28.12.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 486/1

1.1.

COSAC salută progresele înregistrate în cadrul actualei Comisii Europene (2014-) în îmbunătățirea relațiilor cu parlamentele naționale, astfel cum se documentează în cel de al 26-lea raport semestrial al COSAC, în special prin creșterea numărului de vizite ale comisarilor la parlamentele/camerele naționale, și încurajează Comisia Europeană să continue efortul de a crea o formă durabilă de dialog cu parlamentele naționale. Acest dialog sprijină competențele parlamentelor naționale în ceea ce privește asigurarea răspunderii guvernelor naționale pentru acțiunile lor și examinarea îndeaproape a propriilor politici naționale și a politicilor UE.

1.2.

În domeniul dialogului politic dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale, COSAC consideră că există potențial de îmbunătățire a reacțiilor la avizele motivate ale parlamentelor naționale și, prin urmare, sugerează Comisiei Europene să abordeze mai bine preocupările specifice ale parlamentelor naționale, în termen de cel mult opt săptămâni, și să analizeze toate punctele de vedere posibile în cadrul pregătirii răspunsurilor, în special a răspunsurilor în cazul în care este declanșat așa-numitul mecanismul al „cartonașului galben”. De asemenea, COSAC subliniază importanța dezbaterilor și a schimburilor de opinii în cadrul procedurii de control al subsidiarității între parlamentele naționale.

1.3.

COSAC, ținând seama de dialogul politic instituit cu Comisia Europeană, invită Parlamentul European să îmbunătățească, la rândul său, luarea în considerare a avizelor parlamentelor naționale în contextul dialogului politic în cadrul comisiilor parlamentare relevante.

1.4.

COSAC consideră că mecanismul „cartonașului verde” este un instrument important pentru îmbunătățirea rolului parlamentelor naționale și, prin urmare, încurajează parlamentele naționale să continue să exploreze posibilitățile viitoare de a utiliza inițiativele cuprinse în „cartonașul verde”.

1.5.

COSAC ia act de faptul că diseminarea informațiilor privind aspectele legate de UE în mod eficace în condițiile actuale se dovedește a fi unul dintre elementele esențiale pentru reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi și recunoaște rolul parlamentelor naționale în mobilizarea cetățenilor, oferindu-le informații imparțiale și crescând gradul de sensibilizare generală cu privire la aspecte legate de UE. În acest sens, este important să se sublinieze mandatul democratic pe care îl au parlamentele naționale în reprezentarea electoratului. În contextul rezultatului referendumului din Regatul Unit, COSAC recunoaște rolul crucial al parlamentelor naționale, în calitate de instituții cu mandat și responsabilitate democratice directe, în ceea ce privește contribuția la funcționarea și viitorul proiectului unic al Uniunii Europene.

1.6.

COSAC invită toate parlamentele să joace un rol mai activ în comunicarea aspectelor legate de UE și, pentru a realiza acest lucru, încurajează atât parlamentele naționale, cât și Parlamentul European să își împărtășească experiența și cele mai bune practici acumulate în comunicarea dintre acestea. Mai mult, COSAC ia act de faptul că direcționarea și adaptarea conținutului comunicării aspectelor legate de UE se pot dovedi utile în cadrul colaborării cu grupuri specifice, cum ar fi universitățile, școlile etc.

1.7.

Pentru a utiliza pe deplin tehnologiile disponibile, COSAC invită parlamentele să exploreze pe deplin posibilitățile care decurg din utilizarea platformelor de comunicare socială, care pot crește gradul de conștientizare cu privire la aspectele legate de UE și de rolul parlamentelor ca cele mai relevante centre de dezbateri, în special în ceea ce privește tineretul european.

2.1.

