajamentul față de „achiziții publice ecologice” (APE), care sunt definite în Comunicarea Comisiei Europene privind achizițiile publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu astfel: „un proces prin care autoritățile publice doresc să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață al acestora, în comparație cu bunurile, serviciile și lucrările cu aceeași funcție primară achiziționate altfel decât prin APE” (39). În ultimul deceniu, APE a devenit un aspect tot mai important al activităților organismelor publice din Europa. În iunie 2016, a fost aprobat „Ghidul PE de punere în aplicare privind achizițiile publice ecologice”. Acesta este conceput să îi ajute pe ordonatorii de credite ai Parlamentului European să lanseze cu succes politica și procedurile de achiziții ecologice. Ghidul prezintă posibilitățile oferite de instrumentele juridice în vigoare (Regulamentul financiar și Normele de aplicare ale acestuia) în mod practic și propune soluții simple și eficiente care pot fi utilizate în procedurile de achiziții publice.

166.

În urma experienței dobândite în cursul fazei de testare a „Serviciului de asistență pentru achizițiile publice ecologice (APE)” – care a fost creat pentru a însoți abordarea utilizată în cazul APE –, o procedură de ofertare interinstituțională pentru acest proiect a fost lansată în 2016, prin punerea în comun a puterii de cumpărare a mai multor instituții europene.

167.

Diferite activități de comunicare și de sensibilizare, cum ar fi „Ziua Pământului” și „Săptămâna verde interinstituțională”, au avut loc în 2016, iar Parlamentului European i-a fost acordată eticheta belgiană „Entreprise Eco Dynamique” în octombrie 2016.

168.

În 2016, au continuat eforturile de reformă pentru modernizarea activității de alimentație publică din cadrul Parlamentului până în 2019, care sunt definite în Decizia Biroului din 10 iunie 2013 privind „Viitoarea politică de alimentație publică a Parlamentului 2014-2019 – orientări pentru modernizare”.

169.

Un element major al politicii de catering sunt contractele nesubvenționate „cu prețuri fixe”. La Strasbourg, un nou contract nesubvenționat de Parlament a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2016. La Bruxelles, un nou furnizor își începuse deja activitatea în 2015 în temeiul unui contract nesubvenționat. La Luxemburg, programarea modificărilor contractuale va fi aliniată la încheierea construcției noii clădiri KAD.

170.

Oferta de alimente a fost diversificată în mod treptat și au fost deschise noi cantine și restaurante la Bruxelles și la Strasbourg. În clădirea Spinelli, au fost deschise un colț de produse alimentare ecologice în septembrie 2016 și un restaurant cu specific mediteraneean în noiembrie 2016. De asemenea, barul cu sendvișuri renovat a fost redeschis în noiembrie 2016. Au fost create două noi cantine în clădirile Square de Meeûs și Trèves. La Strasbourg, o nouă unitate cu alimente proaspete la pachet a fost deschisă în martie 2016, iar cantina din clădirea Weiss a fost extinsă în august 2016. Un proiect-pilot funcționează din iulie 2016; în cadrul acestuia, se servesc în mod continuu mese calde, cu restricții orare, în barul deputaților, ținând seama de diferitele obiceiuri alimentare și programe de masă.

171.

Pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea la locul de muncă, s-a decis să se favorizeze opțiuni alimentare mai sănătoase și mai sustenabile la unitățile de catering ale Parlamentului. În consecință, cele mai recente contracte de prestări servicii din domeniul restaurației/cateringului și al distribuitoarelor automate au inclus cerințe privind aspectele legate de comerțul echitabil, tranziția către regimuri alimentare mai bune, un mod de viață mai sănătos și, lucru de deosebită importanță, combaterea risipei alimentare. Ofertele au inclus criterii pentru un consum sustenabil de alimente, cum ar fi produsele sezoniere, bunăstarea animalelor și oferta vegetariană.

172.

Oferirea produselor alimentare nevândute unor organizații caritabile devine, de asemenea, un exemplu de bună practică în cantinele și punctele de vânzare ale Parlamentului. Un alt element al politicii de catering este reducerea în continuare a utilizării apei minerale îmbuteliate în cadrul reuniunilor și instalarea unor dozatoare de apă în zonele de pasaj.

173.

Măsuri TIC pentru îmbunătățirea serviciilor legate de ședințele plenare și punerea la dispoziție de TIC pentru deputați în birourile din circumscripții sunt descrise mai sus la secțiunea III. B.4 din prezentul raport. De asemenea, alte domenii de infrastructură TIC în cadrul Parlamentului continuă să fie modernizate și, în noiembrie 2016, raportul intermediar privind punerea în aplicare a orientărilor strategice pentru perioada 2014-2019 a fost prezentat Grupului de lucru al Biroului privind TIC.

