6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/1

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/2

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 iunie 1987 referitoare la o soluție politică la chestiunea armeană (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (2),

—

având în vedere Protocolul privind stabilirea de relații diplomatice între Republica Armenia și Republica Turcia și Protocolul privind dezvoltarea relațiilor dintre Republica Armenia și Republica Turcia semnate la Zurich la 10 octombrie 2009,

—

având în vedere declarația din 12 aprilie 2015 a Sanctității Sale Papa Francis,

—

având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât anul 2015 marchează centenarul Genocidului armean comis în Imperiul Otoman;

B.

întrucât tot mai multe state membre și parlamente naționale recunosc Genocidul armean comis în Imperiul Otoman;

C.

întrucât una dintre principalele motivații ale mișcării de unificare europeană este dorința de a preveni repetarea războaielor și a crimelor împotriva umanității în Europa;

D.

întrucât Turcia și Armenia au inițiat un proces de normalizare diplomatică, semnând în 2009 la Zurich protocoale privind stabilirea și dezvoltarea relațiilor;

E.

întrucât este esențial să se păstreze vie memoria trecutului, deoarece reconcilierea nu este posibilă fără adevăr și comemorare,

1.

omagiază, în ajunul centenarului, memoria celor 1,5 milioane de victime inocente din rândul populației armene care și-au pierdut viața în Imperiul Otoman; se alătură comemorării centenarului Genocidului armean, în spiritul solidarității și dreptății europene; invită Comisia și Consiliul să se alăture acestei comemorări;

2.

reamintește rezoluția sa din 18 iunie 1987, în care a recunoscut, printre altele, că evenimentele tragice care au avut loc în perioada 1915-1917 și cărora le-au căzut victime armeni pe teritoriul Imperiului Otoman reprezintă un genocid, conform definiției din Convenția din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid; condamnă toate cazurile de crime împotriva umanității și de genocid și regretă profund orice tentativă de negare a acestora;

3.

aduce un omagiu memoriei victimelor inocente ale tuturor genocidelor și crimelor comise împotriva umanității; propune instituirea unei Zile internaționale de comemorare a genocidului, pentru a reaminti încă o dată dreptul la pace și demnitate al tuturor popoarelor și națiunilor din întreaga lume;

4.

subliniază că prevenirea din timp și sancționarea eficace a genocidelor și a crimelor împotriva umanității ar trebui să se numere printre prioritățile comunității internaționale și ale Uniunii Europene;

5.

salută declarațiile președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și prim-ministrului Republicii Turcia, Ahmet Davutoğlu, în care aceștia își exprimă condoleanțele și recunosc atrocitățile comise împotriva armenilor din Imperiul Otoman, considerând aceste declarații un pas în direcția potrivită; încurajează Turcia să utilizeze comemorarea centenarului Genocidului armean ca pe o ocazie importantă pentru a-și continua eforturile, inclusiv prin deschiderea arhivelor, pentru a-și accepta trecutul, a recunoaște Genocidul armean și a pregăti astfel calea spre o reconciliere autentică între poporul turc și poporul armean;

6.

salută mesajul Sanctității Sale Papa Francis, din 12 aprilie 2015, care omagiază centenarul Genocidului armean, în spiritul păcii și al reconcilierii;

7.

invită Turcia să respecte și să pună pe deplin în aplicare obligațiile pe care și le-a asumat în legătură cu protejarea patrimoniului cultural și, în special, să realizeze cu bună-credință un inventar integrat al patrimoniului cultural armean și de alte origini distrus sau degradat sub jurisdicția sa în secolul trecut;

8.

invită Armenia și Turcia să se inspire din exemplele de reconciliere reușită dintre națiunile europene și să se concentreze asupra unei agende care să acorde prioritate cooperării între popoare; este încrezător că acest lucru va contribui la reconcilierea istorică dintre popoarele armean și turc într-un spirit al adevărului și al respectului; sprijină inițiativele societății civile între Turcia și Armenia în vederea normalizării relațiilor; îndeamnă Turcia și Armenia să ajungă la o normalizare a relațiilor bilaterale prin ratificarea și punerea în aplicare, fără condiții prealabile, a protocoalelor privind stabilirea de relații diplomatice, prin deschiderea frontierei și prin îmbunătățirea activă a relațiilor, având în vedere mai ales cooperarea transfrontalieră și integrarea economică;

9.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului Republicii Armenia și Guvernului și Parlamentului Republicii Turcia.