COSAC recunoaște că politica comercială a UE este de o importanță geopolitică și economică deosebită pentru Europa, pentru modelarea globalizării, consolidarea standardelor internaționale și îmbunătățirea accesului pe piețele străine; COSAC consideră că acordurile comerciale cuprinzătoare cu țările terțe, negociate în mod echitabil, transparente și partajate pe scară largă, negociate în vederea ajungerii la rezultate reciproc avantajoase, pot fi instrumente importante care sunt în măsură să îmbunătățească cota-parte a UE din comerțul mondial; COSAC ia act de faptul că normele internaționale vor fi stabilite de către alții, dacă Uniunea Europeană nu acționează în prezent.

2.2.

COSAC consideră acordurile comerciale echilibrate ca o șansă de a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și de a consolida dezvoltarea durabilă, respectarea drepturilor omului, a standardelor sociale și de muncă, precum și durabilitatea mediului la nivel mondial, și de a asigura totodată furnizarea de servicii și servicii municipale. COSAC solicită ca Uniunea Europeană să își apere mai bine interesele în cadrul negocierilor și insistă asupra principiului reciprocității.

2.3.

COSAC recunoaște diferențele de opinii și scepticismul care a fost exprimat de mulți cetățeni europeni cu privire la conținutul acestor acorduri comerciale și îndeamnă instituțiile europene, parlamentele naționale și guvernele să abordeze aceste preocupări, pentru a demonstra în mod clar impactul acordurilor comerciale, și să asigure transparența proceselor de negociere.

2.4.

COSAC salută măsurile îmbunătățite ale Comisiei de asigurare a transparenței privind procesul de negociere a TTIP, dar, cu toate acestea, subliniază necesitatea realizării unui nivel și mai ridicat de transparență pentru toate acordurile comerciale care ar putea răspunde preocupărilor cetățenilor și parlamentarilor europeni.

2.5.

COSAC este convinsă că procesul de negociere și rezultatul acestui proces ar trebui să respecte pe deplin principiile libertății, democrației, statului de drept, demnității și coeziunii sociale pe care se bazează Uniunea Europeană și, astfel, să asigure o garanție solidă că va exista o consolidare, mai degrabă decât o relaxare a reglementărilor și standardelor europene, în cazul în care TTIP va fi încheiat și semnat.

2.6.

COSAC subliniază faptul că parlamentele naționale, precum și Parlamentul European trebuie să poată monitoriza procesul de negociere a TTIP, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (în special articolul 218. COSAC consideră că TTIP poate fi aplicat doar cu titlu provizoriu, după ce Parlamentul European își va da aprobarea pentru ca un acord final să fie încheiat de Consiliu. Prin urmare, COSAC îndeamnă Comisia și guvernele statelor membre să continue procesul de intensificare a comunicării cu parlamentele naționale și cu Parlamentul European. De asemenea, COSAC reamintește faptul că se preconizează că TTIP va fi un acord mixt, prin urmare, o eventuală intrare în vigoare a TTIP va fi supusă procedurilor de ratificare naționale aplicabile în toate statele membre.

3.1.

COSAC salută proiectul uniunii energetice și obiectivele sale de a conduce UE spre o politică energetică mai sigură și mai sustenabilă, acordându-i un loc central în producția de energie din surse regenerabile și în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acest lucru nu poate fi realizat la nivel pur interguvernamental, prin urmare, sunt necesare soluții comune la nivel european.

3.2.

COSAC ia act de faptul că UE este cel mai mare importator de energie din lume, iar dependența unora dintre statele sale membre de un singur furnizor face ca UE să fie extrem de vulnerabilă. COSAC remarcă cu îngrijorare prețurile mari la energie în UE, în comparație cu concurenții săi. Prin urmare, COSAC este în favoarea consolidării drepturilor consumatorilor, care pot, printre altele, să contribuie în mod eficace în lupta împotriva sărăciei energetice. Prin urmare, COSAC reamintește că obiectivul uniunii energetice este de a oferi consumatorilor europeni nu numai o energie sigură, durabilă și ecologică, ci și o energie competitivă și la prețuri mai accesibile. Pentru atingerea acestui obiectiv, deciziile suverane ale statelor membre trebuie să fie respectate, sprijinindu-se în același timp soluții care sunt realizate mai bine la nivelul UE.

