ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 205

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 60
29 iunie 2017


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2017/C 205/01

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8357 – Asahi/AB Inbev CEE Divestment business) ( 1 )

1


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Parlamentul European

2017/C 205/02

Decizia Biroului Parlamentului European din 12 iunie 2017 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene

2

 

Consiliu

2017/C 205/03

Concluziile Consiliului prin care se urmărește o contribuție la îndeplinirea obiectivului de stopare a creșterii supraponderalității și obezității infantile

46

 

Comisia Europeană

2017/C 205/04

Rata de schimb a monedei euro

53

2017/C 205/05

Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

54

2017/C 205/06

Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

55

2017/C 205/07

Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

56

 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

2017/C 205/08

Stabilirea unei rețele de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

57


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2017/C 205/09

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8491 – PGA Group/Groupe Bernard/CDPR) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

58

2017/C 205/10

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8500 – Central/SIGNA Prime/JVCo) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

59

2017/C 205/11

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8550 – USSL/Goldman Sachs/Redexis Gas) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

60

2017/C 205/12

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8456 – INEOS/Forties Pipeline System) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

61

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2017/C 205/13

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

62

2017/C 205/14

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

70


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/1


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.8357 – Asahi/AB Inbev CEE Divestment business)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 205/01)

La 1 martie 2017, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8357. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Parlamentul European

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/2


DECIZIA BIROULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 12 iunie 2017

de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene

(2017/C 205/02)

BIROUL PARLAMENTULUI EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 224,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), în special articolul 25 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2) („Regulamentul financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (3) („Normele de aplicare a Regulamentului financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei din 2 octombrie 2015 cu privire la conținutul și la funcționarea registrului de repertoriere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (4),

având în vedere Regulamentul de procedură al Parlamentului European („Regulamentul de procedură”), în special articolul 25 alineatul (11) și articolul 223a,

întrucât:

(1)

Este necesar să se stabilească procedurile pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(2)

Pentru a garanta buna gestiune financiară și transparența, orice cerere de finanțare acordată face obiectul unei decizii a biroului, care se aduce la cunoștința destinatarului și care conține o expunere de motive în cazul în care măsura îl afectează negativ pe destinatar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește procedurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Cu excepția cazurilor în care se indică altfel, prezenta decizie se aplică atât partidelor politice europene, cât și fundațiilor politice europene.

Anexele la prezenta decizie fac parte integrantă din aceasta.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii:

1.

„solicitant” înseamnă partidul sau fundația care depune o cerere de finanțare în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în urma unei cereri de contribuții sau a unei cereri de propuneri;

2.

„ordonator de credite delegat” înseamnă membrul personalului căruia i-au fost delegate competențele de ordonator de credite în conformitate cu Decizia Biroului din 16 iunie 2014 (5) și cu decizia secretarului general privind delegarea sarcinilor ordonatorului de credite;

3.

„autoritate” are același înțeles ca și „Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene” de la articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

4.

„beneficiar” înseamnă partidul căruia i-a fost acordată o contribuție sau fundația căreia i-a fost acordat un grant în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

5.

„valoarea finală a finanțării” înseamnă fie valoarea finală a contribuției (pentru partide), fie valoarea finală a grantului (pentru fundații), stabilită de birou în urma deciziei sale privind raportul anual;

6.

„fundație” are același înțeles ca și termenul „fundație politică europeană” de la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

7.

„finanțare” înseamnă fie o contribuție în sensul titlului VIII din partea a II-a a Regulamentului financiar (pentru partide), fie un grant de funcționare în sensul titlului VI din partea I a Regulamentului financiar (pentru fundații);

8.

„decizie de finanțare” înseamnă decizia privind acordarea fie a unei contribuții (pentru partide), fie a unui grant (pentru fundații), în conformitate cu condițiile menționate în cerere;

9.

„procedură de finanțare” înseamnă procedura care se desfășoară de la depunerea cererilor până la aprobarea raportului anual și adoptarea deciziei privind valoarea finală a finanțării;

10.

„partid” are același înțeles ca și termenul „partid politic european” de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Articolul 3

Cereri

(1)   După aprobarea de către birou, ordonatorul de credite delegat asigură publicarea unei cereri de contribuții, în cazul partidelor, și a unei cereri de propuneri, în cazul fundațiilor („cererile”).

(2)   Cererile menționează termenul-limită acordat partidelor și fundațiilor pentru prezentarea în scris a cererilor lor de finanțare Parlamentului European.

(3)   Cererile includ următoarele elemente:

(a)

obiectivele urmărite;

(b)

cadrul juridic;

(c)

calendarul procedurii de finanțare;

(d)

modalitățile de acordare a finanțării din partea Uniunii;

(e)

criteriile de eligibilitate și de excludere;

(f)

(numai în cazul fundațiilor) criteriile de selecție;

(g)

criteriile de atribuire, așa cum sunt menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(h)

formularul de cerere și structura bugetului estimat care trebuie furnizată de solicitant odată cu depunerea cererii sale;

(i)

dacă este cazul, o listă a tuturor documentelor justificative necesare;

(j)

condițiile speciale și generale pentru atribuirea contribuțiilor și a granturilor, așa cum au fost aprobate de birou.

(4)   Cererea de contribuții sau cererea de propuneri precizează că fiecare solicitant se angajează expres în scris să respecte condițiile relevante pentru ca cererea sa să fie admisibilă.

Articolul 4

Cererea de finanțare

(1)   În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, un solicitant care dorește să primească finanțare din bugetul general al Uniunii adresează o cerere scrisă președintelui Parlamentului European.

(2)   Solicitantul poate fi invitat de către ordonatorul de credite delegat să prezinte, într-un termen rezonabil, documente justificative suplimentare sau clarificări cu privire la cerere.

Articolul 5

Decizia privind cererea de finanțare

(1)   Pe baza unei propuneri a secretarului general și în termen de trei luni de la data încheierii cererii în cauză, biroul decide cu privire la cererile de finanțare, după verificarea respectării criteriilor prevăzute la articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și menționate la articolul 3 alineatul (3) din prezenta decizie. Biroul ține seama de orice modificări care au intervenit în situația solicitantului după depunerea cererii de finanțare.

(2)   În cazul în care cererea este aprobată, biroul emite o decizie de finanțare în conformitate cu modelul prevăzut în anexa 1a (pentru partide) sau în anexa 1b (pentru fundații), stabilind suma acordată solicitantului.

(3)   În cazul în care un solicitant este respins, decizia menționează motivele respingerii.

(4)   Valoarea finanțării este stabilită în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și, în această etapă, este doar provizorie. Valoarea finală a finanțării se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din prezenta decizie.

(5)   Dacă sumele pentru fiecare solicitant diferă semnificativ de cele așteptate în momentul publicării cererilor menționate la articolul 3 din prezenta decizie, biroul poate invita președintele Parlamentului European să prezinte comisiei responsabile o propunere de adaptare a creditelor disponibile.

Articolul 6

Plăți

(1)   Finanțarea se plătește beneficiarilor ca prefinanțare, așa cum se precizează mai în detaliu în Condițiile speciale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și în anexa 1b (pentru fundații). Cu excepția situațiilor în care biroul decide altfel în cazuri justificate în mod corespunzător, prefinanțarea se plătește într-o singură tranșă de 100 % din cuantumul maxim al finanțării.

(2)   De la caz la caz și pe baza unei analize a riscurilor, biroul poate decide să solite beneficiarului să prezinte o garanție de prefinanțare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(3)   Dispozițiile privind plățile și termenele lor sunt menționate în decizia de finanțare.

Articolul 7

Auditul extern

(1)   Parlamentul European primește direct de la organismele externe independente sau de la experții externi independenți, mandatați în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, raportul de audit extern menționat la articolul 23 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(2)   Sfera de aplicare a auditului extern este menționată la articolul 23 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Scopul auditului extern este specificat mai în detaliu în dispozițiile aplicabile din partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și din partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații).

Articolul 8

Decizia privind raportul anual și valoarea finală a finanțării

(1)   Pe baza unei propuneri a secretarului general, biroul aprobă sau respinge raportul anual până la data de 30 septembrie a anului care urmează exercițiului financiar la care se face referire în raportul anual.

(2)   Biroul sau ordonatorul de credite delegat poate solicita beneficiarului să furnizeze informații suplimentare pentru a verifica respectarea normelor relevante.

(3)   În cazul în care biroul sau ordonatorul de credite delegat solicitată aceste informații suplimentare, termenul pentru decizia privind raportul anual se prelungește cu perioada necesară pentru obținerea și evaluarea informațiilor suplimentare.

(4)   Pentru partide, biroul determină anual, pe baza raportului anual respectiv, cuantumul cheltuielilor rambursabile. În cazul reportării pentru exercițiul financiar următor a fondurilor neutilizate, valoarea finală a finanțării se stabilește în conformitate cu partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a.

(5)   Pentru fundații, valoarea finală a grantului se stabilește pe baza raportului anual.

(6)   Valoarea finală a finanțării nu depășește:

(a)

valoarea maximă a finanțării prevăzută în decizia de finanțare;

(b)

85 % din cheltuielile rambursabile sau eligibile efectuate în mod real.

(7)   În funcție de valoarea finală a finanțării stabilită în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6) și de plățile de prefinanțare efectuate anterior în temeiul deciziei de finanțare, ordonatorul de credite delegat stabilește sumele datorate beneficiarului sau Parlamentului European.

(8)   Valoarea finală a finanțării se stabilește fără a aduce atingere dreptului Parlamentului European de a realiza controale ex post în conformitate cu partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații) și nici posibilității de adaptare cu efect retroactiv a valorii finale a finanțării.

(9)   Deciziile adoptate în temeiul prezentului articol sunt notificate beneficiarului sub forma unei decizii uniforme, în conformitate cu articolul 223a alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(10)   Procedura aplicabilă pentru aprobarea raportului anual și adoptarea deciziei privind valoarea finală a finanțării este descrisă în partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și în partea B a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații).

(11)   Biroul sau ordonatorul de credite delegat poate consulta autoritatea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 1141/2014, în scopul solicitării informațiilor suplimentare pe care le consideră relevante pentru aprobarea raportului anual sau pentru adoptarea deciziei privind valoarea finală a finanțării.

Articolul 9

Procedura de suspendare

(1)   În conformitate cu normele aplicabile din Regulamentul financiar și cu dispozițiile aplicabile din partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și din partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații), biroul poate decide, la propunerea secretarului general, să suspende plata finanțării pentru un partid politic sau o fundație politică și să reia plata în cazul în care motivele suspendării nu se mai aplică. Înainte de adoptarea de către birou a unei astfel de decizii, ordonatorul de credite delegat are competența de a iniția procedura aplicabilă și de a adopta toate măsurile necesare, în conformitate cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații).

(2)   Deciziilor adoptate de birou în temeiul prezentului articol li se aplică articolul 223a alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură.

Articolul 10

Retragerea deciziei de finanțare

(1)   În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special cu articolul 30 din acesta, cu normele aplicabile din Regulamentul financiar, cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații), biroul poate decide, la propunerea secretarului general, să retragă decizia de finanțare. Înainte de adoptarea de către birou a unei astfel de decizii, ordonatorul de credite delegat are competența de a iniția procedura aplicabilă și de a adopta toate măsurile necesare, în conformitate cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații).

(2)   Deciziilor adoptate de birou în temeiul prezentului articol li se aplică articolul 223a alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură.

(3)   Ordonatorul de credite delegat are competența de a emite ordinele de recuperare necesare.

Articolul 11

Rezilierea deciziei de finanțare

(1)   În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special cu articolele 27 și 30 din acesta, cu normele aplicabile din Regulamentul financiar, cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații), biroul poate decide, la propunerea secretarului general, să rezilieze decizia de finanțare. Înainte de adoptarea de către birou a unei astfel de decizii, ordonatorul de credite delegat are competența de a iniția procedura aplicabilă și de a adopta toate măsurile necesare, în conformitate cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1a (pentru partide) și cu partea A a Condițiilor generale prevăzute în anexa 1b (pentru fundații).

(2)   Deciziilor adoptate de birou în temeiul prezentului articol li se aplică articolul 223a alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură.

(3)   Ordonatorul de credite delegat are competența de a emite ordinele de recuperare necesare.

Articolul 12

Controlul

Decizia de finanțare prevede în mod explicit dreptul Parlamentului European și al altor autorități competente de a-și exercita competențele de control în relația cu beneficiarul, în conformitate cu articolele 24 și 25 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Articolul 13

Asistența tehnică

În conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE, Euratom) nr.1141/2014, beneficiarii pot solicita asistență tehnică, în conformitate cu Decizia Biroului din 14 martie 2000 privind utilizarea clădirilor Parlamentului de către organisme externe, astfel cum a fost modificată, și orice altă formă de asistență tehnică prevăzută de normele adoptate ulterior de către birou. Biroul poate delega secretarului general competența de a lua decizii privind acordarea de asistență tehnică.

Articolul 14

Dreptul de a fi audiat

În cazurile în care, în conformitate cu decizia de finanțare aplicabilă, inclusiv cu Condițiile speciale și generale ale acesteia, beneficiarul are dreptul de a prezenta observații înainte de adoptarea unei decizii de către Parlament, beneficiarului i se acordă un termen de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea în scris a observațiilor sale, cu excepția cazului în care normele aplicabile prevăd altfel. La cererea motivată a beneficiarului, acest termen poate fi prelungit o singură dată cu încă 10 zile lucrătoare.

Articolul 15

Abrogarea, intrarea în vigoare și punerea în aplicarea efectivă

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ea se aplică începând cu procedura de acordare a finanțării aferentă exercițiului bugetar 2018.

(2)   Decizia Biroului Parlamentului European din 29 martie 2004 (6) este abrogată de la ziua intrării în vigoare a prezentei decizii. Cu toate acestea, decizia respectivă se aplică în continuare în ceea ce privește actele și angajamentele legate de procedurile pendinte referitoare la finanțarea partidelor politice și a fundațiilor politice la nivel european aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

Articolul 16

Publicare

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe pagina de internet a Parlamentului European.

Anexe – modele de decizii de finanțare:

 

Anexa 1a — model de decizie de acordare a unei contribuții – partid

 

Anexa 1b — model de decizie de acordare a unui grant – fundație


(1)  JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(3)  JO L 362, 31.12.2012, p. 1.

(4)  JO L 333, 19.12.2015, p. 50.

(5)  Decizia Biroului din 16 iunie 2014 referitoare la normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European.

(6)  Decizia Biroului Parlamentului European din 29 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO C 63, 4.3.2014, p. 1), astfel cum a fost modificată de Decizia Biroului din 7 octombrie 2015 (JO C 428, 19.12.2015, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).


ANEXA 1a

[MODEL DE] DECIZIE DE ACORDARE A UNEI CONTRIBUȚII — PARTID

NUMĂR: …[A SE INSERA]…


având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 224,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), în special articolul 25 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2) („Regulamentul financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (3) („Normele de aplicare a Regulamentului financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei din 2 octombrie 2015 cu privire la conținutul și la funcționarea registrului de repertoriere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (4),

având în vedere Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în special articolul 25 alineatul (11) din acesta,

având în vedere Decizia Biroului Parlamentului European din 12 iunie 2017 (5) de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014,

având în vedere condițiile stabilite de Parlamentul European în cererea de contribuții în vederea acordării de finanțare partidelor politice la nivel european,

întrucât:

(1)

Articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că partidele politice la nivel european trebuie să contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii.

(2)

Prezenta decizie este rezultatul unei cereri de contribuții prin care solicitanții au fost informați cu privire la modelul de decizie de finanțare, inclusiv la condiții.

(3)

[Beneficiarul] a introdus o cerere de finanțare la [data primirii de către Parlamentul European] și a fost de acord în mod explicit cu condițiile deciziei de finanțare,

BIROUL PARLAMENTULUI EUROPEAN A EXAMINAT cererea respectivă în cadrul reuniunii sale din [data] și ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Se acordă contribuții financiare directe în sensul articolul 204a din Regulamentul financiar (denumite în continuare „finanțare”) în favoarea:

[denumirea oficială completă a beneficiarului]

[forma juridică oficială]

[numărul oficial de înregistrare]

[adresa oficială completă]

[numărul TVA],

(denumit în continuare „beneficiarul”),

reprezentat, în sensul prezentei decizii de finanțare, de către:

…[reprezentantul autorizat să își asume angajamente juridice]…..,

pentru a sprijini activitățile și obiectivele statutare ale beneficiarului,

sub rezerva condițiilor stabilite în cererea de contribuții și prin prezenta decizie de acordare a unei contribuții (denumită în continuare „decizie de finanțare”), inclusiv a Condițiilor speciale, a Condițiilor generale și a bugetului estimat în anexă, care fac parte integrantă din prezenta decizie de finanțare.

Dispozițiile din Condițiile speciale prevalează asupra celor din celelalte părți ale prezentei decizii. Dispozițiile din Condițiile generale prevalează asupra celor din celelalte anexe.

Cuprins

I.

CONDIȚII SPECIALE 9

Articolul I.1 –

Obiectul deciziei 9

Articolul I.2 –

Perioada de eligibilitate 10

Articolul I.3 –

Forma finanțării 10

Articolul I.4 –

Valoarea provizorie (maximă) a finanțării 10

Articolul I.5 –

Plăți și modalități de plată 10

I.5.1

Prefinanțarea 10

I.5.2

Plata soldului sau recuperarea prefinanțării plătite în mod necuvenit 10

I.5.3

Moneda 10

Articolul I.6 –

Cont bancar 10

Articolul I.7 –

Dispoziții administrative generale 11

Articolul I.8 –

Intrarea în vigoare a deciziei 11

II.

CONDIȚII GENERALE 11

PARTEA A:

DISPOZIȚII JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE 11

Articolul II.1 –

Definiții 11

Articolul II.2 –

Obligațiile generale ale beneficiarului 12

Articolul II.3 –

Obligațiile legate de contul bancar 12

Articolul II.4 –

Răspunderea pentru daune 12

Articolul II.5 –

Confidențialitate 13

Articolul II.6 –

Prelucrarea datelor cu caracter personal 13

Articolul II.7 –

Ținerea evidențelor 13

Articolul II.8 –

Vizibilitatea finanțării din partea Uniunii 13

II.8.1

Informații privind finanțarea din partea Uniunii 13

II.8.2

Clauze care exonerează responsabilitatea Parlamentului European 13

II.8.3

Publicarea informațiilor de către Parlamentul European 13

Articolul II.9 –

Atribuirea contractelor de către beneficiar 13

II.9.1

Principii 13

II.9.2

Ținerea evidențelor 14

II.9.3

Controlul 14

II.9.4

Răspunderea 14

Articolul II.10 –

Forța majoră 14

Articolul II.11 –

Suspendarea plății finanțării 14

II.11.1

Motivele suspendării 14

II.11.2

Procedura de suspendare 14

II.11.3

Efectele suspendării 14

II.11.4

Reluarea plăților 15

Articolul II.12 –

Retragerea deciziei de finanțare de către Parlamentul European 15

II.12.1

Motivele retragerii 15

II.12.2

Procedura de retragere 15

II.12.3

Consecințele retragerii 15

Articolul II.13 –

Rezilierea deciziei de finanțare 15

II.13.1

Rezilierea la cererea beneficiarului 15

II.13.2

Rezilierea de către Parlamentul European 15

II.13.3

Efectele rezilierii 16

Articolul II.14 –

Cesionarea 16

Articolul II.15 –

Dobânzile de întârziere 16

Articolul II.16 –

Dreptul aplicabil 16

Articolul II.17 –

Dreptul de a fi audiat 16

PARTEA B:

DISPOZIȚII FINANCIARE 16

Articolul II.18 –

Cheltuielile rambursabile 16

II.18.1

Condiții 16

II.18.2

Exemple de cheltuieli rambursabile 17

Articolul II.19 –

cheltuielile nerambursabile 17

Articolul II.20 –

Contribuțiile în natură 18

Articolul II.21 –

Transferurile bugetare 18

Articolul II.22 –

Obligațiile de raportare 18

II.22.1

Raportul anual 18

II.22.2

Raportul de audit extern 19

Articolul II.23 –

Decizia privind raportul anual 19

Articolul II.24 –

Decizia privind valoarea finală a finanțării 20

II.24.1

Impactul raportului anual 20

II.24.2

Prag 20

II.24.3

Reportarea fondurilor neutilizate 20

II.24.4

Decizia privind valoarea finală a finanțării 20

II.24.5

Recuperarea fondurilor neutilizate 20

II.24.6

Soldul finanțării 20

II.24.7

Excedentul de resurse proprii 20

Articolul II.25 –

Dobânda generată de prefinanțare 21

Articolul II.26 –

Recuperarea 21

II.26.1

Dobânzile de întârziere 21

II.26.2

Compensarea 21

II.26.3

Cheltuielile bancare 21

Articolul II.27 –

Garanții financiare 22

Articolul II.28 –

Controlul 22

II.28.1

Dispoziții generale 22

II.28.2

Obligația de a păstra documentele 22

II.28.3

Obligația de a pune la dispoziție documente și/sau informații 22

II.28.4

Vizitele la fața locului 22

II.28.5

Procedura de audit contradictorie 22

II.28.6

Efectele produse de constatările auditului 23

II.28.7

Drepturile de control ale OLAF 23

II.28.8

Drepturile de control ale Curții de Conturi Europene 23

II.28.9

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la articolele II.28.1-4 23

Anexă –

Bugetul estimat 24

I.   CONDIȚII SPECIALE

Articolul I.1

Obiectul deciziei

Parlamentul European acordă finanțare pentru punerea în aplicare a activităților și obiectivelor statutare ale beneficiarului în cursul exercițiului financiar [a se introduce], în conformitate cu condițiile prevăzute în Condițiile speciale și în Condițiile generale („condițiile”), precum și cu anexa la decizia de finanțare. Acest lucru reprezintă punerea în aplicare a deciziei de finanțare de către Parlamentul European

Beneficiarul utilizează finanțarea pentru punerea în aplicare a activităților și obiectivelor sale statutare, acționând pe propria răspundere și în conformitate cu condițiile și cu anexa la decizia de finanțare. Acest lucru reprezintă punerea în aplicare a deciziei de finanțare de către beneficiar.

Articolul I.2

Perioada de eligibilitate

Perioada de eligibilitate pentru finanțarea din partea Uniunii este cuprinsă între [a se introduce ZZ/LL/AA] și [a se introduce ZZ/LL/AA].

Articolul I.3

Forma finanțării

Contribuțiile acordate beneficiarului în temeiul părții II titlul VIII din Regulamentul financiar iau forma rambursării unui procentaj din cheltuielile rambursabile suportate efectiv.

Articolul I.4

Valoarea provizorie (maximă) a finanțării

Parlamentul European contribuie cu o sumă maximă de [a se introduce suma] EUR, care nu depășește 85 % din cheltuielile rambursabile estimate totale.

Cheltuielile rambursabile estimate ale beneficiarului sunt prevăzute în anexă („bugetul estimat”). Bugetul estimat este echilibrat și prezintă o defalcare a tuturor costurilor și veniturilor beneficiarului pentru perioada de eligibilitate. Cheltuielile rambursabile sunt separate de cheltuielile nerambursabile, în conformitate cu articolul II.18.

Articolul I.5

Plăți și modalități de plată

Finanțarea se plătește în conformitate cu următorul calendar și următoarele modalități.

I.5.1.   Prefinanțarea

O plată aferentă prefinanțării în valoare de [a se introduce suma] EUR, reprezentând [100 % în mod implicit; în caz contrar, a se introduce procentajul decis de către Parlamentul European] din suma maximă stabilită la articolul I.4 din prezenta decizie de finanțare, se efectuează către beneficiar în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare sau, dacă este cazul, de la data la care Parlamentul European primește garanția financiară în valoare de [a se introduce suma] EUR, aplicându-se data mai recentă.

I.5.2.   Plata soldului sau recuperarea prefinanțării plătite în mod necuvenit

Soldul finanțării se plătește beneficiarului sau orice prefinanțare plătită în mod necuvenit se recuperează în termen de 30 de zile de la decizia Parlamentului European privind raportul anual și stabilirea valorii finale a finanțării, astfel cum se specifică la articolul II.24.

I.5.3.   Moneda

Parlamentul European efectuează plățile în euro. Conversia costurilor efective în euro se face la cursul de schimb zilnic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C sau, în absența cursului publicat, la cursul contabil de schimb stabilit lunar de Parlamentul European și publicat pe pagina sa de internet, la data la care Parlamentul European emite ordinul de plată, cu excepția cazului în care Condițiile speciale prevăd în mod expres altceva.

Plățile se consideră a fi fost efectuate de Parlamentul European la data la care sumele sunt debitate din contul Parlamentului European.

