ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 60 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
|
2017/C 121/01 |
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/1 |
Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(2017/C 121/01)
Ultima publicație
Publicații anterioare
Aceste texte sunt disponibile pe
EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu
V Anunţuri
PROCEDURI JURISDICŢIONALE
Curtea de Justiție
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/2 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Judecătoria Balș – Județul Olt – România) – SC Casa Noastră SA/Ministerul Transporturilor – Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier ISCTR
(Cauza C-245/15) (1)
([Trimitere preliminară - Transporturi rutiere - Dispoziții sociale - Derogări - Regulamentul (CE) nr. 561/2006 - Articolul 3 litera (a) - Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 - Articolul 2 punctul 3 - Servicii regulate care asigură transportul de călători - Noțiune - Transporturi gratuite organizate de un operator economic pentru angajații săi, la și de la locul de muncă, cu vehicule care îi aparțin și conduse de unul dintre angajații săi])
(2017/C 121/02)
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Judecătoria Balș – Județul Olt
Părțile din procedura principală
Petentă: SC Casa Noastră SA
Intimat: Ministerul Transporturilor – Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier ISCTR
Dispozitivul
Articolul 3 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului, precum și articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 trebuie interpretate în sensul că serviciul de transport al lucrătorilor între domiciliu și locul de muncă, organizat de angajatorul acestora și cu traseul liniei nedepășind 50 km, intră în domeniul de aplicare al derogării prevăzute la articolul 3 litera (a) din Regulamentul nr. 561/2006, potrivit căreia acest regulament nu se aplică unui asemenea serviciu de transport.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/3 |
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 1 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) – Regatul Unit) – ITV Broadcasting Limited, ITV2 Limited, ITV Digital Channels Limited, Channel Four Television Corp., 4 Ventures Limited, Channel 5 Broadcasting Limited, ITV Studios Limited/TVCatchup Limited, TVCatchup (UK) Limited, Media Resources Limited
(Cauza C-275/15) (1)
((„Trimitere preliminară - Directiva 2001/29/CE - Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională - Articolul 9 - Accesul serviciilor de radiodifuziune sau televiziune la transmisia prin cablu - Noțiunea «cablu» - Retransmisia de către un terț prin internet a emisiunilor unor organisme comerciale de radiodifuziune televizată - «Live streaming»”))
(2017/C 121/03)
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division)
Părțile din procedura principală
Reclamante: ITV Broadcasting Limited, ITV2 Limited, ITV Digital Channels Limited, Channel Four Television Corp., 4 Ventures Limited, Channel 5 Broadcasting Limited, ITV Studios Limited
Pârâte: TVCatchup Limited, TVCatchup (UK) Limited, Media Resources Limited
cu participarea: The Secretary of State for Business, Innovation and Skills, Virgin Media Limited,
Dispozitivul
1) Articolul 9 din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, în special noțiunea „accesul serviciilor de radiodifuziune sau televiziune la transmisia prin cablu”, trebuie să fie interpretat în sensul că nu intră sub incidența dispoziției menționate și nu este permisă de aceasta o reglementare națională care prevede lipsa unei încălcări a dreptului de autor în cazul retransmisiei imediate prin cablu, inclusiv, după caz, prin internet, în zona de difuzare inițială, a unor emisiuni de pe canale de televiziune supuse unor obligații de serviciu public.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/3 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal da Relação de Évora – Portugalia) – Andrew Marcus Henderson/Novo Banco SA
(Cauza C-354/14) (1)
([„Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă sau comercială - Notificarea sau comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare - Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 - Articolele 8, 14 și 19 - Notificarea sau comunicarea prin poștă a unui act de sesizare a instanței - Lipsa unei traduceri a actului - Anexa II - Formular tip - Lipsă - Consecințe - Notificare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire - Nereturnarea confirmării de primire - Primirea actului de către un terț - Condiții de validitate a procedurii”])
(2017/C 121/04)
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Tribunal da Relação de Évora
Părțile din procedura principală
Reclamant: Andrew Marcus Henderson
Pârâtă: Novo Banco SA
Dispozitivul
1) |
Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia, în ipoteza în care un act judiciar, notificat unui pârât cu reședința pe teritoriul unui alt stat membru, nu a fost redactat sau nu a fost însoțit de o traducere fie într-o limbă pe care o înțelege acest pârât, fie în limba oficială a statului membru de destinație sau, în cazul în care în acest stat membru există mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale locului în care urmează să se efectueze notificarea sau comunicarea, omiterea formularului tip care figurează în anexa II la acest regulament atrage nulitatea notificării sau a comunicării menționate, chiar dacă această nulitate trebuie să fie invocată de același pârât într-un termen determinat sau de la începutul procesului și înainte de orice apărare pe fond. Același regulament impune, în schimb, ca o astfel de omisiune să fie îndreptată conform dispozițiilor enunțate de acesta, prin intermediul comunicării către persoana interesată a formularului tip care figurează în anexa II la regulamentul menționat. |
2) |
Regulamentul nr. 1393/2007 trebuie interpretat în sensul că o notificare sau o comunicare a unui act de sesizare a instanței prin intermediul serviciilor de curierat este validă, chiar dacă:
|
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/4 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landessozialgericht Rheinland-Pfalz, Mainz – Germania) – Alphonse Eschenbrenner/Bundesagentur für Arbeit
(Cauza C-496/15) (1)
([Trimitere preliminară - Libera circulație a lucrătorilor - Articolul 45 TFUE - Regulamentul (UE) nr. 492/2011 - Articolul 7 - Egalitate de tratament - Lucrător frontalier care este supus impozitului pe venit în statul membru de reședință - Indemnizație plătită de statul membru de încadrare în muncă în caz de insolvență a angajatorului - Modalități de calcul al indemnizației de insolvență - Luarea în considerare fictivă a impozitului pe venitul din statul membru de încadrare în muncă - Indemnizație de insolvență inferioară remuneraţiei nete anterioare - Convenţie bilaterală pentru evitarea dublei impuneri])
(2017/C 121/05)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landessozialgericht Rheinland-Pfalz, Mainz
Părțile din procedura principală
Reclamant și apelant: Alphonse Eschenbrenner
Pârât și intimat: Bundesagentur für Arbeit
Dispozitivul
Articolul 45 TFUE şi articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, cuantumul indemnizaţiei de insolvență, acordată de un stat membru unui lucrător frontalier care nici nu este supus impozitului pe venit în statul respectiv, nici nu datorează impozit pentru această indemnizație, să fie stabilit prin deducerea din salariul de referință pentru calculul indemnizaţiei amintite a impozitului pe venit, astfel cum este aplicabil în statul în cauză, cu consecinţa că, spre deosebire de persoanele care locuiesc şi lucrează în acelaşi stat, lucrătorul frontalier respectiv nu primeşte o indemnizație corespunzătoare remunerației sale nete anterioare. Împrejurarea că lucrătorul în cauză nu poate pretinde de la angajatorul său o creanță corespunzătoare părții din salariul său brut anterior pe care nu a încasat o ca urmare a acestei deduceri nu are efecte în această privință.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/5 |
Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Stuttgart – Germania) – Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs Frankfurt am Main eV/comtech GmbH
(Cauza C-568/15) (1)
((Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 2011/83/UE - Articolul 21 - Comunicare prin telefon - Operarea unei linii telefonice de către un comerciant pentru a permite consumatorului să îl contacteze cu privire la un contract încheiat - Interdicția aplicării unui tarif superior tarifului de bază - Noțiunea „tarif de bază”))
(2017/C 121/06)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landgericht Stuttgart
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs Frankfurt am Main eV
Pârâtă: comtech GmbH
Dispozitivul
Noțiunea „tarif de bază”, vizată la articolul 21 din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului, trebuie interpretată în sensul că costul unui apel aferent unui contract încheiat și efectuat către o linie telefonică de asistență operată de un comerciant nu poate depăși costul unui apel către o linie din rețeaua de telefonie fixă geografică sau mobilă standard. În măsura în care această limită este respectată, împrejurarea că comerciantul respectiv realizează sau nu realizează beneficii prin intermediul acestei linii telefonice de asistență este lipsită de relevanță.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/6 |
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal administratif de Melun – Franța) – Glencore Céréales France/Etablissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)
(Cauza C-584/15) (1)
([Trimitere preliminară - Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 - Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Articolul 3 - Regulamentul (CEE) nr. 3665/87 - Articolul 11 - Recuperarea unei restituiri la export acordate în mod nejustificat - Regulamentul (CEE) nr. 3002/92 - Articolul 5a - Garanție eliberată în mod nejustificat - Dobânzi datorate - Termen de prescripție - Momentul de la care începe să curgă termenul - Întreruperea termenului - Limită maximă - Termen mai lung - Aplicabilitate])
(2017/C 121/07)
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Tribunal administratif de Melun
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Glencore Céréales France
Pârâtă: Etablissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)
Dispozitivul
1) |
Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene trebuie interpretat în sensul că termenul de prescripție prevăzut de această dispoziție este aplicabil recuperării de creanțe constând în dobânzi, precum cele în discuție în litigiul principal, datorate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 3665/87 al Comisiei din 27 noiembrie 1987 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 495/97 al Comisiei din 18 martie 1997, și al articolului 5a din Regulamentul (CEE) nr. 3002/92 al Comisiei din 16 octombrie 1992 de stabilire a modalităților comune de control al utilizării și/sau destinației produselor provenind din intervenție, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 770/96 al Comisiei din 26 aprilie 1996. |
2) |
Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95 trebuie interpretat în sensul că faptul că un operator economic este debitor al unor creanțe constând în dobânzi, precum cele în discuție în litigiul principal, nu constituie o „abatere continuă sau repetată” în sensul acestei dispoziții. Asemenea creanțe trebuie considerate ca rezultând din aceeași abatere, în sensul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2988/95, care determină recuperarea ajutoarelor și a sumelor primite în mod nejustificat care constituie creanțele principale. |
3) |
Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul nr. 2988/95 trebuie interpretat în sensul că, în ceea ce privește acțiunile în justiție ce determină adoptarea unor măsuri administrative care au ca scop recuperarea unor creanțe constând în dobânzi, precum cele în discuție în litigiul principal, termenul de prescripție prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf începe să curgă de la data săvârșirii abaterii ce dă dreptul la recuperarea ajutoarelor și a sumelor nedatorate pe baza cărora sunt calculate aceste dobânzi, și anume de la data elementului constitutiv al acestei abateri care se produce ultimul, mai precis fie data acțiunii sau a omisiunii, fie data prejudiciului. |
4) |
Articolul 3 alineatul (1) al patrulea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95 trebuie interpretat în sensul că, în ceea ce privește acțiunile în justiție ce determină adoptarea unor măsuri administrative având ca scop recuperarea unor dobânzi, precum cele în discuție în litigiul principal, prescripția se împlinește la expirarea termenului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) al patrulea paragraf menționat atunci când, în acest termen, autoritatea competentă, deși a solicitat rambursarea ajutoarelor sau a sumelor încasate în mod nejustificat de operatorul economic în cauză, nu a adoptat nicio decizie în ceea ce privește aceste dobânzi. |
5) |
Articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2988/95 trebuie interpretat în sensul că un termen de prescripție, prevăzut de dreptul național, mai lung decât cel prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din acest regulament poate fi aplicat, într o situație precum cea în discuție în litigiul principal, în ceea ce privește recuperarea unor creanțe născute înainte de data intrării în vigoare a acestui termen și care nu erau încă prescrise în temeiul acestei din urmă dispoziții. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/7 |
Hotărârea Curții (Camera a opta) din 2 martie 2017 – Panrico, SA/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), HDN Development Corp.
(Cauza C-655/15 P) (1)
((Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 52 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) - Marcă figurativă care conține elementele verbale „krispy kreme doughnuts” - Mărci verbale și figurative naționale și internaționale care conțin elementele „donut”, „donuts” și „doghnuts” - Cerere de declarare a nulității - Respingere))
(2017/C 121/08)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Recurentă: Panrico, SA (reprezentant: D. D. Pellisé Urquiza, avocat)
Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent), HDN Development Corp. (reprezentanți: M. H. Granado Carpenter și L. Polo Carreño, avocați)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă Panrico SA la plata cheltuielilor de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/7 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Apelacyjny w Warszawie – Polonia) – J. D./Prezes Urzędu Regulacji Energetyki
(Cauza C-4/16) (1)
([Trimitere preliminară - Mediu - Directiva 2009/28/CE - Articolul 2 al doilea paragraf litera (a) - Energie din surse regenerabile - Energie hidroelectrică - Noţiune - Energie produsă într-o centrală hidroelectrică de mici dimensiuni situată la locul de evacuare a apelor reziduale provenite de la o altă întreprindere])
(2017/C 121/09)
Limba de procedură: polona
Instanța de trimitere
Sąd Apelacyjny w Warszawie
Părțile din procedura principală
Apelant: J. D.
Intimat: Prezes Urzędu Regulacji Energetyki
Dispozitivul
Noțiunea „energie din surse regenerabile”, care figurează la articolul 2 al doilea paragraf litera (a) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, trebuie interpretată în sensul că include energia generată de o centrală hidroelectrică de mici dimensiuni, care nu este nici o centrală de acumulare prin pompare, nici o centrală electrică pe firul apei cu funcție de pompare, situată la locul de evacuare a apelor reziduale provenite de la o altă întreprindere care a prelevat apa anterior în scopuri proprii.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/8 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 2 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 3 de Barcelona – Spania) – José María Pérez Retamero/TNT Express Worldwide Spain SL, Last Mile Courier SL, fostă Transportes Saripod SL, Fondo de Garantía Salarial (Fogasa)
(Cauza C-97/16) (1)
((Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 2002/15/CE - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Organizarea timpului de lucru - Transport rutier - Lucrător mobil - Conducător auto independent - Noţiune - Inadmisibilitate))
(2017/C 121/10)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Juzgado de lo Social no 3 de Barcelona
Părțile din procedura principală
Reclamant: José María Pérez Retamero
Pârâte: TNT Express Worldwide Spain SL, Last Mile Courier SL, fostă Transportes Saripod SL, Fondo de Garantía Salarial (Fogasa)
Dispozitivul
Cererea de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 3 de Barcelona (Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Barcelona, Spania) este inadmisibilă.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/8 |
Hotărârea Curții (Camera a noua) din 2 martie 2017 – Comisia Europeană/Republica Elenă
(Cauza C-160/16) (1)
([Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Politica energetică - Performanța energetică a clădirilor - Directiva 2010/31/UE - Articolul 5 alineatul (2) - Raport privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor])
(2017/C 121/11)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Zavvos și K. Talabér-Ritz, agenți)
Pârâtă: Republica Elenă (reprezentant: N. Dafniou, agent)
Dispozitivul
1) |
Prin necomunicarea raportului privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, prevăzut la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor, și care trebuie întocmit conform dispozițiilor Regulamentului delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012, de completare a Directivei 2010/31, de stabilire a unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31. |
2) |
Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/9 |
Recurs introdus la 18 noiembrie 2016 de Skylotec GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 13 septembrie 2016 în cauza T-146/15, hyphen GmbH/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
(Cauza C-587/16 P)
(2017/C 121/12)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: Skylotec GmbH (reprezentant: M. De Zorti, avocat)
Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), hyphen GmbH
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a opta), prin Ordonanța din 28 februarie 2017, a respins recursul și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/9 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio (Italia) la 19 decembrie 2016 – Amber Capital Italia Sgr SpA, Amber Capital Uk Llp/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
(Cauza C-654/16)
(2017/C 121/13)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamante: Amber Capital Italia Sgr SpA, Amber Capital Uk Llp
Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
Întrebarea preliminară
Se opune corectei aplicări a articolului 5 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (1), în raport cu principiile generale prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din aceeași directivă, precum și corectei aplicări a principiilor generale ale protecției încrederii legitime, proporționalității, caracterului rezonabil, transparenței și nediscriminării o reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 106 alineatul 3 litera d) punctul 2) din Decretul legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 (Textul unic al dispozițiilor privind intermedierea financiară, în sensul articolelor 8 și 21 din Legea nr. 52 din 6 februarie 1996), cu modificările ulterioare, și la articolul 47-octies din Decizia Commissione Nazionale per le Società e la Borsa – Consob nr. 11971 din 14 mai 1999 (Regulamentul de punere în aplicare a Decretului legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 privind normele aplicabile emitenților), cu modificările ulterioare, în măsura în care dispozițiile citate, prin care Consob este autorizată să majoreze prețul ofertei publice de cumpărare prevăzute la articolul 106 citat mai sus în cazul în care se dovedește coluziunea dintre ofertant sau persoanele care acționează în mod concertat cu acesta și unul sau mai mulți vânzători, se limitează să facă trimitere la criteriul „prețului dovedit”, fără a specifica parametrii și criteriile unei astfel de dovediri?
(1) JO L 142, p. 12, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 44.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/10 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio (Italia) la 19 decembrie 2016 – Hitachi Rail Italy Investments Srl/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
(Cauza C-655/16)
(2017/C 121/14)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Hitachi Rail Italy Investments Srl
Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
Întrebarea preliminară
Se opune corectei aplicări a articolului 5 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (1), în raport cu principiile generale prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din aceeași directivă, precum și corectei aplicări a principiilor generale de drept european ale securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității, caracterului rezonabil, transparenței și nediscriminării o reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 106 alineatul 3 litera d) punctul 2) din Decretul legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 (Textul unic al dispozițiilor privind intermedierea financiară, în sensul articolelor 8 și 21 din Legea nr. 52 din 6 februarie 1996), cu modificările ulterioare, și la articolul 47-octies din Decizia Commissione Nazionale per le Società e la Borsa – Consob nr. 11971 din 14 mai 1999 (Regulamentul de punere în aplicare a Decretului legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 privind normele aplicabile emitenților), cu modificările ulterioare, în măsura în care dispozițiile citate autorizează Consob să majoreze oferta publică de cumpărare prevăzută la articolul 106 citat mai sus în cazul în care este îndeplinită condiția să fi „existat o coluziune între ofertant sau persoanele care acționează în mod concertat cu acesta și unul sau mai mulți vânzători”, fără a identifica comportamentele specifice care constituie o astfel de coluziune și, prin urmare, fără a stabili în mod clar condițiile și criteriile în conformitate cu care Consob este autorizată să rectifice prin majorare prețul ofertei publice de cumpărare?
(1) JO L 142, p. 12, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 44.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/10 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio (Italia) la 19 decembrie 2016 – Finmeccanica SpA/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
(Cauza C-656/16)
(2017/C 121/15)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Finmeccanica SpA
Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
Întrebarea preliminară
Se opune corectei aplicări a articolului 5 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (1), în raport cu principiile generale prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din aceeași directivă, precum și corectei aplicări a principiilor generale de drept european ale securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității, caracterului rezonabil, transparenței și nediscriminării o reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 106 alineatul 3 litera d) punctul 2) din Decretul legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 (Textul unic al dispozițiilor privind intermedierea financiară, în sensul articolelor 8 și 21 din Legea nr. 52 din 6 februarie 1996), cu modificările ulterioare, și la articolul 47-octies din Decizia Commissione Nazionale per le Società e la Borsa – Consob nr. 11971 din 14 mai 1999 (Regulamentul de punere în aplicare a Decretului legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 privind normele aplicabile emitenților), cu modificările ulterioare, în măsura în care dispozițiile citate autorizează Consob să majoreze oferta publică de cumpărare prevăzută la articolul 106 citat mai sus în cazul în care este îndeplinită condiția să fi „existat o coluziune între ofertant sau persoanele care acționează în mod concertat cu acesta și unul sau mai mulți vânzători”, fără a identifica comportamentele specifice care constituie o astfel de coluziune și, prin urmare, fără a stabili în mod clar condițiile și criteriile în conformitate cu care Consob este autorizată să rectifice prin majorare prețul ofertei publice de cumpărare?
(1) JO L 142, p. 12, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 44.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/11 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio (Italia) la 19 decembrie 2016 – Bluebell Partners Limited/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
(Cauza C-657/16)
(2017/C 121/16)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Bluebell Partners Limited
Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
Întrebarea preliminară
Se opune corectei aplicări a articolului 5 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (1), în raport cu principiile generale prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din aceeași directivă, precum și corectei aplicări a principiilor generale ale protecției încrederii legitime, proporționalității, caracterului rezonabil, transparenței și nediscriminării o reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 106 alineatul 3 litera d) punctul 2) din Decretul legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 (Textul unic al dispozițiilor privind intermedierea financiară, în sensul articolelor 8 și 21 din Legea nr. 52 din 6 februarie 1996), cu modificările ulterioare, și la articolul 47-octies din Decizia Commissione Nazionale per le Società e la Borsa – Consob nr. 11971 din 14 mai 1999 (Regulamentul de punere în aplicare a Decretului legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 privind normele aplicabile emitenților), cu modificările ulterioare, în măsura în care dispozițiile citate, autorizând Consob să majoreze prețul ofertei publice de cumpărare prevăzute la articolul 106 citat mai sus în cazul în care se dovedește coluziunea dintre ofertant sau persoanele care acționează în mod concertat cu acesta și unul sau mai mulți vânzători, se limitează să facă trimitere la criteriul „prețului dovedit”, fără a specifica parametrii și criteriile unei astfel de dovediri?
(1) JO L 142, p. 12, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 44.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/12 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio (Italia) la 19 decembrie 2016 – Elliot International Lp și alții/Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
(Cauza C-658/16)
(2017/C 121/17)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamante: Elliot International Lp, The Liverpool Limited Partnership, Elliot Associates L.P.
Pârâtă: Commissione Nazionale per le Società e la Borsa (Consob)
Întrebarea preliminară
Se opune corectei aplicări a articolului 5 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (1), în raport cu principiile generale prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din aceeași directivă, precum și corectei aplicări a principiilor generale ale protecției încrederii legitime, proporționalității, caracterului rezonabil, transparenței și nediscriminării o reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 106 alineatul 3 litera d) punctul 2) din Decretul legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 (Textul unic al dispozițiilor privind intermedierea financiară, în sensul articolelor 8 și 21 din Legea nr. 52 din 6 februarie 1996), cu modificările ulterioare, și la articolul 47-octies din Decizia Commissione Nazionale per le Società e la Borsa – Consob nr. 11971 din 14 mai 1999 (Regulamentul de punere în aplicare a Decretului legislativ nr. 58 din 24 februarie 1998 privind normele aplicabile emitenților), cu modificările ulterioare, în măsura în care dispozițiile citate, autorizând Consob să majoreze prețul ofertei publice de cumpărare prevăzute la articolul 106 citat mai sus în cazul în care se dovedește coluziunea dintre ofertant sau persoanele care acționează în mod concertat cu acesta și unul sau mai mulți vânzători, se limitează să facă trimitere la criteriul „prețului dovedit”, fără a specifica parametrii și criteriile unei astfel de dovediri?
(1) JO L 142, p. 12, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 44.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/12 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Østre Landsret (Danemarca) la 19 ianuarie 2017 – NN A/S/Skatteministeriet
(Cauza C-28/17)
(2017/C 121/18)
Limba de procedură: daneza
Instanța de trimitere
Østre Landsret
Părțile din procedura principală
Reclamant(ă)(ți)(e): NN A/S
Pârât: Skatteministeriet
Întrebările preliminare
1) |
Ce factori trebuie luați în considerare pentru a aprecia dacă, într-o situație precum cea din litigiul principal, societățile rezidente sunt supuse unei „condiții echivalente”, în sensul punctului 20 din Hotărârea Philips Electronics UK (1), în privința compensării pierderilor, celei aplicabile sucursalelor societăților nerezidente? |
2) |
Dacă se prezumă că normele fiscale daneze nu conțin o diferență de tratament precum cea discutată în cauza în care s-a pronunțat Hotărârea Philips Electronics UK, o interdicție de compensare similară celei descrise — într-o situație în care pierderile înregistrate de sediul permanent al societății nerezidente sunt supuse de asemenea competenței de impozitare a țării gazdă — constituie în sine o restricție privind libertatea de stabilire în sensul articolului 49 TFUE, care trebuie să fie justificată de motive imperative de interes general? |
3) |
În caz afirmativ, o asemenea restricție poate fi justificată de interesul prevenirii dublei deduceri a pierderilor, de obiectivul asigurării unei repartizări echilibrate a competenței de impozitare între statele membre sau de o combinație a celor două justificări? |
4) |
În caz afirmativ, o asemenea restricție este proporțională? |
(1) Hotărârea din 6 septembrie 2012, Philips Electronics UK (C-18/11, EU:C:2012:532).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/13 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Spania) la 25 ianuarie 2017 – Isabel González Castro/Mutua Umivale şi Prosegur España S.L.
(Cauza C-41/17)
(2017/C 121/19)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Superior de Justicia de Galicia
Părțile din procedura principală
Apelantă: Isabel González Castro
Intimate: Mutua Umivale y Prosegur España S.L.
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 7 din Directiva 92/85/CEE (1) trebuie interpretat în sensul că munca de noapte la care nu trebuie obligate lucrătoarele menționate la articolul 2, așadar inclusiv lucrătoarele care alăptează, se referă nu numai la munca efectuată în totalitate în timpul programului de noapte, ci și la munca în schimburi, atunci când anumite schimburi se efectuează în timpul programului de noapte, precum în prezenta cauză? |
2) |
Într-un litigiu în care se dezbate existența unei situații de risc în perioada în care o lucrătoare alăptează, sunt aplicabile normele speciale privind sarcina probei prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2006/54/CE (2) – transpus în ordinea juridică spaniolă, printre altele, prin articolul 96 alineatul 1 din Legea nr. 36/2011 – coroborat cu cerințele prevăzute la articolul 5 din Directiva 92/85/CEE – transpus în ordinea juridică spaniolă prin articolul 26 din Legea privind prevenirea riscurilor profesionale – pentru acordarea unei dispense de muncă lucrătoarei care alăptează și, eventual, pentru recunoașterea prestației asociate acestei situații în ordinea juridică internă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 92/85/CEE? |
3) |
Articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2006/54/CE poate fi interpretat în sensul că reprezintă „fapte care […] permit să [se] presupună existența discriminării directe sau indirecte” a unei lucrătoare care alăptează – într-un litigiu în care se dezbate existența riscului în timpul alăptării naturale și acordarea unei dispense de la obligația de a munci, prevăzută la articolul 5 din Directiva 92/85/CE și transpusă în ordinea juridică spaniolă prin articolul 26 din Legea privind prevenirea riscurilor profesionale – următoarele împrejurări: (1) lucrătoarea prestează servicii în calitate de agent de pază în regim de muncă în schimburi, unele dintre ele fiind realizate pe timp de noapte și, în plus, fiind singură, (2) efectuând de asemenea ronduri și gestionând, dacă este cazul, situații de urgență (infracțiuni, incendii și alte incidente), toate acestea fără (3) să beneficieze de un spațiu adecvat la locul de muncă pentru alăptarea naturală sau, după caz, pentru extragerea laptelui matern prin procedee mecanice? |
4) |
Atunci când aceste „fapte care […] permit să [se] presupună existența discriminării directe sau indirecte” sunt dovedite în conformitate cu articolul 19 alienatul (1) din Directiva 2006/54/CE coroborat cu articolul 5 din Directiva 92/85/CEE – transpus în ordinea juridică spaniolă prin articolul 26 din Legea privind prevenirea riscurilor profesionale – într-un litigiu în care se dezbate existența unui risc în timpul alăptării naturale și acordarea unei dispense de la obligația de a munci: lucrătoarea care alăptează ar avea obligația să dovedească, pentru a beneficia de dispensa de muncă în conformitate cu legislația națională – care transpune articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 92/85/CEE –, faptul că modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau obiectiv ori nu poate fi solicitată în mod rezonabil și că schimbarea locului de muncă nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau obiectiv ori nu poate fi solicitată în mod rezonabil? Sau, dimpotrivă, dovedirea acestor împrejurări revine în sarcina intimatelor (angajatorul și instituția care acordă prestația de securitate socială asociată suspendării contractului de muncă)? |
(1) Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO 1992, L 348, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 3, p. 3).
(2) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO 2006, L 204, p. 23, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/14 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Hamburg (Germania) la 27 ianuarie 2017 – The Scotch Whisky Association, The Registered Office/Michael Klotz
(Cauza C-44/17)
(2017/C 121/20)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landgericht Hamburg
Părțile din procedura principală
Reclamantă: The Scotch Whisky Association, The Registered Office
Pârât: Michael Klotz
Întrebările preliminare
1) |
„Utilizarea comercială indirectă a unei indicații geografice pentru o băutura spirtoasă” în conformitate cu articolul 16 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 (1) presupune ca indicația geografică înregistrată să fie utilizată în formă identică sau similară din punct de vedere fonetic și/sau vizual sau este suficient ca elementul component al semnului în litigiu să creeze în rândul publicului vizat o asociere de orice natură cu indicația geografică înregistrată sau cu aria geografică? În cazul în care este suficient să se îndeplinească această ultimă condiție: În cadrul examinării existenței unei „utilizări comerciale indirecte”, prezintă importanță și contextul în care se încadrează elementul component al semnului în litigiu sau acest context nu poate împiedica o utilizare comercială indirectă a indicației geografice înregistrate, nici în condițiile în care elementul în litigiu al semnului respectiv este însoțit de o indicație privind adevărata proveniența produsului? |
2) |
O „evocare” a unei indicații geografice înregistrate în conformitate cu articolul 16 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 presupune ca între indicația geografică înregistrată și elementul în litigiu al semnului în discuție să existe o similitudine de natură fonetică și/sau vizuală sau este suficient ca respectivul element să creeze în rândul publicului vizat o asociere de orice natură cu indicația geografică înregistrată sau cu aria geografică? În cazul în care este suficient să se îndeplinească această ultimă condiție: În cadrul examinării existenței unei „evocări”, prezintă importanță și contextul în care se încadrează respectivul element al semnului în litigiu sau acest context nu poate împiedica o evocare nelegală prin elementul semnului în discuție, atunci când acesta din urmă este însoțit de o indicație privind proveniența reală a produsului? |
3) |
În cadrul examinării existenței „oricărei alte indicații false sau înșelătoare”, în conformitate cu articolul 16 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, prezintă importanță contextul în care se încadrează elementul în litigiu al semnului respectiv sau acest context nu poate împiedica o indicație falsă sau înșelătoare, chiar și atunci când respectivul element al semnului în litigiu este însoțit de o indicație privind proveniența reală a produsului? |
(1) Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO 2008, L 39, p. 16)
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/15 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Franța) la 30 ianuarie 2017 – Frédéric Jahin/Ministre de l’économie et des finances, Ministre des affaires sociales et de la santé
(Cauza C-45/17)
(2017/C 121/21)
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Conseil d'État
Părțile din procedura principală
Reclamant: Frédéric Jahin
Pârâți: Ministre de l’économie et des finances, Ministre des affaires sociales et de la santé
Întrebările preliminare
Articolele 63, 64 și 65 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că:
1) |
împrejurarea că o persoană afiliată la un sistem de securitate socială al unui stat terț în raport cu Uniunea Europeană, altul decât statele membre ale Spațiului Economic European sau Elveția este supusă, precum persoanele afiliate la sistemul de securitate socială în Franța, contribuțiilor aferente veniturilor din capital prevăzute de legislația franceză care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului [(CE) nr. 883/2004] (1) din 29 aprilie 2004, în condițiile în care o persoană care intră sub incidența unui sistem de securitate socială al unui alt stat membru decât Franța nu poate, ținând seama de dispozițiile acestui regulament, să fie supusă la plata contribuțiilor în statul respectiv, constituie o restricție privind circulația capitalurilor provenind din țări terțe sau având ca destinație țări terțe interzisă în principiu de articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; |
2) |
în cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, o asemenea restricție privind circulația capitalurilor, care decurge din coroborarea unei legislații franceze, care supune la plata contribuțiilor în litigiu pe toți titularii anumitor venituri din capital, fără a efectua, în sine, vreo distincție în funcție de locul afilierii lor la un sistem de securitate socială, cu un act de drept derivat al Uniunii Europene poate fi considerată compatibilă cu prevederile articolului menționat din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special:
|
(1) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/16 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Valenciana (Spania) la 3 februarie 2017 – Eva Soraya Checa Honrado/Fondo de Garantía Salarial
(Cauza C-57/17)
(2017/C 121/22)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Valenciana
Părțile din procedura principală
Recurentă: Eva Soraya Checa Honrado
Intimat: Fondo de Garantía Salarial
Întrebarea preliminară
Este posibilă interpretarea că o compensație datorată legal lucrătorului de o întreprindere pentru încetarea raporturilor de muncă în urma modificării unui element esențial al contractului de muncă, cum ar fi o mobilitate geografică care obligă lucrătorul să își schimbe reședința, constituie „compensația pentru încetarea raporturilor de muncă” la care face referire articolul 3 alineatul (1) din [Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului] (1)?
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/16 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Spania) la 6 februarie 2017 – Ángel Somoza Hermo e Ilunión Seguridad S.A./Esabe Vigilancia S.A. y Fondo de Garantía Salarial (FOGASA)
(Cauza C-60/17)
(2017/C 121/23)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Superior de Justicia de Galicia
Părțile din procedura principală
Apelanți: Ángel Somoza Hermo și Ilunión Seguridad S.A.
Intimați: Esabe Vigilancia S.A. și Fondo de Garantía Salarial (FOGASA)
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (1) este aplicabil în cazul în care o întreprindere își pierde calitatea de adjudecatar al serviciilor contractate cu un client, ca urmare a rezilierii contractului de servicii, în cadrul căruia activitatea se bazează în principal pe forța de muncă (supravegherea incintelor), iar noua întreprindere adjudecatară a serviciului preia o parte esențială din personalul alocat pentru prestarea acestuia, în condițiile în care subrogația respectivă în contractele de muncă se face în temeiul unei obligații prevăzute în convenția colectivă de muncă din sectorul serviciilor de supraveghere? |
2) |
În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare preliminară, în cazul în care legislația statului membru, adoptată în vederea transpunerii directivei, prevede, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE, că, ulterior transferului, cedentul și cesionarul răspund în solidar pentru obligațiile – inclusiv cele privind salariile – născute anterior transferului din contractele de muncă existente la data acestuia, o interpretare conform căreia răspunderea în solidar pentru obligațiile anterioare nu se aplică în cazul în care preluarea unei părți esențiale a forței de muncă de către noul contractant este impusă de prevederile convenției colective din domeniu și această convenție exclude răspunderea în solidar în ceea ce privește obligațiile anterioare transferului, este conformă cu articolul menționat din directivă? |
(1) JO 2001, L 82, p. 16, Ediție specială, 5/vol. 6, p. 20.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/17 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Supremo (Spania) la 9 februarie 2017 – NCG Banco, S.A. (în prezent Abanca Corporación Bancaria, S.A.)/Alberto García Salamanca Santos
(Cauza C-70/17)
(2017/C 121/24)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Supremo
Părțile din procedura principală
Recurentă: NCG Banco, S.A. (în prezent Abanca Corporación Bancaria, S.A.)
Intimat: Alberto García Salamanca Santos
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1) trebuie interpretat în sensul că recunoaște posibilitatea ca o instanță națională, cu ocazia aprecierii caracterului abuziv al unei clauze privind exigibilitatea anticipată incluse într-un contract de împrumut ipotecar încheiat cu un consumator și care prevede exigibilitatea pentru neplata unei rate, pe lângă alte situații de neplată a mai multor rate, să constate caracterul abuziv numai în ceea ce privește partea sau situația privind neplata unei rate și să mențină validitatea clauzei privind exigibilitatea anticipată, ca urmare a neplății mai multor rate, care este prevăzută cu titlu general în cuprinsul clauzei, indiferent de faptul că analiza concretă a validității sau a caracterului abuziv trebuie amânat până la momentul exercitării posibilității respective? |
2) |
O instanță națională are posibilitatea, în conformitate cu Directiva 93/13/CEE – după ce a constatat caracterul abuziv al unei clauze privind exigibilitatea anticipată a unui contract de împrumut sau de credit cu garanție ipotecară – să aprecieze că aplicarea supletivă a unei norme de drept național, cu toate că prevede inițierea sau continuarea procedurii de executare împotriva consumatorului, este mai favorabilă pentru acesta decât suspendarea respectivei proceduri speciale de executare ipotecară și autorizarea creditorului să solicite rezilierea contractului de împrumut sau de credit sau plata sumelor datorate și executarea ulterioară a hotărârii de condamnare, fără avantajele pe care această procedură specială de executare ipotecară le presupune pentru consumator? |
(1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/17 |
Acțiune introdusă la 24 februarie 2017 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria
(Cauza C-97/17)
(2017/C 121/25)
Limba de procedură: bulgara
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Mihaylova și C. Hermes, agenți)
Pârâtă: Republica Bulgaria
Concluziile reclamantei
— |
Constatarea faptului că, prin neclasarea în întregime a ariei de importanță pentru conservarea păsărilor „Rila” drept arie de protecție specială, Republica Bulgaria nu a clasificat drept arii de protecție specială teritoriile cele mai adecvate ca număr și ca suprafață pentru conservarea speciilor de păsări menționate în anexa I la Directiva 2009/147/CE (1) privind conservarea păsărilor sălbatice și astfel nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 alineatul (1) din aceeași directivă; |
— |
obligarea Republicii Bulgaria la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Cauza privește conservarea a numeroase specii de păsări menționate în anexa I la Directiva 2009/147 și a habitatului acestora în masivul muntos Rila din sud-vestul Bulgariei. Aria de importanță pentru conservarea păsărilor „Rila” este unul dintre cele mai importante teritorii din țară și din Uniunea Europeană pentru conservarea a peste 130 de specii de păsări care își fac cuib. 41 specii sunt importante din perspectiva protecției naturii la nivel european, iar una dintre ele este amenințată la nivel mondial.
Conform articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2009/147, speciile menționate în anexa I constituie obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea în aria de răspândire. De asemenea, statele membre clasifică cele mai adecvate teritorii, ca număr și suprafață, ca arii de protecție specială pentru conservarea acestor specii.
Potrivit Comisiei, Republica Bulgaria ar fi trebuit să clasifice în întregime aria de importanță ornitologică „Rila” drept arie de protecție specială, ceea ce aceasta nu a făcut până în prezent. Comisia prezintă dovezi privind importanța din punct de vedere ornitologic a teritoriilor neclasificate ale ariei de importanță pentru conservarea păsărilor „Rila”.
(1) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO 2010, L 20, p. 7).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/18 |
Recurs introdus la 24 februarie 2017 de Koninklijke Philips NV, Philips France împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 15 decembrie 2016 în cauza T-762/14 P, Koninklijke Philips NV, Philips France/Comisia
(Cauza C-98/17)
(2017/C 121/26)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurente: Koninklijke Philips NV, Philips France (reprezentanți: J.K. de Pree, avocat, T.M. Snoep, avocat, A.M. ter Haar, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentelor
Recurentele solicită Tribunalului:
— |
anularea hotărârii atacate; |
— |
anularea deciziei în ceea ce privește societățile Koninklijke Philips NV și Philips France; și/sau |
— |
anularea sau reducerea amenzilor aplicate societăților Koninklijke Philips NV și Philips France; și |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor ocazionate de judecata în primă instanță și în recurs. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, recurentele se întemeiază pe următoarele motive și argumente principale:
— |
Tribunalul a comis o eroare de drept aplicând o normă juridică greșită atunci când a stabilit o restrângere a concurenței prin obiect; |
— |
stabilind o restrângere a concurenței prin obiect, Tribunalul a comis o eroare de drept prin depășirea sale de fond; |
— |
stabilind o restrângere a concurenței prin obiect, Tribunalul a comis o eroare de drept prin încălcarea obligației de motivare; |
— |
Tribunalul a efectuat o apreciere vădit incorectă a probelor existente la dosar, denaturând sensul clar al probelor, atunci când a stabilit că pretinsul obiect comun este susținut de alte probe; |
— |
Tribunalul a comis o eroare de drept prin aplicarea unei norme juridice greșite și prin deturnarea sensului clar al probei atunci când a considerat că Philips a participat la o încălcare unică și continuă și că, astfel, i se poate angaja răspunderea pentru aceasta; |
— |
Tribunalul a comis o eroare de drept prin faptul că a aplicat în mod eronat principiul proporționalității și prin faptul că nu și-a exercitat competența de fond atunci când a refuzat motivul invocat de Philips referitor la faptul că gravitatea sancțiunii aplicate a fost disproporționată în raport cu încălcarea și, implicit, cu rolul societății Philips. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/19 |
Acțiune introdusă la 3 martie 2017 – Comisia Europeană/Regatul Belgiei
(Cauza C-110/17)
(2017/C 121/27)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: W. Roels și N. Gossement, agenți)
Pârât: Regatul Belgiei
Concluziile
Comisia Europeană solicită Curții:
— |
constatarea faptului că, prin menținerea unor dispoziții potrivit cărora, în materie de estimare a veniturilor aferente imobilelor care nu sunt închiriate sau care sunt închiriate unor persoane fizice care nu le utilizează în scop profesional ori unor persoane juridice care le pun la dispoziția unor persoane fizice în scopuri private, baza impozabilă este calculată pornind de la valoarea cadastrală, în ceea ce privește bunurile situate pe teritoriul național, și asupra valorii locative reale, în ceea ce privește imobilele situate în străinătate, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 40 din Acordul privind Spațiul Economic European și |
— |
obligarea Regatului Belgiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Comisia consideră că Belgia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 63 TFUE și al articolului 40 din Acordul privind SEE.
Deși menționează încercările Belgiei de a pune capăt neîndeplinirii obligațiilor, Comisia consideră că existența neîndeplinirii obligațiilor este demonstrată la data expirării termenului de două luni stabilit prin avizul motivat, mai precis la 26 martie 2012.
Tribunalul
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/20 |
Hotărârea Tribunalului din 7 martie 2017 – United Parcel Service/Comisia
(Cauza T-194/13) (1)
([„Concurență - Concentrări - Regulamentul (CE) nr. 139/2004 - Servicii internaționale de curierat expres pentru livrarea coletelor mici în SEE - Achiziționarea TNT Express de către UPS - Decizie prin care concentrarea este declarată incompatibilă cu piața internă - Efecte probabile asupra prețurilor - Analiză econometrică - Dreptul la apărare”])
(2017/C 121/28)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: United Parcel Service, Inc. (Atlanta, Georgia, Statele Unite) (reprezentanți: inițial A. Ryan, B. Graham, solicitors, W. Knibbeler și P. Stamou, avocați, ulterior A. Ryan, W. Knibbeler, P. Stamou, A. Pliego Selie, F. Hoseinian și P. van den Berg, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial T. Christoforou, N. Khan, A. Biolan, N. von Lingen și H. Leupold, ulterior T. Christoforou, N. Khan, A. Biolan și H. Leupold, agenți)
Intervenientă în susținerea pârâtei: FedEx Corp. (Memphis, Tennessee, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: inițial F. Carlin, barrister, G. Bushell, solicitor, și Q. Azau, avocat, ulterior F. Carlin, G. Bushell și N. Niejahr, avocat)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2013) 431 a Comisiei din 30 ianuarie 2013 privind declararea unei concentrări ca fiind incompatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (cazul COMP/M.6570 – UPS/TNT Express).
Dispozitivul
1) |
Anulează Decizia C(2013) 431 a Comisiei din 30 ianuarie 2013 privind declararea unei concentrări ca fiind incompatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (cazul COMP/M.6570 – UPS/TNT Express). |
2) |
Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de United Parcel Service, Inc. |
3) |
FedEx Corp. suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/20 |
Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017 – Franța/Comisia
(Cauza T-366/13) (1)
([„Ajutoare de stat - Cabotaj maritim - Ajutoare puse în aplicare de Franța în favoarea Société nationale maritime Corse Méditerranée (SNCM) şi a Compagnie méridionale de navigation - Serviciu de interes economic general - Compensări pentru un serviciu complementar serviciului de bază, destinat să acopere perioadele de vârf în sezonul turistic - Decizie prin care ajutoarele sunt declarate incompatibile cu piața internă - Noţiunea de ajutor de stat - Avantaj - Hotărârea Altmark”])
(2017/C 121/29)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: inițial E. Belliard, G. de Bergues, D. Colas și N. Rouam, ulterior G. de Bergues, D. Colas, F. Alabrune și J. Bousin, și, în sfârșit, D. Colas, F. Alabrune și J. Bousin, agenți)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Afonso și B. Stromsky, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE şi având ca obiect anularea Deciziei 2013/435/UE a Comisiei din 2 mai 2013 privind ajutorul de stat SA.22843 (2012/C) (ex 2012/NN) pus în aplicare de Franța în favoarea Société Nationale Corse Méditerranée și a Compagnie Méridionale de Navigation (JO 2013, L 220, p. 20)
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Republica Franceză suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Comisia Europeană, inclusiv cheltuielile aferente procedurii privind măsurile provizorii. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/21 |
Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017 – SNCM/Comisia
(Cauza T-454/13) (1)
([„Ajutoare de stat - Cabotaj maritim - Ajutoare puse în aplicare de Franța în favoarea Société nationale maritime Corse Méditerranée (SNCM) și a Compagnie méridionale de navigation - Serviciu de interes economic general - Compensații pentru un serviciu complementar serviciului de bază destinat să acopere perioadele de vârf în sezonul turistic - Decizie prin care ajutoarele sunt declarate incompatibile cu piața internă - Noțiunea de ajutor de stat - Avantaj - Hotărârea Altmark - Determinarea cuantumului ajutorului”])
(2017/C 121/30)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Société nationale maritime Corse Méditerranée (SNCM) (Marsilia, Franța) (reprezentanți: inițial A. Winckler, F.-C. Laprévote, J.-P. Mignard și S. Mabile, ulterior A. Winckler și F.-C. Laprévote și în cele din urmă F.-C. Laprévote și C. Froitzheim, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Afonso și B. Stromsky, agenți)
Intervenientă în susținerea pârâtei: Corsica Ferries France SAS (Bastia, Franța) (reprezentanți: S. Rodrigues și C. Bernard-Glanz, avocați)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei 2013/435/UE a Comisiei din 2 mai 2013 privind ajutorul de stat SA.22843 (2012/C) (ex 2012/NN) pus în aplicare de Franța în favoarea Société nationale Corse Méditerranée și a Compagnie méridionale de navigation (JO 2013, L 220, p. 20)
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Société nationale maritime Corse Méditerranée (SNCM) suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană și de Corsica Ferries France SAS. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/22 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – JingAo Solar și alții/Consiliul
(Cauza T-157/14) (1)
([„Dumping - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă antidumping definitivă - Angajamente - Acțiune în anulare - Interesul de a exercita acțiunea - Admisibilitate - Țară exportatoare - Întinderea anchetei - Eșantionare - Valoare normală - Definiția produsului în cauză - Termen pentru adoptarea unei decizii cu privire la o cerere de acordare a statutului de întreprindere care funcționează în condiții de economie de piață - Aplicare în timp a noilor dispoziții - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate”])
(2017/C 121/31)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: JingAo Solar Co. Ltd (Ningjin, China) și celelalte 5 reclamante ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentanți: inițial A. Willems, S. De Knop și J. Charles, ulterior A. Willems și S. De Knop, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: B. Driessen, agent, asistat de B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)
Intervenientă în susținerea pârâtei: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Stobiecka-Kuik, ulterior J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Demeneix, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1), în măsura în care se aplică reclamantelor
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă JingAo Solar Co. Ltd și celelalte reclamante ale căror nume figurează în anexă să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/22 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – JingAo Solar și alții/Consiliul
(Cauzele conexate T-158/14, T-161/14 și T-163/14) (1)
([„Subvenții - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă compensatorie definitivă - Angajamente - Acțiune în anulare - Interesul de a exercita acțiunea - Admisibilitate - Întinderea anchetei - Eșantionare - Definiția produsului în cauză”])
(2017/C 121/32)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: JingAo Solar Co. Ltd (Ningjin, China) și celelalte 5 reclamate ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentanți: inițial A. Willems, S. De Knop și J. Charles, ulterior A. Willems și S. De Knop, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: B. Driessen, agent, asistat de B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)
Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Stobiecka-Kuik, ulterior J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Demeneix, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 66), în măsura în care se aplică reclamantelor
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă JingAo Solar Co. Ltd și celelalte reclamante ale căror nume figurează în anexă să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/23 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – Yingli Energy (China) și alții/Consiliul
(Cauza T-160/14) (1)
([„Dumping - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă antidumping definitivă - Angajamente - Acțiune în anulare - Interesul de a exercita acţiunea - Admisibilitate - Țară exportatoare - Domeniul de aplicare al anchetei - Eșantionare - Valoare normală - Definiția produsului în cauză - Termen pentru adoptarea unei decizii cu privire la o cerere de acordare a statutului de întreprindere care funcționează în condițiile economiei de piață - Aplicarea în timp a unor noi dispoziții - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate - Dreptul la apărare - Calcularea marjei de prejudiciu”])
(2017/C 121/33)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Yingli Energy (China) Co. Ltd (Baoding, China) și celelalte 14 reclamante ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentanți: inițial A. Willems, S. De Knop și J. Charles, ulterior A. Willems și S. De Knop avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanţi: B. Driessen, agent, asistat de B. O’Connor, solicitor, și de S. Gubel, avocat)
Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Stobiecka-Kuik, ulterior J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Demeneix, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1), în măsura în care se aplică reclamantelor.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă Yingli Energy (China) Co. Ltd și celelalte reclamante ale căror nume figurează în anexă să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/24 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – Canadian Solar Emea și alții/Consiliul
(Cauza T-162/14) (1)
([„Dumping - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din China - Taxă antidumping definitivă - Angajamente - Acțiune în anulare - Interesul de a exercita acțiunea - Admisibilitate - Țară exportatoare - Domeniul de aplicare al anchetei - Eșantionare - Valoare normală - Definiția produsului în cauză - Termen pentru adoptarea unei decizii cu privire la o cerere de acordare a statutului de întreprindere care funcționează în condițiile economiei de piață - Aplicarea în timp a unor noi dispoziții - Prejudiciu - Legătură de cauzalitate”])
(2017/C 121/34)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Canadian Solar Emea GmbH (München, Germania), Canadian Solar Manufacturing (Changshu), Inc. (Changshu, China), Canadian Solar Manufacturing (Luoyang), Inc. (Luoyang, China), Csi Cells Co. Ltd (Suzhou, China), Csi Solar Power (China), Inc. (Suzhou) (reprezentanți: inițial A. Willems, S. De Knop și J. Charles, ulterior A. Willems și S. De Knop, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: B. Driessen, agent, asistat de B. O’Connor, solicitor, și de S. Gubel, avocat)
Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Stobiecka-Kuik, ulterior J.-F. Brakeland, T. Maxian Rusche și A. Demeneix, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1), în măsura în care se aplică reclamantelor
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă Canadian Solar Emea GmbH, Canadian Solar Manufacturing (Changshu), Inc., Canadian Solar Manufacturing (Luoyang), Inc., Csi Cells Co. Ltd și Csi Solar Power (China), Inc. să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/25 |
Hotărârea Tribunalului din 7 martie 2017 – Neka Novin/Consiliul
(Cauza T-436/14) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul împiedicării proliferării nucleare - Înghețarea fondurilor - Menținerea numelui reclamantei pe lista persoanelor vizate - Eroare de drept - Eroare vădită de apreciere - Proporționalitate”))
(2017/C 121/35)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Neka Novin Co., Private Joint Stock (Teheran, Iran) (reprezentant: L. Vidal, avocat)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro și M. Bishop, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea deciziei Consiliului de a menține înscrierea numelui reclamantei pe lista care figurează în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO 2010, L 195, p. 39), modificată prin Decizia 2011/299/PESC a Consiliului din 23 mai 2011 (JO 2011, L 136, p. 65) și pe cea care figurează în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO 2012, L 88, p. 1), astfel cum a fost comunicată printr-un aviz din 15 martie 2014
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Neka Novin Co., Private Joint Stock suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Consiliul suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/25 |
Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017 – Universiteit Antwerpen/REA
(Cauza T-208/15) (1)
([„Clauză compromisorie - Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) - Activități Marie Curie - Cercetători aflați la începutul carierei - Cerere de propuneri FP7-People-ITN-2008 - Convenții de subvenție - Cheltuieli eligibile - Rambursarea sumelor plătite - Noțiunea de primire de cercetători - Proporționalitate”])
(2017/C 121/36)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Universiteit Antwerpen (Anvers, Belgia) (reprezentanți: P. Teerlinck și P. de Bandt, avocați)
Pârâtă: Agenția Executivă pentru Cercetare (REA) (reprezentanți: S. Payan-Lagrou și V. Canetti, agenți, asistați de D. Waelbroeck și de A. Duron, avocați)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 272 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, declararea faptului că convenția de subvenție nr. 238214 „C7” (Cerebellar-Cortical Control: Cells, Circuits, Computation, and Clinic) și convenția de subvenție nr. 238686 „Cerebnet” (Timing and plasticity in the olivo-cerebellar system), încheiate în cadrul cererii de propuneri FP7-People-ITN-2008 nu pot fi interpretate în sensul că obligă beneficiarii să efectueze formarea cercetătorilor aflați la începutul carierei exclusiv în localurile proprii și, în consecință, confirmarea faptului că REA nu poate respinge ca neeligibilă partea din cheltuieli referitoare la formarea a trei cercetători aflați la începutul carierei în afara localurilor reclamantei și, pe de altă parte, obligarea REA la plata tuturor cheltuielilor referitoare la formarea acestor cercetători aflați la începutul carierei, astfel cum au fost comunicate reclamantei, majorate cu dobânzi de întârziere cu începere de la data la care plățile erau datorate în temeiul convențiilor
Dispozitivul
1) |
Obligă Agenția Executivă pentru Cercetare (REA) să plătească Universiteit Antwerpen suma de 45 526,73 euro, corespunzătoare plății anumitor cheltuieli eligibile în temeiul convenției „Cerebnet” nr. 238686 încheiate în cadrul celui de al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013), majorată cu dobânzi convenționale cu începere de la data la care această sumă era datorată în temeiul convenției menționate. |
2) |
Respinge în rest acțiunea. |
3) |
REA și Universiteit Antwerpen suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/26 |
Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017 – SEAE/Gross
(Cauza T-472/15 P) (1)
((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Promovare - Exercițiul de promovare 2013 - Neînscrierea pe lista funcționarilor promovați - Inexistența unei erori de drept”))
(2017/C 121/37)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (reprezentanți: inițial S. Marquardt și M. Silva, ulterior S. Marquardt, agenți, asistați de M. Troncoso Ferrer, S. Moya Izquierdo și F.-M. Hislaire, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Philipp Oliver Gross (reprezentanți: J.-N. Louis și N. de Montigny, avocați)
Obiectul
Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (camera a treia) din 3 iunie 2015, Gross/SEAE (F-78/14, EU:F:2015:52) având ca obiect anularea acestei hotărâri
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de domnul Philipp Oliver Gross în cadrul prezentei proceduri. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/27 |
Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017 – Silvan/Comisia
(Cauza T-698/15 P) (1)
((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Exercițiul de promovare 2013 - Decizie de a nu îl promova pe recurent - Compararea meritelor - Luarea în considerare a raportului de evaluare - Inexistența unei erori de drept”))
(2017/C 121/38)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Juha Tapio Silvan (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: N. de Montigny și J.-N. Louis, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Berscheid și C. Berardis-Kayser, agenți)
Obiectul
Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 22 septembrie 2015, Silvan/Comisia (F-83/14, EU:F:2015:106) având ca obiect anularea acestei hotărâri
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Domnul Juha Tapio Silvan suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/27 |
Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2017 – DI/EASO
(Cauza T-730/15 P) (1)
([„Recurs - Funcție publică - Personal al EASO - Agent contractual - Contract pe durată determinată - Perioadă de probă - Decizie de concediere - Acțiune în anulare și în despăgubire - Respingerea acțiunii ca vădit inadmisibilă în primă instanță - Regula concordanței dintre acțiune și reclamație - Articolul 91 alineatul (2) din statut”])
(2017/C 121/39)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: DI (reprezentanți: I. Vlaic și G. Iliescu, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) (reprezentanți: W. Stevens, agent, asistat de D. Waelbroeck și A. Duron, avocați)
Obiectul
Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 15 octombrie 2015, DI/EASO (F-113/13, EU:F:2015:120) având ca obiect anularea acestei ordonanțe
Dispozitivul
1) |
Anulează Ordonanța Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 15 octombrie 2015, DI/EASO (F-113/13). |
2) |
Trimite cauza spre rejudecare în fața unei camere a Tribunalului, alta decât cea care s-a pronunțat cu privire la prezentul recurs. |
3) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/28 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – Labeyrie/EUIPO – Delpeyrat (Reprezentarea unor motive cu pești aurii pe fond albastru)
(Cauza T-766/15) (1)
([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marcă a Uniunii Europene figurative care reprezintă motive cu pești aurii pe fond albastru - Declararea decăderii - Utilizare serioasă a mărcii - Articolul 15 alineatul (1) litera (a) și articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Formă care diferă prin elemente care nu modifică caracterul distinctiv al mărcii”])
(2017/C 121/40)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Labeyrie (Saint-Geours-de-Maremne, Franța) (reprezentant: A. Lecomte, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Delpeyrat (Saint-Pierre-du-Mont, Franța) (reprezentant: J. Ennochi, avocat)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 15 octombrie 2015 (cauza R 2694/2014-1), referitoare la o procedură de decădere între Delpeyrat și Labeyrie.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă Labeyrie la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de EUIPO. |
3) |
Delpeyrat suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/28 |
Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2017 – Labeyrie/EUIPO – Delpeyrat (Reprezentarea unor motive cu pești de culoare deschisă pe fond închis)
(Cauza T-767/15) (1)
([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marcă a Uniunii Europene figurative care reprezintă motive cu pești de culoare deschisă pe fond închis - Declararea decăderii - Utilizare serioasă a mărcii - Articolul 15 alineatul (1) litera (a) și articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Formă care diferă prin elemente care nu modifică caracterul distinctiv al mărcii”])
(2017/C 121/41)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Labeyrie (Saint-Geours-de-Maremne, Franța) (reprezentant: A. Lecomte, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Delpeyrat (Saint-Pierre-du-Mont, Franța) (reprezentant: J. Ennochi, avocat)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 15 octombrie 2015 (cauza R 2694/2014-1), referitoare la o procedură de decădere între Delpeyrat și Labeyrie.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Obligă Labeyrie la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de EUIPO. |
3) |
Delpeyrat suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/29 |
Ordonanța Tribunalului din 14 februarie 2017 – Helbrecht/EUIPO – Lenci Calzature (SportEyes)
(Cauza T-333/14) (1)
((„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Anularea mărcii figurative anterioare care constituie temeiul deciziei atacate - Nepronunțare asupra fondului”))
(2017/C 121/42)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Andreas Helbrecht (Hilden, Germania) (reprezentant: C. König, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Rajh, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Lenci Calzature SpA (Turchetto-Montecarlo, Italia) (reprezentanți: F. Celluprica și F. Fischetti, avocați)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 27 februarie 2014 (cauza R 830/2013-5), în legătură cu o procedură de opoziție între Lenci Calzature și domnul Helbrecht.
Dispozitivul
1) |
Nu mai este necesară pronunțarea asupra acțiunii. |
2) |
Lenci Calzature SpA suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de domnul Andreas Helbrecht. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/30 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 16 februarie 2017 – Le Pen/Parlamentul
(Cauza T-140/16 R II)
((„Procedură de măsuri provizorii - Membru al Parlamentului European - Recuperarea prin compensație a indemnizațiilor plătite pentru rambursarea cheltuielilor privind asistența parlamentară - Cerere de suspendare a executării - Cerere nouă - Fapte noi - Lipsa urgenței”))
(2017/C 121/43)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Jean-Marie Le Pen (Saint-Cloud, Franța) (reprezentanți: M. Ceccaldi și J.-P. Le Moigne, avocați)
Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: G. Corstens și S. Alonso de León, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și care are ca obiect suspendarea executării deciziei Secretarului general al Parlamentului European din data de 29 ianuarie 2016 prin care se dispune recuperarea de la reclamant a sumei de 320 026,23 euro și a notei de debit nr. 2016-195 din 4 februarie 2016 eliberate ca urmare a acestei decizii
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/30 |
Ordonanța Tribunalului din 28 februarie 2017 – NF/Consiliul European
(Cauza T-192/16) (1)
((„Acțiune în anulare - Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016 - Comunicat de presă - Noțiunea «acord internațional» - Identificarea autorului actului - Conținutul actului - Sesiune a Consiliului European - Reuniune a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene care a avut loc la sediul Consiliului Uniunii Europene - Calitatea de reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii cu ocazia unei întâlniri cu reprezentantul unui stat terț - Articolul 263 primul paragraf TFUE - Necompetență”))
(2017/C 121/44)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: NF (reprezentanți: B. Burns, solicitor, și P. O’Shea și I. Whelan, barristers)
Pârât: Consiliul European (reprezentanți: K. Pleśniak, Á. de Elera-San Miguel Hurtado și S. Boelaert, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea unui pretins acord care ar fi fost încheiat între Consiliul European și Republica Turcia la data de 18 martie, intitulat „Declarația UE-Turcia, 18 martie 2016”
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea ca urmare a necompetenței Tribunalului de a o judeca. |
2) |
Nu este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de NQ, de NR, de NS, de NT, de NU și de NV, precum și de Regatul Belgiei, de Republica Elenă și de Comisia Europeană. |
3) |
NF și Consiliul European suportă propriile cheltuieli de judecată. |
4) |
NQ, NR, NS, NT, NU și NV, precum și Regatul Belgiei, Republica Elenă și Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/31 |
Ordonanța Tribunalului din 28 februarie 2017 – NG/Consiliul European
(Cauza T-193/16) (1)
((„Acțiune în anulare - Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016 - Comunicat de presă - Noțiunea «acord internațional» - Identificarea autorului actului - Domeniul de aplicare al actului - Sesiune a Consiliului European - Reuniune a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene desfășurată în localurile Consiliului Uniunii Europene - Calitatea reprezentanților statelor membre ale Uniunii în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul unui stat terț - Articolul 263 alineatul (1) TFUE - Necompetență”))
(2017/C 121/45)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: NG (reprezentanți: B. Burns, solicitor, P. O’Shea și I. Whelan, barristers)
Pârât: Consiliul European (reprezentanți: K. Pleśniak, Á. de Elera-San Miguel Hurtado și S. Boelaert, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea unui acord care se pretinde că ar fi fost încheiat între Consiliul European și Republica Turcia la 18 martie 2016, intitulat „Declarația UE-Turcia, 18 martie 2016”
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea ca urmare a necompetenței Tribunalului de a o judeca. |
2) |
Nu este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de NQ, de NR, de NS, de NT, de NU și de NV, precum și de Amnesty International, de Regatul Belgiei, de Republica Elenă și de Comisia Europeană. |
3) |
NG și Consiliul European suportă propriile cheltuieli de judecată. |
4) |
NQ, NR, NS, NT, NU și NV, precum și Amnesty International, Regatul Belgiei, Republica Elenă și Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/32 |
Ordonanța Tribunalului din 28 februarie 2017 – NM/Consiliul European
(Cauza T-257/16) (1)
((„Acțiune în anulare - Declarația UE-Turcia din 18 martie 2016 - Comunicat de presă - Noțiunea «acord internațional» - Identificarea autorului actului - Domeniul de aplicare al actului - Sesiune a Consiliului European - Reuniune a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene desfășurată la localurile Consiliului Uniunii Europene - Calitatea reprezentanților statelor membre ale Uniunii în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul unui stat terț - Articolul 263 primul paragraf TFUE - Necompetență”))
(2017/C 121/46)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: NM (reprezentanți: B. Burns, solicitor, P. O’Shea și I. Whelan, barristers)
Pârât: Consiliul European (reprezentanți: K. Pleśniak, Á. de Elera-San Miguel Hurtado și S. Boelaert, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea unui acord care se pretinde că ar fi fost încheiat între Consiliul European și Republica Turcia la 18 martie 2016, intitulat „Declarația UE-Turcia, 18 martie 2016”
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea ca urmare a necompetenței Tribunalului de a o judeca. |
2) |
Nu este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de Regatul Belgiei, de Republica Elenă și de Comisia Europeană. |
3) |
NM și Consiliul European suportă propriile cheltuieli de judecată. |
4) |
Regatul Belgiei, Republica Elenă și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/32 |
Ordonanța Tribunalului din 16 februarie 2017 – Walton/Comisia
(Cauza T-594/16) (1)
((„Acțiune în anulare - Funcţie publică - Agenți temporari - Indemnizaţie de plecare - Revizuire a calculului - Autoritate de lucru judecat - Acțiune în parte inadmisibilă și în parte vădit nefondată”))
(2017/C 121/47)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Robert Walton (Oxford, Royaume-Uni) (reprezentant: F. Moyse, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A.-C. Simon și F. Simonetti, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește anularea deciziei autorității abilitate să încheie contractele de muncă, comunicată prin scrisoarea Comisiei din 15 martie 2016 prin care se respinge ca inadmisibilă cererea reclamantului prin care se urmărește obținerea revizuirii calculului alocației de plecare în urma demisiei sale
Dispozitiv
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îl obligă pe domnul Robert Walton la plata cheltuielilor de judecată. |
(1) JO C 251, 11.7.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-24/16 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/33 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 16 februarie 2017 – Gollnisch/Parlamentul
(Cauza T-624/16 R)
((„Măsuri provizorii - Membru al Parlamentului European - Recuperare prin compensare a indemnizațiilor plătite cu titlu de rambursare a cheltuielilor pentru asistență parlamentară - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”))
(2017/C 121/48)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Bruno Gollnisch (Villiers-le-Mahieu, Franța) (reprezentant: N. Fakiroff, avocat)
Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: G. Corstens și S. Alonso de León, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect suspendarea executării deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 1 iulie 2016 privind recuperarea de la reclamant a unei sume de 275 984,23 euro, a notei de debit 2016-916 din 5 iulie 2016 eliberate ca urmare a acestei decizii și a notificării din 6 iulie 2016 de către directorul general al finanțelor a actelor menționate
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/33 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 16 februarie 2017 – Troszczynski/Parlamentul
(Cauza T-626/16 R)
((„Măsuri provizorii - Membru al Parlamentului European - Recuperare prin compensare a indemnizațiilor plătite cu titlu de rambursare a cheltuielilor pentru asistență parlamentară - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”))
(2017/C 121/49)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Mylène Troszczynski (Noyon, Franța) (reprezentant: M. Ceccaldi, avocat)
Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: G. Corstens și S. Alonso de León, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect suspendarea executării deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 23 iunie 2016 privind recuperarea de la reclamantă a unei sume de 56 554 de euro și a notei de debit 2016-888 eliberate ca urmare a acestei decizii
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/34 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 17 februarie 2017 – Jansen-Cases/Comisia
(Cauza T-688/16 R)
((„Măsuri provizorii - Funcţie publică - Anunţ pentru ocuparea unui post vacant - Mediator al Comisiei - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenţei”))
(2017/C 121/50)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Mercedes Jansen-Cases (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: J. N. Louis și N. de Montigny, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Berscheid și C. Berardis-Kayser, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și care are ca obiect suspendarea executării deciziei Comisiei din 15 iunie 2016 privind numirea domnului X în calitate de mediator al Comisiei, începând cu 1 octombrie 2016
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/34 |
Ordonanța Tribunalului din 9 februarie 2017 – Asolo/EUIPO – Red Bull (FLÜGEL)
(Cauza T-714/16) (1)
((„Marca Uniunii Europene - Procedură de anulare - Revocarea deciziei atacate - Nepronunțare asupra fondului”))
(2017/C 121/51)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Asolo LTD (Limassol, Cipru) (reprezentant: W. Pors, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și M. Capostagno, agenți)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Red Bull GmbH (Fuschl am See, Austria) (reprezentant: A. Renck, avocat)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 29 iulie 2016 (cauza R 282/2015-5) privind o procedură de anulare între Red Bull și Asolo
Dispozitivul
1) |
Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei. |
2) |
Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Asolo LTD şi de Red Bull GmbH. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/35 |
Acțiune introdusă la 22 ianuarie 2017 – Selimovic/Parlamentul
(Cauza T-61/17)
(2017/C 121/52)
Limba de procedură: suedeza
Părțile
Reclamant: Jasenko Selimovic (Hägersten, Suedia) (reprezentant: B. Leidhammar, avocat)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
— |
Anularea deciziilor președintelui Parlamentului European din 22 noiembrie 2016, D 203109 și D 203110 (denumite în continuare „deciziile președintelui”); |
— |
anularea Deciziei Biroului Parlamentului European din 22 decembrie 2016, PE 595.204/BUR/DEC (denumită în continuare „decizia biroului”); |
— |
judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate; |
— |
obligarea Parlamentului European la plata către reclamant de daune interese într-un cuantum care va fi precizat la o dată ulterioară. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.
1. |
Primul motiv: reclamantul susține că nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa de hărțuire morală, în sensul articolului 12a din Statutul funcționarilor. |
2. |
Al doilea motiv: reclamantul susține că deciziile au fost adoptate potrivit unei proceduri care este contrară principiilor generale al securității juridice și dreptului la un proces echitabil, astfel cum sunt prevăzute la articolul 6 din CEDO, date fiind, printre altele, următoarele: aceeași parte a desfășurat ancheta, a examinat probele și a luat decizia (cu alte cuvinte, în cadrul unui sistem inchizitorial). Deciziile au fost adoptate fără a fi întemeiate pe o descriere clară a faptelor. Reclamantul susține că a fost privat de posibilitatea de a lua la cunoștință de acuzațiile precise împotriva sa și că nu i s-a dat posibilitatea de a contrazice acuzațiile pe fond. Reclamantului nu i s-a permis, nici personal și nici printr-un reprezentant, să adreseze întrebări celor care l-au acuzat sau martorilor secreți care au intervenit. Acesta nu a avut suficient timp să se pregătească. Parlamentul European nu a luat o poziție cu privire la argumentele și la probele reclamantului și nu a demonstrat vreo încălcare a Statutului funcționarilor. |
3. |
Al treilea motiv: reclamantul susține că decizia biroului de a respinge cererea sa de examinare a conținutului deciziilor președintelui a fost luată fără niciun temei juridic. |
4. |
Al patrulea motiv: reclamantul susține că procesele secrete potrivit unei proceduri inchizitoriale, în care nu este posibil ca un membru al Parlamentului să ia la cunoștință sau chiar să respingă acuzațiile generale de hărțuire constituie o amenințare pentru democrație, în special în lumina atingerii pe care o decizie cauzatoare de prejudicii o aduce capacității de acțiune politică a unui ales. |
5. |
Al cincilea motiv: reclamantul susține că această chestiune ar trebui soluționată rapid întrucât acesta întâmpină dificultăți specifice și practice în a-și desfășura activitatea politică și în a crea opinia în Suedia în domeniile în care a fost ales să acționeze în Parlament. O remediere rapidă ar schimba radical situația și ar da reclamantului timpul și oportunitatea de a-și continua activitatea politică și de a începe munca de campanie electorală pentru mandatul următor. |
6. |
Al șaselea motiv: reclamantul susține că Parlamentul European a acționat cu intenție sau, în orice caz, neglijent prin faptul că nu a oprit procedura deja atunci când comitetul consultativ nu a fost în măsură să discearnă măcar o faptă care să susțină acuzația, care să fi fost suficient de specifică (unde, când, cum) pentru a servi drept bază pentru recunoaștere/dezmințire sau cu privire la care să fie posibil să se aducă dovezi sau dovezi contrare și că în plus a adoptat o decizie cauzatoare de prejudicii în deplină cunoștință de incertitudinile juridice clare care au stat la baza acesteia. Acest lucru i-a adus un prejudiciu reclamantului. Prejudiciul suferit constă în costuri, suferințe și în dificultățile pe care le-a întâmpinat, în ceea ce privește activitatea sa politică în viitor ca urmare a deciziei. Reclamantul va specifica un cuantum rezonabil la o dată ulterioară. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/36 |
Acțiune introdusă la 6 februarie 2017 – Danjaq/EUIPO – Formosan (Shaken, not stirred)
(Cauza T-74/17)
(2017/C 121/53)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Danjaq, LLC (Los Angeles, California, Statele Unite) (reprezentanți: S. Baran și G. Messenger, barristers, D. Stone și A. Dykes, solicitors)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Formosan IP (Oxford, Regatul Unit)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Shaken, not stirred” – Cererea de înregistrare nr. 13 406 343
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO în cauza R 255/2016-4
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/37 |
Acțiune introdusă la 7 februarie 2017 – PepsiCo/EUIPO – Intersnack Group (Exxtra Deep)
(Cauza T-82/17)
(2017/C 121/54)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: PepsiCo, Inc. (New York, New York, Statele Unite) (reprezentanți: V. von Bomhard și J. Fuhrmann, avocați)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Intersnack Group GmbH & Co. KG (Düsseldorf, Germania)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca verbală a Uniunii Europene „Exxtra Deep” – marca Uniunii Europene nr. 12 161 981
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 noiembrie 2016 în cauza R 482/2016-4
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO și a intervenientului la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantei. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/37 |
Acțiune introdusă la 8 februarie 2017 – Heineken Romania/EUIPO – Lénárd (Csíki Sör)
(Cauza T-83/17)
(2017/C 121/55)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Heineken Romania SA (București, România) (reprezentant: A.-M. Baciu, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: András Lénárd (Sâncrăieni, România)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Csíki Sör” – Marca Uniunii Europene nr. 12 105 839
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 14 noiembrie 2016 în cauza R 1310/2015-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
anularea deciziei diviziei de opoziție din 1 iulie 2015 în opoziția B 002 279 514; |
— |
admiterea opoziției B 002 279 514; |
— |
respingerea în întregime a cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene „Csíki Sör” nr. 12 105 839. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/38 |
Acțiune introdusă la 13 februarie 2017 – Gelinova Group/EUIPO – Cloetta Italia (galatea…è naturale)
(Cauza T-90/17)
(2017/C 121/56)
Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana
Părțile
Reclamantă: Gelinova Group Srl (Tezze di Vazzola, Italia) (reprezentanți: A. Tornatoi și D. Hazan, avocați)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Cloetta Italia Srl (Cremona, Italia)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementele verbale „galatea…è naturale” – Cererea de înregistrare nr. 13 187 695
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 12 decembrie 2016 în cauza R 207/2016-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
aplicarea eronată a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/38 |
Acțiune introdusă la 14 februarie 2017 – Duferco Long Products/Comisia
(Cauza T-93/17)
(2017/C 121/57)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Duferco Long Products SA (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: J.-F. Bellis, R. Luff și M. Favart, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și fondată; |
— |
anularea articolului 1 litera (f) și a articolului 2 din Decizia Comisiei din 20 ianuarie 2016 privind ajutoarele de stat SA.33926 2013/C (ex 2013/NN, 2011/CP) puse în aplicare de Belgia în favoarea Duferco; |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de drept și de apreciere săvârșite de Comisie cu ocazia examinării caracterului pari passu al celei de a șasea măsuri declarate incompatibile cu piața comună. Acest motiv cuprinde două aspecte:
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe erori vădite de drept și de apreciere săvârșite de Comisie cu ocazia examinării criteriului investitorului privat în economia de piață. Acest motiv cuprinde patru aspecte:
|
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/39 |
Acțiune introdusă la 15 februarie 2017 – Apple Distribution International/Comisia
(Cauza T-101/17)
(2017/C 121/58)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Apple Distribution International (Cork, Irlanda) (reprezentanți: S. Schwiddessen, H. Lutz, N. Niejahr și A. Patsa, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Deciziei Comisiei (EU) 2016/2042 din 1 septembrie 2016; |
— |
obligarea Comisiei Europene la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă în legătură cu această procedură. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea Directivei „Servicii mass-media audiovizuale”
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 110 TFUE
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 56 TFUE
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea Directivei 98/34/CE
|
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/40 |
Acțiune introdusă la 17 februarie 2017 – Cantina e oleificio sociale di San Marzano/EUIPO – Miguel Torres (SANTORO)
(Cauza T-102/17)
(2017/C 121/59)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Cantina e oleificio sociale di San Marzano Soc. Coop. Agricola (San Marzano di San Giuseppe, Italia) (reprezentanți: F. Jacobacci și E. Truffo, avocați)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura în fața camerei de recurs: Miguel Torres SA (Vilafranca del Penedés, Spania)
Date privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu în cauză: marca figurativă a Uniunii Europene care cuprinde elementul verbal „SANTORO” – cerere de înregistrare nr. 12.282.141
Procedura în fața EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 1 decembrie 2016 în cauza R 2018/20152
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motive invocate
— |
Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 și eroare de interpretare a jurisprudenței referitoare la chestiunile în cauză; |
— |
Încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 și denaturarea elementelor de probă |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/41 |
Acțiune introdusă la 17 februarie 2017 – Recordati Orphan Drugs/EUIPO – Laboratorios Normon (NORMOSANG)
(Cauza T-103/17)
(2017/C 121/60)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Recordati Orphan Drugs (Puteaux, Franța) (reprezentant: J. Quirin, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Laboratorios Normon SA (Tres Cantos, Spania)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „NORMOSANG” – cererea de înregistrare nr. 12 174 926
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 noiembrie 2016 în cauza R 831/2016-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009; |
— |
încălcarea normei 19 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și a normei 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/41 |
Acțiune introdusă la 17 februarie 2017 – ClientEarth/Comisia
(Cauza T-108/17)
(2017/C 121/61)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: ClientEarth (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: A. Jones, Barrister)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată; |
— |
anularea deciziei Comisiei Europene din 7 decembrie 2016 (denumită în continuare „decizia atacată”), prin care a refuzat revizuirea Deciziei C (2016) 3549 (denumită în continuare „decizia de autorizare”) de acordare a unei autorizații pentru utilizarea substanței chimice cunoscute sub denumirea de Ftalat bis (2-etilhexil) întreprinderilor VinyLoop Ferrara SpA, Stena Recycling AB și Plastic Planet srl, conform Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (1); |
— |
anularea deciziei de autorizare; |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată; și |
— |
dispunerea oricărei alte măsuri care este considerată adecvată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată este afectată de erori vădite de drept și de apreciere în ceea ce privește presupusa conformitate a cererii de autorizare a VinyLoop, Stena și Plastic Planet în sensul articolului 62 și al articolului 60 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. |
2. |
Al doilea motiv se întemeiază pe faptul că decizia atacată este afectată de erori vădite de drept și de apreciere potrivit articolului 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind analiza socio-economică. |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată este afectată de erori vădite de apreciere potrivit articolului 60 alineatul (4) și articolului 60 alienatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1097/2006 privind analiza alternativelor. |
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată este afectată de erori vădite de drept și de apreciere cu privire la aplicarea principiului precauției în contextul procedurii de autorizare conform Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. |
(1) - Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p.1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/42 |
Acțiune introdusă la 21 februarie 2017 – FCA US/EUIPO – Busbridge (VIPER)
(Cauza T-109/17)
(2017/C 121/62)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: FCA US LLC (City of Auburn Hills, Michigan, Statele Unite) (reprezentant: C. Morcom, QC)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Robert Dennis Busbridge (Hookwood, Regatul Unit)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Titularul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „VIPER” – Marca Uniunii Europene nr. 3 871 101
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 1 decembrie 2016 în cauza R 554/2016-1
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziilor Diviziei de anulare și Camerei întâi de recurs și trimiterea spre rejudecare a cererii domnului Busbridge la Divizia de anulare pentru ca aceasta să adopte măsurile adecvate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
În mod eronat Camera de recurs a concluzionat că domnul Busbridge a făcut dovada utilizării în ceea ce privește produsele acoperite de înregistrarea în Regatul Unit (și anume „Mașini de sport”). |
— |
Probele depuse de domnul Busbridge erau absolut neadecvate pentru a dovedi că utilizarea era „serioasă”, în conformitate cu articolul 57 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/43 |
Acțiune introdusă la 18 februarie 2017 – Jiangsu Seraphim Solar System/Comisia
(Cauza T-110/17)
(2017/C 121/63)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Jiangsu Seraphim Solar System Co. Ltd (Changzhou, Republica Populară Chineză) (reprezentant: Y. Melin, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea articolului 2 din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2016/2146 al Comisiei din 7 decembrie 2016 de retragere a acceptării angajamentului pentru doi producători-exportatori în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2013/707/UE de confirmare a acceptării unui angajament oferit în legătură cu procedurile antidumping și antisubvenție privind importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive (JO 2016, L 333, p. 4), în ceea ce o privește pe reclamantă; și |
— |
obligarea Comisiei și a oricărui alt intervenient care a susținut Comisia în cursul procesului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un singur motiv.
Potrivit reclamantei, Comisia a încălcat articolul 8 alineatele (1), (9) și (10) și articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (1), articolul 13 alineatele (1), (9) și (10) și articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1037 (2), atunci când a declarat nevalide facturile conforme și apoi a somat autoritățile vamale, ca și când nicio factură conformă validă nu a fost emisă și comunicată vămii în momentul în care produsele au făcut obiectul declarației de punere în liberă circulație.
Reclamanta invocă în susținerea acestui motiv nelegalitatea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1238/2013 al Consiliului (3) și a articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1239/2013 al Consiliului (4), care îi atribuie Comisiei competența să declare nevalide facturile conforme.
(1) Regulamentul (UE) nr. 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21).
(2) Regulamentul (UE) nr. 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 55).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1239/2013 din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 66).
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/44 |
Acțiune introdusă la 20 februarie 2017 – Spiegel-Verlag Rudolf Augstein și Sauga/BCE
(Cauza T-116/17)
(2017/C 121/64)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamante: Spiegel-Verlag Rudolf Augstein GmbH & Co. KG (Hamburg, Germania) și Michael Sauga (Berlin, Germania) (reprezentanți: A. Koreng și T. Feldmann, avocați)
Pârâtă: Banca Centrală Europeană (BCE)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, notificată prin scrisoarea din 15 decembrie 2016, prin care a fost respinsă cererea reclamanților de acces la două documente ale Băncii Centrale Europene, intitulate „The impact on government deficit and debt from off market swaps. The Greek case” (SEC/GovC/X/10/88a) și „The Titlos transaction and possible existence of similar transactions impacting on the euro area government debt or deficit levels” (SEC/GovC/X/10/88b); |
— |
obligarea Băncii Centrale Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
1. |
Primul motiv: greșita aplicare a articolului 4 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Decizia BCE/2004/3 (1) Reclamanții susțin că BCE nu a demonstrat cu suficientă concretețe faptul că prin divulgarea documentelor vizate s-ar aduce atingere protecției interesului public în privința politicii financiare, monetare sau economice a Uniunii sau a unui stat membru. Riscul de a aduce atingere interesului public nu ar putea constitui un motiv de preocupare la mai mult de șase ani de la redactarea documentelor și după modificarea substanțială a condițiilor-cadru. |
2. |
Al doilea motiv: greșita aplicare a articolului 4 alineatul (3) prima teză din Decizia BCE/2004/3
|
(1) Decizia BCE din 4 martie 2004 privind accesul public la documentele BCE (BCE/2004/3) (JO 2004, L 80, p. 42, Ediție specială, 10/vol. 5, p. 229)
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/45 |
Acțiune introdusă la 24 februarie 2017 – Institute for Direct Democracy in Europe/Parlamentul
(Cauza T-118/17)
(2017/C 121/65)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Institute for Direct Democracy in Europe (Bruxelles, Belgique) (reprezentanți: E. Plasschaert și E. Montens, avocați)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei Parlamentului European din 15 decembrie 2016 în măsura în care aceasta (i) suspendă plata subvenției din 2017, inclusiv plata prefinanțării, (ii) limitează cuantumul prefinanțării pentru subvenția pentru 2017 la 33 % din cuantumul maxim al subvenției și (iii) condiționează plata cuantumului prefinanțării de constituirea unei garanții plătibile la prima cerere, precum și, în consecință, a articolului I.4.1 din decizia de acordare a subvenției FINS-2017-28 anexată la această decizie; |
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.
a) În ceea ce privește decizia de suspendare a plății subvenției pe 2017 către IDDE, inclusiv a cuantumului prefinanțării
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă principiul bunei administrări și încalcă dreptul la apărare al IDDE. În special, decizia nu a fost adoptată de o autoritate echitabilă și imparțială, iar IDDE nu a fost ascultat în mod adecvat și nici nu a beneficiat de posibilitatea efectivă de a lua poziție și de contesta acuzațiile formulate față de sine. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă articolul 208 alineatul (1) prima teză din Normele de aplicare a Regulamentului financiar, articolul 8 litera (a) din decizia Biroului Parlamentului European și articolul II.13.2 din decizia de acordare a subvenției. În special, plata subvenției pe 2017 nu poate fi suspendată pe baza unor afirmații neverificate și fără legătură cu această decizie și care ar viza numai decizia de acordare a subvenției din 2015. În plus, plata subvenției pe 2017 nu poate fi suspendată decât în scopul verificărilor care, în prezenta cauză au fost deja efectuate și au fost încheiate fără ca vreuna dintre pretinsele presupuneri și afirmații să fi fost confirmată în mod definitiv. În consecință, suspendarea trebuie înlăturată. În cele din urmă, prezumțiile și presupunerile invocate nu sunt suficiente pentru a justifica vreo suspendare a plății. |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă principiul proporționalității. În special, domeniul de aplicare al măsurii adoptate, respectiv suspendarea plății subvenției pe 2017, inclusiv a prefinanțării acesteia, este total disproporționată în comparație cu presupunerile și cu neregularitățile invocate, chiar dacă acestea erau confirmate. |
b) În ceea ce privește decizia de limitare a prefinanțării la 33 % din cuantumul maxim al subvenției și de condiționare a plății cuantumului prefinanțării de constituirea unei garanții bancare plătibile la prima cerere
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă principiul bunei administrări și încalcă dreptul la apărare al IDDE. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă obligația de motivare, dreptul la apărare și articolul 6 din decizia Biroului Parlamentului European, articolul 134 din Regulamentul financiar, precum și articolul 206 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar. |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă principiul egalității de tratament și proporționalității. IDDE a fost victima unei discriminări cauzatoare de prejudiciu în comparație cu alte fundații și partide aflate în situații similare din punct de vedere obiectiv. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/46 |
Acțiune introdusă la 20 februarie 2017 – M&T Emporia Ilektrikon-Ilektronikon Eidon/EUIPO (fluo.)
(Cauza T-120/17)
(2017/C 121/66)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: M&T Emporia Ilektrikon-Ilektronikon Eidon AE (Salonic, Grecia) (reprezentant: A. Spyridonos, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementul verbal „fluo”– cererea de înregistrare nr. 14 664 486
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 2 decembrie 2016 în cauza R 863/2016-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate în partea în care s-a respins înregistrarea mărcii în discuție și admiterea înregistrării mărcii pentru toate produsele solicitate din cuprinsul clasei 9 din Aranjamentul de la Nisa; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolelor 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/47 |
Acțiune introdusă la 22 februarie 2017 – Devin/EUIPO – Haskovo (DEVIN)
(Cauza T-122/17)
(2017/C 121/67)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Devin AD (Devin, Bulgaria) (reprezentant: B. Van Asbroeck, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura în fața camerei de recurs: Haskovo Camera de comerț și industrie (Haskovo, Bulgaria)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Titularul mărcii în litigiu: Reclamanta
Marca în litigiu în cauză: Marca Uniunii Europene verbală „DEVIN” – Marca Uniunii Europene nr. 9 408 865
Procedura în fața EUIPO: Procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 2 decembrie 2016 în cauza R 579/2016-2
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
anularea deciziei pronunțate la 29 ianuarie 2016 de către divizia de anulare în cauza nr. 9 559; |
— |
respingerea în întregime sau cel puțin în parte a cererii de declarare a nulității formulate de reclamantă împotriva mărcii Uniunii Europene „DEVIN” nr. 9408865 pentru toate produsele din clasa 32; |
— |
obligarea EUIPO la plata propriilor cheltuieli de judecată și a celor efectuate de reclamantă. |
Motive invocate
— |
încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009; |
— |
în măsura în care camera de recurs nu a încălcat articolul 7 alineatul (1) litera (c), încălcarea articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009. |
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/47 |
Acțiune introdusă la 27 februarie 2017 – Consorzio IB Innovation/Comisia
(Cauza T-126/17)
(2017/C 121/68)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamant: Consorzio IB Innovation (Bentivoglio, Italia) (reprezentanți: A. Masutti și P. Manzini, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
Constatarea caracterului eronat al interpretării și al aplicării GA CONTAIN și ale GA ICARGO efectuată de Comisie prin admiterea raportului auditorului, în raport cu toate aspectele evidențiate în acțiune; |
— |
constatarea, în consecință, a faptului că reclamantul a interpretat și a aplicat corect GA CONTAIN și GA ICARGO |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Prezenta acțiune se înscrie în problematica legată de cauza T-84/17, Consorzio IBI Innovation/Comisia. Acea acțiune era îndreptată împotriva Deciziei din 30 noiembrie 2016 a Comisiei Europene, Direcția Generală Cercetare și Inovare (Ares 2016 – 6711369), prin care aceasta din urmă a reținut că IBI era obligat la restituirea sumei de 294 925,43 euro în legătură cu contractul 261679-CONTAIN și a sumei de 155 482,91 euro în legătură cu contractul 288383-ICARGO, precum și la verificarea existenței unor erori sistematice în legătură cu o serie de contracte ulterioare.
Reclamantul contestă interpretarea dată de Comisie contratelor în cauză.
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe interpretarea eronată și contradictorie a noțiunilor „beneficiar” și „terț”, cu încălcarea Grant Agreement (contractul de subvenție, denumit în continuare „GA”) și a General Conditions (condițiile generale, denumite în continuare „GC”) cuprinse în anexa II la GA.
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 9 din GA CONTAIN și a articolului 9 din GA ICARGO săvârșită de auditor și de Comisie în legătură cu dreptul aplicabil acestor contracte și aplicarea unor norme extracontractuale și neobligatorii din punct de vedere juridic.
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe interpretarea și aplicarea eronate ale articolului II.15.2.c din anexele II la GA CONTAIN și la ICARGO.
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe cererea de revizuire a contractelor nesupuse unui audit, care nu se întemeiază pe nicio dispoziție contractuală
|
18.4.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 121/48 |
Acțiune introdusă la 1 martie 2017 – Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo/Comisia
(Cauza T-130/17)
(2017/C 121/69)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo S.A. (Varșovia, Polonia) (reprezentant: M. Jeżewski, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Deciziei Comisiei Europene C(2016) 6950 din 28 octombrie 2016 privind modificarea condițiilor pentru derogarea acordată în cazul gazoductului OPAL de la anumite cerințe prevăzute de dreptul Uniunii; |
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă 16 motive.
1. |
Primul motiv: încălcarea drepturilor fundamentale și aprecierea insuficientă a actului prin care s-a declanșat procedura de modificare a derogării de la anumite cerințe prevăzute de dreptul Uniunii, acordate în privința OPAL, în anul 2009, pe baza deciziei agenției federale germane de reglementare în domeniul rețelelor de electricitate, de gaz, de telecomunicații, de poștă și de căi ferate (Bundesnetzagentur). |
2. |
Al doilea motiv: necompetența de a adopta o decizie de modificare a derogării de la anumite cerințe prevăzute de dreptul Uniunii acordate în privința OPAL. |
3. |
Al treilea motiv: interpretarea eronată a condițiilor în care se pot acorda derogări cu privire la infrastructuri de gaze naturale în temeiul articolului 36 alineatul (1) coroborat cu articolul 2 punctul 17 din Directiva 2009/73/CE. |
4. |
Al patrulea motiv: interpretarea eronată a condițiilor în care infrastructurile de gaze naturale pot face obiectul unei derogări în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 2 punctul 33 din Directiva 2009/73/CE.
|
5. |
Al cincilea motiv: interpretarea eronată a condițiilor potrivit cărora infrastructurile de gaze naturale pot beneficia de derogări în temeiul articolului 36 alineatul (1) literele (a) și (e) din Directiva 2009/73/CE și supoziția rezultată din aceasta, potrivit căreia modificarea derogării acordate de autoritatea de reglementare în favoarea OPAL nu ar produce efecte negative asupra pieței gazelor naturale. |
6. |
Al șaselea motiv: interpretarea eronată a condițiilor în care infrastructurile de gaze naturale pot beneficia de derogare în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/73/CE și supoziția rezultată astfel, potrivit căreia modificarea derogării acordate de autoritatea de reglementare în privința OPAL îmbunătățește securitatea aprovizionării pe piața internă. |
7. |
Al șaptelea motiv: neluarea în considerare a faptului că la emiterea unei decizii privind acordarea unei derogări în temeiul articolului 36 din Directiva 2009/73/CE, Bundesnetzagentur trebuie să țină seama de cerințele prevăzute la articolul 102 TFUE. |
8. |
Al optulea motiv: încălcarea principiilor securității juridice și a încrederii legitime. |
9. |
Al nouălea motiv: încălcarea principiului proporționalității. |
10. |
Al zecelea motiv: încălcarea obligației de motivare a actului în sensul art. 296 TFUE precum și în sensul art. 263 TFUE. |
11. |
Al unsprezecelea motiv: expunerea consumatorilor din Republica Polonia la riscul neaprovizionării cu gaz ceea ce reprezintă o încălcare a obiectivului tratatului referitor la acțiunile în scopul asigurării siguranței aprovizionării cu energie și a principiului solidarității energetice în corelație cu încălcarea art. 7 din tratat, prin adoptarea unei decizii contrare altor politici ale Uniunii Europene. |
12. |
Al doisprezecelea motiv: tratamentul preferențial al infrastructurii care face obiectul derogării, al cărei statut nu este conform cu dreptul Uniunii. |
13. |
Al treisprezecelea și al paisprezecelea motiv: încălcarea articolului 274 și respectiv a articolului 254 din Acordul de asociere încheiat de Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia pe de o parte și Ucraina pe de altă parte. |
14. |
Al cincisprezecelea motiv: încălcarea articolului 7 TFUE prin emiterea unei decizii contrare altor politici ale Uniunii Europene. |
15. |
Al șaisprezecelea motiv: inaplicabilitatea, în conformitate cu articolul 277 TFUE, a articolului 2 punctul 33 coroborat cu articolul 36 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE, întrucât astfel s-ar introduce, în mod arbitrar, o diferențiere discriminatorie între infrastructurile care pot beneficia de derogarea acordată de autoritatea de reglementare și restul infrastructurilor în cazul cărora nu se poate ridica problema acordării unei asemenea derogări. |