3.3.

COSAC subliniază importanța solidarității și încrederii statelor membre pentru realizarea securității energetice în UE și subliniază importanța abordării lor comune cu privire la țările terțe. În acest context, COSAC își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectele care sunt percepute ca fiind nefondate din perspectiva mediului, din punct de vedere tehnic, economic și geopolitic și ca fiind contraproductive din punctul de vedere al securității energetice. Dimpotrivă, în ceea ce privește consolidarea pieței unice și a securității energetice, COSAC susține eforturile în vederea maximizării utilizării de către UE a resurselor energetice interne, inclusiv cele pentru generarea de energie electrică stabilă și sigură și pentru diversificarea optimă a căilor de aprovizionare cu energie, subliniind, în același timp, importanța unei cooperări regionale mai strânse.

3.4.

COSAC reamintește că 12 state membre sunt în continuare sub pragul de 10 % al obiectivului de interconectare electrică și, prin urmare, puternic izolate de piața internă a energiei electrice. COSAC solicită ca Fondul european pentru investiții strategice să acorde o atenție specială proiectelor care vizează reducerea celor mai semnificative lacune în materie de interconectivitate.

3.5.

COSAC salută Acordul de la Paris și consideră că acesta reprezintă o etapă importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice și un angajament puternic în favoarea mediului și a generațiilor viitoare. De asemenea, COSAC salută ratificarea rapidă a acestui acord de către UE și solicită punerea sa în aplicare necondiționată. COSAC consideră că proiectul uniunii energetice poate contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și, pe termen lung, poate contribui la atingerea obiectivelor în materie de energie și climă stabilite de UE pentru 2020, 2030 și 2050.

3.6.

COSAC subliniază importanța investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru uniunea energetică și subliniază potențialul acestora în construirea unei uniuni energetice sigure, eficace și ecologice și în reducerea costurilor de producție a energiei cu o prioritate clară în ceea ce privește Acordul de la Paris privind sursele regenerabile de energie. În acest sens, COSAC salută, de asemenea, lucrările pentru îmbunătățirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care contribuie la modernizarea energiei europene.

3.7.

COSAC consideră că eforturile de dezvoltare a unor soluții și tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de carbon, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește inovațiile eficiente din punctul de vedere al costurilor joacă un rol esențial în consolidarea competitivității UE.

3.8.

Pentru a economisi cât mai multă energie cu putință, COSAC sprijină măsurile luate la nivel local axate pe reconstrucția clădirilor și creșterea proporției utilizării transporturilor publice.

4.1.

COSAC recunoaște toate aspectele umanitare legate de rezolvarea crizei migrației și a refugiaților. COSAC subliniază, de asemenea, importanța identificării unor căi sigure și legale pentru intrarea pe teritoriul UE a solicitanților de azil și a refugiaților eligibili. COSAC apreciază cooperarea UE cu țările de tranzit și de origine ale fluxurilor de migrație și subliniază că protecția drepturilor omului în ceea ce privește migranții, solicitanții de azil și refugiații trebuie să fie în centrul acțiunilor UE întreprinse în vederea soluționării crizei migrației. COSAC consideră securizarea frontierelor externe ale UE ca fiind o chestiune de prioritate imediată pentru gestionarea cu succes a fluxurilor de migrație neregulamentară actuale și viitoare.

4.2.