Articolul I.6

Cont bancar

Plățile se fac într-un cont sau subcont bancar al beneficiarului, în euro, deținut la o bancă cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene și având următoarele coordonate:

Numele băncii: […]

Adresa sucursalei la care este deschis contul: […]

Numele complet al titularului contului: […]

Numărul complet al contului (inclusiv codurile băncii): […]

IBAN: […]

BIC/SWIFT: […]

Articolul I.7

Dispoziții administrative generale

Orice comunicare adresată Parlamentului European în legătură cu decizia de finanțare se transmite în scris, menționând numărul deciziei respective, la următoarea adresă:

Parlamentul European

Președintele

În atenția directorului general al Direcției Generale Finanțe

Biroul SCH 05B031

L-2929 Luxemburg

LUXEMBOURG

Corespondența trimisă prin servicii poștale standard se consideră a fi fost primită de Parlamentul European la data la care este înregistrată oficial de serviciul de curierat al Parlamentului European.

Decizia de finanțare este adresată beneficiarului la următoarea adresă:

Dl/D-na […]

[Titlu]

[Denumirea oficială a organismului beneficiar]

[Adresa oficială completă]

Orice modificare a adresei beneficiarului se comunică în scris Parlamentului European fără întârziere.

Articolul I.8

Intrarea în vigoare a deciziei

Decizia de finanțare intră în vigoare la data la care este semnată în numele Parlamentului European.

II.   CONDIȚII GENERALE

PARTEA A: DISPOZIȚII JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Articolul II.1

Definiții

În sensul prezentei decizii de finanțare:

1.

„raport de activitate” înseamnă o justificare scrisă a costurilor suportate în perioada de eligibilitate. De exemplu, o explicație privind activitățile, costurile administrative etc. Raportul de activitate face parte din raportul anual;

2.

„raportul anual” înseamnă un raport care trebuie prezentat în termen de șase luni după încheierea exercițiului financiar, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și cu articolul 204l din Regulamentul financiar;

3.

„soldul finanțării” înseamnă diferența dintre valoarea prefinanțării stabilită în conformitate cu articolul I.5.1 și valoarea finală a finanțării determinată în conformitate cu articolul II.24.4;

4.

„lichidarea prefinanțării” înseamnă o situație în care valoarea finală a finanțării este stabilită de către ordonatorul de credite și sumele plătite către beneficiar nu mai sunt în proprietatea Uniunii;

5.

„conflict de interese” înseamnă o situație în care punerea în aplicare imparțială și obiectivă a deciziei de finanțare de către beneficiar este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu orice terț, legat de obiectul deciziei de finanțare. Afinitatea politică nu constituie, în principiu, un motiv de conflict de interese în cazul acordurilor încheiate între partidul politic și organizațiile care împărtășesc aceleași valori politice. Cu toate acestea, în cazul unui astfel de acord, trebuie respectate dispozițiile de la articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

6.

„contribuții în natură” sau „alocări în natură” înseamnă resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția beneficiarului de către terți, în conformitate cu articolul 2 alineatele (7) și (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

7.

„exercițiul financiar N” sau „perioada de eligibilitate” înseamnă perioada de implementare a activităților pentru care a fost acordată finanțarea în temeiul deciziei de finanțare, după cum se menționează la articolul I.2;

8.

„forța majoră” înseamnă orice situație sau eveniment imprevizibil și excepțional, independent de voința părților sau a Parlamentului European, care împiedică îndeplinirea de către oricare dintre părți a obligațiilor ce le revin în temeiul deciziei de finanțare, care nu este imputabil unei erori sau neglijențe din partea acestora sau a subcontractanților, a entităților afiliate ori a părților terțe ce beneficiază de sprijin financiar și care se dovedește a fi inevitabil în pofida demersurilor de diligență întreprinse. Următoarele nu pot fi invocate ca situații de forță majoră: conflictele de muncă, grevele, dificultățile financiare sau problemele legate de prestarea unui serviciu, defectele unui echipament ori material sau întârzierile în punerea lor la dispoziție, cu excepția cazului în care acestea sunt consecința directă a unui caz relevant de forță majoră;

9.

„a notifica în mod oficial” înseamnă a comunica în scris, prin poștă sau poștă electronică, cu confirmare de primire;

10.

„fraudă” înseamnă orice act sau omisiune intenționată care afectează interesele financiare ale Uniunii, privind folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, ori cu privire la nedivulgarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice;

11.

„finanțare” înseamnă „contribuții financiare directe” în sensul părții II titlul VIII din Regulamentul financiar și al capitolului IV din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

12.

„neregulă” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului Uniunii care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune a beneficiarului, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii;

13.

„resurse proprii” înseamnă surse externe de finanțare altele decât finanțarea din partea Uniunii. De exemplu: donații, contribuții din partea membrilor [astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (7) și (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014] etc.;

14.

„persoană conexă” înseamnă orice persoană care are competența de a-l reprezenta pe beneficiar sau de a lua decizii în numele său;

15.

„eroare substanțială” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții din decizia de finanțare ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni, care cauzează sau poate cauza o pierdere la bugetul Uniunii.

Articolul II.2

Obligațiile generale ale beneficiarului

Beneficiarul:

(a)

poartă responsabilitatea exclusivă și sarcina probei pentru respectarea oricărei obligații juridice care îi revine;

(b)

trebuie să remedieze orice daună cauzată Parlamentului European ca urmare a punerii în aplicare, inclusiv a punerii incorecte în aplicare a deciziei de finanțare, cu excepția cazurilor de forță majoră;

(c)

este unicul responsabil față de terți, inclusiv pentru daunele de orice fel suferite de aceștia în cursul punerii în aplicare a deciziei de finanțare;

(d)

informează Parlamentul European, fără întârziere, cu privire la orice modificare adusă situației juridice, financiare, tehnice, organizaționale sau a proprietății în cazul său și cu privire la orice modificare a numelui, a adresei sau a reprezentantului său legal;

(e)

ia toate măsurile necesare pentru a preveni orice situație de conflict de interese.

Articolul II.3

Obligațiile legate de contul bancar

Contul sau subcontul menționat la articolul I.6 trebuie să permită identificarea sumelor plătite de Parlamentul European și trebuie să fie rezervat exclusiv pentru încasarea sumelor menționate la articolul I.5 plătite de Parlamentul European.

În cazul în care sumele transferate în acest cont ca prefinanțare sunt purtătoare de dobândă sau de beneficii echivalente în conformitate cu dreptul statului membru pe al cărui teritoriu este deschis contul, dobânda sau beneficiile în cauză sunt recuperate de către Parlamentul European în condițiile prevăzute la articolul II.25, în conformitate cu articolul 204k alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Sumele vărsate de Parlamentul European nu pot fi folosite în niciun caz în scopuri speculative.

Prefinanțarea rămâne în proprietatea Uniunii până în momentul în care este lichidată din valoarea finală a finanțării.

Articolul II.4

Răspunderea pentru daune

Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil pentru eventualele daune provocate sau suportate de beneficiar, inclusiv daunele cauzate terților în urma sau ca urmare a punerii în aplicare a prezentei decizii de finanțare.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, beneficiarul sau persoana conexă despăgubesc Parlamentul European pentru toate daunele suportate de acesta ca urmare a punerii în aplicare a deciziei de finanțare sau din cauză că decizia de finanțare nu a fost pusă în aplicare în deplină conformitate cu dispozițiile sale.

Articolul II.5

Confidențialitate

În lipsa unor dispoziții contrare prevăzute în prezenta decizie de finanțare, la articolul 32 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și în actele juridice aplicabile ale Uniunii, Parlamentul European și beneficiarul se angajează să păstreze confidențialitatea tuturor documentelor, informațiilor și a altor materiale care au o legătură directă cu obiectul prezentei decizii de finanțare.

Articolul II.6

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul deciziei de finanțare se prelucrează în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Astfel de date sunt prelucrate în scopul aplicării și monitorizării deciziei de finanțare fără a aduce atingere posibilului lor transfer către organismele responsabile cu realizarea sarcinilor de verificare și audit în conformitate cu dreptul Uniunii.

Articolul II.7

Ținerea evidențelor

În conformitate cu articolul 204o din Regulamentul financiar, beneficiarul păstrează toate evidențele și documentele justificative referitoare la punerea în aplicare a deciziei de finanțare timp de cinci ani de la prezentarea raportului anual, inclusiv a situațiilor financiare anuale menționate la articolul 204l alineatul (1) din Regulamentul financiar.

Înregistrările referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau soluționarea cererilor de despăgubire care decurg din utilizarea finanțării se păstrează până la încheierea acestor audituri, căi de atac, litigii sau a soluționării cererilor de despăgubire.

Articolul II.8

Vizibilitatea finanțării din partea Uniunii

II.8.1.   Informații privind finanțarea din partea Uniunii

Cu excepția cazului în care Parlamentul European solicită sau convine altceva, orice comunicare sau publicație a beneficiarului care are legătură cu decizia de finanțare, inclusiv în cadrul unei conferințe, al unui seminar sau al unor materiale informative sau promoționale (precum broșuri, pliante, afișe, prezentări, în format electronic etc.), menționează faptul că programul a primit sprijin financiar din partea Parlamentului European.

II.8.2.   Clauze care exonerează responsabilitatea Parlamentului European

Orice comunicare sau publicație a beneficiarului, sub orice formă și pe orice suport, precizează faptul că întreaga răspundere revine autorului și că Parlamentul European nu este responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor cuprinse în acestea.

II.8.3.   Publicarea informațiilor de către Parlamentul European

Parlamentul European publică pe un site de internet informațiile menționate la articolul 32 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Articolul II.9

Atribuirea contractelor de către beneficiar

II.9.1.   Principii

În conformitate cu articolul 204b alineatul (2) din Regulamentul financiar, finanțarea poate fi utilizată pentru rambursarea cheltuielilor legate de contractele încheiate de beneficiar, cu condiția ca, în momentul atribuirii acestora, să nu fi existat conflicte de interese.

Pentru contractele a căror valoare depășește 60 000 EUR per furnizor și pe un anumit bun sau serviciu, beneficiarul obține cel puțin trei oferte primite ca răspuns la o invitație scrisă de participare și în care sunt detaliate cerințele achiziției. Durata contractelor în cauză nu depășește cinci ani.

În cazul în care sunt depuse mai puțin de trei oferte în urma invitației scrise de participare, beneficiarul are obligația de a demonstra că a fost imposibil să obțină mai multe oferte pentru achiziția în cauză.

II.9.2.   Ținerea evidențelor

Beneficiarul păstrează o evidență a evaluării ofertelor și justifică în scris decizia de alegere a furnizorului final.

II.9.3.   Controlul

Beneficiarul se asigură că Parlamentul European, Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, Curtea de Conturi Europeană și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) își pot exercita competențele de control în temeiul capitolului V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și al articolului 204n din Regulamentul financiar. Beneficiarul asigură că contractele încheiate cu părți terțe prevăd posibilitatea ca respectivele competențe de control să poată fi exercitate, de asemenea, în raport cu aceste părți terțe.

II.9.4.   Răspunderea

Beneficiarul este unicul responsabil pentru punerea în aplicare a deciziei de finanțare și respectarea dispozițiilor din decizia în cauză. Beneficiarul se angajează să facă tot ceea ce este necesar astfel încât contractantul să fie de acord să renunțe la drepturile opozabile Parlamentului European în temeiul deciziei de finanțare.

Articolul II.10

Forța majoră

În cazul în care Parlamentul European sau beneficiarul se confruntă cu o situație de forță majoră, partea afectată direct informează de îndată cealaltă parte cu privire la aceasta, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau alt mijloc echivalent, precizând natura, durata probabilă și posibilele efecte ale situației în cauză.

Parlamentul European și beneficiarul depun toate eforturile pentru a minimiza eventualele daune care ar putea fi cauzate de o situație de forță majoră.

Nici Parlamentul European, nici beneficiarul nu sunt considerați răspunzători pentru neîndeplinirea unei obligații ce le revine în temeiul deciziei de finanțare, în cazul în care au fost împiedicați să își îndeplinească obligația în cauză de un eveniment de forță majoră.

Articolul II.11

Suspendarea plății finanțării

II.11.1.   Motivele suspendării

Parlamentul European are competența de a suspenda plata finanțării, în conformitate cu normele aplicabile în temeiul Regulamentului financiar, în următoarele situații:

(i)

atunci când suspectează că beneficiarul nu respectă obligațiile legate de utilizarea contribuțiilor prevăzute la articolul 204k din Regulamentul financiar, până când se verifică suspiciunea în cauză; sau

(ii)

în cazul în care beneficiarului i se aplică sancțiunile financiare prevăzute la articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, până la plata sancțiunilor financiare.

II.11.2.   Procedura de suspendare

Etapa 1 – Înainte de a suspenda plata, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare oficială prin care îl informează cu privire la intenția sa de a suspenda plata, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu continue procedura de suspendare, acesta îi comunică beneficiarului decizia respectivă.

În cazul în care, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să continue procedura de suspendare, acesta îi trimite beneficiarului în mod oficial o decizie motivată privind suspendarea, informându-l cu privire la:

(i)

data indicativă de finalizare a verificării necesare în cazul menționat la punctul (i) de la articolul II.11.1; și

(ii)

orice cale de atac legală.

II.11.3.   Efectele suspendării

Efectul suspendării plății constă în faptul că beneficiarul nu mai are dreptul de a primi nicio plată din partea Parlamentului European până la finalizarea verificării din etapa 2 menționate la articolul II.11.2 litera (i) sau până în momentul în care motivul suspendării nu mai este valabil. Acest lucru nu aduce atingere dreptului Parlamentului European de a rezilia finanțarea sau de a retrage decizia de finanțare.

II.11.4.   Reluarea plăților

Din momentul în care motivul suspendării nu mai este valabil, toate plățile vizate sunt reluate, iar Parlamentul European informează beneficiarul în acest sens.

Articolul II.12

Retragerea deciziei de finanțare de către Parlamentul European

II.12.1.   Motivele retragerii

Parlamentul European are competența de a retrage decizia de finanțare pe baza unei decizii a Autorității de radiere a beneficiarului din registru, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 30 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

II.12.2.   Procedura de retragere

Etapa 1 – Înainte de a retrage decizia de finanțare, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare oficială prin care îl informează cu privire la intenția sa de a retrage decizia, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu retragă decizia de finanțare, acesta îi trimite beneficiarului o notificare în acest sens.

În cazul în care, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să retragă decizia de finanțare, acesta informează în mod oficial beneficiarul prin intermediul unei decizii motivate de retragere.

Toate sumele plătite în mod necuvenit beneficiarului se recuperează în conformitate cu normele aplicabile din Regulamentul financiar.

II.12.3.   Consecințele retragerii

Decizia de retragere a deciziei de finanțare are efect retroactiv de la data adoptării deciziei de finanțare.

Articolul II.13

Rezilierea deciziei de finanțare

II.13.1.   Rezilierea la cererea beneficiarului

Beneficiarul poate solicita rezilierea deciziei de finanțare.

Beneficiarul informează oficial Parlamentul European cu privire la reziliere, menționând:

(a)

motivele rezilierii; și

(b)

data la care rezilierea urmează să intre în vigoare, care nu care nu poate fi anterioară datei la care a fost trimisă notificarea oficială.

Rezilierea produce efecte de la data specificată în decizia de reziliere.

II.13.2.   Rezilierea de către Parlamentul European

(a)   Motivele rezilierii

Parlamentul European are competența de a rezilia decizia de finanțare în oricare dintre următoarele situații:

(a)

pe baza unei decizii a Autorității de radiere din registru a beneficiarului, în cazurile prevăzute la articolul 30 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(b)

în cazul în care beneficiarul nu mai respectă articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(c)

dacă Parlamentul European stabilește că beneficiarul nu respectă obligațiile legate de utilizarea contribuțiilor prevăzute la articolul 204k din Regulamentul financiar;

(d)

dacă beneficiarul este declarat în stare de faliment, în lichidare sau face obiectul oricăror alte proceduri similare.

(b)   Procedura de reziliere

Etapa 1 – Înainte de a rezilia decizia de finanțare, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare oficială prin care îl informează cu privire la intenția sa de a rezilia decizia, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea perioadei prevăzute pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu rezilieze decizia de finanțare, acesta îi trimite beneficiarului o notificare în acest sens.

În cazul în care, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să rezilieze decizia de finanțare, acesta îi trimite beneficiarului o decizie motivată oficială privind rezilierea.

Rezilierea deciziei de finanțare produce efecte de la data precizată în decizia privind rezilierea.

II.13.3.   Efectele rezilierii

Decizia de reziliere a deciziei de finanțare produce efecte ex nunc. Costurile suportate efectiv de beneficiar începând de la data la care decizia de reziliere intră în vigoare sunt calificate drept cheltuieli nerambursabile.

Articolul II.14

Cesionarea

Beneficiarul nu are dreptul să cesioneze creanțele sale de plată față de Parlamentul European unei terțe părți, cu excepția cazului în care Parlamentul European aprobă în avans această cesiune pe baza unei cereri motivate, prezentate de beneficiar în scris.

În cazul în care Parlamentul European informează în scris că nu acceptă cesiunea sau dacă nu sunt respectate condițiile cesiunii, aceasta nu are niciun efect juridic.

O astfel de cesiune nu scutește beneficiarul în niciun caz de obligațiile sale față de Parlamentul European.

Articolul II.15

Dobânzile de întârziere

În cazul în care Parlamentul European nu plătește până la termenele de plată stabilite, beneficiarul are dreptul la dobânzi de întârziere la rata aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare în euro („rata de referință”), plus trei puncte și jumătate. Rata de referință este rata în vigoare în prima zi a lunii scadenței de plată, publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

În cazul în care Parlamentul European suspendă plățile astfel cum se prevede la articolul II.11, aceste acțiuni nu pot fi considerate cazuri de întârziere la plată.

Dobânzile de întârziere acoperă perioada începând cu ziua următoare datei de scadență a plății până la data plății efective, inclusiv.

Prin derogare de la primul paragraf, atunci când dobânda calculată este mai mică sau egală cu 200 EUR, Parlamentul European trebuie să o plătească beneficiarului numai dacă acesta o solicită în termen de două luni de la primirea plății întârziate.

Articolul II.16

Dreptul aplicabil

Prezenta decizie de finanțare este reglementată de dreptul aplicabil al Uniunii, în special de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și de normele aplicabile prevăzute de Regulamentul financiar, care se aplică pe deplin. Acestea sunt completate, după caz, de dreptul național al statului membru în care își are sediul beneficiarul.

Articolul II.17

Dreptul de a fi audiat

În cazurile în care, în conformitate cu prezenta decizie de finanțare, beneficiarul are dreptul de a prezenta observații, acestuia i se acordă un termen de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea în scris a observațiilor sale, sub rezerva excepțiilor prevăzute în mod expres. La cererea motivată a beneficiarului, acest termen poate fi prelungit o singură dată cu încă 10 zile lucrătoare.

PARTEA B: DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul II.18

Cheltuielile rambursabile

II.18.1.   Condiții

Pentru a fi considerate eligibile pentru rambursare din fondurile Uniunii și în conformitate cu articolul 204k din Regulamentul financiar, costurile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

(a)

să fie legate direct de obiectul deciziei de finanțare și să fie prevăzute în bugetul estimat anexat la decizie;

(b)

să fie necesare pentru punerea în aplicare a deciziei de finanțare;

(c)

să fie raționale, justificate și conforme cu principiul bunei gestiuni financiare, mai ales în ceea ce privește economia și eficiența;

(d)

să fie efectuate în perioada de eligibilitate definită la articolul I.2, cu excepția cheltuielilor legate de rapoartele anuale și certificatele referitoare la situațiile financiare și conturile aferente;

(e)

să fie suportate efectiv de beneficiar;

(f)

să poată fi identificate și verificate și să fie înregistrate în contabilitatea beneficiarului, în conformitate cu standardele contabile aplicabile beneficiarului;

(g)

să respecte dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile;

(h)

să respecte dispozițiile de la articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, pe cele de la articolul II.9.1 al doilea paragraf.

Procedurile contabile și de audit intern ale beneficiarului trebuie să permită realizarea unei corespondențe directe între costurile și veniturile declarate în raportul anual și situațiile financiare și documentele justificative corespondente.

II.18.2.   Exemple de cheltuieli rambursabile

Sunt considerate rambursabile, fără a aduce atingere articolului 204k din Regulamentul financiar, în special următoarele costuri, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul II.18.1:

(a)

costurile administrative și costurile aferente asistenței tehnice, reuniunilor, activităților de cercetare, evenimentelor transfrontaliere, studiilor, informării și publicațiilor;

(b)

costurile de personal, cuprinzând salariile efective, contribuțiile la asigurările sociale și alte costuri legale incluse în remunerație, cu condiția să nu depășească ratele medii prevăzute în politica obișnuită de salarizare a beneficiarului;

(c)

cheltuielile de deplasare și de ședere suportate de membrii personalului, cu condiția să se înscrie în practicile obișnuite ale beneficiarului privind cheltuielile de călătorie;

(d)

costurile de amortizare a echipamentelor sau a altor active (noi sau la mâna a doua), înregistrate în situațiile contabile ale beneficiarului, cu condiția ca activul în cauză

(i)

să fie eliminat din bilanț în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și cu practicile contabile aplicate în mod obișnuit de beneficiar; și

(ii)

să fi fost achiziționat în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf, în cazul în care achiziția a avut loc în perioada de eligibilitate;

(e)

cheltuielile pentru consumabile și furnituri, precum și alte contracte, cu condiția ca acestea:

(i)

să fie achiziționate în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf; și

(ii)

să fie folosite în legătură directă cu obiectul deciziei de finanțare;

(f)

costurile generate direct de cerințele impuse de decizia de finanțare, inclusiv, dacă este cazul, costurile cu serviciile financiare (în special costul aferent garanțiilor financiare), cu condiția ca respectivele servicii să fie achiziționate în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf;

(g)

sprijin financiar pentru următoarele entități asociate ale beneficiarului: [a se introduce numele entităților asociate, precum organizații de tineret sau de femei, astfel cum au fost comunicate cu cererea de finanțare], cu condiția ca sprijinul financiar pentru fiecare entitate să nu depășească 100 000 EUR, ca acesta să fie utilizat de entitatea asociată pentru cheltuieli rambursabile, ca o sumă forfetară plătită entității asociate să nu depășească un sfert din sprijinul financiar către entitatea respectivă, și ca beneficiarul să garanteze o posibilă recuperare a unui astfel de sprijin financiar.

Articolul II.19

Cheltuielile nerambursabile

Fără a aduce atingere articolului II.18.1 din prezenta decizie și articolului 204k din Regulamentul financiar, următoarele costuri nu sunt considerate rambursabile:

(a)

randamentul capitalului și dividendele plătite de beneficiar;

(b)

datoriile și cheltuielile aferente datoriilor;

(c)

provizioanele pentru pierderi sau datorii;

(d)

dobânzile datorate;

(e)

datoriile incerte;

(f)

pierderile din diferențe de curs valutar;

(g)

costurile aplicate de banca beneficiarului pentru transferurile executate de Parlamentul European;

(h)

costurile declarate de beneficiar în cadrul unei alte acțiuni care beneficiază de un grant finanțat de la bugetul Uniunii;

(i)

contribuțiile în natură;

(j)

cheltuielile excesive sau nechibzuite;

(k)

TVA deductibilă;

(l)

finanțarea unor anumite părți terțe care este interzisă în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și al articolului 204b alineatul (3) din Regulamentul financiar.

Articolul II.20

Contribuțiile în natură

Parlamentul European permite beneficiarului să primească contribuții în natură pe durata punerii în aplicare a deciziei de finanțare, cu condiția ca valoarea acestor contribuții să nu depășească:

(a)

costurile suportate efectiv și justificate în mod corespunzător cu documente contabile ale terților care au oferit aceste contribuții beneficiarului cu titlu gratuit și care suportă costurile aferente;

(b)

în lipsa unor astfel de documente, costurile care corespund celor general acceptate pe piața în cauză;

(c)

valoarea lor astfel cum este acceptată în estimarea bugetară;

(d)

50 % din resursele proprii acceptate în estimarea bugetară;

Contribuțiile în natură:

(a)

se prezintă separat în estimarea bugetară, pentru a reflecta resursele totale;

(b)

respectă articolul 20 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, precum și normele naționale privind fiscalitatea și securitatea socială;

(c)

se acceptă numai cu titlu provizoriu și cu condiția unei certificări de către auditorul extern și a acceptării în decizia privind valoarea finală a finanțării;

(d)

nu au forma unor bunuri imobile.

Articolul II.21

Transferurile bugetare

Beneficiarul are dreptul să adapteze bugetul estimat prevăzut în anexă prin transferuri între diferitele categorii bugetare. Această adaptare nu necesită o modificare a deciziei de finanțare. Transferurile respective se justifică în raportul anual.