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/4

—

având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea considerent și considerentele patru-șapte,

—

având în vedere, printre altele, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) paragraful al doilea, precum și articolele 6 și 7 din TUE,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000 (denumită în continuare „Carta”), care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor (1), Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 (COM(2011)0173), Comunicarea Comisiei din 2 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (COM(2014)0209) și Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre,

—

având în vedere rezultatele studiului-pilot privind romii din 2011, efectuat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale,

—

având în vedere Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

—

având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind proliferarea în Europa a atitudinilor antițigănești și a violenței rasiste îndreptate împotriva romilor, adoptată la 1 februarie 2012,

—

având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) privind combaterea atitudinilor antițigănești și a discriminării împotriva romilor,

—

având în vedere Planul global de acțiune adoptat de statele membre ale OSCE, printre care se numără state membre ale UE și țări candidate, având drept obiectiv principal îmbunătățirea situației populațiilor de etnie romă și sinti aflate pe teritoriul OSCE, plan în cadrul căruia statele semnatare se angajează, printre altele, să-și intensifice eforturile menite să garanteze posibilitatea populațiilor de etnie romă și sinti de a participa pe deplin și pe picior de egalitate la viața societății noastre și să eradicheze discriminarea acestor persoane,

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât romii, cu o populație estimată de 10-12 milioane în Europa, reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa;

B.

întrucât termenul „rom” este utilizat în prezenta rezoluție ca un termen generic, care include diferite grupuri înrudite din toată Europa, indiferent dacă sunt sedentare sau nu, cum ar fi romii, nomazii, sinti, manouche, kale, romanichel, băieșii, așkalii, „egiptenii”, yéniche, dom și lom, care pot fi diferite din punctul de vedere al culturii și al stilului de viață;

C.

întrucât atitudinile antițigănești – un tip aparte de rasism îndreptat împotriva romilor – reprezintă o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional alimentată de discriminări istorice, care se exprimă, printre altele, prin violență, discursuri instigatoare la ură, exploatare, stigmatizare și discriminare flagrantă;

D.

întrucât atitudinile antițigănești reprezintă una dintre principalele cauze ale discriminării și marginalizării suportate de-a lungul istoriei de romi în multe țări europene;

E.

întrucât mulți romi trăiesc în continuare în condiții extrem de precare și se confruntă cu niveluri extreme de excluziune socială și discriminare;

F.

întrucât situația romilor din Europa – care au făcut parte și în trecut din societate în multe țări europene, fără a avea nicio țară de origine, și și-au adus contribuția în Europa în calitate de cetățeni – este deosebită printre situațiile minorităților naționale din Europa, lucru ce justifică adoptarea unor măsuri specifice la nivel european; întrucât romii sunt parte integrantă a culturii și valorilor europene;

G.

întrucât femeile rome sunt adesea expuse discriminării multiple și intersecționale pe motive de gen și origine etnică și au un acces limitat la locuri de muncă, educație, sănătate, servicii sociale și la luarea deciziilor; întrucât discriminarea se poate produce în societatea majoritară, în contextul proliferării rasismului îndreptat împotriva romilor, însă și în cadrul comunităților de femei, din motive ce țin de genul acestora;

H.

întrucât Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a cerut statelor membre să adopte sau să dezvolte în continuare o abordare cuprinzătoare a integrării romilor și să aprobe un număr de obiective comune; întrucât Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 invită statele membre să ia măsuri de politică eficiente menite să asigure egalitatea de tratament și respectarea drepturilor fundamentale ale romilor, inclusiv accesul egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe;

I.

întrucât data de 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua internațională de comemorare a Holocaustului;

J.

întrucât, conform estimărilor, cel puțin 500 000 de romi au fost exterminați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora; întrucât în anumite țări a fost exterminată peste 80 % din populația de etnie romă; întrucât cel puțin 23 000 de romi au fost uciși prin gazare în Zigeunerlager (lagărul de țigani) de la Auschwitz-Birkenau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și întrucât într-o singură noapte, noaptea de 2 spre 3 august 1944, au fost uciși în lagărul respectiv 2 897 de romi, în majoritate femei, copii și vârstnici; întrucât, prin urmare, ziua de 2 august a fost aleasă de organizațiile romilor drept ziua de comemorare a victimelor de origine romă ale acestui genocid;

K.

întrucât genocidul săvârșit de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora asupra romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este un fapt în mare parte ignorat încă și, prin urmare, nerecunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în școli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale genocidului comis în cursul celui de-al Doilea Război Mondial;

L.

întrucât comemorarea crimelor împotriva umanității și a încălcărilor extrem de grave ale drepturilor omului este esențială pentru susținerea cauzelor păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa; întrucât genocidul romilor în Europa merită recunoaștere deplină, proporțional cu gravitatea crimelor regimului nazist și ale altor regimuri prevăzute să elimine fizic romii din Europa, precum și evreii și alte grupuri-țintă;

M.

întrucât recunoașterea și comemorarea genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt importante pentru asigurarea, atunci când este cazul, a unor despăgubiri pentru populația de etnie romă, pentru atrocitățile comise împotriva sa de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

N.

întrucât recunoașterea genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și stabilirea unei Zile europene de comemorare a acestuia ar constitui astfel o importantă etapă simbolică în combaterea atitudinilor antițigănești și ar contribui la cunoașterea generală a istoriei romilor în Europa,

1.

își exprimă îngrijorarea profundă legată de proliferarea atitudinilor antițigănești în Europa, proliferare exprimată, printre altele, prin retorica împotriva romilor și prin perpetrarea unor atacuri violente – inclusiv crime – împotriva romilor în Europa, fapte care sunt incompatibile cu normele și valorile Uniunii Europene și care constituie un obstacol major în calea integrării reușite a romilor în societate și a asigurării respectării depline a drepturilor omului în cazul lor;

2.

subliniază faptul că discriminarea și marginalizarea nu sunt cauzate de o slăbiciune inerentă a unui individ sau grup care suferă de pe urma unei astfel de discriminări și marginalizări, ci rezultă mai ales din nereușita societății majoritare de a recunoaște drepturile persoanelor și din incapacitatea de a pune la dispoziție structurile necesare pentru ca persoanele să poată revendica aceste drepturi;

3.

invită statele membre să pună efectiv în aplicare Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, pentru a preveni și a elimina discriminarea împotriva romilor, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și accesul la locuințe;

4.

subliniază necesitatea de a combate atitudinile antițigănești la toate nivelurile și prin toate mijloacele și subliniază că acest fenomen este o formă deosebit persistentă, violentă, recurentă și banală a rasismului; invită statele membre să consolideze în continuare combaterea atitudinilor antițigănești ca parte a strategiilor lor naționale de integrare a romilor, prin promovarea bunelor practici;

5.

salută implicarea comunităților de romi și a ONG-urilor în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și solicită implicarea în continuare a acestora în conceperea, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a acestor strategii;

6.

subliniază că este necesar ca măsurile specifice legate de drepturile femeilor și de integrarea principiului egalității între femei și bărbați să fie incluse în strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) și ca evaluarea și monitorizarea anuală să ia în considerare drepturile femeilor și perspectiva egalității de gen în fiecare secțiune a strategiilor naționale de integrare a romilor;

7.

invită statele membre și Comisia să considere copiii o prioritate în punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor și reiterează importanța promovării accesului egal la locuințe, asistență medicală, educație și condiții de trai demne pentru copiii romi;

8.

invită statele membre să pună în aplicare în mod eficient Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, pentru a combate cu succes atitudinile antițigănești, retorica și atacurile violente îndreptate împotriva romilor, precum și tolerarea, negarea și trivializarea grosolană a genocidului împotriva romilor;

9.

reamintește că romii sunt parte integrantă a culturii și valorilor comune ale Europei și, prin urmare, încurajează statele membre și alte țări europene să abordeze istoria romilor – în special genocidul romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – prin intermediul unui dialog cu cetățenii și tinerii;

10.

condamnă ferm și fără echivoc toate formele de rasism și discriminare la adresa romilor și subliniază necesitatea combaterii eficace a atitudinilor antițigănești, dacă se dorește ca măsurile adoptate în alte domenii să fie eficace;

11.

invită, în acest sens, Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod eficient respectarea de către statele membre a valorilor fundamentale ale UE; invită Comisia să asigure respectarea în toate statele membre a drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept, să monitorizeze în mod eficient și să evalueze respectarea acestor valori de statele membre și să reacționeze la orice încălcare sistemică care s-ar putea produce;

12.

recunoaște solemn, prin urmare, faptul istoric reprezentat de genocidul romilor, care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

13.

invită statele membre să recunoască oficial acest genocid și alte forme de persecuție a romilor, cum ar fi deportările și arestările care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

14.

declară că ar trebui să se consacre o zi europeană comemorării victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că această zi ar trebui să se numească Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Consiliului Europei, OSCE și Organizației Națiunilor Unite.

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/8

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0068 – C8-0058/2015),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1) (Regulamentul privind FEG),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12,

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

—

având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0124/2015),

A.

întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.

întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

C.

întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.

întrucât Franța a depus cererea EGF/2014/017 FR/Mory-Ducros pentru a obține o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a celor 2 513 de concedieri efectuate la Mory-Ducros SAS, întreprindere ce își desfășura activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 49 („Transporturi terestre și transporturi prin conducte”) a NACE a doua revizuire, concedierile având loc la 84 de unități din întreaga Franță continentală;

E.

întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul privind FEG,

1.

este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Franța are dreptul la o contribuție financiară în temeiul acestui regulament;

2.

constată că autoritățile franceze au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 6 octombrie 2014, iar evaluarea cererii a fost prezentată de Comisie la 23 februarie 2015; salută faptul că procesul de evaluare s-a desfășurat rapid, în mai puțin de cinci luni;

3.

constată că bugetul total este de 10 087 000 EUR, din care suma de 35 000 EUR este destinată controlului și certificării, și că contribuția financiară din partea FEG se ridică la 6 052 200 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din totalul costurilor;

4.

consideră că disponibilizările din cadrul Mory-Ducros SAS sunt legate de tendința generală de declin al producției fizice în Europa, care a dus la reducerea volumelor de mărfuri de transportat și a declanșat un război al prețurilor în sectorul transportului rutier de mărfuri, ce a avut drept consecință o deteriorare constantă a marjelor operaționale și o serie de pierderi pentru acest sector din Franța începând cu anul 2007; observă că acest lucru a fost urmat de un val de falimente, inclusiv cel al Mory-Ducros; conchide că aceste evenimente sunt legate în mod direct de criza financiară și economică mondială;

5.

subliniază că, conform înțelegerii care a urmat închiderii Mory-Ducros SAS, societatea nou-înființată MORY Global a preluat peste 50 de agenții din totalul de 84 și a reangajat 2 107 lucrători din totalul de 4 911, 2 804 lucrători fiind, prin urmare, disponibilizați;

6.

subliniază că peste 17 % dintre beneficiarii preconizați a face obiectul acțiunilor propuse aparțin grupei de vârstă 55-64 de ani și că participarea lor la măsurile de sprijin propuse i-ar ajuta să evite șomajul pe termen lung și excluziunea socială;

7.

observă că, până în prezent, sectorul „Transporturi terestre și transporturi prin conducte” a făcut obiectul unei alte cereri FEG (cererea EGF/2011/001 AT/Nieder- und Oberoesterreich), care s-a bazat, de asemenea, pe criza financiară și economică mondială;

8.

salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile franceze au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 24 februarie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

9.

observă că serviciile personalizate care urmează să fie oferite constau într-o singură acțiune ce urmează să fie implementată prin intermediul unui ghișeu unic („Cellule de reclassement”) administrată de trei agenții contractante; constată că Franța solicită finanțare de la FEG numai pentru ghișeul unic; se așteaptă ca autoritățile franceze și Comisia să respecte pe deplin principiul potrivit căruia plățile către agenții se vor face în tranșe și pe baza rezultatelor obținute;

10.

observă că cele trei agenții contractate să gestioneze „Cellule de reclassement” au fost selectate de administratorul judiciar în urma consultărilor cu reprezentanții lucrătorilor disponibilizați, obiectivul fiind să acopere Franța continentală în cea mai mare măsură posibilă și să asigure reintegrarea unui număr cât mai mare posibil de lucrători vizați;

11.

consideră că monitorizarea activității agențiilor prin intermediul rapoartelor scrise periodice asigură utilizarea corespunzătoare a finanțării FEG pentru a asigura participanților o traiectorie profesională personalizată, un număr suficient de oferte de locuri de muncă și consiliere pentru crearea de întreprinderi în cadrul sistemului ghișeului unic;

12.

reamintește faptul că finanțarea FEG trebuie să-i ajute pe lucrători să își găsească un nou loc de muncă prin intermediul formării profesionale, și în niciun caz nu trebuie să sprijine agențiile și costurile administrative ale acestora;

13.

constată că sarcina contractanților este de a asista și a îndruma lucrătorii disponibilizați și de a-i ajuta să găsească soluții care să le permită să rămână pe piața forței de muncă și să găsească noi locuri de muncă;

14.

consideră că lucrătorii care se încadrează în grupele de vârstă 55-64 de ani sunt expuși unui risc mai mare de șomaj prelungit și de excludere de pe piața muncii; prin urmare, consideră că lucrătorii în cauză au nevoi specifice în ceea ce privește oferirea unei abordări personalizate;

15.

reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la elaborarea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor și să se asigure compatibilitatea cu tranziția către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și sustenabilă;

16.

salută utilizarea Fondului social european pentru măsuri active suplimentare (de exemplu, cursurile de formare profesională cu durată mai lungă), care nu sunt incluse în cererea prezentată de Franța;

17.

regretă lipsa de fonduri pentru măsuri de comunicare și de promovare a FEG; consideră că publicitatea și informarea cu privire la aceste măsuri au un rol important nu numai pentru atragerea beneficiarilor, ci și pentru evidențierea măsurilor întreprinse de Uniune în domeniul social;

18.

se așteaptă ca autoritățile franceze să respecte dispozițiile Regulamentului privind FEG în ce privește furnizarea de informații și publicarea acțiunilor finanțate, în pofida faptului că acestea nu au solicitat finanțare pentru activități pregătitoare, gestionare, informare și publicitate;

19.

constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; subliniază că autoritățile franceze confirmă că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o evaluare comparativă a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

20.

salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului de a accelera eliberarea subvențiilor; atrage atenția asupra timpului limitat prevăzut de noul calendar și a posibilului impact asupra eficacității administrării dosarelor;

21.

aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

22.

încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

23.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/12

—

având în vedere proiectul Consiliului (05126/2015),

—

având în vedere articolul 160 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0025/2015),

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0066/2015),

1.

aprobă proiectul Consiliului astfel cum a fost modificat;

2.

invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial proiectul;

4.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/14

—

având în vedere proiectul Consiliului (05125/2015),

—

având în vedere articolul 150 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0026/2015),

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0065/2015),

1.

aprobă proiectul Consiliului;

2.

invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

6.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/15

—

având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (05479/2015),

—

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C8-0047/2015),

—

având în vedere rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective (1),

—

având în vedere articolul 86 și articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0125/2015),

1.

aprobă proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020, astfel cum este prezentat în anexa la prezenta rezoluție;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.