174.

În conformitate cu această evaluare la jumătatea perioadei, realizările pe piloane strategice includ în primul rând evoluția infrastructurii TIC, înlocuirea echipamentelor TIC îmbătrânite și identificarea și eliminarea treptată a aplicațiilor redundante. În urma evoluției generale în domeniul TIC din ultimii ani, măsurile din acest domeniu au cuprins, de exemplu, instalarea a 18 000 de telefoane prin internet și suprimarea a 1 800 de faxuri, datorită noilor servicii e-fax prin e-mail. Un alt exemplu este accesibilitatea WIFI pentru vizitatorii PE, ca încă un pas în direcția unei politici a Parlamentului mai cuprinzătoare în domeniul digital. În ceea ce privește eliminarea treptată a aplicațiilor redundante, în 2016, peste 60 de aplicații au fost identificate ca fiind caduce și se află în ultima etapă de verificare pentru a fi scoase din funcțiune.

175.

Un alt pilon strategic important este consolidarea securității din domeniul TIC într-o lume a comunicării deschise; eforturile din acest domeniu continuă în 2016. Securitatea TIC cuprinde elemente de guvernanță în materie de securitate a TIC, politici de securitate și inginerie în materie de TIC, evaluarea securității TIC, capabilitățile de apărare cibernetică și cultura privind securitatea cibernetică. În acest cadru, Biroul a aprobat propunerea de numire a Responsabilului pentru securitatea sistemelor informatice în octombrie 2016.

176.

Dezvoltarea în continuare a unei abordări bazate pe inovare este un obiectiv strategic al Parlamentului și, în februarie 2016, a fost creat Serviciul de inovare, cu misiunea de a promova, stimula și introduce inovarea tehnologică. Prin intermediul unor activități de prospectare tehnologică permanentă, Serviciul de inovare are misiunea de a identifica într-un stadiu incipient oportunități care ar putea fi de interes pentru activitățile Parlamentului European.

177.

De asemenea, mai multe proiecte TIC considerate strategice au fost continuate în 2016. În special, trebuie subliniat faptul că prima migrare tehnică a fost finalizată. Integrarea intranetului PE și al direcțiilor generale pe noua platformă (SIFE) este în curs de desfășurare, iar platforma este în curs de actualizare. Validarea conținutului de către direcțiile generale este încă în curs de desfășurare.

178.

Proiectul „Mobilitatea ca o metodă de lucru multidimensională” oferă un context pentru alinierea și punerea în valoare a avantajelor pe care mobilitatea le poate aduce în general Parlamentului European. Studiul privind impactul mobilității asupra proceselor PE a fost finalizat în 2016. Rolurile și responsabilitățile au fost convenite și o abordare pe etape pentru punerea în aplicare a proiectului va fi adoptată în 2017 de către Comitetul director. Scopul este de a elabora un catalog de servicii în materie de mobilitate.

179.

Proiectul „Digitalizarea lanțului de achiziții” vizează trecerea la fluxuri de lucru în totalitate electronice și prezentarea documentelor de achiziții pentru a scurta timpul de încheiere a contractelor prin utilizarea unui sistem pus la dispoziție de Comisia Europeană. Proiectul „Lanțului de achiziții” a fost aprobat; accesul la servicii electronice deplin și direct a fost pus în aplicare în 2016. În cursul anului au fost organizate ateliere de lucru cu privire la depunerea ofertelor și a solicitărilor pe cale electronică și facturarea electronică. Următoarele etape vor viza aspecte legate de securitate și funcționalitatea depunerii ofertelor pe cale electronică și a instrumentului vizând activități prealabile achiziției.

180.

Un alt proiect important al Parlamentului este noul Proiect de management financiar, care este descris în continuare în secțiunea III. E.1.

181.

În plus față de realizările menționate mai sus în ceea ce privește principalii piloni strategici, Parlamentul a continuat în 2016 cooperarea strânsă cu alte instituții ale UE. Au fost continuate mai multe proiecte comune, în special securitatea TIC fiind un domeniu important de cooperare. În plus, a fost convenit un format comun XML pentru schimbul de conținut și documente structurate legislative între instituțiile UE.

182.

Proiectul de sistem de gestiune financiară (SGF) urmărește îmbunătățirea vizibilității și a disponibilității informațiilor esențiale pentru procesul decizional privind resursele umane, informatice și financiare disponibile și utilizarea lor, creșterea eficacității procedurilor financiare centrale prin standardizarea și automatizarea lor, precum și oferirea unei soluții pentru apropiata caducitate tehnică a anumitor aplicații informatice, în special a sistemelor de contabilitate generală și bugetară și a sistemului de plăți.