Articolul II.22

Obligațiile de raportare

II.22.1.   Raportul anual

De preferință până la 15 mai și până cel târziu la 30 iunie după încheierea exercițiului financiar N, beneficiarul prezintă un raport anual, alcătuit din următoarele elemente:

(a)

situațiile financiare anuale și notele de însoțire, care reflectă veniturile și cheltuielile, precum și activele și pasivele beneficiarului la începutul și la sfârșitul exercițiului financiar, în conformitate cu legislația aplicabilă în statul membru în care se află sediul beneficiarului;

(b)

situațiile financiare întocmite în conformitate cu standardele contabile internaționale definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(c)

lista donatorilor și a contribuitorilor, precum și donațiile sau contribuțiile corespunzătoare prezentate în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(d)

raportul de activitate;

(e)

situația financiară întocmită pe baza structurii bugetului estimat;

(f)

informații detaliate extrase din conturi privind veniturile, costurile, activele și pasivele;

(g)

verificarea corespondenței dintre situația financiară menționată la litera (e) și detaliile privind conturile menționate la litera (f);

(h)

lista furnizorilor care i-au prezentat beneficiarului în exercițiul financiar în cauză facturi de peste 10 000 EUR, indicându-se numele și adresa furnizorilor respectivi, precum și natura și cantitatea bunurilor și serviciilor furnizate.

Informațiile incluse în raportul anual trebuie să fie suficiente pentru a se putea determina valoarea finală a finanțării.

II.22.2.   Raportul de audit extern

Parlamentul European primește direct de la organismele externe independente sau de la experții externi independenți, mandatați în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, raportul de audit extern menționat la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Scopul auditului extern este de a atesta fiabilitatea situațiilor financiare și legalitatea și regularitatea cheltuielilor aferente, și în special că:

(a)

declarațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu dreptul intern aplicabil beneficiarului, nu conțin inexactități semnificative și oferă o imagine reală și fidelă a poziției financiare și a rezultatelor din exploatare;

(b)

situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu standardele contabile internaționale definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;

(c)

cheltuielile declarate au fost efectiv suportate;

(d)

situația veniturilor este exhaustivă;

(e)

documentele financiare prezentate Parlamentului de către beneficiar sunt conforme cu dispozițiile financiare din decizia de finanțare;

(f)

au fost respectate obligațiile care decurg din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special din articolul 20;

(g)

au fost respectate obligațiile care decurg din decizia de finanțare, în special din articolele II.9 și II.18;

(h)

contribuțiile în natură au fost efectiv furnizate beneficiarului și au fost evaluate în conformitate cu normele aplicabile;

(i)

eventualul excedent rămas din finanțarea acordată de UE a fost reportat în următorul exercițiu financiar;

(j)

eventualul excedent rămas din finanțarea acordată de UE a fost utilizat în conformitate cu articolul 204k alineatul (2) din Regulamentul financiar;

(k)

eventualul surplus de resurse proprii a fost transferat în rezervă.

Articolul II.23

Decizia privind raportul anual

Până la data de 30 septembrie a exercițiului financiar care urmează exercițiului N, Parlamentul European aprobă sau respinge raportul anual, conform dispozițiilor de la articolul II.22.1.

În cazul în care Parlamentul nu răspunde în scris în termen de șase luni de la primirea raportului anual, se consideră că raportul anual a fost aprobat.

Aprobarea raportului anual nu aduce atingere stabilirii valorii finale a finanțării în temeiul articolului II.24, pe baza căreia Parlamentul European ia o decizie finală cu privire la eligibilitatea costurilor.

Pentru a putea adopta o decizie cu privire la raportul anual, Parlamentul European îi poate solicita beneficiarului informații suplimentare. În cazul în care sunt solicitate aceste informații suplimentare, termenul pentru decizia privind raportul anual se prelungește până la data la care Parlamentul European primește și evaluează informațiile solicitate.

În cazul în care raportul anual prezintă deficiențe semnificative, Parlamentul European îl poate respinge fără a-i solicita beneficiarului informații suplimentare și îi poate solicita acestuia să prezinte un nou raport în termen de 15 zile lucrătoare.

Cererile de informații suplimentare și de prezentare a unui nou raport se comunică beneficiarului în scris.

În cazul în care raportul anual care a fost prezentat inițial este respins și se solicită un nou raport, noului raport i se aplică procedura de aprobare prevăzută la prezentul articol.

Articolul II.24

Decizia privind valoarea finală a finanțării

II.24.1.   Impactul raportului anual

Decizia Parlamentului European prin care se stabilește valoarea finală a finanțării se bazează pe raportul anual aprobat în conformitate cu articolul II.23. În cazul unei respingeri definitive a raportului anual de către Parlamentul European sau în cazul în care beneficiarul nu prezintă niciun raport anual până la termenele aplicabile, prin decizia privind valoarea finală a finanțării nu se poate stabili niciun cost rambursabil.

II.24.2.   Prag

Valoarea finală a finanțării este limitată la valoarea prevăzută la articolul I.4. Aceasta nu trebuie să depășească nici 85 % din costurile rambursabile indicate în bugetul estimat, nici 85 % din costurile rambursabile care au fost efectiv suportate.

II.24.3.   Reportarea fondurilor neutilizate

Orice parte a contribuției care nu a fost utilizată în exercițiul financiar N pentru care a fost acordată este reportată în exercițiul financiar N+1 și cheltuită pe orice tip de cheltuieli rambursabile efectuate până la data de 31 decembrie a exercițiului N+1. Sumele rămase din contribuțiile pentru exercițiul precedent nu se utilizează pentru a finanța partea cheltuielilor pe care partidele politice europene trebuie să le acopere din resurse proprii.

Beneficiarul folosește mai întâi partea din contribuție care nu a fost utilizată în exercițiul financiar pentru care a fost acordată și de-abia ulterior recurge la contribuția acordată după exercițiul respectiv.

II.24.4.   Decizia privind valoarea finală a finanțării

Parlamentul European verifică anual conformitatea cheltuielilor cu dispozițiile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, din Regulamentul financiar și din decizia de finanțare. Parlamentul adoptă în fiecare an o decizie cu privire la valoarea finală a finanțării, care îi este comunicată beneficiarului în mod corespunzător.

În cazul în care valoarea finanțării definite la articolul I.4 este cheltuită integral în exercițiul N, valoarea finală a finanțării se stabilește după încheierea respectivului exercițiu în cursul exercițiului N+1.

În cazul reportării pentru exercițiul financiar N+1 a fondurilor neutilizate, în conformitate cu articolul II.24.3, valoarea finală a finanțării pentru exercițiul N se stabilește astfel:

Etapa 1 : În anul N+1, Parlamentul European stabilește costurile rambursabile pentru exercițiul N și prima parte a valorii finale a finanțării pentru exercițiul N care corespunde acestor costuri. De asemenea, Parlamentul European stabilește cuantumul fondurilor neutilizate alocate pentru exercițiul financiar N care se reportează în exercițiul financiar N+1;

Etapa 2 : În exercițiul financiar N+2, Parlamentul European stabilește costurile rambursabile pentru anul financiar N+1 și care dintre acestea vor fi acoperite de fondurile neutilizate reportate în exercițiul financiar N+1 (a doua parte a valorii finale a finanțării).

Valoarea finală a finanțării pentru exercițiul N constituie suma valorilor stabilite în etapele 1 și 2.

În momentul în care este stabilită valoarea finală a finanțării, are loc și lichidarea prefinanțării. În cazul reportării, are loc o lichidare parțială a prefinanțării în fiecare dintre etapele menționate mai sus.

II.24.5.   Recuperarea fondurilor neutilizate

Orice parte a contribuției acordate pentru exercițiul N care nu a fost utilizată până la sfârșitul exercițiului N+1 se recuperează în conformitate cu dispozițiile de la partea I titlul IV capitolul 5 din Regulamentul financiar.

II.24.6.   Soldul finanțării

În cazul în care valoarea prefinanțării virate este mai mare decât valoarea finală a finanțării, Parlamentul European recuperează partea prefinanțării plătită în surplus.

În cazul în care valoarea finală a finanțării este mai mare decât valoarea prefinanțării virate, Parlamentul European virează diferența.

II.24.7.   Excedentul de resurse proprii

(a)   Crearea unei rezerve speciale

Beneficiarul poate crea o rezervă specială din excedentul de resurse proprii.

Excedentul de resurse proprii care urmează să fie transferat în contul de rezervă specială reprezintă cuantumul resurselor proprii care depășesc valoarea resurselor proprii necesară pentru a acoperi 15 % din costurile rambursabile efectiv suportate în exercițiul financiar N. Beneficiarul trebuie să fi acoperit anterior costurile nerambursabile din exercițiul N exclusiv din resurse proprii.

Rezerva se utilizează exclusiv în scopul cofinanțării costurilor rambursabile și a costurilor nerambursabile care trebuie acoperite din resurse proprii în cadrul punerii în aplicare a oricărei viitoare decizii de finanțare.

(b)   Profitul

Profitul se definește ca partea venitului care depășește cheltuielile.

Venitul cuprinde finanțarea acordată de la bugetul Uniunii și resursele proprii ale beneficiarului.

Contribuțiile părților terțe la evenimente comune nu sunt considerate ca făcând parte din resursele proprii ale beneficiarului. De asemenea, beneficiarul nu are dreptul să primească nici direct, nici indirect alte tipuri de finanțare de la bugetul Uniunii. Sunt interzise în special donațiile de la bugetele grupurilor politice din Parlamentul European.

Excedentul transferat în rezerva specială nu va fi luat în considerare la calculul profitului.

(c)   Recuperarea

Nu se permite ca finanțarea să genereze un profit în folosul beneficiarului. Parlamentul European are dreptul să recupereze acel procentaj din profit care corespunde contribuției Uniunii la costurile eligibile.

Articolul II.25

Dobânda generată de prefinanțare

Beneficiarul îi comunică Parlamentului European cuantumul dobânzii sau al beneficiilor echivalente generate de refinanțarea pe care a primit-o din partea Parlamentului European.

La calculul valorii finale a finanțării, Parlamentul European deduce dobânda generată de refinanțare. Dobânda nu se include în resursele proprii.

Articolul II.26

Recuperarea

În cazul în care beneficiarului i-au fost plătite sume nejustificate sau în cazul în care o procedură de recuperare este justificată în conformitate cu condițiile deciziei de finanțare sau cu dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau ale Regulamentului financiar, beneficiarul rambursează Parlamentului European sumele în cauză, în conformitate cu condițiile și în termenele stabilite de Parlamentul European.

II.26.1.   Dobânzile de întârziere

În cazul în care beneficiarul nu efectuează rambursarea în termenul stabilit de Parlamentul European, acesta din urmă percepe dobânzi de întârziere pentru sumele datorate, la rata prevăzută la articolul II.15. Dobânzile de întârziere se aplică pentru perioada dintre data la care expiră termenul prevăzut pentru rambursare și data la care Parlamentul European încasează integral sumele datorate, inclusă.

Orice rambursare parțială acoperă în primul rând cheltuielile și dobânda de întârziere, iar apoi principalul.

II.26.2.   Compensarea

În cazul în care rambursarea nu se face până la termenul prevăzut, sumele datorate Parlamentului European pot fi recuperate prin deducerea lor din orice sume datorate beneficiarului în orice temei, în conformitate cu articolul 80 din Regulamentul financiar și cu Normele sale de aplicare. În cazuri excepționale, justificate de necesitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii, Parlamentul European poate realiza recuperarea prin compensare înainte de scadența plății. Nu este necesar consimțământul prealabil al beneficiarului.

II.26.3.   Cheltuielile bancare

Cheltuielile bancare suportate pentru recuperarea sumelor datorate Parlamentului European sunt suportate exclusiv de către beneficiar.

Articolul II.27

Garanții financiare

În cazul în care Parlamentul European solicită garanții financiare în conformitate cu articolul 204j din Regulamentul financiar, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

(a)

garanția financiară trebuie să fie emisă de o bancă sau de o instituție financiară autorizată ori de o parte terță, dacă beneficiarul cere acest lucru și Parlamentul European îl acceptă;

(b)

garantul trebuie să fie un garant la prima solicitare, iar Parlamentul European să nu aibă obligația de a se adresa mai întâi debitorului principal (și anume beneficiarului în cauză); și

(c)

garanția financiară trebuie să rămână în vigoare în mod expres până la lichidarea prefinanțării în baza plăților intermediare sau până la plata de către Parlamentul European a soldului; în cazul în care plata soldului ia forma unei recuperări, garanția financiară trebuie să rămână în vigoare până când datoria se consideră pe deplin lichidată, iar Parlamentul European trebuie să deblocheze garanția în cursul lunii următoare.

Articolul II.28

Controlul

II.28.1.   Dispoziții generale

În limitele competențelor lor și în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și cu articolul 204n alineatul (1) din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene își pot exercita în orice moment competențele de control pe care le dețin pentru a verifica dacă beneficiarul respectă pe deplin obligațiile prevăzute de decizia de finanțare, de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și de Regulamentul financiar.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu autoritățile competente și le acordă acestora toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

Parlamentul European și Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene pot delega sarcina de control unor organisme externe autorizate în mod corespunzător să acționeze în numele lor („organismele autorizate”).

II.28.2.   Obligația de a păstra documentele

Pentru o perioadă de cinci ani începând de la data transmiterii raportului anual, beneficiarul păstrează, stocate pe orice suport adecvat, toate documentele originale, în special evidențele contabile și fiscale, inclusiv originalele digitalizate în cazul în care acestea sunt autorizate de legislația lor națională respectivă și în condițiile prevăzute de aceasta.

Perioada de cinci ani stabilită la primul paragraf nu este aplicabilă în cazul în care se află în curs audituri, proceduri de atac, litigii sau proceduri de recuperare legate de finanțare. În astfel de cazuri, beneficiarul păstrează documentele până la închiderea auditurilor, procedurilor de atac, litigiilor sau a procedurilor respective de recuperare legate de finanțare.

II.28.3.   Obligația de a pune la dispoziție documente și/sau informații

Beneficiarul are obligația de a pune la dispoziție toate documentele și/sau informațiile, inclusiv în format electronic, solicitate de Parlamentul European, de Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene sau de organismul autorizat („autoritatea competentă”).

Orice documente sau informații furnizate de beneficiar se prelucrează în conformitate cu articolul II.6.

II.28.4.   Vizitele la fața locului

Autoritatea competentă poate realiza vizite la fața locului la sediile beneficiarului. În acest scop, autoritatea poate solicita în scris ca beneficiarul să ia măsurile adecvate pentru facilitarea vizitei în termenul corespunzător care urmează să fie stabilit de autoritatea competentă.

În cursul unei vizite la fața locului, beneficiarul permite autorității competente accesul în locurile și clădirile în care se desfășoară ori s-au desfășurat activitățile, precum și la toate informațiile necesare, inclusiv la cele în format electronic.

Beneficiarul asigură disponibilitatea imediată a informațiilor în momentul vizitei la fața locului, precum și transmiterea într-un format corespunzător a informațiilor solicitate.

II.28.5.   Procedura de audit contradictorie

Pa baza constatărilor făcute în timpul procedurii de control, Parlamentul European întocmește un raport provizoriu de audit, care se trimite beneficiarului. Beneficiarul poate prezenta observații în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii raportului provizoriu de audit.

Pe baza constatărilor din raportul provizoriu de audit și a posibilelor observații ale beneficiarului, Parlamentul European stabilește constatările sale finale ale auditului într-un raport final de audit. Raportul final de audit se trimite beneficiarului în termen de 60 de zile calendaristice de la data la care expiră termenul stabilit pentru prezentarea observațiilor privind raportul provizoriu de audit.

II.28.6.   Efectele produse de constatările auditului

Fără a aduce atingere dreptului Parlamentului de a adopta măsuri în temeiul articolelor II.11-II.13, constatările finale ale auditului se iau în considerare în mod corespunzător de Parlamentul European în contextul stabilirii valorii finale a finanțării.

Eventualele cazuri de fraudă sau de încălcare gravă a normelor aplicabile evidențiate de constatările finale ale auditului sunt notificate autorităților competente naționale sau ale Uniunii pentru adoptarea măsurilor suplimentare care se impun.

Pe baza constatărilor finale ale auditului, Parlamentul European își poate adapta, cu efect retroactiv, decizia privind valoarea finală a finanțării.

II.28.7.   Drepturile de control ale OLAF

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) își exercită drepturile de control în raport cu beneficiarul în conformitate cu normele aplicabile, în special cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului (8), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9), cu articolul 204n alineatul (1) din Regulamentul financiar și cu articolul 24 alineatul (4) și articolul 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu OLAF și acordă OLAF toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

În orice moment, Parlamentul European își poate adapta, cu efect retroactiv, decizia privind valoarea finală a finanțării pe baza constatărilor furnizate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Înainte ca Parlamentul European să decidă adaptarea cu efect retroactiv a deciziei privind valoarea finală a finanțării, beneficiarul este informat în mod corespunzător cu privire la constatările relevante și la intenția Parlamentului de a adapta decizia privind valoarea finală a finanțării și are posibilitatea de a prezenta observații.

II.28.8.   Drepturile de control ale Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană își exercită dreptul de control în conformitate cu normele aplicabile, în special cu articolul 204n alineatul (1) din Regulamentul financiar și cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Articolele II.28.3 și II.28.4 se aplică.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu Curtea de Conturi și îi acordă acesteia toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

II.28.9.   Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la articolele II.28.1-4

În cazul în care beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute la articolele II.28.1-4, Parlamentul European poate considera nerambursabilă orice cheltuială care a fost insuficient justificată de către beneficiar.

Pentru Parlamentul European

[nume/prenume]

[semnătură]

Adoptată la [oraș: Strasbourg, Luxemburg, Bruxelles]

Anexă

Bugetul estimat

Costuri

Costuri rambursabile

Buget

Efectuate

A.1: Costuri cu personalul

1.

Salarii

2.

Contribuții

3.

Formare profesională

4.

Cheltuieli de misiune ale personalului

5.

Alte cheltuieli legate de personal

 

 

A.2: Costuri de infrastructură și funcționare

1.

Chirii, cheltuieli și costuri de întreținere

2.

Cheltuieli de instalare, exploatare și întreținere a echipamentelor

3.

Cheltuieli de amortizare a bunurilor mobile și imobile

4.

Papetărie și furnituri de birou

5.

Cheltuieli de poștă și telecomunicații

6.

Cheltuieli de imprimare, traducere și reproducere

7.

Alte cheltuieli de infrastructură

 

 

A.3: Costuri administrative

1.

Cheltuieli de documentare (ziare, agenții de presă, baze de date)

2.

Cheltuieli de studiu și cercetare

3.

Cheltuieli juridice

4.

Cheltuieli de contabilitate și audit

5.

Cheltuieli administrative diverse

6.

Sprijin pentru entități asociate

 

 

A.4: Reuniuni și cheltuieli de reprezentare

1.

Costurile aferente reuniunilor

2.

Participări la seminarii și conferințe

3.

Cheltuieli de reprezentare

4.

Cheltuieli pentru invitații

5.

Alte cheltuieli pentru reuniuni

 

 

A.5: Cheltuieli de informare și publicare

1.

Cheltuieli de publicare

2.

Crearea și administrarea site-urilor de internet

3.

Cheltuieli de publicitate

4.

Echipamente de comunicare (dispozitive)

5.

Seminare și expoziții

6.

Campanii electorale

7.

Alte cheltuieli de informare

 

 

A. TOTAL COSTURI RAMBURSABILE

 

 

Costuri nerambursabile

1.

Alocații pentru alte provizioane

2.

Cheltuieli financiare

3.

Pierderi din diferențe de curs valutar

4.

Creanțe incerte față de terți

5.

Altele (se precizează)

6.

Contribuții în natură

 

 

B. TOTAL COSTURI NERAMBURSABILE

 

 

C. COSTURI TOTALE

 

 


Venituri

 

Buget

Efectuate

D.1-1. Finanțarea acordată de Parlamentul European și reportată din exercițiul N-1

 

 

D.1-2. Finanțarea acordată de Parlamentul European pentru exercițiul N

 

 

D.1-3. Finanțarea acordată de Parlamentul European și reportată în exercițiul N+1

Nu se aplică

 

D.1. Finanțarea acordată de Parlamentul European utilizată pentru 85 % din costurile rambursabile în exercițiul N

 

 

D.2 Cotizații

 

 

2.1

din partea partidelor membre

2.2

din partea membrilor individuali

 

 

D.3 Donații

 

 

 

 

 

D.4 Alte resurse proprii

 

 

(se precizează)

 

 

D.5 Contribuții în natură

 

 

D: TOTAL VENITURI

 

 

E. Profit/Pierdere (D-C)

 

 


F. Transferul de resurse proprii în contul de rezervă

 

 

G. Profit/pierdere pentru verificarea conformității cu regula de non-profit (F-G)

 

 

 

 

 

H. Dobândă din prefinanțare

 

 

Observație: structură exclusiv orientativă. Structura definitivă a bugetului estimat se publică în fiecare an odată cu cererea de contribuții.


(1)  JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(3)  JO L 362, 31.12.2012, p. 1.

(4)  JO L 333, 31.12.2012, p. 50.

(5)  JO C 205, 29.6.2017, p. 2.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).

(8)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).


ANEXA 1b

[MODEL DE] DECIZIE DE ACORDARE A UNUI GRANT – FUNDAȚIE

NUMĂR: …[A SE INSERA]…


având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 224,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), în special articolul 25 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2) („Regulamentul financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (3) („Normele de aplicare a Regulamentului financiar”),

având în vedere Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei din 2 octombrie 2015 cu privire la conținutul și la funcționarea registrului de repertoriere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (4),

având în vedere Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în special articolul 25 alineatul (11) din acesta,

având în vedere Decizia Biroului Parlamentului European din 12 iunie 2017 (5) de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014,

având în vedere condițiile stabilite de Parlamentul European în cererea de propuneri în vederea acordării de finanțare fundațiilor politice la nivel european,

întrucât:

(1)

Articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că partidele politice la nivel european trebuie să contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii.

(2)

Prezenta decizie este rezultatul unei cereri de propuneri prin care solicitanții au fost informați cu privire la modelul de decizie de finanțare, inclusiv la condiții.

(3)

[Beneficiarul] a introdus o cerere de finanțare la [data primirii de către Parlamentul European] și a fost de acord în mod explicit cu condițiile deciziei de finanțare,

BIROUL PARLAMENTULUI EUROPEAN A EXAMINAT cererea respectivă în cadrul reuniunii sale din [data] și ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Se acordă un grant de funcționare în sensul articolul 121 din Regulamentul financiar (denumit în continuare „finanțare”) în favoarea:

[denumirea oficială completă a beneficiarului]

[forma juridică oficială]

[numărul oficial de înregistrare]

[adresa oficială completă]

[numărul TVA],

(„beneficiarul)”,

reprezentat, în sensul prezentei decizii de finanțare, de către:

…[reprezentantul autorizat să își asume angajamente juridice]…,

pentru a sprijini activitățile și obiectivele statutare ale beneficiarului,

sub rezerva condițiilor stabilite în cererea de propuneri și prin prezenta decizie (denumită în continuare „decizie de finanțare”), inclusiv a condițiilor speciale, condițiilor generale și a anexelor:

 

Anexa 1 Bugetul estimat

 

Anexa 2 Programul de lucru

care fac parte integrantă din prezenta decizie de finanțare.

Dispozițiile din condițiile speciale prevalează asupra celor din celelalte părți ale prezentei decizii. Dispozițiile din condițiile generale prevalează asupra celor din celelalte anexe.

Cuprins

I.

CONDIȚII SPECIALE 28

Articolul I.1 –

Obiectul deciziei 28

Articolul I.2 –

Perioada de eligibilitate 29

Articolul I.3 –

Forma finanțării 29

Articolul I.4 –

Valoarea provizorie (maximă) a finanțării 29

Articolul I.5 –

Plăți și modalități de plată 29

I.5.1

Prefinanțarea 29

I.5.2

Plata soldului sau recuperarea prefinanțării plătite în mod necuvenit 29

I.5.3

Moneda 29

Articolul I.6 –

Cont bancar 29

Articolul I.7 –

Dispoziții administrative generale 30

Articolul I.8 –

Intrarea în vigoare a deciziei 30

II.