COSAC reafirmă importanța solidarității, responsabilității și a repartizării echitabile a sarcinii între statele membre, având la bază necesitatea unei soluții acceptabile pentru migrația neregulamentară în conformitate cu articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), respectând totodată drepturile omului și toate tratatele și convențiile internaționale. COSAC încurajează Uniunea Europeană să abordeze și să elimine cauzele profunde ale migrației. COSAC invită Președinția slovacă, dar și viitoarele președinții, să prezinte propuneri de compromis și să contribuie în mod activ la găsirea unor soluții eficace și acceptabile în materie de migrație, cu un accent special pe drepturile omului, solidaritate și compasiune, precum și pe o gestionare a primirii ușor de accesat pe teren.

4.3.

COSAC subliniază, de asemenea, solidaritatea necesară pe plan intern european și la nivel mondial, astfel încât state precum Italia și Grecia să fie sprijinite prin programe eficace de relocare în soluționarea problemei îngrijirii și adăpostirii refugiaților.

4.4.

În ceea ce privește menținerea și întărirea controalelor pe ruta est-mediteraneeană, COSAC solicită aplicarea imediată a declarației UE-Turcia și reamintește necesitatea aplicării integrale și uniforme a acesteia pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

4.5.

COSAC sprijină recunoașterea de către Consiliul European, în cadrul reuniunii sale din luna octombrie, a „contribuției semnificative, inclusiv de natură financiară, a statelor membre din prima linie în ultimii ani”; COSAC solicită instituțiilor europene să ia în considerare în mod special eforturile depuse de aceste state în vederea îndeplinirii obligațiilor umanitare, respectiv: salvarea vieții unui număr tot mai mare de solicitanți de azil care sosesc la frontierele externe ale Europei, precum și prevederea de operațiuni de salvare, identificare, asistență medicală, adăpost, asigurarea de îmbrăcăminte, alimente și integrare socială. În acest scop, aceste cheltuieli specifice ar trebui luate în considerare la calcularea soldului bugetului structural al administrației publice.

4.6.

COSAC subliniază că Uniunea Europeană, ca zonă de liberă circulație și frontiere deschise, trebuie să urmeze o politică europeană comună în materie de migrație cu accent atât pe protecția cetățenilor UE și a frontierelor externe, cât și pe solidaritatea față de refugiați, solicitanți de azil și migranți și pe siguranța acestora, respectând totodată drepturile omului și toate tratatele și convențiile internaționale. COSAC sprijină ferm toate inițiativele care vizează protejarea frontierelor externe și restabilirea regularității în spațiul Schengen și, prin urmare, salută crearea poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european. COSAC subliniază importanța punerii în aplicare prompte a Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și a rezolvării problemei returnărilor insuficient de rapide, profitând pe deplin de mandatul poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european. În acest context, COSAC reamintește necesarul de personal și de resurse materiale pentru funcționarea eficace a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european.

4.7.

COSAC salută lucrările în curs de desfășurare pe marginea proiectului de conexiune SIS (Sistemul de informații Schengen) – AFIS (Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale) pentru identificarea persoanelor dispărute pe baza amprentelor digitale, precum și studiul de fezabilitate și propunerea legislativă privind Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care urmează să fie publicate în curând și care vor contribui la securizarea frontierelor UE, precum și la determinarea faptului dacă o persoană a depășit durata de ședere permisă în UE. COSAC subliniază provocarea pe care o reprezintă punerea în aplicare eficace a acestor noi instrumente în cel mai scurt timp posibil.

4.8.

Subliniind provocările legate de securitate și de controlul frontierelor externe ale UE, COSAC solicită ca dezbaterile din Parlamentul European privind punerea în aplicare a unui sistem de intrare/ieșire din UE pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale UE și privind instituirea unui program de înregistrare a călătorilor (RTP) să fie finalizate cât mai curând posibil, abordând totodată preocupările în ceea ce privește costurile, proporționalitatea și protecția datelor.

4.9.

În fine, COSAC subliniază importanța schimbului de bune practici în ceea ce privește integrarea tinerilor migranți și a familiilor de migranți în societățile locale, prin asigurarea educației și a unor condiții bune de muncă.