183.

În 2016, etapa de studiu al opțiunilor s-a încheiat și sistemul SAP a fost confirmat ca alegerea optimă. Structura de gestionare și de guvernanță a proiectului a fost revizuită în octombrie 2016, iar asumarea răspunderii pentru proiect a fost transferată la Direcția Generală Finanțe (DG FINS).

184.

În ceea ce privește drepturile financiare și sociale ale deputaților, Biroul a aprobat, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015, o nouă abordare cu scopul de a acorda mai multă atenție clientului și de a reduce sarcina administrativă pentru deputați. Pentru atingerea acestui obiectiv, două noi instrumente au un rol crucial: portalul deputaților și portalul de internet al deputaților (e-Portal).

185.

Portalul este un ghișeu unic care integrează toate serviciile conexe formalităților privind drepturile financiare și sociale și a devenit pe deplin operațional în iulie 2016, în timp ce echivalentul său electronic, e-Portalul, este deja disponibil din ianuarie 2015. Portalul furnizează deputaților informații concise referitoare la normele în vigoare și situația drepturilor lor. Formularele de solicitare pot fi depuse la portal, unde vor fi supuse pe loc verificărilor preliminare. Într-o a doua etapă, dosarele sunt verificate de personalul administrativ specializat în cadrul diferitelor unități, cu o abordare personalizată.

186.

Revizuirea dispozițiilor generale de punere în aplicare și a normelor interne ca urmare a intrării în vigoare a noului statut a continuat în cursul anului 2016. Toate modificările în ceea ce privește gestionarea carierei au fost puse în aplicare. Noile norme interne privind evaluarea personalului, atribuirea punctelor de merit și disciplina, precum și o actualizare a codului de conduită au fost elaborate de Direcția Generală Personal, sub rezerva unor noi consultări și aprobări. Revizuirea normelor referitoare la misiuni este în curs de desfășurare.

187.

Egalitatea de șanse rămâne un aspect-cheie al politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de Parlament. Planul de acțiune pentru promovarea egalității de gen și a diversității pentru actuala legislatură, adică până în 2019, a fost aprobat de Birou la 27 aprilie 2015. Obiectivele specifice sunt descrise în planul de acțiune și punerea în aplicare a măsurilor aferente a fost continuată în 2016.

188.

În cadrul reuniunii sale din 12 septembrie 2016, Biroul a aprobat introducerea unui regim de telelucru ocazional în cadrul Secretariatului General al Parlamentului European. Grupurile politice pot și ele să decidă să aplice acest regim. Apărând interesul de serviciu și buna organizare a activităților instituției, Parlamentul a dorit să pună în aplicare mecanisme flexibile și moderne de gestionare a personalului pentru a îmbunătăți performanța și motivația personalului prin promovarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Atacurile teroriste din Franța și Belgia și întreruperile activității personalului Parlamentului European ce au survenit ca urmare a acestora au fost un alt motiv pentru instituirea unui cadru juridic pentru personalul PE care să-i permită să lucreze de acasă. Telelucrul ocazional le permite membrilor personalului să lucreze de la domiciliu, pe bază ad-hoc, pentru o perioadă de maximum trei zile calendaristice consecutive și nu mai mult de 36 de zile lucrătoare pe an calendaristic.

189.

Biroul a adoptat în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015 modificări ale Normelor de aplicare a Statutului deputaților care vizau asistența parlamentară. Acestea au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 și au cuprins, printre altele, următoarele modificări: o cotă de 25 % din indemnizația de asistență parlamentară trebuie să fie rezervată pentru recrutarea asistenților parlamentari acreditați, limitând astfel la 75 % alocarea din cheltuielile cu asistenții locali și furnizorii de servicii. Această dispoziție urmărește obținerea unui echilibru mai bun între asistenții locali și cei acreditați, a cărui necesitate a fost indicată în descărcarea de gestiune 2013. Pentru fiecare deputat, numărul absolut de contracte de asistență parlamentară în vigoare nu trebuie să depășească trei, respectiv patru în cazuri excepționale.

190.

În ceea ce privește asistenții locali, modificările propun aplicarea unor praguri de referință pentru salariile și onorariile asistenților locali, cu scopul de a limita riscul unei diferențe excesive între salariile lor și salariile medii plătite în statele membre. În plus, trebuie depus un dosar complet împreună cu cererea de recrutare, pentru a permite să se verifice că activitatea ce urmează să fie efectuată de un asistent local este reală și pentru a limita riscul apariției unor conflicte de interese.