CONDIȚII GENERALE 30

PARTEA A:

DISPOZIȚII JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE 30

Articolul II.1 –

Definiții 30

Articolul II.2 –

Obligațiile generale ale beneficiarului 31

Articolul II.3 –

Obligațiile legate de contul bancar 31

Articolul II.4 –

Răspunderea pentru daune 31

Articolul II.5 –

Confidențialitate 31

Articolul II.6 –

Prelucrarea datelor cu caracter personal 32

Articolul II.7 –

Ținerea evidențelor 32

Articolul II.8 –

Vizibilitatea finanțării din partea Uniunii 32

II.8.1

Informații privind finanțarea din partea Uniunii 32

II.8.2

Clauze care exonerează responsabilitatea Parlamentului European 32

II.8.3

Publicarea informațiilor de către Parlamentul European 32

Articolul II.9 –

Atribuirea contractelor de către beneficiar 32

II.9.1

Principii 32

II.9.2

Ținerea evidențelor 32

II.9.3

Controlul 33

II.9.4

Răspunderea 33

Articolul II.10 –

Sprijinul financiar acordat terților 33

Articolul II.11 –

Forța majoră 33

Articolul II.12 –

Suspendarea plății finanțării 33

II.12.1

Motivele suspendării 33

II.12.2

Procedura de suspendare 33

II.12.3

Efectele suspendării 34

II.12.4

Reluarea plăților 34

Articolul II.13 –

Retragerea deciziei de finanțare de către Parlamentul European 34

II.13.1

Motivele retragerii 34

II.13.2

Procedura de retragere 34

II.13.3

Consecințele retragerii 34

Articolul II.14 –

Rezilierea deciziei de finanțare 34

II.14.1

Rezilierea la cererea beneficiarului 34

II.14.2

Rezilierea de către Parlamentul European 34

Articolul II.15 –

Cesionare 35

Articolul II.16 –

Dobânzile de întârziere 35

Articolul II.17 –

Legislația aplicabilă 35

Articolul II.18 –

Dreptul de a fi audiat 36

PARTEA B:

DISPOZIȚII FINANCIARE 36

Articolul II.19 –

Costuri eligibile 36

II.19.1

Condiții 36

II.19.2

Exemple de costuri eligibile 36

Articolul II.20 –

Costuri neeligibile 36

Articolul II.21 –

Contribuții în natură 37

Articolul II.22 –

Transferuri bugetare 37

Articolul II.23 –

Obligații de raportare 37

II.23.1

Raportul anual 38

II.23.2

Raportul de audit extern 38

Articolul II.24 –

Decizia privind raportul anual 38

Articolul II.25 –

Decizia privind valoarea finală a finanțării 39

II.25.1

Impactul raportului anual 39

II.25.2

Pragul 39

II.25.3

Reportarea excedentului 39

II.25.4

Decizia privind valoarea finală a finanțării 39

II.25.5

Soldul finanțării 40

II.25.6

Profitul 40

Articolul II.26 –

Recuperarea 40

II.26.1

Dobânzile de întârziere 40

II.26.2

Compensarea 40

II.26.3

Cheltuielile bancare 40

Articolul II.27 –

Garanții financiare 41

Articolul II.28 –

Controlul 41

II.28.1

Dispoziții generale 41

II.28.2

Obligația de a păstra documentele 41

II.28.3

Obligația de a pune la dispoziție documente și/sau informații 41

II.28.4

Vizite la fața locului 41

II.28.5

Procedura de audit contradictorie 41

II.28.6

Efectele produse de constatările auditului 42

II.28.7

Drepturile de control ale OLAF 42

II.28.8

Drepturile de control ale Curții de Conturi Europene 42

II.28.9

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la articolele II.28.1-4 42

Anexa 1 –

Bugetul estimat 43

Anexa 2 –

Programul de lucru 45

I.   CONDIȚII SPECIALE

Articolul I.1

Obiectul deciziei

Parlamentul European acordă finanțare pentru punerea în aplicare a activităților și obiectivelor statutare ale beneficiarului în cursul exercițiului financiar [a se introduce], în conformitate cu condițiile prevăzute în condițiile speciale și condițiile generale (denumite în continuare „condițiile”), precum și în conformitate cu anexele la decizia de finanțare. Acest lucru reprezintă implementarea deciziei de finanțare de către Parlamentul European

Beneficiarul utilizează finanțarea pentru punerea în aplicare a activităților și obiectivelor sale statutare, acționând pe propria răspundere și în conformitate cu condițiile și anexele la decizia de finanțare. Acest lucru reprezintă implementarea deciziei de finanțare de către beneficiar.

Articolul I.2

Perioada de eligibilitate

Perioada de eligibilitate pentru finanțarea din partea Uniunii este cuprinsă între [a se introduce ZZ/LL/AA] și [a se introduce ZZ/LL/AA].

Articolul I.3

Forma finanțării

Grantul acordat beneficiarului în temeiul părții I titlul VI din Regulamentul financiar ia forma unei rambursări a unui procentaj din costurile eligibile suportate efectiv.

Articolul I.4

Valoarea provizorie (maximă) a finanțării

Parlamentul European contribuie cu o sumă maximă de [a se introduce suma] EUR, care nu depășește 85 % din costurile eligibile estimate totale.

Costurile eligibile estimate ale beneficiarului sunt prevăzute în anexa 1 („bugetul estimat”). Bugetul estimat trebuie să fie echilibrat și să prezinte o defalcare a tuturor costurilor și veniturilor beneficiarului pentru perioada de eligibilitate. Costurile eligibile se separă de costurile neeligibile, în conformitate cu articolul II.19.

Articolul I.5

Plăți și modalități de plată

Finanțarea se plătește în conformitate cu următorul calendar și următoarele modalități.

I.5.1.   Prefinanțarea

O plată aferentă prefinanțării în valoare de [a se introduce suma] EUR, reprezentând [100 % în mod implicit; în caz contrar, a se introduce procentajul decis de către Parlamentul European] din suma maximă stabilită la articolul I.4 din prezenta decizie de finanțare, se efectuează către beneficiar în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare sau, dacă este cazul, din momentul în care Parlamentul European primește garanția financiară în valoare de [a se introduce suma] EUR, aplicându-se data mai recentă.

I.5.2.   Plata soldului sau recuperarea prefinanțării plătite în mod necuvenit

Soldul finanțării se plătește beneficiarului sau orice prefinanțare plătită în mod necuvenit se recuperează în termen de 30 de zile de la decizia Parlamentului European privind raportul anual și stabilirea valorii finale a finanțării, astfel cum se specifică la articolul II.23 și la articolul II.25.

I.5.3.   Moneda

Parlamentul European efectuează plățile în euro. Conversia costurilor efective în euro se face la cursul de schimb zilnic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C sau, în absența cursului publicat, la cursul contabil de schimb stabilit lunar de Parlamentul European și publicat pe pagina sa de internet, la data la care Parlamentul European emite ordinul de plată, cu excepția cazului în care condițiile speciale prevăd în mod expres altceva.

Plățile se consideră a fi fost efectuate de Parlamentul European la data la care sumele sunt debitate din contul Parlamentului European.

Articolul I.6

Cont bancar

Plățile se fac într-un cont sau subcont bancar al beneficiarului, în euro, deținut la o bancă cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene și având următoarele coordonate:

Numele băncii: […]

Adresa sucursalei la care este deschis contul: […]

Numele complet al titularului contului: […]

Numărul complet al contului (inclusiv codurile băncii): […]

IBAN: […]

BIC / SWIFT: […]

Articolul I.7

Dispoziții administrative generale

Orice comunicare adresată Parlamentului European în legătură cu decizia de finanțare se transmite în scris, menționând numărul deciziei respective, la următoarea adresă:

Parlamentul European

Președintele

În atenția directorului general al Direcției Generale Finanțe

Biroul SCH 05B031

L-2929 Luxemburg

LUXEMBOURG

Corespondența trimisă prin servicii poștale standard se consideră a fi fost primită de Parlamentul European la data la care este înregistrată oficial de serviciul de curierat al Parlamentului European.

Decizia de finanțare este adresată beneficiarului la următoarea adresă:

Dl/D-na […]

[Titlu]

[Denumirea oficială a organismului beneficiar]

[Adresa oficială completă]

Orice modificare a adresei beneficiarului se comunică în scris Parlamentului European fără întârziere.

Articolul I.8

Intrarea în vigoare a deciziei

Decizia de finanțare intră în vigoare la data la care este semnată în numele Parlamentului European.

II.   CONDIȚII GENERALE

PARTEA A: DISPOZIȚII JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Articolul II.1

DEFINIȚII

În sensul prezentei decizii de finanțare:

1.

„raport de activitate” înseamnă justificare scrisă a costurilor suportate în perioada de eligibilitate. De exemplu, o explicație privind activitățile, costurile administrative etc. Raportul de activitate face parte din raportul anual;

2.

„raportul anual” înseamnă un raport care trebuie prezentat în termen de șase luni după încheierea exercițiului financiar, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

3.

„soldul finanțării” înseamnă diferența dintre valoarea prefinanțării stabilită în conformitate cu articolul I.5.1 și valoarea finală a finanțării determinată în conformitate cu articolul II.25.4;

4.

„lichidarea prefinanțării” înseamnă o situație în care valoarea finală a finanțării este stabilită de către ordonatorul de credite și sumele plătite către beneficiar nu mai sunt în proprietatea Uniunii;

5.

„conflict de interese” înseamnă o situație în care punerea în aplicare imparțială și obiectivă a deciziei de finanțare de către beneficiar este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu orice terț, legat de obiectul deciziei de finanțare; Afinitatea politică nu constituie, în principiu, un motiv de conflict de interese în cazul acordurilor încheiate între partidul politic și organizațiile care împărtășesc aceleași valori politice. Cu toate acestea, în cazul unui astfel de acord, trebuie respectate dispozițiile de la articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

6.

„contribuții în natură” sau „alocări în natură” înseamnă resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția beneficiarului de către terți, în conformitate cu articolul 2 alineatele (7) și (8) din Regulamentul nr. 1141/2014;

7.

„exercițiul financiar N” sau „perioada de eligibilitate” înseamnă perioada de implementare a activităților pentru care a fost acordată finanțarea în temeiul deciziei de finanțare, după cum se menționează la articolul I.2;

8.

„forța majoră” înseamnă orice situație sau eveniment imprevizibil și excepțional, independent de voința părților sau a Parlamentului European, care împiedică îndeplinirea de către oricare dintre părți a obligațiilor ce le revin în temeiul deciziei de finanțare, care nu este imputabil unei erori sau neglijențe din partea acestora sau a subcontractanților, a entităților afiliate ori a părților terțe ce beneficiază de sprijin financiar și care se dovedește a fi inevitabil în pofida demersurilor de diligență întreprinse. Următoarele nu pot fi invocate ca situații de forță majoră: conflictele de muncă, grevele, dificultățile financiare sau problemele legate de prestarea unui serviciu, defectele unui echipament ori material sau întârzierile în punerea lor la dispoziție, cu excepția cazului în care acestea sunt consecința directă a unui caz relevant de forță majoră;

9.

„a notifica în mod oficial” înseamnă a comunica în scris, prin poștă sau poștă electronică, cu confirmare de primire;

10.

„fraudă” înseamnă orice act sau omisiune intenționată care afectează interesele financiare ale Uniunii, privind folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, ori cu privire la nedivulgarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice;

11.

„finanțare” înseamnă granturi în sensul părții I titlul VI din Regulamentul financiar și al capitolului IV din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

12.

„neregulă” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului Uniunii care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune a beneficiarului, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii;

13.

„resurse proprii” înseamnă surse externe de finanțare altele decât finanțarea din partea Uniunii. De exemplu: donații, contribuții din partea membrilor [astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (7) și (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014] etc.;

14.

„persoană conexă” înseamnă orice persoană care are competența de a-l reprezenta pe beneficiar sau de a lua decizii în numele său;

15.

„eroare substanțială” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții din decizia de finanțare ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni, care cauzează sau poate cauza o pierdere la bugetul Uniunii Europene.

Articolul II.2

Obligațiile generale ale beneficiarului

Beneficiarul:

(a)

poartă responsabilitatea exclusivă și sarcina probei pentru respectarea oricărei obligații juridice care îi revine;

(b)

trebuie să remedieze orice daună cauzată Parlamentului European ca urmare a punerii în aplicare, inclusiv a punerii incorecte în aplicare a deciziei de finanțare, cu excepția cazurilor de forță majoră;

(c)

este unicul responsabil față de terți, inclusiv pentru daunele de orice fel suferite de aceștia în cursul punerii în aplicare a deciziei de finanțare;

(d)

informează Parlamentul European, fără întârziere, cu privire la orice modificare adusă situației juridice, financiare, tehnice, organizaționale sau a proprietății în cazul său și cu privire la orice modificare a numelui, a adresei sau a reprezentantului său legal;

(e)

ia toate măsurile necesare pentru a preveni orice situație de conflict de interese emergentă.

Articolul II.3

Obligațiile legate de contul bancar

Contul sau subcontul menționat la articolul I.6 trebuie să permită identificarea fondurilor vărsate de Parlamentul European și a dobânzilor generate sau a beneficiilor echivalente.

În cazul în care sumele transferate în acest cont sunt purtătoare de dobândă sau beneficii echivalente în conformitate cu dreptul statului pe al cărui teritoriu este deschis contul, dobânda sau beneficiile în cauză pot fi păstrate de către beneficiar în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

Sumele vărsate de Parlamentul European nu pot fi folosite în niciun caz în scopuri speculative.

Prefinanțarea rămâne în proprietatea Uniunii până în momentul în care este lichidată din valoarea finală a finanțării.

Articolul II.4

Răspunderea pentru daune

Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil pentru eventualele daune provocate sau suportate de beneficiar, inclusiv daunele cauzate terților în urma sau ca urmare a punerii în aplicare a prezentei decizii de finanțare.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, beneficiarul sau persoana conexă trebuie să despăgubească Parlamentul European pentru toate daunele suportate de acesta ca urmare a punerii în aplicare a deciziei de finanțare sau din cauză că decizia de finanțare nu a fost pusă în aplicare în deplină conformitate cu dispozițiile sale.

Articolul II.5

Confidențialitate

În lipsa unor dispoziții contrare prevăzute în prezenta decizie de finanțare, la articolul 32 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și în legislația aplicabilă a UE, Parlamentul European și beneficiarul se angajează să păstreze confidențialitatea tuturor documentelor, informațiilor și a altor materiale care au o legătură directă cu obiectul prezentei decizii de finanțare.

Articolul II.6

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul deciziei de finanțare se prelucrează în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Astfel de date sunt prelucrate în scopul aplicării și monitorizării deciziei de finanțare fără a aduce atingere posibilului lor transfer către organismele responsabile cu realizarea sarcinilor de verificare și audit în conformitate cu dreptul Uniunii.

Articolul II.7

Ținerea evidențelor

În conformitate cu articolul 136 din Regulamentul financiar, beneficiarul păstrează evidențele, documentele justificative, datele statistice și alte înregistrări privind implementarea decizie de finanțare pentru o perioadă de cinci ani după plata soldului sau după recuperarea prefinanțării plătite în mod nejustificat.

Înregistrările referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau soluționarea cererilor de despăgubire care decurg din utilizarea finanțării se păstrează până la încheierea acestor audituri, căi de atac, litigii sau a soluționării cererilor de despăgubire.

Articolul II.8

Vizibilitatea finanțării din partea Uniunii

II.8.1.   Informații privind finanțarea din partea Uniunii

Cu excepția cazului în care Parlamentul European solicită sau convine altceva, orice comunicare sau publicație a beneficiarului care are legătură cu decizia de finanțare, inclusiv în cadrul unei conferințe, al unui seminar sau al unor materiale informative sau promoționale (precum broșuri, pliante, afișe, prezentări, în format electronic etc.), menționează faptul că programul a primit sprijin financiar din partea Parlamentului European.

II.8.2.   Clauze care exonerează responsabilitatea Parlamentului European

Orice comunicare sau publicație a beneficiarului, sub orice formă și pe orice suport, precizează faptul că întreaga răspundere revine autorului și că Parlamentul European nu este responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor cuprinse în acestea.

II.8.3.   Publicarea informațiilor de către Parlamentul European

Parlamentul European publică pe un site de internet informațiile menționate la articolul 32 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Articolul II.9

Atribuirea contractelor de către beneficiar

II.9.1.   Principii

În cazul în care beneficiarul încheie contracte de achiziții publice în vederea punerii în aplicare a deciziei de finanțare, acesta trebuie să solicite oferte competitive și să atribuie contractul acelui ofertant care face oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic sau, în funcție de caz, ofertantului care oferă cel mai mic preț. Beneficiarul evită orice conflict de interese.

Pentru contractele a căror valoare depășește 60 000 EUR per furnizor și pe un anumit bun sau serviciu, beneficiarul obține cel puțin trei oferte primite ca răspuns la o invitație scrisă de participare și în care sunt detaliate cerințele achiziției. Durata contractelor în cauză nu depășește cinci ani.

În cazul în care sunt depuse mai puțin de trei oferte în urma invitației scrise de participare, beneficiarul are obligația de a demonstra că a fost imposibil să obțină mai multe oferte pentru achiziția în cauză.

II.9.2.   Ținerea evidențelor

Beneficiarul păstrează o evidență a evaluării ofertelor și justifică în scris decizia de alegere a furnizorului final.

II.9.3.   Controlul

Beneficiarul trebuie să asigure că Parlamentul European, Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, Curtea de Conturi Europeană și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) își pot exercita atribuțiile de control în temeiul capitolului V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Beneficiarul asigură că contractele încheiate cu părți terțe prevăd posibilitatea ca respectivele competențe de control să poată fi exercitate, de asemenea, în raport cu aceste părți terțe.

II.9.4.   Răspunderea

Beneficiarul este unicul responsabil pentru punerea în aplicare a deciziei de finanțare și respectarea dispozițiilor din decizia în cauză. Beneficiarul se angajează să facă tot ceea ce este necesar astfel încât contractantul să fie de acord să renunțe la drepturile opozabile Parlamentului European în temeiul deciziei de finanțare.

Articolul II.10

Sprijinul financiar acordat terților

Sprijinul financiar oferit de către beneficiar terților, în sensul articolului 137 din Regulamentul financiar, poate constitui costuri eligibile în următoarele condiții:

(a)

sprijinul financiar se acordă de către beneficiar următorilor terți: … [a se introduce numele potențialilor beneficiari astfel cum este indicat în formularul de cerere];

(b)

sprijinul financiar pentru fiecare terț nu depășește 60 000 EUR;

(c)

este utilizat de către terț pentru costurile eligibile;

(d)

beneficiarul garantează o posibilă recuperare a unui astfel de sprijin financiar;

Un partid politic național sau european sau o fundație politică națională sau europeană nu sunt considerate terț în sensul prezentului articol.

În conformitate cu articolul 137 alineatul (2) din Regulamentul financiar, beneficiarul asigură că Parlamentul European și Curtea de Conturi Europeană pot să își exercite competențele de control cu privire la toți terții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în ceea ce privește documentele, localurile și informațiile, inclusiv cele stocate pe suport electronic.

Articolul II.11

Forța majoră

În cazul în care Parlamentul European sau beneficiarul se confruntă cu un eveniment de forță majoră, partea afectată direct informează de îndată cealaltă parte cu privire la aceasta, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau alt mijloc echivalent, precizând natura, durata probabilă și posibilele efecte ale situației în cauză.

Parlamentul European și beneficiarul depun toate eforturile pentru a minimiza eventualele daune care ar putea fi cauzate de o situație de forță majoră.

Nici Parlamentul European, nici beneficiarul nu sunt considerați răspunzători pentru neîndeplinirea unei obligații ce le revine în temeiul deciziei de finanțare, în cazul în care au fost împiedicați să își îndeplinească obligația în cauză de un eveniment de forță majoră.

Articolul II.12

Suspendarea plății finanțării

II.12.1.   Motivele suspendării

Fără a aduce atingere articolului 135 din Regulamentul financiar și articolului 208 din normele de aplicare a Regulamentului financiar, Parlamentul European are dreptul să suspende plata finanțării:

(i)

în cazul în care Parlamentul European suspectează că au fost comise erori substanțiale, nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor de către beneficiar în cadrul procedurii de atribuire sau în cursul punerii în aplicare a deciziei de finanțare și trebuie să verifice dacă acestea au avut loc efectiv;

(ii)

în cazul în care beneficiarului i se aplică sancțiunile financiare prevăzute la articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, până la plata sancțiunilor financiare.

II.12.2.   Procedura de suspendare

Etapa 1 – Înainte de a suspenda plata, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare prin care îl informează cu privire la intenția sa de a suspenda plata, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu continue procedura de suspendare, acesta îi comunică beneficiarului decizia respectivă.

În cazul în care, după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să continue procedura de suspendare, acesta îi trimite beneficiarului o decizie motivată privind suspendarea plății, informându-l cu privire la:

(i)

data orientativă de finalizare a verificării necesare în cazul menționat la punctul (i) de la articolul II.12.1; și

(ii)

orice cale de atac legală.

II.12.3.   Efectele suspendării

Suspendarea plății are ca efect faptul că beneficiarul nu mai are dreptul de a primi nicio plată din partea Parlamentului European până la finalizarea verificării din etapa 2 menționate la articolul II.12.2 litera (i) sau până în momentul în care motivul suspendării nu mai este valabil. Acest lucru nu aduce atingere dreptului Parlamentului European de a rezilia finanțarea sau de a retrage decizia de finanțare.

II.12.4.   Reluarea plăților

Din momentul în care motivul suspendării nu mai este valabil, toate plățile vizate sunt reluate, iar Parlamentul European informează beneficiarul în acest sens.

Articolul II.13

Retragerea deciziei de finanțare de către parlamentul european

II.13.1.   Motivele retragerii

Parlamentul European are competența de a retrage decizia de finanțare pe baza unei decizii a Autorității de radiere a beneficiarului din registru, cu excepția cazului prevăzut la articolul 16 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

II.13.2.   Procedura de retragere

Etapa 1 – Înainte de a retrage decizia de finanțare, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare oficială prin care îl informează cu privire la intenția sa de a retrage decizia, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu retragă decizia de finanțare, acesta îi trimite beneficiarului o notificare în acest sens.

În cazul în care, după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să retragă decizia de finanțare, acesta informează în mod oficial beneficiarul prin intermediul unei decizii motivate de retragere.

Toate sumele plătite în mod necuvenit beneficiarului se recuperează în conformitate cu normele aplicabile din Regulamentul financiar.

II.13.3.   Consecințele retragerii

Decizia de retragere a deciziei de finanțare are efect retroactiv de la data adoptării deciziei de finanțare.

Articolul II.14

Rezilierea deciziei de finanțare

II.14.1.   Rezilierea la cererea beneficiarului

Beneficiarul poate solicita rezilierea deciziei de finanțare.

Beneficiarul informează oficial Parlamentul European cu privire la reziliere, menționând:

(a)

motivele rezilierii; și

(b)

data la care rezilierea urmează să intre în vigoare, care nu este anterioară datei la care a fost trimisă notificarea oficială.

Rezilierea produce efecte de la data specificată în decizia de reziliere.

II.14.2.   Rezilierea de către Parlamentul European

(a)   Motivele rezilierii

Parlamentul European are competența de a revoca decizia de finanțare în oricare dintre următoarele situații:

(a)

pe baza unei decizii a Autorității de radiere din registru a beneficiarului, în cazurile prevăzute la articolul 16 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(b)

în cazul în care beneficiarul nu mai respectă articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(c)

în cazurile prevăzute la articolul 135 alineatele (3) și (5) din Regulamentul financiar;

(d)

beneficiarul sau orice persoană conexă sau persoană care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile beneficiarului se încadrează în oricare dintre situațiile prevăzute la literele (a) sau (b) de la articolul 106 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

(e)

beneficiarul sau orice persoană conexă se găsește în oricare dintre situațiile prevăzute la literele (c), (d), (e) sau (f) de la articolul 106 alineatul (1) sau intră sub incidența articolului 106 alineatul (2) din Regulamentul financiar; sau

(f)

în cazul în care beneficiarul își pierde statutul de beneficiar în temeiul articolului 10 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(b)   Procedura de reziliere

Etapa 1 – Înainte de a rezilia decizia de finanțare, Parlamentul European îi trimite beneficiarului o notificare oficială prin care îl informează cu privire la intenția sa de a rezilia decizia, indicând motivele subiacente și invitându-l să își prezinte observațiile în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării.

Etapa 2 – În cazul în care, după expirarea perioadei prevăzute pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să nu rezilieze decizia de finanțare, acesta îi trimite beneficiarului o notificare în acest sens.

În cazul în care, după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații, Parlamentul European decide să rezilieze decizia de finanțare, acesta informează în mod oficial beneficiarul prin intermediul unei decizii motivate de reziliere.

Rezilierea deciziei de finanțare produce efecte începând cu data la care beneficiarul primește notificarea cu privire la decizie.

II.14.3.   Efectele rezilierii

Decizia de reziliere a deciziei de finanțare produce efecte ex nunc. Costurile suportate efectiv de beneficiar începând de la data la care decizia de reziliere intră în vigoare sunt calificate drept costuri neeligibile.

Articolul II.15

Cesionare

Beneficiarul nu are dreptul să cesioneze creanțele sale de plată față de Parlamentul European unei terțe părți, cu excepția cazului în care Parlamentul European aprobă în avans această cesiune pe baza unei cereri motivate, prezentată de beneficiar în scris.

În cazul în care Parlamentul European informează în scris că nu acceptă cesiunea sau nu sunt respectate condițiile cesiunii, aceasta nu are niciun efect juridic.

O astfel de cesiune nu scutește beneficiarul în niciun caz de obligațiile sale față de Parlamentul European.

Articolul II.16

Dobânzile de întârziere

În cazul în care Parlamentul European nu plătește până la termenele de plată stabilite, beneficiarul are dreptul la dobânzi de întârziere la rata aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare în euro („rata de referință”), plus trei puncte și jumătate. Rata de referință este rata în vigoare în prima zi a lunii scadenței de plată, publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

În cazul în care Parlamentul European suspendă plățile, astfel cum se prevede la articolul II.12, aceste acțiuni nu pot fi considerate cazuri de întârziere la plată.

Dobânzile de întârziere acoperă perioada începând cu ziua următoare datei de scadență a plății până la data plății efective, inclusiv.

Prin derogare de la primul paragraf, atunci când dobânda calculată este mai mică sau egală cu 200 EUR, Parlamentul European trebuie să o plătească beneficiarului numai dacă acesta o solicită în termen de două luni de la primirea plății întârziate.

Articolul II.17

Legislația aplicabilă

Prezenta decizie de finanțare este reglementată de dreptul aplicabil al Uniunii, în special de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și de normele aplicabile prevăzute de Regulamentul financiar, care se aplică pe deplin. Acestea sunt completate, după caz, de dreptul național al statului membru în care își are sediul beneficiarul.

Articolul II.18

Dreptul de a fi audiat

În cazurile în care, în conformitate cu prezenta decizie de finanțare, beneficiarul are dreptul de a prezenta observații, acestuia i se acordă un termen de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea în scris a observațiilor sale, sub rezerva excepțiilor prevăzute în mod expres. La cererea motivată a beneficiarului, această perioadă poate fi prelungită o singură dată cu încă 10 zile lucrătoare.

PARTEA B: DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul II.19

Costuri eligibile

II.19.1.   Condiții

Pentru a fi considerate eligibile în vederea finanțării de către Uniune și în conformitate cu articolul 126 din Regulamentul financiar, costurile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

(a)

să fie legate direct de obiectul deciziei de finanțare și să fie prevăzute în bugetul estimat anexat la decizia de finanțare;

(b)

să fie necesare pentru punerea în aplicare a deciziei de finanțare;

(c)

să fie raționale, justificate și conforme cu principiul bunei gestiuni financiare, mai ales în ceea ce privește economia și eficiența;

(d)

să fie efectuate în perioada de eligibilitate definită la articolul I.2, cu excepția cheltuielilor legate de rapoartele anuale și certificatele referitoare la situațiile financiare și conturile aferente;

(e)

să fie suportate efectiv de beneficiar;

(f)

să poată fi identificate și verificate și să fie înregistrate în contabilitatea beneficiarului, în conformitate cu standardele contabile aplicabile beneficiarului;

(g)

să respecte dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile;

(h)

să respecte dispozițiile de la articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cele de la articolul II.9.1 al doilea paragraf.

Procedurile contabile și de audit intern ale beneficiarului trebuie să permită realizarea unei corespondențe directe între costurile și veniturile declarate în raportul anual și situațiile financiare și documentele justificative corespondente.

II.19.2.   Exemple de costuri eligibile

Sunt considerate eligibile, în special, următoarele cheltuieli de funcționare, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute în primul paragraf de la prezentul articol, fără a aduce atingere articolului 126 din Regulamentul financiar:

(a)

costurile administrative și costurile aferente asistenței tehnice, reuniunilor, activităților de cercetare, evenimentelor transfrontaliere, studiilor, informării și publicațiilor;

(b)

costurile de personal, cuprinzând salariile efective, contribuțiile la asigurările sociale și alte costuri legale incluse în remunerație, cu condiția să nu depășească ratele medii prevăzute în politica obișnuită de salarizare a beneficiarului;

(c)

cheltuielile de deplasare și de ședere suportate de membrii personalului, cu condiția să se înscrie în practicile obișnuite ale beneficiarului privind cheltuielile de călătorie;

(d)

costurile de amortizare a echipamentelor sau a altor active (noi sau la mâna a doua), înregistrate în situațiile contabile ale beneficiarului, cu condiția ca activul în cauză

(i)

să fie eliminat din bilanț în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și cu practicile contabile aplicate în mod obișnuit de beneficiar și

(ii)

să fi fost achiziționat în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf, în cazul în care achiziția a avut loc în perioada de eligibilitate;

(e)

cheltuielile pentru consumabile și furnituri, precum și alte contracte, cu condiția ca acestea:

(i)

să fi fost achiziționate în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf; și

(ii)

să fie folosite în legătură directă cu obiectul deciziei de finanțare;

(f)

costurile generate direct de cerințele impuse de decizia de finanțare, inclusiv, dacă este cazul, costurile cu serviciile financiare (în special costul aferent garanțiilor financiare), cu condiția ca respectivele servicii să fie achiziționate în conformitate cu articolul II.9.1 primul paragraf și, ca regulă generală, cu articolul II.9.1 al doilea paragraf.

Articolul II.20

Costuri neeligibile

Fără a aduce atingere articolului II.19.1 din prezenta decizie și articolului 126 din Regulamentul financiar, următoarele costuri nu sunt considerate eligibile:

(a)

randamentul capitalului și dividendele plătite de beneficiar;

(b)

datoriile și cheltuielile aferente datoriilor;

(c)

provizioanele pentru pierderi sau datorii;

(d)

dobânzile datorate;

(e)

datoriile incerte;

(f)

pierderile din diferențe de curs valutar;

(g)

costurile aplicate de banca beneficiarului pentru transferurile executate de Parlamentul European;

(h)

costurile declarate de beneficiar în cadrul unei alte acțiuni care beneficiază de un grant finanțat de la bugetul Uniunii;

(i)

contribuțiile în natură;

(j)

cheltuielile excesive sau nechibzuite;

(k)

TVA deductibilă;

(l)

finanțarea unor anumite părți terțe care este interzisă în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

Articolul II.21

Contribuții în natură

Parlamentul European permite beneficiarului să primească contribuții în natură pe durata punerii în aplicare a deciziei de finanțare, cu condiția ca valoarea acestor contribuții să nu depășească:

(a)

fie costurile suportate efectiv și justificate în mod corespunzător cu documente contabile ale terților care au oferit aceste contribuții beneficiarului cu titlu gratuit și care suportă costurile aferente,

(b)

fie, în lipsa unor astfel de documente, costurile care corespund celor general acceptate pe piața în cauză;

(c)

valoarea lor astfel cum este acceptată în estimarea bugetară;

(d)

50 % din resursele proprii acceptate în estimarea bugetară.

Contribuțiile în natură:

(a)

se prezintă separat în estimarea bugetară, pentru a reflecta resursele totale;

(b)

respectă articolul 20 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, precum și normele naționale privind fiscalitatea și securitatea socială;

(c)

se acceptă numai cu titlu provizoriu și cu condiția unei certificări de către auditorul extern și a acceptării în decizia privind valoarea finală a finanțării;

(d)

nu au forma unor bunuri imobile.

Articolul II.22

Transferuri bugetare

Beneficiarul are dreptul să adapteze bugetul estimat prevăzut în anexa 1 prin transferuri între diferitele categorii bugetare. Această adaptare nu necesită o modificare a deciziei de finanțare. Transferurile respective se justifică în raportul anual.

Articolul II.23

Obligații de raportare

II.23.1.   Raportul anual

De preferință până la 15 mai și până cel târziu la 30 iunie după încheierea exercițiului financiar N, beneficiarul prezintă raportul anual, care include următoarele elemente:

(a)

situațiile financiare anuale și notele de însoțire, care reflectă veniturile și cheltuielile, precum și activele și pasivele beneficiarului la începutul și la sfârșitul exercițiului financiar, în conformitate cu legislația aplicabilă în statul membru în care se află sediul beneficiarului;

(b)

situațiile financiare întocmite în conformitate cu standardele contabile internaționale definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (7);

(c)

lista donatorilor și a contribuitorilor, precum și donațiile sau contribuțiile corespunzătoare prezentate în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(d)

raportul de activitate;

(e)

situația financiară întocmită pe baza structurii bugetului estimat;

(f)

informații detaliate extrase din conturi privind veniturile, costurile, activele și pasivele;

(g)

verificarea corespondenței dintre situația financiară menționată la litera (e) și detaliile privind conturile menționate la litera (f);

(h)

lista furnizorilor care i-au prezentat beneficiarului în exercițiul financiar în cauză facturi de peste 10 000 EUR, indicându-se numele și adresa furnizorilor respectivi, precum și natura și cantitatea bunurilor și serviciilor furnizate.

În cazul unei reportări prevăzute la articolul II.25.3, în raportul anual trebuie să fie incluse documentele menționate la literele (d), (e), (f) și (g) pentru primul trimestru al exercițiului financiar ce urmează exercițiului vizat.

Informațiile incluse în raportul anual trebuie să fie suficiente pentru a se putea determina valoarea finală a finanțării.

II.23.2.   Raportul de audit extern

Parlamentul European primește direct de la organismele externe independente sau de la experții externi independenți, mandatați în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, raportul de audit extern menționat la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Scopul auditului extern este de a atesta fiabilitatea situațiilor financiare și legalitatea și regularitatea cheltuielilor aferente, în special pentru a determina următoarele:

(a)

dacă declarațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu dreptul intern aplicabil beneficiarului, nu conțin inexactități semnificative și oferă o imagine reală și fidelă a poziției financiare și a rezultatelor din exploatare;

(b)

dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu standardele contabile internaționale definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;

(c)

dacă cheltuielile declarate au fost efectiv suportate;

(d)

dacă situația veniturilor este exhaustivă;

(e)

dacă documentele financiare prezentate Parlamentului de către beneficiar sunt conforme cu dispozițiile financiare din decizia de finanțare;

(f)

dacă au fost respectate obligațiile care decurg din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special din articolul 20;

(g)

dacă au fost respectate obligațiile care decurg din decizia de finanțare, în special din articolele II.9 și II.19;

(h)

dacă contribuțiile în natură au fost efectiv furnizate beneficiarului și au fost evaluate în conformitate cu normele aplicabile;

(i)

dacă eventualul surplus din finanțarea acordată de Uniune a fost reportat în următorul exercițiu financiar și a fost utilizat în primul trimestru al exercițiului financiar, în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar;

(j)

dacă eventualul surplus de resurse proprii a fost transferat în rezervă.

Articolul II.24

Decizia privind raportul anual

Până la data de 30 septembrie a exercițiului financiar care urmează exercițiului financiar N, Parlamentul European aprobă sau respinge raportul anual, conform dispozițiilor de la articolul II.23.1.

În cazul în care Parlamentul nu răspunde în scris în termen de șase luni de la primirea raportului anual, se consideră că raportul anual a fost aprobat.

Aprobarea raportului anual nu aduce atingere stabilirii valorii finale a finanțării în temeiul articolului II.25, pe baza căreia Parlamentul European ia o decizie finală cu privire la eligibilitatea costurilor.

Pentru a putea adopta o decizie cu privire la raportul anual, Parlamentul European îi poate solicita beneficiarului informații suplimentare. În cazul în care sunt solicitate aceste informații suplimentare, termenul-limită pentru decizia privind raportul anual se prelungește până la data la care Parlamentul European primește și evaluează informațiile solicitate.

În cazul în care raportul anual prezintă deficiențe semnificative, Parlamentul European îl poate respinge fără a-i solicita beneficiarului informații suplimentare și îi poate solicita acestuia să prezinte un nou raport în termen de 15 zile lucrătoare.

Cererile de informații suplimentare sau de prezentare a unui nou raport se comunică beneficiarului în scris.

În cazul în care raportul anual care a fost prezentat inițial este respins și se solicită un nou raport, noului raport i se aplică procedura de aprobare prevăzută la prezentul articol.

Articolul II.25

Decizia privind valoarea finală a finanțării

II.25.1.   Impactul raportului anual

Decizia Parlamentului European prin care se stabilește valoarea finală a finanțării se bazează pe raportul anual aprobat în conformitate cu articolul II.24. În cazul unei respingeri definitive a raportului anual de către Parlamentul European sau în cazul în care beneficiarul nu prezintă niciun raport anual până la termenele-limită aplicabile, prin decizia privind valoarea finală a finanțării nu se poate stabili niciun cost rambursabil.

II.25.2.   Pragul

Valoarea finală a finanțării nu depășește cuantumul prevăzut la articolul I.4 și nu depășește 85 % din costurile eligibile efectiv suportate.

II.25.3.   Reportarea excedentului

În cazul în care, la sfârșitul exercițiului financiar N, beneficiarul înregistrează un excedent de venituri față de cheltuieli, o parte din acest excedent poate fi reportată în exercițiul financiar N+1, în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar.

(a)   Definiția excedentului

Excedentul înregistrat în exercițiul financiar N reprezintă diferența dintre totalul costurilor eligibile și suma următoarelor elemente:

(i)

valoarea provizorie (maximă) a finanțării, în conformitate cu articolul I.4;

(ii)

resursele proprii ale beneficiarului prevăzute pentru acoperirea costurilor eligibile, cu condiția ca beneficiarul să fi acoperit anterior costurile neeligibile doar din resurse proprii; și

(iii)

eventualul excedent reportat din exercițiul financiar N-1.

Excedentul care poate fi reportat în exercițiul financiar N+1 nu poate depăși 25 % din venitul total prevăzut la punctele (i) și (ii) de mai sus.

(b)   Înregistrarea contabilă a provizionului pentru costuri eligibile

Cuantumul efectiv reportat se înscrie în bilanțul exercițiului financiar N ca „provizion pentru acoperirea costurilor eligibile din primul trimestru al exercițiului N+1”. Acest provizion reprezintă un cost eligibil care aparține exercițiului financiar N.

De asemenea, o regularizare provizorie realizată cel târziu la data de 31 martie a exercițiului N+1 determină costurile eligibile efectiv suportate până la această dată. Provizionul nu depășește aceste costuri.

În exercițiul N+1, provizionul este lichidat, generând un venit care este utilizat pentru acoperirea costurilor eligibile din primul trimestru al exercițiului financiar N+1.

II.25.4   Decizia privind valoarea finală a finanțării

Parlamentul European verifică anual conformitatea cheltuielilor cu dispozițiile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, din Regulamentul financiar și din decizia de finanțare. Parlamentul adoptă în fiecare an o decizie cu privire la valoarea finală a finanțării, care îi este comunicată beneficiarului în mod corespunzător.

Valoarea finală a finanțării din exercițiul financiar N se stabilește în exercițiul financiar N+1.

În momentul în care se stabilește valoarea finală a finanțării, are loc și lichidarea prefinanțării.

II.25.5.   Soldul finanțării

În cazul în care valoarea prefinanțării virate este mai mare decât valoarea finală a finanțării, Parlamentul European recuperează partea din prefinanțare plătită în surplus.

În cazul în care valoarea finală a finanțării este mai mare decât valoarea prefinanțării virate, Parlamentul European virează diferența.

II.25.6.   Profitul

(a)   Definiție

Profitul se definește în conformitate cu articolul 125 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(b)   Constituirea rezervelor

În conformitate cu articolul 125 alineatul (5) din Regulamentul financiar, beneficiarul are dreptul să constituie rezerve din excedentul de resurse proprii, definite la articolul II.1.

Excedentul care urmează să fie transferat în contul de rezervă trebuie să reprezinte, dacă este cazul, cuantumul resurselor proprii care depășesc suma resurselor proprii necesare pentru a acoperi 15 % din costurile eligibile efectiv suportate în exercițiul N și 15 % din costurile incluse în provizionul care urmează să fie reportat în exercițiul financiar N+1. Beneficiarul trebuie să fi acoperit anterior costurile neeligibile exclusiv din resurse proprii.

Excedentul transferat în rezervă nu va fi luat în considerare la calculul profitului.

Rezerva se folosește exclusiv pentru a acoperi cheltuielile de funcționare ale beneficiarului.

(c)   Recuperări

Finanțarea nu poate să genereze un profit în folosul beneficiarului. Parlamentul European are dreptul să recupereze acel procentaj din profit care corespunde contribuției Uniunii la costurile eligibile, în conformitate cu articolul 125 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

Articolul II.26

Recuperarea

În cazul în care beneficiarului i-au fost plătite sume nejustificate sau o procedură de recuperare este justificată în conformitate cu dispozițiile deciziei de finanțare, Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau Regulamentului financiar, beneficiarul rambursează Parlamentului European sumele în cauză, în conformitate cu condițiile și în termenele stabilite de Parlamentul European.

II.26.1.   Dobânzile de întârziere

În cazul în care beneficiarul nu efectuează rambursarea în termenul stabilit de Parlamentul European, acesta din urmă percepe dobânzi de întârziere pentru sumele datorate, la rata prevăzută la articolul II.16. Dobânzile de întârziere se aplică pentru perioada dintre data la care expiră termenul-limită prevăzut pentru rambursare și data la care Parlamentul European încasează integral sumele datorate, inclusă.

Orice rambursare parțială acoperă în primul rând cheltuielile și dobânda de întârziere, iar apoi principalul.

II.26.2.   Compensarea

În cazul în care rambursarea nu se face până la termenul-limită prevăzut, sumele datorate Parlamentului European pot fi recuperate prin deducerea lor din orice sume datorate beneficiarului în orice temei, în conformitate cu articolul 80 din Regulamentul financiar și cu Normele sale de aplicare. În cazuri excepționale, justificate de necesitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii, Parlamentul European poate realiza recuperarea prin compensare înainte de scadența plății. Nu este necesar consimțământul prealabil al beneficiarului.

II.26.3.   Cheltuielile bancare

Cheltuielile bancare suportate pentru recuperarea sumelor datorate Parlamentului European sunt suportate exclusiv de către beneficiar.

Articolul II.27

Garanții financiare

În cazul în care Parlamentul European solicită garanții financiare în conformitate cu articolul 134 din Regulamentul financiar, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

(a)

garanția financiară trebuie să fie emisă de o bancă sau de o instituție financiară autorizată ori de o parte terță, dacă beneficiarul cere acest lucru și Parlamentul European îl acceptă;

(b)

garantul trebuie să fie un garant la prima solicitare, iar Parlamentul European să nu aibă obligația de a se adresa mai întâi debitorului principal (și anume beneficiarului în cauză); și

(c)

garanția financiară trebuie să rămână în vigoare în mod expres până la lichidarea prefinanțării în baza plăților intermediare sau până la plata de către Parlamentul European a soldului; în cazul în care plata soldului ia forma unei recuperări, garanția financiară trebuie să rămână în vigoare până când creanța se consideră integral lichidată iar Parlamentul European trebuie să deblocheze garanția în cursul lunii următoare.

Articolul II.28

Controlul

II.28.1.   Dispoziții generale

În limitele competențelor lor și în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, Parlamentul European și Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene își pot exercita în orice moment competențele de control pe care le dețin pentru a verifica dacă beneficiarul respectă pe deplin obligațiile prevăzute de decizia de finanțare, de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și de Regulamentul financiar.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu autoritățile competente și le acordă acestora toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

Parlamentul European și Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene pot delega sarcina de control unor organisme externe autorizate în mod corespunzător să acționeze în numele lor („organismele autorizate”).

II.28.2.   Obligația de a păstra documentele

Pentru o perioadă de cinci ani începând de la data transmiterii raportului anual, beneficiarul păstrează, stocate pe orice suport adecvat, toate documentele originale, în special evidențele contabile și fiscale, inclusiv originalele digitalizate în cazul în care acestea sunt autorizate de legislația lor națională respectivă și în condițiile prevăzute de aceasta.

Perioada stabilită la primul paragraf nu este aplicabilă în cazul în care se află în curs audituri, proceduri de atac, litigii sau proceduri de recuperare legate de finanțare. În astfel de cazuri, beneficiarul păstrează documentele până la închiderea auditurilor, procedurilor de atac, litigiilor sau a procedurilor respective de recuperare legate de finanțare.

II.28.3.   Obligația de a pune la dispoziție documente și/sau informații

Beneficiarul are obligația de a pune la dispoziție toate documentele și/sau informațiile, inclusiv în format electronic, solicitate de Parlamentul European, de Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene sau de organismul autorizat („autoritatea competentă”).

Orice alte documente și/sau informații furnizate de beneficiar se prelucrează în conformitate cu articolul II.6.

II.28.4.   Vizite la fața locului

Autoritatea competentă poate realiza vizite la fața locului la sediile beneficiarului. În acest scop, autoritatea poate solicita în scris ca beneficiarul să ia măsurile adecvate pentru facilitarea vizitei în termenul corespunzător urmând să fie stabilit de autoritatea competentă.

În cursul unei vizite la fața locului, beneficiarul permite autorității competente accesul în locurile și clădirile în care se desfășoară ori s-au desfășurat activitățile, precum și la toate informațiile necesare, inclusiv la cele în format electronic.

Beneficiarul asigură disponibilitatea imediată a informațiilor în momentul vizitei la fața locului, precum și transmiterea într-un format corespunzător a informațiilor solicitate.

II.28.5.   Procedura de audit contradictorie

Pa baza constatărilor făcute în timpul procedurii de control, Parlamentul European întocmește un raport provizoriu de audit, care se trimite beneficiarului. Beneficiarul poate prezenta observații în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii raportului provizoriu de audit.

Pe baza constatărilor din raportul provizoriu de audit și a posibilelor observații ale beneficiarului, Parlamentul European stabilește constatările sale finale ale auditului într-un raport final de audit. Raportul final de audit se trimite beneficiarului în termen de 60 de zile calendaristice de la data la care expiră termenul stabilit pentru prezentarea observațiilor privind raportul provizoriu de audit.

II.28.6.   Efectele produse de constatările auditului

Fără a aduce atingere dreptului Parlamentului de a adopta măsuri în temeiul articolelor II.12-II.14, constatările finale ale auditului se iau în considerare în mod corespunzător de Parlamentul European în contextul stabilirii valorii finale a finanțării.

Eventualele cazuri de fraudă sau de încălcare gravă a normelor aplicabile evidențiate de constatările finale ale auditului sunt notificate autorităților competente naționale sau ale Uniunii pentru adoptarea măsurilor suplimentare care se impun.

Pe baza constatărilor finale ale auditului, Parlamentul European își poate adapta, cu efect retroactiv, decizia privind valoarea finală a finanțării.

II.28.7.   Drepturile de control ale OLAF

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) își exercită drepturile de control în raport cu beneficiarul în conformitate cu normele aplicabile, în special cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului (8), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și cu articolul 24 alineatul (4) și articolul 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu OLAF și acordă OLAF toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

În orice moment, Parlamentul European își poate adapta, cu efect retroactiv, decizia privind valoarea finală a finanțării pe baza constatărilor furnizate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Înainte ca Parlamentul European să decidă adaptarea cu efect retroactiv a deciziei privind valoarea finală a finanțării, beneficiarul este informat în mod corespunzător cu privire la constatările relevante și la intenția Parlamentului de a adapta decizia privind valoarea finală a finanțării și are posibilitatea de a prezenta observații.

II.28.8.   Drepturile de control ale Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană își exercită dreptul de control în conformitate cu normele aplicabile, în special cu articolul 137 alineatul (2) din Regulamentul financiar și cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Articolele II.28.3 și II.28.4 se aplică.

Beneficiarul cooperează în mod corespunzător cu Curtea de Conturi și îi acordă acesteia toată asistența necesară pentru desfășurarea controlului.

II.28.9.   Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la articolele II.28.1-4

În cazul în care beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile prevăzute la articolele II.28.1-4, Parlamentul European poate considera nerambursabilă orice cheltuială care a fost insuficient justificată de către beneficiar.

Pentru Parlamentul European

[nume/prenume]

[semnătură]

Adoptată la [localitate: Strasbourg, Luxemburg, Bruxelles]

Anexa 1

Bugetul estimat

Costuri

Costuri eligibile

Buget

Efectuate

A.1: Costuri cu personalul

1.

Salarii

2.

Contribuții

3.

Formare profesională

4.

Cheltuieli de misiune ale personalului

5.

Alte cheltuieli legate de personal

 

 

A.2: Costuri de infrastructură și funcționare

1.

Chirii, cheltuieli și costuri de întreținere

2.

Cheltuieli de instalare, exploatare și întreținere a echipamentelor

3.

Cheltuieli de amortizare a bunurilor mobile și imobile

4.

Papetărie și furnituri de birou

5.

Cheltuieli de poștă și telecomunicații

6.

Cheltuieli de imprimare, traducere și reproducere

7.

Alte cheltuieli de infrastructură

 

 

A.3: Costuri administrative

1.

Cheltuieli de documentare (ziare, agenții de presă, baze de date)

2.

Cheltuieli de studiu și cercetare

3.

Cheltuieli juridice

4.

Cheltuieli de contabilitate și audit

5.

Sprijin acordat terților

6.

Cheltuieli administrative diverse

 

 

A.4: Reuniuni și cheltuieli de reprezentare

1.

Costurile aferente reuniunilor

2.

Participări la seminare și conferințe

3.

Cheltuieli de reprezentare

4.

Cheltuieli pentru invitații

5.

Alte cheltuieli pentru reuniuni

 

 

A.5: Cheltuieli de informare și publicare

1.

Cheltuieli de publicare

2.

Crearea și administrarea site-urilor de internet

3.

Cheltuieli de publicitate

4.

Echipamente de comunicare (dispozitive)

5.

Seminare și expoziții

6.

Alte cheltuieli de informare

 

 

A.6: Transfer în contul „Provizionului pentru acoperirea costurilor eligibile din primul trimestru al exercițiului N+1”

 

 

A. TOTAL COSTURI ELIGIBILE

 

 

Costuri neeligibile

1.

Provizioane

2.

Pierderi din diferențe de curs valutar

3.

Creanțe incerte față de terți

4.

Contribuții în natură

5.

Altele (se precizează)

 

 

B. TOTAL COSTURI NEELIGIBILE

 

 

C. COSTURI TOTALE

 

 


Venituri

 

Buget

Efectuate

D.1 Lichidarea „Provizionului pentru acoperirea costurilor eligibile din primul trimestru al exercițiului N”

Nu se aplică

 

D.2 Finanțarea acordată de Parlamentul European

 

 

D.3 Cotizații

 

 

3.1

din partea partidelor membre

3.2

din partea membrilor individuali

 

 

D.4 Donații

 

 

 

 

 

D.5 Alte resurse proprii

 

 

(se enumeră)

 

 

D.6 Dobândă din prefinanțare

 

 

D.7 Contribuții în natură

 

 

D. TOTAL VENITURI

 

 

E. Profit/Pierdere (F-C)

 

 


F. Transferul de resurse proprii în contul de rezervă

 

 

G. Profit/pierdere pentru verificarea conformității cu regula de non-profit (E-F)

 

 

Observație: structură exclusiv orientativă. Structura definitivă a bugetului estimat se publică în fiecare an odată cu cererea de propuneri.

Anexa 2

Programul de lucru

[se inserează pentru fiecare cerere de finanțare]

 


(1)  JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(3)  JO L 362, 31.12.2012, p. 1.

(4)  JO L 333, 19.12.2015, p. 50.

(5)  JO C 205, 29.6.2017, p. 2.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p.1).

(8)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).


Consiliu

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/46


Concluziile Consiliului prin care se urmărește o contribuție la îndeplinirea obiectivului de stopare a creșterii supraponderalității și obezității infantile (1)

(2017/C 205/03)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

REAMINTEȘTE

1.

articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (2), care prevede că „în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane” și că „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora”;

2.

că, începând cu anul 2000, Consiliul Uniunii Europene a subliniat importanța promovării stilurilor de viață sănătoase, respectiv prin nutriție și activitate fizică, în special, în: (3)

Rezoluția Consiliului adoptată la 14 decembrie 2000 privind sănătatea și alimentația (4);

Concluziile Consiliului adoptate la 3 iunie 2005 privind obezitatea, alimentația și activitatea fizică (5);

Concluziile Consiliului adoptate la 30 noiembrie 2006 privind sănătatea în toate politicile (6);

Concluziile Consiliului adoptate la 6 decembrie 2007 cu privire la punerea în aplicare a unei strategii UE privind problemele de sănătate legate de nutriție, supraponderalitate și obezitate (7);

Concluziile Consiliului adoptate la 8 iunie 2010 privind echitatea și sănătatea în toate politicile: solidaritate în domeniul sănătății (8);

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 27 noiembrie 2012 privind promovarea activităților fizice care întăresc sănătatea (HEPA) (9);

Concluziile Consiliului adoptate la 20 iunie 2014 privind nutriția și activitatea fizică (10) și

Concluziile Consiliului adoptate la 17 iunie 2016 privind îmbunătățirea produselor alimentare (11);

3.

Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020 (12), care recunoaște impactul benefic al promovării sănătății și al prevenirii bolilor atât asupra cetățenilor, cât și asupra sistemelor de sănătate și importanța promovării unei alimentații sănătoase (13) și a activității fizice în reducerea riscului de boli cronice și boli netransmisibile și invită statele membre să continue să depună eforturi pentru a face din promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice o prioritate absolută, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții cetățenilor UE și la sustenabilitatea sistemelor de sănătate și Planul european de acțiune pentru alimente și nutriție 2015-2020 (14);

4.

Planul de acțiune global al OMS privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020 din 27 mai 2013 (15) și cele nouă obiective voluntare ale acestuia; Strategia privind activitatea fizică pentru regiunea europeană a OMS 2016-2025 (16); Raportul OMS al Comisiei pentru eliminarea obezității infantile (2016) (17) care a elaborat un pachet cuprinzător și integrat de recomandări pentru abordarea obezității infantile;

5.

Rezoluția ONU din 25 septembrie 2015„Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care recunoaște că lupta împotriva inegalităților necesită o abordare multilaterală și multisectorială, asigurând, în același timp, că nimeni nu este lăsat în urmă (18);

6.

Declarația de la Viena din 5 iulie 2013 privind alimentația și bolile netransmisibile în contextul „Sănătate 2020” (19) în care s-a convenit să se acționeze asupra obezității și să se acorde prioritate eforturilor legate de o alimentație sănătoasă pentru copii, în special prin crearea unor medii cu alimente și băuturi mai sănătoase;

7.

Achizițiile publice de alimente pentru sănătate – Raport tehnic privind cadrul școlar 2017, elaborat de președinția malteză împreună cu Comisia Europeană, OMS, JRC și membrii Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică (20);

8.

proiectul de raport intermediar de evaluare a Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă, prezentat de Comisia Europeană la 22 februarie 2017 (21);

RECUNOAȘTE CĂ

1.

sănătatea este o valoare, o șansă și o investiție pentru dezvoltarea economică și socială a fiecărei țări;

2.

prevalența ridicată a supraponderalității și a obezității infantile în multe state membre este o problemă gravă de sănătate care contribuie la creșterea inegalităților în materie de sănătate, copiii fiind grupul cel mai vulnerabil și cel mai grav afectat și că obezitatea infantilă este un indicator puternic de obezitate în rândul adulților cu consecințe economice și de sănătate binecunoscute, având în vedere că este probabil ca peste 60 % dintre copiii supraponderali să devină adulți supraponderali (22);

3.

supraponderalitatea și obezitatea în rândul copiilor sunt asociate cu consecințe grave asupra sănătății atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv, printre altele, cu riscul crescut de diabet de tip 2, astm, hipertensiune și boli cardiovasculare, iar odată ce aceste boli au fost contractate, obezitatea reduce în mod semnificativ eficacitatea tratării lor;

4.

obezitatea afectează calitatea vieții și este asociată, printre altele, cu un nivel redus de stimă de sine;

5.

cauzele supraponderalității și obezității infantile sunt complexe și multifactoriale, derivând în special din expunerea la un mediu obezogen (23);

6.

activitatea fizică inadecvată și alimentația dezechilibrată duc la supraponderalitate, obezitate și diferite boli cronice. Prin urmare, ambele domenii ar trebui abordate în mod corespunzător;

7.

noi dovezi experimentale sugerează existența unor modificări epigenetice care, în unele cazuri, pot reprezenta un factor favorizant pentru a deveni supraponderal sau obez; unele studii sugerează că factorii de risc, cum ar fi un indice de masă corporală înaintea sarcinii mai ridicat la mamă, expunerea prenatală la tutun, câștigul excesiv în greutate în perioada gestațională la mamă și câștigul în greutate accelerat la copil în primele 1 000 de zile se asociază cu obezitatea infantilă ulterioară (24);

8.

obezitatea la copiii europeni este strâns legată de statutul socioeconomic al părinților lor: părinții din grupurile socioeconomice defavorizate sunt mai susceptibili să fie supraponderali. Copiii proveniți din părinți obezi sau din părinți cu un statut socioeconomic defavorizat sunt mai susceptibili să aibă obiceiuri alimentare nesănătoase și să devină supraponderali. De asemenea, în unele state membre, copiii din grupurile socioeconomice defavorizate, în special în caz de naștere prematură, sunt mai puțin susceptibili să fie alăptați (25);

9.

politicile existente pentru promovarea sănătății, prevenirea supraponderalității și a obezității cu scopul de a stopa intensificarea obezității infantile nu au fost suficient de eficace. Nicio acțiune nu este suficientă prin ea însăși pentru a combate obezitatea infantilă. În plus, politicile sectoriale pot avea și efecte nedorite majore alimentației sănătoase și a activității fizice. În consecință, obezitatea infantilă ar trebui să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi a fiecărui stat membru și a Uniunii Europene și trebuie să fie abordată ca o chestiune prioritară și prin diverse acțiuni coordonate de către diferite sectoare;

10.

sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine vectorii supraponderalității și obezității la copii, inclusiv în epigenetică, și pentru a explora abordări bazate pe dovezi ale unei alimentații sănătoase și ale unei activități fizice sporite pe tot parcursul vieții. În plus, este nevoie de noi cercetări în domeniul sănătății publice pentru a se evidenția consecințele și vectorii economici în toate grupurile socioeconomice, precum și pentru a se asigura politici, intervenții și programe de prevenire eficace în domeniul sănătății publice;

11.

în concordanță cu dovezile care arată că un copil bine hrănit este mai sănătos, accesul la o alimentație sănătoasă și activitatea fizică de la o vârstă fragedă le permite copiilor să crească și să se dezvolte în adulții sănătoși. Copiii sănătoși sunt mai bine pregătiți pentru a învăța și a se dezvolta la școală cu o capacitate îmbunătățită, în consecință, pentru dezvoltare personală și productivitate îmbunătățită mai târziu în viață;

12.

potrivit OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să acumuleze cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate medie spre mare în fiecare zi. Activitățile de mare intensitate și activitățile care consolidează mușchii și oasele ar trebui, de asemenea, să fie incluse cel puțin de trei ori pe săptămână (26). Ar trebui să se țină cont de recomandările naționale disponibile;

13.

ar trebui să se adopte o abordare cooperativă intersectorială la nivelul administrației și al întregii societăți în vederea asigurării unor medii sănătoase, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, educația, producția de alimente, agricultura și pescuitul, comerțul și industria, finanțele, sportul, cultura, comunicarea, planificarea de mediu și urbană, transportul, afacerile sociale și cercetarea;

14.

având în vedere că în majoritatea țărilor europene copiii își petrec aproape o treime din viața lor zilnică în mediul educațional, este important ca alimentația sănătoasă și activitatea fizică să fie promovate în instituțiile de învățământ și în centrele de îngrijire pentru copii, în colaborare cu părinții. Ar trebui ca în instituțiile de învățământ să se tindă către un mediu propice pentru un stil de viață sănătos;

15.

cantinele școlare reprezintă o bună ocazie de a sprijini formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și de a promova sănătatea; în acest sens, „alimentația pentru sănătate” ar trebui să fie promovată în instituțiile de învățământ;

16.

guvernele și instituțiile publice au posibilitatea de a spori cererea de meniuri sănătoase și, în consecință, de alimentație îmbunătățită, prin intermediul achizițiilor publice și au potențialul de a influența piața și de a promova inovarea în direcția furnizării unor alimente mai echilibrate din punct de vedere nutrițional într-un mod echitabil și transparent;

17.

există numeroase dovezi care justifică măsuri mai eficace privind comercializarea produselor alimentare cu înalt aport energetic și cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, acizi grași trans, zaharuri și sare. Experiența și dovezile indică faptul că acțiunile voluntare pot necesita măsuri de reglementare pentru a fi mai eficiente;

18.

există beneficii în hrănirea exclusiv prin alăptare în primele șase luni de viață pentru a se ajunge la o creștere, dezvoltare și sănătate optime. Ulterior, pentru a răspunde cerințelor lor nutriționale în evoluție, copiii ar trebui să primească alimente complementare adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure, iar alăptatul să continue până la vârsta de doi ani sau mai mult. Alăptarea și utilizarea alimentelor complementare sigure ar trebui să aibă loc în conformitate cu recomandările OMS (27) sau cu recomandările naționale atunci când acestea sunt disponibile;

INVITĂ STATELE MEMBRE:

1.

să includă în planurile naționale de acțiune, strategiile sau activitățile lor privind alimentația și activitatea fizică, măsuri transsectoriale care vizează combaterea obezității infantile, concentrându-se nu numai asupra promovării sănătății și a prevenirii bolilor, ci și asupra copiilor și adolescenților care sunt deja supraponderali sau obezi; ar trebui să se includă în special următoarele:

politici și acțiuni transsectoriale pe tot parcursul vieții cu scopul de a se reduce inegalitățile socioeconomice și în mod special de a se aborda situația copiilor și adolescenților vulnerabili din cadrul comunităților defavorizate din punct de vedere social, de exemplu prin oferirea unui acces îmbunătățit la o alimentație sănătoasă și la activitate fizică;

o guvernanță transparentă și eficace pentru a combate vectorii de supraponderalitate și obezitate;

politici de maximizare a factorilor de protecție în cadrul alimentației sănătoase și a activității fizice benefice pentru sănătate și de minimizare a diverșilor factori de risc care contribuie la supraponderalitate și obezitate;

măsuri care creează medii propice în instituțiile de învățământ pentru copii și în centrele de îngrijire a copilului pentru încurajarea unei alimentații sănătoase și a unei activități fizice benefice pentru sănătate adecvate pe baza recomandărilor naționale sau internaționale;

măsuri de încurajare a învățării de către copii, părinți și educatori a competențelor privind nutriția, activitatea fizică și activitățile sedentare, prin abordări de tip familial;

măsuri de promovare a activității fizice în locurile de agrement pentru a încuraja o reducere a stilului de viață sedentar și dezvoltarea și furnizarea de servicii pentru activități fizice în timpul liber și a unui mediu propice pentru activitatea fizică zilnică și pentru transportul activ (28);

măsuri care asigură faptul că instituțiile de învățământ pentru copii sunt medii protejate, libere de orice forme de marketing care sunt în contradicție cu promovarea adoptării unui mod de viață mai sănătos;

măsuri de încurajare a unei alimentații sănătoase și a unor practici de consum în mod sustenabil și care contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate și sociale;

măsuri menite să promoveze și să monitorizeze îmbunătățirea produselor alimentare consumate în mod predominant de către copii, ca instrument important pentru a ușura alegerea sănătoasă pentru toate contextele și pentru toate grupurile de populație, în conformitate cu Concluziile Consiliului privind îmbunătățirea produselor alimentare;

măsuri de emancipare și de sprijinire a familiilor în adoptarea unui stil de viață mai sănătos, inclusiv a opțiunilor unei alimentații sănătoase și încurajarea activității fizice, luând în considerare în mod corespunzător constrângerile temporale și factorii socioeconomici;

măsuri de încurajare a intervențiilor timpurii în mai multe contexte prin hrănirea exclusiv prin alăptare în primele șase luni, introducerea alimentelor complementare adecvate din punct de vedere nutriționale de la vârsta de șase luni, cu continuarea alăptatului până la vârsta de doi ani sau mai mult sau ținând cont de recomandările naționale disponibile;

măsuri de încurajare a cercetării în domeniul factorilor determinanți ai obezității infantile și soluții mai bune pentru a soluționa problema;

măsuri de îmbunătățire a accesului la consultanță, consiliere și control profesional adecvat în ceea ce privește regimul alimentar sănătos și activitățile fizice benefice pentru sănătate pe tot parcursul vieții, inclusiv înainte de concepție și în timpul sarcinii;

măsuri de asigurare a formării continue a profesioniștilor din domeniul sănătății care intră în contact cu femeile însărcinate, sugarii, copiii, adolescenții, părinții și familiile pe baza celor mai recente avize științifice disponibile privind alimentația, activitatea fizică benefică pentru sănătate și prevenirea și gestionarea supraponderalității și a obezității;

furnizarea de screening în vederea identificării copiilor care sunt expuși riscului de a deveni supraponderali sau obezi, precum și de tratament și îngrijire pentru copiii supraponderali și obezi, în special pentru cei care prezintă forme grave de obezitate;

măsuri pentru a maximiza rolul esențial al asistenței medicale primare în prevenirea, detectarea timpurie și gestionarea supraponderalității și a obezității;

măsuri pentru a reduce gradul de expunere a copiilor și adolescenților la marketing, publicitate în orice mijloc de comunicare (inclusiv platforme online și platforme de comunicare socială) și sponsorizare pentru alimente cu aport energetic ridicat, cu conținut ridicat de grăsimi saturate, acizi grași trans, zahăr și sare, precum pentru a monitoriza și a raporta cu privire la impactul acestor măsuri;

2.

să elaboreze orientări specifice privind regimurile alimentare pentru copii și adolescenți care să se refere atât la cei cu o greutate sănătoasă, cât și la cei care sunt supraponderali sau obezi. Aceste orientări ar trebui să ofere soluții pentru părinți, îngrijitori și furnizorii de alimente în cadrul instituțiilor de învățământ privind, printre altele, dimensiunile adecvate ale porțiilor și informații care identifică opțiunile alimentare nutritive, accesibile și convenabile;

3.

să elaboreze orientări naționale specifice pentru a încuraja activitatea fizică zilnică;

4.

să se asigure că activitățile de comunicare și de consiliere promovate de autoritățile publice naționale în domeniul nutriției, al activității fizice și al sănătății se pregătesc și se desfășoară în condiții libere de influențe comerciale inadecvate;

5.

să crească eforturile concertate de reducere a volumului global și a puterii persuasive ale comunicărilor de marketing al alimentelor care vizează copiii și adolescenții și care merg împotriva încurajării unui stil de viață sănătos;

6.

să se implice împreună cu producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul și sectorul de catering în încurajarea îmbunătățirii alimentelor, în conformitate cu orientările privind sectorul sănătății, precum și în promovarea opțiunilor sănătoase pentru a face ca opțiunea sănătoasă să devină cea mai ușor de ales;

7.

după caz, în cooperare cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale ale consumatorilor și cu cele care vizează copiii, să introducă măsuri sau să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită. Aceasta pentru a se asigura că, atunci când se adresează copiilor și adolescenților, comunicările comerciale nu promovează alimente cu aport energetic ridicat, cu conținut ridicat de sare, zaharuri sau grăsimi saturate și acizi grași trans sau care în alt fel nu se conformează orientărilor în materie de nutriție de la nivel național sau internațional și că eforturile industriei de îmbunătățire a produselor alimentare, de marketing și de publicitate sunt din ce în ce mai coerente;

8.

să aibă în vedere măsuri legislative, după caz, de promovare a activității fizice, a unei alimentații sănătoase, precum și pentru asigurarea unui mediu propice pentru acestea;

9.

să pună în aplicare o abordare care să introducă dimensiunea sănătății în toate politicile și să conducă la crearea de medii de sprijin și de infrastructură pentru o creștere a activității fizice de rutină și în timpul liber și pentru o opțiune facilă pentru alimente mai sănătoase;

10.

să pună în aplicare programele în curs de desfășurare de monitorizare a stării de sănătate pe întreg parcursul vieții, acordându-se o atenție specială alimentației și activității fizice pentru femeile însărcinate, copii și adolescenți pentru a dezvolta și a dirija acțiuni specifice. Aceste programe trebuie să fie în măsură să monitorizeze diferiți indicatori, precum inegalitățile sociale;

11.

să aibă în vedere o analiză a consecințelor economice ale supraponderalității și obezității la adulți și la copii, în special a costurilor sociale și de sănătate, a sarcinii asupra bugetului de stat și asupra bugetelor familiale pe întreg gradientul socioeconomic;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA:

1.

să facă din combaterea supraponderalității și a obezității în rândul copiilor o prioritate a Uniunii Europene, reflectată în toate politicile sectoriale și pe agenda de lucru a Comisiei, respectând totodată pe deplin competențele statelor membre;

2.

după caz, să colaboreze cu toate părțile interesate, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale ale consumatorilor și cu cele care vizează copiii, sub conducerea autorităților din domeniul sănătății publice, la pregătirea, consolidarea și revizuirea inițiativelor la nivel local, național, și european. Acest lucru ar trebui realizat în vederea reducerii marketingului care vizează copiii și adolescenții pentru alimente cu aport energetic ridicat, cu conținut ridicat de sare, zaharuri sau grăsimi saturate și acizi grași trans sau care în alt fel nu se conformează orientărilor în materie de nutriție naționale sau internaționale, precum și pentru a combate stilul de viață sedentar, utilizând instrumente bazate pe elemente concrete, ținând cont de dovezile referitoare la existența unei puternice legături între expunerea la marketing și la ecran, pe de o parte, și adipozitatea la copii și adolescenți, pe de altă parte;

3.

să ia act, în special, de necesitatea urgentă de a răspunde noilor provocări reprezentate de marketingul și de publicitatea prin intermediul platformelor online și al platformelor de comunicare socială, în cazul cărora mesajele de comunicare sunt adesea mai bine orientate către fiecare copil în parte și mai dificil de monitorizat;

4.

să încurajeze etichetarea voluntară a alimentelor, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, în special la articolul 35 alineatul (1), în vederea sprijinirii tuturor consumatorilor, în special a celor din grupurile socioeconomice inferioare, în alegerea opțiunilor sănătoase și să promoveze campaniile de educare și informare menite să îmbunătățească înțelegerea de către consumatori a informațiilor referitoare la produsele alimentare, inclusiv etichetarea nutrițională;

5.

să identifice, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică, mecanisme adecvate de îmbunătățire a colectării actuale de date privind indicatorii de sănătate, precum și de date privind intervențiile și acțiunile, în special cele legate de comportament, factori de protecție și factori de risc, supraponderalitatea, obezitatea și rezultatele în materie de sănătate, pentru a beneficia de date actualizate, fiabile și comparabile;

6.

să stabilească drept domenii prioritare monitorizarea activității fizice și a calității nutritive a alimentelor în instituțiile de învățământ pentru copii, evaluarea inegalităților sociale în legătură cu obezitatea și supraponderalitatea la copii și adolescenți, precum și a impactului acestora;

7.

să sprijine Inițiativa OMS de supraveghere a obezității în copilărie (29) cu scopul de a măsura în mod curent tendințele în ceea ce privește supraponderalitatea și obezitatea la copiii de școală primară, precum și Studiul privind comportamentul în materie de sănătate al copiilor de vârstă școlară (30) pentru adolescenți, pentru a înțelege evoluția epidemiei în această grupă de populație și pentru a permite efectuarea unor comparații între țări în regiunea europeană;

8.

să continue să sprijine și să pună în aplicare, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre, Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, în special activitățile transfrontaliere și efectele precum îmbunătățirea produselor alimentare și a marketingului care vizează copiii;

9.

să elaboreze și să analizeze programe bazate pe date concrete și orientări privind promovarea sănătății și măsurile de prevenire, opțiunile de diagnostic și tratament pentru copiii și adolescenții în situație de risc, supraponderali și obezi. în plus, să ofere formare și orientare pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în conformitate cu orientările și recomandările OMS;

10.

să identifice bunele practici din statele membre care răspund criteriilor de selecție bazate pe elemente concrete și să le difuzeze între statele membre, ținând cont de contextul instituțional;

INVITĂ COMISIA:

1.

să continue să sprijine și să ofere resurse pentru proiecte de cercetare și inițiative de supraveghere care vizează urmărirea și combaterea supraponderalității și a obezității la copii, inclusiv difuzarea de exemple de bune practici și de povești de succes, selecționate pe baza unor criterii riguroase;

2.

să asigure o abordare eficace a abordării legate de introducerea elementului de sănătate în toate politicile, care promovează sănătatea, prevenția și nutriția în toate sectoarele și inițiativele;

3.

să implice în continuare părțile interesate la nivelul UE, în special în îmbunătățirea produselor, folosind cadre adecvate de evaluare și cuantificare, și să raporteze cu regularitate evoluțiile;

4.

să sprijine elaborarea de coduri de conduită ale UE în domeniul marketingului și al comunicărilor comerciale privind alimentele, în special în legătură cu copiii și adolescenții, cu implicarea adecvată a părților interesate;

5.

să sprijine activitatea comună a statelor membre care doresc să continue să dezvolte și să pună în practică pe o scară cât mai largă inițiative coordonate relevante, în special în domeniile îmbunătățirii produselor alimentare, analizei economice a consecințelor obezității, marketingului și achizițiilor publice de alimente.


(1)  Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului definește copilul ca „ființă umană sub vârsta de 18 ani, cu excepția cazului în care, în temeiul legislației aplicabile copilului, vârsta majoratului se împlinește mai devreme”.

(2)  JO C 326, 26.10.2012, p. 47 (versiunea consolidată).

(3)  Alte concluzii sau recomandări relevante ale Consiliului: Concluziile Consiliului adoptate la 2 decembrie 2002 privind obezitatea, Concluziile Consiliului adoptate la 2 decembrie 2003 privind un stil de viață sănătos: educație, informare și comunicare, Concluziile Consiliului adoptate la 31 mai 2007 privind promovarea sănătății cu ajutorul alimentației și al activităților fizice, Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 noiembrie 2008, privind sănătatea și bunăstarea tinerilor, Concluziile Consiliului adoptate la 2 decembrie 2011 privind eliminarea decalajelor în materie de sănătate în cadrul UE prin intermediul unor acțiuni concertate în vederea promovării unor stiluri de viață sănătoase și Recomandarea Consiliului adoptată la 26 noiembrie 2013 privind promovarea activităților fizice care întăresc sănătatea în toate sectoarele.

(4)  JO C 20, 23.1.2001, p. 1.

(5)  9181/05 SAN 67.

(6)  16167/06 SAN 261.

(7)  15612/07 SAN 227 DENLEG 118.

(8)  9947/10 SAN 120 SOC 355.

(9)  JO C 393, 19.12.2012, p. 22.

(10)  JO C 213, 8.7.2014, p. 1.

(11)  JO C 269, 23.7.2016, p. 21.

(12)  http://ec.europa.eu/health//sites/health/files/nutrition_physical_activity/docs/childhoodobesity_actionplan_2014_2020_en.pdf

(13)  Noțiunea „alimentație sănătoasă” este sinonimă cu cea utilizată în Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020 http://ec.europa.eu/health//sites/health/files/nutrition_physical_activity/docs/childhoodobesity_actionplan_2014_2020_en.pdf

și în Raportul OMS al Comisiei pentru eliminarea obezității infantile http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/204176/1/9789241510066_eng.pdf

(14)  http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/253727/64wd14e_FoodNutAP_140426.pdf

(15)  http://www.who.int/nmh/events/ncd_action_plan/en/

(16)  http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/282961/65wd09e_PhysicalActivityStrategy_150474.pdf?ua=1

(17)  http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/204176/1/9789241510066_eng.pdf

(18)  http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E

(19)  http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/234381/Vienna-Declaration-on-Nutrition-and-Noncommunicable-Diseases-in-the-Context-of-Health-2020-Eng.pdf?ua=1

(20)  https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/public-procurement-food-health-technical-report.pdf

(21)  Studiu privind punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020 https://www.eu2017.mt/Documents/Reports/mid-term%20evaluation%20APCO%20report%20Draft.pdf

(22)  Statisticile OMS privind obezitatea.

http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/obesity/data-and-statistics

(23)  Obezogen înseamnă suma influențelor pe care mediul înconjurător, oportunitățile sau condițiile de viață le au asupra promovării obezității în rândul persoanelor sau al populațiilor. În conformitate cu Cadrul de analiză pentru medii legate de obezitate (ANGELO), mediul se separă în două dimensiuni: mărimea (micro sau macro) și tipul (fizic, economic, politic și sociocultural), pentru măsuri legate de obezitate (de exemplu, comportamentul alimentar, activitatea fizică sau greutatea). A se vedea: Swinburn B, Egger G, Raza F. – Dissecting Obesogenic Environments: The Development and Application of a Framework for Identifying and Prioritizing Environmental Interventions for Obesity. Prev Med, 1999 12;29(6):563-570.

(24)  Woo Baidal JA, Locks LM, Cheng ER, Blake-Lamb TL, Perkins ME, Taveras EM. Risk Factors for Childhood Obesity in the First 1,000 Days: a Systematic Review. AJPM. 2016; 50(6):761-779.

(25)  A se vedea Flacking, R., Hedberg Nyqvist, K, Ewald, U; Effects of socioeconomic status on breastfeeding duration in mothers of preterm and term infants. Eur J Public Health 2007; 17 (6): 579-584. doi: 10.1093/eurpub/ckm019.

(26)  Recomandări generale privind activitatea fizică pentru sănătate http://www.who.int/dietphysicalactivity/factsheet_recommendations/en/

(27)  Prezenta recomandare se bazează pe concluziile și recomandările din consultarea la nivel de experți (Geneva, 28-30 martie 2001) care a completat analiza sistematică a duratei optime a alăptării exclusive (a se vedea documentul A54/INF.DOC./4).

(28)  Transportul activ înseamnă orice formă de transport cu propulsie umană - mers pe jos, mers cu bicicleta, utilizarea unui scaun rulant, a rolelor sau a skateboardului. A se vedea http://www.phac-aspc.gc.ca/hp-ps/hl-mvs/pa-ap/at-ta-eng.php

(29)  http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/nutrition/activities/monitoring-and-surveillance/who-european-childhood-obesity-surveillance-initiative-cosi

(30)  http://www.euro.who.int/en/health-topics/Life-stages/child-and-adolescent-health/health-behaviour-in-school-aged-children-hbsc


Comisia Europeană

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/53


Rata de schimb a monedei euro (1)

28 iunie 2017

(2017/C 205/04)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1375

JPY

yen japonez

127,53

DKK

coroana daneză

7,4366

GBP

lira sterlină

0,88525

SEK

coroana suedeză

9,7780

CHF

franc elvețian

1,0913

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

9,6020

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

26,326

HUF

forint maghiar

309,54

PLN

zlot polonez

4,2375

RON

leu românesc nou

4,5510

TRY

lira turcească

4,0079

AUD

dolar australian

1,4986

CAD

dolar canadian

1,4888

HKD

dolar Hong Kong

8,8759

NZD

dolar neozeelandez

1,5648

SGD

dolar Singapore

1,5752

KRW

won sud-coreean

1 300,61

ZAR

rand sud-african

14,8080

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,7348

HRK

kuna croată

7,4128

IDR

rupia indoneziană

15 160,03

MYR

ringgit Malaiezia

4,8922

PHP

peso Filipine

57,518

RUB

rubla rusească

67,9014

THB

baht thailandez

38,675

BRL

real brazilian

3,7632

MXN

peso mexican

20,4344

INR

rupie indiană

73,4345


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/54


Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

(2017/C 205/05)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 379: „9403 Alt mobilier și părți ale acestuia”, după primul paragraf se adaugă următorul text:

„Această poziție nu include coșurile și sacii pentru rufe. În sensul capitolului 94, termenul «mobilier» înseamnă orice articole «mobile» (neincluse în cadrul altor poziții mai specifice ale nomenclaturii) concepute pentru a fi așezate pe sol sau pe podea și care sunt utilizate, în special în scop utilitar, pentru echiparea locuințelor private, a hotelurilor, a teatrelor etc.

Coșurile și sacii pentru rufe sunt clasificați în funcție de materialul constitutiv. De exemplu, coșurile pentru rufe din fier sau din oțel sunt clasificate ca alte articole de menaj sau de uz gospodăresc la poziția 7323 [care include coșurile pentru rufe, a se vedea Notele explicative ale Sistemului Armonizat (NESA) aferente poziției 7323 (A) (3)], iar coșurile pentru rufe din materiale vegetale împletite sunt clasificate la poziția 4602 [care include coșurile de toate tipurile, a se vedea NESA aferente poziției 4602 (1)].

Exemple de coșuri si de saci pentru rufe care trebuie clasificați în funcție de materialul constitutiv:

Image

Image

Image

Din salcie, partea interioară căptușită cu bumbac, înălțime: 66 cm.

Din material textil, montați pe o structură din lemn, înălțime: 69 cm.

Din oțel inoxidabil, fără căptușeală, înălțime: 60 cm.

Poziția 4602 .

Poziția 6307 (caracterul esențial este conferit de sacul din material textil în care sunt așezate rufele, deoarece articolul nu ar putea funcționa fără sacul din material textil).

Poziția 7323 .”


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 76, 4.3.2015, p. 1.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/55


Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

(2017/C 205/06)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 381: „9503 00 10 Triciclete, trotinete, automobile cu pedale și jucării similare cu roți; landouri și cărucioare pentru păpuși” , după textul existent, se introduce următorul text:

„Această subpoziție include și trotinetele echipate cu un motor auxiliar, cu condiția ca următoarele criterii să fie respectate:

o viteză maximă de 20 km/h;

o greutate netă de maximum 12 kg;

transmisie cu o viteză;

o singură frână de mână sau o frână de picior pe roata din spate.

Dacă unul dintre criteriile de mai sus nu este îndeplinit, trotinetele echipate cu un motor auxiliar trebuie clasificate la poziția 8711.”


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 76, 4.3.2015, p. 1.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/56


Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

(2017/C 205/07)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 208

Textul:

4418 90 10

Din lemn lamelar

«A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziției 4418 al treilea paragraf.»

4418 90 80

Altele

Se clasifică la această subpoziție și panourile celulare din lemn descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziției 4418 al patrulea paragraf.”

se înlocuiește cu următorul text:

4418 99 10

Din lemn lamelar

«A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziției 4418 al patrulea paragraf.»

4418 99 90

Altele

Se clasifică la această subpoziție și panourile celulare din lemn descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziției 4418 al cincilea paragraf.”

La pagina 215

Se elimină următorul text:

4805 91 00

Cu o greutate de maximum 150 g/m2

Se clasifică la această subpoziție hârtiile și cartoanele fabricate în întregime pe bază de hârtii reciclate (deșeuri și rebuturi), fără aditivi, și a căror rezistență la rupere poate fi cuprinsă între cel puțin 0,8 kPa și cel mult 1,9 kPa.

4805 92 00

Cu o greutate de peste 150 g/m2, dar sub 225 g/m2

Nota explicativă aferentă subpoziției 4805 91 00 se aplică mutatis mutandis.

4805 93 20

Realizate din hârtie reciclată

Nota explicativă aferentă subpoziției 4805 91 00 se aplică mutatis mutandis.”

La pagina 342

Se elimină următorul text:

8529

Părți care pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal aparatelor de la pozițiile 8525-8528

La această poziție nu se clasifică trepiedele destinate camerelor de la poziția 8525 sau de la capitolul 90 (clasificare pe baza materialului constituent).”


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 76, 4.3.2015, p. 1.


Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/57


Stabilirea unei rețele de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

(2017/C 205/08)

Articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (1) prevede că „Consiliul de administrație (al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară), hotărând la propunerea directorului executiv, elaborează o listă ce va fi făcută publică cu organizațiile competente desemnate de statele membre care pot asista autoritatea fie individual, fie în cadrul unor rețele în îndeplinirea misiunii sale”.

Lista a fost elaborată pentru prima dată de către Consiliul de administrație al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară la 19 decembrie 2006, iar de atunci:

i.

este actualizată zilnic, pe baza propunerilor directorului executiv al EFSA, luând în considerare revizuirile sau noile propuneri de desemnare din partea statelor membre [în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2230/2004 al Comisiei (2)];

ii.

este făcută publică pe site-ul EFSA, unde este publicată cea mai recentă listă actualizată a organizațiilor competente; și

iii.

este pusă la dispoziția organizațiilor prin intermediul instrumentului de căutare a organizațiilor conforme cu articolul 36 (Article 36 Search Tool), furnizând coordonatele de contact și domeniile de competență specifice ale organizațiilor.

Informațiile respective sunt disponibile pe site-ul EFSA, la următoarele adrese:

i.

cea mai recentă modificare adusă listei organizațiilor competente efectuată de Consiliul de administrație al EFSA la [21/06/2017] – [http://www.efsa.europa.eu/en/events/event/170621-0];

ii.

lista actualizată a organizațiilor competente – http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/assets/art36listg.pdf; și

iii.

instrumentul de căutare a organizațiilor conforme cu articolul 36 (Article 36 Search Tool) – http://www.efsa.europa.eu/art36/search

EFSA va menține actualizată această notificare, în special în ceea ce privește adresele de internet furnizate.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Cooperation.Article36@efsa.europa.eu


(1)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2230/2004 al Comisiei din 23 decembrie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la rețeaua de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (JO L 379, 24.12.2004, p. 64).


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/58


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8491 – PGA Group/Groupe Bernard/CDPR)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 205/09)

1.

La 12 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care PGA Group SAS („PGA Group”, Franța) și Bernard Participations („Groupe Bernard”, Franța) vor dobândi, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra CDPR, care anterior era controlată exclusiv de Groupe Bernard, prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul PGA Group: întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul distribuției cu amănuntul de automobile și piese de schimb, ale cărei operațiuni principale sunt situate în Franța și care desfășoară activități și în Polonia, Țările de Jos, Belgia, Spania și Italia;

—   în cazul Groupe Bernard: deține mai mulți concesionari auto în Franța;

—   în cazul CDPR: întreprindere comună care își va desfășura activitatea în domeniul distribuției de piese de schimb pentru automobile, în măsura în care Groupe Bernard îi va transfera activitățile existente ale uneia dintre filialele sale (SICMA), care este deja activă pe acest segment de activitate.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8491 – PGA Group/Groupe Bernard/CDPR, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/59


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8500 – Central/SIGNA Prime/JVCo)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 205/10)

1.

La data de 20 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse, prin care societățile Harng Central Department Store Ltd („Central”, Thailanda) și Berlin, Tauentzienstraße 21-24 Beteiligung A Sàrl, o filială a SIGNA Prime Selection AG, („SIGNA”, Austria) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra societății Berlin, Passauer Straße 1-3 Immobilien GmbH & Co. KG („JVCo”, Germania), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale societăților respective sunt:

—   în cazul Central: holding familial care desfășoară, prin filiale, activități de promovare a vânzărilor cu amănuntul (merchandising) și activități în sectorul imobiliar, al comerțului cu amănuntul și al ospitalității (hoteluri și restaurante), în principal în Asia de Sud-Est, și anume în Thailanda, Indonezia și Vietnam;

—   în cazul SIGNA: societate angajată în activități imobiliare, și anume achiziționare, închiriere, leasing și administrare de terenuri și clădiri, precum și în dezvoltarea de proiecte. Grupul asociat aflat sub controlul SIGNA Retail GmbH își desfășoară activitatea în sectorul comerțului cu amănuntul și operează lanțul de magazine Karstadt;

—   în cazul JVCo: proprietarul unui teren în Berlin, pe care se află în prezent o parcare cu mai multe etaje.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8500 – Central/SIGNA Prime/JVCo, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/60


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8550 – USSL/Goldman Sachs/Redexis Gas)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 205/11)

1.

La data de 20 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse, prin care societățile Universities Superannuation Scheme Limited („USSL”, Regatul Unit) și GS Global Infrastructure Partners II, LP împreună cu GS International Infrastructure Partners II, LP („Goldman Sachs”, SUA) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra societăților Redexis Gas S.A. și Redexis Gas Finance B.V. („Redexis Gas”, Spania), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale societăților respective sunt:

USSL este administratorul corporatist de active responsabil cu administrarea unui sistem de pensii private din Regatul Unit destinat cadrelor universitare și personalului asimilat acestora din universități și din alte instituții de învățământ superior și de cercetare din Regatul Unit;

Goldman Sachs este o bancă de investiții care administrează la nivel mondial portofolii de valori mobiliare și de investiții, furnizând o gamă largă de servicii în sectorul bancar, al valorilor mobiliare și al investițiilor;

Redexis Gas este un operator reglementat de transport și distribuție a gazului natural și a GPL, care își desfășoară activitatea în Spania.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2) trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu numărul de referință M.8550 – USSL/Goldman Sachs/Redexis Gas, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/61


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8456 – INEOS/Forties Pipeline System)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 205/12)

1.

La data de 20 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea INEOS FPS Limited [deținută de INEOS Limited („INEOS”), Insula Man] dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Forties Pipeline System („FPS”, Regatul Unit) și participații în North and South Graben Area Export Lines, prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii INEOS: producerea de substanțe petrochimice, produse chimice de specialitate și produse petroliere la nivel mondial. INEOS desfășoară activități limitate în sectorul extracției și prelucrării țițeiului și al gazelor naturale;

—   în cazul întreprinderii FPS: transportul și prelucrarea țițeiului și a condensatelor de gaze naturale în cadrul unui sistem integrat de conducte amplasat în Regatul Unit, în partea de nord a Mării Nordului.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8456 – INEOS/Forties Pipeline System, prin fax (+ 32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


ALTE ACTE

Comisia Europeană

29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/62


Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 205/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„QUARTIROLO LOMBARDO”

Nr. UE: PDO-IT-02160 – 27.7.2016

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Consorzio di Tutela Quartirolo Lombardo, sediul social:

Via Rodi 5

25100 Brescia

ITALIA

Birouri administrative:

Viale Francesco Crispi, 24

25034 Orzinuovi (BS)

Tel. +39 030944320

Fax +39 0309946772

E-mail: info@quartirololombardo.com

Adresă de e-mail certificată: tutelaquartirolo@legalmail.it

Consorzio di Tutela del Formaggio Quartirolo Lombardo are legitimitatea de a depune o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Denumirea produsului

Descrierea produsului

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de producție

Legătura

Etichetarea

Altele: modificarea formală a caietului de sarcini; organismul de control; adaptarea ariei geografice la modificările administrative intervenite.

4.   Tipul modificării (modificărilor)

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificare (modificări)

Descrierea produsului

În prima teză a caietului de sarcini în vigoare (articolul 3 din Decretul din 10 mai 1993 al Președintelui Consiliului de Miniștri) au fost adăugate cuvintele „crud sau pasteurizat”.

Așadar, formularea:

„«Quartirolo Lombardo» este o brânză moale de masă, produsă din lapte de vacă obținut din cel puțin două mulgeri, […]”

a fost înlocuită cu textul următor:

„«Quartirolo Lombardo» este o brânză moale de masă, produsă din lapte de vacă crud sau pasteurizat obținut din cel puțin două mulgeri, […]”

Este vorba despre o modificare formală menită a uniformiza indicațiile prezente în diversele documente și acte ale Comisiei, deoarece această specificație figura deja în raportul anexat la cererea de înregistrare.

În caietul de sarcini în vigoare este prevăzută o perioadă de maturare de 5-30 de zile în cazul tipului cu pastă moale, iar după treizeci de zile „Quartirolo Lombardo” se comercializează ca brânză maturată. Ultima teză de la articolul 3 litera A din caietul de sarcini în vigoare precizează:

„Perioada de maturare durează între cinci și treizeci de zile în cazul tipului cu pastă moale, iar după treizeci de zile «Quartirolo Lombardo» se comercializează ca brânză maturată.”

În caietul de sarcini propus se precizează:

„Perioada de maturare durează între 2 și 30 de zile de la data producției în cazul tipului «proaspăt», iar după 30 de zile «Quartirolo Lombardo» se comercializează ca brânză «maturată» («învechită»).”

Cuvintele „cu pastă moale” au fost înlocuite cu cuvântul „proaspătă”, care identifică brânza „Quartirolo Lombardo” din prima perioadă de învechire, și a fost adăugat cuvântul „maturată”, care identifică brânza „Quartirolo Lombardo” maturată. Așadar, nu este vorba despre introducerea a două categorii/tipuri distincte, deja prezente, ci doar de o indicație în scopuri de etichetare. Această modificare a devenit necesară pentru că acești termeni au devenit deja de uz comun și pot fi înțeleși de către consumator. Introducerea lor va permite evidențierea acestor informații pe etichetă.

În plus, s-a redus perioada de maturare pentru brânza „Quartirolo Lombardo” proaspătă (tipul cu pastă moale), care trece de la 5-30 de zile la 2-30 de zile.

Această modificare a devenit necesară pentru a răspunde solicitărilor consumatorilor, tot mai interesați de un produs mai puțin maturat.

Dovada originii

A fost modificat și actualizat articolul 4 din caietul de sarcini, referitor la dovada originii. În plus, logoul denumirii, anexat caietului de sarcini, a fost introdus în caietul de sarcini.

Așadar, formularea:

„La momentul comercializării, brânza cu denumire de origine «Quartirolo Lombardo» trebuie să poarte un marcaj specific din care să rezulte proveniența geografică și referirea la actul legislativ prin care a fost recunoscută denumirea, pentru a se garanta că produsul respectă dispozițiile normative specifice.”

a fost înlocuită cu formularea:

„Operatorii sunt înscriși în liste create în acest scop și gestionate de organismul de control și, prin înregistrări documentare pentru autocontrol care fac obiectul verificării de către organismul de control, asigură dovada originii în ceea ce privește hrana pentru animale, materiile prime și produsul care provin din aria de origine, documentând în fiecare etapă intrările, ieșirile și legăturile dintre ele. La momentul comercializării, calupul de brânză «Quartirolo Lombardo» DOP trebuie să poarte un marcaj de origine: marcarea se efectuează în timpul tratamentului termic, în cursul uneia dintre întoarceri, după punerea în forme a coagulului, înaintea sărării, pentru ca amprenta respectivă să fie evidentă, și se realizează cu ajutorul unor matrițe din material plastic de uz alimentar imprimate doar pe o față plană cu numărul de identificare al fabricii de brânză și distribuite de „Consorzio di tutela” însărcinat de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere tuturor producătorilor înscriși în lista organismului de control. Marcajul de origine al brânzei „Quartirolo Lombardo” DOP este constituit din figura reprodusă mai jos (imaginea 1), care conține următoarele litere:

(a)

în stânga-sus, litera Q;

(b)

în dreapta-sus, litera L;

(c)

în stânga-jos, litera L;

(d)

în dreapta-jos, litera Q.

În mijloc figurează numărul de identificare al fabricii de brânzeturi producătoare.

Imaginea 1

Image

De fapt, aceasta este o modificare formală, deoarece în acest articol au fost inserate toate indicațiile referitoare la dovada originii care figurează în prezent în anexele la caietul de sarcini și în planul de control aprobat de minister.

Metoda de obținere

Deoarece caietul de sarcini în vigoare nu precizează ce proporție din hrana vacilor de lapte trebuie să provină din aria delimitată, a fost introdusă fraza următoare:

„Minimum 50 % din substanța uscată a hranei, calculată pe an, provine din aria de origine.”

A fost ușor majorată valoarea superioară referitoare la temperatura de coagulare.

În caietul de sarcini inițial era prevăzută o temperatură de coagulare între 35 și 40 °C.

În noul caiet de sarcini se propune o temperatură de coagulare între 35 și 44 °C.

Evoluția tehnicilor de fabricare a brânzeturilor a făcut necesară creșterea ușoară a valorii temperaturii la care are loc coagularea (de la 35-40 °C la 35-44 °C), deoarece fermenții lactici termofili se dezvoltă mai bine la o temperatură ușor superioară celei de 40 °C. În plus, temperatura mai mare facilitează deshidratarea coagulului, favorizând astfel coeziunea granulelor și selectarea microorganismelor termofile utile pentru maturarea brânzei, cu riscuri mai mici de dezvoltare a unor microorganisme nedorite.

În teza în care figurează cuvintele „este permisă adăugarea de lapte fermentat obținut prin prelucrări precedente, efectuate doar în aceeași fabrică de brânză în care se prelucrează laptele” au fost adăugate cuvintele „sau de fermenți selecționați”.

Așadar, formularea este:

„este permisă adăugarea de lapte fermentat obținut prin prelucrări precedente, efectuate doar în aceeași fabrică de brânză în care se prelucrează laptele, sau de fermenți selecționați”.

Este vorba despre o modificare formală menită a uniformiza indicațiile prezente în diversele documente și acte ale Comisiei, deoarece această specificație figura deja în raportul anexat la cererea de înregistrare.

A fost modificată ușor temperatura la care se efectuează tratamentul termic, trecându-se de la 26-28 °C la 24-30 °C.

Modificarea limitei inferioare a temperaturii este justificată de mai bunele caracteristici igienico-sanitare ale laptelui la mulgere, obținute grație aplicării constante a normelor în vigoare în materie de tehnici de producție, cu efecte pozitive asupra tuturor etapelor filierei de producție. În prezent, laptele livrat fabricii de brânză și adecvat pentru a fi prelucrat în brânză este mai controlat în fiecare etapă, iar conținutul bacterian este monitorizat întotdeauna. Majorarea limitei superioare a temperaturii la care are loc tratamentul termic al brânzei oferă o mai bună garanție privind structurarea coagulului, favorizând o mai bună rată de succes a producției de „Quartirolo Lombardo”, cu mai puține calupuri eliminate pentru că sunt necorespunzătoare.

A fost eliminată indicarea temperaturii spațiilor în care se efectuează sărarea, temperatură încadrată în intervalul 10-14 °C în caietul de sarcini în vigoare.

Această modificare este justificată de faptul că, în cea mai mare parte a unităților de producție, sărarea se efectuează în încăperi tradiționale, fără aer condiționat. Controalele efectuate de-a lungul anilor au demonstrat că această obligație nu influențează caracteristicile produsului, dar riscă să penalizeze micile unități de producție artizanale în cazul cărora este mai dificil să se mențină temperaturi diferite în încăperi în care se desfășoară mai multe etape ale producției.

A fost modificată umiditatea relativă a încăperilor în care se desfășoară maturarea, printr-o trecere de la 85-90 % la 80-95 %.

Această modificare ține seama de cerința exprimată mai ales de producătorii cu unități de producție artizanală de a se permite maturarea brânzei și în încăperi care nu sunt camere frigorifice sau climatizate. Această modificare permite o mai bună gestionare a etapei de maturare a produsului și ține cont și de condițiile prezente în spațiile fără aer condiționat.

Sunt precizate modalitățile de vânzare a produsului, prin introducerea tezei următoare:

„Brânza «Quartirolo Lombardo» DOP poate fi comercializată în calupuri întregi sau în bucăți.”

Legătura

A fost inserat un articol specific referitor la legătură care nu figurează în caietul de sarcini în vigoare, dar este prezent în fișa rezumat.

Acest articol a fost modificat față de cel din fișa rezumat, dar modificarea este pur formală și menține neschimbat conținutul, care este mai bine explicat.

Textul următor din fișa rezumat:

„Factorii naturali sunt legați de condițiile climatice care influențează atât caracteristicile nutrețului destinat hrănirii vacilor de lapte, cât și procesele de maturare a brânzei. În ceea ce privește factorii umani, se semnalează faptul că este vorba despre un produs consumat, în mod tradițional, în aria de producție și obținut printr-o tehnică rămasă neschimbată de-a lungul vremii, bazată pe obiceiurile locale.”

a fost reformulat după cum urmează:

„Factorii naturali sunt legați de condițiile climatice ale ariei geografice delimitate, care se află între câmpia de pe malul stâng al fluviului Pad și văile subalpine dintre Bergamo și Lecco. În zona înaltă și irigată a câmpiei Padului, clima continentală și deci alternanța marcată dintre anotimpuri favorizează abundența și calitatea nutrețului destinat hranei vacilor de lapte. De hrană depinde producția unui lapte potrivit atât pentru producția de brânză proaspătă, cât și pentru rafinarea caracteristicilor brânzei maturate (învechite). Pe lângă factorul uman, care este depozitarul unei străvechi culturi de producere a brânzeturilor, transmise din generație în generație, și care utilizează instrumente și tehnologii tipice pentru locurile respective, tocmai caracteristicile organoleptice ale laptelui utilizat fac ca brânza «Quartirolo Lombardo» să dobândească, la sfârșitul prelucrării, acel gust caracteristic, ușor acidulat și aromatic, al primei perioade de maturare (în cazul brânzei proaspete) și gustul mai aromatic și intens al brânzei «Quartirolo Lombardo» maturate (învechite). Caracterul tipic și tradiția brânzei «Quartirolo Lombardo» DOP se îmbină cu ciclul anotimpurilor și cu practicile agricole în ceea ce privește creșterea animalelor și procesul de prelucrare și maturare. Nu poate fi ignorată importanța cunoștințelor tradiționale ale producătorului de brânză, care se transmit de secole și care sunt fundamentale nu doar în etapa prelucrării laptelui, ci și în etapele succesive ale tratamentului termic, sărării și maturării, care se desfășoară și acum în spații tipice tradiționale.”

Etichetarea

Caietul de sarcini în vigoare precizează:

„La momentul comercializării, brânza cu denumire de origine «Quartirolo Lombardo» trebuie să poarte un marcaj specific din care să rezulte proveniența geografică și referirea la actul legislativ prin care a fost recunoscută denumirea, pentru a se garanta că produsul respectă dispozițiile normative specifice.”

În caietul de sarcini propus se precizează:

„Brânza «Quartirolo Lombardo» DOP poate fi comercializată în calupuri întregi sau în bucăți.

La momentul comercializării, fiecare învelitoare și/sau ambalaj de brânză «Quartirolo Lombardo» DOP, în calupuri întregi și/sau porționată, trebuie să poarte denumirea «Quartirolo Lombardo», însoțită eventual de mențiunea «fresco» (proaspătă) în cazul produsului comercializat după o perioadă de maturare de 2-30 de zile, sau denumirea «Quartirolo Lombardo» însoțită de mențiunea «maturo» (maturată) sau «stagionato» (învechită) în cazul produsului maturat peste 30 de zile.

În plus, pe produs trebuie să figureze logoul reprodus în cele ce urmează (imaginea 2), care conține următoarele litere:

în stânga-sus, litera Q;

în dreapta-sus, litera L;

în stânga-jos, litera L;

în dreapta-jos, litera Q.

Imaginea 2

Image

Logoul este urmat de trimiterea la regulamentul referitor la înregistrarea DOP «Quartirolo Lombardo», și anume Regulamentul (CE) nr. 1107/96.”

Pentru a se garanta autenticitatea și a se facilita identificarea corectă de către consumatori a brânzei „Quartirolo Lombardo” DOP, se introduce, ca regulă specifică pentru etichetarea calupurilor întregi și/sau a bucăților, prezența logoului specific utilizat în prezent doar pentru a identifica, grație marcajului, calupurile întregi.

În plus, se introduce posibilitatea includerii pe etichetă a mențiunii „formaggio fresco” (brânză proaspătă) în cazul tipului în cauză (maturare timp de 2-30 de zile). În cazul tipului caracterizat de o perioadă de maturare de peste 30 de zile, se introduce posibilitatea includerii mențiunii „stagionato” (învechită), ca alternativă la mențiunea obligatorie „maturo” (maturată), prevăzută deja în caietul de sarcini în vigoare, deoarece este mai comprehensibilă pentru consumator.

Altele

Caietul de sarcini în vigoare, subîmpărțit în patru articole, a fost reorganizat în mod formal. Caietul de sarcini propus a fost împărțit în opt articole și au fost inserate și informații care, la momentul înregistrării, erau incluse în rapoartele anexate sau în fișa rezumat. În plus, a fost inserat un articol dedicat controalelor în care apar numele și datele de contact ale organismului însărcinat cu controalele.

Delimitarea ariei geografice rămâne neschimbată. Aria de producție a fost adaptată la modificările administrative intervenite. Așadar, au fost inserate provinciile administrative Lecco, Lodi și Monza și Brianza, instituite în cursul sau după încheierea procesului de recunoaștere a denumirii de origine „Quartirolo Lombardo”. Provincia Lecco cuprinde comune încadrate anterior în provinciile Bergamo și Como. Provincia Lodi cuprinde comune încadrate anterior în provincia Milano. Provincia Monza și Brianza cuprinde comune încadrate anterior în provincia Milano.

DOCUMENT UNIC

„QUARTIROLO LOMBARDO”

Nr. UE: PDO-IT-2160 – 27.7.2016

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea

„Quartirolo Lombardo”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Quartirolo Lombardo” este o brânză moale de masă, produsă din lapte de vacă crud sau pasteurizat obținut din cel puțin două mulgeri. Laptele obținut din prima mulgere trebuie utilizat ca lapte integral; laptele obținut din a doua mulgere sau din cele ulterioare poate fi utilizat ca lapte integral sau semidegresat.

Brânza „Quartirolo Lombardo” DOP prezintă următoarele caracteristici:

(a)   formă: paralelipiped dreptunghic cu fețe plane și margini exterioare drepte;

(b)   dimensiuni: latura fețelor este de 18-22 cm, înălțimea marginii exterioare este de 4-8 cm, cu variații ușoare în plus sau în minus în cazul ambelor caracteristici, în funcție de condițiile tehnice de producție;

(c)   greutate: variază între 1,5 kg și 3,5 kg;

(d)   coajă: subțire și moale, alb-rozie în cazul brânzei cu o primă perioadă de maturare (proaspete) și gri-verzui-roșiatică în cazul brânzei maturate (învechite);

(e)   structura pastei: compactă, ușor granuloasă, eventual cu mici desprinderi de fulgi, friabilă (fără coroană gălbui sub coajă), care devine și mai compactă, moale și fondantă pe parcursul procesului de maturare. Culoarea, între alb și alb-pai, poate deveni mai intensă în cazul brânzei maturate (învechite);

(f)   gust: caracteristic, ușor acidulat și aromatic, în cazul brânzei cu o primă perioadă de maturare (proaspete) și mai aromatic în cazul brânzei maturate (învechite);

(g)   grăsime în substanța uscată: minimum 30 % în cazul produsului obținut din lapte semidegresat.

Perioada de maturare durează între 2 și 30 de zile de la data producției în cazul tipului „proaspăt”, iar după 30 de zile „Quartirolo Lombardo” se comercializează ca brânză „maturată” („învechită”).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Minimum 50 % din substanța uscată a hranei, calculată pe an, provine din aria de origine.

Hrana bovinelor este formată din cereale, nutrețuri uscate și verzi și nutrețuri însilozate. Rația poate fi completată cu furaje concentrate și/sau cu nuclee proteice.

Este permisă utilizarea suplimentelor minerale și vitaminice.

Pentru producția de brânză „Quartirolo Lombardo” DOP se utilizează lapte de vacă crud și pasteurizat provenit de la vaci crescute în aria geografică delimitată.

Cheag de vițel și sare.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție (creșterea și mulgerea animalelor, producerea brânzei și maturarea) trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La momentul comercializării, calupul de brânză „Quartirolo Lombardo” DOP trebuie să poarte un marcaj de origine aplicat doar pe o față plană cu ajutorul unor matrițe din material plastic de uz alimentar. Marcajul de origine al brânzei „Quartirolo Lombardo” DOP este constituit din logoul reprodus mai jos, care conține următoarele litere:

(a)

în stânga-sus, litera Q;

(b)

în dreapta-sus, litera L;

(c)

în stânga-jos, litera L;

(d)

în dreapta-jos, litera Q.

În mijloc figurează numărul de identificare al fabricii producătoare de brânzeturi.

Image

Brânza „Quartirolo Lombardo” DOP poate fi comercializată în calupuri întregi sau în bucăți.

La momentul comercializării, fiecare învelitoare și/sau ambalaj de brânză „Quartirolo Lombardo” DOP, în calupuri întregi și/sau porționată, trebuie să poarte denumirea „Quartirolo Lombardo”, însoțită eventual de mențiunea „fresco” (proaspătă) în cazul produsului comercializat după o perioadă de maturare de 2-30 de zile de la data producției, sau denumirea „Quartirolo Lombardo” însoțită de mențiunea „maturo” (maturată) sau „stagionato” (învechită) în cazul produsului maturat peste 30 de zile. În plus, pe produs trebuie să figureze logoul denumirii reprodus în cele ce urmează, care conține următoarele litere:

în stânga-sus, litera Q;

în dreapta-sus, litera L;

în stânga-jos, litera L;

în dreapta-jos, litera Q.

Image

Logoul este urmat de trimiterea la regulamentul referitor la înregistrarea DOP „Quartirolo Lombardo”, și anume Regulamentul (CE) nr. 1107/96.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de proveniență a laptelui și de producție a brânzei „Quartirolo Lombardo” cuprinde teritoriul administrativ al provinciilor Brescia, Bergamo, Como, Lecco, Cremona, Milano, Lodi, Monza și Brianza, Pavia și Varese.

5.   Legătura cu aria geografică

Factorii naturali sunt legați de condițiile climatice ale ariei geografice delimitate, care se află între câmpia de pe malul stâng al fluviului Pad și văile subalpine dintre Bergamo și Lecco.

În zona înaltă și irigată a câmpiei Padului, clima continentală și deci alternanța marcată dintre anotimpuri favorizează abundența și calitatea nutrețului destinat hranei vacilor de lapte. De hrană depinde producția unui lapte potrivit atât pentru producția de brânză proaspătă, cât și pentru rafinarea caracteristicilor brânzei maturate (învechite). Pe lângă factorul uman, care este depozitarul unei străvechi culturi de producere a brânzeturilor, transmise din generație în generație, și care utilizează instrumente și tehnologii tipice pentru locurile respective, tocmai caracteristicile organoleptice ale laptelui utilizat fac ca brânza „Quartirolo Lombardo” să dobândească, la sfârșitul prelucrării, acel gust caracteristic, ușor acidulat și aromatic, al primei perioade de maturare (în cazul brânzei proaspete) și gustul mai aromatic și intens al brânzei „Quartirolo Lombardo” maturate (învechite). Caracterul tipic și tradiția brânzei „Quartirolo Lombardo” DOP se îmbină cu ciclul anotimpurilor și cu practicile agricole în ceea ce privește creșterea animalelor și procesul de prelucrare și maturare.

Nu poate fi ignorată importanța cunoștințelor tradiționale ale producătorului de brânză, care se transmit de secole și care sunt fundamentale nu doar în etapa prelucrării laptelui, ci și în etapele succesive ale tratamentului termic, sărării și maturării, care se desfășoară și acum în spații tipice tradiționale.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Prodotti DOP e IGP” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP, IGP e STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.


29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/70


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 205/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

KIEŁBASA PIASZCZAŃSKA

Nr. UE: PGI-PL-02154 – 15.7.2016

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Nume

„Kiełbasa piaszczańska”

2.   Statul membru sau țara terță

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Kiełbasa piaszczańska” este un cârnat din carne de porc tocată în bucăți mari care este conservată prin semiuscare utilizând o marinadă de decoct din plante aromatice și sare gemă, având o consistență fermă, iar umplutura fiind pusă în membrane din proteine.

Caracteristicile fizico chimice:

Suprafața cârnatului este de culoare brun deschis până la roșu închis. În secțiunea transversală, se pot observa bucăți mari de carne de aproximativ 2 cm în diametru, de culoare roz deschis sau roz închis. În jurul bucăților de carne se poate observa o umplutură mai deschisă la culoare.

Fiecare cârnat are o lungime cuprinsă între 25 cm și 45 cm. În secțiunea transversală, cârnații măsoară între 35 mm și 50 mm, în funcție de membrană.

Caracteristici organoleptice:

Gustul și aroma caracteristice ale plantelor aromatice conținute în marinadă și ale procesului de afumare, cu un pronunțat gust rezidual de ienupăr.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

În producția de „kiełbasa piaszczańska” se utilizează carne de porc obținută din semicarcase de porc cu un conținut de carne macră de 55-60 %. Utilizarea cărnii de scroafă sau de vier nu este permisă. „Kiełbasa piaszczańska” nu se pot produce din carne congelată. Carnea pentru producția de „kiełbasa piaszczańska” este obținută din jamboane și spinări tranșate în termen de 24-96 de ore de la sacrificare.

Carne de porc din categoria I: 90 % din greutatea totală produsă; aceasta este carnea obținută din jamboane și spinări, care este prelucrată pentru a obține carne fără tendoane, grăsime și țesut conjunctiv.

Carne de porc din categoria a II-a: 10 % din greutatea totală produsă; aceasta este carne obținută în urma fasonării jamboanelor și a jaretului. Poate conține grăsimi reprezentând până la 20 % din greutatea totală.

Plante aromatice utilizate pentru decoctul care intră în compoziția marinadei:

piper de Jamaica;

frunze de dafin;

bace de ienupăr;

cuișoare.

Condimente:

piper negru măcinat;

nucșoară.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Următoarele etape specifice ale producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

prepararea materiilor prime pentru producție;

prepararea decoctului de plante;

prepararea cărnii pentru maturare;

prepararea marinadei;

conservarea prin semiuscare;

prepararea umpluturii;

malaxarea;

umplerea;

uscarea;

afumarea și coacerea;

refrigerarea.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Kiełbasa piaszczańska” poate fi prezentat sub formă de cârnați în vrac sau ambalați în vid.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Municipalități din provincia Małopolskie: Wieliczka și Świątniki Górne și orașul Cracovia.

5.   Legătura cu aria geografică

Caracterul specific al „Kiełbasa piaszczańska” derivă din calitățile specifice ale produsului și din reputația sa.

Denumirea „kiełbasa piaszczańska” este preluată de la locul unde se produce, Piaski Wielkie. Piaski Wielkie este denumirea unui fost sat situat chiar lângă Cracovia, care, începând din 1940, s-a situat în limitele administrative ale acestui oraș. Acesta și localitățile din jur au devenit renumite pentru producția de carne și mezeluri și, în special, pentru producția de cârnați excelenți, care, timp de secole, au fost livrați la Cracovia, inclusiv la masa regală din castelul Wawel. Locuitorii din aceste zone, care făceau comerț cu animale și produse din carne, erau cunoscuți sub numele de „kijacy”. Istoria lor este descrisă în detaliu de către Franciszek Rusek, locuitor din Piaski Wielkie, în cartea sa „Dzieje kijaków piaszczańskich” („Istoria kijacy din Piaski Wielkie”) (Cracovia, 1996).

Există mai multe versiuni ale originii numelui de kijacy. Una dintre ele se referă la faptul că acești locuitori aveau cu ei întotdeauna un băț (kij), de care aveau nevoie pentru a se apăra împotriva tâlharilor și hoților în drumul lor spre Cracovia. Bețele folosite de kijacy serveau, de asemenea, ca dovadă a identității proprietarului. De la o vârstă fragedă, fiecare dintre ei avea propriul său marcaj decorativ care le era cunoscut tuturor celorlalți și care era sculptat pe bățul său.

Aria geografică definită la punctul 4 se caracterizează prin relief deluros. Având în vedere condițiile geografice, populația locală se ocupa în principal cu comerțul cu animale, deoarece agricultura standard nu era posibilă. Ei produceau, de asemenea, produse prelucrate din carne, inclusiv „kiełbasa piaszczańska”. Acest tip de cârnat a fost produs de locuitorii din satele de lângă Cracovia timp de secole, fără întrerupere. Din registrele locale și din informațiile deținute de Muzeul etnografic din Cracovia, se cunoaște faptul că gustul acestui cârnat se datorează cunoașterii mediului natural în care au trăit oamenii din pădurea Czarny Las. Cu multe secole în urmă, această pădure făcea parte dintr-o pădure mai mare care pornea de la periferia zonei Krzemionki de lângă Cracovia, trecea prin munții Carpați și ajungea până la granița cu Ungaria. Ceea ce a rămas din această pădure până în zilele noastre se poate găsi între Ochojno și Rajsko, purtând în continuare denumirea sa anterioară, Czarny Las. Încă din vremuri străvechi, carnea care a fost conservată aici utilizând o infuzie de mai multe plante aromatice, inclusiv fructe de ienupăr. Plantele aromatice și condimentele naturale și disponibile local erau utilizate pentru a sublinia gustul, dar și pentru a contrabalansa impactul negativ al grăsimilor animale asupra sănătății umane. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, kijacy preparau și vindeau amestecuri de plante aromatice, fiind familiarizați cu plantele locale. Utilizarea decoctului din plante aromatice menționat anterior pentru producerea de „kiełbasa piaszczańska” este un procedeu unic și îl diferențiază de alți cârnați. În Polonia, în mod normal, nu se adaugă alte condimente la cârnați în afară de sare, piper și usturoi.

Procesul de marinare a cărnii elaborat de locuitorii din zonă, care diferențiază „kiełbasa piaszczańska” de alți cârnați, avea loc în pivnițe sub pământ cunoscute drept „ziemianki”. Acestea ofereau temperaturi mereu scăzute și umiditate constantă. Timp de secole, procesul de tocare a cărnii s-a desfășurat pe tocătoare late din lemn, utilizându-se săbii grele. Mai târziu s-au folosit topoare late, iar tocătoarele manuale de carne au fost introduse abia la începutul secolului douăzeci. Amestecul de carne era introdus manual în intestine folosind un corn de bou, care a fost înlocuit cu dispozitive mecanice în epoca modernă.

Afumarea reprezintă o etapă importantă în procesul de producție a „kiełbasa piaszczańska”. Inițial, afumarea produselor din carne uscată se desfășura în gropi în pământ, iar, mai târziu, în mari șeminee închise cu uși, construite deasupra sobelor fiecărei case de kijacy. În secolul al XIX-lea, mulți localnici aveau afumători separate în aer liber. În prezent, procesul de afumare are loc în camere de afumat în care căldura și fumul sunt produse prin arderea de lemn de foioase, și anume de fag, anin și stejar. Fumul și căldura se ridică de la cuptoarele din partea de jos a camerei, afumând cârnații. Cârnații agățați de bare sunt afumați de căldura și de fumul care se degajă. Un element suplimentar în procesul de afumare, specific pentru „kiełbasa piaszczańska”, este utilizarea moderată de ramuri sau de bace de ienupăr în faza finală. Producătorii de „kiełbasa piaszczańska” au fost pionierii acestui tip de afumare. Gustul excepțional și aroma inegalabilă a „kiełbasa piaszczańska” se datorează combinației specifice de tipuri de lemn utilizate pentru afumare. Un cârnat „kiełbasa piaszczańska” bine afumat are termen de valabilitate de până la o lună.

Pentru producția de „kiełbasa piaszczańska” se selecta carne de înaltă calitate, produsul fiind chiar servit la masa regală. Legendele locale confirmă legătura dintre „kiełbasa piaszczańska” și aria geografică în care este produs, precum și reputația sa. Una dintre legende a devenit subiectul unei opere literare publicate în 1899 de etnograful Seweryn Udziela, fondator al Muzeului etnografic din Cracovia și autorul cărții „Dwanaście legend i podań z pod Krakowa” („Douăsprezece legende și povestiri populare din zona Cracoviei”) (Lwów, 1899). Conform legendei, sub domnia regelui Cazimir cel Mare, locuitorii din Wielkie Piaski au dus spre vânzare în Cracovia cârnații pe care îi produceau. Cu toate acestea, măcelarii orașului erau invidioși și au încercat să obțină din partea primăriei o interdicție în ceea ce privește vânzarea în oraș a cărnii aduse de către săteni. Kijacy au făcut apel la rege, care le-a promis că le va permită să-și continue activitățile de comerț dacă pot aduce un cârnat lung de doi metri în oraș fără ca gărzile orașului să observe. Sătenii au avut ideea de a goli un băț lung pentru a ascunde cârnatul în interior. Prin urmare, Cazimir cel Mare le-a permis sătenilor să continue să își vândă cârnații în Cracovia și de atunci ei sunt cunoscuți sub numele de kijacy. Acest nume este utilizat și în zilele noastre.

Începând din 1825, kijacy și-au vândut binecunoscuții cârnați „kiełbasa piaszczańska” la târgul „jatki dominikańskie” din piața Szczepanski și, ulterior, în propriile lor magazine. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și apoi, în perioada Republicii Populare Polone din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în țară a funcționat un sistem economic planificat la nivel central. Prin urmare, nu a fost posibil să se mențină tradițiile măcelarilor și ale kijacy, întrucât nu exista o piață liberă. În ultimii ani ai secolului al XX-lea, producția de „kiełbasa piaszczańska” s-a limitat la consumul casnic privat. Cu toate acestea, rețeta și gustul au rămas neschimbate, iar cârnații au revenit pe piața comercială.

„Kiełbasa piaszczańska”, cunoscuți în Cracovia și în împrejurimile sale timp de secole, câștigă acum popularitate la nivel mai larg. Povestea unică legată de producția sa în zone în care se utilizează metoda „kijak”, astfel cum este povestită în numeroase documente și studii și păstrată în memoria locuitorilor din Wielkie Piaski, contribuie la caracterul unic al produsului. Prin urmare, este important să se păstreze cunoștințele și meșteșugul legate de fabricarea acestui cârnat ca produs regional și să se asigure transmiterea acestora către generațiile viitoare. Aprecierea gustului legendarului „kiełbasa piaszczańska” de către consumatori a fost, de asemenea, confirmată prin distincțiile și premiile obținute la concursuri și târguri de produse alimentare:

Premiul „Agro Polska”, Rzeszów, 4 iunie 2012.

Adăugarea „kiełbasa piaszczańska” pe lista produselor tradiționale a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 3 iunie 2013.

Distincție la concursul „Małopolski Smak”, 9 iunie 2013.

Premiul 1 la concursul „Nasze Kulinarne Dziedzictwo – Smaki Regionów” din Nawojowa, 8 septembrie 2013.

Medalia „Smaki Regionów”, Poznań, 22 septembrie 2013.

Certificatul schemei naționale de calitate a alimentelor „Jakość Tradycja”, 3 iulie 2014.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.minrol.gov.pl/Jakosc-zywnosci/Produkty-regionalne-i-tradycyjne/Zlozone-wnioski-o-rejestracje-Produkty-regionalne-i-tradycyjne/OGLOSZENIE-MINISTRA-ROLNICTWA-I-ROZWOJU-WSI-z-dnia-18-maja-2016-roku


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.