28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/1

---

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.8311 – Altor Fund IV/Transcom WorldWide AB)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 29/01)

La 24 ianuarie 2017, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8311. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/1

---

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.8340 – Riverstone/AMCI/Fitzroy)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 29/02)

La 23 ianuarie 2017, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8340. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/2

---

Lista numirilor efectuate de Consiliu

în perioada iulie–decembrie 2016 (domeniul social)

(2017/C 29/03)

Comitetul	Încheierea mandatului	Publicarea în JO	Persoana înlocuită	Demisie/numire	Membru/supleant	Categoria	Țara	Persoana numită	Apartenența	Data deciziei Consiliului
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	doamna Margaret LAWLOR	Demisie	Supleant	Guverne	Irlanda	Domnul Paul CULLEN	Safety, Health and Chemicals Policy	20.9.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Paweł PETTKE	Demisie	Supleant	Patronate	Polonia	domnul Rafał HRYNYK	3M Wrocław Sp. z o.o	29.9.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Etbin TRATNIK	Demisie	Supleant	Guverne	Slovenia	doamna Vladka KOMEL	Ministerul Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale și Egalității de Șanse	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Olivier MEUNIER	Demisie	Supleant	Guverne	Franța	domnul Arnaud PUJAL	Ministère du Travail, de l’Emploi et de la Santé	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	doamna Bénédicte LEGRAND-JUNG	Demisie	Membru	Guverne	Franța	domnul Patrick MADDALONE	Ministère du Travail, de l’Emploi et de la Santé	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	doamna Kristel PLANGI	Demisie	Supleant	Guverne	Estonia	doamna Eva PÕLDIS	Ministerul Afacerilor Sociale din Estonia	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Andrew Agius MUSCAT	Demisie	Supleant	Patronate	Malta	domnul Brian ZAHRA	Malta Hotels and Restaurants Association	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul John SCICLUNA	Demisie	Membru	Patronate	Malta	domnul Lawrence MIZZI	Malta Employers Association	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	doamna Anne-Sofie DALENG	Demisie	Supleant	Guverne	Suedia	doamna Jonna JONSSON	Ministerul Ocupării Forței de Muncă	8.11.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Vladimir TEJBUS	Demisie	Supleant	Guverne	Slovacia	domnul Jozef KSINAN	Reprezentanța Permanentă a Republicii Slovace pe lângă UE	28.11.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Dominic FROST	Demisie	Supleant	Patronate	Regatul Unit	domnul Terry WOOLMER	EEF – the manufacturers’ organisation	12.12.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	doamna Jana MALÁ	Demisie	Membru	Patronate	Republica Cehă	doamna Nora ŠEJDOVÁ	Confederația Industriei din Republica Cehă	12.12.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul František HROBSKÝ	Demisie	Supleant	Patronate	Republica Cehă	doamna Jana MALÁ	Asociația patronilor din sectorul energetic din Republica Cehă	12.12.2016
Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă	28.2.2019	JO C 79, 1.3.2016	domnul Jozef KSINAN	Demisie	Supleant	Guverne	Slovacia	doamna Lucia SABOVA DANKOVA	Inspectoratul Național al Muncii	12.12.2016
Comitetul consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială	19.10.2020	JO C 341, 16.10.2015	domnul Michał MENES	Demisie	Membru	Sindicate	Polonia	domnul Stanisław KALEMBA	OPZZ	20.9.2016
Comitetul consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială	19.10.2020	JO C 341, 16.10.2015	domnul Koen MEESTERS	Demisie	Membru	Sindicate	Belgia	doamna Nathalie DIESBECQ	Studiedienst ACV	29.9.2016
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	24.9.2018	JO C 348, 20.9.2016.	doamna Stefanie RIEDER	Demisie	Supleant	Patronate	Austria	doamna Barbara DALLINGER	Wirtschaftskammer Österreich, EU-Büro Brüssel	17.10.2016
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	24.9.2018	JO C 348, 20.9.2016.	doamna Paloma MARTÍNEZ GAMO	Demisie	Membru	Guverne	Spania	doamna Sara CORRES ARMENDARIZ	Ministerio de Empleo y Seguridad Social	28.11.2016
Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor	24.9.2018	JO C 348, 20.9.2016.	doamna Alexandra KRAMER	Demisie	Membru	Sindicate	Germania	domnul Robert SPILLER	DGB Bundesvostand	28.11.2016
Consiliul de administrație al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați	31.5.2019	JO C 199, 4.6.2016	doamna Maria de Fátima DUARTE	Demisie	Membru	Guverne	Portugalia	domnul Carlos Miguel RODRIGUES DUARTE	CIG	29.9.2016
Consiliul de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă	7.11.2016	JO C 360, 10.12.2013	domnul Octavian Alexandru BOJAN	Demisie	Supleant	Patronate	România	doamna Daniela SÂRBU	UGIR – Uniunea Generală a Industriașilor din România	18.7.2016

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/6

---

Aviz în atenția persoanelor, grupurilor și entităților care figurează pe lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

[a se vedea anexa la Regulamentul (UE) 2017/150 al Consiliului]

(2017/C 29/04)

Următoarele informații sunt supuse atenției persoanelor, grupurilor și entităților incluse pe lista care figurează în Regulamentul (UE) 2017/150 al Consiliului (1).

Consiliul Uniunii Europene a stabilit că motivele pentru includerea persoanelor, grupurilor și entităților care figurează pe lista sus-menționată a persoanelor, grupurilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (2) își păstrează valabilitatea. Prin urmare, Consiliul a hotărât să mențină respectivele persoane, grupuri și entități pe listă.

Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 prevede înghețarea tuturor fondurilor, a altor active financiare și resurse economice aparținând persoanelor, grupurilor și entităților în cauză, precum și faptul că niciun fond, alte active financiare sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziția acestora, în mod direct sau indirect.

Se atrage atenția persoanelor, grupurilor și entităților vizate asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) în cauză, astfel cum figurează în anexa la regulament, pentru a obține autorizația de a utiliza fondurile înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul menționat.

Persoanele, grupurile și entitățile vizate pot adresa Consiliului o cerere pentru a obține expunerea de motive privind menținerea acestora pe lista sus-menționată (cu excepția cazului în care expunerea de motive le-a fost deja comunicată). Cererea respectivă se trimite la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene (în atenția Grupului de lucru pentru măsuri restrictive de combatere a terorismului)

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Persoanele, grupurile și entitățile vizate pot adresa Consiliului, în orice moment, o cerere, însoțită de orice document justificativ, pentru reanalizarea deciziei de includere și menținere a acestora pe listă, la adresa sus-menționată. Cererile vor fi luate în considerare în momentul primirii. În acest sens, se atrage atenția persoanelor, grupurilor și entităților vizate asupra efectuării de revizuiri periodice ale listei de către Consiliu, în conformitate cu articolul 1 alineatul (6) din Poziția comună 2001/931/PESC (3). Pentru ca cererile să fie analizate la următoarea revizuire, acestea ar trebui prezentate până la 24 martie 2017.

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor, grupurilor și entităților vizate asupra posibilității de a contesta regulamentul Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 263 paragrafele al patrulea și al șaselea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 23, 28.1.2017, p. 3.

(2)  JO L 344, 28.12.2001, p. 70.

(3)  JO L 344, 28.12.2001, p. 93.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/7

---

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

(2017/C 29/05)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra următoarelor informații:

Temeiul juridic al acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului (2).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de directorul general al DG C (Afaceri externe, extindere și protecție civilă) a Secretariatului General al Consiliului, iar departamentul însărcinat cu operațiunea de prelucrare este Unitatea 1C din cadrul DG C, care poate fi contactată la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2580/2001.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor regulamentului respectiv.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date conexe.

Datele cu caracter personal colectate pot fi partajate, dacă este necesar, cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Comisia.

Fără a aduce atingere restricțiilor prevăzute la articolul 20 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, se va răspunde la cererile de acces, precum și la cererile de rectificare sau la obiecții în conformitate cu secțiunea 5 din Decizia 2004/644/CE a Consiliului (3).

Datele cu caracter personal vor fi păstrate timp de cinci ani din momentul în care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau din momentul în care măsura a expirat, sau pe durata procedurilor judiciare, în cazul în care acestea au demarat.

Persoanele vizate pot sesiza Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

---

(1)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(2)  JO L 344, 28.12.2001, p. 70.

(3)  JO L 296, 21.9.2004, p. 16.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/8

---

Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/172/PESC a Consiliului și Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt

(2017/C 29/06)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor care figurează în anexa la Decizia 2011/172/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt.

Consiliul deține la dosar anumite elemente noi privind toate persoanele care figurează pe lista din anexa la Decizia 2011/172/PESC și din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 270/2011. Persoanele în cauză sunt informate cu privire la faptul că pot depune o cerere adresată Consiliului pentru a obține informațiile care le privesc, înainte de 17 februarie 2017, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Orice observații primite vor fi luate în considerare în scopul reexaminării periodice de către Consiliu, în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2011/172/PESC și cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 270/2011.

---

(1)  JO L 76, 22.3.2011, p. 63.

(2)  JO L 76, 22.3.2011, p. 4.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/9

---

Aviz în atenția persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2011/72/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2017/153 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/149 al Consiliului, referitoare la măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia

(2017/C 29/07)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor care figurează în anexa la Decizia 2011/72/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2017/153 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului (3), astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/149 al Consiliului (4).

Consiliul Uniunii Europene, după reexaminarea listei persoanelor desemnate, a decis ca persoanele care figurează în anexele sus-menționate să fie incluse în continuare în lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2011/72/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 101/2011.

Se atrage atenția persoanelor vizate asupra posibilității de a depune o cerere adresată autorităților competente din statul membru (statele membre) în cauză, conform indicațiilor de pe site-urile care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 101/2011, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (cf. articolul 4 din regulament).

Persoanele vizate pot trimite Consiliului, înainte de 31 octombrie 2017, la următoarea adresă, o cerere însoțită de documente doveditoare, solicitând reanalizarea deciziei pe baza căreia au fost incluse pe lista menționată anterior:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Eventualele observații primite vor fi luate în considerare în sensul următoarei reexaminări de către Consiliu a listei persoanelor desemnate, în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2011/72/PESC și cu articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 101/2011.

---

(1)  JO L 28, 2.2.2011, p. 62.

(2)  JO L 23, 28.1.2017, p. 19.

(3)  JO L 31, 5.2.2011, p. 1.

(4)  JO L 23, 28.1.2017, p. 1.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/10

---

Aviz în atenția persoanelor vizate care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/149 al Consiliului, referitoare la măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia

(2017/C 29/08)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra următoarelor informații:

Temeiul juridic al acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului (2), astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/149 al Consiliului (3).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de directorul general al DG C (Afaceri externe, extindere și protecție civilă) a Secretariatului General al Consiliului, iar departamentul însărcinat cu operațiunea de prelucrare este Unitatea 1C din cadrul DG C, care poate fi contactată la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 101/2011, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/149.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor regulamentului respectiv.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date conexe.

Datele cu caracter personal colectate pot fi partajate, dacă este necesar, cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Comisia.

Fără a aduce atingere restricțiilor prevăzute la articolul 20 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, se va răspunde la cererile de acces, precum și cererile de rectificare sau la obiecții în conformitate cu secțiunea 5 din Decizia 2004/644/CE a Consiliului (4).

Datele cu caracter personal vor fi păstrate timp de cinci ani din momentul în care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau din momentul în care măsura a expirat, sau pe durata procedurilor judiciare, în cazul în care acestea au demarat.

Persoanele vizate pot sesiza Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

---

(1)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(2)  JO L 31, 5.2.2011, p. 1.

(3)  JO L 23, 28.1.2017, p. 1.

(4)  JO L 296, 21.9.2004, p. 16.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/11

---

Rata de schimb a monedei euro (1)

27 ianuarie 2017

(2017/C 29/09)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0681
JPY	yen japonez	123,01
DKK	coroana daneză	7,4369
GBP	lira sterlină	0,85170
SEK	coroana suedeză	9,4528
CHF	franc elvețian	1,0689
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,9190
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,021
HUF	forint maghiar	311,63
PLN	zlot polonez	4,3400
RON	leu românesc nou	4,5058
TRY	lira turcească	4,1416
AUD	dolar australian	1,4169
CAD	dolar canadian	1,4012
HKD	dolar Hong Kong	8,2873
NZD	dolar neozeelandez	1,4726
SGD	dolar Singapore	1,5250
KRW	won sud-coreean	1 253,96
ZAR	rand sud-african	14,4471
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3654
HRK	kuna croată	7,4818
IDR	rupia indoneziană	14 276,89
MYR	ringgit Malaiezia	4,7333
PHP	peso Filipine	53,221
RUB	rubla rusească	64,1625
THB	baht thailandez	37,683
BRL	real brazilian	3,3834
MXN	peso mexican	22,5452
INR	rupie indiană	72,7030

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/12

---

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor enumerate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 29/10)

Decizii de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizarea autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2016) 8596	3 ianuarie 2017	Tricloretilenă Nr. CE 201-167-4 Nr. CAS 79-01-6	Parker Hannifin Manufacturing Netherlands (Filtration & Separation) BV, Oude Kerkstraat 4, 4870 AG Etten-Leur, Țările de Jos	REACH/16/7/0	Utilizare industrială ca solvent de reacție în fabricarea de module care conțin membrane de separare a gazelor din fibre tubulare	21 aprilie 2028	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, beneficiile socioeconomice depășesc riscurile pentru sănătatea umană care decurg din folosirea substanței și nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate din punctul de vedere al fezabilității lor tehnice și economice.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul de internet al Comisiei Europene, la adresa: http://ec.europa.eu/growth/sectors/chemicals/reach/about/index_en.htm

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/13

---

Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

Modificarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 29/11)

Stat membru	Franța
Ruta vizată	Lannion (Côte-de-Granit)–Paris (Orly)
Data inițială a intrării în vigoare a obligațiilor de serviciu public	27 octombrie 2003
Data intrării în vigoare a modificărilor	23 septembrie 2017
Adresa de la care se pot obține textul, precum și toate informațiile și/sau documentele pertinente referitoare la obligația de serviciu public	Decretul din 23 decembrie 2016 de modificare a obligațiilor de serviciu public impuse pentru serviciile aeriene regulate între Lannion și Paris (Orly) NOR: DEVA1638280A http://www.legifrance.gouv.fr/initRechTexte.do Pentru informații suplimentare: Direction Générale de l’Aviation Civile DTA/SDT/T2 50, rue Henry Farman 75 720 Paris cedex 15 FRANȚA Tel. +33 158094321 osp-compagnies.dta@aviation-civile.gouv.fr

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/14

---

Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

Invitație de participare la procedura de ofertare pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 29/12)

Stat membru	Franța
Ruta vizată	Lannion – Paris (Orly)
Perioada de valabilitate a contractului	23 septembrie 2017-22 septembrie 2021
Data limită de depunere a candidaturilor și a ofertelor	3 aprilie 2017 (ora 17.00, ora locală)
Adresa de la care se pot obține textul invitației de participare la procedura de ofertare, precum și toate informațiile și/sau documentele pertinente referitoare la procedura de ofertare și la obligația de serviciu public	Aéroport de Lannion – Côte de Granit Syndicat Mixte de l’Aéroport – EPIC Avenue Pierre Marzin 22300 Lannion FRANȚA Tel. +33 296058234 Fax +33 296058299 E-mail: akguegan.aeroportlannion@orange.fr

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/15

---

Actualizarea listei cuprinzând birourile vamale (1) prin care produsele menționate la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei (2) pot fi declarate pentru a fi puse în liberă circulație în cadrul Comunității Europene

(2017/C 29/13)

Stat membru	Birou vamal
BELGIQUE/BELGIË	Anvers DE – cale maritimă Bierset – (Grâce-Hollogne) DE – cale aeriană și/sau terestră Bruxelles DE – cale aeriană Zaventem D – cale aeriană
БЪЛГАРИЯ	ТМУ Варна МП Варна-запад МП Пристанище Варна ТМУ Бургас МП Пристанище Бургас център ТМУ Столична
ČESKÁ REPUBLIKA	Toate birourile vamale
DANMARK	Fiecare port și aeroport din Danemarca
DEUTSCHLAND	Baden-Württemberg	HZA Lörrach – ZA Weil-am-Rhein-Autobahn HZA Stuttgart – ZA Flughafen HZA Ulm – ZA Aalen
	Bayern	HZA München – ZA Flughafen HZA Regensburg – ZA Furth-im-Wald-Schafberg HZA Schweinfurt – ZA Bayreuth HZA Nürnberg – ZA Erlangen – Tennenlohe
	Berlin	HZA Berlin – ZA Marzahn HZA Potsdam – ZA Berlin-Flughafen-Tegel
	Brandenburg	Bereich HZA Frankfurt (Oder) HZA Frankfurt (Oder) – ZA Frankfurt (Oder) Autobahn HZA Frankfurt (Oder) – ZA Forst-Autobahn Bereich HZA Potsdam HZA Potsdam – ZA Berlin-Flughafen Schönefeld
	Bremen	HZA Bremen – ZA Neustädter Hafen HZA Bremerhaven – ZA Bremerhaven
	Hamburg	HZA Hamburg-Stadt – ZA Oberelbe HZA Hamburg-Hafen – ZA Waltershof HZA Itzehoe – Hamburg-Flughafen
	Hessen	HZA Frankfurt-am-Main-Flughafen
	Mecklenburg-Vorpommern	HZA Stralsund – ZA Rostock-Grenzkontrollstelle Rostock
	Niedersachsen	HZA Hannover – ZA Hannover-Nord HZA Braunschweig – ZA Braunschweig-Broitzem
	Nordrhein-Westfalen	HZA Dortmund – ZA Ost HZA Düsseldorf – ZA Flughafen
	Rheinland-Pfalz	HZA Koblenz – ZA Hahn-Flughafen
	Schleswig-Holstein	HZA Kiel – ZA Lübeck Abfertigungsstelle Hafen
EESTI	Narva, Koidula, Luhamaa Frontier Posts, Tallinn Airport, Tallinn, Paljassaare et Muuga Ports
ΕΛΛΑΔΑ	Αθηνών, Πειραιά, Κρατικού Αερολιμένα Αθηνών, Θεσσαλονίκης, Αερολιμένα Μίκρας, Βόλου, Πατρών, Ηρακλείου, Αερολιμένα Ηρακλείου Κρήτης, Καβάλας, Ιωαννίνων, Ναυπλίου
ESPAÑA	Barcelona (Aeropuerto), Barcelona (Puerto), Irun (Carretera), La Junquera (Carretera), Madrid (Aeropuerto)
FRANCE	Toate birourile vamale
IRELAND	Toate birourile vamale
ITALIA	Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Trieste Ufficio di Sanità aerea di Torino – Caselle Ufficio di Sanità aerea di Roma – Fiumicino Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Venezia Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Genova Ufficio di Sanità marittima di Livorno Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Ancona Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Brindisi Ufficio di Sanità aerea di Varese – Malpensa Ufficio di Sanità aerea di Bologna – Panicale Ufficio di Sanità marittima ed aerea di Bari Posto d’Ispezione frontaliera di Chiasso
ΚΥΠΡΟΣ	Toate birourile vamale
LATVIJA	Roads: Grebneva, Pāternieki, Terehova; Railways: Daugavpils, Rēzekne-2; Seaports: Liepāja, Rīga, Ventspils; Airport: Rīga; Post: Rīga International branch of the Latvian Post Office
LIETUVA	Toate birourile vamale
LUXEMBURG	Birou vamal și de accize Centru vamal – Luxemburg Birou vamal și de accize Luxemburg-aeroport – Niederanven
MAGYARORSZÁG	Toate birourile vamale
MALTE	The Air Freight Section at Malte International Airport, Luqa The Sea Freight Entry Processing Unit at Customs House, Valletta The Parcel Post Office at Customs Office, Qormi
NEDERLAND	Toate birourile vamale
ÖSTERREICH	Nickelsdorf Heiligenkreuz Spielfeld Tissis Wien – Flughafen Schwechat
POLSKA	Toate birourile vamale
PORTUGAL	Aeroportos de Lisboa, Porto e Faro Portos de Lisboa e Leixões
ROMÂNIA	Toate birourile vamale
SLOVENIJA	Obrežje (road border crossing), Koper (port border crossing), Dobova (railway border crossing), Gruškovje (road border crossing), Jelšane (road border crossing), Brnik (air border crossing), Ljubljana (road and railway)
SLOVENSKO	Toate birourile vamale
SUOMI – FINLAND	Helsinki, Vaalimaa, Niirala, Vartius, Raja-Jooseppi, Utsjoki, Kilpisjärvi, Helsinki-Vantaan lentoasema
SVERIGE	Arlanda, Göteborg, Landvetter, Helsingborg, Karlskrona, Stockholm, Ystad, Karlshamn
UNITED KINGDOM	Belfast International Airport, Port of Belfast, Port of Dover, Port of Falmouth, Port of Felixstowe, Gatwick Airport, Glasgow Prestwick Airport, Manchester Airport, Port of Hull and Goole, Port of London, Port of Southampton

---

(1)  Actualizarea este marcată în italice.

(2)  JO L 306, 7.11.2006, p. 3.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/19

---

Informații obligatorii privind originea

(2017/C 29/14)

Lista autorităților desemnate de statele membre să primească cereri referitoare la informații obligatorii privind originea sau să elibereze astfel de informații

Stat membru	Autoritate vamală	Telefon	E-mail
BELGIA
Origine nepreferențială	Service Public Fédéral Économie, PME, Classes Moyennes et Énergie Direction générale du Potentiel économique Intersectoriel - Politique Commerciale bâtiment Atrium C Rue du Progrès 50 1210 Bruxelles Belgique Federale Overheidsdienst Economie, K.M.O., Middenstand en Energie Bestuur Economisch Potentieel Intersectoraal - Handelspolitiek City Atrium C Vooruitgangsstraat 50 1210 Brussel België	+32 22778467	marc.wegnez@economie.fgov.be
Origine preferențială	Service Public Fédéral Finances Administration Centrale des Douanes et Accises Services des Procédures Douanières - direction 9 North Galaxy - Tour A (NG A9) Boulevard du Roi Albert II, 33 - boîte 37 1030 Bruxelles Belgique Federale Overheidsdienst Financiën Centrale Administratie der Douane en Accijnzen Dienst Douaneprocedures - directie 9 North Galaxy - Toren A (NG A9) Koning Albert II - laan 33, bus 37 1030 Brussel België	+32 225763103	luc.verhaeghe@minfin.fed.be
BULGARIA	National Customs Agency Central Customs Directorate 47, G.S.Rakovski street BG-1040 Sofia	+359 298594313 +359 298594145	origin@customs.bg
CROAȚIA	Customs Directorate of the Ministry of Finance of the Republic of Croatia Central Office Sector for customs tariff, value and origin Service for customs value and origin Carinska uprava Ministarstva financija Republike Hrvatske Središnji ured Sektor za carinsku tarifu, vrijednost i podrijetlo Služba za carinsku vrijednost i podrijetlo Alexandera Von Humboldta 4a, 10000 Zagreb	+385 1 6211 308 +385 1 6211 321	podrijetlo@carina.hr origin@carina.hr
REPUBLICA CEHĂ	Celní úřad pro Olomoucký kraj Oddělení – Závazných informací Blanická 19 772 71 Olomouc	+420 585 111 111	podatelna580000@cs.mfcr.cz
DANEMARCA	SKAT København Sluseholmen 8B DK-2450 København SV	+45 723 74204	Keld.Mikkelsen@Skat.dk
GERMANIA
Origine preferențială și Origine nepreferențială, în măsura în care ultima prelucrare sau transformare se efectuează în UE sau atunci când sunt vizate bunuri pentru care există organizări comune ale piețelor, conform cărora acordarea de beneficii depinde de originea nepreferențială stabilită.	Hauptzollamt Hannover Waterloostraße 5 30169 Hannover	+49 511101 2480	poststelle.vzta-hza-hannover@zoll.bund.de
Origine nepreferențială În măsura în care bunurile sunt obținute integral în UE sau sunt fabricate ori supuse unor prelucrări sau transformări în UE. Acest lucru nu este valabil în cazul bunurilor pentru care există organizări comune ale piețelor, conform cărora acordarea de beneficii depinde de originea nepreferențială stabilită.	Industrie- und Handelskammern Deutscher Industrie- und Handelskammertag Breite Straße 29 10178 Berlin	+49 302030 82321	behm.steffen@dihk.de
IRLANDA	Office of the Revenue Commissioners Classification, Origin and Valuation Section Customs Division St Conlon’s Road Nenagh County Tipperary	+353 6744260	origin&valuationsection@revenue.ie
ESTONIA	Maksu-ja Tolliamet Tolliosakond Tollitalitus Lõõtsa 8A 15176 Tallinn	+372 6762607	emta@emta.ee
GRECIA	Ministry of Finance General Secretariat for Public Revenue General Directorate of Customs and Excise Section B Tariff Preferential Regimes & Origin 10, Karageorgi Servias Str. 101 84 Athens Υπουργείο Οικονομικών Γενική Γραμματεία Δημοσίωυ Εσόδωυ Γενική Διεύθυνση Τελωνείων & Ε.Φ.Κ. Διεύθυνση Δασμολογικών Θεμάτων και Τελωνειακών Οικονομικών Καθεστώτων Τμήμα Β Προτιμησιακών Δασμολογικών Καθεστώτων και Καταγωγής Καρ. Σερβίας 10 101 84 Αθήνα	+30 2106987491 +30 2106987493 +30 2106987541 +30 2106987513	d17-c@2001.syzefxis.gov.gr
SPANIA	Departamento de Aduanas e Impuestos Especiales Avda. Llano Castellano, 17 28071 Madrid	+34 917289854/55/35	gesadu@aeat.es
FRANȚA	Direction Générale des Douanes et Droits Indirects Bureau E/1 11, rue des Deux-Communes 93558 Montreuil Cedex	+33 157534374 +33 157534278	dg-e1@douane.finances.gouv.fr
ITALIA	Agenzia delle Dogane e dei Monopoli Direzione Centrale Legislazione e Procedure Doganali Ufficio applicazione tributi doganali Via Mario Carucci, 71 00143 Roma	+39 0650245216	dogane.legislazionedogane.applicazione@agenziadogane.it
CIPRU	Department of Customs and Excise Ministry of Finance M. Karaoli Str. 1096 Nicosia Postal address: Customs Headquarters 1440 Nicosia Τμήμα Τελωνείων Υπουργείο Οικονομικών Μ. Καραολή 1096 Λευκωσία Ταχυδρομική Διεύθυνση: Αρχιτελωνείο 1440 Λευκωσία	+357 22601651 +357 22601703	headquarters@customs.mof.gov.cy
LETONIA	State Revenue Service of the Republic of Latvia National Customs Board Talejas Street 1 Riga, LV-1978 Latvijas Republikas Valsts ieņēmumu dienesta Muitas pārvalde Talejas iela 1, Rīga, LV-1978	+371 67121007 +371 67121011	MP.lietvediba@vid.gov.lv
LITUANIA	Muitinės departamentas prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos A. Jakšto g. 1/25 01105 Vilnius	+370 52666067 +370 52666068	muitine@lrmuitine.lt
LUXEMBURG	Direction des douanes et accises Division TAXUD BP 1605 1016 Luxemburg	+352 28182246 +352 28182347	Jean-Claude.Nilles@do.etat.lu Laurent.Thilges@do.etat.lu
UNGARIA	Nemzeti Adó- és Vámhivatal Szakértői Intézete Hősök fasora 20-24 1163 Budapest	+36 14022233	szi@nav.gov.hu
MALTA	Customs Department Lascaris Wharf Valletta. CMR02	+356 25685186	saviour.grima@gov.mt
ȚĂRILE DE JOS	Douane Nederland/Kantoor Nijmegen Landelijk Team Oorsprongszaken PB 1537 6501 BM Nijmegen	+31 243813701	helpdesk.oorsprongszaken@belastingdienst.nl
AUSTRIA	Bundesministerium für Finanzen Johannesgasse 5 1010 Wien	+43 151433/504189	origin@bmf.gv.at
POLONIA	Izba Celna w Warszawie Wydział Wiążących Informacji WIT i WIP ul. Erazma Ciołka 14 A 01-443 Warszawa	+48 225447540	wip@war.mofnet.gov.pl
PORTUGALIA	Autoridade Tributária e Aduaneira Direcçăo de Serviços de Tributaçăo Aduaneira Rua de Alfăndega no 5 r/c 1149-006 Lisboa	+351 218813765	dsta@at.gov.pt
ROMÂNIA	Agenția Națională de Administrare Fiscală Direcția Generală a Vămilor Str. Alexandru Ivasiuc nr. 34-40, sector 6 cod 060305 București	+40 213155858 +40 213112456	origine@customs.ro
SLOVENIA	Generalni carinski urad Šmartinska 55 1523 Ljubljana	+386 14783921	ana.macek@gov.si
SLOVACIA	Colný úrad Bratislava Miletičova 42 824 59 Bratislava 26	+421 250263963	martin.strbik@financnasprava.sk
FINLANDA	Tulli PL 512 FI-00101 Helsinki Tullen PB 512 FI-00101 Helsingfors	+358 2955200	leena.lehtinen@tulli.fi minna.raitanen@tulli.fi
SUEDIA	Tullverket Box 12854 112 98 Stockholm	+46 84565244 +46 84565522	anna.folkesson@tullverket.se elisabet.andersson@tullverket.se
REGATUL UNIT	HM Revenue & Customs Excise, Customs, Stamps and Money Duty Liability Team 10th Floor South-East Alexander House 21 Victoria Avenue Southend-on-Sea Essex SS99 1AA	+44 1702367721	ken.sherlock@hmrc.gsi.gov.uk dutyliability.policy@hmrc.gsi.gov.uk

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/25

---

CERERE DE PROPUNERI – EACEA/05/2017

Programul de mobilitate universitară intra-africană

(2017/C 29/15)

1.   Obiective și descriere

Obiectivul general al programului este promovarea dezvoltării durabile și, pe termen mai lung, reducerea sărăciei prin creșterea forței de muncă cu formare și calificare de înalt nivel profesional în țările din Africa.

Obiectivul specific al programului este acela de a îmbunătăți aptitudinile și competențele studenților și ale personalului din universități prin creșterea mobilității intra-africane. Întărirea colaborării între instituțiile de învățământ superior din țările din Africa va crește accesul la învățământul de calitate și îi va încuraja pe studenții africani să urmeze studii postuniversitare pe acest continent, oferindu-le această posibilitate. În plus, mobilitatea personalului (academic și administrativ) va crește capacitatea de cooperare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior din Africa.

Mai exact, obiectivele programului sunt următoarele:

(a)	să contribuie la creșterea calității învățământului superior prin promovarea internaționalizării și armonizării programelor și planurilor de studii în cadrul instituțiilor participante;

(b)	să permită studenților, personalului academic și altor angajați să beneficieze din punct de vedere lingvistic, cultural și profesional de pe urma experienței dobândite în contextul mobilității în alte țări africane.

2.   Solicitanții eligibili și componența parteneriatului

Parteneriatul trebuie să cuprindă minimum patru și maximum șase instituții de învățământ superior din Africa (inclusiv instituția solicitantă) și un partener tehnic din UE.

Solicitanții și partenerii eligibili sunt instituțiile de învățământ superior din Africa care oferă cursuri la nivel postuniversitar (nivel masterat și/sau doctorat) permițând obținerea unei calificări recunoscute de autoritățile competente din țările lor. Sunt eligibile doar instituțiile de învățământ superior acreditate de autoritățile naționale de resort din Africa. Filialele instituțiilor de învățământ superior din afara Africii nu sunt eligibile.

Partenerul tehnic trebuie să fie o instituție de învățământ superior dintr-un stat membru al UE, căreia i s-a acordat Carta Erasmus pentru învățământul superior.

3.   Activități eligibile și durata acestora

Proiectul va presupune organizarea și punerea în practică a unor programe de mobilitate pentru studenți și pentru personalul universitar, în cadrul unor programe de masterat și de doctorat de înaltă calitate, precum și oferirea unor cursuri/sesiuni de formare și a altor servicii pentru studenții străini și a unor misiuni de predare/formare și cercetare, inclusiv alte servicii, pentru personalul din țările care participă la proiect. Mobilitatea trebuie să se desfășoare exclusiv într-una dintre țările eligibile vizate de prezenta cerere de propuneri.

Durata proiectului trebuie să fie de 60 de luni.

4.   Criterii de atribuire

Toate cererile vor fi evaluate de experți externi, în conformitate cu următoarele trei criterii de atribuire:

Criterii	Puncte
1. Relevanță	20
2. Calitate	70
2.1. Calitatea învățământului	15
2.2. Componența parteneriatului și mecanismele de cooperare	15
2.3. Organizarea și punerea în practică a programului de mobilitate	20
2.4. Facilitățile acordate studenților/personalului universitar și modalitățile de urmărire și control	10
2.5. Echilibrul de gen	10
3. Durabilitate	10
Total	100

Pentru a fi propuse spre finanțare, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 50 de puncte dintr-un total de 100.

5.   Buget și valoarea subvențiilor

Suma totală orientativă disponibilă pentru prezenta cerere de propuneri este estimată la 9 900 000 EUR și ar trebui să permită aproximativ 350 de fluxuri de mobilitate.

Fiecare subvenție va fi cuprinsă între 1 000 000 EUR (valoare minimă) și 1 400 000 EUR (valoare maximă).

Subvenția acordată de UE constă din sume forfetare pentru organizarea programului de mobilitate și din costuri unitare pentru punerea în practică a acestuia.

6.   Depunerea propunerilor și termenul de depunere

Termenul de depunere a cererilor pentru Programul de mobilitate universitară intra-africană este 2 mai 2017, ora 12.00 (la prânz), ora Europei Centrale.

Cererile de subvenții trebuie trimise prin formularul electronic (eForm) și anexele sale concepute special în acest scop, disponibile pe site-ul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (https://eacea.ec.europa.eu/intra-africa/funding/intra-africa-academic-mobility-scheme-2017_en).

Numai cererile electronice (eForm, inclusiv anexele) vor fi considerate cereri oficiale valabile.

În plus, solicitanții trebuie să transmită un exemplar al cererii prin e-mail (eForm, inclusiv anexele), indicând în mod clar numărul de înregistrare a proiectului primit la transmiterea formularului electronic, la următoarea adresă: EACEA-IntraAfrica-IntraACP@ec.europa.eu

Vor fi acceptate numai cererile trimise până la termenul de depunere și în conformitate cu cerințele menționate în cererea de propuneri. Nu se vor accepta cererile trimise doar prin e-mail.

7.   Informații complete

Ghidul privind cererea de propuneri și toate informațiile utile pentru transmiterea propunerilor în conformitate cu prezenta cerere sunt disponibile pe site-ul agenției: https://eacea.ec.europa.eu/intra-africa/funding/intra-africa-academic-mobility-scheme-2017_en

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/27

---

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 29/16)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„TRADITIONAL WELSH CIDER”

Nr. CE: UK-PGI-0005-01251 – 7.8.2014

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Traditional Welsh Cider”

2.   Statul membru sau țara terță

Regatul Unit

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.8. Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Traditional Welsh Cider” (în galeză, „Seidr Cymreig Traddodiadol”) este un cidru produs din suc de primă presă obținut din mere pentru cidru din soiuri indigene și alogene cultivate în Țara Galilor după o metodă tradițională. „Traditional Welsh Cider” este produs din sucul de primă presă obținut din mere fie dintr-un singur soi, fie dintr-un amestec de soiuri diferite. „Traditional Welsh Cider” conține doar suc de mere în proporție de 100 %.

Soiurile de mere pentru cidru utilizate pentru producția de „Traditional Welsh Cider” aparțin categoriilor „Bitter Sweets”, „Sharps”, „Sweets” și „Bitter Sharps”. O măiestrie a combinării este necesară pentru a echilibra taninurile din soiurile „Bitter Sweets” cu aciditatea soiurilor „Sharps”. Soiurile „Bitter Sweets” conțin taninuri care conferă un gust amar și o culoare mai închisă și produc o băutură bogată. Soiurile „Sharps” conțin niveluri ridicate de acid malic care conferă cidrului o „pișcătură” de acreală. Soiurile „Sweets” au niveluri scăzute de taninuri și acizi, dar pot adăuga o aromă fructată și pot dilua efectul oricăror taninurilor dure. Soiurile „Bitter Sharps” conțin acizi și taninuri în egală măsură. Combinarea acestor caracteristici necesită îndemânare și se bazează pe gustul fiecărui producător de cidru.

Culoarea cidrului „Traditional Welsh Cider” variază de la auriu deschis la auriu închis cu nuanțe de roșu și bronz, în funcție de soiurile de mere utilizate. Cidrul poate fi fie limpede, fie tulbure, dar în mod normal este semiopac, cu un gust curat și revigorant și niveluri de dulceață care variază de la extrem de sec la foarte dulce. Are un gust predominant fructat, cu un echilibru între aciditatea malică și taninuri și cu o tărie alcoolică în volume cuprinsă între 3,00 și 8,49 %.

„Traditional Welsh Cider” are un gust curat și revigorant și niveluri de dulceață care variază de la extrem de sec la foarte dulce. Are un gust puternic fructat, cu un echilibru între aciditatea malică și taninuri. Cu toate că nu sunt măsurate de obicei, taninurile și aciditatea sunt evaluate în conformitate cu stilul și preferințele producătorilor individuali de cidru de mere.

Se produc trei tipuri de „Traditional Welsh Cider” – nespumos, condiționat la sticlă și fermentat în sticlă, conform descrierii.

Nespumos: cidru fără carbonatare peste presiunea atmosferică. Dacă produsul este stocat într-un recipient etanș, presiunea parțială a dioxidului de carbon (CO2) va fi mai mică de 1 bar (100 kPa), iar într-un recipient mai poros, cum ar fi un butoi de lemn, presiunea parțială va fi substanțial mai mică de 1 bar. Cidrul servit direct sau indirect din aceste tipuri de recipiente va fi nespumos (plat), cu nicio efervescență perceptibilă, dar cu posibila formare a unor bule de aer în cazul în care temperatura cidrului crește față de temperatura sa de depozitare – întrucât solubilitatea CO2 scade pe măsură ce crește temperatura.

Condiționat la sticlă: carbonatarea naturală este introdusă prin îmbutelierea cidrului înainte de încheierea fermentării primare. Cidrul este îmbuteliat la o greutate specifică (GS) decisă de către producător, pentru a se obține nivelul dorit de carbonatare și dulceață. Cu cât este mai carbonatat, cu atât rămâne mai puțin gust dulce rezidual. În cazul cidrului de mere îndulcit natural, nivelul dorit de carbonatare se obține prin reducerea numărului de celule de drojdie și prin sărăcirea drojdiei de nutrienți, astfel încât fermentarea să nu se poată finaliza cu obținerea unui cidru sec. Presiunea CO2 realizată în cidrul condiționat la sticlă variază între 1,5 și 3,0 bari (150-300 kPa) la 0 °C și, deoarece conține sedimente de drojdie, cidru poate părea tulbure dacă sticla nu este deschisă și înclinată cu atenție pentru turnare. Cidrul de mere este sec la degustare, cu excepția cazului în care este „îndulcit natural”. Numai cidrul de mere „Traditional Welsh Cider” condiționat la sticlă poate fi „îndulcit natural”. Producătorul poate calcula nivelul de carbonatare obținut din diferența dintre greutatea specifică (Δ GS) înainte de îmbuteliere și cea de la finalizarea procesului de condiționare la sticlă.

Cu toate că tăria alcoolică a cidrului „Traditional Welsh Cider” condiționat la sticlă se poate situa într-un interval similar cu cea a cidrului de mere nespumos (tărie alcoolică în volume între 3,00 % și maximum 8,49 %), în medie, cidrul de mere condiționat la sticlă, în special în cazul în care este „îndulcit natural”, ar tinde să se plaseze la limita inferioară a acestui interval (tărie alcoolică în volume de 3,0-5,5 %), întrucât îndulcirea naturală determină o fermentare incompletă a zaharurilor din fructe.

Fermentat în sticlă: carbonatarea naturală se introduce prin îmbutelierea cidrului la finalizarea fermentării primare și prin inducerea unei a doua fermentări prin adaos de zahăr fermentabil și drojdie. Cidrul fermentat în sticlă are o carbonatare mai mare decât cel condiționat la sticlă și are un aspect clar după degorjare. Cidrul de mere este sec la degustare, întrucât tot zahărul fermentează pe parcursul fermentării secundare, iar dozarea post-degorjare nu este permisă. Presiunea CO2 din cidrul fermentat în sticlă se va situa în intervalul de 4,0-6,0 bari (400-600 kPa) la 0 °C. Producătorul poate estima nivelul de carbonatare în funcție de cantitatea de zahăr fermentabil adăugată și poate calcula acest lucru din măsurătorile Δ GS efectuate după adăugarea zahărului și la finalizarea procesului de fermentare în sticlă.

Cu toate că tăria alcoolică a cidrului de mere fermentat în sticlă se poate situa într-un interval similar celui al cidrului „Traditional Welsh Cider” nespumos (tărie alcoolică în volume între 3,00 % și maximum 8,49 %), în medie, cidrul de mere fermentat în sticlă va tinde să se situeze la limita superioară a acestui interval, datorită celei de a doua fermentări până la obținerea unui cidru de mere sec (tărie alcoolică în volume de 5,5-8,49 %).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materiile prime pentru producerea de „Traditional Welsh Cider” sunt:

—	suc de primă presă obținut din mere pentru cidru din soiuri indigene și alogene cultivate în Țara Galilor;

—

aditivi autorizați: — drojdii de cultură, cum ar fi S.bayanus, S.cerevisiae; — sulfitul sub formă de metabisulfit de sodiu sau potasiu nu este întotdeauna necesar, dar este permisă utilizarea acestuia pentru respectarea standardelor microbiologice. În cazul în care un producător decide să adauge sulfit, cantitatea nu ar trebui să depășească 200 mg/litru SO2, iar includerea acestuia trebuie identificată pe etichetă conform legislației în vigoare; — sarea de clorură de calciu și enzima pectinesterază, atunci când se utilizează metoda „îndulcirii naturale”, pentru a se reduce conținutul de drojdie și nutrienți din drojdie.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele de producție care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată sunt următoarele:

—	aprovizionarea cu mere;

—	presarea/stoarcerea merelor;

—	producerea cidrului de mere;

—	fermentarea;

—	îmbutelierea în sticle și butoaie.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Cidru nespumos

Îmbutelierea în sticle și butoaie reprezintă procesele de ambalare finale aplicate cidrului de mere nespumos.

Toate activitățile de îmbuteliere în sticle și butoaie a produsului „Traditional Welsh Cider” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată; cidrul de mere este un produs nepasteurizat „viu” și, pentru a se menține calitatea, trasabilitatea și controlul temperaturii, precum și pentru evitarea oricărei contaminări, transportul în această etapă ar trebui să fie menținut la un nivel minim. Producția de cidru „Traditional Welsh Cider” se bazează pe influențele multifactoriale ale mediului natural local asupra produsului final, iar acest lucru împiedică transportul în vrac pe scară largă înainte de ambalarea finală.

Spumos: cidru de mere condiționat la sticlă și cidru fermentat în sticlă

Cidrul de mere spumos este produs în sticle. Caracterul spumos se datorează dioxidului de carbon dizolvat, care poate fi introdus numai în mod natural (prin fermentarea drojdiei în interiorul sticlei sigilate) și nu prin carbonatare artificială.

În cazul cidrului de mere condiționat la sticlă (finalizarea fermentării primare în sticlă)

Indiferent dacă este îndulcit natural sau nu, cidrul este îmbuteliat la greutatea specifică necesară pentru a se obține condiționarea și dulceața necesare în sticlă.

În cazul cidrului fermentat în sticlă (fermentare secundară în sticlă) Fermentarea în sticlă se aplică procesului de fermentare secundară a cidrului de mere nespumos într-o sticlă sigilată.

Cidrul folosit pentru acest proces este produs în exact aceleași condiții ca cidrul de mere nespumos înainte de îmbuteliere. Sticlele trebuie să fie de mare rezistență, prevăzute cu adâncitură, să poată fi sigilate fie cu un capac tip coroană de 29 mm, fie cu un dop de plută sau din material plastic, cu un sistem de închidere de tip colivie de sârmă, și să fie capabile să reziste la o presiune internă susținută de 6-12 bari la 25 °C.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Țara Galilor

5.   Legătura cu aria geografică

Caracteristicile individuale unice ale cidrului de mere „Traditional Welsh Cider” se bazează pe solul și clima ariei delimitate, care afectează caracteristicile sucului de primă presă obținut din mere dintr-un soi sau din mai multe soiuri indigene sau alogene cultivate și prelucrate în cidru printr-o metodă tradițională. Soiul de mere utilizat influențează aroma și aspectul cidrului, nivelul corect de gust, aroma și aspectul fiind obținute rezultatul formării artizanale experte și calificate.

Solul și clima ariei delimitate stau la baza renumelui produsului „Traditional Welsh Cider”, iar caracterul și aroma acestui cidru de mere prezintă variații în funcție de zonele de producție din Țara Galilor.

Prin natura solului și a climei, zonele de câmpie din Țara Galilor sunt cât se poate de propice pentru cultivarea merelor pentru cidru, deoarece livezile pot fi selectate pentru a se evita găurile de ger la începutul primăverii, în perioada de înflorire. Clima din Țara Galilor este caracterizată, de asemenea, de precipitații abundente, esențiale deopotrivă în perioada de înflorire și toamna, înainte de recoltare. Caracterul cidrului de mere „Traditional Welsh Cider” variază în funcție de zonele de producție din Țara Galilor. La o altitudine mai mare, există riscul de îngheț în timpul înfloririi, ceea ce poate conduce la diminuarea recoltei, însă, în schimb, fermentația este mai lentă, aspect despre care se consideră că îmbunătățește gustul cidrului. Clima din Țara Galilor este caldă și suficient de însorită în momentele potrivite pentru a produce niveluri suficiente de zaharuri în fructe, dar este, de asemenea, suficient de umedă pentru a satisface cerințele ridicate de apă ale merilor prinși și pentru a satisface cerințele pomilor nou plantați.

Comitatul galez care furnizează majoritatea merelor pentru „Traditional Welsh Cider” este Monmouthshire, din est. Solurile aluvionare adânci, de gresie roșie, au excelente proprietăți de reținere a umidității, menținând totodată proprietăți excelente de drenaj în perioade cu precipitații peste medie. Se știe că această combinație determină producerea de fructe de o calitate superioară, calitate transferată și cidrului de mere. În Monmouthshire există meri producători de mere pentru cidru vechi de până la 150 de ani.

„Traditional Welsh Cider” se obține prin fermentarea sucului merelor cultivate în Țara Galilor din soiuri indigene și alogene. Soiul de mere din care se produce cidrul influențează gustul și aspectul cidrului. Culoarea cidrului „Traditional Welsh Cider” variază de la auriu deschis la auriu închis cu nuanțe de roșu și bronz, în funcție de soiurile de mere utilizate. Caracterul și aroma variază, de asemenea, în funcție de zona de producție din Țara Galilor. La o altitudine mai mare, fermentația este mai lentă, lucru despre care se consideră că îmbunătățește gustul cidrului, rezultând un gust curat și revigorant.

Cidrul de mere „Traditional Welsh Cider” poate varia de la extrem de sec la foarte dulce. Adaosul de zaharuri fermentabile, cum ar fi glucoza, fructoza și zaharoza, este permis numai în cazul producției de cidru de mere fermentat în sticlă, pentru începerea procesului de fermentare secundară. În cazul celorlalte tipuri de „Traditional Welsh Ciders” nu se adaugă zahăr suplimentar, deoarece există suficiente zaharuri naturale din fructe în merele pentru cidru galeze.

Sucul pentru „Traditional Welsh Cider” este un suc de mere de primă presă cu puritate de 100 %, obținut fie dintr-un amestec de soiuri, fie dintr-un singur soi, în timp ce în alte zone ale Regatului Unit poate fi realizată o a doua presare. În plus, în alte zone ale Regatului Unit, sucul poate fi șaptalizat (cu adaos de zahăr), ceea ce duce la fermentarea ulterioară și la un conținut de alcool mai ridicat; ulterior, sucul se diluează cu apă, rezultatul fiind un produs mai omogen. Dacă se compară, nu se vor găsi două loturi de „Traditional Welsh Cider” care să fie întotdeauna identice, ceea ce contribuie la caracteristica individuală unică a acestui produs artizanal.

Pentru producerea cidrului „Traditional Welsh Cider”, pe parcursul etapelor de măcinare, presare și amestecare, sunt necesare competențe specifice aferente producției tradiționale. Aceste cunoștințe și competențe sunt transmise de la un producător de „Traditional Welsh Cider” la altul. Sunt necesare competențe specifice pentru combinarea soiurilor, pentru a echilibra taninurile soiurilor „Bitter Sweets” cu aciditatea soiurilor „Sharps”. Soiurile „Bitter Sweets” conțin taninuri care conferă băuturii un gust amar și o culoare închisă, precum și caracter bogat. Soiurile „Sharps” conțin niveluri ridicate de acid malic care oferă cidrului o „pișcătură” de acreală. Soiurile „Sweets” au niveluri scăzute de taninuri și acizi, dar pot adăuga o aromă fructată și pot dilua efectul eventualelor taninurilor dure. Soiurile „Bitter Sharps” conțin atât acizi, cât și taninuri. În mod normal, taninurile nu sunt măsurate, ci sucul este mai degrabă amestecat după gustul fiecărui producător de cidru, ceea ce reprezintă un meșteșug specific. Deseori, producătorii de cidru noi deprind meșteșugul unii de la alții, partajând frecvent echipamentele până când își pot permite propriile echipamente.

Originea cidrului de mere „Traditional Welsh Cider” este asociată cu tradiția fermierilor galezi din secolul al XIX-lea de a produce suficient cidru pentru propria lor utilizare și ca modalitate de a-și suplimenta veniturile. „Traditional Welsh Cider” era deseori oferit muncitorilor din agricultură ca parte din plată. Era exclusiv o activitate internă, iar puținul comerț care exista se producea la nivel local între ferme învecinate sau cu crâșmele din apropiere. Fabricarea comercială a cidrului pe orice scară pur și simplu nu a existat în Țara Galilor.

În 2001 s-a înființat Welsh Perry and Cider Society, iar în prezent există aproximativ 50 de producători de cidru în Țara Galilor. În 2003, Welsh Perry and Cider Society a fost recunoscută de Campaign for Real Ale (CAMRA) prin acordarea premiului „Pomona” pentru „activitatea remarcabilă desfășurată pentru promovarea profilului cidrului autentic din Țara Galilor”. În 2009, Welsh Perry and Cider Society a primit premiul anual de recunoaștere din partea Fundației asturiene a cidrului din Spania. Acest premiu a fost acordat pentru meritul și inovațiile societății în promovarea producției de cidru artizanal, pentru sporirea gradului de conștientizare privind cidrul tradițional și pentru devotamentul față de menținerea patrimoniului cultural asociat cu conservarea și regenerarea soiurilor de mere autohtone prin crearea unei bănci de gene în cadrul muzeului societății. „Traditional Welsh Cider” devine un cidru consacrat și recunoscut pe scară largă în industria alimentară, atât în Regatul Unit, cât și în întreaga lume. Este un produs de calitate, utilizat de mulți gastronomi și bucătari-șefi renumiți și figurează periodic în meniurile acestora, ca ingredient specific. În 2005, producătorii de cidru de mere din Țara Galilor au obținut toate premiile importante la campionatele din Reading, Regatul Unit, câștigând Cidrul campion și Cidrul îmbuteliat.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.uk/government/publications/protected-food-name-welsh-cider

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

---

28.1.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/32

---

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 29/17)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„TRADITIONAL WELSH PERRY”

Nr. CE: UK-PGI-0005-01250 – 6.8.2014

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea

„Traditional Welsh Perry”

2.   Statul membru sau țara terță

Regatul Unit

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.8. Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Traditional Welsh Perry” (în galeză „Perai Cymreig Traddodiadol”) este denumirea atribuită sucului de primă presă din pere pentru cidru, obținut din orice soiuri de pere indigene și alogene cultivate în Țara Galilor printr-o metodă de producție tradițională. „Traditional Welsh Perry” este produs din sucul de primă presă obținut din pere pentru cidru fie dintr-un singur soi, fie dintr-un amestec de soiuri diferite. „Traditional Welsh Perry” conține doar suc de pere pentru cidru pur, în proporție de 100 %.

Culoarea cidrului „Traditional Welsh Perry” variază de la galben pal la auriu închis și este limpede sau tulbure, cu o aromă proeminentă lejeră sau foarte fructată de pere, echilibrată cu dulceață naturală, datorită conținutului de sorbitol al perelor pentru cidru utilizate, având și o aciditate citrică și o aromă de fructe delicată. Aroma este completată de „corpul” datorat prezenței de taninuri și poate avea un caracter revigorant sec sau predominant dulce. Cidrul are o tărie alcoolică în volume de 3,00-8,49 %.

Sunt produse trei tipuri de cidru „Traditional Welsh Perry” – nespumos, condiționat la sticlă și fermentat în sticlă, conform descrierii.

Nespumos: cidru de pere fără carbonatare peste presiunea atmosferică. Dacă produsul este stocat într-un recipient etanș, presiunea parțială a dioxidului de carbon (CO2) va fi mai mică de 1 bar (100 kPa), iar într-un recipient mai poros, cum ar fi un butoi de lemn, presiunea parțială va fi substanțial mai mică de 1 bar. Cidrul de pere servit direct sau indirect din aceste tipuri de recipiente va fi nespumos (plat), cu nicio efervescență perceptibilă, dar cu posibila formare a unor bule de aer în cazul în care temperatura cidrului crește față de temperatura sa de depozitare – întrucât solubilitatea CO2 scade pe măsură ce crește temperatura.

Condiționat la sticlă: carbonatarea naturală este introdusă prin îmbutelierea cidrului de pere înainte de încheierea fermentării primare. Cidrul de pere este îmbuteliat la o greutate specifică (GS) decisă de către producător, pentru a se obține nivelul dorit de carbonatare și dulceață. Cu cât este mai carbonatat, cu atât rămâne mai puțin gust dulce rezidual. În cazul cidrului de pere îndulcit natural, nivelul dorit de carbonatare se obține prin reducerea numărului de celule de drojdie și prin sărăcirea drojdiei de nutrienți, astfel încât fermentarea să nu se poată finaliza cu obținerea unui cidru sec. Presiunea CO2 realizată în cidrul de pere condiționat la sticlă variază între 1,5 și 3,0 bari (150-300 kPa) la 0 °C și, deoarece conține sedimente de drojdie, cidrul poate părea tulbure dacă sticla nu este deschisă și înclinată cu atenție pentru turnare. Cidrul de pere este sec la degustare, cu excepția cazului în care este „îndulcit natural”. Numai cidrul de pere „Traditional Welsh Perry” condiționat la sticlă poate fi „îndulcit natural”. Producătorul poate calcula nivelul de carbonatare obținut din diferența dintre greutatea specifică (Δ GS) înainte de îmbuteliere și cea de la finalizarea procesului de condiționare la sticlă.

Cu toate că tăria alcoolică a cidrului de pere „Traditional Welsh Perry” condiționat la sticlă s-ar situa într-un interval similar cu cea a cidrului de pere nespumos (tărie alcoolică în volume între 3,00 % și maximum 8,49 %), în medie, cidrul de pere condiționat la sticlă, în special în cazul în care este „îndulcit natural”, ar tinde să se plaseze la limita inferioară a acestui interval (tărie alcoolică în volume de 3,0-5,5 %), întrucât îndulcirea naturală determină o fermentare incompletă a zaharurilor din fructe.

Fermentat în sticlă: carbonatarea naturală se introduce prin îmbutelierea cidrului de pere la finalizarea fermentării primare și prin inducerea unei a doua fermentări prin adaos de zahăr fermentabil și drojdie. Cidrul de pere fermentat în sticlă are o carbonatare mai mare decât cel condiționat la sticlă și are un aspect clar după degorjare. Cidrul de pere este sec la degustare, întrucât tot zahărul fermentează pe parcursul fermentării secundare, iar dozarea post-degorjare nu este permisă. Presiunea CO2 din cidrul de pere fermentat în sticlă se va situa în intervalul de 4,0-6,0 bari (400-600 kPa) la 0 °C. Producătorul poate estima nivelul de carbonatare în funcție de cantitatea de zahăr fermentabil adăugată și poate calcula acest lucru din măsurătorile Δ GS efectuate după adăugarea zahărului și la finalizarea procesului de fermentare în sticlă.

Cu toate că tăria alcoolică a cidrului de pere fermentat în sticlă s-ar situa într-un interval similar celui al cidrului de pere „Traditional Welsh Perry” nespumos (tărie alcoolică în volume între 3,00 % și maximum 8,49 %), în medie, cidrul de pere fermentat în sticlă va tinde să se situeze la limita superioară a acestui interval, datorită celei de a doua fermentări până la obținerea unui cidru de pere sec (tărie alcoolică în volume de 5,5-8,49 %).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materiile prime pentru producerea de „Traditional Welsh Perry” sunt:

—	suc de primă presă obținut din pere pentru cidru din orice soiuri de pere indigene și alogene cultivate în Țara Galilor;

—

aditivi autorizați: — drojdii de cultură, cum ar fi S.bayanus, S. cerevisiae; — sulfitul sub formă de metabisulfit de sodiu sau potasiu nu este întotdeauna necesar, dar este permisă utilizarea acestuia pentru respectarea standardelor microbiologice. În cazul în care producătorii aleg să adauge sulfit, cantitatea nu ar trebui să depășească 200 mg/litru, iar includerea acestuia trebuie identificată pe etichetă conform legislației în vigoare; — sarea de clorură de calciu și enzima pectinesterază, atunci când se utilizează metoda „îndulcirii naturale”, pentru a se reduce conținutul de drojdie și nutrienți din drojdie.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele de producție care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată sunt următoarele:

—	aprovizionarea cu pere;

—	presarea/stoarcerea perelor;

—	producerea cidrului de pere;

—	fermentarea;

—	îmbutelierea în sticle și butoaie.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Cidrul de pere nespumos

Îmbutelierea în sticle și butoaie reprezintă procesele de ambalare finale aplicate cidrului de pere nespumos.

Toate activitățile de îmbuteliere în sticle și butoaie a produsului „Traditional Welsh Perry” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată; cidrul de pere este un produs nepasteurizat „viu”, iar pentru a se menține calitatea, trasabilitatea și controlul temperaturii, precum și pentru evitarea oricărei contaminări, transportul în această etapă ar trebui să fie menținut la un nivel minim, ceea ce împiedică transportul în vrac pe scară largă înainte de ambalarea finală.

Cidrul de pere spumos: cidru de pere condiționat la sticlă și cidru de pere fermentat în sticlă

Cidrul de pere spumos este produs în sticle. Caracterul spumos se datorează dioxidului de carbon dizolvat, care poate fi introdus numai în mod natural (prin fermentarea drojdiei în interiorul sticlei sigilate) și nu prin carbonatare artificială.

În cazul cidrului de pere condiționat la sticlă (finalizarea fermentării primare în sticlă)

Indiferent dacă este îndulcit natural sau nu, cidrul de pere este îmbuteliat la greutatea specifică necesară pentru a se obține condiționarea și dulceața necesare în sticlă.

În cazul cidrului de pere fermentat în sticlă (fermentare secundară în sticlă) Fermentarea în sticlă se aplică procesului de fermentare secundară a cidrului de pere nespumos într-o sticlă sigilată.

Cidrul de pere folosit pentru aceste procese este produs în exact aceleași condiții ca cidrul de pere nespumos înainte de îmbuteliere. Sticlele trebuie să fie de mare rezistență, prevăzute cu adâncitură, să poată fi sigilate fie cu un capac tip coroană de 29 mm, fie cu un dop de plută sau din material plastic, cu un sistem de închidere de tip colivie de sârmă, și să fie capabile să reziste la o presiune internă susținută de 6-12 bari la 25 °C.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Țara Galilor

5.   Legătura cu aria geografică

„Traditional Welsh Perry” are caracteristici individuale unice, întrucât este sucul de primă presă obținut din pere pentru cidru din soiuri indigene și alogene cultivate în aria delimitată. Cidrul de pere este produs printr-o metodă tradițională în aria delimitată, dintr-o bază de competențe care s-a dezvoltat în Țara Galilor, fapt demonstrat de răspândirea geografică actuală a membrilor Welsh Perry and Cider Society (Societatea cidrului de mere și de pere din Țara Galilor). Soiurile individuale de pere și combinațiile utilizate influențează aroma și aspectul cidrului de pere. Prin urmare, există o mare varietate de produse care contribuie la caracteristica individuală unică a acestei băuturi artizanale. Nivelul corect de gust, aroma și aspectul sunt rezultatul formării artizanale experte și calificate.

Solul și clima ariei delimitate stau la baza renumelui produsului „Traditional Welsh Perry”. Caracterul și aroma cidrului de pere „Traditional Welsh Perry” variază în funcție de zonele din Țara Galilor în care sunt cultivate perele pentru cidru și unde este produs cidrul de pere.

Prin natura solului și a climei, zonele de câmpie din Țara Galilor sunt cât se poate de propice pentru cultivarea perelor pentru cidru, deoarece livezile pot fi selectate pentru a se evita găurile de ger la începutul primăverii, în perioada de înflorire. Clima din Țara Galilor este caracterizată, de asemenea, de precipitații abundente, esențiale deopotrivă în perioada de înflorire și toamna, înainte de recoltare. Clima din Țara Galilor este caldă și suficient de însorită în momentele potrivite pentru a produce niveluri suficiente de zaharuri în fructe, dar este, de asemenea, suficient de umedă pentru a satisface cerințele ridicate de apă ale perilor prinși și pentru a satisface cerințele pomilor nou plantați. Comitatul galez care furnizează majoritatea perelor pentru „Traditional Welsh Perry” este Monmouthshire, din est. Solurile aluvionare adânci, de gresie roșie, au excelente proprietăți de reținere a umidității, menținând totodată proprietăți excelente de drenaj în perioade cu precipitații peste medie. Se știe că această combinație determină producerea de fructe de o calitate superioară, calitate transferată și cidrului de pere. În Monmouthshire există peri producători de pere pentru cidru vechi de până la 300 de ani.

„Traditional Welsh Perry” se obține prin fermentarea sucului perelor cultivate în Țara Galilor din soiuri indigene și alogene. Caracterul „Traditional Welsh Perry” poate avea, de asemenea, nuanțe subtile, în funcție de locul unde este fermentat cidrul de pere. La temperaturi mai scăzute, care pot depinde de latitudine, microclimat și altitudine, fermentarea este mai lentă, deoarece există o retenție mult mai mare a compușilor aromatici volatili care apar în mod natural, proces considerat a îmbunătăți gustul și aroma cidrului de pere. Rezultă, astfel, o aromă proeminentă ușoară sau foarte fructată de pere, cu un gust curat și revigorant. Soiul sau soiurile de pere pentru cidru utilizate pot influența aroma și aspectul cidrului de pere. Culoarea „Traditional Welsh Perry” poate varia de la galben pal, aproape incolor, până la auriu închis.

Cidrul de pere „Traditional Welsh Perry” poate varia de la extrem de sec la foarte dulce. Adaosul de zaharuri fermentabile, cum ar fi glucoza, fructoza și zaharoza, este permis numai în cazul producției de cidru de pere fermentat în sticlă, pentru începerea procesului de fermentare secundară. În cazul celorlalte tipuri de „Traditional Welsh Perry” nu se adaugă zahăr suplimentar, deoarece există suficiente zaharuri naturale din fructe în perele pentru cidru galeze.

Sucul utilizat pentru „Traditional Welsh Perry” este un suc de pere de primă presă cu puritate de 100 %, obținut fie dintr-un amestec de soiuri, fie dintr-un singur soi, în timp ce în alte zone ale Regatului Unit poate fi realizată o a doua presare. În plus, în alte zone ale Regatului Unit, sucul poate fi șaptalizat (cu adaos de zahăr), ceea ce duce la fermentarea ulterioară și la un conținut de alcool mai ridicat; ulterior, sucul se diluează cu apă, rezultatul fiind un produs mai omogen. Dacă se compară, nu se vor găsi două loturi de „Traditional Welsh Perry” care să fie întotdeauna identice, ceea ce contribuie la caracteristica individuală unică a acestui produs artizanal.

Producția de „Traditional Welsh Perry” este rodul unei baze de competențe răspândite în toată Țara Galilor, iar acest lucru este demonstrat de răspândirea geografică actuală a membrilor Welsh Perry and Cider Society. Sunt necesare competențe de producție tradiționale specifice pentru a obține „Traditional Welsh Perry”. Aceste cunoștințe și competențe sunt transmise de la un producător de „Traditional Welsh Perry” la altul. Perioada de recoltare a fructelor, de măcinare și de prelucrare poate fi esențială, întrucât unele soiuri de pere se înmoaie și sunt autolizate rapid la coacere, iar depozitarea fructelor poate fi problematică. Soiul are cea mai mare influență asupra acestor perioade. Producătorul de cidru de pere trebuie să cunoască foarte bine soiurile de fructe utilizate, precum și cronologia detaliată a recoltei. Se poate produce cidru de pere din soiuri individuale sau dintr-un amestec de soiuri diferite. Amestecarea diferitelor soiuri înainte și după procesul de fermentare necesită competențe specifice. În plus, sunt necesare competențe specifice pentru a se stabili dacă cidrul de pere cu un conținut ridicat de tanin impune depozitarea îndelungată a sucului fermentat pentru a permite precipitarea sau dacă fructele trebuie să fie supuse oxidării prin macerare (permițând ca pulpa măcinată să stea înainte de presare) în cazul în care echipamentul adecvat este disponibil. Welsh Perry and Cider Society încurajează diseminarea expertizei și a cunoștințelor în rândul membrilor săi.

Din punct de vedere istoric, producerea de cidru de pere „Traditional Welsh Perry” datează din perioada în care aceasta era o activitate realizată în fermele agricole, dar cidrul de pere era o băutură mai rafinată rezervată în mare măsură fermierilor gentilomi și familiilor acestora, nefiind o băutură destinată muncitorilor agricoli. Producția de cidru de pere în ferme a înregistrat un declin în secolul al XIX-lea, când producția de cidru de pere în ferme a scăzut, iar fabricile de cidru au evoluat. Producția de cidru de pere nu s-a pretat la metodele de producție de fabrică, întrucât multe dintre metodele de fabrică, cum ar fi plutirea fructului în canalele cu apă, nu au putut fi folosite pentru pere, deoarece perele se scufundă în apă și trebuie tratate diferit. Prin urmare, tradiția producerii de cidru de pere s-a stins în mare parte, dar mulți dintre perii de cidru au supraviețuit. O renaștere lentă s-a înregistrat în 2001, când s-a format Welsh Perry and Cider Society, iar în prezent a renăscut interesul pentru producerea de „Traditional Welsh Perry” în toată Țara Galilor, existând aproximativ 20 de producători de cidru de pere în Țara Galilor. În unele zone din Țara Galilor în care clima și factorii geografici nu sunt propice pentru cultivarea perelor pentru cidru, producătorii achiziționează fructele de la cultivatorii galezi din în zonele Țării Galilor mai propice pentru cultivarea perelor pentru cidru. Societatea organizează în prezent un campionat anual al cidrului de pere galez.

„Traditional Welsh Perry” devine consacrat și recunoscut pe scară largă în industria alimentară, atât în Regatul Unit, cât și în întreaga lume. Este un produs de calitate, utilizat de mulți gastronomi și bucătari-șefi renumiți și figurează periodic în meniurile acestora, ca ingredient specific. În 2008, „Traditional Welsh Perry” a câștigat la categoria „Băuturi alcoolice” premiul True Taste of Wales, iar în 2012 a câștigat „Laurence Riley Cup” din cadrul Bath and West Show pentru cel mai bun cidru de pere aflat în competiție.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.uk/government/publications/protected-food-name-welsh-perry-pdo

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

---