191.

Modificarea vizează să clarifice faptul că deputații pot, de asemenea, să recurgă la persoane fizice sau juridice care sunt furnizori de servicii în vederea obținerii anumitor servicii bine definite, legate direct de exercitarea mandatului lor parlamentar. Obligația de a publica numele tuturor persoanelor fizice și juridice ale căror cheltuieli sunt acoperite din bugetul alocat asistenței parlamentare este extinsă pe perioada contractului acestor persoane. Acest lucru este în conformitate cu principiul transparenței, prevăzut de tratate (40), a cărui importanță a fost reamintită în special de Ombudsmanul European (41).

192.

Ca urmare a referendumului care a avut loc la 23 iunie 2016 în Regatul Unit („votul Brexit”), Biroul a purtat o dezbatere cu privire la consecințe în cadrul reuniunii sale din 4 iulie 2016. Președintele a subliniat faptul că, atât timp cât Regatul Unit este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, deputații britanici și personalul britanic din Parlamentul European se bucură de exact aceleași drepturi și obligații ca și toți ceilalți deputați și membri ai personalului din Parlament.

193.

Referendumul a avut un impact considerabil asupra secretariatelor comisiilor, unităților de cercetare și serviciilor orizontale din cadrul direcțiilor generale politice, care au fost invitate să urmărească acest proces și să elaboreze materiale analitice bazate pe activitățile de informare pentru a evalua impactul retragerii Regatului Unit asupra domeniilor de politică și legislație în domeniile lor de competență. Lucrările viitoare de natură juridică cu privire la acest aspect vor fi foarte complexe, dar expertiza acumulată în cadrul secretariatelor comisiilor și al departamentelor tematice este gata să fie mobilizată în etapele ulterioare ale procesului de retragere pe baza deciziilor politice adoptate.

194.

Cu ocazia revizuirii Statutului funcționarilor și adoptării cadrului financiar multianual 2014-2020, a fost adoptat un acord interinstituțional, care prevede o reducere anuală de 1 % a posturilor indicate în schema de personal a fiecărei instituții, pe o perioadă de cinci ani. În temeiul acestui acord, au fost eliminate 57 de posturi din schema de personal pentru 2016. Alte două posturi au fost eliminate din schema de personal a Parlamentului pentru a fi transferate către Comisia Europeană în contextul punerii în aplicare a proiectelor informatice interinstituționale.

195.

În plus, Parlamentul a solicitat crearea a 39 de posturi suplimentare în schema de personal pentru 2016 pentru a răspunde unor nevoi specifice, în special privind consolidarea secretariatelor comisiilor parlamentare în vederea sporirii capacității de control asupra executivului, în special în ceea ce privește actele delegate, precum și pentru consolidarea serviciilor de securitate în clădirile Parlamentului.

196.

Punerea în aplicare a acordului interinstituțional privind cota anuală de reducere a personalului cu 1 % în fiecare instituție, pe o perioadă de cinci ani, ar trebui, în mod normal, să continue, în cazul Parlamentului, până în 2018. Cu toate acestea, ținând seama de nevoile specifice ale Parlamentului, care au condus la crearea de noi posturi în 2014 și 2016, măsurile vizând reducerea de posturi urmează să fie prelungite cu încă un an, până în 2019.

197.

În total, 20 de posturi au fost eliminate din schema de personal din bugetul inițial pentru 2016 la nivelul Secretariatului, iar 43 de posturi de agenți temporari au fost adăugate la nivelul grupurilor politice. În cadrul bugetului rectificativ nr. 3 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016, Parlamentului i-au fost alocate 34 de posturi SC suplimentare și un post AD. Această majorare a fost necesară pentru a se asigura securitatea în puncte strategice din interiorul clădirilor Parlamentului de gărzi înarmate.

198.

Principalele modificări aduse organigramei și gestiunii la Parlament sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabelul 19

Rezumatul restructurărilor din cadrul Secretariatului Parlamentului în 2016

Tabelul 1:

Tabelul 2:

Tabelul 3:

Tabelul 4:

Tabelul 5:

Tabelul 6:

Tabelul 7:

Tabelul 8:

Tabelul 9:

Tabelul 10:

Tabelul 11:

Tabelul 12:

Tabelul 13:

Tabelul 14:

Tabelul 15:

Tabelul 16:

Tabelul 17:

Tabelul 18:

Tabelul 19:

Figura 1:

Figura 2:

Figura 3:

Figura 4: