|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 59 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
||
|
|
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
|
REZOLUŢII |
|
|
|
Parlamentul European |
|
|
|
Marți, 10 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/01 |
||
|
2016/C 316/02 |
||
|
2016/C 316/03 |
||
|
|
Miercuri, 11 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/04 |
||
|
2016/C 316/05 |
||
|
2016/C 316/06 |
||
|
2016/C 316/07 |
||
|
2016/C 316/08 |
||
|
2016/C 316/09 |
||
|
2016/C 316/10 |
||
|
2016/C 316/11 |
||
|
2016/C 316/12 |
||
|
|
Joi, 12 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/13 |
||
|
2016/C 316/14 |
||
|
2016/C 316/15 |
||
|
2016/C 316/16 |
||
|
2016/C 316/17 |
||
|
2016/C 316/18 |
||
|
2016/C 316/19 |
||
|
2016/C 316/20 |
||
|
2016/C 316/21 |
||
|
2016/C 316/22 |
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Parlamentul European |
|
|
|
Miercuri, 11 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/23 |
||
|
2016/C 316/24 |
|
|
III Acte pregătitoare |
|
|
|
PARLAMENTUL EUROPEAN |
|
|
|
Marți, 10 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/25 |
||
|
2016/C 316/26 |
||
|
2016/C 316/27 |
||
|
2016/C 316/28 |
||
|
2016/C 316/29 |
||
|
2016/C 316/30 |
||
|
2016/C 316/31 |
||
|
2016/C 316/32 |
||
|
2016/C 316/33 |
||
|
|
Miercuri, 11 martie 2015 |
|
|
2016/C 316/34 |
||
|
2016/C 316/35 |
||
|
2016/C 316/36 |
||
|
2016/C 316/37 |
||
|
2016/C 316/38 |
||
|
2016/C 316/39 |
||
|
2016/C 316/40 |
|
Legenda simbolurilor utilizate
(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.) Amendamentele Parlamentului: părțile noi de text sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Părțile de text eliminate sunt indicate prin simbolul ▌ sau sunt tăiate. Înlocuirile sunt semnalate prin evidențierea cu caractere cursive aldine a textului nou și prin eliminarea sau tăierea textului înlocuit. |
|
RO |
|
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/1 |
PARLAMENTUL EUROPEAN
SESIUNEA 2014-2015
Ședința din 9 martie 2015
Procesele-verbale ale acestei sesiuni au fost publicate în JO C 132, 14.4.2016 .
SESIUNEA 2015-2016
Ședințele dintre 10 și 12 martie 2015
Procesele-verbale ale acestei sesiuni au fost publicate în JO C 132, 14.4.2016 .
TEXTE ADOPTATE
I Rezoluții, recomandări și avize
REZOLUŢII
Parlamentul European
Marți, 10 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/2 |
P8_TA(2015)0050
Egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013 (2014/2217(INI))
(2016/C 316/01)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
|
— |
având în vedere articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), |
|
— |
având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979, |
|
— |
având în vedere Convenția ONU din 1949 pentru suprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituției semenilor, |
|
— |
având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune din 15 septembrie 1995 adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă (1), |
|
— |
având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (2), |
|
— |
având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, din 13 decembrie 2006, și în special articolul 6 al acesteia referitor la femeile cu handicap, |
|
— |
având în vedere Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție (3), |
|
— |
având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (4), |
|
— |
având în vedere propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (Directiva privind femeile cu funcții de conducere (COM(2012)0614)), |
|
— |
având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), |
|
— |
având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) din 7 martie 2011 (5), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: O cartă a femeii” (COM(2010)0078), |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), |
|
— |
având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 16 septembrie 2013 intitulat „Evaluarea intermediară a Strategiei pentru egalitate între femei și bărbați (2010-2015)” (SWD(2013)0339), |
|
— |
având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 8 mai 2013 intitulat „Raport privind evoluția egalității între femei și bărbați în 2012” (SWD(2013)0171), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2013 intitulată „Către eliminarea mutilării genitale feminine” (COM(2013)0833), |
|
— |
având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) intitulat „Analiza implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE: violența împotriva femeilor – asistența pentru victime”, publicat în 2012, |
|
— |
având în vedere Concluziile Consiliului din 5-6 iunie 2014 privind „Prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv mutilarea genitală feminină”; |
|
— |
având în vedere rezoluția sa din 6 februarie 2014 referitoare la eliminarea mutilării genitale a femeilor (6), |
|
— |
având în vedere directivele europene adoptate începând cu 1975, cu privire la diferitele aspecte ale egalității de tratament între bărbați și femei (Directiva 2010/41/UE (7), Directiva 2010/18/UE (8), Directiva 2006/54/CE (9), Directiva 2004/113/CE (10), Directiva 92/85/CEE (11), Directiva 86/613/CEE (12) și Directiva 79/7/CEE (13)), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei, pentru muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală (14), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la impactul crizei economice asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor (15), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la mobilitatea educațională și ocupațională a femeilor în UE (16), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE (17), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la cea de-a 57-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului: eliminarea și prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor (18), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la condițiile de muncă ale femeilor din sectorul serviciilor (19), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală (20), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană – 2009 (21), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană – 2010 (22) și cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană – 2011 (23), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la femei și conducerea întreprinderilor (24), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2011 referitoare la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (25), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la sărăcia în rândul femeilor în Uniunea Europeană (26), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice și crizei financiare (27), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009 privind nediscriminarea pe criterii de sex și solidaritatea intergenerațională (28), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la exploatarea sexuală și prostituția – impactul acestora asupra egalității de gen (29), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 13 octombrie 2005 privind femeile și sărăcia în Uniunea Europeană (30), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor (31), |
|
— |
având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (Directiva privind concediul de maternitate (COM(2008)0637), |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 referitoare la egalitatea de gen în sport, |
|
— |
având în vedere Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (32), |
|
— |
având în vedere raportul intermediar al Comisiei privind obiectivele de la Barcelona, intitulat „Dezvoltarea unor facilități de îngrijire a copiilor pentru copiii mici din Europa pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii” din 3 iunie 2013, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei din septembrie 2014 intitulat „Date statistice referitoare la antreprenoriatul feminin în Europa”, |
|
— |
având în vedere studiul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) din martie 2014, intitulat „Violența împotriva femeilor: studiu la nivelul întregii UE”, care pentru prima dată oferă date cu privire la amploarea, natura și consecințele diferitelor forme de violență împotriva femeilor, precum și răspunsurile victimelor la incidentele violente și cunoașterea acestor drepturi de către femei, |
|
— |
având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la sănătatea publică și în special alineatul (7) care prevede că „acțiunea Uniunii respectă responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală”, |
|
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0015/2015), |
|
A. |
întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE, recunoscut în tratate începând cu Tratatul de la Roma din 1957 și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a adoptat numeroase texte pentru a asigura egalitatea de șanse și de tratament pentru bărbați și femei și combaterea tuturor formelor de discriminare pe motive de sex și că Uniunea și-a stabilit sarcina specifică de integrare a egalității de gen în toate activitățile, progresele înregistrate rămân insuficiente iar multe inegalități persistă încă; |
|
B. |
întrucât principiul egalității de tratament între femei și bărbați presupune absența oricărei discriminări, directă sau indirectă și în legătură cu maternitatea, paternitatea și împărțirea obligațiilor familiale; |
|
C. |
întrucât este esențial să se țină seama de formele de discriminare multiplă și intersecțională suferite de numeroase femei și fete din Europa (pe motive de dizabilitate, proveniență din familii de migranți, origine etnică, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, graviditate, statut locativ, nivel scăzut de educație, statut de victimă a violențelor), precum și de faptul că aceste condiții s-au înrăutățit în ultimii ani; |
|
D. |
întrucât Strategia Europa 2020 pentru transformarea Europei într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii include obiective ambițioase, cum ar fi o rată de ocupare de 75 % și reducerea cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială – obiective ce pot fi atinse numai dacă statele membre aplică politici inovatoare în favoarea unei veritabile egalități de gen; |
|
E. |
întrucât politicile de consolidare fiscală urmate de statele membre afectează mai ales sectorul public, unde femeile sunt mai numeroase și deci, sunt și cele mai afectate, situație care a determinat o dublă sancțiune, întrucât aceste politici conduc la o mai mare nesiguranță a locurilor de muncă, în special prin creșterea ocupării cu fracțiune de normă și a numărului de contracte temporare (32 % în rândul femeilor, comparativ cu 8,2 % în rândul bărbaților), precum și la o diminuare a salariilor; |
|
F. |
întrucât sărăcia și excluziunea afectează un număr mai mare de femei decât de bărbați, în special femeile în vârstă (care au o pensie medie mai mică cu 39 %) și mamele singure; întrucât, din motive care țin de viața familială, femeile lucrează mai des decât bărbații cu fracțiune de normă, cu un contract de muncă pe perioadă scurtă sau pe perioadă determinată și întrucât sărăcia femeilor se datorează în mare parte precarității locurilor lor de muncă; |
|
G. |
întrucât combaterea sărăciei constituie unul dintre cele cinci obiective măsurabile propuse pentru EU 2020; întrucât Orientarea integrată nr. 10 din cadrul Strategiei Europa 2020 (promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei) încurajează adoptarea de politici naționale de protejare a femeilor, în special, în fața riscului de sărăci, asigurând siguranța venitului pentru familiile monoparentale și femeile în vârstă; |
|
H. |
întrucât scăderea ratei natalității în UE a fost exacerbată de criză, dat fiind faptul că șomajul, situațiile precare și incertitudinea cu privire la viitor și la economie au determinat cuplurile și în special femeile mai tinere să amâne nașterea unui copil, consolidând astfel, și mai mult tendința de îmbătrânire populației în UE; |
|
I. |
întrucât actualul sistem de impozitare din unele state membre reflectă o concepție limitativă a familiei, avantajând familiile în care este angajată o numai unul dintre părinți astfel că, în multe cazuri, descurajează angajarea femeilor și nu oferă un sprijin suficient familiilor monoparentale, celor numeroase și celor care au persoane dependente în îngrijire; |
|
J. |
întrucât, deși femeile reprezintă aproape 60 % din absolvenții din UE, reprezentarea lor în pozițiile superioare din administrație și în cele decizionale este disproporționat de mică, iar proporția de femei în domeniile științifice și cele inginerești în UE este mai mică de 33 %, în timp ce femeile reprezintă aproape 80 % din forța de muncă în sănătate, educație și în sectoarele sociale; |
|
K. |
întrucât în câmpul muncii există o segregare orizontală puternică sau o divizare specifică de gen, aproape jumătate din femeile pe piața muncii fiind concentrate în 10 dintre cele 130 de ocupații enumerate în clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO) elaborată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), iar doar 16 % din lucrători au locuri de muncă în sectoare în care există o proporție egală a bărbaților și femeilor; |
|
L. |
întrucât rolul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă 99 % din întreprinderile europene și oferă două din trei locuri de muncă din sectorul privat, este crucial pentru realizarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât doar 31 % dintre antreprenorii din UE sunt femei; întrucât rata antreprenoriatului în rândul femeilor din UE este de 10 %, comparativ cu 19 % la nivelul bărbaților; întrucât este necesar să se promoveze și să se sprijine creșterea antreprenoriatului în rândul femeilor; |
|
M. |
întrucât aproximativ 42 % din cei implicați în mod regulat în agricultură în UE sunt femei, iar 3 din 10 ferme din Europa sunt conduse de femei; întrucât promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, asigurându-se totodată o mai mare participare a femeilor la viața economică și socială, în special în agricultură, trebuie să fie preocupări constante în Europa; |
|
N. |
întrucât rata de ocupare a femeilor este de 63 %; întrucât diferența de remunerare între bărbați și femei este de 16,4 %; întrucât 73 % dintre membrii parlamentelor naționale sunt bărbați iar femeile reprezintă 17,8 % dintre membrii consiliilor de administrație ale întreprinderilor mari, ele alocând un timp de trei ori mai mare decât bărbații pentru activitățile domestice (cum ar fi îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități sau alte treburi domestice); |
|
O. |
întrucât 37 % dintre membrii Parlamentul European nou ales, 9 din cei 28 de comisari noi și 7 din cei 28 de judecători de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sunt femei; |
|
P. |
întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subevaluată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, în special cele care locuiesc în zone rurale sau izolate și multe dintre acestea se dedică exclusiv muncii în gospodărie și îngrijirii copiilor; întrucât această situație conduce la o disparitate în ceea ce privește accesul la servicii publice (beneficii, pensii, concediu de maternitate, concediu medical, acces la securitate socială etc.); |
|
Q. |
întrucât, dacă se continuă tendința actuală, obiectivul de ocupare a forței de muncă feminină de 75 % ar fi îndeplinit în 2038, iar egalitatea de remunerare ar deveni realitate în 2084; întrucât paritatea în parlamentele naționale, în instituțiile europene și în consiliile de administrație ale întreprinderilor europene ar fi posibilă în 2034, iar pentru o repartiție egală a sarcinilor domestice ar trebui să așteptăm până în 2054; |
|
R. |
întrucât absența unei promovări a politicilor de conciliere a vieții profesionale cu viața privată, în general, precum și, în special, lipsa unor structuri de îngrijire a copiilor, a vârstnicilor și a altor persoane dependente reprezentă obstacole majore pentru independența economică a femeilor, ocuparea unor posturi de conducere, precum și pentru participarea egală a femeilor și a bărbaților pe piața muncii, inclusiv ca mijloc de prevenire și de reducere a sărăciei; |
|
S. |
întrucât împărțirea responsabilităților familiale și domestice între femei și bărbați, în special prin creșterea utilizării concediului parental și de paternitate, este o condiție indispensabilă pentru promovarea și realizarea egalității de gen; întrucât un sfert dintre statele membre nu oferă concediu de paternitate; |
|
T. |
întrucât rolurile de gen tradiționale și stereotipurile de gen continuă să aibă o influență mare asupra împărțirii rolurilor între femei și bărbați în gospodărie, la locul de muncă și în societate în general, limitând astfel, opțiunile de angajare a femeilor, precum și dezvoltarea lor personală și profesională, împiedicându-le să își valorifice la maximum potențialul ca persoane și ca actori economici; |
|
U. |
întrucât mass-media poate juca un rol important atât în diseminarea stereotipurilor, în degradarea imaginii femeilor și în sexualizarea excesivă a fetițelor, dar și în depășirea stereotipurilor de gen, în promovarea participării femeilor la procesul decizional și în promovarea egalității de gen; |
|
V. |
întrucât Consiliul nu a adoptat încă o poziție oficială, în urma adoptării a două rezoluții legislative ale Parlamentului European pe teme de o importanță capitală pentru egalitatea de gen – cea din 20 octombrie 2010 referitoare la propunerea de directivă privind concediul de maternitate și cea din 20 noiembrie 2013 referitoare la propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe; |
|
W. |
întrucât în raportul său privind aplicarea Directivei 2006/54/CE din 6 decembrie 2013, Comisia a pus în discuție alinierea legislației naționale din 26 state membre cu noile dispoziții ale directivei (33); |
|
X. |
întrucât, potrivit sondajului Agenției pentru drepturile fundamentale din martie 2014, una din trei femei în UE a fost agresată fizic și/sau sexual, în timp ce una din cinci a suferit violențe fizice după vârsta de 15 ani și aproape una din două femei a cunoscut violența psihologică; întrucât violența împotriva femeilor constituie o încălcare a drepturilor fundamentale cu posibile consecințe psihologice grave, care afectează toate straturile societății, indiferent de vârstă, nivel de educație, venituri, poziție socială și țară de proveniență sau reședință, și este una dintre infracțiunile cel mai puțin reclamate; întrucât violența împotriva femeilor este principalul obstacol în calea egalității dintre femei și bărbați; |
|
Y. |
întrucât violența împotriva femeilor și a fetelor pe internet este în creștere, iar comportamentul minorilor pe rețelele sociale în această privință este cu adevărat îngrijorător; |
|
Z. |
întrucât Strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane va lua sfârșit în 2016; întrucât, potrivit raportului Eurostat din 2014 privind traficul de ființe umane, marea majoritate (80 %) dintre victimele înregistrate ale traficului de ființe umane în UE sunt femei și fete; |
|
AA. |
întrucât șase state membre ale Uniunii Europene nu au semnat încă Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și numai opt state membre au ratificat-o; |
|
AB. |
întrucât colectarea de date comparabile și fiabile, defalcate pe gen este deosebit de importantă în contextul elaborării politicilor publice naționale și ale UE, mai ales în ceea ce privește violența împotriva femeilor; |
|
AC. |
întrucât femeile au probleme de sănătate specifice și constituie mai rar subiectul trialurilor clinice decât bărbații, iar aceste diferențe au implicații importante pentru sănătatea femeilor; |
|
AD. |
întrucât fetele și femeile, în special cele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, sunt mai puțin implicate decât băieții și bărbații în activitatea fizică și întrucât sportul este un mijloc de autoexprimare și împlinire, precum și o forță din perspectiva cetățeniei și a solidarității, iar practicarea regulată a unui sport îmbunătățește sănătatea fizică și mentală; întrucât violențele împotriva femeilor, aplicarea de stereotipuri, diferențele de remunerare și obstacolele în calea implicării femeilor în management se înregistrează și în domeniul sportului; |
|
AE. |
întrucât drepturile sexuale și reproductive sunt drepturi fundamentale ale omului și trebuie luate în considerare în cadrul programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății; |
|
AF. |
întrucât elaborarea și implementarea politicilor privind sănătatea sexuală și a reproducerii și a drepturilor aferente este de competența statelor membre; |
|
AG. |
întrucât raportul anual privind egalitatea între femei și bărbați, pregătit de Comisia Europeană, reprezintă un instrument de importanță capitală pentru a analiza evoluția situației femeilor în Europa, |
Egalitatea între femei și bărbați din perspectiva Strategiei Europa 2020
|
1. |
invită instituțiile UE și statele membre să integreze perspectiva de gen, drepturile femeilor și egalitatea de șanse în elaborarea politicilor și a procedurilor bugetare, precum și în aplicarea programelor și acțiunilor UE, prin măsuri proactive, în special în legătură cu pachete de stimulare a creșterii, efectuând punctual evaluări de impact din perspectiva genului; |
|
2. |
deplânge faptul că obiectivele Strategiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 vor fi în curând ratate, în special în ceea ce privește independența economică, parțial și datorită retragerii propunerii de Directivă privind concediul de maternitate; subliniază că, în același timp, diferențele economice dintre bărbați și femei au crescut treptat; |
|
3. |
invită Consiliul, Comisia și statele membre să integreze un pilon de gen în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a măsura progresele în reducerea diferențelor de gen în ocuparea forței de muncă și pentru a facilita transformarea măsurilor de politică din analiza anuală a creșterii în recomandări specifice fiecărei țări; |
|
4. |
invită Comisia și statele membre să elaboreze un plan general de investiții în infrastructura socială, întrucât s-a estimat că un plan de investiții cu o dimensiune de gen ar conduce la o creștere treptată a PIB-ului european cu 2,4 % mai mare până în 2018, decât fără acest plan de investiții; |
|
5. |
observă că participarea egală a bărbaților și a femeilor pe piața muncii ar putea mări în mod semnificativ potențialul economic al UE, confirmându-i totodată, caracterul echitabil și favorabil incluziunii; reamintește faptul că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare ar conduce la o creștere de 12,4 % a PIB pe cap de locuitor până în 2030; |
|
6. |
subliniază că este imperativă combaterea sărăciei în rândul femeilor, în special al femeilor în vârstă și al mamelor singure, dar și al femeilor care au fost victimele violenței de gen, femeilor cu dizabilități, femeilor migrante și cele care aparțin minorităților; invită, prin urmare, statele membre să implementeze strategii de incluziune mai eficiente și să utilizeze mai eficient resursele alocate politicilor sociale, în special Fondul social european și fondurile structurale; |
|
7. |
regretă că eficiența politicilor sociale de reducere a sărăciei a fost mult mai scăzută în 2012 comparativ cu 2005 (o scădere de aproximativ 50 %) în cazul gospodăriilor cu un singur adult, situație în care se află majoritar văduvele și mamele singure; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că eficiența politicilor sociale aplicate în unele state membre reprezintă doar o treime din media europeană; invită statele membre să consolideze politicile sociale care vizează în special șomerii, ca mijloc de combatere a creșterii sărăciei, în special în rândul femeilor; |
|
8. |
invită Consiliul și Comisia să se ocupe de dimensiunea de gen a sărăciei și a excluziunii sociale; regretă că recomandările specifice de țară adoptate până în prezent ca parte din ciclurile anuale ale semestrului european nu au fost aliniate suficient la obiectivele privind ocuparea forței de muncă și la obiectivele sociale ale Strategiei UE 2020; solicită ca recomandările specifice fiecărei țări să analizeze cauzele structurale ale sărăciei femeilor; |
|
9. |
invită Comisia și statele membre să aibă în vedere evoluția structurilor familiale atunci când elaborează politicile fiscale, în special prin sprijinirea financiară a familiilor monoparentale și a persoanelor vârstnice, prin credite fiscale sau prin ajutoare pentru îngrijirea sănătății; |
|
10. |
invită statele membre și Comisia să se asigure că egalitatea între femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen sunt luate în considerare în fondurile politicii de coeziune a UE și că sunt promovate în întreg procesul de pregătire și implementare a programelor sale, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și evaluarea; |
|
11. |
regretă că raportul anual a fost prezentat sub forma unui document de lucru anexat la raportul privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale și îndeamnă Comisia să confere acestui raport întreaga sa legitimitate politică, adoptându-l oficial și ca document de sine stătător; |
Egalitatea dintre femei și bărbați în ocuparea forței de muncă și în luarea deciziilor
|
12. |
subliniază necesitatea imperativă de a reduce diferențele de gen în salarizare și acordarea pensiilor, având în vedere și concentrația persistentă a femeilor în locurile de muncă cu fracțiune de normă, cele prost plătite și cele nesigure și asigurând facilități corespunzătoare de îngrijire a copiilor și a altor persoane dependente deplânge faptul că peste o treime dintre femeile care locuiesc în Uniunea Europeană nu primesc niciun tip de pensie; îndeamnă statele membre să garanteze aplicarea integrală a drepturilor care decurg din Directiva 2006/54/CE, inclusiv respectarea principiului egalității de remunerare și al transparenței salariale, și să își revizuiască legislația națională privind egalitatea de tratament pentru a o moderniza și simplifica; solicită Comisiei să continue să evalueze regulat transpunerea directivelor privind egalitatea de gen și invită Comisia să propună o reformare a Directivei 2006/54/CE, cât mai curând posibil, în conformitate cu articolul 32 și pe baza articolului 157 din TFUE, urmând recomandările detaliate prezentate în anexa la Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012; |
|
13. |
deplânge în cei mai fermi termeni faptul că femeile nu primesc același salariu în cazul în care ocupă aceleași locuri de muncă ca bărbații, sau de valoare egală și condamnă totodată segregarea orizontală și verticală; remarcă, de asemenea, faptul că marea majoritate a salariilor mici și aproape toate salariile foarte mici sunt acordate pentru munca cu fracțiune de normă și reamintește că aproximativ 80 % dintre salariații săraci sunt femei; subliniază că, în conformitate cu concluziile evaluării valorii adăugate europene, o scădere de un punct procentual a diferențelor de remunerare între bărbați și femei va produce o creștere economică de 0,1 %, ceea ce înseamnă că reducerea acestei diferențe este de o importanță crucială în contextul actual de recesiune economică; solicită, în consecință, statelor membre, angajatorilor și mișcărilor sindicale să elaboreze și să implementeze instrumente utile, specifice de evaluare a locului de muncă, pentru a facilita stabilirea muncii cu valoare egală și pentru a asigura astfel, remunerarea egală a femeilor și bărbaților; |
|
14. |
invită Comisia și statele membre să implementeze politici proactive vizând locuri de muncă de calitate pentru femei, pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020, prin combaterea stereotipurilor, a segregării profesionale verticale și orizontale, încurajând tranziția de la munca cu fracțiune de normă la cea cu normă întreagă, concentrându-se în special pe tinerii NEET (tinerii care nu sunt nici în sistemul educativ, nici în câmpul muncii); invită statele membre să stabilească obiective specifice privind ocuparea forței de muncă în cadrul programelor lor naționale de reformă, pentru a se asigura că femeile beneficiază de aceleași oportunități pe piața muncii ca și bărbații; |
|
15. |
solicită Comisiei și statelor membre să implementeze politici proactive care să încurajeze femeile să îmbrățișeze cariere în știință și care să promoveze, în special prin campanii de informare și de conștientizare, participarea femeilor la sectoarele de activitate considerate tipic „masculine”, în special sectorul științelor și al noilor tehnologii, pentru a profita din plin de capitalul uman pe care îl reprezintă femeile din Europa; insistă în special asupra noilor posibilități oferite de TIC și recomandă Comisiei să se asigure că perspectiva de gen este integral integrată în prioritatea care îi este acordată agendei digitale în următorii cinci ani; |
|
16. |
subliniază că independența financiară reprezintă un mijloc esențial de asigurare a egalității și că antreprenoriatul în rândul femeilor constituie un potențial subestimat și insuficient exploatat pentru creșterea economică și competitivitate în Uniunea Europeană; solicită, prin urmare, Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) să colecteze date mai multe și mai bune privind antreprenoriatul în rândul femeilor; invită statele membre, Comisia și alte structuri relevante, cum ar fi camerele de comerț și industrie să încurajeze, să promoveze și să sprijine antreprenoriatul în rândul femeilor prin facilitarea accesului la credite, reducerea birocrației și a altor obstacole pentru femeile care încep o afacere, integrând o perspectivă de gen în politicile lor în domeniu, promovând crearea unei platforme unice multilingve de date electronice și de schimb pentru antreprenoarele în domeniul social și sprijinind rețelele de mentorat la nivel regional și european; |
|
17. |
consideră că pentru a ajuta femeile să revină pe piața muncii este nevoie de o politică multidimensională (implicând formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și promovarea unei ocupări a forței de muncă mai stabile și a unor modele de muncă adaptate) și atrage atenția asupra prevalenței tot mai mari a orelor de lucru flexibile; subliniază că cea mai mare cerere de ore de muncă flexibile se înregistrează în rândul lucrătorilor cu fracțiune de normă, majoritatea acestora fiind femei; insistă, așadar, asupra necesității de a apăra dreptul la negociere colectivă deoarece acesta contribuie la combaterea discriminării, precum și apărarea și consolidarea drepturilor; |
|
18. |
subliniază că o mai mare flexibilitate a măsurilor privind munca mărește posibilitățile femeilor de a participa activ pe piața muncii, dar remarcă faptul că flexibilitatea poate avea și un impact negativ asupra salariilor și a pensiilor femeilor; subliniază, așadar, necesitatea formulării unor propuneri concrete în vederea reconcilierii vieții profesionale, a vieții private și vieții de familie, de asemenea, prin încurajarea împărțirii mai echilibrate a responsabilităților ocupaționale, familiale și sociale între bărbați și femei, în special în domeniul asistenței acordate persoanelor dependente și al îngrijirii copiilor; |
|
19. |
solicită statelor membre să includă, în cadrul programelor de dezvoltare rurală, strategii care stimulează crearea unor locuri de muncă pentru femei în zonele rurale, care să le garanteze pensii decente, politici care să favorizeze reprezentarea femeilor în forumurile politice, economice și sociale din acest sector și promovarea egalității de șanse în zonele rurale în conformitate cu multifuncționalitatea agriculturii; |
|
20. |
subliniază consensul din ce în ce mai mare la nivelul UE în ceea ce privește necesitatea de a promova egalitatea de gen, printre altele și prin participarea femeilor la luarea deciziilor economice și politice, având în vedere și că acest fapt reflectă în prezent un deficit democratic, ceea ce este o chestiune legată de drepturile fundamentale și de democrație; salută așadar, sistemul legislativ al parității și al cotelor de gen introdus în unele state membre și solicită Consiliului să adopte o poziție referitoare la propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă, pentru a accelera procesul legislativ; solicită Consiliului și Comisiei să adopte măsurile necesare pentru a încuraja statele membre să adopte măsurile necesare care să facă posibilă participarea de pe poziții egale a femeilor și a bărbaților la diferitele paliere decizionale; solicită instituțiilor UE să facă tot posibilul să garanteze egalitatea de gen în cadrul colegiului comisarilor și la nivelul funcțiilor înalte din cadrul instituțiilor, agențiilor, institutelor și organismelor comunitare; |
|
21. |
invită Comisia Europeană și statele membre să studieze posibilitatea de a include clauze de gen în procedurile de licitație în domeniul achizițiilor publice, pentru a încuraja întreprinderile să urmărească egalitatea de gen în rândurile lor; recunoaște că această idee nu poate fi dezvoltată decât în cadrul respectării legislației UE în domeniul concurenței; |
Reconcilierea vieții profesionale cu viața privată
|
22. |
felicită Suedia, Belgia, Franța, Slovenia, Danemarca și Regatul Unit pentru că au realizat obiectivele de la Barcelona și invită celelalte state membre să își continue eforturile; invită statele membre să depășească obiectivele de la Barcelona, adoptând o abordare mai sistematică și mai integrată în raport cu educația și serviciile de îngrijire preșcolară, între autoritățile naționale și locale, în special pentru copiii foarte mici cu vârsta sub trei ani; invită Comisia să continue să acorde sprijin financiar statelor membre pentru a le oferi sisteme de îngrijire, în special creșe, convenabile ca preț pentru părinți, inclusiv prin intermediul înființării acestor structuri la locul de muncă; întrucât concilierea proiectelor familiale cu viața privată și cu ambițiile profesionale nu poate fi realizată decât dacă persoanele în cauză au o adevărată libertate de alegere pe plan economic și social, dacă sunt sprijinite prin adoptarea unor decizii politice și economice la nivelul UE și național fără implicații negative, și dacă sunt disponibile infrastructurile necesare; solicită statelor membre să mărească bugetul destinat asistenței copiilor, în special prin extinderea rețelei publice de servicii de îngrijire de zi, de grădinițe și de servicii care oferă activități extracurriculare pentru copii; invită, de asemenea, Comisia să se ocupe de problema absenței structurilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile în recomandările specifice fiecărei țări; |
|
23. |
deplânge faptul că, în pofida finanțării UE disponibile (au fost alocate 3,2 miliarde de euro din fondurile structurale 2007-2013 pentru sprijinirea statelor membre în dezvoltarea de structuri pentru îngrijirea copiilor și promovarea locurilor de muncă pentru femei), unele state membre au efectuat reduceri bugetare care afectează disponibilitatea (ca urmare a închiderii unor creșe), calitatea (mai puțin personal decât este necesar) serviciilor de îngrijire a copiilor, făcându-le mai costisitoare; |
|
24. |
solicită Comisiei și statelor membre să instituie un concediu de paternitate remunerat, de cel puțin 10 zile lucrătoare, și să promoveze măsuri legislative și nelegislative, care să permită bărbaților, mai ales taților, să își exercite dreptul de a concilia activitatea profesională cu viața privată, în special prin promovarea concediului pentru creșterea copilului, care trebuie luat fie de mamă fie de tată, fără a putea fi transferat între cei doi părinți, până când copilul ajunge la o anumită vârstă; |
|
25. |
regretă blocajul Consiliului în legătură cu Directiva privind concediul de maternitate; îndeamnă statele membre să reia negocierile și își reafirmă voința de a coopera; |
|
26. |
solicită statelor membre să asigure servicii accesibile, flexibile, de calitate și cu un acces facil pentru îngrijirea persoanelor care nu se pot descurca singure în activitățile cotidiene din cauza lipsei unei autonomii funcționale suficiente, pentru a putea concilia viața profesională cu viața personală și cea de familie; |
Combaterea violenței față de femei
|
27. |
invită Comisia să încurajeze ratificările la nivel național și să lanseze procedura de aderare a UE la Convenția de la Istanbul, cât mai curând posibil; constată că aderarea imediată a tuturor statelor membre la Convenția de la Istanbul va contribui la elaborarea unei politici integrate și la promovarea cooperării internaționale în materie de combatere a oricărei forme de violență împotriva femeilor; |
|
28. |
reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta, în temeiul articolul 84 din TFUE, o propunere legislativă care să instituie măsuri de promovare și susținere a acțiunii statelor membre în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și a fetelor, sprijinind un cadru de politică cuprinzător și eficient privind violența de gen, punând accentul pe prevenirea, urmărirea penală a făptuitorilor, protejarea victimelor și oferirea unor servicii corespunzătoare și adecvate, precum și predând în școli chestiunile privitoare la egalitate și introducând pedepse pentru comportamentul discriminator și violent față de femei; invită, de asemenea, statele membre să acționeze sistematic în ceea ce privește încurajarea femeilor să raporteze actele de violență autorităților și educarea și formarea specialiștilor care se ocupă de victime; |
|
29. |
invită Comisia să se asigure că comunicarea sa privind eliminarea mutilării genitale feminine este implementată eficient și are resursele adecvate; |
|
30. |
solicită Consiliului să aplice „clauza pasarelă” și să adopte o decizie unanimă care să definească violența de gen ca unul dintre domeniile infracționale indicate la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care include deja traficul de ființe umane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor; |
|
31. |
invită Comisia Europeană să reglementeze mai bine piața digitală cu scopul de a proteja femeile și fetele împotriva violenței pe internet; |
|
32. |
recomandă statelor membre ca în planurile lor de acțiune naționale vizând eliminarea violenței domestice să prevadă obligația de a sprijini femeile migrante fără forme legale în exact același mod ca și femeile cu ședere legală, fără nicio obligație de a raporta autorităților astfel de cazuri; |
|
33. |
recomandă statelor membre să își consolideze serviciile publice gratuite de sănătate pentru a sprijini toate femeile victime ale violențelor, inclusiv refugiatele, mărind capacitatea acestor servicii de a oferi asistență specializată femeilor de diferite naționalități, precum și femeilor cu dizabilități; |
|
34. |
reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a declara un An european pentru combaterea violenței împotriva femeilor în 2016, prin asigurarea unor resurse suficiente pentru campaniile de conștientizare; subliniază că, în acest sens, este necesar să se asigure formarea adecvată a autorităților și serviciilor interesate, precum și a agenților de poliție, medicilor, magistraților, avocaților, profesorilor și tuturor acelora care, prin funcția lor, ar putea acorda un ajutor femeilor care au fost victime ale violenței; |
|
35. |
solicită Comisiei ca, ținând seama de faptul că termenul pentru transpunerea Directivei 2011/99/UE privind ordinul european de protecție, de către statele membre expiră la 11 ianuarie 2015, să creeze un registru european al ordinelor europene de protecție; |
|
36. |
recunoaște că, în regiunile afectate de război, violența împotriva femeilor constituie o încălcare clară a drepturilor fundamentale ale acestora și un tratament degradant și umilitor aplicat femeilor; subliniază că egalitatea de gen este un factor esențial pentru instituirea păcii, fiind o expresie a necesității de a preveni, dar și de a combate acest tip de fenomene care afectează femeile; |
|
37. |
invită EIGE, FRA și Eurostat să continue să colecteze date comparabile, mai ales date armonizate privind violența, oferind astfel, statelor membre și Comisiei instrumentele necesare pentru elaborarea unor politici eficiente; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să își concentreze atenția asupra situației din statele membre cu privire la mecanismele instituționale pentru promovarea egalității de gen, astfel încât criza economică și reformele realizate cu această ocazie să nu afecteze respectivele mecanisme, având în vedere că fără astfel de mecanisme nu se poate transpune în practică prioritatea orizontală a egalității de gen în cadrul politicilor desfășurate, împreună cu mijloacele specifice de soluționare; |
|
38. |
solicită Comisiei să protejeze programul Daphne, atât la nivelul finanțării, cât și al vizibilității sale, în cadrul programului Drepturi și Cetățenie, pentru a se asigura că asociațiile care urmăresc combaterea violenței împotriva femeilor își continuă activitatea; |
|
39. |
solicită din nou Comisiei Europene să creeze un Observator european al violenței de gen (în cadrul actualului Institut european pentru egalitatea de gen), care să fie condus de un coordonator european în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și a fetelor; |
|
40. |
îndeamnă Comisia să condamne cu tărie campanile mass-media sau alte comunicări care ilustrează victimele violenței sexuale ca fiind responsabile pentru aceste acțiuni, întrucât aceste prezumții contravin tuturor principiilor de bază ale egalității de gen; |
Combaterea stereotipurilor de gen
|
41. |
subliniază rolul semnificativ pe care îl are educația în combaterea stereotipurilor de gen și pentru a pune capăt discriminărilor de gen; insistă asupra necesității de a include băieții și bărbații în promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen; solicită Comisiei să ia măsuri politice decisive pentru a combate stereotipurile de gen și propune statelor membre să facă campanii de conștientizare a egalității de drepturi și de oportunități între femei și bărbați în sistemele lor educaționale; |
|
42. |
solicită Consiliului și Comisiei Europene să adopte măsuri pentru ca platformele de comunicare socială să nu folosească limbajul într-un mod sexist, să se asigure că femeile participă activ și că sunt reprezentate în mod echilibrat, precum și să garanteze că există imagini variate ale ambelor sexe, care depășesc noțiunile generale de frumusețe și stereotipurile sexiste privind rolurile îndeplinite în diferite domenii ale vieții, în special în cazurile în care conținuturile vizează copii și tineri; |
|
43. |
invită statele membre și organismele de reglementare a mass-mediei de la nivel național să acorde atenție locului acordat femeilor în mass-media, în special în televiziune, din punct de vedere atât cantitativ, cât și calitativ, asigurând mai ales respectarea demnității femeilor, netransmiterea stereotipurilor de gen și neparticiparea la hipersexualizarea fetelor; |
|
44. |
solicită statelor membre, ca urmare a adoptării concluziilor Consiliului privind egalitatea de gen în sport, să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de sport pentru promovarea egalității de gen, în special prin definirea unor planuri de acțiune concrete vizând combaterea stereotipurilor și a violenței, favorizarea egalității între sportivii și sportivele profesioniste și promovarea sportului în rândul femeilor; |
Provocări la nivelul societății
|
45. |
subliniază că diverse studii arată că rata avorturilor este similară în țările în care procedura este legală și în cele în care este interzisă, fiind chiar mai mare în cele din urmă (Organizația mondială a sănătății, 2014); |
|
46. |
remarcă faptul că elaborarea și implementarea politicilor privind sănătatea sexuală și a reproducerii și a drepturilor aferente este de competența statelor membre; subliniază, însă, că UE poate contribui la promovarea celor mai bune practici în rândul statelor membre; |
|
47. |
insistă asupra faptului că femeile trebuie să aibă controlul asupra sănătății și drepturilor lor sexuale și reproductive, în special printr-un acces facil la contracepție și avort; sprijină așadar, măsurile și acțiunile menite să îmbunătățească accesul femeilor la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și informarea femeilor cu privire la drepturile lor și la serviciile disponibile; invită statele membre și Comisia să adopte măsuri și acțiuni prin care să facă bărbații conștienți de responsabilitățile lor în chestiunile sexuale și reproductive; |
|
48. |
subliniază importanța politicilor active de prevenire, educare și informare adresate adolescenților, tinerelor și adulților, asigurându-se că populația se bucură de o bună sănătate sexuală și reproductivă, evitând astfel bolile cu transmitere sexuală și sarcinile nedorite; |
|
49. |
invită statele membre ca, atunci când aplică Regulamentul (UE) nr. 536/2014 în cazul trialurilor clinice ale medicamentelor de uz uman, să asigure egalitatea reprezentării femeilor și a bărbaților, acordând o atenție deosebită transparenței în ceea ce privește structura de gen a participanților; invită Comisia, atunci când analizează punerea în aplicare corespunzătoare a acestui regulament, să monitorizeze în mod specific egalitatea între bărbați și femei; |
|
50. |
reamintește că la 22 ianuarie 2011 UE a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, potrivit căreia membrii semnatari se angajează să asigure și să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toate persoanele cu handicap, fără niciun fel de discriminare pe bază de handicap, și să se abțină de la orice act sau practică aflată în contradicție cu convenția; |
Egalitatea între femei și bărbați în relațiile externe ale UE
|
51. |
solicită Comisiei să promoveze ferm egalitatea de gen în cadrul relațiilor externe dintre Uniune și țările terțe, consolidând astfel, o abordare strategică globală în materie de egalitate; în acest context, este important, de asemenea, să se consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale și regionale în vederea promovării egalității de gen și a unei mai bune conștientizări a drepturilor femeilor; |
|
52. |
invită UE să combată politicile care stabilesc o dependență între membrii de familie în cadrul reîntregirii familiei și invită UE și statele sale membre să acorde femeilor migrante statut de rezident autonom, îndeosebi în cazurile de violență domestică; |
|
53. |
invită Comisia Europeană să garanteze introducerea egalității de gen și a drepturilor femeilor în toate acordurile de parteneriat cu țările terțe; |
o
o o
|
54. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre. |
(1) JO L 181, 29.6.2013, p. 4.
(2) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(3) JO L 338, 21.12.2011, p. 2.
(4) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(5) Concluziile Consiliului din 7 martie 2011.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0105.
(7) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(8) JO L 68, 18.3.2010, p. 13.
(9) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(10) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(11) JO L 348, 28.11.1992, p. 1.
(12) JO L 359, 19.12.1986, p. 56.
(13) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2013)0375.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2013)0073.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0247.
(17) Texte adoptate, P7_TA(2013)0074.
(18) Texte adoptate, P7_TA(2013)0045.
(19) JO C 353 E, 3.12.2013, p. 47.
(20) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.
(21) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.
(22) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.
(23) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.
(24) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 134.
(25) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 26.
(26) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 77.
(27) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 79.
(28) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 31.
(29) Texte adoptate, P7_TA(2014)0162.
(30) JO C 233 E, 28. 9.2006, p. 130.
(31) Texte adoptate, P7_TA(2014)0126.
(32) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(33) Raport privind aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă)(COM(2013)0861);
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/15 |
P8_TA(2015)0051
Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (2014/2158(INI))
(2016/C 316/02)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere raportul Comisiei din 6 mai 2014 privind politica în domeniul concurenței 2013 (COM(2014)0249) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2014)0148), |
|
— |
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 101-109, |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (1), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 169/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind aplicarea regulilor de concurență transporturilor feroviare, rutiere și pe căile navigabile interioare (2), |
|
— |
având în vedere Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului național în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptului concurenței al statelor membre și al Uniunii Europene (3), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 privind cuantificarea pagubelor în cadrul acțiunilor în despăgubire întemeiate pe încălcări ale articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (4), |
|
— |
având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 4 februarie 2011 intitulat „Consultarea publică: Către o abordare europeană coerentă în materie de recursuri colective” (SEC(2011)0173), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 intitulată „Către un cadru orizontal la nivel european pentru acțiunile colective” (COM(2013)0401), |
|
— |
având în vedere recomandarea Comisiei 2013/396/UE din 11 iunie 2013 privind principiile comune pentru mecanismele de recurs colectiv în acțiunile în încetare și în despăgubiri din statele membre în ceea ce privește încălcările drepturilor ce decurg din legislația Uniunii (5), |
|
— |
având în vedere studiul publicat în iunie 2012 de departamentul tematic din cadrul Direcției Generale Politici Interne intitulat „Acțiunile colective în cazul încălcărilor normelor antitrust”, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 publicată în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cauza AT.39740 – Google (6), |
|
— |
având în vedere angajamentele asumate de Comisie în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cauza COMP/39.398 – Visa MIF, |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (7) (Regulamentul CE privind concentrările economice), |
|
— |
având în vedere consultarea organizată de Comisie la 27 martie 2013 privind controlul exercitat de UE asupra concentrărilor economice – proiect de revizuire a procedurii simplificate și a regulamentului de punere în aplicare a Regulamentului privind concentrările economice, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2008 privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (8) (Comunicarea privind sectorul bancar), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2008 intitulată „Recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței” (Comunicarea privind recapitalizarea) (9), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2009 privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (10) (Comunicarea privind activele depreciate), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (11) (Comunicarea privind restructurarea), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2008 privind un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (12) (Cadrul temporar original), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 decembrie 2010 intitulată „Cadru temporar al Uniunii pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice” (13) (noul cadru temporar, care îl înlocuiește pe cel expirat la 31 decembrie 2010), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în legătură cu măsurile de sprijinire a băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”) (14), |
|
— |
având în vedere documentul elaborat de Comisie în atenția CEF referitor la revizuirea orientărilor privind ajutoarele de stat pentru restructurarea băncilor, |
|
— |
având în vedere studiul din iunie 2011 elaborat de departamentul pentru politici al Direcției Generale Politici Interne intitulat „Ajutoarele de stat – norme de criză pentru sectorul financiar și economia reală”, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (15), |
|
— |
având în vedere Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (16), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (2011)” (17), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general (18), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general (19), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 februarie 2012 intitulată „Modernizarea ajutoarelor de stat în UE” (COM(2012)0209), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la modernizarea ajutoarelor de stat (20), |
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 30 iulie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale și a Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători (COM(2012)0730), |
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei din 5 iulie 2012 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (COM(2012)0725), |
|
— |
având în vedere orientările Comisiei privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare (21), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la politica regională ca parte a unor sisteme mai ample de ajutoare de stat (22), |
|
— |
având în vedere Acordul-cadru din 20 octombrie 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (23) (denumit în continuare „acordul-cadru”) și mai ales punctele 9, 12, 15 și 16, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 22 februarie 2005 referitoare la cel de-al 23-lea raport al Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2003 (24), Rezoluția sa din 4 aprilie 2006 referitoare la raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2004 (25), Rezoluția sa din 19 iunie 2007 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2005 (26), Rezoluția sa din 10 martie 2009 referitoare la rapoartele privind politica în domeniul concurenței pentru anii 2006 și 2007 (27), Rezoluția sa din 9 martie 2010 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2008 (28), Rezoluția sa din 20 ianuarie 2011 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2009 (29), Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (30), Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (31) și Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (32), |
|
— |
având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 iunie 2013 intitulat „Către un control mai eficient al concentrărilor economice”, |
|
— |
având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Către un control mai eficient al concentrărilor economice”, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la acordurile de cooperare ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței – calea de urmat (33), |
|
— |
având în vedere declarația comisarului pentru concurență, Margrethe Vestager, din 6 noiembrie 2014, referitoare la anchetele privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal, |
|
— |
având în vedere Tabloul de bord în domeniul digital al Comisiei pentru anul 2014, |
|
— |
având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0019/2015), |
|
A. |
întrucât anumite sectoare ale pieței unice sunt în continuare separate de frontiere naționale și de bariere artificiale și, în același timp, practici îngrijorătoare, precum dumpingul social sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor structurale, ridică semne de întrebare și ar trebui soluționate, de asemenea, în cadrul politicii UE în domeniul concurenței; întrucât concurența nu funcționează la fel de eficient în toate statele membre; |
|
B. |
întrucât politica în domeniul concurenței constituie în sine un mijloc de protejare a democrației europene, în sensul că împiedică supraconcentrarea puterii economice și financiare în mâinile unui număr limitat de entități, ceea ce ar submina capacitatea autorităților politice europene de a acționa în condiții de independență față de importante grupuri industriale și bancare; |
|
C. |
întrucât o politică în domeniul concurenței bazată pe condiții echitabile în toate sectoarele constituie unul dintre fundamentele economiei sociale de piață din Europa și un instrument esențial pentru asigurarea funcționării unei piețe interne dinamice, eficiente, sustenabile și inovatoare, pentru impulsionarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și pentru a asigura competitivitatea pe scena mondială; întrucât, prin urmare, criza economică și financiară nu ar trebui să fie un pretext pentru o aplicare mai puțin strictă a normelor privind concurența; |
|
D. |
întrucât existența cartelurilor generează pierderi anuale de 181 până la 320 de miliarde EUR, echivalentul a aproximativ 3 % din PIB-ul UE; |
|
E. |
întrucât în perioada 2008-sfârșitul lui 2011 valoarea ajutoarelor de stat acordate băncilor în UE s-a ridicat la 1 600 de miliarde EUR; |
|
F. |
întrucât se estimează că evaziunea fiscală, frauda fiscală și paradisurile fiscale îi costă pe contribuabilii europeni 1 000 de miliarde EUR anual, denaturând concurența pe piața unică între societățile care plătesc și cele care nu plătesc impozite; |
|
G. |
întrucât cetățenii europeni doresc să li se pună la dispoziție servicii publice de înaltă calitate și la un preț accesibil; |
|
H. |
întrucât aplicarea strictă a principiilor dreptului concurenței este în primul rând în beneficiul consumatorilor, în timp ce lipsa concurenței duce alocarea neadecvată a resurselor și la scăderea productivității; |
|
I. |
întrucât, din punctul de vedere al costurilor în domeniul energiei, piața unică europeană se află într-o poziție mai precară decât cea din Statele Unite, cu o variație a prețurilor de 31 %, comparativ cu 22 % în Statele Unite; |
|
J. |
întrucât crearea unui „pașaport de administrare a pieței unice” ar reduce denaturarea concurenței și fragmentarea pieței unice, stimulând potențialul de creștere al economiei europene; |
|
K. |
întrucât dezvoltarea cu succes a IMM-urilor în condiții de concurență liberă reprezintă una dintre condițiile prealabile cele mai importante pentru crearea de locuri de muncă, creștere durabilă, inovare și investiții; întrucât, în multe state membre, IMM-urile – care reprezintă 98 % din întreprinderile din UE – sunt afectate de o criză severă a împrumuturilor; |
|
L. |
întrucât libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor este esențială pentru creșterea economică; întrucât protecționismul poate limita perspectivele de creștere pe termen lung ale industriilor naționale; |
|
M. |
întrucât durata de funcționare a cartelurilor care au fost descoperite variază între șase și 14 ani de la înființare, ceea ce afectează economia și reprezintă o sarcină mai mare pentru clienți și, în final, pentru consumatori; |
|
N. |
întrucât brevetul unitar al UE reprezintă un pas înainte în procesul de finalizare a pieței unice și toate statele membre ar trebui să participe la acesta; |
|
O. |
întrucât, în urma publicării așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, se impune o anchetă independentă și riguroasă a practicilor decizionale ale statelor membre în domeniul fiscal, precum și a conformității acestora cu normele Uniunii Europene privind controlul ajutoarelor de stat; întrucât independența DG Concurență este deosebit de importantă pentru realizarea cu succes a acestui lucru și îndeplinirea celorlalte obiective ale sale, |
Observații generale
|
1. |
salută faptul că dimensiunea economică a UE este stabilită în tratate ca fiind o „economie de piață deschisă, în care concurența este liberă”; subliniază faptul că, pentru atingerea obiectivelor ambițioase în materie de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate globală a economiei europene, este necesară o abordare consolidată privind promovarea concurenței, întrucât concurența sustenabilă și eficace este cea care stimulează investițiile și beneficiile pentru utilizatorii finali și pune în mișcare economia; subliniază rolul esențial al aplicării politicii în domeniul concurenței pentru crearea unor condiții de concurență echitabile, care să favorizeze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă și investițiile pentru toți actorii de pe piața unică și la nivelul tuturor modelelor de afaceri, inclusiv al IMM-urilor, respectând pe deplin diversitățile naționale; solicită Comisiei să consolideze normele antitrust și normele privind ajutoarele de stat și controlul concentrărilor economice în vederea realizării unei piețe interne funcționale și a progresului social; |
|
2. |
consideră că asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din cadrul pieței interne depinde și de combaterea dumpingului social și de punerea în aplicare a legislației europene în domeniul social și al mediului; solicită Comisiei să țină cont de impactul intervențiilor sale la nivel social și asupra forței de muncă în domeniul ajutoarelor de stat, în special în regiunile cu un nivel ridicat al șomajului, integrând această analiză în deciziile sale; |
|
3. |
subliniază necesitatea de a lua măsuri corespunzătoare în domeniul concurenței și al fiscalității pentru a ajuta grupurile industriale și IMM-urile europene să facă față globalizării; |
|
4. |
invită Comisia să identifice posibilele dezechilibre dintre statele membre care ar putea denatura concurența, precum și cauzele acestora și impactul lor economic; |
|
5. |
subliniază faptul că politica în domeniul concurenței joacă un rol-cheie în consolidarea abordării globale a pieței unice în vederea soluționării dificultăților cu care se confruntă Europa în domeniul economic, social și al mediului; invită Comisia să respecte efectiv nevoile cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor prin plasarea preocupărilor acestora în centrul procesului decizional, astfel încât propunerile privind politicile în domeniul concurenței să poată aduce o valoare adăugată cetățenilor europeni; |
|
6. |
reiterează faptul că Comisia ar trebui să aibă în vedere realocarea către DG Concurență a resurselor de la liniile bugetare caduce sau insuficient utilizate; atrage atenția asupra faptului că Comisiei trebuie să i se pună la dispoziție resursele umane adecvate pentru a-și extinde și aprofunda în mod semnificativ anchetele privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal, cum ar fi, de exemplu, deciziile fiscale și evaziunea fiscală, astfel încât să se poată lua măsuri suficient de proactive în domeniul concurenței; consideră că Comisia trebuie să dispună, de asemenea, de resurse juridice de calitate pentru a identifica în continuare decalajele care ne-au fost aduse la cunoștință odată cu scoaterea la iveală a regimurilor fiscale specifice practicate de diferite state membre; recomandă, în special, în lumina dezvăluirilor LuxLeaks, consolidarea Unității privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal din cadrul DG Concurență; |
|
7. |
așteaptă publicarea iminentă a exercițiului de analiză al Comisiei realizat la zece ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurență și solicită Comisiei să implice Parlamentul European în toate inițiativele ulterioare; invită Comisia să ia măsuri adecvate pentru a alinia regulamentul la noua situație juridică, în special ca urmare a adoptării Directivei privind acțiunile în despăgubire; |
|
8. |
reamintește Comisiei că în special independența autorităților naționale în domeniul concurenței ar trebui să fie monitorizată îndeaproape; |
|
9. |
subliniază faptul că instrumentele politicii în domeniul concurenței nu trebuie să fie utilizate abuziv ca mijloc de punere în aplicare a măsurilor fiscale; îndeamnă Comisia să își precizeze în mod clar preocupările în domeniul fiscalității; |
|
10. |
consideră că principiile fundamentale și principalele orientări în domeniul politicii concurenței ar trebui pe viitor să fie elaborate și adoptate în strânsă colaborare cu Parlamentul European, pentru a crește legitimitatea democratică a autorității în domeniul concurenței; |
|
11. |
salută abordarea comună adoptată în procesul de modernizare a ajutoarelor de stat, cu scopul de a promova o mai mare eficiență a cheltuielilor publice în contextul unor marje bugetare reduse, în special în statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză; |
|
12. |
recunoaște faptul că o implementare eficientă a politicii în domeniul concurenței necesită o interpretare judiciară coerentă și consecventă; |
|
13. |
ia act de faptul că Comisia Europeană se bazează din ce în ce mai mult pe decizii privind asumarea angajamentelor; consideră, cu toate acestea, că este nevoie ca fondul afirmațiilor să aibă un grad mai mare de transparență și să se creeze un număr mai mare de precedente juridice; este de părere că acest lucru se aplică în special situațiilor în care sunt abordate probleme ale legilor antitrust în domenii noi, precum piețele de produse digitale, în care întreprinderilor ar putea să li se pară dificil de evaluat dacă un anumit comportament reprezintă o încălcare a normelor de concurență; |
|
14. |
consideră că, pentru a asigura mai multă transparență și pentru a elimina o parte din dezavantajele deciziilor privind asumarea angajamentelor, menținând totodată principalele beneficii ale acestora, obiecțiile transmise de Comisia Europeană inculpaților ar trebuie publicate; |
Ajutoarele de stat și serviciile de interes economic general (SIEG)
|
15. |
constată că serviciile de interes economic general reprezintă un procent important din totalul serviciilor furnizate în statele membre și susține că, dacă acestea sunt furnizate într-un mod mai eficient (față de restul serviciilor), se pot realiza câștiguri importante; reafirmă importanța clasificării SIEG drept servicii universal accesibile având o importanță vitală pentru cetățenii europeni, de la asistența medicală la securitatea socială și la asigurarea de locuințe, subliniind totodată responsabilitatea Comisiei de a asigura compatibilitatea compensațiilor acordate pentru SIEG cu normele UE privind ajutoarele de stat; |
|
16. |
reiterează faptul că fondurile structurale ale UE nu pot fi utilizate în așa fel încât să sprijine în mod direct sau indirect delocalizarea serviciilor sau a activităților de producție în alte state membre; |
|
17. |
consideră că ar trebui cercetate cu mai multă atenție cluburile sportive (în special cele din domeniul fotbalului) care au datorii de milioane la asigurările sociale, neachitate sau a căror achitare nu le-a fost solicitată de către administrațiile publice, întrucât această situație ar putea reprezenta în realitate un ajutor de stat; |
|
18. |
subliniază oportunitatea de a evalua efectele cumulate ale impozitului pe profit și ale ajutoarelor de stat; |
Normele antitrust și cartelurile
|
19. |
solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a prezentei directive de către statele membre și să asigure aplicarea uniformă a normelor în întreaga Uniune Europeană; |
|
20. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că amenzile se pot dovedi a nu fi suficient de eficiente dacă sunt utilizate drept unică sancțiune posibilă; solicită din nou elaborarea unor instrumente mai sofisticate pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemului de sancțiuni; invită din nou Comisia să aibă în vedere o reexaminare generală a Orientărilor sale din 2006 privind amenzile și solicită ca aceste orientări să fie integrate în Regulamentul (CE) nr. 1/2003; invită Comisia să evalueze posibilitatea suplimentării amenzilor acordate cartelurilor cu sancțiuni individuale, cum ar fi amenzile individuale și demiterea directorilor; invită Comisia să asigure că întreprinderile care încalcă legea nu suferă repercusiuni negative care ar depăși măsurile compensatorii proporționale cu infracțiunea săvârșită; |
|
21. |
invită Comisia să înființeze comitete de lucru speciale, la nivel transversal între direcțiile generale, care să monitorizeze sectoarele ale căror caracteristici structurale (precum obstacole importante la intrare sau costurile ridicate asociate schimbării clienților) sporesc probabilitatea încălcării legislației antitrust; |
|
22. |
solicită Comisiei să contribuie la crearea unui mecanism instituțional care să garanteze că, ori de câte ori o autoritate națională ia o decizie în domeniul antitrust, se efectuează o verificare automată în cadrul căreia Comisia analizează dacă situații similare afectează și alte piețe geografice din Europa unde își desfășoară activitatea întreprinderile sancționate; |
|
23. |
sprijină cooperarea în curs în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC), care permite coerența la nivelul UE în aplicarea la nivel de stat a normelor de concurență și încurajează dezvoltarea în continuare a acesteia; |
|
24. |
invită Comisia să stabilească orientări clare privind calendarele și termenele-limită pentru accelerarea procesului de anchetare și evitarea prelungirilor nejustificate; solicită drepturi formale pentru toate victimele și părțile implicate în cazuri de încălcare a normelor antitrust și în cazuri de cartel, punând un accent corespunzător pe principiul prezumției de nevinovăție; |
|
25. |
invită Comisia să prezinte o evaluare juridică și economică cuprinzătoare a cazurilor de încălcare a normelor antitrust și a celor privind cartelurile, în special pe piețele cu o evoluție rapidă, pentru o bună înțelegere a structurii și a tendințelor pieței în vederea luării măsurilor ce se impun pentru protejarea consumatorilor; |
|
26. |
constată că politica în domeniul concurenței ar trebui să se axeze în special pe protejarea consumatorilor, pe îmbunătățirea bunăstării consumatorilor și pe stimularea inovării și a creșterii economice; |
|
27. |
solicită, în acest context, precizarea condițiilor în care societățile-mamă care exercită un grad de influență asupra unei filiale pot răspunde în solidar pentru încălcarea normelor antitrust de către filiala lor, chiar dacă nu au avut o implicare directă; |
|
28. |
reafirmă, în ceea ce privește precedentele, necesitatea stabilirii unei legături clare între încălcarea investigată și încălcările precedente săvârșite de compania în cauză; |
|
29. |
observă că a crescut numărul de cereri de reducere a amenzii ca urmare a incapacității de plată, în special din partea „întreprinderilor monoprodus” și a IMM-urilor; subliniază necesitatea de a revizui orientările referitoare la stabilirea amenzilor pentru a se ține seama de situațiile speciale ale „întreprinderilor monoprodus” și ale IMM-urilor; |
|
30. |
consideră că o poziție dominantă pe piață obținută prin creștere, inovare și succes nu constituie în sine o problemă de concurență; consideră însă că abuzul de poziție dominantă este o problemă gravă de concurență; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze în continuare imparțialitatea și obiectivitatea procedurilor în domeniul concurenței; |
|
31. |
solicită Comisiei să abordeze cu determinare toate problemele identificate în anchetele antitrust în curs, precum și luarea tuturor măsurilor necesare pentru a pune capăt practicilor dăunătoare și pentru a restabili concurența loială; |
Controlul concentrărilor economice
|
32. |
este de acord că, pentru punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței, controlul concentrărilor economice reprezintă un instrument important, deoarece contribuie la menținerea presiunii concurențiale asupra participanților pe piață; |
|
33. |
solicită Comisiei să fie atentă la cazurile în care, imediat după finalizarea unei concentrări economice, prețurile de vânzare cresc sau calitatea unui produs scade semnificativ; |
|
34. |
salută propunerea Comisiei privind „simplificarea concentrărilor economice” din 5 decembrie 2013 și propunerile din cea mai recentă carte albă (34) a acesteia, însă solicită clarificarea definițiilor conceptelor de cotă de piață, de putere de piață și de definire a pieței; |
|
35. |
subliniază necesitatea de a verifica dacă practicile actuale ale controlului concentrărilor economice au în vedere internaționalizarea piețelor, mai ales în ceea ce privește definirea geografică a piețelor; consideră că Comisia ar trebui să aibă în vedere rezultatele unei astfel de verificări în cadrul revizuirii normelor privind controlul concentrărilor economice; |
|
36. |
invită Comisia să evalueze cu atenție dacă există într-adevăr lacune legislative în ceea ce privește competența Comisiei de a evalua participanții minoritari nesupuși controlului; |
Evoluțiile sectoriale
Energia și mediul
|
37. |
subliniază importanța accesibilității, sustenabilității și securității aprovizionării cu energie, care sunt fundamentale pentru economia europeană și competitivitatea acesteia; consideră că politica în domeniul concurenței ar trebui să țină cont de acest obiectiv triplu atunci când abordează actuala fragmentare a pieței, când asigură o punere în aplicare corectă și la timp a celui de al treilea pachet legislativ de liberalizare pentru gaz și energie, când încurajează separarea serviciilor angro de cele cu amănuntul pentru a împiedica practicile anticoncurențiale și când contribuie la furnizarea de energie accesibilă pentru gospodării și întreprinderi; ia act de faptul că noile „Orientări ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energia” ar putea să restrângă unele tentative ale statelor membre de promovare a energiei din surse regenerabile; subliniază că reglementarea ajutoarelor de stat pentru sursele sustenabile de energie trebuie să aibă loc într-o măsură cât mai mare în același spirit ca în orice alt domeniu, ținând cont de obiectivele UE pentru 2030 privind clima și energia, precum și de diversitatea situațiilor de la nivel național; |
|
38. |
subliniază importanța evitării practicilor monopoliste în vederea realizării unei piețe europene a energiei pe deplin echitabile și competitive; în acest sens, solicită eliminarea furnizorilor monopoliști și a practicilor discriminatorii în ceea ce privește utilizatorii; consideră că piața europeană a gazelor ar trebui să evolueze către o uniune energetică, cu prețuri echitabile și stabile, îmbunătățindu-și diversificarea surselor de energie și accesul la infrastructuri strategice; |
|
39. |
solicită Comisiei să cerceteze și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că operatorii de sisteme de transport (OST) pun toate liniile de interconexiune existente la dispoziția pieței de energie, în vederea ameliorării funcționalității pieței interne de energie electrică și a susținerii îndeplinirii obiectivelor UE privind clima și energia pentru 2030, cu costuri socioeconomice minime la nivelul Uniunii Europene; |
|
40. |
îndeamnă Comisia să prevadă raportarea rezervelor de combustibil fosil și a emisiilor potențiale de CO2 ale întreprinderilor cotate la bursă și a celor care solicită cotarea la bursă pe piața unică, precum și să realizeze o raportare agregată corectă și fiabilă privind aspectele de mediu și să publice nivelurile de rezerve și de emisii utilizând orientările contabile adecvate, deoarece acest lucru este esențial pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața investițiilor durabile; |
|
41. |
solicită Comisiei să analizeze măsura în care concentrarea furnizorilor de materii prime esențiale poate crea condiții inechitabile și poate fi nocivă pentru activitatea sectoarelor clienți și pentru o economie mai eficientă din punctul de vedere al protecției mediului; consideră că o parte dintre aceste materii sunt deosebit de importante pentru implementarea unor tehnologii și inovații eficiente sub aspectul protecției mediului, necesare pentru atingerea obiectivelor de natură ecologică; |
|
42. |
reiterează faptul că politica privind concurența ar trebui să contribuie la promovarea transparenței, a standardelor deschise și a interoperabilității, în vederea prevenirii blocajelor tehnologice exercitate asupra consumatorilor și clienților de către oricare dintre participanții la piața de energie; îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelul concurenței, având în vedere faptul că cei mai mari trei actori încă reprezintă aproximativ 75 % (energie electrică) și peste 60 % (gaz) din piață, în ciuda deschiderii treptate a piețelor la mijlocul anilor '90; invită Comisia să asigure o concurență corespunzătoare pe piața energiei, pentru a îmbunătăți sprijinul acordat de stat inovării și accesul la sursele regenerabile de energie; |
|
43. |
solicită Comisiei să se asigure că regulamentele și directivele din sectorul energetic sunt transpuse și aplicate corect în toate statele membre; solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită cazurilor în care prețurile depășesc media UE, întrucât prețurile mari denaturează concurența și afectează consumatorii; |
Sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și al mijloacelor de informare
|
44. |
consideră că piața unică digitală trebuie să constituie punctul central al eforturilor UE în realizarea obiectivelor legate de crearea de locuri de muncă, de creșterea economică și de investiții; recunoaște rolul politicii în domeniul concurenței pentru realizarea pieței unice digitale; consideră că cadrul legislativ al UE trebuie să se adapteze rapid la evoluțiile de pe piață; solicită Comisiei să reexamineze gradul de adecvare pentru era digitală a instrumentelor disponibile în domeniul dreptului concurenței; consideră că prioritățile stabilite în raportul intitulat „Prioritățile în vederea realizării unei piețe unice digitale în regiunea Mării Baltice” ar putea să devină ambiții pentru întreaga UE; |
|
45. |
salută anunțul comisarului pentru concurență potrivit căruia Comisia Europeană va cerceta în continuare practicile Google din sectorul comunicațiilor mobile și de pe piața digitală în general; regretă că, în ciuda celor patru ani de investigații și a celor trei seturi de propuneri de angajament, Comisia nu a obținut niciun rezultat palpabil în ceea ce privește principala preocupare în materie de concurență din ancheta sa antitrust împotriva Google, și anume tratamentul preferențial acordat de Google propriilor servicii la afișarea rezultatelor căutărilor; subliniază că este necesar ca Comisia să soluționeze urgent cazul Google, pentru a asigura condiții de concurență echitabile dacă dorește ca strategia sa pentru agenda digitală să fie în continuare credibilă; îndeamnă Comisia să acționeze decisiv în legătură cu toate aspectele problematice care au fost identificate, să ia măsuri ferme pe baza principiului nediscriminării împotriva încălcărilor normelor de concurență de pe piețele digitale dinamice și cu evoluție rapidă cum sunt piețele căutărilor de publicitate online și să găsească o soluție pe termen lung pentru o structură de căutare pe internet echilibrată, echitabilă și deschisă; |
|
46. |
invită Comisia să se axeze pe mobilizarea instrumentelor de politică din domeniul concurenței și pe expertiza de piață, pentru ca acestea să contribuie, în mod corespunzător, la agenda privind creșterea și locurile de muncă, inclusiv în domeniul pieței unice digitale; în acest context, consideră important să se continue dezvoltarea unei abordări economice și a unei abordări juridice a evaluării chestiunilor legate de concurență și să se îmbunătățească monitorizarea pieței pentru a sprijini activitățile mai extinse ale Comisiei; |
|
47. |
subliniază faptul că, în domeniul serviciilor de internet în bandă largă de nouă generație, fostele monopoluri dețin o cotă de piață uluitoare de peste 80 %; reamintește că o concurență eficace este cel mai bun vector al unor investiții eficiente și asigură beneficii maxime pentru consumatori din punctul de vedere al opțiunilor, prețurilor și calității; prin urmare, solicită Comisiei să pună în aplicare în mod corespunzător normele Uniunii Europene privind concurența, atât ex post, cât și ex ante, cu scopul de a preveni un grad excesiv de concentrare a piețelor și abuzul de poziție dominantă, întrucât o presiune concurențială este fundamentală pentru a garanta că consumatorii pot obține beneficii maxime din servicii de calitate superioară la prețuri accesibile; |
|
48. |
subliniază faptul că este puțin probabil ca limitarea concurenței să conducă la creșterea investițiilor în domeniul serviciilor în bandă largă, chiar și în zonele îndepărtate, întrucât acoperirea integrală a serviciilor în bandă largă s-a realizat în Europa printr-un cadru de reglementare care a asigurat accesul la rețelele operatorilor care dețin o poziție dominantă; |
|
49. |
consideră că investițiile în infrastructura în bandă largă de nouă generație sunt în mod clar fundamentale pentru realizarea unei economii și a unei societăți digitale, însă, pentru maximizarea investițiilor, politicile din domeniul telecomunicațiilor ar trebui să le permită tuturor participanților să facă investiții eficiente, oferindu-le acces real la active de rețea ce nu pot fi reproduse, precum și la produse cu acces angro adaptate în acest scop; |
|
50. |
solicită Comisiei să adopte deciziile și propunerile sale de politică pe baza unei analize riguroase și imparțiale a unor seturi de date corecte, pertinente și independente; subliniază în special îndoielile legate de corectitudinea datelor prezentate privind performanțele deficitare ale Uniunii Europene în domeniul serviciilor în bandă largă de mare viteză, inclusiv în ceea ce privește vitezele de care beneficiază utilizatorii finali, investițiile în infrastructură și situația financiară a sectorului în cadrul unei comparații la nivel mondial; |
|
51. |
reamintește că neutralitatea rețelei are o importanță capitală pentru a asigura absența discriminării între serviciile de internet și garantarea deplină a concurenței; |
|
52. |
subliniază faptul că soluționarea fragmentării pieței unice digitale, inclusiv prin analizarea naturii barierelor existente în calea sectoarelor-cheie de pe această piață, garantarea unui internet deschis și consacrarea neutralității internetului în legislația UE, pentru a asigura că întregul trafic de pe internet este tratat în mod egal, fără discriminare, restricții sau interferențe, sunt esențiale pentru a stimula concurența și a impulsiona creșterea și competitivitatea și încrederea consumatorilor în sectorul digital; este de părere că standardele deschise și interoperabilitatea contribuie la concurența echitabilă; subliniază nevoia unei politici în domeniul concurenței care să rămână viabilă în timp și care să ia în considerare noi metode de vânzare online; |
|
53. |
subliniază că eforturile pentru stimularea unei concurențe libere și echitabile, inclusiv prin dezvoltarea pieței unice digitale, precum și alte aspecte ale sectorului serviciilor, ar trebui să acționeze în interesul consumatorilor și al IMM-urilor; reiterează faptul că astfel de eforturi vor consolida posibilitatea de a alege pentru consumatori și vor dezvolta un mediu în care IMM-urile și microîntreprinderile pot da dovadă de mai multă inovație și creativitate; consideră că adoptarea rapidă a unor măsuri de către organismele de reglementare și autoritățile de aplicare a legii pentru combaterea practicilor înșelătoare și neloiale este esențială pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniul concurenței; |
Consumul colaborativ
|
54. |
invită Comisia să analizeze modul în care intensificarea consumului colaborativ poate fi integrată în legislația europeană; consideră că o astfel de adaptare este necesară pentru a dispune de condiții competitive egale care să asigure o concurență echitabilă între toți participanții; |
|
55. |
consideră că societățile care activează în așa-numita economie bazată pe consumul colaborativ trebuie să plătească impozite și să respecte reglementările la fel ca întreprinderile tradiționale, deoarece contrariul nu numai că ar reprezenta o denaturare a concurenței, ci ar avea și consecințe fiscale negative pentru finanțele statelor membre; |
|
56. |
subliniază faptul că o analiză eficientă a comportamentului întreprinderilor care dețin poziții dominante, precum și o reacție rapidă în cazul abuzurilor sunt deosebit de importante, întrucât practicile ilegale pot provoca ieșirea timpurie de pe piață a concurenților inovatori și de mici dimensiuni; |
|
57. |
constată că absența reglementărilor în domeniul economiei bazate pe consumul colaborativ acordă unor întreprinderi un avantaj neloial, reducând, totodată, stimulentele pentru investiții în sectoarele vizate; |
Achiziții publice
|
58. |
invită statele membre să pună în aplicare la timp noile norme ale UE privind achizițiile publice, inclusiv dispozițiile privind criteriile legate de obiectul contractului, incluzând caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare, și cele privind guvernarea electronică, achizițiile publice electronice și împărțirea în loturi, pentru a stimula concurența echitabilă și a asigura ofertele cele mai avantajoase din punct de vedere economic pentru autoritățile publice; îndeamnă Comisia să asigure aplicarea deplină a acestor norme pentru a combate denaturarea concurenței provocată de aranjarea licitațiilor publice, abuzurile de poziție dominantă, discriminare și lipsa accesului pentru IMM-uri; invită Comisia să își stabilească acțiunile într-un cadru global, corelând politica Uniunii din domeniul concurenței în Europa cu promovarea deschiderii piețelor achizițiilor publice pentru furnizorii din afara UE; |
|
59. |
subliniază importanța unor orientări detaliate și clare ale Comisiei destinate întreprinderilor, în special IMM-urilor, și autorităților publice, care să le faciliteze interpretarea normelor recent adoptate privind achizițiile publice și, în special, a noilor flexibilități pe care acestea le oferă; |
|
60. |
invită Comisia să monitorizeze atent centralizarea achizițiilor pe piețele de achiziții publice pentru a evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și să mențină posibilitățile de acces la piață ale IMM-urilor în conformitate cu inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”); |
|
61. |
invită Comisia ca, atunci când realizează proceduri de achiziții publice prin intermediul direcțiilor sale generale și al agențiilor, să atribuie mai degrabă mai multe contracte de valoare mică și contracte de peste 193 000 EUR decât să recurgă aproape în exclusivitate la contractele-cadru, care constituie un obstacol în calea deschiderii pieței achizițiilor publice pentru IMM-urile europene, întrucât aduc beneficii numai societăților și consorțiilor mari situate în apropierea nucleelor decizionale; |
Serviciile financiare
|
62. |
solicită a patra oară consecutiv să se pună capăt cât mai curând regimului de acordare de ajutoare de stat pe timp de criză pentru sectorul bancar; admite faptul că Comunicarea Comisiei din august 2013 privind sectorul bancar nu este suficientă pentru a proteja contribuabilii europeni și pentru a limita sumele pe care băncile le pot primi sub formă de ajutoare; subliniază că ajutoarele de stat acordate sectorului bancar nu au dus nici la creșterea creditării, nici la restabilirea încrederii; îndeamnă Comisia să supravegheze îndeaproape sectorul bancar în vederea intensificării concurenței pe piețele bancare europene, maximizând astfel beneficiile pentru cetățenii Uniunii; subliniază că este important să se revină la aplicarea convențională a controlului ajutoarelor de stat, de îndată ce acest lucru este viabil pentru sectorul bancar; |
|
63. |
subliniază contribuția punerii în aplicare a politicii de combatere a cartelurilor la creșterea transparenței sectorului serviciilor financiare; |
|
64. |
regretă faptul că Comisia nu a luat nicio măsură împotriva abuzurilor comise în restructurarea băncilor private, inclusiv împotriva celor care i-au afectat pe micii deponenți și pe micii proprietari de instrumente financiare, precum acțiuni preferențiale, care, în numeroase cazuri, fuseseră comercializate fără respectarea deplină a legislației Uniunii Europene; |
|
65. |
solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape sectorul financiar, pentru a consolida concurența și protecția investitorilor și a consumatorilor pe piața europeană bancară și de investiții; constată că consolidarea din sectorul bancar a sporit cota de piață a mai multor instituții financiare, care au ajuns la un nivel superior celui dinaintea crizei, iar industria investițiilor financiare a crescut simultan, fără niciun beneficiu pentru economia reală în cadrul Uniunii; consideră că, pentru a se menține o piață unică pe deplin funcțională, participanții din industria financiară trebuie să beneficieze de condiții de concurență echitabile și trebuie luate măsuri pentru a se evita reducerea transparenței și dezvoltarea unor structuri de tip cartel; |
|
66. |
recunoaște rolul important pe care controlul ajutoarelor de stat l-a avut încă de la începutul crizei, ca mecanism de restructurare și rezoluție pentru băncile aflate în dificultate; |
|
67. |
consideră că, în timpul crizei, controlul ajutoarelor de stat ar trebui să se concentreze în egală măsură pe stabilizarea sistemului bancar și pe combaterea segmentării neloiale a condițiilor de acordare a creditelor și a discriminării de care suferă IMM-urile pe piața unică; |
|
68. |
consideră că Comisia ar trebui să aibă în vedere posibilitatea ca ajutoarele de stat pentru bănci să fie legate de condițiile de acordare de credite IMM-urilor; |
|
69. |
este de părere că normele bancare ar trebui să țină cont de faptul că instituțiile mici au mai puține resurse pentru a asigura conformitatea și, prin urmare, aceste norme ar trebui să fie cât mai simple, pentru a nu se crea distorsiuni în favoarea băncilor mari; |
|
70. |
îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape acele piețe din sectorul bancar caracterizate de un grad de concentrare ridicat sau în creștere, în special ca urmare a restructurării provocate de criză; reamintește că piețele oligopoliste sunt în special favorabile practicilor anticoncurențiale; este îngrijorat de faptul că această concentrare ar putea afecta în cele din urmă consumatorii; |
|
71. |
îndeamnă Comisia să se asigure că, înainte de a primi orice ajutor de stat, băncile își vând participațiile în alte societăți, reducând astfel povara suportată de contribuabili; |
|
72. |
consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită fragmentării pieței de plăți electronice cu cardul, inclusiv unor probleme precum imposibilitatea de a utiliza un anumit serviciu atunci când consumatorii se mută într-un alt stat membru; |
|
73. |
salută hotărârea CJUE din 11 septembrie 2014 privind comisioanele anticoncurențiale la cardurile de credit, precum și acțiunile încununate de succes ale Comisiei menite să garanteze că procesul de standardizare în sectorul plăților nu afectează intrarea pe piață și inovația; reiterează poziția Parlamentului conform căreia ar trebui introduse plafoane pentru comisioanele la plățile cu cardul în vederea reducerii costurilor inutile pentru consumatori; solicită, în acest context, Comisiei să accelereze procesul de cartografiere a activității de standardizare pentru plățile mobile, garantând, în același timp, că măsurile adoptate nu exclud noii participanți la piață și nici nu favorizează actorii dominanți, și că, pentru a facilita viitoarele evoluții tehnologice, cadrul reglementar este neutru sub aspect tehnologic; |
|
74. |
consideră că ar trebui monitorizate cu atenție externalitățile generate de evoluțiile acestui sector; își exprimă îngrijorarea cu privire la dezvoltarea unor standarde diferite la nivelul concurenților egali ca urmare a standardizării regulamentelor financiare; |
|
75. |
constată că începând din 2008 s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește reglementarea sectorului financiar; subliniază necesitatea de a soluționa problema instituțiilor financiare care sunt prea mari pentru a fi lăsate să eșueze („too big to fail”) și care, prin urmare, beneficiază în continuare de subvenții implicite; consideră că o analiză cuprinzătoare a aspectelor legate de concurență din noul regulament financiar al UE ar trebui inclusă în viitorul raport al ECON referitor la evaluarea impactului și la bilanțul legislației în materie de servicii financiare, pentru a asigura competitivitatea băncilor din UE cu instituțiile internaționale, în toate situațiile; |
Ajutoarele de stat în domeniul fiscal
|
76. |
se arată preocupat de posibilele practici fiscale ilegale ale societăților comerciale din statele membre și solicită Comisiei să își finalizeze cât mai curând posibil investigațiile privind deciziile fiscale aflate în curs de desfășurare, recurgând la toate dovezile de care dispune; solicită să se acorde prioritate investigațiilor referitoare la reducerea taxelor care ar putea constitui ajutoare de stat ilegale; subliniază faptul că o concurență fiscală echitabilă este esențială pentru integritatea pieței interne, pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a avea condiții de concurență echitabile; |
|
77. |
evidențiază publicarea așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație; salută angajamentul asumat de comisarul pentru concurență în vederea cercetării riguroase și independente a practicilor statelor membre în materie de decizii fiscale și a conformității acestora cu dreptul Uniunii din domeniul concurenței; observă că eludarea impozitelor de către unele întreprinderi denaturează concurența pe piața unică; încurajează Comisia să dea dovadă de vigilență în aplicarea normelor UE privind controlul ajutoarelor de stat; |
|
78. |
invită Președintele Comisiei să asigure independența anchetelor actuale și viitoare privind practicile statelor membre în materie de decizii fiscale, desfășurate sub supravegherea comisarului pentru concurență; insistă ca Parlamentul să fie informat cu privire la evoluția anchetelor, pentru a asigura că acestea se realizează în mod transparent și independent; solicită Comisiei să prezinte cât de curând posibil un raport privind constatările sale; reamintește angajamentul asumat de comisarul pentru concurență de a ține cont de implicațiile mai largi pentru concurență ale practicilor agresive de evaziune fiscală derulate de întreprinderi și încurajate de state și de a-și extinde investigația în cazul în care acest lucru este considerat necesar după colectarea faptelor; |
Industria agroalimentară
|
79. |
invită Comisia să analizeze, în viitoarea sa revizuire a reformei PAC, cofinanțarea pentru fondurile transferate, solicită simplificarea măsurilor vizând zonele de interes ecologic (ZIE) care se concentrează pe competitivitate și reexaminarea neutră din perspectiva concurenței a factorilor ZIE pentru culturile secundare și pentru culturile fixatoare de azot; |
|
80. |
invită Comisia, având în vedere recenta sa analiză privind impactul economic al comerțului modern cu amănuntul asupra selecției și a inovării în sectorul alimentar din UE, să ia în considerare potențialul impact al marilor magazine care domină piața într-o asemenea măsură încât puterea lor colectivă de cumpărare denaturează concurența dintre lanțurile de aprovizionare, atât în Europa, cât și în țările în curs de dezvoltare; |
Sectorul farmaceutic și sectorul serviciilor medicale
|
81. |
observă că acest sector este fragmentat din cauza reglementării de la nivel național; salută contribuția politicii UE în domeniul concurenței la eliminarea obstacolelor artificiale din calea accesului la piața din acest sector; |
|
82. |
solicită tratarea în regim special a produselor medicamentoase și a procedurilor medicale inovatoare la evaluarea situațiilor de stabilire temporară a prețurilor; |
|
83. |
constată că politica privind concurența poate contribui la îmbunătățirea accesului la produse farmaceutice generice; |
Serviciile de transport și serviciile poștale
|
84. |
invită Comisia și statele membre să asigure condiții de concurență echitabile care să permită existența unei concurențe libere, dar echitabile pentru toate modurile de transport; consideră însă că trebuie să se țină seama de multitudinea de dispoziții naționale specifice în domeniul transporturilor; subliniază faptul că sectorul transporturilor este o componentă esențială a infrastructurii, care garantează supraviețuirea și bunăstarea locuitorilor și a întreprinderilor din zonă, în special în regiunile subpopulate și în insulele periferice; |
|
85. |
invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta concurența echitabilă și o mai bună calitate a serviciilor în sectorul feroviar, precum și în gestionarea rețelelor portuare și de aeroporturi, în special în situațiile în care administrarea acestora este un monopol centralizat de stat; subliniază că concurența nu implică neapărat privatizarea serviciilor existente; invită, de asemenea, Comisia să asigure că transportatorii nu fac abuz de poziția lor dominantă în anumite aeroporturi; |
|
86. |
consideră că Comisia ar trebui să consolideze în continuare legăturile dintre politica privind concurența și politica din domeniul transporturilor, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea sectorului european al transporturilor, și să facă în continuare progrese în direcția realizării pieței unice a transporturilor; |
|
87. |
îndeamnă Comisia să finalizeze implementarea spațiului feroviar unic european, să asigure transparența deplină a fluxurilor monetare dintre administratorii infrastructurilor și întreprinderile feroviare și să verifice dacă în fiecare stat membru funcționează o autoritate de reglementare independentă și solidă; |
|
88. |
subliniază că piața unică a sectorului transportului feroviar de mărfuri este afectată de transpunerea incorectă sau incompletă a legislației UE în statele membre și de piedicile în calea mobilității transfrontaliere care dăunează concurenței și creșterii; solicită Comisiei să verifice dacă obstacolele tehnice sau cele de pe piață, care variază de la un stat membru la altul, cum ar fi ecartamentele, furnizarea de energie și sistemele de semnalizare, pot fi considerate drept încălcări ale normelor din domeniul concurenței; |
|
89. |
invită Comisia să ofere o prezentare justificată, în care să stabilească lista transportatorilor aerieni care beneficiază de avantaje în raport cu alți furnizori de servicii datorită unor condiții speciale sau prin presupuse abuzuri de poziție dominantă în anumite aeroporturi; |
|
90. |
își exprimă preocuparea cu privire la punerea în aplicare și implementarea cu întârziere de către statele membre a regulamentelor legate de transportul rutier internațional, ca de exemplu regulamentul privind cabotajul și timpul de odihnă în transportul rutier, precum și la potențialele practici de dumping social din cadrul serviciilor de transport în sens mai larg, și este de părere că aceste probleme ar trebui soluționate; |
|
91. |
salută inițiativa Comisiei care vizează societățile internaționale de închirieri de mașini și are drept scop stoparea practicilor care împiedică consumatorii să beneficieze de cele mai bune prețuri disponibile în funcție de țara lor de reședință; subliniază faptul că consumatorii nu ar trebui să fie împiedicați să beneficieze de cel mai bun preț disponibil la achiziționarea de bunuri sau servicii în interiorul pieței unice; |
|
92. |
invită Comisia să ia măsuri în vederea reducerii fragmentării în sectorul închirierilor de mașini, întrucât, în prezent, reglementările naționale măresc considerabil costul deplasărilor transfrontaliere, afectând astfel piața unică; |
|
93. |
subliniază faptul că eforturile de încurajare a unei Uniuni Europene competitive trebuie să acționeze întotdeauna în interesul populației; recunoaște relația dintre o politică eficace a UE în domeniul concurenței și necesitatea unor investiții ample în servicii publice vitale, inclusiv în serviciile de transport; |
Cultura și sportul
|
94. |
îndeamnă Comisia să analizeze practicile restrictive și abuzive ale federațiilor sportive internaționale, de exemplu, retrăgându-le membrilor acestora dreptul de a participa la evenimente sportive alternative, care nu sunt sancționate de federațiile în cauză, și interzicându-le pe viață sportivilor, oficialităților și antrenorilor să participe la competiții precum Jocurile Olimpice și campionatele mondiale în cazul nerespectării dispozițiilor; |
Dimensiunea internațională
|
95. |
susține includerea unui capitol legat de concurență, care să conțină prevederi privind încălcarea normelor antitrust, concentrările economice, întreprinderile de stat, subvențiile și inegalitatea accesului pe piață, în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții; solicită o prezentare imparțială de către mass-media a măsurilor conținute de astfel de acorduri, precum și a problemelor și a progreselor legate de acestea; |
|
96. |
recunoaște și sprijină necesitatea ca Comisia să consolideze rolul politicii în domeniul concurenței în cooperarea economică internațională, inclusiv prin cooperarea cu autoritățile competente în materie de concurență din întreaga lume; reamintește că această cooperare în materie de reglementare și punere în aplicare contribuie la asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile europene care își desfășoară activitatea pe piețele mondiale; |
|
97. |
subliniază faptul că, în ceea ce privește punerea în aplicare eficace a principiilor dreptului concurenței în era globalizării, cooperarea internațională este esențială; prin urmare, solicită Comisiei Europene să sprijine cooperarea internațională mai strânsă în domeniul concurenței; |
|
98. |
invită Comisia Europeană să investigheze posibilitatea încheierii unor acorduri de concurență cu mai multe state terțe care să faciliteze schimbul de informații dintre autoritățile de anchetă; subliniază că, în acest context, acordul de concurență încheiat recent cu Elveția poate servi drept model pentru alte acorduri de acest fel; |
Rolul Parlamentului European
|
99. |
subliniază faptul că acordul-cadru prevede un tratament egal al Parlamentului și al Consiliului în ceea ce privește accesul la reuniuni și furnizarea de informații în contextul elaborării legislației sau a instrumentelor legislative fără caracter obligatoriu cu privire la politica în domeniul concurenței; |
|
100. |
subliniază rolul esențial al Parlamentului European în reprezentarea intereselor consumatorilor europeni în vederea unei implementări corespunzătoare a normelor din domeniul concurenței; |
|
101. |
salută rolul Parlamentului în calitate de colegiuitor în cazul Directivei privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor antitrust și consideră lucrările privind elaborarea acestei directive drept un model pentru viitoarea cooperare interinstituțională pe chestiuni de concurență; |
|
102. |
reiterează faptul că, în formularea politicii în domeniul concurenței, Comisia trebuie să fie pe deplin responsabilă și să adopte acțiuni subsecvente rezoluțiilor Parlamentului; |
|
103. |
invită comisarul pentru concurență să își asume angajamentul de a participa la reuniuni cu comisia/comisiile competente ale Parlamentului, precum și cu grupul de lucru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare; |
|
104. |
consideră că Parlamentul European ar trebui să fie implicat în politica din domeniul concurenței prin procedura de codecizie; regretă că articolele 103 și 109 din TFUE prevăd doar consultarea Parlamentului; consideră că acest deficit democratic nu poate fi tolerat; propune ca acest deficit să fie eliminat cât mai curând posibil, prin măsuri interinstituționale în domeniul politicii de concurență, și să fie corectat cu ocazia următoarei modificări a tratatului; |
Prioritățile noii Comisii privind politica în domeniul concurenței
|
105. |
subliniază rolul jucat de comisarul pentru concurență în promovarea locurilor de muncă și a creșterii, precum și în ceea ce privește piața unică digitală, politica energetică, serviciile financiare, politica industrială și combaterea evaziunii fiscale; |
|
106. |
îndeamnă Comisia să elaboreze orientări și proceduri în cadrul REC, asigurând o supraveghere eficientă a felului în care deciziile cu caracter fiscal ale statelor membre respectă normele privind ajutoarele de stat; |
|
107. |
salută angajamentul asumat de Comisie cu privire la punerea eficace în aplicare a normelor în materie de concurență în ceea ce privește încălcarea normelor antitrust și a normelor privind cartelurile, concentrările economice și ajutoarele de stat, aliniind instrumentele din domeniul concurenței la evoluțiile pieței și, totodată, promovând o cultură inovatoare în domeniul concurenței, atât în UE, cât și la nivel mondial; |
|
108. |
invită Comisia să evalueze modul în care a gestionat cazurile recente de încălcare a normelor antitrust și să abordeze problemele formale ridicate; |
|
109. |
invită Comisia să elaboreze propuneri coordonate privind concurența în domeniul fiscal și să le prezinte Consiliului; |
|
110. |
solicită Comisiei să prezinte în continuare anual Parlamentului European un raport privind evoluțiile și efectele aplicării politicii în domeniul concurenței; |
|
111. |
salută angajamentele asumate de noul comisar în timpul audierii sale, în special în ceea ce privește cooperarea pe viitor și consolidarea relațiilor cu Parlamentul European; |
|
112. |
invită Comisia Europeană să promoveze mai puternic politica de concurență activă ca bază a unei economii sociale de piață; |
|
113. |
consideră că ar trebui să se pună cât de curând la dispoziția consumatorilor și a companiilor un tablou de bord sub forma unei agende; |
|
114. |
ia act de lipsa continuă de claritate care există în numeroase state membre în ceea ce privește considerarea finanțării Centrelor Europene ale Consumatorilor drept finanțare ilegală din partea statului; este preocupat de faptul că, drept urmare, finanțarea unor astfel de centre este pusă în pericol; invită Comisia să informeze statele membre cât mai curând posibil cu privire la necesitatea de a oferi o notificare referitoare la astfel de fonduri, în scopul de a garanta continuitatea operațiunilor de sprijinire a Centrelor Europene ale Consumatorilor; |
|
115. |
solicită Comisiei Europene și statelor membre să asigure respectarea strictă de către autoritățile de la toate nivelurile politice a normelor privind ajutoarele de stat; |
|
116. |
solicită înființarea unui organism comun care să reunească reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului, ai Comisiei, cât și din domeniul științific, care să analizeze evoluțiile pe termen lung și viitoarea elaborare a politicilor privind concurența în sectoare de viitor, cum ar fi economia digitală sau sectorul energetic; |
|
117. |
solicită o analiză fără compromisuri a ceea ce constituie o politică fiscală națională responsabilă, în special în ceea ce privește politicile fiscale abuzive, regulile fiscale și scutirile care denaturează concurența, astfel ca pe viitor să se poată lua măsuri eficiente împotriva acestora; |
o
o o
|
118. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței. |
(3) JO L 349, 5.12.2014, p. 1.
(4) JO C 167, 13.6.2013, p. 19.
(5) JO L 201, 26.7.2013, p. 60.
(6) JO C 120, 26.4.2013, p. 22.
(8) JO C 270, 25.10.2008, p. 8.
(10) JO C 72, 26.3.2009, p. 1.
(11) JO C 195, 19.8.2009, p. 9.
(12) JO C 16, 22.1.2009, p. 1.
(14) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
(17) JO C 8, 11.1.2012, p. 15.
(18) JO L 114, 26.4.2012, p. 8.
(19) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 51.
(20) Texte adoptate, P7_TA(2013)0026.
(21) JO C 184, 22.7.2008, p. 13.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2013)0267.
(23) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.
(24) JO C 304 E, 1.12.2005, p. 114.
(25) JO C 293 E, 2.12.2006, p. 143.
(26) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 105.
(27) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 43.
(28) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 16.
(29) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 60.
(30) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 97
(31) Texte adoptate, P7_TA(2013)0268.
(32) Texte adoptate, P7_TA(2013)0576.
(33) Texte adoptate, P7_TA(2014)0079.
(34) COM(2014)0449, 9 iulie 2014
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/30 |
P8_TA(2015)0052
Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2013
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2013 (2014/2157(INI))
(2016/C 316/03)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Raportul anual pe 2013 al Băncii Centrale Europene, |
|
— |
având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 15, |
|
— |
având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolele 126 și 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0011/2015), |
|
A. |
întrucât, potrivit estimărilor realizate în primăvara anului 2014 de către serviciile Comisiei, PIB-ul din zona euro a scăzut cu 0,4 % în 2013 după o scădere cu 0,7 % în 2012 și întrucât serviciile Comisiei se așteaptă la o redresare, în sensul creșterii PIB-ului cu 1,2 % în 2014 și cu 1,7 % în 2015; întrucât serviciile Comisiei, în previziunile publicate în toamna anului 2014, au revizuit în sens descendent proiecțiile de creștere, preconizându-se o creștere a PIB-ului cu doar 0,8 % în 2014 și cu 1,1 % în 2015, însoțită de riscuri semnificative de evoluție negativă; |
|
B. |
întrucât, potrivit estimărilor susmenționate, rata șomajului în zona euro a crescut de la 11,3 % la sfârșitul anului 2012 la 11,9 % la sfârșitul anului 2013 și se menține la un nivel ridicat în 2014; |
|
C. |
întrucât între diferitele state membre există discrepanțe majore în ceea ce privește ratele șomajului, cifrele variind între 5 % și 26 %; întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor sunt chiar mai ridicate, ajungând la aproximativ 50 % în unele state membre; întrucât diferențele în ceea ce privește ratele șomajului provoacă divergențe și mai accentuate la nivel economic între statele membre; |
|
D. |
întrucât statele membre nu ar trebui să folosească succesul anunțării programului de tranzacții monetare definitive în reducerea ratelor dobânzilor la împrumuturi ca pe o ocazie de a evita reformele structurale destinate accentuării potențialului de creștere și realizării sustenabilității fiscale pe termen mediu; întrucât tendințele în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei se confruntă cu riscul de a nu atinge obiectivele naționale din Strategia Europa 2020; |
|
E. |
întrucât în 2013 Banca Centrală Europeană (BCE) și-a redus rata dobânzii de referință în luna mai și, din nou, în luna noiembrie, reducând rata dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare la 0,25 %; întrucât, în urma unor măsuri suplimentare de politică monetară anunțate de la începutul anului 2014, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare este în prezent de 0,05 %, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit este de -0,20 %; |
|
F. |
întrucât reducerea ratelor reale ale dobânzilor nu s-a tradus nici în majorarea creditelor pentru gospodării și societăți comerciale, nici în creșterea PIB-ului și crearea de locuri de muncă; |
|
G. |
întrucât situația financiară consolidată a Eurosistemului a ajuns la 2 285 miliarde EUR la finalul anului 2013, reprezentând o scădere de aproximativ 25 % în decursul anului 2013; |
|
H. |
întrucât activele netranzacționabile au reprezentat componenta cu ponderea cea mai mare din activele propuse ca garanție pentru Eurosistem în decursul anului 2013, ajungând la aproximativ 25 % din valoarea totală; întrucât activele netranzacționabile, împreună cu titlurile garantate cu active, reprezintă aproximativ 40 % din activele totale propuse ca garanție; |
|
I. |
întrucât, potrivit estimărilor realizate în toamna anului 2014 de către serviciile Comisiei, rata medie a inflației în zona euro a fost de 1,4 % în 2013, în scădere de la 2,5 % în 2012; întrucât rata inflației în zona euro a continuat să urmeze o tendință descendentă de la începutul anului 2014, cu un nivel estimat de 0,5 % în 2014 și ajungând la un nivel minim de 0,3 % în luna septembrie; întrucât indicele global armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în anumite state membre a scăzut la 0 % și sub în septembrie 2014 și va rămâne sub nivelul preconizat în 2015; |
|
J. |
întrucât prețul redus al energiei, în special al petrolului, a constituit unul dintre principalii factori determinanți ai reducerii ratelor inflației în zona euro; |
|
K. |
întrucât nivelul investițiilor publice și private din zona euro stagnează la niveluri semnificativ mai reduse decât cele înregistrate înainte de începutul crizei; întrucât, pentru marile companii, exploatarea unui mediu cu costuri financiare reduse pentru a realiza răscumpărări în beneficiul propriu, în loc de noi investiții, a fost o practică frecventă; întrucât ponderea investițiilor în PIB a scăzut constant chiar și în perioada premergătoare crizei și are urgent nevoie de un impuls nou; |
|
L. |
întrucât rata anuală de creștere a M3 a continuat să se reducă, de la 3,5 % în decembrie 2012 la 1 % în decembrie 2013; |
|
M. |
întrucât creditarea sectorului privat a continuat să înregistreze scăderi, cu o rată anuală de creștere de -2,3 % în decembrie 2013, față de -0,7 % în decembrie 2012; întrucât lipsa creditării care afectează IMM-urile din unele state membre reprezintă una dintre principalele probleme care întârzie redresarea economică; întrucât împrumuturile acordate IMM-urilor au scăzut cu aproximativ 35 % între 2008 și 2013; întrucât este esențial să se faciliteze acordarea de credite pentru IMM-uri, acestea angajând 72 % din forța de muncă din zona euro și înregistrând rate brute de locuri de muncă noi superioare celor înregistrate de marile companii; |
|
N. |
întrucât fragmentarea financiară reprezintă în continuare o problemă majoră, unele IMM-uri suportând costuri de creditare mult mai mari, în special în acele țări ale zonei euro care au fost deja afectate de condiții economice grave, ceea ce creează distorsiuni pe piața unică, încetinește redresarea și amplifică divergențele dintre țări; întrucât rezultatele evaluării detaliate a băncilor europene ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra politicilor monetare actuale și asupra disponibilității băncilor de a-și intensifica activitatea de creditare, în special pentru economia reală; |
|
O. |
întrucât valoarea bilanțului contabil la nivelul Eurosistemului a scăzut constant în cursul anului 2013, ceea ce reflectă o rambursare de către bănci a fondurilor prin operațiunile de refinanțare pe termen lung; |
|
P. |
întrucât, în iulie 2013, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să dea semnale privind orientarea viitoare a politicii monetare, declarând că se așteaptă ca rata dobânzii de referință să rămână la același nivel sau la un nivel mai redus pe o perioadă extinsă de timp; |
|
Q. |
întrucât efectele unei posibile relaxări cantitative în zona euro ar fi, probabil, contracarate de intermedierea excesivă a creditelor în sectorul bancar; |
|
R. |
întrucât, potrivit articolului 282 din TFUE, obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) îl reprezintă menținerea stabilității prețurilor; întrucât articolul 127 din TFUE prevede că, fără a aduce atingere acestui obiectiv principal, SEBC sprijină politicile economice generale ale Uniunii; întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al BCE interzic achiziționarea directă de către băncile naționale centrale sau de către BCE a unor instrumente de îndatorare, emise de UE sau de autoritățile sau organismele naționale publice, întrucât aceasta a fost o condiție sine qua non pentru aderarea la Uniunea monetară europeană a anumitor state membre, întrucât astfel de achiziții sunt permise pe piețele secundare, |
Politica monetară
|
1. |
salută reacția rapidă a BCE în fața unui mediu plin de provocări, precum și faptul că politica monetară și-a propus să reducă nivelul de tensiune pe de piețele financiare din zona euro și să recâștige încrederea investitorilor în moneda unică; salută disponibilitatea BCE de a depune toate eforturile pentru a salva moneda euro; ia act de reducerea generală pozitivă a randamentelor interne pe termen lung, în special în țările cele mai îndatorate din zona euro, la niveluri fără precedent de la începutul crizei; constată că randamentele scăzute nu au condus la crearea de noi locuri de muncă și nici la creștere economică, ceea ce reprezintă un pericol pentru stabilitatea financiară; |
|
2. |
constată că recurgerea la operațiuni principale de refinanțare, la operațiuni de refinanțare pe termen mediu și lung cu alocare integrală la rate fixe, la facilitatea de creditare marginală, la injecții de capital și la facilitatea de depozit rămase toate la niveluri semnificativ de mari în decursul anului 2013 indică o depreciere constantă a mecanismului de transmitere a politicii monetare și a pieței împrumuturilor interbancare din zona euro, deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de anii precedenți, astfel cum o arată stabilizarea diferențialelor, normalizarea treptată a piețelor interbancare și reducerea dezechilibrelor în cadrul sistemului TARGET 2; |
|
3. |
se declară încurajat de stabilizarea nivelurilor înregistrate de dezechilibrele din cadrul sistemului TARGET 2 pe parcursul întregului an 2013; subliniază că sistemul de decontare TARGET 2 a avut un rol esențial în protejarea integrității sistemului financiar din zona euro; |
|
4. |
este în continuare profund preocupat de faptul că activitatea economică rămâne scăzută, zona euro înregistrând în 2013 o rată negativă de creștere a PIB-ului, pentru al doilea an consecutiv, creșterea PIB-ului fiind extrem de slabă în trimestrele I, II și III ale anului 2014, iar ratele ridicate ale șomajului din multe state membre din zona euro atingând niveluri care amenință stabilitatea zonei euro și subminează sprijinul popular și politic pentru proiectul european; |
|
5. |
subliniază preocuparea sa referitoare la scăderea continuă a ratei inflației în zona euro încă din 2011, însoțită de diferențialele ratelor dobânzilor în statele membre; subliniază decalajul important, observat în prezent, între obiectivul clar al BCE de a menține ratele inflației pe termen mediu sub 2 %, dar aproape de acest procentaj, și ratele actuale ale inflației, care se apropie de zero și chiar scad sub zero în mai multe state membre din zona euro; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, după cum a fost recunoscut de președintele BCE, tendințele deflaționiste actuale ar putea conduce la o destabilizare a previziunilor privind inflația pe termen mediu și lung, |
|
6. |
recunoaște că actualul proces de ajustare bilanțieră din sectorul financiar și din cel nefinanciar, combinat cu rate ridicate ale șomajului, a continuat să afecteze activitatea economică din zona euro în 2013; |
|
7. |
urmărește îndeaproape posibilul risc de deflație; reamintește că o rată a inflației în jur de zero în zona euro periclitează eficacitatea politicii monetare; înțelege că BCE atribuie motivul unei rate foarte scăzute a inflației efectelor pe termen scurt și speră că obiectivul pe termen mediu va fi atins fără a se trece printr-o fază de deflație; constată, cu toate acestea, că previziunile privind inflația pentru anii 2015 și 2016 au fost din nou revizuite de BCE în sens descendent, (cu procente cuprinse între 0,1 și 0,2 %); |
|
8. |
subliniază că nivelul inflației prevăzut pentru anii următori, aflat sub obiectivul propus, va influența programele de reducere a datoriilor din mai multe state membre; |
|
9. |
subliniază că, dată fiind perspectiva unor noi politici flexibile, precum relaxarea cantitativă și luarea în considerare a provocărilor juridice actuale privind programul TMD, este extrem de important să se asigure claritate și certitudine juridică pentru a permite implementarea eficientă a acestor instrumente, ținându-se seama de concluziile avocatului general Pedro Cruz Villalón al Curții de Justiție a Uniunii Europene prezentate la 14 ianuarie 2015 în cauza C-62/14; |
|
10. |
subliniază faptul că costurile reduse de creditare pentru statele membre reflectă o creștere a datoriei publice, în multe cazuri aceasta având un nivel apropiat sau peste 100 % din PIB, și avertizează că o nouă criză ar putea conduce la declanșarea unei reevaluări a riscurilor de către piețele financiare; |
|
11. |
subliniază că previziunile BCE publicate în 2013 nu au anticipat conjunctura actuală, în care există o creștere redusă și o rată foarte scăzută a inflației și chiar semnale deflaționiste; în acest context, solicită ca previziunile actuale referitoare la o creștere economică mai accentuată și la o inflație mai ridicată în 2015 și 2016 să fie interpretate cu precauție; |
|
12. |
consideră că bilanțurile slabe nu afectează numai băncile, ci au, de asemenea, un efect de domino asupra întreprinderilor și a altor actori din sectorul privat, deoarece lipsa capitalului și a finanțării scade capacitatea unei întreprinderi de a rămâne competitivă, de a înregistra creștere economică și, în cele din urmă, de a menține și de a crea locuri de muncă; |
|
13. |
consideră că este extrem de important să se creeze condiții pentru o relansare a investițiilor în zona euro, atât publice, cât și private, ținând seama de faptul că, deși BCE și-a continuat acțiunile pentru a menține condiții favorabile de finanțare, investițiile încă nu s-au redresat; în acest context, solicită statelor membre să se concentreze asupra cauzelor fundamentale ale fragmentării financiare, precum structurile de risc divergente, care fac ca împrumuturile să fie mai costisitoare în țările respective; în plus, solicită statelor membre să implementeze reformele structurale necesare în vederea restaurării unui mediu favorabil întreprinderilor și, în special, să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări; |
|
14. |
încurajează BCE ca, în politica sa de expansiune a bilanțului, să ia în considerare achiziționarea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor emise de BEI, care asigură fondurile pentru unele dintre cele mai productive investiții din zona euro, în special în ceea ce privește proiectele pe care Comisia le consideră a avea valoare adăugată europeană în urma unei analize costuri-beneficii, cu precădere proiectele TEN-T în domeniile energiei și transporturilor și proiectele legate de piața digitală unică; |
|
15. |
constată că, în discursul său de la simpozionul anual al băncilor centrale de la Jackson Hole din 22 august 2014, președintele Draghi a declarat că este nevoie de măsuri pe ambele planuri ale economiei, remarcând că: politicile referitoare la cererea agregată trebuie să fie însoțite de reforme și politici structurale naționale; în ceea ce privește cererea, politica monetară poate și trebuie să joace un rol central, ceea ce în prezent înseamnă o politică monetară flexibilă pe o perioadă extinsă de timp; există posibilitatea ca politica fiscală să joace un rol mai important alături de politica monetară, în special dat fiind că sustenabilitatea datoriei publice trebuie luată în considerare; și, deși este nevoie de o restructurare a investițiilor publice pentru a atrage mai multe investiții private și a facilita reforme structurale, trebuie să se pună accentul pe măsuri adecvate de politică fiscală; |
|
16. |
este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că flexibilitatea actuală a prevederilor Pactului de stabilitate și de creștere ar putea fi valorificată în vederea unei mai bune abordări a redresării slabe și a integrării costurilor reformelor structurale necesare; |
|
17. |
este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că există o marjă de manevră pentru a obține o structură a politicilor fiscale favorabilă creșterii și pentru a reduce sarcinile fiscale astfel încât să nu fie afectat bugetul; |
|
18. |
este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că măsuri complementare la nivelul UE par a fi necesare pentru a asigura atât o poziție agregată adecvată, cât și un program public de investiții de mare amploare; |
|
19. |
ia act de faptul că, în plus față de reducerea ratei dobânzii de referință și de intensificarea operațiunilor sale de refinanțare, BCE a adoptat instrumente inovatoare, precum operațiunile punctuale de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – TLTRO) și noile strategii de comunicare, precum orientările prospective; |
|
20. |
consideră că mecanismul de transmisie nu funcționează corespunzător și că instrumentele de politică monetară folosite de BCE de la începutul crizei, deși au asigurat o detensionare salutară a situației de pe piețele financiare aflate în dificultate, nu au fost eficace în combaterea fragmentării financiare, în stimularea creșterii sau în ameliorarea situației de pe piața muncii; încurajează BCE să se asigure că politicile sale sunt mai bine adaptate la economia reală, în special în ceea ce privește IMM-urile; |
|
21. |
consideră că, întrucât mecanismul de transmisie a politicii monetare este grav afectat, beneficiile deciziilor de reducere a ratei dobânzii de referință a BCE sunt limitate; arată că rate foarte reduse ale dobânzii conduc, pe termen lung, la distorsiuni în sectorul economic și s-ar putea dovedi nocive pentru planurile private de pensii și economii; |
|
22. |
salută măsurile anunțate de BCE în iunie 2014, care vizează consolidarea funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare; observă că TLTRO introduc, pentru prima dată, o legătură între împrumuturile acordate de bănci sectorului nefinanciar privat și valoarea refinanțării pe care băncile o pot solicita; speră ca rezultatele analizei calității activelor vor spori utilizarea TLTRO de către băncile europene, promovând astfel transferul de lichidități către economia reală; |
|
23. |
ia act de faptul că BCE a anunțat că va cumpăra titluri garantate cu active și obligațiuni garantate pentru a spori impactul TLTRO în ceea ce privește facilitarea creditării; subliniază că astfel de intervenții pe piața ABS ar trebui să fie suficient de relevante, astfel încât să aibă un efect asupra ratelor de creditare pentru IMM-uri și să reducă fragmentarea, și trebuie să se desfășoare în condiții de transparență care să nu creeze riscuri excesive pentru bilanțul BCE; |
|
24. |
își subliniază îngrijorarea cu privire la fragmentarea considerabilă a condițiilor de creditare pentru IMM-uri țările din zona euro și cu privire la decalajul existent dintre ratele de finanțare acordate IMM-urilor și celor acordate întreprinderilor mai mari; insistă asupra faptului că aceste probleme mai vechi nu sunt abordate în mod corespunzător prin recentele măsuri anunțate de BCE pentru a impulsiona creditarea bancară și că BCE ar trebui să studieze factorii fundamentali care împiedică accesul IMM-urilor la creditare; solicită BCE să cerceteze dacă acest decalaj are vreo legătură cu concentrarea în sectorul bancar; |
|
25. |
subliniază că, odată cu măsurile anunțate în iunie și septembrie 2014, se așteaptă ca bilanțul BCE să revină la valoarea pe care o avea la începutul anului 2012; ia act de faptul că această creștere preconizată impune o mare vigilență din partea BCE în ceea ce privește riscul de credit la care este în ultimă instanță expusă; |
|
26. |
consideră că valoarea totală a subvențiilor implicite acordate până în prezent ar trebui să fie recuperată treptat, în beneficiul contribuabililor, odată cu revenirea condițiilor economice normale; |
|
27. |
ia act de faptul că BCE a afirmat în mod repetat că este pregătită să utilizeze în cadrul mandatului său instrumente neconvenționale suplimentare și să modifice dimensiunea sau componența intervențiilor sale în cazul unei perioade excesiv de lungi cu o inflație scăzută; este în continuare deschis în ceea ce privește utilizarea unor măsuri neconvenționale suplimentare, dar subliniază că aceste măsuri nu vor fi suficiente în lipsa unei combinații optime de politici fiscale, investiții și reforme structurale; |
|
28. |
subliniază că nu ar trebui supraestimat impactul măsurilor de politică monetară neconvențională folosite în prezent asupra economiei reale; subliniază că aceste măsuri au o natură tranzitorie și că sunt menite să ofere statelor membre timpul necesar pentru a-și consolida situația fiscală și implementa reformele structurale necesare pentru a stimula creșterea economică și îmbunătățirea situației pe piața muncii; |
|
29. |
constată că aplicarea de politici monetare neconvenționale pe o perioadă de timp extinsă ar putea accentua distorsiunile de pe piața de capital; solicită BCE să găsească echilibrul potrivit între riscul de a-și abandona prematur politicile monetare flexibile și riscurile și costurile ce rezultă din distorsiunile pe care le-ar putea provoca aceste politici; prin urmare, solicită BCE să evalueze politicile non-standard astfel încât să limiteze aceste distorsiuni; |
|
30. |
reamintește că politica monetară nu poate stimula singură cererea agregată, dacă nu este completată de reforme și politici fiscale și structurale adecvate la nivel național; |
|
31. |
subliniază că, pe baza experienței din anii anteriori crizei, rate stabile ale inflației, conform obiectivului pe termen mediu definit de BCE, ar putea fi asociate cu o dinamică nesustenabilă a datoriei private, evidențiind importanța gestionării bulelor activelor și a expansiunii creditului, chiar și atunci când este garantată stabilitatea prețurilor; |
|
32. |
reamintește că independența BCE în realizarea politicii sale monetare, așa cum este consacrată în tratate, este indispensabilă pentru atingerea obiectivului de menținere a stabilității prețurilor, mai precis de menținere a inflației la un inferior, dar apropiat de 2 %; reamintește că toate guvernele și autoritățile publice naționale ar trebui să se abțină de la a solicita măsuri din partea BCE; |
|
33. |
reamintește că toți membrii Consiliului general al BCE își asumă angajamentul față de deciziile adoptate, care rămân confidențiale, cu excepția cazului în care se hotărăște comunicarea publică a acestora; |
|
34. |
solicită BCE să facă un pas înapoi în rolul său din cadrul troicii, pentru a-și consolida independența față de deciziile politice; |
|
35. |
reamintește că articolul 127 din TFUE prevede că BCE, fără a aduce atingere obiectivului său principal, susține politicile economice generale din Uniune, astfel cum se prevede și la articolul 282 din TFUE; subliniază, în acest sens, importanța dialogului monetar; |
|
36. |
subliniază faptul că o separare clară între politica monetară și cea fiscală înseamnă că autoritatea monetară nu ar trebui să acorde subvenții instituțiilor ce beneficiază de furnizarea de lichiditate, întrucât aceste subvenții ar constitui o politică fiscală; |
|
37. |
regretă faptul că BCE și-a depășit mandatul consacrat în tratat, așa cum s-a întâmplat în cazul scrisorilor trimise de fostul președinte al BCE către guvernele Spaniei, Italiei și Irlandei; |
|
38. |
salută măsura progresistă adoptată de BCE de a publica rezumatul proceselor-verbale ale reuniunilor sale și așteaptă cu nerăbdare utilizarea acestei practici începând din ianuarie 2015; salută faptul că Consiliul guvernatorilor BCE a dat curs acestei cereri incluse de Parlament în toate rapoartele sale anuale referitoare la BCE; |
|
39. |
consideră că băncile centrale din întreaga lume ar trebui să depună eforturi în mod activ pentru a evita orice politică care ar genera efecte negative asupra altora; constată că unele bănci centrale solicită altor bănci centrale să preia potențialele efecte negative ale politicilor monetare mult timp după ce ele și-au pus în aplicare în mod unilateral propriile politici; |
|
40. |
consideră că recentele informații care au devenit publice subliniază importanța unei utilizări prudente a injecțiilor de capital pe viitor; subliniază că nu mai este acceptabil ca sectorul bancar al unui stat membru să se îndatoreze astfel pentru un procent semnificativ din PIB-ul său; |
|
41. |
încurajează BCE să își îmbunătățească în continuare politica privind egalitatea de gen în ceea ce privește numirile de personal pentru a elimina decalajul actual; salută numirea lui Danièle Nouy la conducerea supravegherii sectorului bancar european, în special pentru meritele sale deosebite și pentru un CV de excepție; |
|
42. |
consideră că un accent sporit pe creșterea economică și investițiile publice (cum ar fi pachetul de investiții de 300 de miliarde EUR propus de Președintele Comisiei, Jean Claude Juncker) ar ajuta la completarea eforturilor depuse de BCE în materie de politici în vederea creșterii ocupării forței de muncă și a stimulării creșterii economice în Europa; |
Stabilitatea financiară
|
43. |
salută faptul că mecanismul unic de supraveghere (MUS), primul pilon al uniunii bancare, devine pe deplin operațional la 4 noiembrie 2014; ia act de faptul că acest pas major spre integrarea financiară europeană a fost făcut grație finalizării cu succes a activităților pregătitoare, inclusiv a evaluării calității activelor; mulțumește BCE pentru că și-a folosit credibilitatea pentru a sprijini sistemul bancar european; subliniază că nu trebuie permisă combinarea rolurilor pe care le deține BCE în domeniul monetar și în cel de supraveghere; |
|
44. |
constată că evaluarea calității activelor și testul de rezistență efectuate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) în colaborare cu MUS au arătat că o serie de vulnerabilități se mențin la nivelul sistemului bancar european; speră că rezultatele evaluării calității activelor au luat în considerare toate riscurile în mod corespunzător, pentru a evita „japonizarea” sectorului bancar european și înnoirea repetată a împrumuturilor imposibil de rambursat; |
|
45. |
consideră că BCE are o responsabilitate majoră în a se asigura că viitoarele recapitalizări ale băncilor se vor efectua prin sistemul de recapitalizare internă, atunci când accesul la piață este dificil sau imposibil; |
|
46. |
solicită BCE să asigure în practicile sale cotidiene că există o separare completă între politica monetară și rolul său de supraveghere bancară; |
|
47. |
subliniază faptul că MUS are drept scop asigurarea încrederii în sectorul bancar din zona euro și, astfel, stabilitatea financiară; reamintește că răspunderea democratică a noului MUS în fața Parlamentului European este crucială pentru a asigura credibilitatea noului regim de supraveghere; prin urmare, subliniază importanța acordului interinstituțional dintre Parlament și BCE privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic asupra MUS din noiembrie 2013, precum și a punerii în aplicare pe deplin a acestui acord; |
|
48. |
sprijină ideea potrivit căreia, pentru ca sistemul de recapitalizare internă să fie mai credibil și mai eficient, legislația europeană ar trebui să asigure separarea între activitățile de investiții mai riscante și activitățile bancare tradiționale; |
|
49. |
consideră că cele mai recente teste de rezistență ilustrează în mod clar limitele cadrului interinstituțional actual, întrucât un scenariu de deflație nu a fost prevăzut în respectivele teste, chiar dacă aceste riscuri de deflație sunt o realitate; |
|
50. |
ia act de faptul că, în pofida unei profitabilități relativ scăzute, băncile din zona euro au continuat să își consolideze pozițiile de capital, combinând majorarea capitalului cu reducerea activelor ponderate în funcție de risc și grație sprijinului public; recunoaște faptul că, în anumite cazuri, s-au realizat majorări de capital în contextul programelor de asistență financiară din partea statelor membre; |
|
51. |
este preocupat de faptul că multe dintre băncile din zona euro sunt în continuare dependente de finanțarea de către banca centrală; consideră esențială înființarea unei uniuni a piețelor de capital, reglementate corespunzător, pentru a reduce dependența excesivă a economiilor din zona euro de sistemul bancar; |
|
52. |
subliniază că o consolidare a bunei guvernanțe în cadrul băncilor sporește încrederea în sectorul bancar, contribuind astfel și la stabilitatea financiară; |
|
53. |
subliniază că activitatea referitoare la titlurile de stat continuă să reprezinte o sursă majoră de profit pentru băncile din zona euro, deși creditarea acordată sectorului nefinanciar privat este în continuare lentă; consideră că ar trebui accelerate lucrările tehnice și legislative asupra riscurilor asociate datoriilor suverane; solicită BCE să lanseze un avertisment acelor bănci care își măresc constant deținerile de obligațiuni guvernamentale, dar reduc volumul creditelor acordate sectorului privat; |
|
54. |
salută propunerea legislativă a Comisiei privind reforma structurală în domeniul bancar; ia act de faptul că în mai multe state membre s-au introdus deja reforme similare; invită BCE să colaboreze cu alte instituții relevante în vederea asigurării unei reforme structurale durabile la nivel european care să pună capăt subvențiilor acordate pentru activitățile comerciale ale marilor instituții financiare și să asigure condiții echitabile pentru serviciile financiare; |
|
55. |
reamintește că mecanismul unic de rezoluție (MUR), cel de-al doilea pilon al uniunii bancare, va intra în vigoare la începutul anului 2015; subliniază că este nevoie să se continue dezvoltarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare; |
o
o o
|
56. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Băncii Centrale Europene. |
Miercuri, 11 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/37 |
P8_TA(2015)0062
Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei (2014/2155(INI))
(2016/C 316/04)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale anterioare ale Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei din 17 iulie 2014 intitulat „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei – Raportul anual pe 2013” (COM(2014)0474) și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei (SWD(2014)0243, SWD(2014)0244, SWD(2014)0245, SWD(2014)0246, SWD(2014)0247 și SWD(2014)0248), |
|
— |
având în vedere Raportul anual 2013 al OLAF, |
|
— |
având în vedere Raportul de activitate al Comitetului de supraveghere al OLAF: februarie 2013 – ianuarie 2014, |
|
— |
având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 intitulată „Protecția bugetului UE până la sfârșitul exercițiului 2013” (COM(2014)0618), |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei din 3 februarie 2014 intitulată „Raportul anticorupție al UE” (COM(2014)0038), |
|
— |
având în vedere Raportul referitor la Eurobarometrul special 397 privind corupția, |
|
— |
având în vedere rapoartele Comisiei referitoare la discrepanțele în materie de TVA, |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE (1), |
|
— |
având în vedere propunerea de regulament al Consiliului din 17 iulie 2013 de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (2), |
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2012, privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (3), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 referitoare la eforturile UE de combatere a corupției (4), Declarația sa din 18 mai 2010 referitoare la eforturile UE de combatere a corupției și Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2011 privind combaterea corupției (5) în UE (COM(2011)0308), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (6), |
|
— |
având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, |
|
— |
având în vedere convențiile civile și penale privind corupția ale Consiliului Europei, |
|
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0024/2015), |
|
A. |
întrucât bugetul UE, la care statele membre contribuie în mod proporțional conform unor criterii obiective comune, asigură sprijin pentru executarea politicilor Uniunii și reprezintă o expresie a unității și un instrument pentru avansarea integrării europene; |
|
B. |
întrucât protejarea intereselor financiare ale UE, alături de principiul bunei gestiuni financiare, ar trebui să asigure că veniturile și cheltuielile bugetare contribuie la atingerea priorităților și a obiectivelor UE și la consolidarea încrederii cetățenilor prin garanția pe care o oferă că banii publici sunt folosiți într-un mod transparent, în deplină conformitate cu obiectivele și politicile UE și în interesul cetățenilor UE; |
|
C. |
întrucât sistemele administrative și juridice ale statelor membre constituie un cadru neuniform și problematic în care trebuie corectate neregulile și combătute fraudele, orice utilizare incorectă a banilor europeni atrăgând nu numai pierderi individuale, ci și colective, dăunând intereselor fiecărui stat membru și ale Uniunii în ansamblu; |
|
D. |
întrucât, pentru a întări măsurile în vigoare, precum Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților (Convenția PIF), de combatere a fraudei, corupției, spălării banilor și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, Comisia a prezentat două propuneri de acte legislative în domeniul dreptului penal, Directiva PIF și Regulamentul de instituire a Parchetului European (Regulamentul EPPO), al căror obiectiv este asigurarea unei eficiențe sporite a anchetelor și o mai bună protecție a banilor contribuabililor în tot spațiul de libertate, securitate și justiție; |
|
E. |
întrucât lupta împotriva fraudei, corupției și spălării banilor în Uniune trebuie să constituie o prioritate în cadrul acțiunii politice a instituțiilor comunitare, iar pentru aceasta este fundamentală cooperarea polițienească și judiciară dintre statele membre; |
I. Detectarea și raportarea neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă
|
1. |
ia act de raportul Comisiei intitulat „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei – Raportul anual pe 2013” (denumit în continuare „raportul anual al Comisiei”); salută gama largă de măsuri juridice și administrative luate de Comisie începând cu 2011, conturând astfel un nou peisaj pentru consolidarea în continuare a politicii pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii; subliniază faptul că natura nesatisfăcătoare a rezultatelor actuale în combaterea fraudei nu se datorează lipsei unei reglementări, ci unei puneri în aplicare nesatisfăcătoare; solicită Comisiei să răspundă mai prompt cererilor Parlamentului din rapoartele sale PIF anuale anterioare în următorul raport al Comisiei; |
|
2. |
amintește faptul că, având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă în prezent statele membre și resursele insuficiente din bugetul UE, protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este deosebit de importantă; subliniază faptul că fondurile UE trebuie să fie administrate în mod corespunzător și folosite în modul cel mai eficient cu putință; |
|
3. |
constată că, în anul 2013, au fost raportate Comisiei 15 779 de nereguli, din care 14 710 de natură nefrauduloasă și 1 609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde EUR, din care aproape 1,76 miliarde EUR vizează cheltuieli, reprezentând 1,34 % din totalul plăților, restul de 380 milioane reprezentând 1,86 % din resursele tradiționale proprii brute colectate; |
|
4. |
constată că, deși impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde EUR, cu 38 % mai puțin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 16 % față de exercițiul precedent; constată, de asemenea, că numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30 % față de 2012, deși impactul lor financiar a scăzut cu 21 %, cifrându-se la 309 milioane EUR fonduri UE; |
|
5. |
constată că, grație noilor informații disponibile, ca urmare a modificărilor importante ale modului în care statele membre și Comisia raportează neregulile, se înregistrează o mutare a accentului raportului anual 2013 al Comisiei de la nereguli tratate în termeni generali la cele raportate ca frauduloase; invită Comisia să își mențină această abordare în viitorul său raport anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei; îndeamnă cu fermitate Comisia să asigure accesul la informații și să consolideze analizele asupra obiectului, tipurilor și impactului neregulilor nefrauduloase, având în vedere numărul lor important și impactul lor monetar negativ asupra intereselor financiare ale UE; |
|
6. |
subliniază faptul că, atât Comisia, cât și statele membre sunt responsabile să facă tot posibilul pentru a combate frauda, corupția și orice alt tip de activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene; reamintește că o cooperare și o coordonare strânse între Comisie și statele membre sunt esențiale pentru a se asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și că, prin urmare, consolidarea și maximizarea eficacității acestora sunt primordiale; reamintește că protecția intereselor financiare ale Uniunii, atât în ceea ce privește resursele, cât și cheltuielile, necesită același nivel de vigilență; |
|
7. |
constată că tendința generală în detectarea și raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată o ușoară scădere, însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv; solicită Comisiei să examineze mai detaliat principalele motive din spatele acestei creșteri și să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendința manifestată este rezultatul unei evoluții în ceea ce privește detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre; |
|
8. |
este convins de faptul că mijloacele legislative penale incluse în Directiva PIF vor fi eficace numai dacă definesc în mod clar infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, stabilesc termene minime și maxime pentru pedeapsa cu închisoarea aplicabile în toate statele membre participante și norme minime privind termenele de prescripție și dacă aceste dispoziții vor fi apoi aplicate în mod uniform și eficient în toate statele membre; |
Venituri – Resurse proprii
|
9. |
salută faptul că circa 98 % din resursele proprii tradiționale (RPT) sunt colectate fără probleme deosebite, neregulile frauduloase raportate reprezentând circa 0,29 % din RPT brute calculate (respectiv 61 milioane EUR) iar neregulile nefrauduloase circa 1,57 % din RPT (respectiv 327,4 milioane EUR); remarcă faptul că numărul cazurilor de fraudă și nereguli detectate în 2013 se ridică la 380 de milioane EUR, 234 de milioane EUR fiind recuperate de statele membre; constată, mai ales, faptul că această rată de recuperare a RPT în 2013, de 62 %, reprezintă cel mai bun rezultat al deceniului; |
|
10. |
este preocupat de faptul că, în 2013, majoritatea sumelor stabilite în baza de date OWNRES în UE-28 au avut legătură cu regimul vamal de „punere în liberă circulație” atât pentru cazurile de fraudă (93 %), cât și pentru cazurile de nereguli (87 %); invită Comisia să ia măsuri corespunzătoare care să vizeze consolidarea regimului vamal de „punere în liberă circulație” pentru ca acesta din urmă să fie mai puțin predispus la situații de fraudă și nereguli; |
|
11. |
este preocupat de faptul că, în 2013, conform bazei de date OWNRES, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a situat la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012; relevă că rata de recuperare pentru cazurile de nereguli raportate pentru 2013 este de 67,9 %; subliniază, în general, responsabilitatea autorităților statelor membre și a serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite și le solicită să își asume în mod adecvat această responsabilitate și să îmbunătățească substanțial rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată, în general, la un nivel foarte scăzut față de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase; |
|
12. |
salută semnarea Protocolului ONU de eliminare a comerțului ilegal cu produse din tutun de către Uniunea Europeană în 2013; observă că 15 state membre au semnat protocolul și că până în prezent a fost ratificat doar de Austria; invită, prin urmare, celelalte state membre să finalizeze procesul de ratificare cât mai curând posibil; |
|
13. |
subliniază faptul că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât și pentru bugetele statelor membre și că pierderile directe în ceea ce privește veniturile vamale numai ca urmare a contrabandei cu țigarete sunt estimate la peste 10 miliarde EUR pe an; de asemenea, atrage atenția asupra comerțului cu mărfuri contrafăcute care provoacă daune atât trezoreriilor din statele membre, cât și societăților europene; |
|
14. |
face referire la lucrările în desfășurare de îmbunătățire a datelor privind venitul național brut (VNB) și la problemele semnalate în Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi Europene, care solicită o verificare mai promptă și mai atentă a cifrelor VNB și o mai bună raportare și coordonare a rezultatelor, astfel încât sistemul VNB să devină tot mai fiabil în ceea ce privește contribuția sa la calcularea veniturilor UE; |
|
15. |
constată că includerea economiei invizibile în conturile naționale ar trebui să contribuie la asigurarea unor date VNB mai complete și mai fiabile și invită Comisia și Eurostat să aprofundeze cooperarea cu instituțiile naționale de statistică pentru a se asigura că acest element este tratat într-un mod mai coerent și comparabil în toate statele membre, utilizând informații actualizate; |
|
16. |
subliniază faptul că în multe state membre diferența dintre veniturile teoretice și veniturile reale din TVA este în permanență la un nivel ridicat ca urmare a fraudei în materie de TVA și a eludării acesteia; subliniază că Comisia are autoritatea de a controla și a supraveghea măsurile luate de statele membre; solicită, prin urmare Comisiei să își utilizeze din plin prerogativele pentru a ajuta statele membre în combaterea fraudei în materie de TVA și a eludării acesteia; |
|
17. |
constată, de asemenea, că în 2013 în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu țigări, implicând RPT estimate la aproximativ 7 milioane EUR; subliniază că această tendință reprezintă o scădere bruscă comparativ cu 2012, când au fost raportate 224 de cazuri însumând aproximativ 25 de milioane EUR; este profund îngrijorat de faptul că, în 2013, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia nu au raportat Comisiei niciun caz de contrabandă cu țigări și pune la îndoială eficiența procesului de raportare în aceste state membre; solicită insistent tuturor statelor membre să raporteze Comisiei cazurile de contrabandă și contrafacere într-un mod precis și la timp, astfel încât să permită o estimare mai bună a resurselor proprii tradiționale afectate; |
|
18. |
constată că Comisia va publica un studiu privind fiabilitatea unui sistem de urmărire pentru produsele din tutun; subliniază că acesta este un pas uriaș înainte în combaterea contrabandei; solicită Comisiei să conceapă și să pună în aplicare un sistem de urmărire deschis și competitiv astfel încât modul în care este conceput și pus în aplicare să nu favorizeze un singur furnizor de soluții sau doar pe unii dintre aceștia; |
Sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor
|
19. |
reamintește că:
|
Cheltuieli
|
20. |
trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE și solicită autorităților competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori; |
|
21. |
își exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor de ambele tipuri a crescut în mod semnificativ în 2013 față de 2012; constată că o nouă tendință semnificativă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care face referire la „beneficiarul care nu are calitatea necesară” s-a manifestat în 2013, cu 51 de cazuri de nereguli frauduloase raportate; consideră că aceste evoluții impun măsuri țintite pentru eliminarea, pe de o parte, a practicilor suspectabile de a conduce la încălcări involuntare ale reglementărilor și pentru urmărirea, pe de altă parte, a actelor de corupție și a faptelor penale; |
|
22. |
recunoaște că în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, statele membre au recuperat 197 de milioane EUR de la beneficiari pe durata anului financiar 2013, rămânând de recuperat de la beneficiari 1 318,3 milioane EUR până la sfârșitul anului, 1 097,1 milioane EUR urmând a fi încasați la bugetul UE după aplicarea mecanismului 50/50; se arată îngrijorat deoarece recuperarea sumelor aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este sub media globală și nici măcar jumătate dintre neregulile detectate în 2009 nu au fost recuperate până la sfârșitul anului 2013; |
|
23. |
subliniază diferențele semnificative dintre statele membre în ceea ce privește succesul acestora în recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăților necuvenite depistate în sectorul PAC și îndeamnă statele membre cu rate de recuperare sub 33 % să facă eforturi pentru a și le îmbunătăți în 2015 și în anii următori; |
|
24. |
recunoaște că, după reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, statele membre beneficiază de un grad mai mare de flexibilitate în punerea în aplicare a politicii și au posibilitatea în mod special să o personalizeze, adaptând-o la nivelul capacităților și priorităților de la nivel regional sau național și să facă transferuri între diferiții săi piloni; invită Comisia și statele membre să se asigure că această creștere a flexibilității nu va avea loc în defavoarea sistemelor de monitorizare și evaluare; mai mult, observă că în cadrul noii PAC, Comisia lucrează la o agendă de simplificare; invită Comisia să alinieze întru totul agenda de simplificare cu strategia antifraudă a DG AGRI și să mențină echilibrul între simplificare și buna gestionare a fondurilor UE prin asigurarea unor controale adecvate; |
|
25. |
în plus, este îngrijorat deoarece perioada medie scursă între producerea unei nereguli, detectarea sa și raportarea sa finală către Comisie este de 6,3 ani în sectorul agricol și de 2,75 ani în alte sectoare; reamintește că după detectarea neregulii intervin procedurile ulterioare (ordine de recuperare, investigații OLAF etc.); solicită Comisiei să stabilească durata medie, minimă și maximă a unei nereguli detectate în temeiul unui management partajat pentru fiecare sector de politică; |
|
26. |
speră că creșterea deosebită, cu 475 %, a neregulilor raportate în sectorul pescuitului în 2013 să reprezinte un vârf singular, cauzat de implementarea întârziată a programelor în acest sector și că nu reprezintă un trend negativ care să submineze percepția asupra valorii politicii UE în domeniul pescuitului; |
|
27. |
constată cu îngrijorare că, în domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15 %; ia însă act și de scăderea cu 49 % a sumelor implicate în cazurile nefrauduloase și cu 22 % în cazurile de fraudă; |
|
28. |
constată că 321 de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă și 4 672 de nereguli raportate ca nefiind de natură frauduloasă au avut legătură cu politica de coeziune; recunoaște faptul că în ambele categorii numărul neregulilor raportate a crescut cu 15 % în comparație cu 2012 și că, în anii anteriori, majoritatea sumelor care au implicat nereguli în 2013 (63 %) au în continuare legătură cu politica de coeziune; subliniază însă că în ambele categorii sumele aferente au scăzut, că se poate observa o îmbunătățire treptată pe baza experienței anilor anteriori și că, pentru prima dată, politica de coeziune nu este domeniul de cheltuieli bugetare cu cel mai mare număr de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă; |
|
29. |
regretă totuși nepublicarea informațiilor cu privire la sumele de recuperat și la ratele de recuperare asociate în mod specific cu politica de coeziune pentru anul financiar 2013; invită Comisia să furnizeze informații detaliate în această privință în următorul său raport anual; |
|
30. |
subliniază că, în cazul cheltuielilor gestionate centralizat, într-un interval de cinci ani rata de recuperare în cazul neregulilor raportate ca fiind frauduloase este de 54,4 %, iar pentru neregulile nefrauduloase de 63,9 %; îndeamnă Comisia să îmbunătățească pe viitor procesul de recuperare și să facă acest lucru în timp util; |
|
31. |
invită Comisia să își asume responsabilitatea deplină pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necorespunzător de la bugetul UE și să stabilească principii uniforme de raportare în toate statele membre în vederea colectării unor date comparabile și exacte corespunzătoare; |
|
32. |
se arată preocupat de faptul că în cazul ordinelor de recuperare în urma unor acțiuni calificate drept nereguli (atât cele raportate ca frauduloase, cât și cele neraportate ca frauduloase) emise între anii 2009 și 2013 sub un management centralizat, perioada medie scursă între producerea unei nereguli și detectarea sa este de 3,4 ani: peste jumătate dintre cazuri (54 %) au fost detectate în termen de până la patru ani de la data săvârșirii acesteia, iar în cealaltă jumătate (46 %) a cazurilor, perioada a variat între 4 și 13 ani; reamintește că după detectarea neregulii intervin procedurile ulterioare (ordine de recuperare, investigații OLAF etc.); solicită Comisiei să stabilească durata medie, minimă și maximă a unei nereguli detectate în temeiul unui management centralizat; |
|
33. |
se declară satisfăcut că numărul cazurilor de nereguli frauduloase relative la Fondul social european raportate în 2013 a fost cu 40 % mai scăzut decât în anii 2009 și 2010 și că 2013 a fost cel de-al treilea an consecutiv în care această tendință pozitivă a fost menținută; |
|
34. |
constată cu satisfacție că, pentru perioada de programare 2007-2013, controalele administrative, verificările la fața locului și operațiunile de audit au condus la o rată mult mai mare, de 63 %, de detectare a neregulilor frauduloase, față de 20 % în perioada anterioară de șapte ani, deși în 2013 s-a înregistrat o ușoară scădere, la 55 %; |
|
35. |
ia act de faptul că în 2013 Comisia a închis 217 cazuri de întrerupere de plăți în domeniul politicii de coeziune și că 131 erau deschise încă la sfârșitul anului, implicând o sumă de 1,977 milioane EUR; mai ia, de asemenea, act de adoptarea de către Comisie a 15 decizii de suspendare în 2013 și două în ianuarie 2014; |
|
36. |
recunoaște că în 2013, ca parte a asistenței pentru preaderare (APP), au fost raportate 33 de nereguli ca fiind frauduloase, implicând 14,4 milioane EUR, și că neregulile respective au legătură în principal cu Programul special de aderare referitor la agricultură și dezvoltarea rurală (SAPARD); în plus, constată că nouă nereguli frauduloase care implică suma de 1,2 milioane EUR au fost raportate în temeiul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA); observă că între anii 2003 și 2013, în temeiul APP, ratele de recuperare au ajuns la 37,36 % și, respectiv, 29,22 % pentru cazuri de nereguli și cazuri frauduloase; invită Comisia și țările beneficiare ale IPA să ia măsuri pentru a se asigura o rată mai mare de recuperare în temeiul IPA; |
|
37. |
solicită propuneri de reducere a numărului de programe de cheltuieli, în special atunci când acestea se suprapun parțial, și care ca programele, atunci când este posibil, să se concentreze asupra statelor membre care au nevoie cel mai mult de sprijin, astfel încât nu toate programele să aducă beneficii neapărat activităților din toate statele membre; |
|
38. |
se arată preocupat de faptul că mai multe proiecte finanțate de BEI au fost afectate de corupție și fraudă; consideră că documentul BEI, datat 8 noiembrie 2013, care definește politica BEI privind prevenirea și descurajarea practicilor de corupție, fraudă, cârdășie, coerciție, obstrucționare, spălare de bani și finanțarea terorismului, denotă lipsa unui nivel suficient de control într-o serie de cazuri în timpul implementării proiectelor finanțate de BEI; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în 2013 BEI a finanțat proiectul „Passante” din Mestre cu un total de 350 milioane EUR și că, în ciuda faptului că acest proiect a fost afectat de cazuri de corupție și fraudă, care au condus la arestarea mai multor persoane implicate, BEI ia în vedere refinanțarea proiectului pentru o sumă suplimentară de 700 milioane EUR prin obligațiuni de proiect; de aceea, cere ca în cazurile dovedite de fraudă și corupție, să i se impună BEI să suspende și/sau să blocheze orice finanțare prevăzută și aflată în derulare pentru proiectul afectat; |
II. Problemele identificate și măsurile necesare
|
39. |
își exprimă preocuparea în ceea ce privește amenințările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât și din acțiuni penale premeditate (fraude); insistă asupra consolidării cooperării dintre statele membre și Comisie pentru asigurarea de măsuri și mijloace relevante și adecvate pentru evitarea și remedierea neregulilor nefrauduloase și combaterea fraudei; |
|
40. |
subliniază că se tot repetă de mulți ani situația în care statele membre nu reușesc să prezinte date la timp sau să prezinte date exacte; reiterează faptul că există încă abordări diferite în statele membre în detectarea și raportarea neregulilor frauduloase și nefrauduloase, inclusiv în domenii precum politica de coeziune și agricultura, și, în unele cazuri, interpretări nestandardizate în aplicarea cadrului juridic; subliniază că acest lucru împiedică comparațiile, efectuarea unei evaluări obiective și emiterea unor recomandări de către Parlament, Comisie și OLAF; solicită Comisiei să elaboreze orientări comune și indicatori comuni pentru a reduce diferențele de abordare între statele membre și să constituie o bancă de date unificată și completă referitoare la neregularități comise și măsurile aferente întreprinse, inclusiv cazurile de fraudă și corupție care implică funcționari publici, oferindu-le astfel autorităților și cetățenilor date fiabile, comparabile și centralizate pentru aplicarea de măsuri corective adecvate și pentru evaluarea obiectivă a gravității reale, iar nu doar percepute, a neregulilor comise și a persoanelor implicate; |
|
41. |
observă că recomandările făcute de Comisie statelor membre în 2012 – în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziții publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări și controale și de evaluare a riscurilor – – al căror stadiu de implementare este prezentat în raportul anual al Comisiei pe 2013, au fost în general corespunzătoare și consideră regretabil că o serie de probleme nu au fost pe deplin abordate; observă, de exemplu, că nu toate statele membre au început pregătirile pentru punerea în aplicare a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2014-2020 și a dispozițiilor sale privind prevenirea fraudei; invită statele membre să urmeze recomandările Comisiei făcute în 2012, să se asigure că cele care li se adresează în raportul din 2011, precum și cele din raportul pe 2013 sunt urmate în totalitate și să ofere o explicație motivată în cazul în care nu au putut da curs acestor recomandări; |
|
42. |
admite faptul că neregulile care nu sunt de natură frauduloasă sunt adesea cauzate de lipsa unor cunoștințe suficiente în materie de norme, cerințe complexe și reglementări; subliniază că modificările normelor aplicabile cheltuielilor și veniturilor, printre care și normele vizând simplificarea, necesită timp pentru a fi adoptate de către autoritățile responsabile pentru aplicarea lor; îndeamnă statele membre și Comisia, în acest sens, să coordoneze mai bine interpretarea cadrului juridic și aplicarea strictă a acestuia, să aplice măsuri țintite și prompte pentru consolidarea capacităților administrative, atât în administrațiile publice, cât și în rândul părților interesate, inclusiv a organizațiilor societății civile, de exemplu prin orientări și formare și prin introducerea de sisteme de fidelizare a personalului calificat și competent; invită instituțiile UE și statele membre să realizeze o evaluare intermediară a măsurii în care noua arhitectură în materie de reglementare a politicii de coeziune are un aport suplimentar la prevenirea și reducerea riscului de comitere a unor nereguli și să analizeze care este posibilitatea de a simplifica și mai mult normele în vigoare; |
|
43. |
consideră că statele membre ce detectează și raportează nereguli, inclusiv cazurile de fraudă, ar trebui să beneficieze de sprijin și de stimulente pentru îmbunătățirea sistemelor lor de raportare și gestiune; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia nu poate stabili dacă numărul scăzut de nereguli și cazuri de fraude detectate de anumite state membre și deosebirile mari între numărul de cazuri raportate în ani diferiți nu denotă ineficiența sistemelor de control ale acestor state membre; |
|
44. |
regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda și consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniția investigații ale acelor nereguli și fără a-i sancționa pe cei responsabili, nerespectându-și astfel obligația de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât și ale contribuabililor; constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale și rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei și a procedurilor de urmărire penală în statele membre; consideră, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilității penale la nivel UE și introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea și coordonarea unor investigații ale acestor nereguli ar trebui să reprezinte un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale și pentru renunțarea la procesele de urmărire și sancționare a actelor de corupție și a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE; |
|
45. |
consideră că sunt posibile acțiuni eficace împotriva corupției dacă măsurile de drept penal sunt respectate și însoțite de alte măsuri vizând transparența și tragerea la răspundere; insistă, prin urmare, ca statele membre să demonstreze o voință politică fermă în combaterea cu succes a corupției, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, prin adoptarea unei legislații anticorupție eficace și prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE, și solicită cetățenilor să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupției; |
|
46. |
salută primul raport dedicat luptei împotriva corupției în UE publicat în februarie 2014, instrument valoros de monitorizare și evaluare a luptei împotriva corupției, și reafirmă interesul și importanța deosebită a intensificării schimburilor de bune practici existente, evidențiată în raport. salută, de asemenea, Comunicarea Comisiei privind combaterea corupției în UE (COM(2011)0308), care analizează etapele necesare pentru o mai bună implementare a instrumentelor anticorupție, propunând mijloace de integrare a unor argumente anticorupție mai puternice într-o serie de domenii ale politicii interne și externe; observă totuși importanța extinderii sferei de aplicare a raportului anticorupție la elementul transfrontalier și de la nivelul UE al corupției și la evaluarea măsurilor luate pentru a se îmbunătăți pe viitor integritatea instituțiilor UE și subliniază necesitatea unei strategii anticorupție cu adevărat cuprinzătoare și coerentă care să includă toate politicile UE și să abordeze, printre altele, problemele semnalate în primul raport anticorupție al UE; îndeamnă Comisia să raporteze Parlamentului și Consiliului în legătură cu implementarea de către instituțiile Uniunii a politicilor interne anticorupție, inclusiv a obligațiilor în temeiul Convenției ONU împotriva corupției; |
|
47. |
subliniază necesitatea unei coordonări structurate între autoritățile de management și organismele antifraudă și importanța coordonării și a schimbului de bune practici între statele membre și între diferite administrații ale aceluiași stat membru pentru a se omogeniza, pe cât posibil, abordarea combaterii fraudei; invită Comisia să creeze un nou mecanism pentru schimbul de informații între autoritățile naționale competente, pentru a permite o comparație încrucișată a evidențelor contabile aferente tranzacțiilor între două sau mai multe state membre care să ajute la detectarea oricărei fraude transnaționale în contextul noului CFM 2014-2020, legate de macro-categoria fondurilor structurale și de investiții: Fondul social european (FSE); Fondul european de dezvoltare rurală (FEDR); Fondul de coeziune (FC); Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), pentru a garanta o abordare orizontală a protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene; |
|
48. |
subliniază că în depistarea schemelor de fraudare este esențială o mai mare transparență care să permită un control adecvat; reamintește că, în anii anteriori, Parlamentul a îndemnat Comisia să ia măsuri pentru a asigura, prin intermediul unui punct unic de contact, transparența în ce privește toți beneficiarii fondurilor UE din toate statele membre prin publicarea pe site-ul său a listei tuturor beneficiarilor fondurilor UE, indiferent de administratorul fondurilor și pe baza unor categorii-standard de informații care trebuie furnizate de către toate statele membre în cel puțin o limbă de lucru a Uniunii; solicită statelor membre să coopereze și să furnizeze Comisiei informații complete și sigure cu privire la beneficiarii fondurilor europene gestionate de statele membre; regretă că această măsură nu a fost pusă în aplicare și invită Comisia să o pună în aplicare de urgență; regretă că această cerere repetată a rămas fără răspuns din partea Comisiei; |
|
49. |
invită Comisia să promoveze o legislație adecvată privind protecția denunțătorilor, accesul la informații și transparența activităților de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor și al instituțiilor UE și supunerea practicilor lor controlului public, precum și să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activității organizațiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigație transfrontalier; |
|
50. |
încurajează Comisia să își consolideze în continuare rolul de supraveghere a cheltuielilor de la bugetul UE prin activități de audit, control și inspecție, prin planuri de acțiune de remediere și scrisori de avertizare anterior prezentării solicitărilor de plată; solicită statelor membre și autorităților acestora să își intensifice eforturile și să își utilizeze propria capacitate pentru detectarea și corectarea erorilor înainte de a solicita rambursarea de către Comisie, utilizând la maximum informațiile de care dispun; subliniază, în acest sens, valoarea deosebită a acțiunilor preventive în evitarea plăților necuvenite, eliminându-se astfel acțiunile ulterioare de recuperare a fondurilor necuvenite; |
|
51. |
salută adoptarea directivelor privind achizițiile publice și a directivei privind atribuirea concesiunilor și salută faptul că zece state membre au introdus deja măsuri ori seturi de măsuri specifice privind achizițiile publice în vederea reducerii nivelului de corupție și a consolidării transparenței, a eficacității sistemelor de gestionare, de control și de audit; invită Comisia să continue punerea în aplicare a normelor privind achizițiile publice, pentru a oferi statelor membre sprijinul necesar în materie de orientări, bune practici și formare; invită Comisia să monitorizeze în mod continuu și imparțial respectarea de către statele membre a directivelor existente și să înceapă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar; |
|
52. |
constată că nivelul neregulilor și al fraudelor datorate nerespectării normelor privind achizițiile publice este în continuare ridicat; invită statele membre să transpună rapid în dreptul național Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice (8), Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entități care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (9) și Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (10) adoptate recent, pentru a reduce și mai mult riscul comiterii de nereguli și fraude; |
|
53. |
salută înființarea Centrului de competențe pentru consolidarea capacităților administrative în sprijinul administrațiilor publice responsabile pentru gestionarea FEDR și a Fondului de coeziune și introducerea Planului de acțiune pentru achiziții publice, elaborat de Centrul de competențe în cooperare cu serviciile competente ale Comisiei; solicită însă Comisiei să raporteze cu privire la rezultatele concrete obținute ca urmare a activităților Centrului și a aplicării planului de acțiune menționat mai sus; |
|
54. |
îndeamnă Comisia să își mențină politica strictă a întreruperilor și a suspendării plăților; |
|
55. |
salută raportul privind punerea în aplicare a strategiei antifraudă a Comisiei (CAFS) și orientările puse la dispoziția autorităților responsabile ale statelor membre cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor antifraudă relevante; insistă însă pe lângă Comisie cu privire la adoptarea unor norme simplificate în actele delegate și de punere în aplicare privind fondurile structurale și de investiții europene, facilitând astfel o bună absorbție a fondurilor, asigurând totodată că nivelul combaterii fraudei nu este subminat de aceste acte delegate și acte de punere în aplicare; |
|
56. |
salută înființarea serviciilor de coordonare antifraudă în statele membre astfel cum prevede articolul 3 alineatul (4) din noul Regulament OLAF și reconfirmarea de către Germania a metodelor sale de lucru pentru cooperarea cu OLAF; constată că AFCOS vizează facilitarea unei cooperări efective și schimbul de informații cu OLAF și insistă ca statele membre care nu au înființat astfel de structuri să procedeze fără întârziere la înființarea lor; se așteaptă ca aceste structuri să contribuie la facilitarea unei mai bune raportări a neregulilor și la o interpretare echilibrată a legislației UE aplicabile; este, cu toate acestea, preocupat de discrepanțele semnificative care există deja între diferite AFCOS stabilite în statele membre în ceea ce privește funcțiile, sarcinile și prerogativele, precum și resursele umane alocate; recunoaște că mandatul, cadrul instituțional și sarcinile AFCOS nu sunt definite în detaliu în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, însă este de părere că un AFCOS independent din punct de vedere operațional, cu un mandat cuprinzător care include competențe de investigație, reprezintă un etalon de urmat de către toate statele membre; |
|
57. |
recunoaște raportarea Comisiei privind rezultatele Programului Hercule II; ia act de faptul că în 2013 bugetul programului Hercule II a fost redus la 14 milioane EUR în credite de angajament și 9,9 milioane EUR în credite de plată comparativ cu 2012, generând dificultăți în respectarea angajamentelor financiare făcute în 2013 și anii anteriori; observă cu satisfacție că activitățile programului Hercule II se bucură de un interes sporit din partea statelor membre, astfel cum demonstrează numărul mai mare ca niciodată de cereri primite ca urmare a cererilor de propuneri; salută rezultatele pozitive obținute în 2013 în Germania, Spania și România. de exemplu, grație introducerii echipamentului tehnic foarte sofisticat și compatibil la nivel transnațional achiziționat cu ajutorul programului; |
|
58. |
salută adoptarea Regulamentului de instituire a programului Hercule III pentru perioada financiară 2014-2020 care permite un procent maxim mărit de cofinanțare a granturilor pentru asistență tehnică de 80 % din costurile eligibile și de până la 90 % în cazuri excepționale și justificate corespunzător, în loc de maximum 50 % în temeiul Deciziei Hercule II; menționează că primele cereri de propuneri au fost lansate cu succes în 2014; este, cu toate acestea, îngrijorat de faptul că programul este afectat deja în special de problema plăților restante care conduce la posibile efecte adverse asupra proiectelor finanțate și a celor viitoare; reamintește importanța unor instrumente financiare solide, cum ar fi Pericles 2020 și Hercule III, în combaterea activităților ilegale care afectează resursele Uniunii; |
|
59. |
salută rezultatele pozitive ale numeroaselor operațiuni vamale comune, cu participarea OLAF și a statelor membre alături de servicii ale unor țări terțe, și cu sprijinul DG Impozitare și Uniune Vamală, al Europol și al Frontex, care au condus la capturarea a 68 de milioane de țigarete de contrabandă, a 124 kg de cocaină și a 140 000 de litri de motorină; |
|
60. |
constată că în 2013 OLAF a emis 353 de recomandări pentru acțiuni administrative, disciplinare, financiare sau judiciare de luat de către instituțiile UE relevante, organismele, birourile, agențiile sau autoritățile naționale competente și că aproximativ 402,8 milioane EUR au fost recomandate pentru recuperare; este preocupat de faptul că rata de incriminare ca urmare a recomandărilor judiciare ale OLAF pentru perioada 2006-2013 este de doar 54 %; este îngrijorat deoarece rata scăzută de incriminare pune într-o lumină proastă calitatea și utilizabilitatea rezultatelor investigațiilor OLAF; invită Comisia să amelioreze de urgență eficacitatea OLAF; consideră o supraveghere totală și corespunzătoare a activităților OLAF de către Comitetul de supraveghere (fără a interveni în investigațiile în curs de desfășurare) ca fiind indispensabilă și, prin urmare, îndeamnă Comisia și OLAF să îmbunătățească situația actuală în care Comitetul de supraveghere nu poate să își îndeplinească scopul; mai mult, regretă lipsa de informare privind rata de punere sub acuzare în cazurile care implică infracțiuni la adresa bugetului Uniunii; |
III. Investigații și rolul OLAF
|
61. |
ia act de faptul că, în 2013, OLAF a primit, potrivit propriilor afirmații, cea mai mare cantitate de informații de până acum și pretinde că a emis cel mai mare număr de recomandări; subliniază că metoda calculării informațiilor primite și a recomandărilor făcute a fost, de asemenea, modificată; solicită Comitetului de supraveghere să analizeze efectele acestor modificări de date și calitatea recomandărilor emise de OLAF; |
|
62. |
invită Comitetul de supraveghere al OLAF să informeze Parlamentul cu privire la durata investigațiilor OLAF și metoda de calculare a acesteia, întrucât această metodă a fost schimbată în 2012; subliniază că această modificare poate reduce în mod artificial durata aparentă a investigațiilor; solicită Comitetului de supraveghere să analizeze îndeaproape calitatea informațiilor furnizate de OLAF, inclusiv a rapoartelor către instituții; |
|
63. |
constată adoptarea unor noi metode de lucru între OLAF și Comitetul său de supraveghere și solicită o rezolvare rapidă a problemelor rămase între cele două instituții; |
o
o o
|
64. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi Europene, Comitetului de supraveghere a OLAF și OLAF. |
(2) JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 121.
(5) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 62.
(6) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0338.
(8) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
(9) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
(10) JO L 94, 28.3.2014, p. 1.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/48 |
P8_TA(2015)0063
Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Muntenegru
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Muntenegru (2014/2947(RSP))
(2016/C 316/05)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, precum și anexa acestora, intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: drumul spre integrarea europeană”, |
|
— |
având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (1), din 29 martie 2010 , |
|
— |
având în vedere rezultatele Conferinței de aderare UE-Muntenegru, din 16 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22 mai 2012 privind progresele înregistrate de Muntenegru în implementarea reformelor (COM(2012)0222) și concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2014 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), însoțită de Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Progresele realizate de Muntenegru în 2014” (SWD(2014)0301), precum și documentul indicativ de strategie (2014-2020) adoptat la 19 august 2014, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, |
|
— |
având în vedere declarația și recomandările celei de-a noua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) Uniunea Europeană – Muntenegru, din 1-2 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru, |
|
— |
având în vedere activitatea deputatului Charles Tannock, ca raportor permanent pentru Muntenegru în cadrul Comisiei pentru afaceri externe, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât, în prezent, Muntenegru este singura țară din regiune care deschide și închide provizoriu capitole de negociere cu UE, ceea ce este un rezultat binevenit; întrucât acest rol conducător este considerat drept o responsabilitate sporită, atât într-un context regional, cât și în ceea ce privește procesul de extindere în ansamblul său; |
|
B. |
întrucât fiecare țară candidată este evaluată în funcție de propriile merite, iar realizarea de progrese în continuare va depinde de implementarea eficientă a strategiilor de reformă și a planurilor de acțiune ale acestei țări; |
|
C. |
întrucât dialogul durabil și cooperarea constructivă dintre guvern și opoziție sunt importante pentru a realiza progrese în pregătirile pentru aderare și pentru a garanta încrederea cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile statului; întrucât toate forțele politice ar trebui să se concentreze în continuare asupra procesului de aderare al țării la UE; |
|
D. |
întrucât Muntenegru ar trebui să înregistreze în continuare realizări importante în domeniul statului de drept, o condiție prealabilă fundamentală pentru aderarea la UE și asumarea obligațiilor de stat membru al UE; întrucât corupția rămâne o sursă de îngrijorare serioasă; |
|
E. |
întrucât societatea civilă are un rol important în cadrul procesului de reformă și de aderare la UE; |
|
F. |
întrucât problematica libertății de exprimare și mass-mediei rămâne o preocupare; întrucât s-au înregistrat cazuri noi de violență împotriva mass-mediei în perioada analizată, deși s-a raportat o diminuare a acestora; întrucât autoritățile de resort trebuie să îmbunătățească investigarea și urmărirea în justiție a celor vinovați de aceste atacuri recente și mai vechi și să creeze o atmosferă pozitivă pentru funcționarea liberă și independentă a mass-mediei, |
|
1. |
salută progresele înregistrate în negocierile de aderare, remarcând că până acum au fost deschise șaisprezece capitole, inclusiv capitolele 23, 24 și 31, iar două capitole (știință și cercetare, educație și cultură) au fost închise provizoriu; |
|
2. |
încurajează continuarea negocierilor de aderare, pe baza reformelor aplicate și a rezultatelor concrete, obținute mai ales în domeniul statului de drept, al cadrului mediatic și al luptei împotriva corupției; salută adoptarea, la 16 decembrie 2014, a unui număr de legi în conformitate cu Planul de acțiune pentru capitolul 23; consideră că progresele înregistrate în cadrul negocierilor și în îmbunătățirea cadrului strategic, normativ și instituțional trebuie însoțite de progrese reale pe teren, cu accent pe aplicarea planurilor de acțiune și a strategiilor relevante; |
|
3. |
salută consolidarea în continuare a structurilor de negociere, inclusiv instituirea Consiliului privind statul de drept; invită guvernul să consolideze coordonarea interinstituțională și să extindă consultările interministeriale; |
|
4. |
reafirmă faptul că reformele vizând statul de drept constituie nucleul procesului de integrare europeană și sunt o condiție esențială pentru progresul discuțiilor generale de aderare; consideră că voința politică rămâne crucială pentru atingerea și menținerea de progrese substanțiale în lupta împotriva corupției și a crimei organizate, ceea ce reprezintă testul revelatoriu pentru independența, eficiența și profesionalismul sistemului judiciar; |
|
5. |
ia act de importanța garantării caracterului incluziv al procesului de reformă, cu participarea activă a societății civile, pentru a obține progresele necesare în cadrul negocierilor; solicită un control parlamentar mai activ în acest sens; |
|
6. |
salută adoptarea planului de acțiune pentru 2014 vizând consolidarea controlului parlamentar și a Codului de etică a parlamentului, în decembrie 2014; subliniază necesitatea de a consolida capacitățile parlamentului muntenegrean și de a lua măsuri ca urmare a raportului tehnic adoptat de parlament în iulie 2013 privind acuzațiile de deturnare de fonduri publice în favoarea unor partide politice, precum și caracterul incomplet al procedurilor judiciare întreprinse în urma anchetei; invită guvernul să ia în considerare recomandările relevante ale parlamentului muntenegrean și să îmbunătățească accesul parlamentar la informațiile respective; |
|
7. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezultatul climatului intern profund polarizat a fost boicotarea de către principalul partid de opoziție a anumitor sesiuni parlamentare, mai precis a sesiunii de întrebări adresate primului ministru, și de faptul că aceasta subminează funcționarea democratică a instituțiilor; îndeamnă, așadar, toate forțele politice, de la guvernare sau din opoziție, să se concentreze asupra calendarului de aderare a acestei țări la UE și să se angajeze într-un dialog durabil și pentru o cooperare constructivă, în special în parlament; subliniază că este nevoie de o voință politică puternică pentru aplicarea reușită a strategiei și pentru soliditatea instituțională; |
|
8. |
invită guvernul să pună în practică în mod efectiv recomandările OSCE/ODIHR, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO privind normele electorale, în conformitate cu standardele și cele mai bune practici europene, inclusiv cele referitoare la dreptul de a fi candidat independent, la o finanțare publică proporțională pentru a promova condiții competitive egale pentru toți candidații și la auditarea partidelor politice; remarcă faptul că alegerile locale au fost marcate de acuzații de nereguli electorale; subliniază faptul că autoritățile competente ar trebui să le ancheteze și, dacă este necesar, să inițieze urmărirea penală; |
|
9. |
subliniază importanța unei separări clare între orientările de stat și cele de partid; salută noua lege adoptată în decembrie 2014 privind finanțarea partidelor și îndeamnă toate partidele politice să realizeze un bilanț al aplicării sale efective, care ar trebui să vizeze reducerea semnificativă a posibilităților de deturnare de fonduri publice; regretă faptul că părți importante din legislația relevantă au fost adoptate fără un consens între partide; |
|
10. |
salută accentuarea mai fermă de către Comisie a reformei administrației publice în cadrul procesului de extindere; salută faptul că, în această privință, se înregistrează progrese, dar ia act de faptul că pot fi adoptate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea legislației și administrația locală; împărtășește îngrijorările privind politizarea administrației publice; solicită realizarea de progrese în ceea ce privește creșterea transparenței, a eficienței și a responsabilității administrației guvernamentale centrale și locale și îmbunătățirea coordonării dintre acestea, precum și a celei dintre administrațiile locale independente, în special în domeniul investițiilor, al planificării proiectelor și al implementării; consideră că este esențială abordarea deficiențelor în ceea ce privește recrutarea, eliberarea din funcție și criteriile de evaluare, neaplicarea evaluării performanței, precum și capacitățile slabe administrative, de supraveghere și de control; |
|
11. |
încurajează depunerea unor eforturi suplimentare pentru a consolida capacitățile instituției Ombudsmanului cu privire la cazurile de combatere a discriminării; |
|
12. |
salută noua strategie de reformă judiciară pentru 2014-2018, remarcând cu satisfacție faptul că planul de acțiune relevant a fost în general aplicat la timp, precum și alegerea noului Procuror General; salută noile măsuri juridice menite să crească transparența procesului de alegere a procurorilor; ia act de faptul că progresele înregistrate în domeniul reformei sistemului judiciar au facilitat deschiderea a patru capitole suplimentare în cadrul Conferinței interguvernamentale din decembrie 2014; încurajează depunerea unor eforturi suplimentare în vederea monitorizării și a reducerii în continuare a numărului de cauze acumulate pe rolul instanțelor și a duratei procedurilor judiciare, precum și a îmbunătățirii eficienței Curții Constituționale; |
|
13. |
salută progresele realizate de Muntenegru în ceea ce privește aplicarea reformelor menite să garanteze independența și creșterea eficienței sistemului judiciar; continuă să fie profund îngrijorat de influențele necuvenite asupra independenței sistemului judiciar, în special în ceea ce privește recrutarea și evoluția carierei judecătorilor și a procurorilor; solicită îmbunătățirea criteriilor de selecție pentru numiri și promovări, precum și respectarea principiilor legalității și proporționalității în cadrul procedurilor disciplinare; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare esențiale de reformă privind recrutarea, promovarea și sistemele disciplinare pentru judecători și procurori; ia act de faptul că o parte din aceste preocupări vor fi abordate într-un pachet de legi privind organizarea sistemului judiciar; |
|
14. |
este preocupat de cauzele aflate încă pe rolul Curții Constituționale, în special cele legate de eventuala încălcare sistematică a drepturilor omului, cum ar fi inițiativa de analizare a constituționalității Legii privind contravențiile; |
|
15. |
își exprimă preocuparea cu privire la faptul că nu au fost depuse eforturi serioase pentru combaterea impunității în cauzele care implică crime de război; încurajează autoritățile competente să urmărească în justiție cazurile de crime de război în timp util, inclusiv la cel mai înalt nivel; solicită autorităților competente să ancheteze, să urmărească în justiție, să judece și să pedepsească în mod efectiv crimele de război, în conformitate cu standardele internaționale, și să garanteze accesul rapid al victimelor la justiție și despăgubiri echitabile; |
|
16. |
își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în pofida resurselor financiare substanțiale din partea donatorilor internaționali, canalizate către autorități, s-au realizat progrese limitate în combaterea corupției, care rămâne o amenințare la adresa bunei funcționări și a stabilității instituțiilor democratice, a statului de drept și a dezvoltării economice; solicită o mai mare implicare a Comisiei naționale pentru implementarea strategiei de combatere a corupției și crimei organizate, ca structură esențială în coordonarea combaterii corupției; subliniază necesitatea urgentă a unei participări mai active și a unei cooperări efective din partea guvernului, a tuturor sectoarelor vieții publice și a societății civile în prevenirea corupției, precum și în consolidarea cadrului legislativ și a protejării denunțătorilor; |
|
17. |
solicită autorităților să crească capacitatea procurorilor, a judecătorilor, a poliției și a altor autorități de impunere a ordinii de drept și să înregistreze un bilanț solid al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor la toate nivelurile, inclusiv în dosarele de corupție la nivel înalt; salută adoptarea legilor privind combaterea corupției, în special a celor privind activitățile de lobby, procedura administrativă generală, achizițiile publice și modificările aduse legii privind prevenirea conflictelor de interese; solicită aplicarea lor efectivă pentru a permite intensificarea cooperării între agențiile de impunere a ordinii de drept și consolidarea sistemului de control al conflictelor de interese și al declarației de avere; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestor legi; consideră importantă consolidarea instituțiilor, pentru a le permite să aibă o abordare mai activă contra corupției, precum și implicarea deplină a noii comisii parlamentare pentru supravegherea activității Agenției anticorupție, care ar trebui să primească resurse suficiente; subliniază faptul că deficiențele în ceea ce privește independența și responsabilitatea sistemului judiciar rămân o preocupare serioasă și obstrucționează combaterea corupției; |
|
18. |
solicită, de asemenea, sistemului judiciar să lucreze într-un mod mai transparent în ceea ce privește cazurile de corupție și de crimă organizată, mai ales atunci când este vorba de publicarea în verdicte a numelor firmelor, persoanelor fizice și funcționarilor publici implicați în astfel de infracțiuni; |
|
19. |
ia act de faptul că modificările frecvente ale legislației pot pune obstacole în calea unei combateri eficace a criminalității organizate; solicită creșterea capacităților autorităților competente, în special în ceea ce privește anchetele complexe și cazurile dificile; salută modificările aduse Codului Penal vizând prevenirea și monitorizarea radicalizării și a extremismului religios; salută noul drept penal care incriminează „luptătorii străini”, inclusiv jihadiștii; invită autoritățile competente să aplice efectiv dispozițiile juridice relevante pentru a preveni și monitoriza orice potențială amenințare la adresa cetățenilor muntenegreni; subliniază importanța combaterii oricăror forme de extremism; |
|
20. |
salută semnarea Acordului de cooperare strategică și operațională între Muntenegru și Europol, progresele realizate în negocierile privind încheierea acordului cu Eurojust și dobândirea statutului de observator în rețelele judiciare europene relevante pentru instituțiile din Muntenegru; încurajează cooperarea operațională strânsă cu organismele judiciare relevante europene, inclusiv cu privire la problema traficului de ființe umane; |
|
21. |
remarcă eforturile recente de îmbunătățire a mecanismelor de consultare cu organizațiile societății civile (OSC) pentru a se ajunge la o mai mare transparență în politică și legiferare în cadrul unui proces integrator; salută discuțiile publice cu privire la revizuirea planurilor de acțiune pentru capitolele 23 și 24; invită autoritățile competente să dezvolte în continuare o finanțare publică sustenabilă pentru OSC și un cadru instituțional adecvat; salută numirea de către guvern a unui nou consiliu pentru dezvoltarea organizațiilor neguvernamentale; solicită autorităților competente să modifice cadrul și practicile juridice pentru a oferi protecție activiștilor societății civile împotriva atacurilor și a urii propagate, conform relatărilor, de unele publicații și să creeze un climat în care aceștia își pot desfășura activitatea fără frică sau reprimări; |
|
22. |
reafirmă importanța libertății de exprimare ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene; consideră că este esențial ca jurnaliștii să beneficieze de independență deplină; este profund îngrijorat de deteriorarea libertății mass-mediei și de standardele profesionale și etice scăzute în rândul profesioniștilor din mass-media din Muntenegru; regretă intens faptul că incidentele îndreptate împotriva jurnaliștilor și proprietății mass-mediei continuă să aibă loc; ia act de faptul că guvernul din Muntenegru a instituit o comisie de investigare a atacurilor îndreptate împotriva jurnaliștilor; îndeamnă autoritățile competente să pună în aplicare recomandările acestei comisii și să realizeze un bilanț solid al urmăririlor penale și al condamnărilor finale ale autorilor; consideră că, pentru aprofundarea standardelor democratice, este esențială existența unei mass-medii publice independente, cu independență editorială și o finanțare stabilă și sustenabilă; reliefează responsabilitatea care le revine tuturor persoanelor politice și mass-mediei de a cultiva un climat de toleranță față de opiniile diferite; subliniază că declarațiile publice în sprijinul libertății mass-mediei contribuie la crearea unui climat favorabil pentru respectarea și protecția jurnaliștilor; salută acordul încheiat de reprezentanții mass-mediei privind revizuirea codului profesional de etică, ca un prim pas în direcția îmbunătățirii autoreglementării mass-mediei; consideră că trebuie adoptat un cadru legislativ clar, care va stabili norme referitoare la proprietatea mass-mediei și la finanțarea acesteia; |
|
23. |
consideră că o atitudine transparentă în abordarea trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas în direcția unei mai mari democratizări, responsabilități și puteri instituționale; |
|
24. |
salută faptul că legea împotriva discriminării a fost aproape în totalitate armonizată cu acquis-ul; invită autoritățile să rezolve deficiențele rămase în ceea ce privește discriminarea rasială și dispozițiile referitoare la sancțiuni; invită autoritățile să furnizeze Consiliului împotriva discriminării toate resursele financiare și administrative necesare; deși recunoaște faptul că s-au înregistrat unele progrese în incluziunea socială și educația romilor, este îngrijorat cu privire la rata ridicată de abandon școlar și la ponderea redusă a elevilor romi în populația totală de elevi; solicită promovarea inițiativelor care sprijină accesul romilor la locuințe, sănătate, educație și ocuparea forței de muncă, precum și autonomizarea femeilor rome și educația elevelor rome; salută eforturile depuse de autoritățile competente în ceea ce privește protejarea drepturilor LGBTI în timpul celei de-a doua parade care a avut loc fără incidente; este îngrijorat totuși de continuarea atacurilor la adresa membrilor comunității și activiștilor LGBTI; solicită atât actorilor politici, cât și actorilor societății civile, să combată ostilitatea și violența larg răspândită împotriva minorităților sexuale, în special prin eforturi de educare și informare a publicului, pentru a contribui la schimbarea atitudinilor și prin cursuri de pregătire oferite poliției, procurorilor și judecătorilor; |
|
25. |
salută îmbunătățirea cadrului juridic privind drepturile persoanelor cu dizabilități; constată că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a respecta acquis-ul UE; îndeamnă guvernul să accelereze progresele în ceea ce privește accesibilitatea clădirilor pentru persoanele cu dizabilități și regretă că majoritatea instituțiilor de stat și locale, inclusiv clădirile prioritare selectate (cum ar fi parlamentul și instanțele) nu sunt încă accesibile pentru persoanele cu dizabilități; rămâne îngrijorat de rata mare de abandon școlar a elevilor cu dizabilități din sistemul de învățământ, după școala primară și după liceu; remarcă că trebuie asigurată suficientă transparență pentru fondul de reabilitare profesională și angajare a persoanelor cu dizabilități și cheltuielile aferente; |
|
26. |
subliniază necesitatea de a consolida și mai mult aplicarea și monitorizarea legilor și politicilor vizând copiii, la nivel național și local, și de a furniza capacități adecvate; solicită îmbunătățirea educației pentru toți copiii și depunerea în continuare de eforturi suplimentare în vederea sprijinirii copiilor vulnerabili; subliniază că trebuie extinsă reforma în domeniul justiției juvenile și pentru copii în procedurile administrative, civile și penale, pentru a promova un acces mai larg la justiție; |
|
27. |
este îngrijorat de faptul că progresele în ceea ce privește drepturile femeilor, egalitatea de gen, reprezentarea femeilor în politică și pe piața muncii, precum și combaterea violenței domestice, sunt încă limitate; subliniază necesitatea urgentă de a accelera progresele în ceea ce privește drepturile femeilor, egalitatea de gen, reprezentarea femeilor în politică și pe piața muncii, precum și combaterea violenței domestice; solicită în acest sens o mai mare implicare a parlamentului, o cooperare mai structurată cu societatea civilă, consolidarea capacităților instituționale, inclusiv îmbunătățirea cooperării între serviciile sociale și autoritățile de impunere a ordinii de drept; solicită ca drepturile victimelor să fie plasate în centrul tuturor măsurilor și să fie exercitată obligația de diligență în prevenirea, anchetarea, pedepsirea și oferirea de reparații pentru actele de violență domestică; |
|
28. |
salută politicile Muntenegrului vizând crearea unui climat de toleranță și incluziune pentru toate minoritățile naționale; încurajează autoritățile din Muntenegru să protejeze în continuare identitatea multinațională a regiunii Boka Kotorska și să consolideze cooperarea culturală și economică cu statele membre ale UE aflate în vecinătate; |
|
29. |
salută faptul că libertatea de gândire, libertatea de conștiință și libertatea religioasă continuă să fie garantate și aplicate; ia act de tensiunile care persistă între Biserica Ortodoxă sârbă și cea muntenegreană, în special legate de patrimoniu; solicită adoptarea unei legi noi privind statutul juridic al comunităților religioase; |
|
30. |
încurajează guvernul să pună în aplicare reforme economice sustenabile, inclusiv dispoziții juridice referitoare la mecanismele anticoncurențiale, pentru a mări competitivitatea și a depăși deficiențele structurale, să soluționeze problemele aferente largului sector informal și să îmbunătățească mediul de afaceri în ansamblu; solicită consolidarea dialogului social dintre diverșii parteneri; solicită, în plus, consolidarea capacităților, inclusiv angajarea în consultări publice, precum și formularea și coordonarea politicilor economice, de asemenea în scopul reducerii disparităților regionale; insistă asupra necesității de a combate evaziunea fiscală; este îngrijorat cu privire la faptul că lipsa de securitate juridică și judiciară, inclusiv acordarea de licențe, procedurile de administrare fiscală și executarea contractelor pot ascunde riscuri pentru actorii economici și submina capacitatea Muntenegrului de a atrage investiții străine; subliniază necesitatea urgentă de a soluționa litigiile comerciale cu investitorii străini, de o importanță majoră pentru economia Muntenegrului; împărtășește îngrijorările cu privire la lipsa unei îmbunătățiri concrete a situației pieței de muncă și la ratele constant ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și ale șomajului de lungă durată și solicită, prin urmare, adoptarea unor măsuri active pe piața muncii; |
|
31. |
constată că nu există încă un dialog suficient între partenerii sociali și solicită consolidarea mai mare a drepturilor celor care instituie noi sindicate; salută amendamentele la legea forței de muncă menite să reglementeze drepturile lucrătorilor în cazul unui faliment; încurajează guvernul să accelereze activitățile vizând primul său program dedicat ocupării forței de muncă și reformelor sociale, în scopul identificării și soluționării principalelor provocări din Muntenegru din cadrul politicii privind ocuparea forței de muncă, includerea socială și reducerea sărăciei; |
|
32. |
salută aplicarea inițiativei în favoarea întreprinderilor mici și aderarea Muntenegrului la programul UE privind competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME); solicită accelerarea schemelor de sprijin din sectorul public pentru IMM-uri, deoarece acestea sunt una dintre forțele principale ale dezvoltării economice; |
|
33. |
continuă să fie deosebit de îngrijorat cu privire la întârzierile din soluționarea procedurii de faliment pentru cel mai mare producător industrial al Muntenegrului, fabrica de aluminiu KAP, care încalcă obligațiile asumate de această țară în cadrul Acordului de stabilizare și asociere (ASA); îndeamnă guvernul și părțile implicate să ajungă la o soluție durabilă pentru KAP, în conformitate cu normele privind ajutorul de stat din ASA și pe baza transparenței și a statului de drept; |
|
34. |
regretă faptul că Muntenegru a ignorat ordinul instanței cipriote privind vânzarea KAP și solicită Muntenegrului să recunoască în totalitate deciziile respective emise de autoritățile judiciare ale statelor membre ale UE; |
|
35. |
încurajează Muntenegru să continue progresele în domeniul protecției mediului și al schimbărilor climatice, prin consolidarea capacităților administrative, dezvoltarea unor politici energetice durabile și promovarea unui model economic ecologic care să stimuleze investițiile, pentru a asigura alinierea cu acquis-ul în materie de mediu și schimbări climatice; reamintește necesitatea de a elabora o strategie energetică națională, care să ia în considerare mai multe surse diferite de energie regenerabilă, precum și necesitatea de a respecta patrimoniul natural și zonele aflate sub protecție și recunoaștere internațională; solicită urgent consultări privind proiectele transfrontaliere; |
|
36. |
solicită o planificare pe termen lung în ceea ce privește turismul de coastă și crearea unor mecanisme puternice pentru prevenirea distrugerii mediului și a corupției în domeniul amenajării teritoriului și al construcțiilor; |
|
37. |
remarcă participarea activă a Muntenegrului și rolul său constructiv în cadrul cooperării regionale și internaționale și al procesului de reconciliere regională; felicită guvernul pentru alinierea deplină la politica comună externă și de securitate a UE și încurajează autoritățile să alinieze în continuare poziția țării în materie de afaceri externe la cea a Uniunii, în special având în vedere contextul actual de amenințare teroristă internațională; felicită guvernul pentru faptul că Muntenegrul a fost singura țară candidată la aderarea la UE din Balcanii de Vest care, împreună cu Albania, s-a aliniat pe deplin pozițiilor și deciziilor UE cu privire la situația din Ucraina; invită autoritățile muntenegrene să-și intensifice cooperarea cu partenerii politici și economici internaționali, în scopul de a consolida rezistența țării la presiunile externe și la încercările de destabilizare a țării și a regiunii; salută participarea țării la misiunile civile și militare ale UE, NATO și ONU; |
|
38. |
solicită tuturor membrilor NATO, și mai ales acelor state membre ale UE care fac parte din NATO, să sprijine activ aderarea Muntenegrului la alianța NATO, pentru a furniza mai multă securitate în Marea Adriatică, toate celelalte țări fiind deja membre NATO, și pentru a consolida, prin urmare, securitatea regională; |
|
39. |
încurajează Muntenegru să abordeze celelalte probleme bilaterale nerezolvate cu vecinii săi, cât mai devreme posibil în procesul de aderare, într-un spirit constructiv și de vecinătate; reafirmă necesitatea de a soluționa de urgență problemele rămase privind aspectele legate de demarcarea frontierelor și succesiune cu Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo; încurajează continuarea colaborării cu țările învecinate, prin schimburi de experiență cu privire la procesul de negociere pentru aderarea la UE; salută statutul de observator al Muntenegrului în cadrul Tratatului privind Carta energiei; |
|
40. |
îndeamnă la o soluționare imediată, de comun acord, a problemei graniței cu Croația și, dacă o soluție de comun acord se dovedește imposibil de găsit, solicită ca disputa să fie soluționată de Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional; |
|
41. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Muntenegrului. |
(1) JO L 108, 29.4.2010, p. 3.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/54 |
P8_TA(2015)0064
Raportul pe 2014 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (2014/2948(RSP))
(2016/C 316/06)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile sale din 17 decembrie 2013; având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere cea de-a 11-a reuniune a Consiliului de Stabilizare și Asociere dintre această țară și UE, care a avut loc la 23 iulie 2014, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei privind progresele înregistrate (SWD(2014)0303) și Comunicarea din 8 octombrie 2014, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), precum și documentul orientativ de strategie (2014-2020), adoptat la 19 august 2014 ale acesteia, |
|
— |
având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, |
|
— |
având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995, |
|
— |
având în vedere avizul Comisiei de la Veneția privind cele șapte amendamente aduse Constituției țării, adoptat la 10-11 octombrie 2014, |
|
— |
având în vedere constatările misiunii internaționale de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR efectuate pentru alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate, |
|
— |
având în vedere cea de a 12-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din 26-27 noiembrie 2014, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare, |
|
— |
având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este o țară ce candidează de nouă ani la aderarea la UE și este țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis; |
|
B. |
întrucât Comisia a recomandat Consiliului, pentru a șasea oară consecutiv, deschiderea negocierilor; întrucât țara este pregătită să negocieze cu UE; întrucât, în ultimii opt ani, Parlamentul a solicitat în permanență deschiderea negocierilor de aderare cu țara și întrucât orice întârzieri suplimentare în deschiderea negocierilor ar putea avea un impact negativ asupra proceselor de reformă din țară și asupra credibilității UE în regiune; |
|
C. |
întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare, din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât problemele bilaterale nu sunt menite să obstrucționeze negocierile de aderare cu Uniunea Europeană; întrucât lipsa de progrese în procesul de integrare în UE ar putea mări costurile pentru stabilitatea regională și credibilitatea UE și ar putea, de asemenea, conduce la un declin al standardelor democratice ale țării; |
|
D. |
întrucât această nouă amânare intensifică frustrarea tot mai mare a opiniei publice macedonene cu privire la impasul în care se află procesul de integrare și riscă să exacerbeze dificultățile și tensiunea interne; |
|
E. |
întrucât orice țară (potențial) candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care face reformele necesare; |
|
F. |
întrucât problemele bilaterale ar trebui abordate în mod constructiv și cât mai devreme, luând în considerare principiile și valorile ONU și ale UE; |
|
G. |
întrucât lipsa unui dialog constructiv și integrator între guvern și opoziție, precum și boicotarea postelectorală organizată de opoziție au afectat activitatea parlamentară; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a asigura o cooperare politică durabilă, care este esențială pentru dezvoltarea democratică a țării și urmărirea agendei europene întrucât alegerile s-au desfășurat în contextul unor relatări mediatice părtinitoare și al separării insuficiente a activităților de stat și de partid; |
|
H. |
întrucât la cea de a 12-a reuniune a comisiei parlamentare mixte nu s-a putut adopta nicio recomandare; întrucât o comisie parlamentară mixtă pe deplin funcțională este esențială pentru asigurarea controlului parlamentar asupra procesului de aderare; |
|
I. |
întrucât statul de drept, libertatea presei, cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate reprezintă părți esențiale ale procesului de extindere a UE; |
|
J. |
întrucât corupția și crima organizată sunt în continuare probleme grave; întrucât libertatea de exprimare și independența mass-media continuă să fie amenințate, |
|
1. |
reiterează, pentru a noua oară consecutiv, solicitarea adresată Consiliului de a stabili o dată pentru începerea fără alte întârzieri a negocierilor, astfel încât elanul să nu scadă și pentru a stimula reformele legate de acquis și a consolida procesul de democratizare; își reiterează opinia conform căreia problema numelui, care este o chestiune bilaterală, nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea demarării negocierilor, deși ea ar trebui soluționată înainte de finalul procesului de aderare; este de acord cu aprecierea Comisiei că eșecul părților de a ajunge la un compromis după aproape două decenii de discuții mediate are un impact direct și negativ asupra aspirațiilor europene ale țării și ale poporului său; invită ambele guverne să ia măsuri concrete pentru a găsi o soluție reciproc acceptabilă; reiterează importanța și necesitatea unei abordări constructive, împreună cu vecinii, a provocărilor legate de aceste chestiuni bilaterale; |
|
2. |
reamintește angajamentul statelor membre de a reveni asupra chestiunii în 2015, în vederea deschiderii negocierilor de aderare; consideră că începerea negocierilor cu UE nu poate avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor de soluționare a litigiilor bilaterale, generând totodată, și alte reforme atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției; subliniază faptul că întârzierea continuă a deschiderii negocierilor de aderare conduce la un sacrificiu imprevizibil, din ce în ce mai mare pentru țară, precum și pentru stabilitatea regională; subliniază că prelungirea în continuare a status quo-ului subminează credibilitatea și eficacitatea politicii de extindere a UE și poziția sa în regiune; |
|
3. |
își reafirmă poziția potrivit căreia chestiunile bilaterale nu ar trebui invocate pentru a împiedica procesul de aderare; consideră că acestea nu ar trebui să constituie un obstacol pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare, însă ar trebui să fie abordate într-o fază cât mai timpurie a procesului de aderare; este preocupat de faptul că una dintre părți nu se conformează hotărârii Curții de Justiție din 5 decembrie 2011 privind aplicarea Acordului interimar din septembrie 1995; invită Grecia să își reafirme angajamentul asumat în Agenda de la Salonic din 2003 și să creeze un mediu pozitiv pentru soluționarea diferențelor bilaterale, în spiritul valorilor și principiilor europene; solicită realizarea de progrese, inclusiv în contactele la nivel înalt dintre guverne și în relațiile bilaterale cu Bulgaria, cu scopul de a se negocia un acord privind relațiile de bună vecinătate care ar trebui să abordeze problemele comune; își exprimă din nou îngrijorarea pe care o provoacă folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri angajate cu vecinii și salută orice efort depus în sensul sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE vecine a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate; |
|
4. |
solicită o angajare mai activă a UE în privința numelui și sprijină o abordare proactivă din partea liderilor politici ai UE; invită noul Vicepreședinte/Înalt Reprezentant (VP/ÎR) să elaboreze noi inițiative pentru depășirea actualului blocaj și pentru a acționa, în cooperare cu Reprezentantul special al ONU, în direcția unei soluții reciproc acceptabile; solicită Consiliului să poarte o dezbatere exhaustivă în prima jumătate a anului 2015 cu privire la perspectiva macedoneană de aderare la UE; insistă asupra faptului că, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate în funcție de meritele proprii; este încredințat că continuarea dialogului la nivel înalt privind aderarea purtat cu Comisia ar aduce un plus de calitate procesului de reformă; |
|
5. |
solicită tuturor membrilor NATO, și în special tuturor statelor membre ale UE care fac parte din NATO, să sprijine activ aderarea țării la NATO, pentru a se atinge un nivel mai ridicat de securitate și stabilitate politică în Europa de Sud-Est; |
|
6. |
încurajează instituirea unei cooperări transfrontaliere în materie de istorie, cultură, educație și promovare a valorilor europene, care să sprijine eforturile de schimbări democratice; solicită, în acest sens, statelor membre ale UE din vecinătate ca, în spiritual relațiilor de bună vecinătate, să sprijine dorința de introducere a schimbărilor democratice, ceea ce înseamnă să sprijine deschiderea procesului de negociere; |
|
7. |
încurajează țara să înființeze, împreună cu vecinii săi, comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, pentru a contribui la o interpretare obiectivă a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova atitudini pozitive ale tinerilor față de vecinii lor; |
|
8. |
încurajează ferm autoritățile și societatea civilă să ia măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând cetățenii cu identitate bulgară; |
|
9. |
ia act de pachetul de amendamente propuse pentru modificarea Constituției; opinează cu unele propuneri, inclusiv prevederile cu privire la definirea căsătoriei și formarea unor zone financiare internaționale, ar putea fi îmbunătățite în mai mare măsură, în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția; reamintește, totodată, nevoia de a respecta Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de a lua în considerare acquis-ul UE; subliniază că orice modificare constituțională necesită o pregătire riguroasă a legislației de punere în aplicare; subliniază faptul că modificarea de durată a constituției reclamă un larg sprijin politic, un dialog constructiv și cooperarea tuturor forțelor politice; pune accentul asupra necesității unei dezbateri publice atotcuprinzătoare, a unei consultări atente și a edificării unui consens cu partidele de opoziție, societatea civilă și părțile interesante pertinente; |
|
10. |
este îngrijorat de climatul intern polarizat; îndeamnă guvernul să respecte rolul parlamentului, oferind un spațiu de manevră și timp suficient pentru consultări, inclusiv cu privire la modificările constituționale, pentru a permite un control parlamentar deplin, cuprinzător și independent; solicită guvernului și tuturor partidelor politice să acționeze în direcția îmbunătățirii relațiilor, pentru menținerea stabilității politice, asigurarea unei cooperări politice constructive sustenabile și accelerarea agendei europene; reamintește faptul că compromisurile sunt fundamentale pentru o democrație funcțională; subliniază nevoia de a îmbunătăți caracterul integrator și transparența procesului de aderare; subliniază că boicotul postelectoral este o problemă care trebuie rezolvată în spiritul răspunderii comune a guvernului și a opoziției față de funcționarea corectă a parlamentului; invită VP/ÎR să se implice, alături de toate părțile, în vederea facilitării dialogului politic; |
|
11. |
este profund îngrijorat de înrăutățirea relațiilor dintre guvern și opoziție, în special legat de recenta comunicare a acuzațiilor formulate împotriva liderului opoziției de către prim-ministru și, de asemenea, de contra-acuzațiile ce invocă fapte penale; condamnă orice supraveghere ilegală și cere ca toate alegațiile să fie date publicității și să fie relatate liber; cere o anchetă independentă cu privire la toate alegațiile și acțiunile de supraveghere îndeplinite, pe baza respectării depline a principiilor transparenței, imparțialității și prezumției de nevinovăție; reiterează importanța susținerii principiului fundamental al libertății de exprimare; le cere tuturor actorilor politici să se angajeze într-un dialog constructiv, cu scopul menținerii în centrul atenției a priorităților strategice ale țării și ale cetățenilor săi; |
|
12. |
regretă lipsa opoziției din cadrul activității regulate a comisiei parlamentare mixte; consideră că este esențial ca funcționarea adecvată a comisiei parlamentare mixte să fie asigurată printr-o reprezentare corespunzătoare a tuturor partidelor parlamentare în cadrul lucrărilor; |
|
13. |
este preocupat de faptul că coexistența interetnică continuă să fie fragilă, ceea ce reprezintă o provocare pentru țară; este preocupat de creșterea tensiunilor interetnice care dezvăluie lipsa de încredere dintre comunități; condamnă cu fermitate utilizarea limbajului etnocentric și care provoacă dezbinare, în special în timpul campaniilor electorale; subliniază că începerea negocierilor de aderare la UE poate ajuta țara să facă față mai bine acestei provocări, prin consolidarea coeziunii interetnice în vederea realizării acestui obiectiv comun; condamnă toate formele de naționalism extrem și etnocentrism, care adâncesc dezbinarea din societate; solicită tuturor partidelor politice și organizațiilor societății civile să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă tolerantă și integratoare și să protejeze drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor aparținând minorităților etnice; reamintește că educația joacă un rol esențial pentru instituirea toleranței și a respectului între popoare diferite; îi solicită Comisiei să instituie proiecte și programe având drept scop consolidarea dialogului interetnic și a înțelegerii reciproce; |
|
14. |
salută faptul că agenda UE rămâne prioritatea strategică a țării; încurajează țara să consolideze în continuare reformele și să renunțe la politicile și practicile care ar putea constitui obstacole în calea viitorului său european și să asigure mersul înainte pe calea implementării priorităților de reformă legate de UE, inclusiv în contextul dialogului la nivelul înalt privind aderarea; |
|
15. |
ia act de faptul că alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate din aprilie 2014 au fost evaluate de OSCE/ODIHR, constatându-se că au fost administrate în mod eficient; împărtășește, însă, preocuparea legată de demarcația incertă dintre activitățile statului și cele ale partidelor, care contravine obligațiilor internaționale în materie de alegeri democratice, precum și de relatările părtinitoare din mass-media și de alegațiile referitoare la intimidarea alegătorilor; salută reformele electorale, dar îndeamnă autoritățile să investigheze presupusele nereguli de dinaintea și din timpul alegerilor; solicită guvernului să țină cont de recomandările ODIHR în timp util, pentru a îmbunătăți procesul electoral, inclusiv gestionarea și acuratețea registrelor electorale; în această privință reamintește, de asemenea, nevoia întocmirii unor registre electorale care să corespundă standardelor internaționale; |
|
16. |
solicită insistent guvernului să remedieze deficiențele înregistrate în implementarea instrumentului IPA, cum ar fi problemele sistemice ale sistemului de control, coordonarea insuficientă intra- și interinstituțională, întârzierile în ceea ce privește achizițiile publice, rata de absorbție scăzută și capacitatea instituțiilor redusă; solicită îmbunătățirea legăturii dintre asistența acordată de UE și strategiile naționale de reformă și utilizarea fondurilor IPA în scopul facilitării unei descentralizări bugetare mult mai mari în țară; solicită acțiuni pentru evitarea altor pierderi în ceea ce privește asistența și pentru accelerarea implementării programului, pentru a mări impactul asistenței acordate de UE; |
|
17. |
salută adoptarea noului cadru legislativ privind serviciul public și ocuparea forței de muncă în sectorul public din februarie 2014 ca o evoluție către o administrație publică uniformă, transparentă și responsabilă; este îngrijorat de faptul că, în pofida progreselor legislative, administrația publică rămâne fragmentată, politizată și sub influența politicului; o încurajează ferm în sensul ridicării nivelului de profesionalism și de independență la toate nivelurile; încurajează eforturile de aplicare a legii cu respectarea în bună și cuvenită formă a principiilor transparenței, meritului și reprezentării echitabile; invită guvernul să adopte un program de reformă a gestiunii finanțelor publice; |
|
18. |
insistă asupra deplinei implementări a acordului-cadru de la Ohrid (OCA); solicită finalizarea reviziei privind implementarea acestuia, care să ducă la formularea unor recomandări politice; consideră că ACO reprezintă un element esențial pentru statul de drept, relațiile dintre comunități și pentru continuarea descentralizării; încurajează ferm dezvoltarea guvernării la nivel local și promovarea unor măsuri de consolidare a încrederii pe termen lung la nivel politic, cum ar fi organizarea de dezbateri publice pentru a explica beneficiile a ACO; solicită guvernului și autorităților locale competente să procedeze la implementarea Strategiei privind educația integrată și să asigure o mai bună finanțare în acest scop; consideră că este important ca în proces să fie incluse și organizațiile societății civile (OSC); recomandă o abordare mai proactivă, menită să garanteze respectarea identității etnice, culturale și lingvistice a tuturor comunităților; |
|
19. |
salută nivelul ridicat de aliniere la acquis-ul legislativ și îmbunătățirea eficienței instanțelor judecătorești ca urmare a reformelor judiciare cuprinzătoare; își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la influența politică necuvenită asupra anumitor proceduri judiciare și subliniază faptul că sistemul judiciar trebuie să rămână independent față de toate presiunile externe exercitate de parlament și executiv; subliniază necesitatea de a asigura o implementare adecvată a standardelor juridice, în acord cu normele europene și cu cele mai bune practici; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice; solicită îmbunătățirea calității justiției, utilizarea sporită a căilor de atac extrajudiciare și a soluționării alternative a litigiilor, o mai bună planificare strategică, un acces mai bun la justiție pentru membrii vulnerabili ai societății și o mai multă implicare a organizațiilor profesionale și a organizațiilor din societatea civilă în monitorizarea independenței judiciare; |
|
20. |
ia act de evoluțiile pozitive înregistrate în implementarea programelor vizând combaterea corupției, pentru perioada 2011-2015, în consolidarea sistemului privind integritatea personală și instituțională, precum și în cooperarea interinstituțională și internațională; constată că sunt încă nesoluționate aspecte importante legate de aplicarea legislației privind spălarea banilor, inclusiv la nivel transfrontalier, de efectuarea unor evaluări ale riscurilor la nivel național, precum și de îmbunătățirea eficienței operaționale; reiterează că principala instituție publică responsabilă cu soluționarea problemei corupției ar trebui să fie o comisie națională anticorupție independentă și pe deplin funcțională; pentru îmbunătățirea activității respectivei comisii, le solicită autorităților competente să mărească gradul de interconectare a sistemelor informatice ale instanțelor și parchetelor și să întocmească un registrul central al funcționarilor publici; |
|
21. |
solicită o aplicare mai eficientă a politicilor anticorupție, precum și a legislației în materie, în special în politică, administrație publică, achizițiile publice și la nivelul organelor de impunere a ordinii publice, precum și consolidarea capacităților administrative; îndeamnă această țară să instituie o evidență a condamnărilor în cauzele de combatere a corupției, inclusiv a celor de la vârf; invită organizațiile independente ale societății civile și mass media să facă publice cazurile de corupție și să susțină anchetele și procese independente și imparțiale; solicită Ministerului Public să permită cercetarea corespunzătoare și la timp în spețele din acest domeniu; |
|
22. |
constată cu satisfacție că a fost instituit un cadru juridic și instituțional pentru lupta împotriva crimei organizate; salută cooperarea activă a țării la nivel regional și internațional, inclusiv prin Eurojust și Europol; salută seria de operațiuni reușite ale poliției împotriva grupurilor de crimă organizată, care au dus în special la închiderea unor rute internaționale pentru traficul de droguri și migrația ilegală; |
|
23. |
condamnă toate formele de extremism politic și/sau religios și consideră că este necesară o cooperare transfrontalieră cu celelalte țări din Balcanii de Vest și statele membre ale UE; salută modificările aduse codului penal, care vizează definirea mai detaliată a infracțiunii și a pedepselor pentru persoanele care se angajează în acțiuni ținând de extremismul politic și/sau religios; reafirmă cu fermitate necesitatea unei strategii comune proactive privind politica externă, de securitate și de apărare, având în vedere actuala amenințare teroristă internațională; reamintește că politicile publice ar trebui să combată orice formă de extremism și că stigmatizarea oricărui grup religios în acest context ar trebui evitată cu grijă; |
|
24. |
regretă lipsa de cooperare cu OSC-urile și actorii publici implicați în procesul de elaborare a legilor; remarcă faptul că o astfel de cooperare ar trebui să se bazeze pe voința reală a guvernului de a consulta diferitele părți interesate, atât în procesele de elaborare a legilor, cât și în cele de elaborare a politicilor; subliniază rolul esențial pe care OSC-urile îl pot juca în sensibilizarea opiniei publice cu privire la procesul de aderare, făcându-l mai transparent, mai responsabil și mai integrator; încurajează guvernul să contribuie la dezvoltarea societății civile și în zonele rurale; solicită guvernului să lanseze o dezbatere substanțială cu universitățile, profesorii și studenții cu privire la reforma învățământului superior; |
|
25. |
încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele relevante ale serviciilor secrete iugoslave; consideră că abordarea transparentă a trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas către aprofundarea democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale; |
|
26. |
este foarte preocupat de faptul că presiunile politice și financiare subminează constant și semnificativ independența mass-mediei; deplânge deteriorarea continuă a libertății de exprimare, care a condus la nivelul cel mai scăzut de libertate a presei în regiune; regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere, țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; remarcă cu îngrijorare crescândă controlul statului asupra mass-mediei, inclusiv dependența continuă de bugetul de stat, recurgerea frecventă la autocenzură, precum și standardele profesionale și etice scăzute; remarcă cu îngrijorare recurgerea la defăimare în contextul politic și mediatic, luând totodată act de unele măsuri adoptate pentru a restabili dialogul dintre guvern și comunitatea mediatică, regretă că legea privind serviciile audiovizuale a fost modificată prin procedură de urgență, fără o consultare corespunzătoare cu părțile interesate din mass-media; |
|
27. |
îndeamnă guvernul să aplice politici care să consolideze pluralismul mijloacelor de informare în masă și diversitatea de opinii, precum și să garanteze independența radiodifuziunii și televiziunii publice și a agenției de reglementare a mass-mediei; ia act cu îngrijorare de faptul că radiodifuziunea și televiziunea publică au manifestat o atitudine evident părtinitoare în favoarea partidelor de guvernământ, atât în timpul campaniilor electorale, astfel cum se afirmă în rapoartele OSCE/ODIHR, cât și în situații fără legătură cu campaniile, după cum se afirmă în raportul Comisiei privind progresele înregistrate; salută faptul că guvernul a dat publicității date cu privire la publicitatea guvernamentală; invită însă guvernul să mărească transparența criteriilor utilizate pentru alocarea fondurilor; recomandă insistent Comisiei să fie mai activă în monitorizarea și consilierea cu privire la evoluțiile în materie de politici, precum și în încurajarea dialogului între toate părțile interesate din mass-media; |
|
28. |
reamintește guvernului și partidelor politice că poartă răspunderea creării unei cultură a integrării și a toleranței; solicită ca legislația privind combaterea discriminării să fie aliniată la acquis, deoarece ea nu interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală; condamnă orice violențe împotriva comunității LGBTI și aducerea în fața justiției a celor care comit astfel de fapte, inclusiv a persoanelor răspunzătoare de incidentele violente îndreptate împotriva Centrului de Asistență LGBTI din Skopje; subliniază că se impune combaterea prejudecăților și a discriminării romilor și luarea unor măsuri suplimentare pentru ameliorarea situației lor, în special în ceea ce privește locuințele, sănătatea și ocuparea forței de muncă; solicită autorităților să asigure integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile de politici urmărind garantarea egalității dintre femei și bărbați; își reafirmă îngrijorarea cu privire la persistența stereotipurilor de gen în societate și la violența domestică; încurajează guvernul să se ocupe de decalajele structurale privind genul din economie, politică și societate; solicită Comisiei să își respecte propriul angajament vizând tratarea cu prioritate a capitolului privind politica socială și de ocupare a forței de muncă în cadrul procesului de aderare, prin lansarea unei inițiative în acest sens în contextul dialogului la nivel înalt privind aderarea; |
|
29. |
rămâne îngrijorat de numărul ridicat de copii afectați de sărăcie și de lipsa de capacități a instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor și măsurilor strategice în acest domeniu; îndeamnă guvernul să își intensifice eforturile de implementare a strategiei naționale revizuite privind sărăcia și excluderea socială; îndeamnă la o implicare sporită menită să asigure accesul echitabil și efectiv la justiție pentru toți copiii; subliniază că guvernul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini copiii cu handicap și copiii din comunitatea romă; solicită eforturi sporite menite să amelioreze sănătatea și alimentația copiilor, copiii romi reprezentând o preocupare specială în acest context; |
|
30. |
salută faptul că această țară continuă să fie un lider regional în ceea ce privește climatul favorabil afacerilor și îmbunătățirea poziției sale în clasamentul Băncii Mondiale, în care a urcat de pe locul 31 în 2013, pe locul 30 în 2014; constată, însă, că executarea dificilă a contractelor și frecventele modificări juridice fără o consultare adecvată reprezintă provocări serioase pentru mediul de afaceri; subliniază, totodată, că este important să se înregistreze progrese în ceea ce privește legislația muncii și consolidarea dialogului social; subliniază necesitatea îmbunătățirii și mai accentuate a mediului de afaceri prin sprijinirea IMM-urilor, reducerea decalajelor regionale și conectarea instituțiilor active în domeniul cercetării și dezvoltării cu mediul de afaceri și cu piața muncii; |
|
31. |
salută faptul că influxul investițiilor străine directe a rămas stabil și a permis o mai mare diversificare a exporturilor; constată că 80 % din totalul inventarului de investiții străine directe a provenit de la întreprinderi din UE și că fluxurile comerciale de bunuri și servicii cu UE au continuat să crească; reafirmă importanța atragerii investițiilor străine și consideră că întârzierea procesului de aderare la UE poate reprezenta un obstacol în calea adâncirii integrării economice; recunoaște necesitatea de a crește veniturile publice și de a crea locuri de muncă în sectoare de mare productivitate, dat fiind faptul că structura generală a economiei rămâne axată pe activități cu productivitate redusă; subliniază că toate normele care reglementează zonele financiare internaționale ar trebui să fie în conformitate cu acquis-ul și cu cerințele internaționale; |
|
32. |
salută reducerea ratei generale a șomajului de la 29,9 % în primul trimestru din 2013, la 27,9 % în al treilea trimestru din 2014; solicită guvernului să își reînnoiască eforturile pentru o reducere și mai mare a șomajului structural și pe termen lung, în special în rândul tinerilor (peste 50 %) și al persoanelor vulnerabile, inclusiv romii; solicită adoptarea de reforme pentru creșterea participării pe piața forței de muncă și a mobilității forței de muncă, precum și reducerea sectorului informal de mari dimensiuni, care continuă să obstrucționeze concurența; este îngrijorat de faptul că nivelul de educație și formare al forței de muncă nu corespunde nevoilor reale ale economiei și că, în consecință, un număr mare de lucrători calificați tineri sunt siliți să emigreze ca urmare a dificultăților de a găsi oportunități adecvate de angajare în interiorul țării; își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele modificări legislative care pun în discuție dreptul la grevă și solicită autorităților să revizuiască legislația în concordanță cu standardele OIM; |
|
33. |
ia act de măsurile adoptate pentru reducerea șomajului în rândul femeilor, dar solicită guvernului să depună eforturi suplimentare, dat fiind faptul că rata șomajului în rândul femeilor este mult peste media UE; |
|
34. |
subliniază faptul că sunt necesare eforturi considerabile, în cooperare cu societatea civilă și părțile interesate pertinente, în domeniul mediului, și în special în domeniul calității aerului și apei, al protejării naturii și al gestionării deșeurilor; este preocupat în legătură cu poluarea aerului și a apei; ia act cu îngrijorare de concentrația de particule nocive, care depășește de câteva ori limita admisă, în special în Skopje, Tetovo, Bitola, Kičevo și Kavadarci; invită autoritățile competente să-și intensifice cooperarea în vederea implementării legislației pertinente, a consolidării capacităților administrative și a alocării unor fonduri suficiente pentru investiții în infrastructură, cum ar fi instalațiile de tratare a apelor uzate; |
|
35. |
regretă că țintele energetice fixate pentru 2013 nu au fost atinse, în special în ceea ce privește eficiența energetică și utilizarea energiilor din surse regenerabile; solicită, în acest sens, adoptarea planurilor de acțiune pertinente și alinierea la politica UE privind schimbările climatice; |
|
36. |
salută faptul că această țară și-a păstrat atitudinea activă și constructivă în ceea ce privește cooperarea regională și că nu are probleme nerezolvate legate de frontierele cu vecinii săi; salută viitoarea președinție în cadrul Inițiativei Central Europene; invită guvernul să îmbunătățească nivelul general de aliniere la declarațiile și deciziile PESC; subliniază importanța alinierii treptate la pozițiile UE în materie de politică externă; |
|
37. |
salută progresele și disponibilitatea de a finaliza legătura de cale ferată dintre această țară și Bulgaria, care va îmbunătăți relațiile economice și sociale; |
|
38. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/61 |
P8_TA(2015)0065
Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia (2014/2949(RSP))
(2016/C 316/07)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE (1), |
|
— |
având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208), |
|
— |
având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013, |
|
— |
având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția A/RES/64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Pristina, |
|
— |
având în vedere declarația și recomandările celei de-a doua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 26-27 noiembrie 2014, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013, |
|
— |
având în vedere Raportul Comisiei pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia din 8 octombrie 2014 (SWD(2014)0302), |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la Raportul pe 2013 privind progresele înregistrate de Serbia (2), |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale, respectiv cea din 27 noiembrie 2014 referitoare la Serbia: cazul lui Šešelj, acuzat de crime de război (3), |
|
— |
având în vedere activitatea lui David McAllister din cadrul Comisiei pentru afaceri externe, în calitate de raportor privind Serbia, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât Consiliul European din 28 iunie 2013 a hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Serbia; întrucât prima conferință interguvernamentală (CIG) a avut loc la 21 ianuarie 2014; |
|
B. |
întrucât, în Raportul său pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia, Comisia prezintă progresele realizate de Serbia în procesul de integrare europeană, evaluând eforturile depuse de această țară în vederea respectării criteriilor de la Copenhaga și a condițiilor procesului de stabilizare și de asociere; |
|
C. |
întrucât Serbia, la fel ca fiecare țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care se realizează reformele necesare; |
|
D. |
întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere, |
|
E. |
întrucât Comisia a subliniat necesitatea consolidării guvernării economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice în toate țările din Balcanii de Vest; |
|
F. |
întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, rezultând astfel, la 19 aprilie 2013, Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor; întrucât sunt necesare de urgență măsuri suplimentare pentru a soluționa toate problemele încă nerezolvate între cele două țări; |
|
G. |
întrucât relațiile de bună vecinătate constituie un element esențial al integrării europene a oricărei țări și întrucât chestiunile bilaterale ar trebui abordate în procesul de aderare în conformitate cu cadrul de negociere, într-un spirit constructiv și de bună vecinătate și ținând seama de interesele generale ale UE și de valorile sale; întrucât au fost realizate progrese importante în procesul de reconciliere istorică între Serbia și vecinii săi; |
|
H. |
întrucât trebuie asigurată aplicarea integrală a cadrului juridic privind protecția minorităților, în special în domeniul educației, al utilizării limbii și al accesului la mass-media și al serviciilor religioase în limbile minoritare; |
|
I. |
întrucât Președinția sârbă în exercițiu a OSCE în 2015 a survenit într-un moment marcat de conflictul de durată din Ucraina de Est și de sărbătorirea de către OSCE a 40 de ani de la adoptarea Actului final de la Helsinki, |
|
1. |
salută începerea oficială a negocierilor de aderare, care a avut loc la prima CIG UE-Serbia la 21 ianuarie 2014, precum și înaltul nivel de pregătire și angajament dovedit de guvernul Serbiei în analiza acquis-ului UE; |
|
2. |
salută desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, evaluate pozitiv de observatorii internaționali; solicită autorităților să țină pe deplin seama de recomandările ultimelor două misiuni de observare a alegerilor ale OSCE/ODIHR; |
|
3. |
subliniază progresul înregistrat în implementarea Acordului de stabilizare și de asociere UE-Serbia (ASA), precum și importanța îmbunătățirii acestuia; subliniază că ASA oferă cadrul general pentru intensificarea cooperării dintre Serbia și UE; |
|
4. |
salută angajamentul de care dă dovadă noul guvern al Serbiei pentru procesul de integrare europeană și solicită Serbiei să aplice hotărât și direct reformele sistemice și socioeconomice; subliniază că o implementare riguroasă a legislației și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; solicită Serbiei să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici; subliniază că trebuie îmbunătățit caracterul incluziv și transparența procesului de aderare; subliniază că Serbia trebuie să realizeze progrese suplimentare în reforma sa prioritară – cea a statului de drept; |
|
5. |
susține că deschiderea capitolelor de negociere trebuie să ia în considerare evoluțiile de la nivel tehnic, dar și contextul politic al relațiilor dintre Serbia și UE; subliniază că capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) ar trebui deschise în primele etape ale negocierilor; insistă asupra definirii clare a capitolului 35 din acquis-ul UE, în ceea ce privește relațiile cu Kosovo; subliniază faptul că cadrul de negociere prevede o unitate de măsură pentru a stabili dacă progresele înregistrate în cadrul unui anumit capitol sunt cu mult în urma progreselor înregistrate în negocierile generale, permițând astfel, Comisiei să recomande amânarea sau închiderea celorlalte capitole de negociere; |
|
6. |
observă că raportul publicat recent de Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat că finanțarea din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), împreună cu alte tipuri de sprijin, au permis Serbiei să facă reforme economice și sociale și să își îmbunătățească gestiunea finanțelor publice; remarcă însă, că reforma sectorului judiciar este semnificativ întârziată; solicită Serbiei să se alinieze la acquis-ul UE în domeniul ajutoarelor de stat; salută utilizarea în general eficientă a asistenței financiare și nefinanciare a UE, după cum a remarcat Curtea de Conturi Europeană și încurajează autoritățile să consolideze practicile bunei guvernări și să se ocupe de restul punctelor slabe vizând conceperea, implementarea și sustenabilitatea proiectelor; invită Comisia să ofere în continuare asistență Serbiei în cadrul IPA într-un mod eficient și transparent; |
|
7. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea legilor sunt adoptate în procedura de urgență, ceea ce nu permite întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg; |
|
8. |
constată că inundațiile din mai 2014 din Serbia au afectat grav populația și au avut un impact negativ asupra economiei; transmite condoleanțe familiilor victimelor; salută faptul că UE, ca și statele membre, a depus eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență, la solicitarea Serbiei, și a organizat o conferință a donatorilor în iulie 2014; subliniază că Comisia a invitat Serbia să adere la mecanismul UE de protecție civilă și salută faptul că, la 16 octombrie 2014, Serbia și-a exprimat interesul de a adera la mecanismul de protecție civilă al UE; |
|
9. |
salută Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, încheiat în cadrul dialogului la nivel înalt dintre prim-miniștrii Serbiei și Kosovo din 19 aprilie 2013; salută angajamentul Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo și încurajează ferm autoritățile sârbe să joace un rol constructiv în acest proces, precum și în dezvoltarea unor relații de bună vecinătate, care pot materializa interesele atât ale Serbiei, cât și ale Kosovo; observă că ritmul negocierilor generale s-a încetinit și datorită alegerilor anticipate din Serbia și Kosovo; salută formarea unui nou guvern în Kosovo, ceea ce reprezintă un pas important în direcția reluării dialogului la nivel înalt din 9 februarie 2015, care a dus la acordul privind sistemul judiciar de la Mitrovița, și salută în acest sens rolul constructiv al guvernului sârb în încurajarea reprezentanților aleși ai minorității sârbe să participe și să își asume responsabilități în cadrul noului guvern de coaliție de la Priștina; încurajează Serbia și Kosovo să continue implementarea integrală a acordurilor deja încheiate, cu bună-credință și la timp, și UE să realizeze o evaluare a rezultatelor obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin; încurajează autoritățile sârbe și cele din Kosovo să continue normalizarea relațiilor dintre ele; solicită ambelor părți să depună în continuare eforturi pentru a apropia mai mult comunitățile albaneze și sârbe din Kosovo; subliniază că cadrul de negociere prevede obligația ca progresele înregistrate în contextul procesului de normalizare a relațiilor cu Kosovo, care face obiectul capitolului 35, să fie dublate de o evoluție a negocierilor generale; subliniază că capitolul 35 ar trebui deschis cât mai devreme în procesul de negociere; consideră că normalizarea deplină a relațiilor dintre Serbia și Kosovo ar contribui la aderarea Serbiei la UE; |
|
10. |
invită autoritățile sârbe și cele din Kosovo să intensifice cooperarea în vederea anihilării și destructurării rețelelor de criminalitate care controlează, exploatează și fac trafic cu migranții ilegali din Kosovo către unele state membre ale UE, tranzitând Serbia; |
|
11. |
solicită Serbiei să facă eforturi mai susținute de aliniere a politicii sale externe și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; regretă că Serbia nu s-a aliniat, atunci când a fost invitată, deciziilor Consiliului prin care au fost introduse măsuri restrictive împotriva Rusiei, ținând cont totuși de tradiționalele legături economice, sociale și culturale puternice care există între cele două țări; consideră că Serbia poate să joace un rol major în relațiile dintre UE și Rusia; salută participarea activă a Serbiei la operațiunile internaționale de menținere a păcii; observă că Serbia a primit cu onoruri unele persoane care au interdicție de acordare a vizelor impusă de UE și că organizează exerciții militare împreună cu armata rusă; |
|
12. |
salută faptul că Serbia deține președinția în exercițiu a OSCE în 2015, precum și prioritățile acesteia; observă faptul că Serbia, în calitate de președintă a OSCE, intenționează să sprijine toate modalitățile de intensificare a eforturilor pentru soluționarea pașnică a conflictelor existente în zona OSCE; încurajează Serbia să profite de această președinție și să contribuie la stabilizarea situației din estul Ucrainei, acționând ca mediator; recunoaște că Serbia este pregătită pentru a promova și mai mult cooperarea regională; solicită Serbiei în calitate de președinte în exercițiu al OSCE să contribuie la restabilirea OSCE ca o platformă cuprinzătoare pentru rezolvarea aspectelor de securitate din Europa; |
|
13. |
încurajează Serbia să coopereze în continuare cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), să consolideze procesele interne pentru crimele de război și să depună eforturi în cooperarea regională, pentru a pune capăt impunității și pentru a face dreptate victimelor crimelor de război și familiilor acestora; subliniază necesitatea adoptării de urgență a unei legislații cuprinzătoare și a unor politici pentru protecția martorilor, a acordării dreptului la despăgubiri pentru victime și familiile lor; își reiterează sprijinul pentru inițiativa RECOM; |
|
14. |
invită Serbia ca, în spiritul reconcilierii și al bunelor relații de vecinătate să examineze, în cooperare cu vecinii săi și cu Comisia, Legea sa privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război; |
|
15. |
solicită Serbiei să-și intensifice cooperarea cu țările învecinate și să își consolideze eforturile pentru căutarea persoanelor dispărute, precum și să facă publice integral toate datele relevante; îndeamnă, în acest sens, autoritățile sârbe să deschidă arhivele armatei poporului iugoslav pentru a stabili adevărul cu privire la evenimentele tragice din trecut și pentru a obține informații; în plus, îndeamnă autoritățile să deschisă și să faciliteze accesul transparent la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și la documentele fostei agenții de informații (UDBA), inclusiv prin punerea acestora la dispoziția guvernelor respective; |
|
16. |
salută semnarea Declarației privind rolul statului în rezolvarea problemei persoanelor dispărute ca urmare a unui conflict armat și a abuzurilor privind drepturile omului, sub auspiciile Comisiei internaționale pentru persoane dispărute; subliniază că trebuie consolidate eforturile vizând găsirea și identificarea persoanelor dispărute și localizarea gropilor comune din războaiele din Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, precum și respectarea dreptului familiilor victimelor de a cunoaște soarta membrilor lor de familie dispăruți; |
|
17. |
apreciază abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a permis un progres substanțial atât în domeniul cooperării regionale, cât și al unor relații mai strânse cu UE; încurajează Serbia să coopereze mai îndeaproape cu țările învecinate și să inițieze și alte acțiuni de cooperare transfrontalieră pentru a îmbunătăți, printre altele, dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră și a zonelor populate de minorități; subliniază că trebuie promovate politicile vizând schimburile și contactele între tineri în cadrul procesului de reconciliere; salută faptul că, în general, Serbia și-a respectat obligațiile sale internaționale și și-a dezvoltat și mai mult relațiile bilaterale cu vecinii săi; reiterează importanța crucială a reconcilierii; încurajează Serbia să implementeze integral acordurile bilaterale cu țările învecinate și să soluționeze pragmatic chestiunile bilaterale încă nerezolvate; salută întâlnirea de la Belgrad dintre prim-miniștrii Serbiei și Albaniei din 10 noiembrie 2014; încurajează Serbia să sprijine în mod activ și să contribuie în mod constructiv la evoluțiile Bosniei și Herțegovina în direcția integrării europene; salută, de asemenea, faptul că Serbia participă în continuare în mod activ la inițiativele regionale, cum ar fi Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP); |
|
18. |
subliniază rolul esențial al Parlamentului Serbiei și al societății civile în cadrul procesului negocierilor de aderare; salută adoptarea de către Parlament, la 4 iunie 2014, a Deciziei care reglementează procedura de examinare a propunerilor privind poziția de negociere în timpul negocierilor de aderare; salută adoptarea, la 26 august 2014, a orientărilor privind includerea organizațiilor societății civile în procesul de adoptare a reglementărilor și solicită o implicare mai mare a societății civile în procesul de integrare; invită guvernul să se abțină de la retorica antieuropeană și să organizeze dialoguri și consultări publice periodice cu toate părțile interesante relevante pentru a se garanta transparența totală a negocierilor și a se furniza toate informațiile pentru o dezbatere constructivă cu privire la funcționarea UE și a aderării la aceasta, precum și pentru a înlesni participarea lor largă la acest proces; |
|
19. |
salută activitatea organismelor de reglementare independente și contribuția acestora la îmbunătățirea cadrului juridic și a responsabilității instituțiilor statului; subliniază că instituțiile de stat trebuie să acționeze într-un mod transparent și responsabil; sprijină activitatea autorităților de stat independente, cum ar fi Ombudsmanul, Comisarul pentru informațiile de importanță publică și altele; solicită autorităților de stat să protejeze independența acestor organisme și să coopereze pe deplin cu ele atunci când își exercită competențele; consideră că autoritățile ar trebui să le pună la dispoziție toate resursele financiare și administrative necesare pentru activitatea lor; subliniază că trebuie să se dea un curs adecvat recomandărilor acestora, iar independența lor trebuie respectată pe deplin; |
|
20. |
condamnă denunțarea publică nefondată a Ombudsmanului de către miniștri ai guvernului, subliniază că rolul Ombudsmanului este central în sistemul de control și echilibru al guvernului și invită autoritățile să se asigure că independența și integritatea Ombudsmanului sunt menținute; invită autoritățile să ofere Ombudsmanului sprijin politic și administrativ deplin în activitatea sa și să garanteze dreptul acestuia de a cere documente oficiale în conformitate cu Legea privind informarea publică; |
|
21. |
subliniază că Serbia a ratificat convențiile principale privind drepturile la muncă ale OIM, precum și Carta Socială Europeană; atrage atenția asupra faptului că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale încă sunt limitate, în pofida garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze și mai mult aceste drepturi; observă că sunt necesare proceduri suplimentare cu privire la sindicatele lucrătorilor și dreptul la grevă pentru a asigura claritatea; remarcă că există doar câteva acorduri colective sectoriale, unele au expirat iar altele trebuie reînnoite; își exprimă îngrijorarea că dialogul social este în continuare deficitar, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a consolida dialogul social și rolul consultativ al acestor actori în cadrul procesului de legiferare; |
|
22. |
reafirmă importanța promovării, protejării și aplicării drepturilor omului și a libertăților fundamentale la toate nivelurile societății sârbe, fără niciun fel de discriminare, în conformitate cu standardele europene și internaționale; remarcă adoptarea, la 2 octombrie 2014, a unui plan de acțiune pentru implementarea strategiei împotriva discriminării și solicită respectarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor LGBTI, a tuturor minorităților, naționale, etnice, sexuale și asigurarea drepturilor acestora; încurajează autoritățile sârbe să depună eforturi suplimentare în vederea garantării reprezentării egale a femeilor în viața politică și publică; remarcă însă că capacitatea administrativă în domeniul egalității de gen este în continuare scăzută și îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în acest sens; salută decizia guvernului sârb de a permite organizarea la 28 septembrie 2014 a „Pride parade”, care a avut loc la Belgrad fără incidente majore și felicită guvernul pentru sprijinul acordat și, de asemenea, poliția pentru acțiunile întreprinse; |
|
23. |
salută înființarea Consiliului Național pentru Drepturile Copilului și încurajează acest organism să-și utilizeze pe deplin mandatul pentru a se asigura că prioritățile legate de drepturile copiilor se reflectă integral în planurile de acțiune pe care guvernul Serbiei le elaborează ca parte a procesului de aderare; |
|
24. |
remarcă progresele realizate în implementarea strategiei și a planului de acțiune privind reforma judiciară pentru perioada 2013-2018; salută adoptarea normelor pentru evaluarea activității judecătorilor și a procurorilor; subliniază importanța maximă a unui sistem judiciar independent și subliniază că reforma sistemului judiciar trebuie încheiată astfel încât să se asigure independența și imparțialitatea totală a judecătorilor și a procurorilor; solicită autorităților să nu amâne adoptarea proiectului de lege privind asistența judiciară, asigurându-se totodată că cetățenii cei mai vulnerabili au acces la serviciile gratuite de asistență judiciară; subliniază că trebuie soluționată chestiunea privind cazurile de abuz în serviciu și își exprimă îngrijorarea cu privire la reclasificarea lor masivă; subliniază că sunt necesare reforme constituționale pentru a garanta independența sistemului judiciar; |
|
25. |
salută puternica implicare politică în combaterea corupției, precum și mai buna transpunere în practică a recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO); salută adoptarea de către parlamentul sârb, la 25 noiembrie 2014, a Legii privind protecția persoanelor care semnalează infracțiuni; salută faptul că se efectuează mai multe anchete în dosare de corupție la nivel înalt și că s-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea coordonării; subliniază că sunt necesare eforturi considerabile pentru a consolida și aplica integral cadrul juridic în vederea combaterii corupției și pentru a sprijini reformele prin alocarea unor resurse corespunzătoare; subliniază că scurgerile de informații către mass-media cu privire la anchetele în curs, ce încalcă prezumția de nevinovăție, constituie un motiv de îngrijorare gravă și acestea ar trebui investigate, analizate, soluționate și eliminate conform legii; condamnă, de asemenea, presiunea exercitată de mass-media sau de partidele politice asupra organismelor anticorupție independente și consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate resursele și competențele Agenției anticorupție; observă că astfel de metode pot încetini în mod semnificativ desfășurarea negocierilor de aderare; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru protejarea independenței și integrității sistemului judiciar și a accesului la justiție; |
|
26. |
observă că în regiune sunt larg răspândite corupția și crima organizată, acestea reprezentând totodată, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Serbiei; consideră că e absolută nevoie de o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune, pentru a soluționa mai eficient aceste probleme; |
|
27. |
observă cu îngrijorare lipsa de transparență în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și, prin urmare, riscul mare de corupție; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie transparentă și în conformitate cu practicile comune ale UE și cu cele mai ridicate standarde internaționale; |
|
28. |
salută adoptarea Legii privind informarea publică și mass-media, a Legii privind mass-media electronice și a Legii privind serviciul public de radiodifuziune și solicită implementarea imediată a acestora; subliniază că, atunci când se implementează noul pachet privind mass-media, ar trebui asigurată și sustenabilitatea difuzării publice în limbile minorităților, precum și sustenabilitatea și stabilitatea financiară a serviciilor publice și a mass-mediei locale și regionale; își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea condițiilor de exercitare plenară a libertății de exprimare în Serbia și subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei; își exprimă îngrijorarea cu privire la presiunile și amenințările exercitate împotriva jurnaliștilor, care au condus la o creștere a autocenzurii și îndeamnă autoritățile sârbe să ia măsuri pentru a aduce vinovații în fața justiției; observă cu îngrijorare că presiunea politică subminează independența mass-mediei; reiterează importanța libertății mass-mediei, aceasta fiind una dintre valorile esențiale ale UE; solicită autorităților sârbe să creeze un mediu care sprijină libertatea de expresie și a mass-mediei; |
|
29. |
invită guvernul sârb să aplice integral și nediscriminatoriu Legea privind reabilitarea; sugerează totodată, guvernului sârb să aducă modificări suplimentare Legii privind restituirile, pentru a înlătura toate obstacolele procedurale și impedimentele juridice în ceea ce privește restituirea în natură; |
|
30. |
salută alegerile pentru consiliile minorităților naționale din 26 octombrie 2014; subliniază importanța Consiliilor Naționale ale Minorităților, dat fiind rolul lor în aplicarea drepturilor individuale și colective ale minorităților naționale, și solicită Serbiei să se asigure că nivelul drepturilor și competențelor obținute este păstrat în procesul alinierii lor juridice la decizia Curții Constituționale a Serbiei, precum și finanțarea lor adecvată și verificabilă; solicită Serbiei să asigure implementarea consecventă în întreaga țară a legislației privind protecția minorităților, inclusiv în ceea ce privește educația, utilizarea limbilor și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților, precum și reprezentarea adecvată a membrilor minorităților naționale în administrația publică, în organismele locale și regionale și în parlamentul național; încurajează angajamentul Serbiei în elaborarea unui plan de acțiune concret privind poziția minorităților naționale în cadrul planului de acțiune pentru capitolul 23; încurajează autoritățile sârbe să adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți situația romilor, în special în ceea ce privește educația, locuințele și ocuparea forței de muncă; îndeamnă guvernul să crească gradul de conștientizare a populației rome privind drepturile civile și, de asemenea, să ofere romilor aceeași protecție a siguranței; subliniază importanța încurajării romilor să participe la viața publică; solicită autorităților sârbe să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și acțiunilor de incluziune a romilor la nivel național și local; |
|
31. |
subliniază importanța restituției bunurilor confiscate de la bisericile și comunitățile religioase ale minorităților în perioada regimului comunist; subliniază rolul statului în crearea unei politici imparțiale față de bisericile istorice din țară, inclusiv cele aparținând minorităților; subliniază că libertatea religioasă nu poate fi garantată în lipsa unei astfel de restituiri; |
|
32. |
observă că și diversitatea culturală a Voivodinei contribuie la identitatea Serbiei, iar protejarea și sprijinirea minorităților sale, precum și conservarea și promovarea diversității naționalităților, care a funcționat bine timp de secole, reprezintă, prin urmare, o preocupare fundamentală; îndeamnă la conservarea multilingvismului și a diversității culturale; subliniază, de asemenea, că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și reamintește guvernului necesitatea de a prezenta fără întârziere legea privind competențele și finanțarea provinciei autonome Voivodina; |
|
33. |
în ceea ce privește importanța grupărilor europene pentru cooperare teritorială (GECT) pentru dezvoltarea ulterioară a cooperării transfrontaliere între statele membre ale UE și vecinii lor, solicită guvernului sârb să asigure cadrul legal necesar care să permită participarea Serbiei la grupările europene de cooperare teritorială; |
|
34. |
salută noua strategie de reformă a administrației publice, înființarea unui minister special al administrației publice și al administrației autonome locale, precum și accentul mai mare pus pe planificarea și coordonarea politicilor în urma creării Secretariatului pentru politici publice, aceștia reprezentând pași pozitivi în direcția unei administrații publice mai eficiente; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în recrutarea angajaților din administrația publică și la capacitatea de administrare și de gestionare de la nivel local; îndeamnă autoritățile să asigure un proces transparent și bazat pe merite în numirea și promovarea funcționarilor și a demnitarilor publici; |
|
35. |
încurajează autoritățile sârbe să facă reforme economice structurale, astfel încât să sprijine creșterea, să îmbunătățească mediul de afaceri și climatul de investiții în întreaga Serbie, precum și să asigure o dezvoltare socială și economică echilibrată în toate regiunile, să combată nivelurile ridicate de șomaj și sărăcie, să realizeze consolidarea fiscală și să combată corupția, care rămâne o amenințare majoră la adresa mediului de afaceri; remarcă cu îngrijorare nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor și solicită guvernului să se ocupe de această problemă prin asigurarea unor oportunități adecvate pentru tineri și a unei educații adaptate la necesitățile pieței muncii; subliniază necesitatea de a asigura un sistem de învățământ accesibil, care oferă oportunitățile de formare și de muncă pentru tineri și acces la programe de studii europene, cum ar fi programul Erasmus; salută adoptarea codului muncii, a legii privind falimentul, a legii privind privatizarea și a legii privind urbanismul și construcțiile, care reprezintă cadrul legislativ atât pentru reformele structurale, cât și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri; |
|
36. |
solicită îmbunătățirea mediului de afaceri, prin implementarea în acest domeniu a reformelor structurale planificate, prin consolidarea sistemului juridic și prin asigurarea unei aplicări uniforme a legislației; insistă asupra necesității urgente de a elimina obstacolele administrative din mediul de afaceri, mai ales în ceea ce privește IMM-urile, și subliniază importanța restructurării necesare a întreprinderilor publice, respectând în același timp drepturile lucrătorilor și importanța ocupării forței de muncă în sectorul public pentru cetățenii sârbi și bunăstarea lor, precum și încrederea lor în principalele servicii publice; |
|
37. |
ia act de eforturile depuse pentru modificarea Codului Penal; observă, cu toate acestea, persistența incertitudinii juridice în sectorul privat în urma modificărilor făcute; își reiterează îngrijorarea cu privire la dispozițiile noului articol 234 privind abuzul în poziții de responsabilitate, care lasă loc în continuare unor interpretări arbitrare; observă că majoritatea cazurilor din trecut privind abuzul în serviciu par să fi fost reclasificate, fără o analiză adecvată, în cazuri privind abuzul de poziție dominantă, prin urmare, solicită o examinare independentă și detaliată a cazurilor reclasificate, astfel încât să se renunțe imediat la urmăririle penale injuste și de lungă durată; |
|
38. |
felicită Serbia pentru organizarea la Belgrad a summit-ului China – Europa Centrală și de Est; salută planurile de cooperare consolidată și speră că acestea vor respecta standardele europene; ia act de acordurile inițiale privind proiectele din domeniul energiei și infrastructurii încheiate în timpul summit-ului și reamintește Serbiei și altor țări din regiune că proiectele ar trebui să țină cont de obiectivele pe termen lung ale politicilor UE; |
|
39. |
ia act de faptul că pregătirile în domeniul energiei au înregistrat progrese moderate; subliniază că este necesar ca Serbia să își intensifice eforturile în vederea alinierii la acquis-ul în domeniul energiei, în special în realizarea obiectivelor vizând eficiența energetică și sursele regenerabile de energie și prevenirea ajutorului de stat pentru sectorul lignitului, și să efectueze separarea în sectorul gazelor și restructurarea întreprinderii de stat care furnizează gaze naturale, ca o chestiune prioritară; solicită Comisiei să sprijine guvernul sârb în eforturile sale de a reduce dependența țării de importurile de energie prin mărirea diversității resurselor de energie; încurajează Serbia să inițieze o revizuire a strategiei propuse în domeniul energiei; invită guvernul să-și consolideze eforturile în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în ceea ce privește Directiva privind energia din surse regenerabile, ca o primă etapă necesară pentru realizarea securității energetice și a îndeplinirii obiectivelor vizând sursele regenerabile de energie din Strategia UE 2020; |
|
40. |
regretă că în domeniul mediului și al schimbărilor climatice au fost realizate progrese nesemnificative și invită autoritățile sârbe să adopte rapid o politică și o strategie cuprinzătoare privind clima la nivelul întregii țări, în conformitate cu obiectivele UE; |
|
41. |
este preocupat de faptul că instituțiile academice, împreună cu autoritățile de stat și funcționarii publici nu s-au ocupat de acuzațiile de plagiat din universități; |
|
42. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernului și parlamentului Serbiei. |
(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0039.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0065.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/68 |
P8_TA(2015)0066
Procesul de integrare europeană a Kosovo
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la procesul de integrare europeană a Kosovo (2014/2950(RSP))
(2016/C 316/08)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, semnat la 19 aprilie 2013 de prim-miniștrii Hashim Thaci și Ivica Dacic, precum și Planul de acțiune și punere în aplicare din 22 mai 2013, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013 de adoptare a Deciziei de autorizare a deschiderii negocierilor privind un acord de stabilizare și de asociere între UE și Kosovo, |
|
— |
având în vedere decizia Consiliului din 22 octombrie 2012 de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor referitoare la acordul-cadru cu Kosovo privind participarea la programele Uniunii, |
|
— |
având în vedere rapoartele Secretarului General al Națiunilor Unite privind activitățile în curs de desfășurare ale Misiunii administrației interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo și evoluțiile aferente, inclusiv ultimul raport publicat la 31 octombrie 2014, |
|
— |
având în vedere Decizia 2014/349/PESC a Consiliului din 12 iunie 2014 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO, |
|
— |
având în vedere concluziile reuniunii Consiliului Afaceri Generale din 7 decembrie 2009, 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011, care au subliniat și reafirmat că, fără a aduce atingere poziției exprimate de statele membre cu privire la statutul său, Kosovo ar trebui să beneficieze, de asemenea, de perspectiva unei eventuale liberalizări a vizelor, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor; |
|
— |
având în vedere lansarea dialogului privind vizele în ianuarie 2012, foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor din iunie 2012 și cel de-al doilea raport al Comisiei din 24 iulie 2014 privind progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor prevăzute de foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor (COM(2014)0488), |
|
— |
având în vedere cea de-a treia reuniune a Dialogului structurat privind statul de drept din 16 ianuarie 2014, |
|
— |
având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Belgrad și Pristina, |
|
— |
având în vedere decizia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 11 iunie 2014 de a acorda Kosovo calitatea de membru al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei; având în vedere numirea a doi experți din Kosovo în cadrul Comisiei de la Veneția în septembrie 2014, |
|
— |
având în vedere declarațiile comune ale reuniunilor interparlamentare PE-Kosovo din 28-29 mai 2008, 6-7 aprilie 2009, 22-23 iunie 2010, 20 mai 2011, 14-15 martie 2012 și din 30-31 octombrie 2013, |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 privind Strategia de extindere și principalele provocări 2013-2014 (COM(2013)0700), |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare, |
|
— |
având în vedere activitatea lui Ulrike Lunacek din cadrul Comisiei pentru afaceri externe, în calitate de raportoare privind Kosovo, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât independența Kosovo este recunoscută de 110 dintre cele 193 de state membre ale ONU, inclusiv 23 dintre cele 28 de state membre ale UE; |
|
B. |
întrucât negocierile privind Acordul de stabilizare și asociere (ASA) UE-Kosovo au fost încheiate în mai 2014, iar ASA a fost parafat în iulie 2014; |
|
C. |
întrucât orice țară (potențial) candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care face reformele necesare; |
|
D. |
întrucât misiunea UE de observare a alegerilor a evaluat alegerile legislative anticipate din 25 mai și 8 iunie 2014 ca fiind transparente și bine organizate, consolidând progresele realizate la alegerile municipale din 2013; întrucât reuniunea constitutivă a Adunării din Kosovo a fost încheiată abia la 8 decembrie 2014, iar guvernul a fost votat la 9 decembrie 2014; |
|
E. |
întrucât progresele în ceea ce privește derularea politicii de securitate și apărare comune (PSAC) implică, printre altele, dorința de a examina realizările din trecut și de a desprinde învățăminte utile din problemele identificate, inclusiv în domeniul gestionării misiunilor din teren; întrucât EULEX reprezintă cea mai amplă misiune desfășurată, fiind în derulare de peste șase ani, |
|
1. |
salută faptul că s-a pus capăt blocajului politic de șase luni de după alegeri, prin constituirea Adunării și numirea noului guvern; este îngrijorat cu privire la numirea unor persoane neconsensuale, a căror experiență ar putea ridica semne de întrebare; regretă numărul inutil de mare de miniștri și miniștri-adjuncți în noul guvern, fapt ce are implicații de natură bugetară, precum și proporția scăzută a femeilor în rândul miniștrilor; remarcă faptul că o prezență mai mare a femeilor în rândul miniștrilor ar putea fi valorificată drept stimulent generator de progres pentru întreaga societate; subliniază că este extrem de urgent ca noul guvern să continue reformele necesare cu devotament și hotărâre; subliniază că performanța conducerii din Kosovo poate fi cel mai bine evaluată prin rezultatele concrete obținute în fața cetățenilor din Kosovo și a partenerilor europeni și internaționali; încurajează reprezentanții aleși ai minorității sârbe din Kosovo să participe și să își asume responsabilitatea în cadrul noului guvern de coaliție din Pristina; |
|
2. |
încurajează noul guvern să-și continue cursul european și subliniază că s-a angajat să urmărească cu hotărâre, inclusiv prin legislație, o serie de aspecte prioritare, incluzând măsuri pentru întărirea și afirmarea statului de drept, stabilirea unui model pentru sistemul judiciar, pe baza principiilor independenței, profesionalismului și eficacității acestuia, precum și combaterea sistematică și efectivă a corupției și a criminalității organizate la toate nivelurile; invită autoritățile să combată în mod sistematic și efectiv șomajul, să promoveze reforme economice structurale și dezvoltarea sustenabilă prin instituirea unui cadru de reglementare și crearea de stimulente pentru întreprinderile mici și mijlocii, și să continue reforma, atât de necesară, a sistemului de protecție socială, pentru a reduce ratele ridicate în mod persistent ale sărăciei, inclusiv nivelurile inacceptabile ale sărăciei în rândul copiilor; subliniază faptul că implementarea reformelor este esențială; subliniază că instituirea și funcționarea Tribunalului special și cooperarea cu acesta ar trebui să constituie o prioritate și va ajuta Kosovo să își soluționeze și să își depășească problemele legate de trecutul său; subliniază că planurile legislative și de politici trebuie să reflecte în mod realist resursele necesare și recomandă implementarea acestora într-un mod mai transparent; |
|
3. |
evidențiază necesitatea consolidării rolului de supraveghere al Adunării, îndeosebi al Comisiei pentru integrare europeană, în cadrul procesului de integrare a Kosovo; îndeamnă Adunarea să adopte rapid un nou regulament de procedură care să fie compatibil cu bunele practici europene și să reflecte dimensiunea egalității de gen; |
|
4. |
subliniază necesitatea de a accelera acțiunile destinate luptei împotriva grupurilor infracționale care fac posibilă migrația ilegală; de asemenea, subliniază faptul că sunt necesare progrese economice și crearea de noi locuri de muncă pentru a pune capăt tendinței de imigrație ilegală și a restabili încrederea și speranța cetățenilor că își pot construi un viitor în țara lor; insistă asupra necesității abordării cauzelor profunde ale migrației ilegale, utilizând toate instrumentele UE de politică și de asistență; |
|
5. |
salută consolidarea treptată și coordonarea tot mai mare dintre organizațiile societății civile, în special cele din domeniul femeilor și persoanelor LGBTI; subliniază, de asemenea, necesitatea găsirii unei soluții la amenințările și atacurile îndreptate împotriva activiștilor care încearcă să consolideze drepturile persoanelor LGBTI; solicită autorităților din Kosovo să își consolideze mecanismele de consultare a societății civile, care până în prezent s-a desfășurat în mod ad-hoc, îndeosebi prin punerea la dispoziția Consiliului consultativ comun a tuturor resurselor necesare; consideră că, pentru a asigura deschiderea și transparența guvernării, organizațiile reprezentative ale societății civile ar trebui incluse în consultările cu caracter legislativ; solicită, de asemenea, comunității donatoare, în special UE, să implice în continuare și să consulte societatea civilă în activitatea de programare; |
|
6. |
observă că au fost realizate anumite progrese în ce privește legislația care reglementează sistemul judiciar și organizarea acestuia, în special cu privire la etapele de parcurs pentru adaptarea structurilor la noul mandat al EULEX și la comitetele mixte; observă, cu toate acestea, că există, în continuare, mari îngrijorări în ce privește independența, responsabilitatea, imparțialitatea și eficiența judecătorilor și a procurorilor și funcționarea Consiliului judiciar din Kosovo, sistemul penitenciar, precum și performanța generală a sectorului statului de drept; subliniază că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a pregăti transferul deplin de responsabilități de la EULEX la Kosovo; invită autoritățile politice să își demonstreze în mod clar sprijinul deplin pentru independența judecătorilor și a procurorilor care continuă să fie luați în colimator în încercarea de a se influența anchetele și procedurile judiciare în curs; |
|
7. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa oricăror progrese semnificative în ce privește combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Kosovo; subliniază necesitatea unui semnal clar din partea guvernului, potrivit căruia Kosovo combate în mod sistematic corupția la toate nivelurile și luptă împotriva crimei organizate; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a se împiedica orice legătură între crima organizată și lucrătorii din administrația publică; este, de asemenea, îngrijorat de posesia ilegală, pe scară largă, a armelor de foc și invită guvernul Kosovo să pună în aplicare în mod eficient programele existente de colectare a acestora, în special strategia națională și planul de acțiune privind controlul și colectarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SALW) pentru perioada 2013-2016; invită Kosovo să coopereze cu grupul de experți al UE privind traficul de arme și cu țările învecinate cu privire la adoptarea de măsuri preventive, solicitând UE să asigure orice formă de asistență tehnică necesară în acest scop; |
|
8. |
salută participarea Kosovo în cadrul coaliției pentru combaterea terorismului, modificările aduse legislației penale a Kosovo destinate luptei împotriva combatanților străini și acțiunile întreprinse de autorități pentru a-i aduce în fața justiției pe cei implicați în recrutarea de tineri în grupuri extremiste; ia act cu îngrijorare de relatările privind radicalizarea crescândă în rândul tinerilor din Kosovo, unii dintre ei alăturându-se grupărilor teroriste de combatanți din Siria și Irak; solicită UE să contribuie la soluționarea problemelor sociale care explică în parte de ce grupurile radicale reușesc să recruteze tineri în Kosovo; |
|
9. |
observă că una dintre prioritățile noului guvern este înființarea forțelor armate ale Kosovo, care vor funcționa în litera Constituției și sub control civil total; înțelege principiul apărării teritoriale ca pe un aspect al suveranității naționale, dar solicită ca forțele armate să fie compatibile cu UE, și consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi în direcția înzestrării poliției kosovare cu resurse suplimentare, în vederea îmbunătățirii imediate a eficacității performanței acesteia; |
|
10. |
constată lipsa progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului strategic pentru reforma administrației publice și a planului de acțiune; invită Kosovo să finalizeze cadrul legislativ pentru funcția administrația publică, asigurând depolitizarea serviciului și incluzând evaluări ale performanței; |
|
11. |
invită autoritățile să adopte cu promptitudine o legislație cuprinzătoare împotriva discriminării și să se concentreze, de asemenea, asupra măsurilor de prevenire și de sensibilizare; salută faptul că prima „Paradă a mândriei” (Pride parade) a avut loc la 17 mai 2014, precum și constituirea Grupului consultativ și de coordonare pentru drepturile comunității LGBT; |
|
12. |
salută progresele înregistrate în domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen, de exemplu legislația modificată în vederea recunoașterii supraviețuitorilor violenței legate de conflict, cum ar fi violurile în război; subliniază că provocările persistă, în special în domeniul violenței domestice și al violenței pe criterii de gen, al drepturilor de proprietate și al reprezentării femeilor în poziții de conducere; |
|
13. |
solicită să se adopte măsuri menite să abordeze cu fermitate provocările și problemele legate de violența domestică și de violența bazată pe gen; subliniază necesitatea unei acțiuni cuprinzătoare de colectare de date referitoare la amploarea violenței domestice și a violenței bazate pe gen; |
|
14. |
invită Kosovo să adopte un cadru legislativ și instituțional eficient și cuprinzător privind mass-media și, mai presus de toate, să implementeze mai eficient legile existente, astfel încât să garanteze libertatea de exprimare; rămâne îngrijorat cu privire la amenințările și atacurile împotriva jurnaliștilor, și la lipsa de transparență din mass-media; reiterează importanța libertății și independenței mass-mediei, aceasta fiind una dintre valorile esențiale ale UE și o piatră de temelie în orice democrație, și contribuie la întărirea statului de drept; solicită autorităților să elimine rapid lacunele sistematice din legislație, asigurând libertatea mass-mediei, având în vedere mai ales transparența proprietății mass-media și în ce privește problema calomniei, și să garanteze independența și sustenabilitatea radiodifuzorilor publici și să evite orice imixtiune politică, după un proces de consultare publică minuțios și cuprinzător; încurajează autoritățile din Kosovo să întreprindă noi măsuri pentru prevenirea și combaterea discursului de incitare la ură, a amenințărilor și a apelurilor la violență; |
|
15. |
reiterează că implementarea legislației privind protecția minorităților etnice și a drepturilor culturale rămâne o provocare în Kosovo, în ciuda înregistrării anumitor progrese; insistă asupra necesității continue a unor eforturi serioase în ceea ce privește punerea pe deplin în aplicare a legislației care include dispoziții referitoare la drepturilor minorităților etnice, în scopul evitării discriminării directe și indirecte; constată că îndeosebi comunitățile de rromi, egipteni și așkali se confruntă în continuare cu provocări în domeniul socioeconomic, al educației și al asistenței medicale; așteaptă cu interes noul cadru al noului guvern de ameliorare a situației rromilor, egiptenilor și a membrilor comunității așkali, îndeosebi prin instituirea unei protecții egale în materie de securitate și sănătate; evidențiază importanța facilitării repatrierii rromilor, egiptenilor și membrilor comunității așkali; recomandă ca drepturile comunității gorani din regiunile Zhupa și Gora să fie consacrate în legislație și asigurate în practică; |
|
16. |
invită autoritățile de la nivel național și local să pună în aplicare pe deplin legislația adaptată și să contribuie astfel la dezvoltarea în continuare a unei societăți pe deplin multietnice, îndeosebi în domeniul educației și al ocupării forței de muncă; recomandă luarea de măsuri practice care să implice din ce în ce mai mult reprezentanții minorităților etnice în organismele de conducere la nivel local și național; |
|
17. |
reamintește autorităților din Kosovo de responsabilitatea acestora de a respecta, conserva și proteja monumentele sârbe, ca și alte monumente culturale și religioase ce fac parte din patrimoniul cultural și istoric european comun; salută măsurile luate în acest sens; |
|
18. |
îndeamnă Kosovo să consulte Comisia de la Veneția din cadrul Consiliului Europei, al cărei membru a devenit în iunie, pentru avizul și sprijinul său în elaborarea noii legislații; |
|
19. |
salută parafarea ASA în iulie 2014, care prevede un dialog politic mai intens, o integrare comercială mai strânsă și noi forme de cooperare; invită Consiliul să adopte cât mai curând posibil, și, în orice caz, nu mai târziu de jumătatea anului 2015, decizia privind semnarea și încheierea ASA, deoarece acesta va constitui un stimulent puternic pentru implementarea și instituționalizarea reformelor și va crea noi posibilități pentru Kosovo de a-și consolida relațiile cu vecinii săi și a contribui la stabilizarea regiunii; invită, în plus, Consiliul să adopte decizia privind semnarea și încheierea acordului-cadru privind participarea Kosovo la programele UE, care va întări cooperarea dintre Kosovo și UE în diferite sectoare și consideră că aceste programe ar trebui axate pe domenii specifice care corespund obligațiilor asumate de Kosovo pe calea sa europeană și ar trebui implementate cu transparență și fără întârziere; |
|
20. |
încurajează restul de cinci state membre să procedeze la recunoașterea Kosovo; subliniază că aceasta va facilita în continuare normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina; invită toate statele membre ale UE să facă tot ce le stă în putință pentru a facilita contactele economice și interpersonale, precum și relațiile sociale și politice dintre cetățenii lor și cei din Kosovo; |
|
21. |
apreciază activitatea Grupului special de investigații (SITF) care, în cadrul concluziilor sale de anchetă publicate în iulie 2014, a identificat dovezi copleșitoare împotriva anumitor funcționari de rang superior ai KLA, dar nu și împotriva KLA în ansamblul său; salută faptul că solicitarea de înființare a unei Curți speciale, care să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de justiție din Kosovo, dar având o cameră în Țările de Jos, a fost prezentată guvernului olandez și acceptată de acesta; invită Adunarea din Kosovo să adopte cât mai curând posibil pachetul legislativ necesar; și solicită autorităților din Kosovo să continue cooperarea cu SITF; |
|
22. |
salută progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește înființarea propriei sale Unități de protecție a martorilor și sprijinirea cadrelor juridice și administrative, precum și progresele realizate odată cu încheierea de acorduri de cooperare cu statele membre ale UE, însă subliniază că este necesar un sprijin suplimentar pentru a facilita mutarea viitorilor martori în țări terțe; |
|
23. |
este serios îngrijorat cu privire la recentele acuzații de corupție din cadrul EULEX; consideră că EULEX a avut, ar trebui și ar putea încă să aibă un rol important în Kosovo și salută, prin urmare, reacția promptă a VP/ÎR Federica Mogherini de a numi un expert independent care să cerceteze în mod aprofundat tratarea acestor acuzații; solicită o transparență deplină în cadrul acestei investigații și îndeamnă toate persoanele în cauză să coopereze sub toate aspectele, astfel încât investigația să fie finalizată rapid; subliniază că este important să se asigure că expertul este în măsură să realizeze o anchetă cuprinzătoare care să vizeze toate aspectele cazului; este îngrijorat de faptul că unele documente sensibile cu privire la acuzații de corupție în cadrul EULEX au dispărut; solicită o anchetă amănunțită și cuprinzătoare; subliniază că este de cea mai mare importanță să se restabilească credibilitatea UE în Kosovo și în străinătate, iar în viitoarele misiuni să se țină cont de lecțiile învățate; observă că atât Avocatul Poporului, cât și OLAF au hotărât să demareze investigații independente privind presupusele abuzuri din cadrul EULEX și invită toți anchetatorii să-și coordoneze în mod efectiv acțiunile și să facă schimb de informații; consideră, totuși, că este necesară o analiză amplă și aprofundată pentru a evalua eficacitatea globală a EULEX și adecvarea rezultatelor sale, fiind necesară actualizarea raportului publicat în octombrie 2012 de Curtea de Conturi Europeană; |
|
24. |
invită EULEX să depună eforturi reînnoite pentru a-și exercita mandatul; subliniază importanța vitală a transparenței și responsabilității totale și a eficienței sporite pentru activitatea acesteia, prin rezultate mai concrete și la înalt nivel și prin comunicări periodice și complete privind activitățile și deciziile ei; subliniază faptul că EULEX joacă un rol important adresându-se autorităților locale și încurajându-le să-și respecte angajamentele privind reformele în domeniul statului de drept, dreptul de proprietate și introducerea de amendamente legislative pentru instituirea de proceduri judiciare strămutate; invită autoritățile kosovare să respecte în continuare mandatul EULEX și să sprijine exercitarea mandatului său executiv; |
|
25. |
remarcă progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor prevăzute de foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor; invită autoritățile să depună eforturi suplimentare și să facă dovada angajamentului lor de a pune în aplicare recomandările, inclusiv prin adoptarea celor patru texte legislative încă neadoptate; îndeamnă Comisia să depună toate eforturile în vederea accelerării procesului de liberalizare a vizelor pentru Kosovo, ultima țară din regiune căreia i se impune obligativitatea vizelor; își exprimă profunda preocupare cu privire la creșterea semnificativă din ultimul timp a numărului cetățenilor care părăsesc Kosovo pentru țări din UE, printre aceștia numărându-se rromi, așkali și albanezi; invită autoritățile de la Pristina să întreprindă acțiuni eficace împotriva rețelelor de criminalitate implicate în traficul de ființe umane și, cu ajutorul Biroului Uniunii Europene de la Pristina, să explice clar publicului larg că sunt puține șanse ca cererile de azil să fie acceptate; subliniază necesitatea abordării cauzelor profunde ale faptului că cetățenii părăsesc Kosovo, inclusiv prin investiții într-un învățământ de calitate, îndeosebi pentru comunitățile minoritare și marginalizate; |
|
26. |
invită autoritățile sârbe și cele din Kosovo să instituie mecanisme de cooperare în vederea combaterii și destructurării rețelelor de criminalitate care controlează, exploatează și fac trafic cu migranții ilegali din Kosovo către unele state membre ale UE, tranzitând Serbia; |
|
27. |
invită autoritățile din Kosovo să adopte noua strategie și noul plan de acțiune privind drepturile copiilor, subliniind importanța investițiilor în educație, în sănătate și alimentație, în special pentru comunitățile minoritare și marginalizate; evidențiază importanța Legii privind protecția copilului, în vederea instituirii unui sistem funcțional de protecție a copilului; subliniază importanța întăririi responsabilității instituțiilor la nivel central și local pentru monitorizarea punerii în aplicare a drepturilor copiilor; |
|
28. |
ia act cu îngrijorare de ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor și de discriminarea bazată pe gen de pe piața muncii; constată că progresele înregistrate în domeniul drepturilor de proprietate sunt în continuare lente, fapt ce reprezintă un obstacol în calea creșterii economice pe termen lung; ia act de reducerea semnificativă a investițiilor străine directe în cel de-al treilea trimestru al anului 2014; invită guvernul Kosovo să depună eforturi vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și să creeze un mediu sigur care să atragă mai multe investiții străine în beneficiul tuturor locuitorilor din Kosovo; invită Comisia să acorde asistență tinerilor antreprenori în cadrul fondurilor IPA, inclusiv prin măsuri care să faciliteze legăturile cu întreprinzători din statele membre ale UE; |
|
29. |
constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a Legii muncii este în continuare nesatisfăcătoare, la fel ca și punerea în aplicare a Legii privind grevele; constată că rata șomajului în Kosovo atinge aproape 30 % și afectează mai ales participarea femeilor pe piața muncii; |
|
30. |
regretă că, din cauza alegerilor din cele două țări, ritmul negocierilor la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia s-a încetinit; salută reluarea reuniunilor dintre Belgrad și Pristina la 9 februarie 2015, la Bruxelles; observă, cu toate acestea, că au avut loc reuniuni la nivel tehnic și că s-au înregistrat anumite progrese, inclusiv privind libertatea de circulație; regretă că majoritatea acordurilor semnate de cele două părți nu au fost implementate pe deplin și invită Serbia și Kosovo să implementeze integral acordurile deja încheiate, cu o hotărâre reînnoită; subliniază că este important să se explice populației semnificația și implicațiile acestor acorduri; subliniază că dezvoltarea unor bune relații de vecinătate poate servi intereselor ambelor țări; |
|
31. |
reiterează că este important să se asigure atribuirea, cât mai curând posibil, a unui indicativ telefonic internațional propriu pentru Kosovo, care va contribui la creșterea vizibilității sale pe plan internațional; |
|
32. |
salută cu căldură ratificarea deciziei Comitetului Internațional Olimpic privind recunoașterea deplină a Comitetului Național Olimpic din Kosovo și îndeamnă alte federații sportive să procedeze în mod similar, permițând, astfel, sportivilor și sportivelor din Kosovo să participe la competiții sportive europene și internaționale ca cetățeni ai țării lor; |
|
33. |
subliniază faptul că aderarea la organizațiile și mecanismele regionale și internaționale ar trebui să fie o prioritate pentru Kosovo; solicită actualizarea la statutul de membru cu drepturi depline a relațiilor și a reprezentării Kosovo în organizațiile regionale, în agenții și organisme internaționale precum Consiliul Europei, precum și în instituții culturale și responsabile cu patrimoniul, și actualizarea reprezentării sale în organizații mass-media europene și internaționale, de asemenea, pentru a permite artiștilor kosovari să participe la toate evenimentele culturale internaționale, inclusiv în cadrul concursului muzical Eurovision; reamintește, în acest context, importanța respectării acordului încheiat în ceea ce privește cooperarea regională; |
|
34. |
invită agențiile de asigurare a respectării legii și forțele de poliție din Kosovo să fie active și să conlucreze cu omologii lor europeni pentru a asigura o mai bună coordonare a luptei împotriva terorismului și a activității de combatere a traficului de droguri și a traficului de persoane și subliniază, în acest context, importanța statutului de membru cu drepturi depline al Kosovo în Europol și Interpol; |
|
35. |
observă că au fost realizate anumite progrese în nord, în special odată cu alegerea primarilor prin alegeri la nivelul întregului Kosovo și prin intermediul unui număr mai mare de proiecte finanțate de UE în nord; subliniază, cu toate acestea, că este necesară continuarea procesului de înființare a Asociației municipalităților sârbe, care ar trebui să reducă în continuare necesitatea unor structuri paralele; constată în același timp că vor fi necesare eforturi suplimentare constante pentru a apropia și mai mult comunitățile de etnici albanezi și sârbi; solicită găsirea unei soluții comune la problema podului din Mitrovica, care în prezent împiedică libera circulație a persoanelor; |
|
36. |
reiterează necesitatea unei transparențe totale în comunicarea rezultatelor dialogului dintre Belgrad și Pristina și a implicării parlamentelor și a societăților civile în procesul de implementare; |
|
37. |
invită autoritățile din Serbia să furnizeze asistență deplină în vederea repatrierii corpurilor persoanelor kosovare dispărute și descoperite în Serbia și să continue lucrările de excavație în zonele identificate sau în zone în care se presupune că există gropi comune în care se presupune că sunt îngropate persoane dispărute; |
|
38. |
sprijină continuarea urmăririi crimelor de război la nivel național, și evidențiază importanța urmăririi penale a cazurilor de viol de război; |
|
39. |
solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și statelor membre să extindă mandatul Reprezentantului Special al UE în Kosovo după data de 28 februarie 2015; |
|
40. |
ia act cu îngrijorare de faptul că explozia din 6 iunie 2014 de la centrala electrică Kosovo A este o dovadă a fragilității sistemului și îndeamnă din nou ca centrala să fie dezafectată până cel târziu în 2017; este convins că guvernul Kosovo ar trebui să conceapă o politică energetică viabilă și clară, care va fi esențială pentru dezvoltarea sa economică; subliniază necesitatea promovării eficienței energetice și a efectuării de studii de evaluare a nevoilor energetice înainte de darea în exploatare a unor noi centrale electrice; |
|
41. |
salută eforturile depuse în vederea diversificării surselor de energie și a dezvoltării de surse regenerabile de energie, în special în ceea ce privește începerea lucrărilor de construire a trei noi centrale hidroelectrice; subliniază, în acest sens, importanța adoptării și a aplicării integrale a standardelor de mediu ale UE; reamintește din nou autorităților de importanța respectării în mod consecvent a normelor de mediu atunci când elaborează strategia de dezvoltare a țării; |
|
42. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la cantitatea mare de resturi radioactive sub formă lichidă și solidă care se află continuare în municipalități de pe întreg cuprinsul Kosovo, fără o protecție specială; invită Comisia să ofere asistență și să colaboreze îndeaproape cu autoritățile din Kosovo în vederea găsirii unei soluții permanente la această problemă; |
|
43. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernului și Adunării Naționale ale Kosovo. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/75 |
P8_TA(2015)0067
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015 (2014/2221(INI))
(2016/C 316/09)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136, |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), |
|
— |
având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (2), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (3), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (4), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (5), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (6), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (7), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (8), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 (COM(2014)0400), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014 (9), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind analiza anuală a creșterii pentru 2015 (COM(2014)0902), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012), |
|
— |
având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind punerea în aplicare a priorităților semestrului european pentru 2015, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor (10), |
|
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0037/2015), |
|
A. |
întrucât redresarea economică din UE a încetinit mult în cursul anului 2014, dar, conform Comisiei, există șanse de revenire în 2015 și de atingere a unor performanțe și mai bune în 2016; întrucât, la șase ani de la începutul crizei financiare din 2008, zona euro se confruntă în continuare cu niveluri record ale șomajului de aproape 12 %; întrucât creșterea scăzută a agravat tendințele deflaționiste; întrucât, după criza financiară, zona euro se evidențiază în mod deosebit ca o zonă cu o creștere nesatisfăcătoare, în timp ce o serie de țări se redresează mai repede; întrucât, în ciuda presiunii deflaționiste, Comisia estimează că inflația ar trebui să crească până la mijlocul lui 2015 și în cursul lui 2016; |
|
B. |
întrucât nivelul investițiilor a scăzut cu 470 de miliarde de euro de la punctul culminant al crizei, iar deficitul investițional este estimat la aproximativ 230-370 de miliarde de euro în comparație cu tendințele sale pe termen lung; întrucât reacția la criza datoriilor suverane din zona euro și la ineficiența dovedită a cadrului instituțional european au fost importante, dar nu suficiente pentru a da un impuls destul de puternic economiei zonei euro, astfel încât aceasta să revină la o creștere rapidă, |
|
1. |
consideră că zona euro se luptă în continuare cu efectele unei recesiuni economice deosebit de îndelungate de după 2008; consideră că redresarea este încă fragilă și ar trebui consolidată pentru a genera o creștere mult mai puternică și mult mai multe locuri de muncă pe termen mediu; constată însă că creșterea din 2014 este mai generală; menționează că, în prezent, provocarea constă în soluționarea atât a problemelor ciclice atât pe termen scurt, cât și a problemelor structurale pe termen lung; subliniază că presiunile pe termen scurt pot duce la măsuri tranzitorii care ar putea submina capacitatea de creștere pe termen lung; subliniază că este necesar să se asigure faptul că politicile pe termen scurt și pe termen lung se consolidează reciproc; |
|
2. |
ia act de Analiza anuală a creșterii pentru 2015 realizată de Comisie, în care se dorește promovarea întoarcerii la niveluri de creștere mai ridicate și consolidarea redresării; susține abordarea bazată pe trei piloni principali (susținerea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea consolidării fiscale favorabile creșterii) ca modalitate corectă de a atinge aceste obiective; consideră că această abordare ar trebui să fie pe deplin integrată în viitoarele recomandări specifice fiecărei țări; susține sugestiile Comisiei privind îmbunătățirea semestrului european prin simplificarea procedurilor existente, inclusiv a calendarului acestuia, și intensificarea implicării parlamentelor naționale în vederea creșterii gradului de asumare la nivel național, având în vedere că numai aproximativ 9 % din recomandările specifice fiecărei țări au fost pe deplin implementate de statele membre în 2013; invită Comisia să prezinte rapid informații solide pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în 2014; subliniază, în acest context, nevoia de a simplifica procedurile existente din cadrul semestrului european, inclusiv calendarul acestuia, și de a crește gradul de implicare a parlamentelor naționale, cu scopul de a consolida asumarea la nivel național a reformelor structurale; |
|
3. |
subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015; |
|
4. |
subliniază faptul că semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice, care cuprinde o analiză detaliată a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor membre; |
|
5. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea statelor membre continuă să piardă cote de piață la nivel mondial; consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze în continuare competitivitatea în cadrul economiei mondiale, în special prin creșterea concurenței pe piețele produselor și serviciilor, cu scopul de a crește eficiența bazată pe inovare; insistă asupra faptului că, în continuare, costurile cu forța de muncă ar trebui să corespundă productivității și că salariile ar trebui să contribuie la crearea unor sisteme de asigurări sociale durabile; subliniază că statele membre ar trebui, atunci când trebuie să își gestioneze cheltuielile conform cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), mai degrabă să reducă cheltuielile curente, nu angajamentele de investiții, deși normele nu țin seama de faptul că cheltuielile cu investițiile și cheltuielile curente au un impact diferit asupra creșterii; ia act de Comunicarea Comisiei privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012), deoarece clarifică procedura și explică legătura dintre reformele structurale, investiții și responsabilitatea fiscală, folosind în mod optim flexibilitatea care există la nivelul normelor sale; salută propunerea Comisiei de simplificare a semestrului european; subliniază faptul că ar trebui evitate abordările universale în ceea ce privește pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări; |
Investițiile
|
6. |
consideră că lipsa investițiilor se datorează încrederii scăzute, așteptărilor limitate legate de cerere, îndatorării ridicate, reticenței față de asumarea unor riscuri a sectorului privat, absenței măsurilor de încurajare a investițiilor publice productive, fragmentării piețelor financiare, reducerii lente a gradului de îndatorare, așteptărilor limitate legate de cerere agravate de măsurile de austeritate menite să corecteze cheltuielile excesive, lipsa unei capacități de finanțare adecvate și faptului că, în multe cazuri, statele membre și UE nu iau măsuri corespunzătoare pentru a face față acestor factori; subliniază că deficitul investițional poate fi acoperit numai prin investiții publice specifice și niveluri mult mai ridicate ale investițiilor în societățile private și în întreprinderile din Europa; solicită realizarea unor reforme care să faciliteze un mediu antreprenorial nou, care să stimuleze crearea unor întreprinderi noi și realizarea unor investiții și a unor inovații noi, profiturile pe investiții care s-ar putea realiza fiind un factor vital pentru atragerea capitalului financiar în favoarea economiei europene; subliniază că finanțarea sporită a investițiilor implică un sistem financiar funcțional, în care creșterea stabilității și instituțiile transfrontaliere existente pot facilita asigurarea lichidității și formarea pieței, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; |
|
7. |
salută Planul de investiții pentru Europa, un instrument important de creștere a investițiilor private și publice; remarcă faptul că acest plan are ca scop generarea unor investiții suplimentare, dezvoltarea unor noi proiecte, atragerea investitorilor și restabilirea încrederii; consideră însă că este mult prea devreme pentru a evalua în mod judicios impactul real al acestui plan; remarcă faptul că stimularea investițiilor nu ar trebui considerată o alternativă pentru realizarea reformelor, ci o completare a acestora; insistă asupra faptului că resursele Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui folosite pentru cheltuieli legate de proiecte cu profit economic sau cu un efect social pozitiv în ceea ce privește rentabilitatea; subliniază că FEIS nu ar trebui doar să înlocuiască proiectele europene cofinanțate prin proiecte finanțate la nivel național; subliniază că fondurile europene ar trebui să ducă la investiții suplimentare și nu doar să înlocuiască fondurile naționale de investiții care ar fi orientate către consum; consideră că Planul de investiții pentru Europa ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiecte cu o valoare adăugată europeană care nu sunt eligibile încă pentru a fi finanțate prin bănci; subliniază importanța componentelor de natură regulatorie ale Planului de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea mediului pentru investiții; menționează că punerea în aplicare a planului de investiții al Comisiei are un rol vital pentru ca acesta să genereze valoarea adăugată dorită; subliniază că proiectele de investiții trebuie selectate cu atenție pentru a se evita situația în care planul nu duce la creștere durabilă și la crearea de locuri de muncă durabile în Europa; amintește faptul că rezultatele planului de investiții al Comisiei ar trebui analizate cu rigurozitate, în special cu privire la modul în care proiectele au fost selectate și la importanța acordată acestora, și pentru a se evita privatizarea profiturilor sau socializarea pierderilor; evidențiază interdependența dintre pârghia planului de investiții și realizarea proiectelor concrete; subliniază că scopul atingerii unui efect de levier puternic nu ar trebui să afecteze negativ selectarea corectă a proiectelor, care ar trebui să țină seama și de locul unde acestea ar trebui să fie realizate; subliniază că trebuie să se asigure o guvernanță și un proces de selecție de înaltă calitate; remarcă faptul că statele membre care iau parte la programul de ajustare se așteaptă ca planul de investiții să crească și să faciliteze în mod considerabil granturile și împrumuturile pentru întreprinderile mici și mijlocii, care au dus greul crizei; |
|
8. |
invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la FEIS, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții; |
|
9. |
subliniază că ar trebui să existe un regim special pentru IMM-uri în cadrul planului pentru investiții pentru a crea condiții de concurență echitabile, întrucât IMM-urile sunt adeseori dezavantajate de dimensiunile lor și de poziția lor pe piață; |
|
10. |
subliniază faptul că lipsa accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole din calea creșterii în UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că este în continuare dificil pentru IMM-uri să obțină credite bancare; consideră că este nevoie de alternative la finanțarea bancară, în special prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru capitalul de risc, fonduri mutuale și promovarea cooperativelor de credit, dar și, într-un sens mai larg, prin crearea condițiilor necesare pentru alocarea eficientă a capitalului prin intermediul piețelor de capital; consideră că integrarea sporită a piețelor de capital și îmbunătățirea supravegherii instituțiilor financiare au un rol fundamental pentru îndeplinirea acestor obiective pe termen scurt și mediu; subliniază că IMM-urile ar trebui să obțină un acces privilegiat la planul de investiții; |
|
11. |
recunoaște faptul că energia este un factor important pentru competitivitatea economică; subliniază faptul că este necesar să se elimine barierele din calea pieței unice a energiei, prin mijloace precum promovarea independenței energetice; invită Comisia să evalueze progresele din acest domeniu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, prin sprijinirea unor măsuri care să elimine fragmentarea și dificultățile de punere în practică; |
|
12. |
este în continuare preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private; subliniază că acest fapt nu reprezintă o problemă numai pentru stabilitatea financiară, ci, de asemenea, limitează potențialul de creștere al UE și face ca politica monetară a BCE să fie mai puțin eficientă; invită Comisia să facă și alte propuneri privind pregătirea unor proceduri eficiente de scădere a gradului de îndatorare a sectorului privat, inclusiv a unor proceduri de faliment și de insolvență, susținând, totodată, o partajare echitabilă și transparentă a sarcinii legate de costuri, deoarece sarcina imensă în materie de îndatorare pe care o suportă întreprinderile și gospodăriile reprezintă unul dintre factorii-cheie care limitează investițiile private; |
Reformele structurale
|
13. |
constată că sunt încă necesare reforme structurale în mai multe țări; remarcă și faptul că statele membre care au pus cu succes în aplicare programe de ajustare sau programe vizând sectorul financiar au putut să revină la piețele de capital, unde au în prezent acces la capital cu dobânzi scăzute; subliniază că motivele care stau la baza acestei reveniri au fost, între altele, măsurile luate de Banca Centrală Europeană (BCE); încurajează statele membre din restul zonei euro să fie la fel de ambițioase în ceea ce privește modernizarea economiilor lor; menționează că ar trebui acordată o atenție cuvenită impactului social și impactului asupra ocupării forței de muncă al reformelor; subliniază că în completarea unei politici monetare mai relaxate a BCE statele membre ar trebui să realizeze reforme structurale ambițioase și durabile din punct de vedere social; |
|
14. |
invită statele membre să crească eficiența piețelor naționale ale muncii, să dezvolte politici mai active privind piața muncii cu scopul de a crea locuri de muncă bine plătite, să modernizeze sistemele de protecție socială, inclusiv sistemele de pensii, păstrând, totodată, caracterul favorabil incluziunii, durabil și echitabil, și să îmbunătățească și armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că reformele structurale trebuie să aibă ca rezultat creșterea reală și durabilă, un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă, consolidarea competitivității și creșterea convergenței și ar trebui fie însoțite de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, industrie, TIC, energia durabilă și resurse umane; |
|
15. |
invită statele membre să protejeze și să consolideze caracterul incluziv, durabil și echitabil al protecției sociale, îndeosebi pentru persoanele cele mai vulnerabile, și să îmbunătățească și să armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că locurile de muncă trebuie să fie locuri de muncă de calitate, să contracareze sărăcia persoanelor încadrate în muncă și să elimine diferențele dintre femei și bărbați în materie de remunerare; subliniază că reformele economice trebuie să fie completate de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, TIC și energia durabilă; |
|
16. |
subliniază faptul că reducerea dependenței UE de sursele externe de energie trebuie să facă parte din strategia de creștere a acesteia; afirmă, prin urmare, faptul că este necesar să se diversifice sursele externe de energie, să se modernizeze infrastructura energetică a UE și să se finalizeze piața internă a energiei din UE, ca priorități-cheie ale strategiei de securitate energetică a Uniunii; |
|
17. |
subliniază că UE nu poate să fie competitivă doar în ceea ce privește costurile, ci trebuie să crească productivitatea prin investiții durabile în cercetare și dezvoltare, educație și competențe și utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și la nivel european; invită Comisia și guvernele să acorde, în bugetele lor, prioritate acestor domenii; subliniază că statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită șomajului în rândul tinerilor atunci când concep reforme, pentru a nu priva deja din start tinerii de oportunitățile ce li se cuvin; îndeamnă, în acest sens, statele membre să folosească mai rapid și în mod mai eficient resursele financiare disponibile, inclusiv pe cele din cadrul Garanției pentru tineret; |
|
18. |
îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită, care să respecte cadrul guvernanței economice a UE și dreptul UE, garantând, în acest fel, responsabilitatea democratică; subliniază importanța asigurării monitorizării rapoartelor troicii adoptate în martie 2014 de Parlament; invită Comisia să pună în aplicare concluziile acestor rapoarte; subliniază faptul că asistența financiară acordată de UE anumitor state membre, pusă la dispoziție cu condiția existenței unei solidarități și a unei condiționalități, are cel mai mare succes atunci când există la nivel național o puternică asumare a răspunderii și un angajament solid privind realizarea reformelor; amintește Comisiei și statelor membre că trebuie să realizeze o evaluare de impact cuprinzătoare a programelor de asistență financiară; |
|
19. |
invită Comisia să ia urgent măsuri de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale; solicită un sistem fiscal simplu și transparent; invită statele membre să ajungă la un acord cu privire la propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, ca instrument important în acest sens, și consideră că poziția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (11) servește drept bază pentru un compromis rezonabil; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă; observă că măsurile de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale nu ar trebui să submineze prerogativele statelor membre; salută însă cooperarea eficientă în materie de acorduri fiscale la nivel european; |
|
20. |
subliniază necesitatea realizării unor reforme în sistemele educaționale pentru a permite generațiilor care vin să se pregătească pentru nevoile piețelor de muncă tot mai extinse din viitor; |
|
21. |
consideră că statele membre și Comisia nu și-au îndeplinit încă angajamentul de a finaliza piața unică, în special piața unică a serviciilor și a economiei digitale; |
|
22. |
invită Comisia să îmbunătățească guvernanța pieței unice; îndeamnă Comisia să alinieze obiectivele pieței unice la cele ale semestrului european și să asigure coerența între mecanismele de monitorizare a acestora; consideră că un instrument analitic separat, compus din indicatori de măsurare a realizării pieței unice, poate furniza orientări utile pentru recomandările specifice fiecărei țări și analiza anuală a creșterii; subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015; invită Comisia să se folosească pe deplin de toate măsurile existente prevăzute în dreptul UE pentru a asigura punerea în aplicare a semestrului european; |
|
23. |
își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți; |
|
24. |
subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale și a unei abordări echilibrate față de imigrație împiedică creșterea în UE; își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți; |
|
25. |
subliniază importanța asigurării mobilității forței de muncă (atât la nivel transfrontalier, cât și la nivel transsectorial), a creșterii productivității muncii (însoțită de formări legate de competențe pentru creșterea șanselor de încadrare în muncă), menținând, totodată, gradul necesar de securitate în muncă, limitând locurile de muncă precare și asigurând o marjă adecvată de negociere colectivă; subliniază faptul că armonizarea mai bună a cererii și a ofertei de calificări, precum și asigurarea de consiliere profesională și de carieră, vor avea un rol important în viitor; consideră că o mai bună mobilitate poate ajuta la reducerea nivelurilor ridicate de locuri de muncă neocupate, ce persistă în paralel cu nivelul ridicat al șomajului; subliniază că este important să se investească în capacitatea de integrare pe piața muncii a femeilor și tinerilor, în special în contextul tehnologiilor emergente și al noilor sectoare, dat fiind faptul că aceste sectoare au potențial de a crea locuri de muncă; |
|
26. |
salută măsurile care cresc eficiența procesului semestrului european și consolidează natura democratică a acestuia; recunoaște faptul că bilanțul punerii în practică este mai bun în domeniul finanțelor publice, unde instrumentele de supraveghere sunt mai puternice; solicită integrarea echilibrată a indicatorilor de ocupare a forței de muncă și a celor socioeconomici; |
Responsabilitatea fiscală
|
27. |
salută scăderea puternică a numărului țărilor pentru care se aplică procedura aplicabilă deficitelor excesive – de la 24 în 2011 la 11 în 2014; constată că, datorită acestei îmbunătățiri de natură fiscală, conform așteptărilor actuale, strategia fiscală din UE va fi una în general neutră în 2015; cere Comisiei să verifice dacă strategia fiscală a UE este compatibilă cu nevoia de a crește investițiile; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la inegalitățile tot mai accentuate, scăderea puterii de cumpărare, nivelul ridicat al șomajului pe termen lung și al șomajului în rândul tinerilor și gradul de îndatorare publică și privată în continuare foarte ridicat al unui număr de state membre din zona euro, o situație care nu numai că împiedică creșterea, dar constituie și un risc major în cazul unor posibile viitoare șocuri; invită Comisia să adopte o interpretare prudentă și conservatoare a indicatorilor de creștere și să revizuiască calitatea previziunilor economice, deoarece previziunile anterioare ale Comisiei au fost prea des revizuite în sens descrescător; |
|
28. |
împărtășește opinia Comisiei conform căreia majoritatea statelor membre trebuie să continue să realizeze o consolidare bugetară favorabilă creșterii; invită statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară suficientă să aibă în vedere reducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale cu scopul de a stimula investițiile private și crearea de locuri de muncă; invită Comisia să prezinte recomandări concrete pentru statele membre, inclusiv pentru cele în care se derulează în continuare programe de ajustare economică, astfel încât acestea să susțină creșterea economică prin reforme structurale durabile și echilibrate din punct de vedere social care să conducă la crearea de locuri de muncă de calitate, la consolidarea competitivității și la creșterea convergenței; |
|
29. |
ia act de evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre efectuată de Comisie; subliniază că analizarea proiectelor de planuri bugetare ar trebui să aibă ca obiectiv o situație financiară sustenabilă; insistă asupra aplicării normelor bugetare și a respectării principiului egalității de tratament; |
|
30. |
ia act de faptul că s-a constatat că numai cinci state membre au respectat pe deplin prevederile din PSC; insistă asupra faptului că PSC a fost instituit în urma consensului dintre statele membre; subliniază că o mare parte din cheltuielile legate de datoria publică reduc resursele care pot fi alocate serviciilor publice și investițiilor; acceptă, prin urmare, că este necesară în continuare reducerea deficitului din țările puternic îndatorate, dar consideră că o astfel de consolidare bugetară ar trebui să aibă loc într-un mod care să protejeze utilizatorii vulnerabili ai serviciilor publice, să protejeze investițiile publice și să crească veniturile în mod echitabil prin consolidarea creșterii; |
Coordonarea consolidată a politicilor naționale
|
31. |
salută realizarea Raportului privind mecanismul de alertă; salută reducerea treptată a dezechilibrelor interne din statele membre; atrage atenția asupra dezechilibrelor externe din mai multe state membre, inclusiv a surplusurilor comerciale ridicate; remarcă faptul că, la nivel mondial, UE a pierdut, în ansamblu, cote de piață; |
|
32. |
subliniază că obiectivul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice nu este numai evitarea efectelor negative majore asupra creșterii și a ocupării forței de muncă dintr-o țară, ci și prevenirea propagării efectelor politicilor naționale prost elaborate în alte state membre din zona euro; ia act de anunțul făcut la Consiliul European din decembrie 2014 de a continua și în 2015 dezbaterea privind coordonarea mai strânsă a politicilor economice din cadrul UEM, prin raportul celor patru președinți; |
|
33. |
își reafirmă opinia potrivit căreia actualului cadru de guvernanță economică îi lipsește o responsabilitate democratică suficientă în aplicarea normelor sale și ale instituțiilor și organismelor implicate; invită Comisia să prezinte propunerile necesare pentru a aborda lipsa de responsabilitate democratică în guvernanța economică a UE; |
|
34. |
menționează că ar trebui să se analizeze care ar fi efectele unei scăderi considerabile a prețurilor petrolului și dacă aceste câștiguri excepționale ar trebui transferate în totalitate către consumatorii combustibililor fosili sau dacă să fie partajate, guvernele crescând taxele asupra combustibililor fosili pentru a-și reduce deficitele, a finanța investiții, a evita subminarea politicilor privind schimbările climatice și a reduce efectele deflaționiste; |
Bugetul UE
|
35. |
subliniază că principiul exactității bugetare în conturile publice trebuie să primeze în elaborarea bugetelor naționale și a bugetului UE, pentru a asigura convergența și stabilitatea în cadrul UE; își exprimă convingerea că această exactitate reprezintă unul dintre elementele răspunsului la criza de încredere dintre statele membre, precum și dintre statele membre și cetățenii Uniunii Europene, care se manifestă prin pierderea tot mai pronunțată a încrederii de la începutul crizei financiare recente; |
|
36. |
solicită, prin urmare, armonizarea ipotezelor economice utilizate la elaborarea bugetelor naționale; consideră, în special, că elementele legate de contextul internațional ar trebui să facă obiectul unei evaluări comune; |
|
37. |
solicită o uniformizare sporită a modului de prezentare a conturilor publice, pentru a facilita comparațiile și a evita dezechilibrele macroeconomice excesive; solicită, în special, o standardizare a modului în care statele membre își contabilizează în conturile lor contribuția la bugetul UE; |
|
38. |
invită Comisia să compenseze orice deficit democratic al semestrului prin intermediul pachetului de măsuri de aprofundare a uniunii economice și monetare anunțat pentru 2015; |
|
39. |
consideră că este esențial ca Parlamentul European și parlamentele naționale să colaboreze mai îndeaproape în cadrul semestrului european cu privire la guvernanța economică și bugetară; își ia angajamentul de a-și consolida relațiile cu parlamentele naționale în ideea unui parteneriat constructiv; |
|
40. |
regretă că numărul facturilor neplătite din bugetul UE subminează credibilitatea UE și contravine obiectivelor stabilite la cel mai înalt nivel politic privind creșterea și ocuparea forței de muncă – în special în rândul tinerilor – precum și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și se teme că va adânci prăpastia dintre Uniune și cetățenii săi; |
|
41. |
solicită ca, în cadrul evaluării postelectorale a cadrului financiar multianual (CFM), să se analizeze și, prin urmare, să se sporească valoarea adăugată a finanțării acordate de UE pentru atingerea obiectivelor privind competitivitatea, creșterea, ocuparea forței de muncă și tranziția energetică stabilite de Uniune; invită Comisia să adopte o metodologie mai clară pentru îmbunătățirea monitorizării fondurilor și cheltuielilor UE legate de obiectivele Strategiei Europa 2020, pentru a se putea realiza evaluări de impact mai bune; |
|
42. |
invită, de asemenea, Comisia să raporteze cu privire la potențialul impact negativ pe care l-ar putea avea întârzierea plăților asupra angajamentelor asumate de statele membre în contextul semestrului european; |
|
43. |
observă că, până în prezent, în multe state membre, eficiența administrațiilor publice nu a crescut, deși realizarea unor îmbunătățiri în acest sens ar contribui la realizarea de economii prin raționalizarea organizării și reducerea birocrației cu care se confruntă întreprinderile și cetățenii; |
|
44. |
salută faptul că, în Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comisia a scos în evidență importanța economică a fondurilor structurale și de investiții europene (inclusiv a inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor); reamintește că aceste fonduri reprezintă, în medie, în UE, 10 % din totalul investițiilor publice, însă această situație diferă de la o țară la alta, reprezentând în unele state membre până la 80 % din investițiile publice; subliniază că fondurile structurale și de investiții reprezintă un bun exemplu de sinergie între bugetul european și bugetele naționale în baza unor obiective convenite de comun acord și consacrate în acorduri de parteneriat privind creșterea și investițiile, în conformitate cu Strategia Europa 2020; sprijină orice efort în sensul punerii în comun, în mod inteligent, a mijloacelor bugetare de la nivel european și național în vederea sporirii eficienței, stimulării economiei și reducerii deficitelor naționale prin intermediul efectului pozitiv al partajării resurselor; |
|
45. |
subliniază necesitatea stringentă de a combate în mod eficient frauda fiscală, care lipsește, eventual, bugetul UE de resurse importante; |
|
46. |
invită Comisia să prezinte o analiză a eventualului impact al redistribuirii fondurilor de la programele UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont 2020; |
|
47. |
invită statele membre să completeze planul de investiții, al cărui obiectiv este să asigure un impact maxim al cheltuielilor publice și să atragă investiții private; |
o
o o
|
48. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene. |
(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.
(11) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 134.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/83 |
P8_TA(2015)0068
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 (2014/2222(INI))
(2016/C 316/10)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
|
— |
având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE, |
|
— |
având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea), |
|
— |
având în vedere articolul 349 din TFUE referitor la măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice, |
|
— |
având în vedere Carta socială europeană revizuită, în special articolul 30 referitor la dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale (1), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014 (2), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare” (COM(2013)0690), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020 (3), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la aceasta (4), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și la aspectele sociale ale rolului și activității troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program (5), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană (6), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă (7), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (8), |
|
— |
având în vedere „Raportul global asupra veniturilor 2014/2015” al Organizației Internaționale a Muncii din 5 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere documentul de lucru al OCDE intitulat „Tendințe privind diferențele de venituri și impactul acestora asupra creșterii economice” din 9 decembrie 2014, |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iulie 2014 intitulată „Inițiativă privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă” COM(2014)0446), |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011 (9) și din 16 ianuarie 2014 (10) referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost, |
|
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0043/2015), |
|
A. |
întrucât Europa trebuie să își asume angajamentul de a respecta modelul economiei sociale de piață care asigură creșterea durabilă pentru a lăsa moștenire generației viitoare locuri de muncă și nu datorii; |
|
B. |
întrucât contextul economic și social din UE este în continuare unul sumbru și întrucât, potrivit previziunilor economice din toamna anului 2014 ale Comisiei, redresarea economică rămâne fragilă; întrucât, în ciuda ratelor de creștere economică negative din zona euro din ultimii doi ani, se preconizează o creștere din zona euro de 0,8 % în 2014 și 1,1 în 2015; întrucât numai un număr mic de state membre au previziuni mai bune și întrucât Comisia și-a revizuit în mod sistematic în sens descrescător previziunile în ultimii ani; întrucât, în ciuda faptului că deficitul global preconizat în UE28 a fost redus cu 3 % în 2014, acesta rămâne la cote ridicate în anumite state membre, ceea ce demonstrează nevoia continuării consolidării fiscale, compatibilă cu creșterea și crearea de locuri de muncă mai bune și mai stabile, dat fiind faptul că redresarea nu este nici solidă, nici susținută; |
|
C. |
întrucât calea rapidă a consolidării fiscale adoptată în timpul crizei economice a împiedicat statele membre să atingă obiectivele Europa 2020, ceea ce demonstrează că politicile fiscale ar trebui diferențiate și adaptate situației specifice fiecărui stat membru; întrucât scăderea bruscă a prețului petrolului poate constitui un stimulent suplimentar pentru economia multor state membre, mai ales dacă aceasta se traduce rapid prin costuri de energie reduse pentru gospodării și întreprinderi; |
|
D. |
întrucât UE trebuie să-și îmbunătățească în continuare politicile economice și sociale în vederea realizării cât mai rapide a obiectivelor Europa 2020, evitând riscul stagnării și deflației seculare, și întrucât pentru aceasta este necesară continuarea eforturilor de promovare a investițiilor și a reformelor structurale care duc la creșterea competitivității economice într-un mod responsabil din punct de vedere social; întrucât este necesară o transformare ecologică pentru a se asigura trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și o dezvoltare durabilă; întrucât, în mod îngrijorător, poziția UE în economia mondială se află în declin ca o consecință a crizei, a pierderii bazei sale industriale și a lipsei de încredere a investitorilor și antreprenorilor, în timp ce alte țări dau semne solide de redresare; întrucât, în octombrie 2014, FMI a estimat că probabilitatea de recesiune în zona euro a crescut și că va ajunge la 35-40 % la sfârșitul anului; |
|
E. |
întrucât statele membre sunt principalele responsabile pentru punerea în aplicare cu succes a politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv a politicilor privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, iar aceste măsuri pot fi implementate în mod optim la nivel național; |
|
F. |
întrucât UE trebuie să găsească în cel mai scurt timp soluții la îmbătrânirea rapidă a populației sale; |
|
G. |
întrucât, în ciuda unor îmbunătățiri (pentru prima dată după 2011 s-a înregistrat o creștere mică a contractelor cu normă întreagă), rata șomajului rămâne la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, cu aproape 25 de milioane de oameni neavând un loc de muncă în UE; întrucât nivelul șomajului pe termen lung este îngrijorător de ridicat, iar 12 milioane de oameni nu au un loc de muncă de peste un an (în creștere cu 4 % față de anul anterior); întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor nu au scăzut în mod semnificativ (au scăzut cu numai 1,9 % față de 2013), ajungând la media UE de 21,2 %; întrucât 75 % din șomajul pe termen lung din UE se înregistrează la persoanele sub 35 de ani; întrucât situația de pe piața muncii este deosebit de critică pentru tineri, cu excepția unor state membre, indiferent de nivelul lor de educație; |
|
H. |
întrucât Fondul social european cu garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să fie folosite în mod corect și pe deplin pentru a finanța proiecte sustenabile în vederea combaterii șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor; |
|
I. |
întrucât proporția de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a rămas ridicată și întrucât populația de etnie romă este suprareprezentată în acest grup; |
|
J. |
întrucât mai mulți factori – inclusiv imposibilitatea creării unui mediu pozitiv pentru a încuraja investițiile și creșterea economică, reducerea veniturilor de piață și slăbirea impactului transferurilor sociale în timp (11), precum și eforturile unor state membre de a redresa balanța lor economică prin reducerea cheltuielilor alocate protecției sociale – au dus la reduceri semnificative ale veniturilor brute disponibile ale gospodăriilor, contribuind la creșterea numărului de familii europene expuse riscului excluziunii și la creșterea alarmantă a inegalităților, inclusiv a inegalităților de gen; întrucât unul din patru europeni se află în pragul sărăciei; întrucât ocuparea scăzută a forței de muncă și precaritatea au crescut și pentru 50 % din toți cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie; |
|
K. |
întrucât, conform cifrelor din 2013, înregistrate cel mai recent, șomajul pe termen lung se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, și anume de 5,1 % din forța de muncă din UE-28; întrucât șomajul pe termen lung are consecințe esențiale pentru oameni de-a lungul vieții lor, putând conduce la apariția unui șomaj structural în UE; |
|
L. |
întrucât aproximativ 25,1 % din populația UE este în prezent expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială; întrucât rata medie de creștere a sărăciei în rândul copiilor este mai ridicată decât rata medie de creștere a sărăciei în general, și întrucât în unele state membre unul din trei copii trăiesc sub nivelul de sărăcie; |
|
M. |
întrucât lucrătorii în vârstă reprezintă grupul cel mai probabil să fie expus șomajului pe termen lung; întrucât numai o jumătate dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani lucrau în 2012; întrucât populația în vârstă suferă mai mult din cauza reducerii cheltuielilor publice în domeniul serviciilor sociale și de sănătate și al alocațiilor sociale; întrucât unele categorii de persoane în vârstă, cum ar fi persoanele cu vârste mai mari de 80 de ani, femeile în vârstă, migranții în vârstă sau alți membri din minorități etnice sunt expuși în mod deosebit riscului de a se confrunta cu sărăcia; |
|
N. |
întrucât, pentru a găsi rapid soluții împotriva crizei, anumite state membre au făcut reduceri semnificative în ceea ce privește cheltuielile publice, în timp ce cererea pentru protecție socială a crescut ca răspuns la creșterea șomajului; întrucât alocările bugetare naționale pentru securitate socială au fost extinse, dată fiind reducerea contribuțiilor ca urmare a disponibilizărilor sau reducerilor salariale la scară largă, punând astfel grav în pericol modelul social european; întrucât reformele solicitate nu respectă nevoile și așteptările cetățenilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și sfera socială; |
|
O. |
întrucât reducerea sărăciei nu este numai unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, ci și o responsabilitate socială pentru statele membre și întrucât locurile de muncă decente și sustenabile este cea mai bună soluție pentru a ieși din sărăcie; întrucât eforturile trebuie să se concentreze asupra facilitării accesului la locuri de muncă, în special al persoanelor cele mai îndepărtate de piața muncii; întrucât piața forței de muncă încă este marcată de inegalități semnificative în ceea ce privește condițiile de muncă și întrucât femeile se confruntă cu un risc mai ridicat decât bărbații de a trăi în sărăcie sau de a se confrunta cu excluziunea socială după vârsta de 55 de ani; |
|
P. |
întrucât diferențele socioeconomice dintre statele membre s-au intensificat și mai tare, în timp ce, în ceea ce privește obiectivul de convergență regională, lucrurile stau exact invers; întrucât diferența dintre centru și periferie cu privire la șomaj a crescut de la 3,5 % în 2000 la 10 % în 2013; întrucât această diferență crește riscul de fragmentare și pune în pericol stabilitatea economică și coeziunea socială din UE; întrucât cel de-al șaselea raport privind coeziunea subliniază rolul pe care îl joacă fondurile structurale în combaterea inegalității, în special în timpul crizei; |
|
Q. |
întrucât articolul 174 din TFUE stipulează că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”; |
|
R. |
întrucât regiunile care suferă de handicapuri demografice sau naturale grave sau permanente înregistrează, în general, rate ridicate ale șomajului, o creștere economică scăzută și o lipsă semnificativă a investițiilor destinate îmbunătățirii potențialului lor; |
|
S. |
întrucât, în ultimii doi ani, Parlamentul a avertizat cu privire la riscurile sociale de deflație în contextul unei creșteri scăzute, al șomajului ridicat și al scăderii salariilor; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE) a prevăzut o inflație scăzută pe termen lung și a avertizat cu privire la consecințele acesteia asupra cererii interne, a creșterii și a ocupării forței de muncă; întrucât deflația a devenit o realitate din august 2014 în opt state membre (șase dintre acestea în zona euro); întrucât cererea și crearea de locuri de muncă din UE sunt puternic limitate de nivelul scăzut al acordării de credite pentru IMM-uri și de nevoia de a reduce datoriile publice și private excesive, în special în ceea ce privește împrumuturile ipotecare; întrucât scăderea ratelor inflației duce la o accentuare semnificativă a acestor probleme, crescând ratele reale ale dobânzilor și îndatorarea reală, și ar putea duce la un cerc vicios al depresiunii economice; întrucât BCE a reacționat la toate aceste aspecte la 22 ianuarie 2015, prin punerea în aplicare a unui program extins de achiziționare de active cu achiziții de active lunare combinate în valoare de 60 de miliarde EUR, care ar trebui efectuate cel puțin până în luna septembrie 2016; |
|
T. |
întrucât o politică monetară expansionistă poate fi folosită pentru a promova exporturile ca modalitate de îmbunătățire a economiei UE pe termen scurt; |
|
U. |
întrucât ratele scăzute ale dobânzii pot fi folosite pentru promovarea investițiilor în UE; |
|
V. |
întrucât nivelul consolidării fiscale a crescut și întrucât au fost introduse noi obiective principale care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice; întrucât, cu toate acestea, valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este încă foarte ridicată; întrucât este necesară îndeplinirea obiectivului pe termen mediu și a celui privind datoriile pentru crearea unui mediu care va promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă; întrucât este necesară evaluarea sistematică a impactului social, de mediu și de gen al acestor măsuri; |
|
W. |
întrucât investițiile publice și private ale UE au cunoscut o descreștere alarmantă, situându-se momentan cu aproximativ 20 % sub nivelul de dinainte de criză și fiind mai scăzute decât cele de la nivelul partenerilor săi economici principali din lume; întrucât investițiile în locuri de muncă durabile și mai bune, în capital uman, cercetare și inovare (inclusiv în proiectele la scară mică), o uniune energetică eficientă din punctul de vedere al resurselor, piața unică digitală, promovarea antreprenoriatului și mediul de afaceri îmbunătățit pentru IMM-uri trebuie să reprezinte o prioritate absolută atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, deoarece investițiile în aceste domenii au un rol vital nu numai pentru asigurarea redresării, dar și pentru consolidarea potențialului economic de creștere și de creare a prosperității al UE; |
|
X. |
întrucât implicarea insuficientă a parlamentelor naționale, a Parlamentului European, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la nivel național și la nivelul UE în procesul semestrului UE a limitat asumarea realizării de reforme de către statele membre, precum și elaborarea unor soluții sociale, durabile și favorabile incluziunii, și a scăzut încrederea cetățenilor în proiectul UE; |
|
Y. |
întrucât stabilirea salariilor ține de competența statelor membre; |
Politici economice ambițioase pentru creștere, crearea de locuri de muncă de calitate și combaterea deflației
|
1. |
salută abordarea integrată a Comisiei față de creștere, întemeiată pe trei piloni principali: un plan de investiții pentru Europa, reforme structurale și responsabilitate fiscală; solicită elaborarea unei politici economice și fiscale ambițioase și expansioniste, care să respecte normele în vigoare din Pactul de stabilitate și creștere (PSC), pentru a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a crea locuri de muncă mai bune și durabile; subliniază că solidaritatea este valoarea de bază pe care este construită Uniunea Europeană; invită Comisia să susțină eforturile statelor membre, punându-le la dispoziție recomandări concrete care le sunt utile lor și UE per ansamblu, astfel încât acestea să abordeze nu numai consolidarea fiscală, ci și reformele structurale într-un mod echilibrat din punct de vedere social și eficient și sustenabil din punct de vedere economic; subliniază că inflația scăzută crește deja ratele reale ale dobânzilor și nivelul real al datoriei publice și private, care, împreună cu nivelul ridicat al șomajului pe termen lung în rândul tinerilor, reduce nivelul creșterii și crește nivelul sărăciei; |
|
2. |
cunoaște legăturile dintre responsabilitatea fiscală și nevoia de a stimula investițiile și reformele structurale în statele membre, în contextul PSC; salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității oferite de normele în vigoare ale Pactului de stabilitate și de creștere”; invită partenerii să realizeze reformele folosind flexibilitatea existentă deja în norme și acorduri, în cazul în care un stat membru se confruntă cu deficite macroeconomice excesive, pentru a garanta compatibilitatea responsabilității fiscale cu creșterea economică, crearea de locuri de muncă și statul social; |
|
3. |
subliniază că este necesar să se realizeze reforme structurale în statele membre; remarcă faptul că, pe de-o parte, unele state membre care au realizat reforme au reușit să își crească din nou competitivitatea pe piața mondială, pe de altă parte, aceste reforme ar trebui să fie compatibile cu creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu crearea de locuri de muncă decente; solicită, în vederea îndeplinirii acestor obiective, ca domeniul de aplicare al acestor reforme să fie extins pentru a include domenii precum piața unică digitală, uniunea energetică sau reformele fiscale; consideră că reformele promovate pe piața muncii trebuie să introducă și flexibilitatea și securitatea necesare pentru a pune capăt segmentării și a asigura salarii decente; |
|
4. |
salută faptul că noul mix de politici adaugă investiții priorităților anterioare în materie de consolidare fiscală și reforme structurale; consideră însă că analiza anuală a creșterii ar trebui să acorde mai multă atenție cererii agregate și legăturii dintre aceasta și creșterile salariale și diferențele sociale; subliniază că, atunci când e vorba de reducerea dezechilibrelor macroeconomice, prioritatea absolută ar trebui să fie nu creșterea excedentelor de cont curent, ci, mai degrabă, consolidarea creșterii, a investițiilor și a ratelor de ocupare a forței de muncă și reducerea gradului de sărăcie; |
|
5. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că investițiile UE au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar acum se află undeva la 20 % sub nivelul dinaintea crizei; avertizează cu privire la faptul că declinul a fost și mai mare în statele membre de la periferie, unde consolidarea fiscală a fost mai drastică; subliniază din nou potențialul de locuri de muncă al economiei verzi, care, conform estimărilor Comisiei, ar putea crea cinci milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectorul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile, cu condiția instituirii unor politici ambițioase în materie de climă și de energie; invită statele membre să asigure niveluri suficiente de investiții în sectoarele respective și să anticipeze competențele viitoare ale lucrătorilor; |
|
6. |
salută faptul că unul din cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 îl reprezintă investițiile și solicită punerea imediată în aplicare a planului; observă că contribuțiile statelor membre la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu vor fi luate în considerare în ceea ce privește definirea ajustării fiscale în cadrul componentei de prevenire sau de corectare a PSC; |
|
7. |
consideră că cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 trebuie să fie implementați în comun pentru a stimula investițiile, într-un mod responsabil, în domeniile care au un impact real asupra creșterii și a creării de locuri de muncă, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate; |
|
8. |
observă faptul că FEIS va avea la bază resursele UE existente și nu va beneficia de fonduri publice „proaspete”, în afară de cele 5 miliarde de euro primite în plus de la Banca Europeană de Investiții (BEI); subliniază riscurile legate de un fond insuficient bazat pe presupuneri prea optimiste cu privire la probabilitatea atragerii celei mai mari părți a finanțării necesare de la investitori privați; invită BEI să ia în calcul schimbarea orientării sale de la activități bancare exclusiv comerciale la urmarea unui model de evaluare a riscurilor proiectelor bazat pe criterii definite și transparență; invită Comisia să analizeze modurile în care ar putea folosi bugetul UE și alte resurse noi pentru a se asigura că FEIS va avea rezultate corespunzătoare; |
|
9. |
invită Comisia și BEI să evalueze efectele crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor BEI, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, sectorului economiei sociale și întreprinderilor de stat; |
|
10. |
subliniază faptul că FEIS trebuie să se concentreze pe crearea unor investiții noi în domenii în care apetitul investitorilor nu este suficient și nu pe substituirea unor investiții care ar fi fost produse în altă parte (evicțiune) sau pe investițiile foarte profitabile care ar fi avut loc oricum (balast); invită, de asemenea, Comisia să includă și să promoveze investițiile sociale care nu numai că generează profit financiar, dar și promovează efectele de propagare sociale pozitive, cum ar fi investițiile în capitalul uman, investițiile cu un puternic impact asupra creării de locuri de muncă mai bune și durabile sau incluziunii sociale și reducerii sărăciei, cum ar fi sistemele de protecție socială și serviciile sociale, sau investițiile în economia socială; solicită din nou să se pună în aplicare Pachetul privind investițiile sociale; |
|
11. |
invită Comisia să asigure investițiile în regiunile mai slabe din punct de vedere economic în care nivelul șomajului este ridicat, și în IMM-urile din aceste regiuni, având în vedere accesul foarte limitat al acestora la finanțare, pentru a se asigura că aceste eforturi au un impact semnificativ acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, alegerea făcându-se având în vedere în mod corespunzător caracteristicile economice ale investițiilor; împărtășește opinia Comisiei privind faptul că este nevoie de o forță de muncă calificată în sectoarele în curs de dezvoltare, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate; |
|
12. |
invită Comisia și statele membre să abordeze mecanismele consolidate specifice pentru a pune în aplicare programe de investiții în regiunile periferice, ale căror ultraperifericitate, fragmentare geografică, economii fragile și constrângeri naturale conduc la inegalități mai mari în ceea ce privește accesarea unor oportunități de lucru, bunuri și servicii; |
|
13. |
invită Comisia să ia în considerare regiunile care suferă de handicapuri naturale sau geografice grave și permanente în ceea ce privește programarea planului european de investiții, în special accesul la rețeaua de bandă largă; |
|
14. |
invită Comisia să revizuiască în detaliu, și să îmbunătățească, inițiativa UE-BEI privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, lansată în 2012 ca proiect-pilot pentru a sintetiza planul european de investiții, astfel încât acesta să aibă un rol mai important în promovarea ocupării forței de muncă; solicită, în acest context, și o revizuire detaliată a obligațiunilor cu impact social din PSI; |
O politică responsabilă reconcentrată pe investiții, pe crearea de locuri de muncă de calitate și pe creștere
|
15. |
menționează că Planul european de investiții este necesar pentru a completa eforturile de stimulare a creșterii economice durabile și a creării de locuri de muncă, care trebuie sprijinite prin resurse private și publice pentru a se realiza; salută faptul că în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 se solicită în continuare ca țările cu marje de manevră fiscale să depună mai multe eforturi ca modalitate de a încuraja cererea și investițiile europene; |
|
16. |
salută intensificarea ritmului consolidării fiscale și introducerea unor noi obiective principale – care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice –, care ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă și a creșterii durabile; menționează însă că valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este, cu toate acestea, în continuare foarte ridicată și că acest lucru va avea un impact negativ asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și asupra durabilității sistemelor de protecție socială; invită Comisia să faciliteze utilizarea flexibilității maxime oferite de normele în vigoare din PSC; |
|
17. |
solicită ca dezvoltarea unui cadru european să asigure faptul că toate investițiile efectuate în cadrul Planului european de investiții au un impact important în ceea ce privește stimularea creșterii durabile, crearea de locuri de muncă de calitate și promovarea progreselor sociale; invită Comisia să monitorizeze și să controleze investițiile efectuate în cadrul planului și, de asemenea, să auditeze și să evalueze impactul economic și social al investițiilor în termeni reali; invită Comisia să includă specialiști în materie de politici sociale în comitetul de experți al noului FEIS care va aproba proiectele care vor beneficia de finanțare și să se asigure că unul dintre criteriile importante de selecție în acest sens va fi impactul social pozitiv; |
|
18. |
subliniază importanța flexibilității care poate fi folosită în cadrul actualului PSC pentru a asigura spațiu de manevră pentru investițiile sociale, și anume pentru investițiile sociale în oameni, oferindu-le competențele necesare și sprijinind condițiile pentru participarea productivă și satisfăcătoare la economie și societate pe parcursul vieții lor; subliniază, în acest context, rolul potențial al economiei sociale în ceea ce privește crearea de locuri de muncă durabile, favorabile incluziunii și de calitate; |
IMM-urile au restabilit finanțarea pentru a stimula investițiile private și a crea locuri de muncă
|
19. |
subliniază că, dacă, pe de-o parte, IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a creării de locuri de muncă în UE, pe de altă parte, acestea se confruntă în continuare cu probleme majore legate de obținerea accesului la finanțare, iar gradul lor de supraîndatorare este îngrijorător; salută, prin urmare, noile recomandări ale Comisiei privind accesul IMM-urilor la fonduri, care implică o abordare nouă cu privire la insolvență și la eșecul în afaceri; invită statele membre să depună eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți mecanismele de restructurare a datoriilor ca metodă de realizare a acestui obiectiv; invită Comisia să susțină, dacă e necesar, aplicarea la nivel național a principiilor prevăzute în recomandarea sa din 12 martie 2014 prin recomandări specifice fiecărei țări; subliniază că antreprenoriatele și IMM-urile administrate de femei se confruntă cu mai multe probleme în ceea ce privește obținerea accesului la finanțare; invită Comisia să analizeze cauzele acestei situații și să propună măsuri de soluționare a acesteia; |
|
20. |
subliniază importanța creării unei culturi antreprenoriale în Uniunea Europeană prin reducerea barierelor din calea activității independente și a înființării întreprinderilor; subliniază că acestea pot fi susținute printr-un mix inteligent de sprijin financiar, cum ar fi axa de microfinanțare și de antreprenoriat social a Programului pentru inovare socială (EaSI), sau prin soluții de tip „ghișee unice” în administrațiile publice pentru înregistrarea noilor întreprinderi; |
|
21. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fragmentarea financiară din zona euro pune în pericol, în unele cazuri, creșterea și durabilitatea IMM-urilor; solicită refacerea capacității de împrumut a economiei, permițând astfel IMM-urilor să investească și să creeze locuri de muncă, precum și facilitarea accesului la antreprenoriat și a accesului IMM-urilor la programe precum COSME sau Orizont 2020; |
|
22. |
invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile de înființare a unor întreprinderi noi; |
|
23. |
salută mecanismul comun de acordare de împrumuturi pentru IMM-uri al Comisiei și al BEI care utilizează fonduri structurale pentru a facilita investițiile în aceste întreprinderi, astfel încât să se stimuleze crearea de locuri de muncă mai bune și durabile; invită BCE să completeze această măsură politică și să analizeze care sunt mijloacele prin care se pot achiziționa active ale IMM-urilor și sprijini dezvoltarea IMM-urilor în cadrul programelor de relaxare cantitativă bazate pe bunele practici din alte regiuni economice sau să aibă rolul de garant al surselor de finanțare a IMM-urilor, care generează până la 80 % din locurile de muncă din multe state membre; |
|
24. |
ia act de programul extins de achiziții de active al BCE, care are în vedere, din nou, sistemul bancar; invită, prin urmare, BCE să-și optimizeze potențialul de îmbunătățire a economiei reale prin acordarea de credite în vederea stimulării creșterii și a combaterii șomajului în UE; |
|
25. |
salută măsurile anunțate de Comisie privind stimularea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor prin deblocarea alternativelor la creditele bancare și îmbunătățirea cadrului de reglementare și a celui fiscal pentru a crește investițiile pe termen lung în IMM-uri; solicită ca aceste măsuri să fie puse în aplicare fără întârziere; invită, de asemenea, Comisia să susțină proiectele la scară mai redusă; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere cooperativele financiare pentru finanțarea IMM-urilor (cooperativele de credit) ca instrumente de finanțare alternativă și să faciliteze un acces îmbunătățit pentru IMM-uri la achizițiile publice și finanțare la nivelul UE și la nivel național; |
|
26. |
subliniază importanța organismelor intermediare legate de IMM-uri, cum ar fi camerele de comerț, ca motoare cu impact multiplicator în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE în materie de IMM-uri și invită Comisia să lanseze un dialog în parteneriat cu aceste organisme cu privire la modalitatea în care politicile UE legate de IMM-uri ar putea fi mai bine implementate, astfel încât să se stimuleze crearea unor locuri de muncă de calitate; |
O utilizare mai eficientă a fondurilor
|
27. |
subliniază faptul că politicile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă au impacturi teritoriale diferențiate, în funcție de situația specifică din fiecare regiune a UE, precum și că diferențele regionale s-au extins de la începutul crizei; subliniază că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să ia în considerare diferențierile teritoriale din cadrul statelor membre pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă, menținând, în același timp, coeziunea teritorială; |
|
28. |
consideră că măsurile din cadrul politicii de coeziune au un rol esențial în reducerea inegalităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să găsească soluții adecvate pentru statele membre care, deși se confruntă cu o rată a șomajului foarte ridicată, sunt obligate să returneze fondurile UE din cauza unor probleme de cofinanțare; invită Comisia să aibă în vedere prefinanțarea pentru a facilita utilizarea la maximum a fondurilor de către aceste state membre în perioada 2014-2020, asigurându-se, în același timp, de fiecare dată că se respectă principiul responsabilității bugetare; |
|
29. |
invită Comisia să ia urgent măsuri pentru a combate dumpingul fiscal, fraudele fiscale și evaziunea fiscală și solicită adoptarea, la nivelul Consiliului, a unei taxe pe tranzacțiile financiare ambițioase; |
|
30. |
își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și Fondul social european (FSE), nu ar trebui folosită pentru a finanța abordările naționale, ci aceasta ar trebui, mai degrabă, să ofere asistență suplimentară într-un mod care să completeze și să consolideze programele naționale, în conformitate cu deciziile statelor membre; |
|
31. |
invită Comisia, statele membre și regiunile să asigure punerea deplină a aplicare a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013 și să alinieze foarte bine FSE și alte fonduri structurale europene la Strategia Europa 2020; invită Comisia să asigure o monitorizare strictă a alocării a 20 % din FSE pentru sărăcie; invită Comisia să introducă în următoarea analiză anuală a creșterii, și în recomandările specifice fiecărei țări, un capitol referitor la punerea în aplicare a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD); |
|
32. |
invită Comisia să dezvolte reforme structurale pentru piețele energetice pentru a realiza o uniune energetică rezistentă, mai puțin dependentă de surse externe, și să diversifice sursele de aprovizionare (de exemplu, gazul algerian); |
Reforme în vederea consolidării potențialului de creștere, capitalului uman și productivității
|
33. |
menționează că planurile de investiții decisive pentru creștere durabilă și crearea de locuri de muncă de calitate, precum și măsurile luate de BCE, pot avea succes numai dacă sunt combinate cu reforme naționale care consolidează participarea unei forțe de muncă de calitate, stimulează activitatea și productivitatea, dezvoltă capitalul uman la toate categoriile de vârstă și susțin sisteme sociale și de protecție socială puternice; subliniază faptul că Decizia Parlamentului și a Consiliului privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) este un element esențial în cadrul eforturilor de îmbunătățire a piețelor forței de muncă; consideră că reformele structurale ale pieței muncii ar trebui să introducă măsuri de flexibilitate internă pentru a menține locurile de muncă în perioadele de crize economice, să asigure calitatea locurilor de muncă și securitatea în cazul schimbării locului de muncă, să creeze regimuri de alocații de șomaj bazate pe cerințe de activare realiste și să asigure un sprijin adecvat pentru lucrătorii disponibilizați; aceste reforme sunt legate de politicile de reintegrare; |
|
34. |
invită Comisia și statele membre să ia în considerare metode inovatoare de încurajare a investițiilor din Europa; subliniază tendințele recente ale societăților comerciale de a readuce producția și serviciile în UE și oportunitățile pe care le reprezintă acest lucru pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că economiile din UE au o oportunitate unică de a accelera această tendință de relocalizare a locurilor de muncă; |
|
35. |
invită Comisia și statele membre să elaboreze politici adaptate pentru sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele aflate în șomaj pe termen lung, persoanele în vârstă fără loc de muncă, femei și alte grupuri prioritare afectate deosebit de puternic de criză, cum ar fi imigranții, comunitatea romă și persoanele cu dizabilități, inclusiv măsuri de promovare a politicilor de combatere a discriminării la locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea personală, învățarea și formarea pe tot parcursul vieții și să combată nivelul scăzut de educație care afectează unele dintre aceste grupuri, multe din care se confruntă cu riscul excluderii sociale; solicită RSI să abordeze în mod sistematic diferențele de salarizare între femei și bărbați și reducerea disparităților în materie de pensie; îndeamnă Comisia să solicite fiecărui stat membru să întocmească un plan național pentru crearea unor locuri de muncă decente și de calitate, astfel cum au convenit în cadrul Consiliului de primăvară din 2012; |
|
36. |
invită Comisia să lanseze o nouă inițiativă care să vizeze promovarea oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru cetățenii de etnie romă din statele membre, cu ajutorul unor măsuri care să promoveze competențele și calificările și care să combată discriminarea, precum și promovarea creării de locuri de muncă prin, de exemplu, activități independente, antreprenoriat și folosirea unor instrumente financiare inovatoare; |
|
37. |
invită statele membre să considere prioritară eliminarea disparității de gen în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă, în special prin abordarea disparității salariale dintre femei și bărbați și punerea în aplicare a unor măsuri care să faciliteze reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie, printre altele, prin creșterea numărului de structuri de îngrijire a copiilor disponibile; |
|
38. |
regretă faptul că semestrul european nu a fost aliniat suficient cu Strategia Europa 2020; invită Comisia și statele membre să alinieze măsurile economice adoptate în cadrul semestrului european la obiectivele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 și la principiile sociale prevăzute în tratate; solicită să se depună eforturi mai hotărâte în vederea orientării și coordonării politicilor UE de stimulare a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și de creare de locuri de muncă mai bune și durabile; invită Comisia Europeană să prezinte fără întârziere revizuirea intermediară a Strategiei Europa 2020, luând în considerare necesitatea de a înregistra urgent progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și alte obiective sociale, precum și necesitatea de a implica mai activ părțile interesate; |
Politici în domeniul educației și al muncii în vederea propășirii capitalului uman
|
39. |
consideră că intensificarea concurenței internaționale determinată de existența unei forțe de muncă din ce în ce mai pregătite a adus UE într-o situație de deficit și necorelare a aptitudinilor profesionale, ceea ce constituie o frână în calea creșterii economice; consideră că, dacă doresc să aibă o șansă reală de îndeplinire a obiectivelor Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, statele membre trebuie să se concentreze pe asigurarea unui mediu adecvat pentru crearea de locuri de muncă; |
|
40. |
își reiterează solicitarea adresată Consiliului, Comisiei și statelor membre de a include un pilon al egalității de gen în cadrul Strategiei Europa 2020; |
|
41. |
subliniază că strategia de recâștigare a competitivității nu ar trebui să se concentreze numai pe costurile forței de muncă, ci și pe creșterea productivității prin investiții în capitalul uman și reforme structurale; |
|
42. |
invită statele membre să restabilească investițiile în capitalul uman la nivelul de dinainte de criză, în special să faciliteze tranziția de la educație la locul de muncă pentru tineri, să investească în instruirea profesională, precum și în programele de învățare pe tot parcursul vieții; |
|
43. |
salută faptul că, în cadrul AAC pentru 2015, Comisia invită statele membre să protejeze sau să promoveze investițiile pe termen mai lung în educație și în cercetare și inovare; observă însă că statele membre care au deja constrângeri bugetare nu dispun de resurse suficiente pentru a îndeplini acest obiectiv; |
|
44. |
subliniază importanța politicilor active de ocupare a forței de muncă pentru anumite state membre în contextul actual; invită statele membre respective să crească aria de acoperire și eficiența politicilor active privind piața muncii; |
Locuri de muncă și salarii de calitate ca motoare de productivitate și creștere
|
45. |
invită statele membre să acorde o atenție specială ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, acordând prioritate accesului și integrării acestora pe piața muncii și punerii politicilor privind accesul și integrarea pe picior de egalitate cu celelalte politici, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită; |
|
46. |
amintește că salariile decente sunt importante nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru menținerea unei redresări robuste și a unei economii productive; invită Comisia să investigheze impactul produs de introducerea de către unele state membre a salariilor minime în contextul reducerii inegalităților salariale; invită Comisia să organizeze o conferință privind crearea unui cadru european pentru salariile minime; |
|
47. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reformele pieței muncii din multe state membre nu au reușit să conducă la scăderea nivelului de locuri de muncă precare; observă că 50 % din locurile de muncă create în 2014 au fost locuri de muncă temporare; menționează că, în conformitate cu informațiile furnizate de Comisie, sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă există în continuare și că, pentru 50 % din cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nici nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie, nici nu are ca efect creșterea productivității; invită statele membre să facă din calitatea locurilor de muncă o prioritate și să trateze chestiunea segmentării pieței muncii; invită statele membre să se asigure că reformele de pe piața muncii urmăresc, pe lângă promovarea creării de locuri de muncă mai bune, sustenabile, să reducă segmentarea, să promoveze integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii și egalitatea de gen, să reducă sărăcia persoanelor încadrate în muncă, și să asigure o protecție socială adecvată tuturor lucrătorilor, inclusiv celor care desfășoară activități independente; |
|
48. |
consideră că statele membre pot crea locuri de muncă numai dacă piața permite acest lucru, dacă se pot baza pe o forță de muncă calificată, dacă piețele forței de muncă sunt suficient de flexibile, dacă costurile forței de muncă, inclusiv ale salariilor, sunt în conformitate cu productivitatea, dacă sistemele de protecție socială fac munca mai atractivă și dacă reglementările sunt proporționale și bazate pe date concrete; |
|
49. |
invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește combaterea dumpingului social în UE, care provoacă daune semnificative lucrătorilor afectați și sistemelor sociale din statele membre; de asemenea, solicită includerea partenerilor sociali la toate nivelurile în aceste eforturi; |
|
50. |
salută inițiativa privind crearea unei platforme europene pentru combaterea muncii nedeclarate; invită din nou statele membre să se asigure că persoanele cu contracte precare sau care desfășoară activități profesionale independente beneficiază de un set de bază de drepturi și de protecție socială adecvată, îndeosebi în privința vieții de familie și a reconcilierii dintre viața profesională și viața personală; invită Comisia să depună eforturi speciale pentru a soluționa problemele suplimentare cauzate de munca cu fracțiune de normă și temporară forțată și de desfășurarea de activități independente false; |
|
51. |
regretă faptul că nu există aproape nicio referire la calitatea sau durabilitatea locurilor de muncă create, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, care sunt suprareprezentate în locurile de muncă cu fracțiune de normă din cauza dificultăților de conciliere a vieții profesionale cu cea privată; |
|
52. |
consideră că atingerea obiectivelor în materie de reindustrializare este fundamentală pentru competitivitatea UE și că relansarea unei politici industriale europene autentice ar putea stimula creșterea și ar putea crea noi locuri de muncă de înaltă calitate; |
|
53. |
regretă faptul că, atunci când se face trimitere la ratele șomajului, nu sunt luați în considerare și alți factori în mod corespunzător, cum ar fi ratele crescute ale persoanelor inactive, mobilitatea și migrația; |
Șomajul în rândul tinerilor și mobilitatea lucrătorilor
|
54. |
salută scăderea ratelor șomajului în rândul tinerilor, dar subliniază că acestea înregistrează în continuare niveluri îngrijorătoare și că nu se bazează în mod obligatoriu pe locurile de muncă net create; subliniază faptul că și insecuritatea locului de muncă și subangajarea au crescut și că 43 % dintre tineri se găsesc în situația de a munci în condiții precare, cu contracte cu normă redusă impusă sau forțați să lucreze ca PFA; |
|
55. |
invită Comisia să propună un cadru european care să introducă standarde minime fixe de aplicare a garanțiilor pentru tineret își măsuri concrete de informare a publicului; invită statele membre să folosească bugetul disponibil în mod eficient și să pună imediat în aplicare garanțiile pentru tineret, și să se asigure, totodată, că de acestea beneficiază și tinerii din medii sociale dezavantajate; solicită stabilirea unui buget adecvat cu prilejul revizuirii intermediare a CFM, în conformitate cu recomandările OIM; observă că OIM a estimat că sunt necesare 21 de miliarde EUR pentru a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor; |
|
56. |
îndeamnă Comisia să depășească în amploare și ambiție recomandarea Consiliului din martie 2014 privind cadrul de calitate pentru stagii și să propună un nou cadru de calitate pentru a împiedica discriminarea și exploatarea lucrătorilor tineri; |
|
57. |
invită statele membre să mărească accesibilitatea piețelor forței de muncă pentru persoanele care au responsabilități de familie, cum ar fi creșterea copiilor și îngrijirea membrilor de familie care necesită îngrijire; în consecință, solicită adoptarea unor măsuri care să favorizeze reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca parte a reformelor pieței forței de muncă promovate de semestrul european; |
|
58. |
invită din nou statele membre să investească în oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții, instruire profesională și pregătire la locul de muncă; solicită evaluarea sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții ca parte a strategiilor semestrului european prevăzute în reforma pieței forței de muncă; |
|
59. |
subliniază că, după afirmațiile Comisiei, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului, în UE există 2 milioane de locuri de muncă vacante și că în 2013 doar 3,3 % din populația activă lucrează în alt stat membru, ceea ce indică în continuare un nivel scăzut al mobilității în comparație cu SUA și Japonia; amintește că diferențele legate de ratele de mobilitate a forței de muncă, care în statele membre afectate cel mai mult de criză se ridică până la 10 %, pot fi atenuate folosind instrumentul oferit de platforma EURES; își exprimă sprijinul neabătut în favoarea principiului liberei circulații; |
|
60. |
invită Comisia și statele membre să asigure funcționarea corespunzătoare a Oficiilor forței de muncă pentru a facilita și stimula căutarea unui loc de muncă în străinătate; |
|
61. |
consideră că, având în vedere numărul lucrătorilor, mai ales tineri, care își părăsesc în prezent țările de origine pentru a pleca în alte state membre în căutarea unor oportunități de încadrare în muncă, este necesar să se dezvolte urgent măsuri adecvate prin care să se garanteze faptul că drepturile sociale și drepturile lucrătorilor sunt respectate în cazul tuturor lucrătorilor; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să îmbunătățească și mai mult mobilitatea forței de muncă din UE, prin instrumente precum EURES, respectând, totodată, principiul egalității de tratament și protejând salariile și standardele sociale; invită fiecare stat membru să introducă politici sociale și de ocupare a forței de muncă asigurând drepturi și remunerații egale la același loc de muncă în conformitate cu principiile care stau la baza libertății de circulație a lucrătorilor, în special, dintr-o perspectiva de gen; |
|
62. |
reamintește obiectivele UE în materie de gen, în special obiectivele măsurabile vizând o rată de ocupare de 75 % de către femei și bărbați până în 2020 și reducerea cu 20 de milioane a populației expuse riscului de sărăcie; |
|
63. |
îndeamnă Comisia să prezinte o propunere referitoare la concediul parental care să contribuie asigurarea unor condiții de lucru egale pentru femei și bărbați, nu în ultimul rând prin prisma faptului că UE trece printr-un proces de îmbătrânire rapidă care pune în pericol capacitatea statelor membre de a putea menține pe viitor servicii sociale necesare; invită Comisia și statele membre implementeze mai multe politici care să contribuie la o creștere demografică a UE, stimulând fie ratele natalității, fie imigrația; |
|
64. |
regretă că măsurile de austeritate impuse de UE, care au avut în vedere restabilirea încrederii investitorilor, au avut drept rezultat o agravare a condițiilor de muncă și a celor sociale, precum și niveluri mai ridicate de șomaj, sărăcie și inegalitate; |
|
65. |
invită statele membre să îmbunătățească cooperarea dintre întreprinderi și sectorul învățământului la toate nivelurile; |
Un demers decisiv pentru dimensiunea socială și convergența UE
|
66. |
avertizează din nou cu privire la provocările socioeconomice cu care se confruntă Uniunea, în special în unele state membre, și la riscurile la adresa sustenabilității și a potențialului de creștere stabilă a acesteia pe care le-ar implica o inversare în legătură cu convergența regională; reamintește că peste 122 de milioane de cetățeni UE se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluderii sociale, incluzând sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă și sărăcia în rândul copiilor; evidențiază faptul că 19 % dintre copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie și insistă asupra faptului că aceste niveluri sunt inacceptabile și trebuie reduse imediat; invită Comisia să continue să dezvolte dimensiunea socială în UE; recunoaște activitățile Comisiei legate de pilonul social al Uniunii economice și monetare, ca parte a procesului de integrare a dimensiunii sociale în structura actuală a mecanismelor de guvernare economică, și solicită continuarea în această direcție, cu scopul de a înregistra progrese în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020; |
|
67. |
regretă că nu există indicatori sau definiții clare ale sărăciei absolute, o sursă de preocupare pentru multe dintre statele membre ale UE; |
|
68. |
reamintește Comisiei că, în conformitate cu articolul 9 din TFUE, politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale menite să promoveze acquis-ul social european ar trebui să reglementeze toate politicile europene; solicită Comisiei să își îndeplinească obligația de a lega semestrul european de obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020; |
|
69. |
subliniază că protecția socială și politica socială – în special ajutoarele de șomaj, venitul minim garantat și impozitarea progresivă –, au contribuit inițial la reducerea gravității recesiunii și au stabilizat piețele muncii și consumul; subliniază însă că stabilizatorii sociali au fost utilizați pe scară largă ca factori de ajustare de către statele membre ale UEM care au trecut prin șocuri economice negative; subliniază că politicile în materie de protecție socială și cele sociale țin de competența statelor membre; |
Stabilizatori sociali
|
70. |
constată că, în raportul său anual 2013 privind situația socială și în domeniul pieței muncii din UE, Comisia a subliniat importanța cheltuielilor pentru protecție socială ca măsură de protecție împotriva riscurilor sociale; reamintește importanța acestor stabilizatori automați pentru reacția la șocurile asimetrice, pentru evitarea sărăcirii excesive a sistemelor naționale de asistență socială și, prin urmare, pentru consolidarea sustenabilității UEM per ansamblu; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de aceasta rolul important al menținerii stabilizatorilor automați puternici în statele membre, având în vedere rolul extrem de important al acestora în menținerea coeziunii sociale, precum și în stimularea cererii interne și a creșterii economice; invită din nou Comisia să elaboreze o Carte verde privind stabilizatorii automați în zona euro; |
|
71. |
ia act de obiectivul Comisiei „de a avea o legislație a UE mai puțin împovărătoare, mai simplă și mai puțin costisitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor”; subliniază că eliminarea obstacolelor în materie de reglementare nu ar trebui să submineze nici acquis-ul social european în domenii precum securitatea și sănătatea în muncă, informarea și consultarea lucrătorilor, nici convențiile de bază ale OIM, nici Carta socială europeană, și ar trebui să respecte autonomia partenerilor sociali, astfel cum se prevede în tratat; îndeamnă Comisia să depună eforturi considerabile pentru a se garanta protecția lucrătoarelor gravide și a lucrătoarelor care au născut recent; |
Indicatori sociali
|
72. |
salută faptul că raportul comun privind ocuparea forței de muncă anexat AAC include un tablou de bord pentru politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale; invită Comisia să verifice dacă acești indicatori sunt suficienți pentru a efectua o analiză aprofundată a situației socioeconomice din statele membre; subliniază importanța înțelegerii dinamicii și consecințelor evoluției veniturilor în gospodărie și creșterea disparităților de venit; regretă că o mare parte dintre datele prezentate în ediția de anul acesta a tabloului de bord nu sunt la zi; solicită Comisiei să utilizeze în mai mare măsură acest tablou de bord în formularea unor politici; solicită o prezentare detaliată a alegerilor făcute de statele membre în diferite domenii de politici și rezultatele acestora; invită Comisia să evalueze și să îmbunătățească domeniul de aplicare și eficacitatea acestuia pentru a se asigura că rezultatele sunt luate în considerare la elaborarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară; |
|
73. |
subliniază că aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și celor de ordin social ar trebui să li se acorde aceeași importanță ca aspectelor de ordin macroeconomic în cadrul procedurii Semestrul european; |
|
74. |
solicită identificarea dezechilibrelor macroeconomice și a celor macrosociale importante din cadrul economiilor UE și ale celor din zona euro, precum și formularea pe această bază a recomandărilor specifice fiecărei țări pregătite în cadrul Semestrului european, inclusiv a măsurilor vizând o convergență a standardelor de muncă și a celor sociale; |
Sărăcia și excluderea socială
|
75. |
regretă faptul că analiza anuală a creșterii și raportul comun privind ocuparea forței de muncă nu conțin nicio măsură sau cadru de politică pentru a respecta obiectivul Strategiei Europa 2020 privind reducerea sărăciei; invită Comisia și statele membre să asigure că acest obiectiv este mai bine reflectat în cadrul Semestrului european; |
|
76. |
subliniază necesitatea consolidării acquis-ului social, clauzei sociale orizontale și protocolului privind serviciile de interes general; |
|
77. |
salută apelul Președintelui Comisiei Europene adresat statelor membre, de a introduce un salariu minim în vederea reducerii sărăciei în UE; invită Comisia să propună o inițiativă care să promoveze introducerea venitului minim în statele membre; subliniază faptul că responsabilitatea stabilirii nivelului venitului minim revine fiecărui stat membru și că acest nivel ar trebui să corespundă situației socioeconomice din țara în cauză; |
|
78. |
regretă faptul că abordarea Comisiei ce viza reducerea inegalităților între bărbați și femei abordează în principal reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca problemă cu care se confruntă femeile; observă că măsurile menite să promoveze reconcilierea, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și au o influență directă asupra calității locurilor de muncă create; observă că accesul la servicii de îngrijire a copilului accesibile și de calitate constituie, în continuare, o barieră majoră în ceea ce privește reconcilierea, invitând, astfel, Comisia să acorde atenție acestui indicator atunci când analizează tabloul de bord pentru indicatorii de ocupare a forței de muncă și cei sociali; |
|
79. |
invită Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a găsi imediat o soluție la creșterea alarmantă a sărăciei în rândul copiilor în întreaga UE, prin intermediul unor măsuri pe termen lung și holistice bazate pe bunele practici din unele state membre, în special în ceea ce privește majorarea ajutorului acordat de stat pentru alimentația în școli și să pună în aplicare recomandarea Comisiei „Investiții în copii”, bazată pe trei piloni, ce face parte din pachetul de investiții sociale; |
|
80. |
subliniază că noile forme de sărăcie ce apar, agravate de criza datoriilor – precum sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă, care sporește dificultățile, precum plata ipotecilor, sau prețurile ridicate ale utilităților care duc la sărăcie energetică –, au dus la creșterea numărului de evacuări, de executări silite și de persoane fără adăpost; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare politici integrate care să favorizeze locuințele sociale și cele accesibile, politicile de prevenire eficiente menite să reducă numărul evacuărilor și politicile de eliminare a sărăciei energetice pe baza bunelor practici din state membre și să pună capăt incriminării persoanelor fără adăpost care a ieșit la iveală în unele state membre; invită Comisia să lanseze imediat un plan de acțiune la nivelul UE privind situația persoanelor fără adăpost, astfel cum a solicitat de mai multe ori Parlamentul European, solicitat și de alte organisme ale UE, pentru a ajuta statele membre să găsească o soluție la problema urgentă și în creștere rapidă a situației persoanelor fără adăpost; |
|
81. |
solicită Comisiei să elaboreze o strategie care să ajute statele membre să soluționeze problema situației persoanelor fără adăpost prin politici integrate și investiții sociale adecvate; |
|
82. |
solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri urgente pentru a soluționa problema situației persoanelor fără adăpost; scoate în evidență faptul că această manifestare extremă a sărăciei și excluderii sociale încalcă drepturile fundamentale și a crescut într-o majoritate semnificativă de state membre; invită Comisia să propună mecanisme concrete pentru a monitoriza și sprijini eforturile statelor membre de a confrunta problema persoanelor fără adăpost, astfel cum s-a solicitat în rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011 și 16 ianuarie 2014 referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost; |
|
83. |
invită Comisia să evalueze dacă este posibilă majorarea Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) în timpul reexaminării intermediare a cadrului financiar multianual; |
Pensii și îngrijiri de sănătate sustenabile
|
84. |
solicită crearea unor servicii publice accesibile și de calitate în domeniul îngrijirii copiilor și a persoanelor dependente care să permită, în special femeilor, întoarcerea la locul de muncă și să faciliteze reconcilierea dintre viața profesională și cea privată; |
|
85. |
reamintește Comisiei că, pentru a asigura atât sustenabilitatea, siguranța, cât și caracterul adecvat al pensiilor, reformele privind pensiile trebuie să fie însoțite de politici care: să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă și cei tineri, pentru a contribui la un sistem de pensii sustenabile; să limiteze stimulentele la schemele de pensionare anticipată și la alte posibilități de ieșire anticipată din câmpul muncii; să ofere compensații pentru perioadele petrecute îngrijind copiii sau membrii de familie aflați în întreținere; să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă; să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții atât pentru persoanele angajate, cât și pentru persoanele șomere de toate vârstele; să încurajeze îmbătrânirea în condiții bune de sănătate la locul de muncă, luând în considerare riscurile fizice și psihosociale pentru sănătate și siguranță; să introducă politici de beneficii fiscale care să ofere stimulente pentru prelungirea duratei încadrării în muncă; și să susțină îmbătrânirea în condiții bune de sănătate și activă; subliniază că reformele privind pensiile necesită o coeziune politică și socială la nivel național și că acestea ar trebui să fie negociate cu partenerii sociali și cu reprezentanții generațiilor mai tinere și mai în vârstă drept grupuri de populație afectate în mod direct pentru a fi eficiente; invită statele membre să ia pe deplin în considerare poziția Parlamentului privind Cartea verde și Cartea albă referitoare la pensii; |
|
86. |
ia act de recomandarea Comisiei de a se reforma sistemele de sănătate astfel încât să poată îndeplini obiectivele privind accesul public universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate – inclusiv accesul convenabil la medicamente, în special la cele vitale –, și de a se asigura respectarea drepturilor personalului medical; observă că, din cauza crizei, unele state membre nu au reușit să asigure o acoperire deplină în cazul sistemului public de sănătate; invită Comisia să elaboreze recomandări concrete pentru remedierea fără întârziere a acestei situații; solicită eforturi de reformă suplimentare pentru a se asigura că nu sunt expuse niciunui risc calitatea și accesibilitatea financiară ale infrastructurii de sănătate; |
|
87. |
observă recunoașterea de către Comisie a sectoarelor de sănătate și de asistență socială ca deținând un potențial semnificativ pentru creștere și reprezentând domenii esențiale de investiții în cadrul economiilor durabile; invită Comisia să prezinte un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește elaborarea inițiativelor, ca parte a Strategiei Europa 2020, pentru investiții în domeniile de sănătate și de asistență socială cu privire la ocuparea locurilor de muncă de calitate; |
|
88. |
solicită consolidarea și elaborarea unor măsuri eficace de prevenire a riscurilor pentru sănătate, cum ar fi „îmbătrânirea în condiții de sănătate pe toată durata vieții” pentru a îmbunătăți calitatea vieții și, în același timp, a reduce costurile sistemelor naționale de sănătate pentru tratamentele medicale și produsele farmaceutice necesare la o vârstă mai înaintată; |
Sisteme de impozitare mai echitabile pentru forța de muncă
|
89. |
subliniază că sarcina fiscală are un impact mai mare în cazul persoanelor cu salarii mici și al celor care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei, precum și faptul că acest aspect reprezintă în continuare o problemă; invită Comisia să ia act de raportul privind fiscalitatea publicat de FMI în octombrie 2013, în care se arată că există posibilități de impozitare mai eficientă și mai progresivă; |
|
90. |
constată importanța reducerii impozitelor pe veniturile salariale, în special pentru lucrătorii cu salarii mici și slab calificați, pentru persoanele aflate în șomaj de lungă durată și alte grupuri vulnerabile, asigurând, în același timp, sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor publice de pensii; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă către impozitarea consumului, a capitalului și către taxele de mediu, luând în considerare efectele potențiale de redistribuire; |
Întărirea legitimității democratice a semestrului european
|
91. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rolul limitat care revine Parlamentului, parlamentelor naționale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile în formularea, monitorizarea și punerea în aplicare ale priorităților economice și sociale din cadrul Semestrului european; își reiterează solicitarea privind o implicare crescută și structurată a societății civile și a partenerilor sociali la nivelul UE, precum și la nivel național, astfel încât să se amelioreze legitimitatea procesului Semestrul european prin elaborarea unor îndrumări concrete; |
|
92. |
solicită implicarea parlamentelor subnaționale și a autorităților locale și regionale în conceperea și implementarea programelor naționale de reformă, inclusiv prin acorduri de guvernanță la mai multe niveluri; |
|
93. |
îndeamnă Comisia să implice partenerii sociali mai îndeaproape în ceea ce privește elaborarea AAC și, la modul general, să oficializeze rolul partenerilor sociali în procesul Semestrul european; |
|
94. |
solicită din nou un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea AAC și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă; |
o
o o
|
95. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei. |
(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0060.
(4) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0240.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0246.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2014)0010.
(9) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 101.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2014)0043.
(11) „Proiect de raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii economice 2015” (COM(2014)0906), pagina 44. A se vedea și OECD Employment Outlook 2014, http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/employment/oecd-employment-outlook-2014_empl_outlook-2014-en#page1.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/98 |
P8_TA(2015)0069
Guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015 (2014/2212(INI))
(2016/C 316/11)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii 2015” (COM(2014)0902), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2013, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2014” (COM(2013)0800) și raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014”(COM(2013)0785), |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei din 28 noiembrie 2012, intitulat „Situația integrării pieței unice în 2013 – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013” (COM(2012)0752), |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014, intitulată „Semestrul European 2014: Recomandări specifice fiecărei țări – Stimularea creșterii” (COM(2014)0400), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573), |
|
— |
având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206), |
|
— |
având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 la cererea Comisiei Europene privind „O nouă strategie pentru piața unică – În serviciul economiei și societății din Europa”, |
|
— |
având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, comandat de Comisia IMCO, |
|
— |
având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Indicatorii de măsurare a performanței pieței unice – construirea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european”, comandat de Comisia IMCO, |
|
— |
având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Contribuția pieței interne și a protecției consumatorilor la creștere”, comandat de Comisia IMCO, |
|
— |
având în vedere ediția din iulie 2104 a Tabloului de bord online al pieței unice, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului European din 20-21 martie 2014, |
|
— |
având în vedere dezbaterile din cadrul Consiliului Competitivitate din 25-26 septembrie 2014 cu privire la Strategia Europa 2020 pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice (1) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014 (2) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014 (3), |
|
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0018/2015), |
|
A. |
întrucât, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, piața unică și piața unică digitală (DSM) ar trebui considerate două instrumente-cheie pentru relansarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă de calitate în UE, garantând, în același timp, complementaritatea cu stimulenții de creștere mai tradiționali, cum ar fi creșterea investițiilor în CDI, formare și educație, acordând o atenție specială necesităților IMM-urilor; |
|
B. |
întrucât strategia privind piața unică necesită o abordare holistică ce ține seama de preocupările cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor și o prospectare a priorităților pieței unice în toate domeniile de politică, astfel încât să se asigure finalizarea unei pieței unice viabile, care să servească drept catalizator pentru redresarea economică și creșterea durabilă; |
|
C. |
întrucât este necesară consolidarea guvernanței pieței unice în cadrul semestrului european, ca o prioritate orizontală a diferitelor politici ale Uniunii, menținându-se echilibrul necesar între dimensiunea economică, socială și de mediu, precum și îmbunătățirea calității transpunerii, implementării și aplicării normelor care guvernează piața unică pentru a funcționa în termeni practici și economici, reducându-se, totodată, în mod considerabil durata procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; |
|
D. |
întrucât guvernanța pieței unice a lansat în cadrul semestrului european un proces foarte pozitiv, însoțit de recomandări specifice fiecărei țări, pentru o Europă mai competitivă, care generează locuri de muncă de calitate, cu o creștere echitabilă și mai atrăgătoare pentru investitori; |
|
E. |
întrucât, după peste 20 de ani de la crearea sa oficială, piața unică nu s-a definitivat încă în totalitate, în principal pentru că statele membre nu au transpus sau nu au pus în aplicare pe deplin legislația Uniunii; |
|
F. |
întrucât strategia privind piața unică trebuie tratată cu coerență și determinare și bazată pe o abordare holistică și un acord pragmatic, cuprinzător și de mare anvergură, susținut de toate statele membre și instituțiile UE; întrucât asumarea hotărâtă a rolului de lider, angajamentul și coordonarea din partea tuturor instituțiilor UE, în special din partea Președinților Comisiei și Consiliului, și asumarea politică clară a obiectivelor de către statele membre și cooperarea și solidaritatea lor sunt încă necesare pentru a pune în aplicare normele privind piața unică și a asigura pe deplin respectarea lor și pentru a crește credibilitatea pieței unice și încrederea în ea și în gestionarea sa; |
|
G. |
întrucât, deși există multe instrumente, în principal indicatori specifici, pentru a măsura performanța economică a pieței unice în cadrul semestrului european, acestea nu au avut până acum niciun impact clar asupra politicilor; |
|
H. |
întrucât ar trebui depuse eforturi maxime nu doar pentru a se asigura claritatea, simplitatea, operabilitatea și punerea în aplicare a legislației, ci și pentru a se stabili un cadru predictibil și stabil pentru evaluarea modului în care legislația privind piața unică funcționează în practică; |
|
I. |
întrucât o piață unică funcțională și eficace, bazată pe conceptul unei economii sociale de piață sustenabile și foarte inovatoare și competitive, este necesară pentru stimularea creșterii durabile și a competitivității, atragerea investițiilor, promovarea coeziunii sociale și crearea de locuri de muncă în vederea revitalizării economiei europene; întrucât o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă cu o bază industrială consolidată constituie una dintre prioritățile de prim rang ale Programului de lucru al Comisiei; întrucât statele membre și UE ar trebui să elaboreze împreună o politică industrială europeană, pe baza muncii deja întreprinse în acest domeniu în ultimii ani și concentrându-se asupra sectoarelor strategice în vederea atingerii obiectivelor stabilite în programul de lucru; întrucât piața unică este, de asemenea, necesară pentru a permite ca necesitățile cetățenilor, ale consumatorilor și ale întreprinderilor să fie luate în considerare în mod adecvat și ca politicile propuse să poată asigura valoare adăugată cetățenilor europeni și altor actori; |
|
J. |
întrucât un accent mai puternic pe piața unică în contextul semestrului european este necesar pentru a exploata mai bine potențialul său în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă, pentru a înscrie consolidarea sa în cadrul strategiei industriale europene, pentru a face cunoscute mai bine efectele sale pozitive și pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să îi exploateze la maximum oportunitățile, |
|
K. |
întrucât statele membre s-au angajat să finalizeze piața internă a energiei până în 2014 și să integreze „insulele energetice” în piața internă a energiei până în 2015; |
|
L. |
întrucât o piață internă a energiei complet integrată este indispensabilă pentru obiectivele generale de securitate și sustenabilitate energetică ale Uniunii și are o valoare crucială pentru competitivitatea sa la nivel mondial, precum și pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, așa cum a fost recunoscut în Actul privind piața unică II și Strategia Europa 2020; |
I. Construirea pilonului pieței unice în cadrul semestrului european
|
1. |
își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin dezvoltarea unui set de instrumente analitice care să măsoare performanța economică și eficacitatea reglementării pieței unice în cadrul pilonului reprezentat de piața unică în cadrul semestrului european; consideră că un astfel de instrument analitic ar putea furniza informații utile pentru CSR-uri, Analiza anuală a creșterii (AAC), orientările Consiliului European adresate statelor membre și planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică; |
|
2. |
subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, dată fiind contribuția lor la prioritățile globale prevăzute în Analiza anuală a creșterii a Comisiei și la identificarea de CSR în contextul semestrului european; prin urmare, consideră foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015; |
|
3. |
în plus, consideră regretabilă omiterea raportului privind integrarea pieței unice întrucât aceasta vine într-un moment în care Parlamentul European și Comisia s-au angajat în elaborarea de indicatori specifici pentru a se evalua integrarea pieței interne și toate potențialele beneficii ale continuării integrării țintite în domenii esențiale de creștere economică; solicită, prin urmare, să se intensifice eforturile menite să asigure o mai bună implementare și respectare a normelor existente; |
|
4. |
solicită Comisiei să clarifice restructurarea Analizei anuale a creșterii pentru 2015 și motivul pentru care nu a publicat un studiu de contribuție privind situația actuală a integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să publice cel puțin datele colectate privind piața unică pentru a se completa Analiza anuală a creșterii pentru anul curent; |
|
5. |
solicită Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil în 2015, un raport privind situația actuală a integrării pieței unice astfel încât respectivul raport să poată stabili cursul pentru pilonul privind piața unică al semestrului european din 2015; subliniază totuși că în viitor va trebui reexaminată programarea raportului; consideră că, pentru un impact maxim, și în ceea ce privește CSR-urile, un astfel de raport ar trebui publicat împreună cu AAC; |
|
6. |
îndeamnă Comisia să prezinte un raport obligatoriu anual menit să monitorizeze funcționarea pieței unice în cadrul procesului semestrului european, prezentându-se o analiză privind stadiul integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să identifice priorități politice în contextul AAC, care ar contribui la valorificarea la maximum a potențialului pieței unice și la eliminarea obstacolelor rămase în calea continuării integrării; |
|
7. |
observă sprijinul exprimat în Analiza anuală a creșterii pe 2015 pentru o piață unică integrată care să ofere consumatorilor aceleași posibilități ca pe piețele interne și subliniază că drepturile oferite consumatorilor online ar trebui să nu fie inferioare drepturilor oferite pe propriile piețe tradiționale; |
|
8. |
subliniază că Analiza anuală a creșterii pentru 2015 recunoaște că, pentru a crește competitivitatea în Europa, trebuie evitate reglementările care impun sarcini inutile, în special pentru IMM-uri, trebuie îmbunătățit accesul la finanțare și trebuie asigurată calitatea investițiilor în cercetare și inovare; |
|
9. |
observă potențialele beneficii oferite de modernizarea administrației, prezentate în AAC, și modul în care aceasta poate contribui la eliminarea birocrației și a obstacolelor normative, ceea ce ar putea ajuta întreprinderile și cetățenii, prin impulsionarea concurenței, a creării locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa; |
|
10. |
solicită o restructurare cuprinzătoare a cadrului de guvernanță a pieței unice, concomitent cu mai multă strictețe în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării corecte, la timp și cu succes a normelor; subliniază necesitatea de a stabili piața unică drept al treilea pilon al semestrului european în vederea acoperirii unui set clar de priorități legate de economia reală, respectând, totodată, pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul UE; |
|
11. |
solicită Comisiei să ia temeinic în considerare domenii-cheie precum creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate pentru realizarea unei piețe unice a UE pregătită pentru secolul XXI, domenii identificate în prealabil de către Comisie și specificate ulterior în studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, și anume serviciile, piața unică digitală, în special comerțul electronic, acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor, achizițiile publice și concesiunile, libera circulație a mărfurilor; mai solicită Comisiei să finalizeze piața unică în domeniul transporturilor și energiei; |
|
12. |
consideră că este necesar să se definească un sistem integrat de măsurare, care să combine diferite metodologii, cum ar fi indicatori sintetici, un set sistematic de indicatori și instrumente sectoriale pentru a măsura performanța pieței unice, în scopul incorporării acesteia în semestrul european; subliniază că, pentru a măsura și totodată a impulsiona aprofundarea pieței unice în domenii-cheie prioritare, ar trebui luate în considerare un indicator principal și un obiectiv măsurabil pentru acest indicator în ceea ce privește integrarea pieței unice; |
|
13. |
invită Comisia să introducă o metodologie pentru obiectivele cantitative de reducere a sarcinilor administrative la nivel european; constată experiențele pozitive din unele state membre în stabilirea unor obiective de reducere netă cu scopul de a reduce costurile de conformitate; solicită discutarea acestei metodologii în cadrul noii inițiative a Comisiei privind reducerea sarcinilor administrative; |
|
14. |
observă că, în contextul evaluării impacturilor economice asupra pieței unice în cadrul semestrului european, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a promova furnizarea de detalii adecvate privind metodologia aplicată și datele utilizate, pentru a garanta credibilitatea și comparabilitatea rezultatelor obținute, a stabili legăturile relevante cu evaluările ex-post și a identifica lacunele în materie de date necesare pentru desfășurarea evaluărilor; |
|
15. |
reiterează solicitarea privind elaborarea unor proceduri care să prevadă implicarea corespunzătoare a Parlamentului European în ciclul de guvernare economică, vizând adoptarea de către Parlamentul European și de către Consiliu a măsurilor necesare pentru consolidarea guvernanței pieței unice, în special măsuri de abordare a domeniilor în care cadrul de reglementare al Uniunii a fost stabilit în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul 294 din TFUE; |
|
16. |
regretă că CSR-urile nu au fost aliniate în mod suficient la obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită, prin urmare, depunerea de eforturi mai hotărâte pentru orientarea și coordonarea politicilor naționale și ale UE, precum și continuarea măsurilor specifice necesare pentru consolidarea pieței unice și pentru a putea profita de potențialul său, cu scopul de a se stimula creșterea și competitivitatea inteligentă, durabilă și integratoare și pentru a se crea locuri de muncă, în special pentru tineri; |
|
17. |
consideră că trebuie mai multă strictețe în privința preluării de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; încurajează statele membre să ofere Comisiei posibilitatea de a prezenta CSR-urile în parlamentele naționale înainte ca acestea să fie adoptate de Consiliu; solicită, în plus, statelor membre să își ia un angajament mai ferm în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări și să transpună în mod riguros obiectivele stabilite de UE în obiective la nivel național; consideră, prin urmare, că statele membre ar trebui să raporteze anual și în mod cuprinzător cu privire la implementarea CSR în domeniile pieței unice; solicită din nou Comisiei să raporteze o dată la trei luni comisiei competente a Parlamentului cu privire la măsurile luate pentru a se asigura realizarea de progrese în legătură cu punerea în aplicare a CSR și cu privire la progresele înregistrate până la momentul respectiv; invită statele membre să explice comisiei competente a Parlamentului variațiile semnificative în privința CSR; |
|
18. |
sprijină accentul pus în cadrul CSR pentru 2014 asupra importanței înlăturării restricțiilor și a obstacolelor nejustificate din calea deschiderii pieței în sectoare-cheie precum serviciile cu amănuntul, de comerț electronic și pentru întreprinderi; îndeamnă statele membre în cauză să acorde cea mai mare atenție acestor recomandări și să elimine, de urgență, aceste obstacole din calea dezvoltării pieței unice; |
|
19. |
solicită ca viitoarele CSR din cadrul ciclului semestrului european să reflecte constatările din raportul privind integrarea pieței unice mai bine și cu mai multă strictețe decât cele anterioare; |
|
20. |
regretă faptul că, până la acest moment, Comisia nu s-a gândit să acorde un loc prioritar promovării pieței unice în cadrul semestrului european; solicită Comisiei să acorde prioritate, în toate etapele ulterioare ale procesului semestrului european, guvernanței pieței unice, mai ales măsurilor axate pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate; reamintește Comisiei că o piață unică veritabilă ar stimula în mod considerabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE; solicită să se profite de oportunitatea acestui nou cadru și ca domeniile cheie de creștere economică și măsurile incluse în Actele I și II privind piața unică să fie dezvoltate la potențialul lor maxim, insistând asupra necesității de a ține seama de preocupările și așteptările cetățenilor; |
|
21. |
subliniază nevoia unei abordări integrate din partea UE, a statelor membre, a regiunilor, a municipiilor, a partenerilor sociali și a părților interesate în ceea ce privește punerea în aplicare și elaborarea de politici pentru a împinge economia socială de piață înainte; |
|
22. |
solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor să asigure implementarea completă a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013; ia act de oportunitatea oferită statelor membre și regiunilor de a-și structura politicile și investițiile în perioada 2014-2020 pentru sectoare în care se generează în mai mare măsură creștere economică și locuri de muncă, în special pentru tineri, precum piața unică digitală (DSM), energia, serviciile și economia verde, de asemenea realizându-se investiții efective și de calitate în cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) astfel încât să se asigure accesul la infrastructuri de rețele pentru toți cetățenii; |
II. Potențialul neexploatat al pieței unice în domeniile-cheie de creștere economică
|
23. |
reamintește că piața unică este un motor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și joacă un rol vital în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; observă, totuși, că acest potențial rămâne neexploatat în multe privințe; |
|
24. |
reamintește cele trei priorități stabilite de Strategia Europa 2020, și anume:
|
|
25. |
salută noua abordare a Comisiei din AAC 2015, de a da un impuls coordonat investițiilor din UE, astfel încât să crească cererea internă și să se promoveze o economie mai competitivă; crede cu fermitate că, pentru a se fi cât mai ambițioși posibil, este necesar să se acorde prioritate investițiilor care încurajează economia digitală și crearea unei piețe interne mai competitive în cooperare cu statele membre; |
|
26. |
este profund preocupat de declinul investițiilor private în Europa, de lipsa de încredere a investitorilor privați care are ca efect reticența lor de a investi, în special ca urmare a lipsei unor reforme structurale și a unei strategii UE favorabile creșterii, precum și ca urmare a persistenței barierelor pe piața unică în domenii precum comerțul electronic; invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la Fondul european pentru investiții strategice, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții; |
|
27. |
solicită Comisiei, statelor membre, regiunilor și tuturor părților interesate relevante să se axeze pe economia reală, atunci când concep și dezvoltă politici de investiții care să atragă în schimb investiții private; solicită, în plus, să se investească în formarea oamenilor și a societăților pentru era digitală, incluzând cele mai noi tehnologii din sectorul energiei, întrucât, astfel, se produce un efect de pârghie, asigurând o rețea digitală globală, sprijinind educația, precum și cercetarea și inovarea (CI) de calitate și realizând progrese solide în finalizarea pieței unice în sectorul transportului, astfel permițându-ne să concurăm pe picior de egalitate cu marile puteri ale lumii; |
|
28. |
solicită Comisiei și statelor membre să asigure îmbunătățirea cadrului de reglementare privind IMM-urile, dată fiind capacitatea lor de a crea locuri de muncă; solicită să se maximizeze oportunitățile oferite de programul COSME, nu doar prin promovarea antreprenoriatului în Europa, dar și prin îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și a accesului atât la piața UE, cât și pe piețele mondiale; |
|
29. |
remarcă necesitatea de a se asocia investițiile cu inovarea și antreprenoriatul, maximizându-se oportunitățile pe care le presupun economia și societatea digitală și elaborându-se o politică industrială europeană inteligentă; investițiile trebuie să se adreseze în special IMM-urilor, acestea fiind cele care întâmpină cele mai mari dificultăți în accesarea lor, precum și să sprijine prin măsuri concrete întreprinderile nou-înființate, antreprenoriatul și inovarea socială ca surse de locuri de muncă viitoare pentru tineri; |
|
30. |
insistă asupra necesității de a relansa prin măsuri practice spiritul întreprinzător în Europa, ceea ce înseamnă facilitarea accesului IMM-urilor la credite, în special a IMM-urilor active în sectoarele-cheie; solicită, de asemenea, promovarea unor forme de finanțare alternative celei bancare; |
|
31. |
solicită statelor membre să își orienteze mai ferm economiile către inovare și creștere, întrucât astfel vom fi mai pregătiți pentru sarcinile și exigențele viitoare ale erei digitale; să facă întreprinderile noastre mai inovatoare și cu o capacitate de reacție mai mare pe piața mondială, în special prin integrarea totală a TIC; |
Piața unică digitală
|
32. |
consideră că, așa cum s-a identificat în Analiza anuală a creșterii, progresele pe calea edificării pieței unice digitale sunt cruciale pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă de calitate, menținerea competitivității europene pe plan mondial și atragerea de beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori; solicită Comisiei, în consecință, să elaboreze un plan european de acțiune 2016-2020 ambițios pentru e-Guvernare în vederea sprijinirii în continuare a obiectivelor Strategiei Europa 2020; |
|
33. |
remarcă importanța investițiilor, inclusiv în rețele în bandă largă pentru atingerea țelurilor și obiectivelor prioritare din domeniul crucial al pieței digitale; recomandă alocarea unei părți însemnate din suma de 315 miliarde EUR aferentă planului de investiții investițiilor strategice și bine țintite în sectorul digital; relevă în plus că intercorelarea unor elemente precum un nivel ridicat de extindere a rețelei și un nivel înalt de competențe în rândul populației și întreprinderilor în utilizarea TIC sunt factori-cheie pentru realizarea unei piețe unice digitale veritabile; face apel la UE și statele membre să prioritizeze investițiile în infrastructuri de rețele digitale și în formarea digitală a întreprinderilor și cetățenilor lor; |
|
34. |
consideră că fragmentarea și lipsa unei securități juridice constituie principalele îngrijorări în acest domeniu, fiind necesară, totodată, și soluționarea problemei legate de aplicarea inconsecventă a normelor UE în statele membre; |
|
35. |
observă că finalizarea pieței unice digitale ar putea să genereze o creștere suplimentară a PIB-ului de 0,4 % până în 2020 (520 de miliarde EUR la prețurile din 2014) cu realizări în domeniul ocupării forței de muncă în jurul a 0,1 %, echivalentul a peste 223 000 de locuri de muncă create până în 2020, potrivit informațiilor din studiul „Costul non-Europei pe piața unică”; consideră că ridicarea barierelor în calea comerțului electronic, investițiile în infrastructura în bandă largă și implementarea de noi tehnologii, cum ar fi sistemul 4G sau 5G, sunt esențiale pentru dezvoltarea de soluții digitale, acestea bazându-se pe conexiuni rapide și eficace; consideră că este esențială adoptarea cadrului general al UE privind protecția datelor și a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației în perspectiva finalizării pieței unice digitale până în 2015; solicită realizarea de investiții în vederea remedierii inegalităților în ceea ce privește accesul la rețele în bandă largă și 4G; |
|
36. |
subliniază corelația dintre nivelul ridicat al vânzărilor online și creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, prin urmare, solicită accelerarea realizării unui comerț electronic transfrontalier real și a serviciilor de cloud computing; întrucât încetarea fragmentării celor 28 de piețe digitale, garantarea accesului universal la rețea și transformarea securității rețelei și încrederii consumatorilor în elemente de bază ale pieței unice digitale sunt esențiale, deoarece fără încredere nu poate exista o piață online; |
|
37. |
subliniază că, în baza raportului intitulat „Costul non-Europei”, dacă s-ar face progrese în materie de administrație electronică s-ar realiza economii de 100 000 de milioane EUR anual; solicită ca statele membre să își concentreze și consolideze eforturile în vederea modernizării administrațiilor lor publice pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată realiza tot mai multe formalități pe cale electronică atunci când fac uz de drepturile lor pe piața internă, în special la nivel transfrontalier; |
|
38. |
subliniază că este necesar ca normele privind piața unică a UE să fie funcționale în era digitală, ceea ce presupune punerea în aplicare de norme aferente pieței unice pentru plăți online, dezvoltarea de e-soluții pe tot cuprinsul Europei (facturarea electronică și semnătura digitală), reformarea drepturilor de proprietate intelectuală și clarificarea cerințelor în materie de TVA, după caz, pentru a crește încrederea în comerțul electronic, a îmbunătăți calitatea informațiilor furnizate consumatorilor europeni și a asigura același nivel de protecție pentru consumatorii online, ca și cel cu care sunt obișnuiți pe piața lor tradițională; |
|
39. |
subliniază că revizuirea recentului cadru de guvernanță economică reprezintă o ocazie importantă de a îndemna statele membre să își intensifice eforturile spre piața unică digitală, însemnând nu doar accelerarea creșterii și mai multe locuri de muncă, în special în sectorul IMM-urilor și în rândul tinerilor, ci și o Uniune Europeană mai orientată spre viitor și mai modernă; |
|
40. |
consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de modernizare a administrațiilor lor publice, îmbunătățindu-și și extinzându-și oferta de servicii digitale accesibile cetățenilor și întreprinderilor, reducând costurile și sporind eficiența și încurajând cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea cadrelor pentru administrațiile publice; |
|
41. |
insistă asupra importanței serviciilor de identificare și electronice și a serviciilor de asigurare a încrederii pentru a se mări volumul și calitatea comerțului electronic în perspectiva creșterii; solicită, în consecință, statelor membre să adopte toate măsurile necesare în vederea aplicării, până la 1 iulie 2016, a Regulamentului privind tranzacțiile electronice în cadrul pieței interne; |
|
42. |
consideră îmbunătățirea competențelor digitale în Uniune ca fiind o prioritate absolută; |
Libera circulație a mărfurilor
|
43. |
consideră că libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor prezintă un potențial încă nevalorificat atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, din perspectiva eficienței, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă; |
|
44. |
își reiterează sprijinul pentru acorduri comerciale și de investiții cuprinzătoare care ar sprijini și ar fi compatibile cu crearea de locuri de muncă pentru lucrătorii europeni, ar aduce beneficii directe consumatorilor europeni și ar oferi noi oportunități întreprinderilor din UE, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), respectând standardele sociale, de mediu și în materie de drepturi ale consumatorilor ale UE, factor cheie în furnizarea de noi oportunități de creștere economică; este de părere că Parlamentul European trebuie să se implice îndeaproape în negocierile cu privire la acquis-ul privind piața unică și că orice modificare a legislației existente sau orice introducere de noi legi trebuie să respecte pe deplin rolul Parlamentului de colegiuitor; |
|
45. |
solicită statelor membre să consolideze lanțul valoric în producția transfrontalieră ca element-cheie pentru promovarea competitivității și a creșterii, crearea de locuri de muncă și reducerea barierelor comerciale existente în sectoarele relativ mari, dar care nefiind integrate suficient nu profită pe deplin de beneficiile pe care le oferă piața unică; |
|
46. |
solicită o mai bună monitorizare a obstacolelor de pe piața unică a bunurilor; |
Serviciile
|
47. |
subliniază că în Strategia Europa 2020 ar trebui incluse măsuri politice specifice vizând depășirea obstacolelor din sectoarele serviciilor acoperite de Directiva privind serviciile și, de exemplu, din domeniul serviciilor financiare și care să pună mai mult un accent explicit pe aprofundarea pieței unice; |
|
48. |
subliniază că în sectorul serviciilor există un important potențial de creștere nevalorificat, așa cum rezultă clar din estimările raportului intitulat „Costul non-Europei pe piața unică”, care vorbește de câștiguri potențiale cuprinse între 337 de miliarde de euro și 637 de miliarde de euro; |
|
49. |
întrucât sectorul serviciilor este unul dintre domeniile cu cel mai mare potențial de creștere în UE, estimează că este necesară consolidarea măsurilor pentru dezvoltarea competențelor în sector, inclusiv în comerțul cu amănuntul, și simplificarea legislației pentru întreprinderi, în special IMM-uri; subliniază importanța garantării accesului la servicii publice universale tuturor consumatorilor, familiilor și întreprinderilor; |
|
50. |
consideră că ar trebui făcute progrese în ceea ce privește protecția consumatorilor, lărgirea paletei de opțiuni și creșterea concurenței în domeniul serviciilor financiare, acordându-se atenție specială consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili; consideră că consumatorii ar trebui mai bine informați cu privire la chestiunile financiare, având în vedere confuzia semnificativă care poate apărea în ceea ce privește produsele financiare și problemele pe care aceasta le poate cauza consumatorilor și pieței unice; |
|
51. |
reiterează nevoia de a intensifica eforturile pentru combaterea eludării și evaziunii fiscale și, prin urmare, solicită să se acorde o mai mare atenție bunei guvernanțe fiscale atât în sectorul public, cât și în sectorul privat din UE; subliniază că raportul intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică” indică faptul că anual ar putea fi generate 9 miliarde EUR prin acțiuni precum standardizarea facturilor electronice și coordonarea sistemelor fiscale transfrontaliere; salută anunțul Președintelui Comisiei Europene cu privire la schimbul automat de informații în ceea ce privește deciziile fiscale naționale; subliniază necesitatea consolidării și îmbunătățirii coordonării fiscale care previne concurența neloială și denaturarea pieței și care asigură egalitatea de șanse pe piața unică; |
|
52. |
salută declarația Comisiei din raportul AAC 2015, în care se afirmă că „abordarea problemelor fraudei fiscale și evaziunii fiscale este esențială pentru a garanta un tratament echitabil și a permite statelor membre să colecteze veniturile fiscale care le revin de drept”; |
|
53. |
își reafirmă poziția potrivit căreia ar trebui mărite în general nivelul și calitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovarea, subliniind diferențele între statele membre în privința volumului investițiilor; reamintește Comisiei necesitatea de a crea o piața unică autentică în cunoaștere, cercetare și inovare, precum și de a finaliza Spațiul european de cercetare; subliniază că, în prezent, 85 % dintre fondurile destinate investițiilor sunt utilizate exclusiv la nivel național, fără o cooperare transfrontalieră, fapt care face imposibilă exploatarea pe deplin a valorii adăugate la scară europeană; |
Achiziții publice și concesiuni
|
54. |
salută adoptarea în 2014 a directivelor privind achizițiile publice și atribuirea contractelor de concesiune, fapt ce a permis modernizarea procedurilor de achiziții publice în Uniunea Europeană, promovând sustenabilitatea contractelor publice; insistă asupra valorii adăugate generate de directiva privind atribuirea contractelor de concesiune, îndeosebi în ceea ce privește facilitarea și creșterea transparenței procedurilor și oferirea de mai multe oportunități pentru IMM-uri, permițând, astfel, depășirea problemelor în aceste contracte, garantarea securității juridice, a flexibilității și a transparenței și sprijinirea dezvoltării unor infrastructuri economice și a unor servicii publice de calitate; |
|
55. |
subliniază că pentru a crește calitatea, eficacitatea și transparența investițiilor și cheltuielilor publice este necesară aplicarea integrală și rapidă a legislației UE în materie de achiziții publice și concesiuni; |
|
56. |
subliniază necesitatea de a transpune în mod adecvat și la timp legislația privind achizițiile publice și concesiunile; subliniază importanța achizițiilor publice și valoarea parteneriatelor pentru inovare ca stimulent important al creșterii inteligente, sustenabile și incluzive, în special pentru IMM-uri, fiind necesară sprijinirea acestora prin măsuri concrete care promovează competența și inovarea; |
Acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor
|
57. |
consideră regretabil că implementarea fragmentată a legislației UE în domeniul protecției consumatorilor de către statele membre are drept consecință diferențe în ceea ce privește nivelul de protecție a consumatorilor și severitatea și eșalonarea măsurilor de impunere a respectării acesteia; consideră că acest lucru limitează consecvența și coerența dispozițiilor legislative în cadrul acelorași sectoare sau între diferite canale de distribuție; |
|
58. |
solicită Comisiei să garanteze implementarea și punerea în aplicare rapidă a unor acte legislative precum Directiva privind drepturile consumatorilor și a dispozițiilor privind soluționarea alternativă a litigiilor și soluționarea online a litigiilor, asigurând, totodată, reducerea sarcinilor administrative; solicită să se acorde protecție adecvată consumatorilor, echivalentă cu cea de pe piața lor internă, în cadrul vânzărilor transfrontaliere și să se asigure o mai bună protecție a datelor în era digitală, întrucât aceasta va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în cumpărăturile online; reamintește importanța asigurării respectării efective a drepturilor consumatorilor online și necesitatea unor căi de recurs abordabile și eficace în caz de litigiu; |
|
59. |
solicită adoptarea unor măsuri pentru încurajarea consumului durabil, în special în raport cu durata de utilizare a produselor, și pentru combaterea practicilor care vizează reducerea în mod deliberat a duratei de utilizare; dorește în acest sens stabilirea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune coerent; |
|
60. |
subliniază că Directiva privind drepturile consumatorilor a reprezentat un pas important înainte în ceea ce privește creșterea securități juridice pentru consumatori și întreprinderi în cadrul tranzacțiilor online, iar astăzi este principalul instrument de protecție a consumatorului pentru serviciile online; |
|
61. |
constată că alte câștiguri pot proveni din ameliorarea funcționării pieței unice, de exemplu prin introducerea sistemului de soluționare online a litigiilor (SOL) în cazul litigiilor legate de drepturile consumatorilor, care ar putea genera economii de circa 22 de miliarde de euro. |
Energie
|
62. |
invită Comisia să asigure o piață internă a energiei funcțională, cu un acces nediscriminatoriu la piață și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și niveluri adecvate ale capacității de interconectare și compatibilitate a sistemului; |
|
63. |
reiterează necesitatea creșterii securității energetice a Europei prin diversificarea surselor și a rutelor energetice și subliniază necesitatea finalizării cu prioritate a pieței interne a energiei și încetarea izolării insulelor energetice de pe teritoriul Uniunii Europene; |
|
64. |
consideră că pentru a impulsiona finalizarea pieței interne, integrarea surselor de energie regenerabilă și securitatea aprovizionării, statele membre trebuie să realizeze de urgență un obiectiv minim de 10 % din capacitatea de interconectare a energiei electrice, pentru a se atinge apoi în mod ideal obiectivul de 30 %; |
|
65. |
consideră că liberalizarea piețelor de gaze și energie electrică este fundamentală pentru a da mai multă libertate de alegere consumatorilor și invită Comisia să plaseze consumatorii în centrul politicii sale privind piața internă a energiei din UE; |
III. Instrumente pentru evaluarea integrării pieței unice și a instrumentelor de guvernanță
|
66. |
recunoaște faptul că Tabloul de bord al pieței unice poate fi considerat o bună practică pentru monitorizarea și evaluarea respectării de către statele membre a obligațiilor aferente pieței unice, dat fiind că poate genera îmbunătățiri și procese de recuperare a întârzierilor în rândul diferitelor țări; subliniază totuși că acest cadru de indicatori nu furnizează instrumente de evaluare calitativă; subliniază importanța îmbunătățirii dialogului cu și între statele membre pentru a se identifica și a se aborda dificultățile cu care se confruntă în punerea în aplicare a legislației privind piața unică; în această privință, invită Comisia să sprijine îndeaproape statele membre, la solicitarea acestora, în punerea în aplicare a legislației complexe privind piața unică; |
|
67. |
consideră că, în ceea ce privește performanța normativă a pieței unice, ar putea fi elaborat un indicator sintetic pentru a măsura deficitul de piață unică, și anume povara suplimentară ce apasă asupra cetățenilor și întreprinderilor implicați în activități transfrontaliere datorată absenței normelor de reglementare a pieței unice; insistă asupra faptului că un astfel de indicator ar trebui să faciliteze dezvoltarea unor concluzii care ar putea conduce la recomandări privind politicile de urmat pentru instituțiile UE și statele membre; |
|
68. |
ia act de Tabloul de bord al Agendei digitale ca instrument important de evaluare a progresului făcut de statele membre în acest domeniu; consideră că indicele compozit pentru măsurarea deficitului de piață unică ar trebui să fie incorporat în Tabloul de bord respectiv; |
|
69. |
invită Comisia să ia în considerare includerea, în conținutul propunerilor de instrumente juridice din domeniul pieței unice, a obligației de a realiza o revizuire sistematică a transpunerii, conformității, eficacității și adecvării la scopul urmărit a instrumentelor juridice, inclusiv o metodologie și criterii aferente revizuirii sistematice; consideră că grație unor asemenea metodologii și criterii s-ar putea evalua mai bine dacă instrumentele juridice sunt transpuse, implementate și aplicate în mod adecvat, dar și dacă și în ce măsură contribuie la atingerea obiectivelor și sunt adecvate scopului urmărit; |
|
70. |
sprijină crearea unei piețe unice sustenabile, bazată pe dezvoltarea unei economii favorabile incluziunii, care permite o utilizare mai eficientă a resurselor, bazate pe cunoaștere, inclusiv prin măsuri menite să favorizeze inovarea de orice tip în tehnologii sustenabile, găsirea unui echilibru între interesele consumatorilor și cele ale întreprinderilor și care să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește un mecanism informal de soluționare a problemelor aferent pieței unice, de tipul SOLVIT, asigurând, totodată, o mai bună informare publică cu privire la punctele de contact unic, astfel încât populația să știe mai multe despre oportunitățile disponibile de creștere economică și ocupare a forței de muncă pe piața unică; |
|
71. |
recunoaște că utilizarea portalurilor „Europa ta” și „Europa ta – Consiliere” crește constant și că acestea ar trebui să fie în măsură să furnizeze informații necesare oricărei persoane care trăiește, lucrează, studiază și călătorește pe teritoriul UE; |
|
72. |
salută faptul că deficitul mediu în materie de transpunere în statele membre a scăzut sub limita de 1 % convenită de Consiliul European, ajungând la 0,6 %, ceea ce reprezintă cel mai bun rezultat înregistrat de la crearea Tabloului de bord al pieței unice; insistă asupra faptului că principiul toleranței zero în transpunerea normelor europene trebuie să fie o normă fundamentală atât pentru statele membre, cât și pentru și UE; |
|
73. |
constată că implementarea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE este esențială pentru finalizarea pieței unice; de aceea, solicită Comisiei să uzeze hotărât de toate prerogativele sale pentru a atinge acest obiectiv și îndeamnă statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a asigura aplicarea legislației privind piața unică și să monitorizeze această aplicare, printre altele, prin acțiuni regulate de inspecție, reflectând totodată în permanență asupra problemelor privind implementarea și asigurându-se că legislația este mai eficientă și că evaluările ex-post sunt utilizate într-un mod mai extensiv și mai eficient; solicită să se monitorizeze mai intens dacă drepturile consumatorilor sunt efectiv respectate în mediul digital, ținând cont în special de rapiditatea cu care se pot propaga încălcările drepturilor consumatorilor; |
|
74. |
consideră, totuși, că derularea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a evidențiat o serie de limitări în ceea ce privește abordarea și corectarea rapidă a deficiențelor în implementarea și aplicarea dispozițiilor privind piața unică; îndeamnă statele membre să coopereze mai eficient cu Comisia, pentru a soluționa cazurile mai rapid; |
|
75. |
recunoaște că neimplementarea poate fi o consecință a dificultăților întâlnite în etapa de redactare inițială; prin urmare, subliniază necesitatea ca atât legislația primară, cât și cea secundară să urmeze principiile unei mai bune reglementări pe întreg teritoriul, utilizându-se o consultare adecvată, evaluări ale impactului și reexaminări ulterioare implementării; |
|
76. |
în afară de aceasta, insistă asupra faptului că fiecare efort depus ar trebui să vizeze utilizarea mai strictă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul încălcării legislației Uniunii în domeniul pieței unice și că statele membre și Consiliul European ar trebui să dezvolte în continuare procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cadrul revizuirilor viitoare ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene; de asemenea, este de părere că la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să se recurgă întotdeauna în ultimă instanță și că acestea ar trebui inițiate doar după efectuarea mai multor încercări de coordonare și rectificare; |
o
o o
|
77. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre. |
(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0054.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/109 |
P8_TA(2015)0070
Combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet (2015/2564(RSP))
(2016/C 316/12)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și protocoalele la aceasta, |
|
— |
având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, |
|
— |
având în vedere articolele 7, 8, 47, 48 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere Convenția Consiliului Europei din 23 noiembrie 2001 privind criminalitatea informatică, |
|
— |
având în vedere Convenția Consiliului Europei din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, |
|
— |
având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (1), |
|
— |
având în vedere raportul Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (iOACTA), |
|
— |
având în vedere Comentariul general nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial, |
|
— |
având în vedere Agenda UE pentru drepturile copilului, adoptată în februarie 2011, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului (2), |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Copiii ocupă un loc special în acțiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055), |
|
— |
având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, |
|
— |
având în vedere Strategia UE pentru eradicarea traficului de ființe umane pentru perioada 2012-2016, în special dispozițiile privind finanțarea acordată pentru dezvoltarea unor orientări privind sistemele de protecție a copilului, precum și schimbul de bune practici, |
|
— |
având în vedere dezbaterea care a avut loc în plen la data de 12 februarie 2015 pe tema combaterii abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor, reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale, în special ale drepturilor copiilor la protecția și îngrijirea necesare pentru bunăstarea lor, astfel cum se stipulează în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1989 cu privire la drepturile copilului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
|
B. |
întrucât interesul superior al copilului trebuie să constituie elementul de bază în derularea oricăror măsuri de combatere a acestor infracțiuni în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului; |
|
C. |
întrucât infracțiunile grave precum exploatarea sexuală a copiilor și imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor necesită o abordare cuprinzătoare care să includă anchetarea infracțiunilor, urmărirea penală a infractorilor, protecția copiilor-victime, precum și prevenirea acestui fenomen; |
|
D. |
întrucât internetul poate expune copiii la riscuri specifice, prin faptul că aceștia pot avea acces la materiale de exploatare sexuală a copiilor sau pot face obiectul acestora sau pot fi expuși la „prădătorii” cibernetici, la schimburi de materiale cu conținut violent, intimidare, hărțuire sau ademenire a copiilor în scopuri sexuale; întrucât expunerea copiilor la astfel de riscuri este exacerbată de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor mobile și a internetului și de accesul la acestea; |
|
E. |
întrucât combaterea abuzurilor asupra copiilor pe internet ar trebui să fie integrată într-o strategie mai amplă care să abordeze fenomenul general al abuzului sexual asupra copiilor și al exploatării sexuale a acestora, care încă este legat în principal de infracțiuni care au loc în afara spațiului cibernetic, prin intermediul rețelelor și indivizilor care acționează în mod deliberat în afara internetului; |
|
F. |
întrucât exploatarea sexuală în mediul online îmbracă diferite forme: tinerii sunt convinși sau forțați să trimită sau să posteze imagini cu ei înșiși cu conținut sexual explicit, să ia parte la acte sexuale prin intermediul unei camere web sau al unui telefon inteligent sau să aibă conversații sexuale prin mesaje text sau pe internet, în urma cărora agresorii din mediul online amenință că vor trimite imaginile, înregistrările video sau copii ale conversațiilor prietenilor sau familiei tinerilor implicați dacă aceștia refuză să continue să ia parte la alte activități sexuale; întrucât imaginile și/sau înregistrările video pot fi partajate în continuare mult timp după încetarea abuzului sexual, rămânând liber accesibile pentru oricine dorește să le vizualizeze online și perpetuând riscul ca victimele să cadă din nou victime sau să fie stigmatizate; |
|
G. |
întrucât măsurile adoptate de statele membre pentru a împiedica răspândirea conținuturilor ilegale online nu au fost întotdeauna suficient de eficace; |
|
H. |
întrucât instrumentele de anchetă puse la dispoziția celor care sunt responsabili de anchetarea și urmărirea penală a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet ar trebui să țină seama, printre altele, de principiul proporționalității și de natura și gravitatea infracțiunilor anchetate, în conformitate cu legislația UE și a statelor membre; |
|
I. |
întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată și la nivelul acestui sector prin lansarea unor inițiative astfel încât sectorul să-și asume partea de răspundere care îi revine, inclusiv prin educarea și formarea copiilor, a părinților și a profesorilor pentru a împiedica minorii să acceseze conținut ilegal; |
|
J. |
întrucât, din cauza caracterului internațional, exploatarea copiilor și exploatarea sexuală a copiilor online, care sunt răspândite în sute de țări, cu jurisdicțiile și agențiile de aplicare a legii aferente, constituie o problemă internațională care necesită o soluție la nivel internațional; întrucât trebuie tras un semnal de alarmă cu privire la traficanții de persoane care folosesc copii fără o identitate juridică, „invizibili” pentru autorități, în vederea comiterii de abuzuri sexuale în mediul online; |
|
K. |
întrucât, din cauza naturii infracțiunii și a vârstei victimelor, majoritatea domeniilor de exploatare sexuală a copiilor și abuz sexual asupra copiilor suferă, într-o măsură mai mare decât alte forme de criminalitate, de un grad extrem de scăzut de raportare către autoritățile de punere în aplicare a legii; întrucât, prin urmare, datele disponibile privind numărul infracțiunilor comise nu reflectă în mod adecvat anvergura problemei; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de ONG-uri în legătură cu paginile de internet care conțin materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor, peste 80 % dintre victime au sub zece ani; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de asociația internațională INHOPE (Association of Internet Hotlines), se înregistrează o creștere a numărului de victime ale abuzurilor sexuale cu vârste extrem de fragede, precum și a numărului abuzurilor extreme sau pline de sadism; |
|
L. |
întrucât un număr mare de infractori utilizează „internetul întunecat”, unde au creat comunități anonime care folosesc forumuri, servicii de site-uri, platforme de rețele sociale și furnizori de servicii de stocare ascunse, dedicate materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, permițând și facilitând astfel o exploatare sexuală a copiilor care, practic, nu mai poate fi identificată; |
|
M. |
întrucât mulți criminali utilizează măsuri de apărare precum criptarea și alte instrumente pentru a-și securiza activitățile, punând o problemă serioasă pentru anchetele în scopul aplicării legii; |
|
N. |
întrucât ONG-urile indică faptul că doar opt distribuitori de nivel superior au fost responsabili, în 2012, pentru 513 mărci de distribuire comercială a materialelor conținând abuzuri asupra copiilor, iar cele mai prolifice zece mărci înregistrate în 2012 au fost toate asociate cu un singur distribuitor de nivel superior; |
|
O. |
întrucât Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile trebuia să fie transpusă de statele membre până la 18 decembrie 2013 și întrucât, până în prezent, mai puțin de jumătate din statele membre au pus-o în aplicare integral, |
|
1. |
subliniază cu fermitate faptul că protejarea copiilor și asigurarea unui mediu sigur pentru dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre; |
|
2. |
subliniază în cei mai fermi termeni că trebuie salvgardate drepturile și protecția copiilor în mediul online și că trebuie adoptate măsuri pentru a garanta că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, precum și că trebuie să existe suficiente instrumente juridice pentru a-i ancheta și urmări penal pe infractori; |
|
3. |
consideră că datele cu caracter personal ale copiilor disponibile online trebuie protejate în mod corespunzător, iar copiii trebuie informați într-un mod accesibil și adaptat nevoilor lor cu privire la riscurile și consecințele aferente utilizării datelor lor cu caracter personal în mediul online; subliniază schimbările importante pe care le va aduce reforma protecției datelor în ceea ce privește protejarea în mai mare măsură a copiilor în mediul online; |
|
4. |
subliniază necesitatea unei abordări coordonate și cuprinzătoare europene pentru a asigura consecvența în elaborarea politicilor și în acțiunile rezultate, care să cuprindă combaterea criminalității, alături de drepturile fundamentale, protecția vieții private și a datelor, securitatea cibernetică, protecția consumatorilor și comerțul electronic; |
|
5. |
consideră că trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a combate ademenirea cibernetică a minorilor și că Comisia, împreună cu guvernele naționale, societatea civilă, platformele de comunicare socială, părinții, profesorii, asistenții sociali, ofițerii responsabili cu protecția copiilor, pediatrii și organizațiile de tineret și de copii, trebuie să își asume un rol activ în acțiunile de sensibilizare pe această temă, prin intermediul unor orientări definite, prin schimbul de bune practici, crearea unor platforme sociale pentru cooperare și schimbul de informații pe acest subiect, pentru a identifica riscurile și amenințările potențiale la adresa copiilor; |
|
6. |
invită Comisia și statele membre să lanseze o campanie de sensibilizare, cu implicarea tuturor actorilor relevanți, cu scopul de a le oferi copiilor instrumentele necesare pentru a înțelege riscurile din mediul online și pentru a le face față, de a sprijini părinții și educatorii în același scop, precum și de a garanta siguranța copiilor în mediul online, să sprijine statele membre în crearea de programe de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor pe internet, să promoveze campaniile de sensibilizare privind comportamentele responsabile la utilizarea platformelor sociale și să încurajeze motoarele de căutare cele mai importante și rețelele de socializare să aibă o abordare proactivă care să protejeze siguranța copiilor pe internet; |
|
7. |
invită Comisia și statele membre să ia măsuri adecvate pentru a îmbunătăți și spori posibilitățile copiilor de a face cunoscute cazurile de abuz, precum și acțiunile întreprinse în urma raportării acestora, și să aibă în vedere crearea unor mecanisme de raportare sistematică directă; sprijină dezvoltarea de linii telefonice de asistență pentru copii, unde aceștia pot denunța abuzurile în mod anonim; |
|
8. |
subliniază necesitatea îmbunătățirii cooperării la nivel internațional și a anchetelor transnaționale în acest domeniu prin intermediul unor acorduri de cooperare și a consolidării cooperării dintre autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv prin Europol și Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3), în vederea investigării, desființării și urmării penale a rețelelor de persoane vinovate de infracțiuni sexuale împotriva copiilor, în mod mai eficace, acordând, în același timp, prioritate drepturilor și siguranței copiilor implicați; |
|
9. |
salută, în acest context, inițiativa comună a UE și a 55 de țări din întreaga lume, concretizată în Alianța mondială împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, al cărei scop este salvarea mai multor victime, asigurarea unei urmăriri penale mai eficace, sensibilizarea persoanelor cu privire la acest subiect și reducerea globală a numărului de materiale conținând abuzuri sexuale asupra copiilor disponibile online; invită Comisia să raporteze mai periodic cu privire la progresele realizate prin această Alianță; invită statele membre să pună în aplicare aceste recomandări la nivel național; |
|
10. |
invită Comisia și statele membre să promoveze și să consolideze resursele dedicate identificării victimelor și serviciilor axate pe victime și solicită crearea de urgență a unor platforme conexe și consolidarea celor existente în cadrul Europol; |
|
11. |
invită statele membre să pună în aplicare Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității; |
|
12. |
consideră că este esențială utilizarea unei terminologii corecte pentru infracțiunile împotriva copiilor, inclusiv descrierea imaginilor prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, și folosirea termenului adecvat, „materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor”, mai degrabă decât „pornografie infantilă”; |
|
13. |
încurajează statele membre să aloce resurse adecvate punctelor naționale de contact, pentru a le permite să raporteze conținuturile și comportamentele ilegale și dăunătoare în mediul online, astfel cum se prevede în Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; |
|
14. |
reamintește că statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a asigura faptul că persoanele care se tem că ar putea săvârși una din infracțiunile legate de abuzul sexual și exploatarea sexuală au acces, dacă este cazul, la programe sau măsuri de intervenție eficace, menite să evalueze și să prevină riscul săvârșirii respectivelor infracțiuni; |
|
15. |
solicită să se pună la dispoziția autorităților naționale de punere în aplicare a legii din statele membre și a Europol fondurile, resursele umane, capacitățile tehnice și de anchetă necesare pentru a urmări, ancheta și urmări penal în mod serios și eficace infractorii, inclusiv formarea adecvată pentru a consolida capacitățile în rândul unităților judiciare și de poliție, și să se dezvolte noi capacități de înalt nivel tehnologic pentru a aborda provocările aferente analizării unor volume vaste de imagini prezentând abuzuri asupra copiilor, inclusiv a materialelor ascunse pe „internetul întunecat”, astfel încât să se identifice și să se urmărească penal infractorii, cu scopul de a proteja siguranța și drepturile copiilor; |
|
16. |
ia act cu îngrijorare de dezvoltarea și tendințele expansioniste ale exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online, inclusiv de noile mijloace de distribuire și tranzacționare a materialelor ce conțin abuzuri asupra copiilor, în special prin intermediul „internetului adânc” și al „internetului întunecat”, și în particular de fenomenul difuzării în direct pe internet a abuzurilor contra unei plăți; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să contacteze în continuare reprezentanți ai sistemelor de plată alternative pentru a identifica oportunități de cooperare îmbunătățită cu autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv formare comună pentru mai buna identificare a proceselor de plată legate de distribuirea comercială a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor; |
|
17. |
solicită o abordare bazată pe un parteneriat efectiv și pe schimbul legal de informații între agențiile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, industria TIC, furnizorii de servicii de internet (ISP), furnizorii de servicii de găzduire pe internet (IHP), platformele de comunicare socială, sectorul bancar și organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile de tineret și de copii, pentru a garanta drepturile și protecția copiilor în mediul online și faptul că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, care ar trebui să prezinte în mod regulat rapoarte cu privire la anchetele și urmăririle penale desfășurate pe baza acestor informații relevante, după caz; salută, în acest context, activitatea coaliției directorilor generali, care are drept obiectiv să ia măsuri pentru ca internetul să devină un loc mai sigur pentru copii, precum și pe cea a Coaliției financiare europene împotriva exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online (CFE); |
|
18. |
subliniază că conținutul online ilegal ar trebui să fie îndepărtat imediat pe baza unor proceduri judiciare corespunzătoare; subliniază rolul TIC, al ISP și al IHP de a asigura eliminarea rapidă și eficientă a conținuturilor ilegale online la cererea autorității responsabile de punerea în aplicare a legii; |
|
19. |
îndeamnă cu tărie statele membre care încă nu au făcut acest lucru să transpună Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze strict punerea în aplicare deplină și efectivă a acesteia și să prezinte în timp util Parlamentului și comisiei sale competente un raport cu privire la constatări; |
|
20. |
încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a monitoriza în continuare punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să efectueze o analiză aprofundată a cadrului actual al politicilor privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, sub forma unui raport referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să prezinte un raport în plen; |
|
21. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre. |
(1) JO L 335, 17.12.2011, p. 1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0070.
Joi, 12 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/113 |
P8_TA(2015)0071
Recentele atacuri și răpiri comise de gruparea ISIS/Da’esh în Orientul Mijlociu, în special împotriva populației asiriene
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Da’esh în Orientul Mijlociu, în special asupra asirienilor (2015/2599(RSP))
(2016/C 316/13)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948, |
|
— |
având în vedere articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) din 1950, |
|
— |
având în vedere articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966, |
|
— |
având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință, |
|
— |
având în vedere Declarația ONU din 1992 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice, |
|
— |
având în vedere Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, Siria, Libia și Egipt, în special Rezoluția din 10 octombrie 2013 referitoare la recentele cazuri de violență împotriva creștinilor, în special în Maaloula (Siria) și Peshawar (Pakistan), și cazul pastorului Saeed Abedini (Iran) (1), Rezoluția din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților (2) și Rezoluția din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului islamic (3), |
|
— |
având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății de religie sau convingeri, |
|
— |
având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) privind violența și persecuția împotriva creștinilor și a altor comunități din Orientul Mijlociu, în special declarația din 16 februarie 2015 privind decapitarea a 21 de creștini copți egipteni în Libia, |
|
— |
având în vedere comunicarea comună a VP/ÎR și a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Elemente pentru o strategie regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea pe care o reprezintă Da’esh”, |
|
— |
având în vedere declarația din 25 februarie 2015 a Consiliul de Securitate al ONU prin care condamnă răpirea a peste 100 de asirieni de către ISIS/Da’esh, |
|
— |
având în vedere Raportul ONU al Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană, intitulat „Domnia terorii: Viața sub ISIS în Siria”, din 14 noiembrie 2014, |
|
— |
având în vedere rapoartele anuale și rapoartele interimare ale Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de credință, |
|
— |
având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât promovarea democrației și a respectului față de drepturile omului și libertățile civile constituie principii și obiective fundamentale ale Uniunii Europene și o baza comună a relațiilor sale cu țările terțe; |
|
B. |
întrucât, în conformitate cu dreptul internațional în domeniul drepturilor omului și, în special, cu articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie; întrucât acest drept presupune libertatea persoanei de a-și schimba religia sau convingerile religioase, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau de a-și exprima convingerile religioase, individual sau în cadrul unei comunități, atât în public, cât și în particular, prin cult, îndeplinirea de rituri, practici și învățământ; întrucât, potrivit Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, libertatea religioasă sau a convingerilor protejează toate convingerile, inclusiv cele teiste, non-teiste și ateiste; |
|
C. |
întrucât Uniunea Europeană și-a exprimat în repetate rânduri angajamentul în favoarea libertății de gândire, a libertății de conștiință și a libertății religioase sau de convingeri religioase și a subliniat că guvernelor le revine datoria de a garanta aceste libertăți în întreaga lume; |
|
D. |
întrucât ONU și alte organizații internaționale au semnalat numeroase încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului de către ISIS/Da’esh și alte grupări afiliate din Siria și Irak, îndeosebi împotriva grupurilor etnice și religioase minoritare, inclusiv prin asasinate selective, convertiri forțate, răpiri, practici de vânzare a femeilor, folosirea femeilor și a copiilor ca sclavi, recrutarea copiilor pentru atentate sinucigașe cu bombă, precum și abuzuri sexuale și fizice și tortură; întrucât există motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește bunăstarea persoanelor care se află încă blocate în zone controlate de forțele ISIS/Da’esh, dat fiind că, în zonele respective, nu ajung aproape deloc ajutoare umanitare internaționale; |
|
E. |
întrucât ISIS/Da’esh a inițiat o campanie de eradicare completă a tuturor comunităților religioase care nu promovează aceeași interpretare a islamului ca cea promovată de Statul Islamic, prin uciderea sau expulzarea adepților acestora și prin distrugerea locurilor sfinte, a siturilor istorice și a artefactelor lor, printre care patrimoniul unic și de neînlocuit recunoscut de UNESCO drept patrimoniu mondial, acțiune pe care ISIS/Da’esh o descrie drept „purificare culturală”; |
|
F. |
întrucât, în regiunile aflate sub controlul său, ISIS/Da’esh, cauzează prejudicii inacceptabile și ireparabile civilizațiilor milenare; întrucât, în special în Irak și în Siria, dar și în alte părți din zona extinsă a Orientului Mijlociu, comunitățile creștine se confruntă cu o situație care le pune în pericol existența și, eventuala dispariție a acestora ar însemna pierderea unei părți semnificative a patrimoniului religios al acestor țări; |
|
G. |
întrucât ISIS/Da’esh vizează membrii comunității creștine, yezide, turkmene, șiite, shabak, sabeene, kaka’e și sunite care nu sunt de acord cu interpretarea Islamului promovată de Statul Islamic, precum și alte minorități etnice și religioase; întrucât unele dintre aceste comunități erau deja vizate de extremiști cu mult înainte de inițierea de către ISIS/Da’esh a acestor acțiuni; întrucât în special creștinii au fost vizați în mod deliberat, timp de mulți ani, de mai multe grupări extremiste sau jihadiste care au forțat peste 70 % din creștinii irakieni și peste 700 000 dintre creștinii sirieni să își părăsească țările; |
|
H. |
întrucât cei 250 000 de caldeeni/asirieni/sirieni din Irak constituie un grup etno-religios distinct și se estimează că până la 40 000 de asirieni au locuit în Siria înainte de izbucnirea războiului civil în 2011; |
|
I. |
întrucât, la 15 februarie 2015, ISIS/Da’esh a transmis o înregistrare video cu decapitarea a 21 de creștini copți egipteni în Libia; întrucât copții, care erau lucrători migranți dintr-o regiune săracă a Egiptului, au fost răpiți în Sirte, Libia; |
|
J. |
întrucât, la 23 februarie 2015, aproximativ 220 de asirieni au fost răpiți de ISIS/Da’esh aproape de Tell Tamer, pe malul sudic al râului Khabur, în nord-estul Siriei; întrucât, în cadrul aceleiași acțiuni, extremiștii au distrus, de asemenea, proprietăți și locuri sfinte ale creștinilor; întrucât zeci de asirienii au fost uciși în cadrul asaltului ISIS/Da’esh; întrucât se pare că, în februarie 2015, ISIS/Da’esh a emis o declarație prin care solicita locuitorilor satelor asiriene din provincia Hasaka din Siria să plătească jizya – o taxă impusă persoanelor nemusulmane, care datează din perioada primei dominații islamice și care a fost abolită în 1856 în întregul Imperiu Otoman – și să se convertească la islamism, în caz contrar fiind uciși; întrucât se presupune că, începând cu 9 martie 2015, asupra orașelor creștine asiriene din regiunea râului Khabur au avut loc atacuri majore ale ISIS/Da’esh; |
|
K. |
întrucât, începând cu 1 martie 2015, ISIS/Da’esh a eliberat câteva zeci de asirieni, majoritatea copii și persoane în vârstă, în urma negocierilor cu lideri ai triburilor, însă majoritatea asirienilor încă sunt deținuți, iar grupările teroriste au amenințat să îi ucidă în cazul în care coaliția nu încetează atacurile cu bombă; |
|
L. |
întrucât, potrivit relatărilor, ca parte a politicii deliberate de purificare culturală și religioasă, ISIS/Da’esh a distrus peste 100 de biserici din Irak și cel puțin șase biserici din Siria, precum și mai multe moschee șiite din Irak; întrucât, în februarie 2015, luptătorii ISIS/Da’esh au anunțat în mod deliberat distrugerea statuilor și a altor artefacte din muzeul din Mosul, care datează din perioada fostului Imperiu Asirian și a fostului Imperiu Akkadian; întrucât se presupune că, ulterior, ISIS/Da’esh a distrus din temelii vechiul oraș asirian Nimrud și, mai recent, Hatra, clasificat drept patrimoniu mondial al UNESCO; întrucât există informații potrivit cărora regimul sirian ar fi bombardat biserici din cartierele opoziției, de exemplu în Homs în 2012 și în Idlib în 2013; |
|
M. |
întrucât ISIS/Da’esh continuă să persecute, să mutileze și să ucidă, uneori prin metode extrem de crude și de neimaginat, membri ai minorităților etnice și religioase, jurnaliști, prizonieri de război, activiști și alte persoane; întrucât, de asemenea, alte părți implicate în conflict, în special regimul Assad, continuă să comită, zilnic și la scară mare, crime de război și alte încălcări ale dreptului umanitar internațional și ale drepturilor omului; |
|
N. |
întrucât una dintre cauzele violențelor comise de ISIS/Da’esh este salafismul, în special interpretarea wahhabistă extremă a islamului, |
|
1. |
este șocat și întristat de acțiunile brutale ale extremiștilor ISIS/Da’esh îndreptate împotriva asirienilor din Siria și a copților din Libia și le condamnă în termenii cei mai fermi; își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor și cu comunitatea creștină asiriană din Siria și comunitatea creștină coptă din Egipt, precum și cu toate celelalte grupuri și persoane afectate de actele de violență ale ISIS/Da’esh; |
|
2. |
condamnă cu fermitate ISIS/Da’esh și abuzurile flagrante împotriva drepturilor omului care constituie crime împotriva umanității și crime de război, în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), și care ar putea fi catalogate drept genocid; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu vizarea deliberată de către acest grup terorist a membrilor comunității creștine, yezide, turkmene, șiite, shabak, sabeene, kaka’e, precum și a sunniților care nu sunt de acord cu interpretarea sa a Islamului, în cadrul încercărilor sale de a extermina orice minoritate religioasă în zonele aflate sub controlul său; subliniază că nu trebuie să existe impunitate pentru autorii acestor acte și că persoanele responsabile ar trebui să fie judecate de CPI; reamintește, în acest context, răpirea neelucidată a episcopilor Yohanna Ibrahim și Paul Yazigi de către forțele armate rebele din provincia Alep, Siria, la 22 aprilie 2013; |
|
3. |
condamnă, de asemenea, încercările ISIS/Da’esh de a-și exporta ideologia extremistă totalitară și actele de violență în alte țări din regiune și chiar dincolo de acestea; |
|
4. |
sprijină eforturile internaționale de combatere a ISIS/Da’esh, inclusiv acțiunile militare ale coaliției internaționale, coordonate de Statele Unite, și încurajează statele membre ale UE care nu au făcut încă acest lucru să ia în considerare modalități de a contribui la aceste eforturi, inclusiv reperarea și interzicerea fondurilor secrete pe care ISIS/Da’esh le deține în străinătate; |
|
5. |
invită coaliția internațională să depună mai multe eforturi pentru a împiedica răpirile membrilor minorităților, cum ar fi răpirea a sute de creștini asirieni din nordul Siriei; subliniază importanța de a asigura o zonă sigură de refugiu pentru caldeeni/asirieni/siriaci și alte persoane amenințate din regiunea Câmpiilor Ninive, Irak, o zonă în care numeroase minorități etnice și religioase au avut o prezență puternică și au coexistat pașnic dintotdeauna; |
|
6. |
îndeamnă UE și statele sale membre să adopte o abordare proactivă și preventivă față de amenințarea extinderii ISIS/Da’esh în alte țări și regiuni decât Irak și Siria; în acest context, este extrem de îngrijorat de situația din Libia, nu în ultimul rând din cauza proximității geografice față de UE, precum și de zonele de conflict din Africa; |
|
7. |
îndeamnă UE și statele sale membre, precum și partenerii NATO, să abordeze problema rolurilor ambivalente ale anumitor țări în cadrul conflictului, în special dacă acestea au contribuit sau contribuie încă, în mod activ sau pasiv, la ascensiunea ISIS/Da’esh și a altor grupuri extremiste; își exprimă îngrijorarea, în acest context, cu privire la finanțarea răspândirii interpretării wahhabiste a Islamului de către entități publice și private din țările din regiunea Golfului și invită aceste țări să stopeze această finanțare; în plus, îndeamnă aceste țări să pună capăt finanțării organizațiilor teroriste de pe teritoriile lor; invită Turcia să joace un rol pozitiv în lupta împotriva ISIS/Da’esh și să permită fără întârziere minorităților creștine și altor persoane persecutate care s-au refugiat din Siria să treacă frontiera în Turcia și să caute refugiu; |
|
8. |
încurajează cooperarea cu forțele locale și regionale nou apărute, cum ar fi guvernul regional kurd din Irak, grupurile kurde din altă parte precum YPG, care a jucat un rol în eliberarea orașului Kobane, și Consiliul militar siriac, precum și entitățile autonome locale din regiune care au demonstrat un angajament mai ferm față de drepturile omului și democrație decât conducătorii țărilor lor; salută, în special, curajul forțelor peșmerga kurde care au depus foarte multe eforturi pentru protejarea minorităților aflate în pericol; |
|
9. |
este preocupat de rapoartele referitoare la minoritățile creștine care nu au acces la taberele de refugiați din regiune deoarece taberele respective ar fi prea periculoase pentru aceste minorități; solicită ca UE să se asigure că asistența sa pentru dezvoltare vizează toate grupurile minoritare strămutate în urma conflictului; încurajează UE să utilizeze experiența și rețelele bine organizate ale bisericilor locale și regionale, precum și organizațiile internaționale de ajutorare ale bisericilor, pentru a furniza asistență financiară și de alt tip, în vederea asigurării faptului că toate grupurile minoritare pot beneficia de protecția și sprijinul ajutorului european; |
|
10. |
consideră că este imperativ ca Consiliul și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să înceapă să elaboreze împreună cu partenerii internaționali și regionali un scenariu post-ISIS/Da’esh, luând în considerare necesitatea stringentă a dialogului cultural și religios, precum și a reconcilierii; |
|
11. |
denunță distrugerea siturilor și artefactelor culturale de către ISIS/Da’esh în Siria și Irak, care constituie un atac împotriva patrimoniului cultural al tuturor locuitorilor din aceste țări și al umanității, în general; |
|
12. |
îndeamnă UE și statele sale membre să coopereze cu partenerii internaționali și locali pentru a proteja cât mai multe obiecte ale patrimoniului cultural și religios asirian sau de altă origine aflate pe teritoriile ocupate de ISIS/Da’esh; în plus, îndeamnă Consiliul să ia măsuri împotriva comerțului ilicit cu artefacte antice care provin din aceste teritorii; |
|
13. |
confirmă și sprijină dreptul inalienabil al tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Irak și în Siria de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și în siguranță și de a-și practica în mod liber religia; în acest context, îndeamnă toate statele membre ale ONU să se exprime clar împotriva violenței și în special în favoarea drepturilor minorităților; este de opinie că pentru a pune capăt suferințelor și exodului în masă al creștinilor și al altor populații indigene în regiune este nevoie de o declarație clară și fără echivoc a liderilor politici și religioși locali, prin care să sprijine prezența lor în continuare și drepturile lor depline și egale în calitate de cetățeni ai țărilor lor; |
|
14. |
respinge fără rezerve anunțul făcut de conducerea ISIS/Da’esh, conform căruia a instituit un califat în zonele pe care le controlează în prezent, și consideră acest anunț ilegitim; subliniază faptul că crearea și extinderea „califatului islamic”, precum și activitățile altor grupuri extremiste din Orientul Mijlociu, reprezintă o amenințare directă la adresa securității regiunii și a țărilor europene; |
|
15. |
confirmă angajamentul său față de libertatea de gândire, de conștiință și de religie sau de credință ca un drept fundamental al omului, garantat de instrumentele juridice internaționale pe care majoritatea țărilor din lume și le-au asumat și care sunt recunoscute ca având o valoare universală; |
|
16. |
sprijină orice inițiativă, inclusiv în UE, de promovare a dialogului și a respectului reciproc între comunități; îndeamnă toate autoritățile religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii și a radicalizării violente și extremiste; |
|
17. |
îndeamnă UE să examineze în continuare posibilitatea unor politici de combatere a terorismului, în cadrul drepturilor omului, altele decât cele deja existente, și să continue să coopereze cu statele membre pentru a consolida politicile care combat radicalizarea pe teritoriul UE, precum și răspândirea online a discursurilor de incitare la ură și incitare la violență; îndeamnă, de asemenea, statele membre ale UE să colaboreze cu Consiliul de Securitate al ONU și Adunarea Generală a ONU pentru a opri răspândirea la nivel mondial a ideologiei extremiste și jihadiste; |
|
18. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre și coaliției naționale siriene, guvernului și parlamentului Irakului, guvernului regional al Kurdistanului din Irak, președintelui Republicii Arabe Egipt, Consiliului deputaților din Tobruk, Libia, și guvernului libian, Ligii Statelor Arabe, Secretarului General al ONU, precum și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. |
(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0422.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0027.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0040.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/117 |
P8_TA(2015)0072
Sudanul de Sud, inclusiv cazurile recente de răpiri de copii
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la Sudanul de Sud, inclusiv la recentele răpiri de copii (2015/2603(RSP))
(2016/C 316/14)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudanul de Sud, în special cele din 16 ianuarie 2014 (1) și din 13 noiembrie 2014 (2) referitoare la situația din Sudanul de Sud, |
|
— |
având în vedere încetarea focului și acordul de împărțire a puterii între președintele Salva Kiir și fostul vicepreședinte Riek Machar, încheiat sub egida Agenției Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) la 2 februarie 2015, la Addis Abeba, |
|
— |
având în vedere declarația de la 3 februarie 2015 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, privind negocierile de pace în Sudanul de Sud, |
|
— |
având în vedere comunicatul de la 10 februarie 2015 al reuniunii la nivel înalt dintre IGAD și Oficiul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare, (OCHA) privind crizele umanitare din Sudanul de Sud, |
|
— |
având în vedere declarația de la 25 februarie 2015 a Reprezentantului Special al Secretarului General pentru copii și conflicte armate, |
|
— |
având în vedere comunicatul comun din octombrie 2014 al Republicii Sudanul de Sud și ONU privind prevenirea violenței sexuale în perioade de conflict, |
|
— |
având în vedere Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 2155 (2014) și 2206 (2015), care constituie bazele aplicării de sancțiuni împotriva celor care împiedică stabilirea păcii, |
|
— |
având în vedere declarația de la 6 martie 2015 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, privind eșecul înregistrat de părțile implicate în conflictul din Sudanul de Sud în încercarea de a încheia un acord de pace, |
|
— |
având în vedere reînnoirea în 2012 a planului de acțiune al Sudanului de Sud pentru a pune capăt recrutării și utilizării copiilor în cadrul forțelor armate guvernamentale și altor încălcări grave împotriva copiilor, |
|
— |
având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor, |
|
— |
având în vedere Convenția Uniunii Africane privind anumite aspecte specifice ale problemei refugiaților în Africa, |
|
— |
având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, |
|
— |
având în vedere Carta africană privind drepturile și bunăstarea copilului, |
|
— |
având în vedere Convenția ONU împotriva torturii, |
|
— |
având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, |
|
— |
având în vedere Orientările UE din 2010 privind copiii și conflictele armate, |
|
— |
având în vedere Convenția nr. 182 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), adoptată în 1999, privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor, care menționează „recrutarea forțată și obligatorie a copiilor pentru a fi utilizați în conflictele armate” ca fiind una dintre cele mai grave forme ale muncii copiilor, |
|
— |
având în vedere Acordul de la Cotonou, |
|
— |
având în vedere Acordul global de pace (AGP) semnat în Sudan în 2005, |
|
— |
având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât la 15 și 16 februarie 2015, se estimează că 89 de copii și, posibil, alte sute, au fost răpiți în comuna Wau Shilluk din statul Nilul Superior de către o grupare de miliție, care se presupune că este condusă de Johnson Oloni, un comandant în Armata de eliberare a poporului sudanez (SPLA); întrucât, potrivit martorilor, soldați înarmați au înconjurat comunitatea și au verificat toate casele unde locuiau băieți cu vârste de peste 12 ani, pe care i-au luat cu forța; |
|
B. |
întrucât în decembrie 2013, conflictul politic din cadrul partidului aflat la guvernare în Sudanul de Sud, Mișcarea Populară de Eliberare a Sudanului (SPLM), s-a transformat într-o confruntare armată în Juba, între forțele loiale președintelui Kiir și cele loiale fostului vicepreședinte, Riek Machar; |
|
C. |
întrucât, în urma conflictului armat intern, care a izbucnit în decembrie 2013, aproximativ 1,4 milioane de oameni au fost strămutați pe plan intern, 500 000 s-au refugiat în țări vecine, iar aproximativ 12 000 de copii au fost recrutați pentru a activa în forțele armate și în alte grupări; întrucât mii de copii au fost uciși, violați, strămutați și lăsați orfani; |
|
D. |
întrucât aproximativ 4 milioane de oameni sunt expuși la un risc ridicat de insecuritate și precaritate alimentară, ONU avertizând, în repetate rânduri, că în cazul în care conflictul nu încetează, criza umanitară și foametea se vor agrava; întrucât lipsa asistenței și a infrastructurii medicale contribuie și ele la agravarea permanentă a situației; |
|
E. |
întrucât însăși Misiunea ONU din Republica Sudanului de Sud (UNMISS), care oferă adăpost sigur pentru un număr de peste 100 000 de persoane strămutate pe plan intern care se refugiază din calea violențelor, a fost ținta unor atacuri; |
|
F. |
întrucât, conform estimărilor ONU, peste jumătate din populația din tabăra de refugiați sunt copii, prin urmare, securitatea fizică, dezvoltarea și bunăstarea lor este grav amenințată; întrucât ratele mortalității infantile înregistrate în Sudanul de Sud sunt printre cele mai ridicate din lume, iar indicatorii nivelului de educație sunt cei mai scăzuți la nivel global; întrucât 400 000 de copii au abandonat școala din cauza conflictului actual; |
|
G. |
întrucât părțile implicate în conflict au atacat civilii pe motive de apartenență etnică și loialitate politică, au recurs la abuzuri sexuale și au distrus și au jefuit proprietăți la scară largă; |
|
H. |
întrucât părțile implicate în conflictul din Sudanul de Sud au inițiat negocieri la 7 ianuarie 2014 la Addis Abeba, sub egida Agenției Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD); întrucât, în ciuda acordurilor anterioare de încetare a ostilităților, cel mai recent fiind acordul de încetare a focului semnat la 2 februarie 2015 la Addis Abeba, și a eforturilor permanente ale IGAD de a negocia o soluție politică la acest conflict, luptele au continuat, fiind caracterizate de un dispreț total față de drepturile internaționale ale omului și dreptul internațional umanitar și fără ca responsabilii să fie trași la răspundere pentru abuzurile comise în contextul acestui conflict; |
|
I. |
întrucât guvernul și rebelii nu au respectat termenul limită de 5 martie 2015, stabilit de IGAD pentru a ajunge la un acord de împărțire a puterilor, iar negocierile de pace au fost prelungite la nesfârșit; întrucât mediatorul-șef al IGAD a anunțat că este posibil ca, acum, ONU și Uniunea Africană (UA) să joace un rol direct în procesele de negociere; |
|
J. |
întrucât UA a înființat o comisie de anchetă în martie 2014, însă raportul său final încă nu a fost făcut public, deși acesta a fost trimis Comisiei UA în octombrie 2014; |
|
K. |
întrucât decizia de a amâna publicarea a generat dezamăgire la scară largă și este văzută, în mare măsură, ca un obstacol în ceea ce privește tragerea la răspundere și încetarea impunității și personalități politice precum Secretarul General adjunct al ONU, Ivan Simonovic, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, și membri proeminenți ai organizațiilor societății civile din Sudanul de Sud, și-au exprimat dezamăgirea; |
|
L. |
întrucât, la 3 martie 2015, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat în unanimitate un sistem cu ajutorul căruia poate impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile pentru continuarea conflictului sau blocarea păcii în Sudanul de Sud, precum și a complicilor lor; întrucât sancțiunile îi vizează și pe cei care atacă civili, spitale, locuri de cult, școli sau locuri unde se refugiază civili și care recrutează sau utilizează copii în forțe sau grupări armate; |
|
M. |
întrucât, în pofida votului de ratificare al Parlamentului sudanez, Sudanul de Sud nu este încă parte la niciun tratat fundamental internațional sau regional privind drepturile omului, cum ar fi Carta africană a drepturilor omului și popoarelor, Convenția Uniunii Africane privind anumite aspecte specifice ale problemei refugiaților în Africa, Convenția ONU privind drepturile copilului, Convenția ONU împotriva torturii și Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor; |
|
N. |
întrucât, potrivit Statutului Curții Penale Internaționale, recrutarea, înrolarea sau utilizarea în cadrul ostilităților a copiilor cu vârsta sub 15 ani de către forțele naționale armate sau grupări armate constituie o crimă de război; |
|
O. |
întrucât Parlamentul Sudanului de Sud a examinat un proiect de lege privind organizațiile neguvernamentale care ar limita dreptul la libertatea de asociere, iar înregistrarea organizațiilor ar deveni obligatorie, prin urmare ONG-urile nu ar putea funcționa fără să fie înregistrate, și în temeiul căruia activitățile voluntare desfășurate fără un certificat de înregistrare ar fi considerate infracțiuni; |
|
P. |
întrucât școlile sunt utilizate în continuare, printre altele, în scopuri militare, ca zone de ocupație sau ca tabere de recrutare; întrucât, la sfârșitul lui februarie 2015, 30 de școli erau încă folosite în scopuri militare; |
|
Q. |
întrucât, fără ajutorul umanitar și donații, economia Sudanului de Sud este aproape în totalitate dependentă de sectorul petrolier, exporturile de petrol reprezentând peste 70 % din PIB și aproximativ 90 % din veniturile publice; întrucât veniturile provenite din industria petrolului au alimentat conflicte violente; |
|
R. |
întrucât continuarea actelor de violență în Sudanul de Sud prezintă un cost umanitar ce nu poate fi suportat, ONU estimând că pentru 2015 este necesar un ajutor umanitar de 1,81 miliarde USD; întrucât ONU a declarat situația din Sudanul de Sud ca fiind o urgență de gradul 3 – cel mai grav nivel de criză umanitară; |
|
S. |
întrucât UE și statele sale membre au acordat în 2014 ajutor umanitar în valoare de aproape 300 de milioane EUR pentru a răspunde crizei umanitare și nevoilor urgente ale refugiaților din Sudanul de Sud aflați în regiune, |
|
1. |
este extrem de preocupat de deteriorarea situației umanitare și de securitate în Sudanul de Sud, întrucât aceasta ar putea destabiliza întreaga regiune est-africană; solicită tuturor părților să pună capăt imediat violențelor și încălcărilor drepturilor omului, să formeze un guvern de tranziție de unitate națională și să asigure accesul neîngrădit la asistența umanitară; invită toate părțile să înceteze atacurile asupra clădirilor ce găzduiesc unități de învățământ și asupra clădirilor publice, să nu mai utilizeze școli în scopuri militare și nici pentru recrutarea copiilor soldați; își reiterează, în acest sens, sprijinul pentru Orientările privind protejarea școlilor și a universităților de utilizări în scopuri militare pe durata conflictelor armate; |
|
2. |
își exprimă profunda dezamăgire față de faptul că, după mai bine de un an de negocieri sub egida Agenției Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD), nu s-au realizat progrese semnificative; îndeamnă toate părțile la conflict să încheie un acord de partajare a puterii și sprijină pe deplin negocierile aflate în desfășurare, solicitând, totodată, încetarea necondiționată, totală și imediată a focului, a tuturor ostilităților și a recrutării și mobilizării civililor; solicită depunerea de eforturi pentru găsirea unui mod de a asigura pacea și stabilitatea pe termen lung; îndeamnă guvernul și grupările rebele să inițieze un dialog politic necondiționat asupra tuturor aspectelor, cu bună-credință, în vederea încheierii cu succes a negocierilor; îndeamnă Uniunea Africană (UA) și IGAD să depună în continuare eforturi în scopul promovării unui dialog cuprinzător și al medierii favorabile incluziunii; |
|
3. |
solicită eliberarea imediată și întoarcerea în condiții de siguranță a tuturor copiilor recrutați de forțele armate de la începutul conflictului, în decembrie 2013; reamintește cu fermitate tuturor părților implicate în conflict că recrutarea și exploatarea copiilor de către forțele și grupările armate reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional; |
|
4. |
solicită Armatei de eliberare a poporului sudanez și forțelor de opoziție să verifice în mod amănunțit și transparent că în rândurile lor nu a mai rămas niciun copil și, în cooperare cu ONU, să elaboreze și să pună în aplicare un plan de acțiune pentru oprirea încălcărilor grave ale drepturilor copilului; |
|
5. |
reamintește angajamentul asumat de autoritățile din Sudanul de Sud în 2009 și reînnoit în 2012 de a pune capăt recrutării și utilizării copiilor în cadrul conflictelor, de a elibera toți copiii aflați în serviciul forțelor guvernamentale de securitate, de a facilita reîntoarcerea și reintegrarea acestora în familiile lor și de investiga abuzurile grave asupra copiilor; deplânge faptul că acest angajament nu a fost respectat pe deplin; îndeamnă părțile să implementeze pe deplin orientările prezentate în planul de acțiune; |
|
6. |
invită Comisia ca, în cooperare cu biroul Reprezentantului special al ONU pentru copii și conflictele armate, UNICEF și alte agenții, să contribuie la mobilizarea de resurse pentru a sprijini reintegrarea pe termen lung a copiilor care au făcut parte din forțele armate și a celor afectați de conflict; |
|
7. |
insistă asupra necesității de a reduce decalajul dintre intervenția pentru criza umanitară și cooperarea pentru dezvoltare pe termen lung; în special, consideră că programarea dezvoltării pe termen lung pentru copiii afectați de conflictele armate trebuie să se concentreze, printre altele, asupra sistemelor de protecție a copilului și a programelor educaționale sau de ocupare a forței de muncă; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde mai mult ajutor umanitar și să asigure accesul la resurse pentru agricultorii și producătorii locali; |
|
8. |
îndeamnă Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane să publice Raportul Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud (AUCISS) referitor la încălcările drepturilor omului în această țară și să ia măsuri pe baza constatărilor acestuia fără întârziere; |
|
9. |
subliniază faptul că publicarea raportului reprezintă un pas crucial către pace și reconciliere; recunoaște că întreaga populație a Sudanului de Sud are dreptul la dreptate și justiție și că sute de victime ale atrocităților și martori la acestea au depus eforturi personale pentru a colabora cu AUCISS și și-au asumat de multe ori riscuri semnificative la nivel personal împărtășind experiențele dureroase cu care s-au confruntat pentru a oferi o relatare cât mai completă a conflictului; |
|
10. |
solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să sprijine în mod activ punerea în aplicare a recomandărilor comisiei de anchetă, printre care posibila instituire a unei instanțe mixte pentru tratarea atrocităților, astfel cum a sugerat Secretarul General al ONU; |
|
11. |
salută adoptarea rezoluției 2206 a Consiliului de Securitate al ONU, care ar impune sancțiuni specifice părților implicate, afectându-i în mod direct pe cei care au generat conflictul, și solicită punerea în aplicare imediată a acesteia; subliniază nevoia de introducere a unui embargou cuprinzător asupra armelor la nivel regional și internațional pentru a bloca furnizarea de armament persoanelor și grupurilor care au comis încălcări grave ale drepturilor omului, crime de război și crime împotriva umanității și pentru a proteja civilii care sunt expuși unor riscuri grave; |
|
12. |
solicită guvernului Sudanului de Sud să efectueze investigații prompte, detaliate, imparțiale și independente privind încălcările drepturilor omului, pentru a pune sub acuzație și a trage la răspundere persoanele suspectate de săvârșirea unor infracțiuni în temeiul dreptului internațional și încălcării grave ale drepturilor omului, printre care răpirea și recrutarea copiilor în conflicte armate și violența sexuală împotriva femeilor și a copiilor; |
|
13. |
face trimitere la Protocolul de la 25 august 2014 al IGAD care prevede, în mod expres, că persoanele identificate de AUCISS ca fiind responsabile pentru săvârșirea unor infracțiuni grave nu vor fi eligibile pentru a face parte din guvernul de tranziție; |
|
14. |
solicită guvernului Sudanului de Sud să introducă imediat amendamente legislative care consideră recrutarea și utilizarea copiilor o infracțiune, să utilizeze această legislație pentru a urmări penal infractorii, să finalizeze procesul de punere în aplicare a acordurilor internaționale, printre care Protocolul facultativ la Convenția privind drepturile copilului din 2002 și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; |
|
15. |
solicită guvernului Sudanului de Sud să respingă actele legislative care impun restricții asupra sectoarelor în care ONG-urile și asociațiile pot să își desfășoare activitatea, ceea ce ar limita dezvoltarea societății și eforturile care asigură ajutorul umanitar; |
|
16. |
solicită guvernului Sudanului de Sud să-și îndeplinească responsabilitatea de a ajuta populația și să încurajeze donatorii internaționali să sporească sprijinul pentru eforturile de ajutorare și, dată fiind amploarea nevoilor urgente, solicită comunității internaționale să organizeze o nouă conferință a donatorilor pentru Sudanul de Sud când toate condițiile privind stabilirea păcii vor fi respectate și va fi stabilit un mecanism de distribuire corespunzătoare a fondurilor; |
|
17. |
îndeamnă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale ale Sudanului de Sud pentru a garanta faptul că veniturile provenite de pe urma petrolului nu alimentează conflictul; invită părțile care iau parte la negocieri să abordeze în negocierile pentru pace și în eventualul acord final chestiunile transparenței și controlului public în sectorul petrolier, astfel încât veniturile obținute de pe urma acestei resurse să poată fi folosite pentru dezvoltarea durabilă a țării și îmbunătățirea nivelului de trai al populației; |
|
18. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Sudanului de Sud, Comisarului pentru drepturile omului din Sudanul de Sud, Adunării Naționale Legislative din Sudanul de Sud, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare, copreședinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, precum și Secretarului General al ONU. |
(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0042.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0053.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/122 |
P8_TA(2015)0073
Tanzania, în special problema acaparării terenurilor
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la Tanzania, în special la problema acaparării terenurilor (2015/2604(RSP))
(2016/C 316/15)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Inițiativa grupului G8 din 2013 privind transparența situației terenurilor, |
|
— |
având în vedere Cadrul și orientările Uniunii Africane privind politica terenurilor în Africa (ALPFG), documentul Uniunii Africane intitulat „Cadrul de politică privind păstoritul în Africa: asigurarea, protejarea și îmbunătățirea vieții, subzistenței și drepturilor comunităților păstorești”, adoptat de Conferința miniștrilor agriculturii din țările africane în octombrie 2010 și aprobat de cea de-a a 18-a reuniune ordinară a Consiliului executiv organizată la Addis Abeba în ianuarie 2011 (Doc. EX.CL/631 XVIII), precum și Declarația Uniunii Africane din 2009 privind problemele și provocările legate de terenurile din Africa, |
|
— |
având în vedere Declarația Summitului Mondial pentru Securitatea Alimentară adoptată la Roma în 2010, Principiile investițiilor agricole responsabile care respectă drepturile, subzistența și resursele (PRAI) și Orientările facultative ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) referitoare la guvernanța și proprietatea responsabilă asupra terenurilor, zonelor de pescuit și pădurilor în contextul securității alimentare la nivel național (VGGT), |
|
— |
având în vedere Principiile directoare privind investițiile funciare de anvergură în Africa (LSLBI), formulate de Uniunea Africană, Banca Africană de Dezvoltare și Comisia economică pentru Africa, |
|
— |
având în vedere raportul din 11 iunie 2009 al Raportorului Special al ONU pentru dreptul la alimentație, Olivier De Schutter, intitulat „Achizițiile și închirierile pe termen lung de suprafețe mari de terenuri: o serie de principii și măsuri de bază pentru soluționarea provocărilor în materie de drepturi ale omului”, |
|
— |
având în vedere Declarația Mileniului din 8 septembrie 2000 prin care s-au stabilit Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), în special obiectivele 1, 3 și 7, |
|
— |
având în vedere Raportul Organizației Națiunilor Unite din 2014 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, |
|
— |
având în vedere raportul Conferinței ONU privind Dezvoltarea Durabilă, organizată la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012, |
|
— |
având în vedere studiul din 2008 realizat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (UN-Habitat) intitulat „Garantarea de drepturi funciare pentru toți” și ghidul UN-Habitat intitulat „Dezvoltarea unei politici funciare favorabile persoanelor sărace: proces, orientări și învățăminte”, |
|
— |
având în vedere Declarația ONU privind drepturile populațiilor indigene (UNDRIP) și Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 1989 privind populațiile indigene și tribale (nr. 169), |
|
— |
având în vedere Legea nr. 5 din 1999 privind terenurile ce aparțin satelor și Legea din 1982 privind autoritățile locale, adoptate de Republica Unită Tanzania, |
|
— |
având în vedere Orientările din 2004 privind politica funciară a UE, care stabilește orientări pentru elaborarea și programarea politicii funciare în țările în curs de dezvoltare, |
|
— |
având în vedere anunțul Comisiei din 9 aprilie 2014 privind instituirea unui nou program în valoare de 33 000 000 EUR, care are ca scop îmbunătățirea guvernanței terenurilor și a securității alimentare și nutriționale pentru familiile de agricultori și comunitățile vulnerabile din Africa Subsahariană, |
|
— |
având în vedere Principiile directoare ale ONU din 2011 cu privire la întreprinderi și drepturile omului, |
|
— |
având în vedere Rezoluția parlamentară comună ACP-UE referitoare la impactul social și de mediu al păstoritului în țările ACP, adoptată în noiembrie 2013 (ACP-EU/101.526/13/fin), |
|
— |
având în vedere studiul din 2015 intitulat „Tratarea impactului produs de acapararea terenurilor asupra drepturilor omului”, comandat de Subcomisia sa pentru drepturile omului, |
|
— |
având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit, |
|
— |
având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, |
|
— |
având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor, |
|
— |
având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât principalele provocările ale secolului al XXI-lea – securitatea alimentară, insuficiența resurselor energetice, penuria de apă, dezvoltarea orașelor și creșterea populației, degradarea mediului, schimbările climatice, catastrofele naturale și fragilitatea statelor – au legătură cu problemele de guvernanță funciară, devenind din ce în ce mai necesar să se acorde prioritate unei reforme funciare cuprinzătoare și să se garanteze drepturile funciare; |
|
B. |
întrucât autoritățile tanzaniene și-au anunțat intenția de a vinde 1 500 de kilometri pătrați de terenuri din partea de vest a parcului Serengeti, care aparțin populației maasai, unei companii private de vânătoare și safari înregistrate în Emiratele Arabe Unite; întrucât acest plan implică evacuarea a 40 000 de păstori maasai; |
|
C. |
întrucât, în urma presiunilor internaționale, Președintele Tanzaniei, Jakaya Kikwete, a declarat în noiembrie 2014 că a renunțat la acest plan și a promis să nu oblige niciodată populația maasai să-și părăsească pământurile ancestrale; întrucât, în pofida acestei promisiuni, mii de maasai au fost evacuați ilegal de pe pământurile lor; întrucât, potrivit unor informații recente, autoritățile tanzaniene au distrus peste 200 de case și au confiscate animale de fermă, lăsând fără adăpost peste 3 000 de persoane; |
|
D. |
întrucât populația maasai din Tanzania luptă de mult timp în litigii tot mai acerbe cu autoritățile tanzaniene privind proprietatea asupra terenurilor, care au început în 1992, când întreprinderii Ortello Business Corporation (OBC), aflată în proprietate străină, i s-a acordat dreptul de a vâna în zona de protecție a vânatului Loliondo, care este populată de păstori maasai și se află în proprietatea juridică a acestora; |
|
E. |
întrucât o petiție a comunității maasai din regiunea Ngorongoro a fost semnată pe internet, pe platforma AVAAZ, de peste 2 milioane de persoane din întreaga lume; |
|
F. |
întrucât investitori privați și unele guverne manifestă un interes tot mai puternic față de achiziția de mari suprafețe de terenuri sau față de închirierea lor pe termen lung în vederea producerii de alimente sau energie ori în vederea extragerii de minereuri, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare din Africa, mai ales în Tanzania; |
|
G. |
întrucât, între 2005 și 2008, a crescut considerabil interesul manifestat din străinătate și din țară față de crearea în Tanzania de mari plantații pentru biocombustibili, perioadă în care aproximativ 640 000 de hectare de terenuri au fost alocate investitorilor, lipsind astfel țăranii și gospodăriile rurale de terenurile lor și de sursele lor de subzistență și sporindu-le insecuritatea alimentară; |
|
H. |
întrucât aproximativ 1,4 miliarde de hectare din întreaga lume sunt reglementate de norme cutumiare; întrucât accesul la terenuri al populațiilor indigene se bucură de forme de protecție specifice în conformitate cu Convenția OIM nr. 169 și cu Declarația ONU privind drepturile populațiilor indigene, iar articolul 10 din declarație garantează dreptul de a nu fi evacuat cu forța de pe terenurile sau teritoriile proprii și declară că nu trebuie să aibă loc nicio strămutare fără consimțământul prealabil liber și în cunoștință de cauză dat de populațiile indigene în urma unui acord privind asigurarea unei compensații juste și corecte, precum și, atunci când este posibil, a opțiunii de a reveni; |
|
I. |
întrucât achizițiile de mari suprafețe de teren pot fi definite, în conformitate cu Declarația de la Tirana din 2011, drept „acaparare de terenuri” atunci când este îndeplinită una sau mai multe dintre condițiile următoare: atunci când are loc o încălcare clară a drepturilor omului, atunci când strămutarea comunităților locale afectate se efectuează fără consimțământul lor prealabil liber și în cunoștință de cauză, atunci când aceasta nu se bazează pe contracte transparente și atunci când se constată un impact social, economic și ecologic negativ; |
|
J. |
întrucât, potrivit Băncii Africane de Dezvoltare, micii agricultori reprezintă 75 % din populația din Tanzania; întrucât comunitățile pastorale trăiesc bine și în armonie cu speciile sălbatice protejate și reprezintă aproximativ 10 % din populația Tanzaniei, inclusiv populația maasai, dar continuă să se confrunte cu pierderi masive ale terenurilor lor, care decurg din vânzarea acestora fără o cunoaștere adecvată a consecințelor juridice și practice, din alocarea coruptă și ilegală a terenurilor străinilor, precum și din clasificarea terenurilor de către autorități ca fiducie funciară, rezerve sau parcuri naționale; |
|
K. |
întrucât articolul 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului recunoaște drepturile oricărei persoane la proprietate, fie individual, fie în asociere cu alte persoane, și afirmă că nicio persoană nu ar trebui să fie privată în mod arbitrar de proprietatea sa; |
|
L. |
întrucât întreprinderile internaționale, inclusiv cele europene, au jucat un rol semnificativ în achizițiile unor suprafețe mari de terenuri în Tanzania, iar instituțiile financiare internaționale au fost implicate în finanțarea unor tranzacții funciare de anvergură în această țară; |
|
M. |
întrucât Cadrul și orientările privind politica terenurilor în Africa solicită respectarea drepturilor omului ale comunităților, inclusiv respectarea drepturilor funciare cutumiare și a resurselor legate de terenuri; |
|
N. |
întrucât în mai 2014, UE a lansat un nou program pentru a consolida guvernanța funciară și a contribui la îmbunătățirea securității alimentare și nutriționale a exploatațiilor familiale și a comunităților vulnerabile din țările africane, |
|
1. |
condamnă cu fermitate strămutarea ilegală a comunităților rurale locale, distrugerea satelor și a modului tradițional de trai al acestora, precum și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în cazul acestor comunități, inclusiv a dreptului la hrană adecvată, dreptului la apă și dreptului la o locuință adecvată; |
|
2. |
condamnă mai ales acțiunile care nu recunosc legitimitatea acordurilor privind drepturile de proprietate cutumiare, care asigură drepturile statutare ale persoanelor și comunităților și împiedică deposedarea și abuzurile de drepturi funciare, care sunt întâlnite cel mai frecvent în comunitățile africane; |
|
3. |
invită guvernul Tanzaniei să pună în aplicare imediat VGGT și să permită invocarea efectivă în justiție a drepturilor prevăzute în acestea; să respecte primul principiu fundamental din Principiile orientative privind LSLBI, care include respectarea drepturilor omului în cazul comunităților și a drepturilor funciare cutumiare și contribuie la guvernanța responsabilă a proprietății funciare și a resurselor terestre, în conformitate cu statul de drept; să îmbunătățească, de asemenea, drepturile funciare ale femeilor, care reprezintă cel puțin jumătate din forța de muncă din agricultură și comerț, dar al căror acces la drepturi de proprietate și la serviciile care însoțesc aceste drepturi (de ex. accesul la bănci și participarea la asociații) rămâne limitat, precum și situația drepturilor funciare ale comunităților vulnerabile și ale grupurilor sociale, cum ar fi comunitățile pastorale; |
|
4. |
solicită inițierea unei anchete independente în privința litigiilor funciare din Loliondo; |
|
5. |
îndeamnă guvernul Tanzaniei să promoveze politici de investiții agricole care să fie în beneficiul populației locale din regiunile în cauză, să respecte și să aplice politicile sale cu privire la evaluarea impactului social și a impactului asupra mediului, inclusiv evaluarea impactului asupra producției alimentare locale, înainte de demararea oricărui proiect de investiții, precum și să respecte în mod corespunzător dispozițiile privind consultarea și compensarea în cazuri de expropriere a terenurilor; |
|
6. |
reamintește, în special, că populațiilor indigene li s-au acordat forme specifice de protecție a drepturilor lor funciare în temeiul dreptului internațional; subliniază, în conformitate cu Declarația ONU privind drepturile populațiilor indigene, că orice modificare a utilizării terenurilor ar trebui să aibă loc doar cu consimțământul prealabil liber și în cunoștință de cauză al comunităților în cauză; insistă asupra faptului că statele trebuie să furnizeze mecanisme eficiente de prevenire a oricăror acțiuni care au scopul sau efectul de a deposeda populațiile indigene de terenurile, teritoriile sau resursele proprii, precum și mecanisme de recurs; |
|
7. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de informații precise și la secretul care înconjoară o serie de investiții în Tanzania; solicită Comisiei să încurajeze autoritățile să se asigure că tranzacțiile funciare se desfășoară în mod public și transparent și că sunt adaptate la îngrijitorii de turme sau păstorii nomazi; |
|
8. |
invită Comisia să coopereze activ cu autoritățile tanzaniene pentru a le încuraja ferm să propună o recunoaștere obligatorie din punct de vedere juridic și codificată a drepturilor populației maasai, care să facă o referire specială la pământurile lor ancestrale, asigurând, prin urmare, protecția juridică necesară, cu scopul de a preveni litigii în viitor; |
|
9. |
subliniază faptul că asigurarea proprietăților funciare pentru comunitățile rurale este esențială pentru a îndeplini Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM-urile); solicită UE să consolideze capacitatea instanțelor din țările în curs de dezvoltare de a pune în aplicare în mod eficace legea și de a soluționa litigii funciare, ca parte a unei abordări universale vizând consolidarea sistemelor judiciare și a statului de drept; |
|
10. |
reamintește că proiectele de anvergură cauzează frecvent prejudicii grave mediului natural, inclusiv distrugerea pădurilor, pierderea biodiversității și contaminarea apei; |
|
11. |
solicită Comisiei să asigure alinierea orientărilor sale referitoare la politica funciară cu VGGT și să le acorde mai multă importanță în programele sale de cooperare pentru dezvoltare, politica privind comerțul și investițiile și implicarea în instituțiile de finanțare multilaterale; |
|
12. |
reafirmă faptul că drepturile omului și normele privind interzicerea acaparării terenurilor ar trebui integrate în acordurile de comerț și investiții ale UE, inclusiv în sistemul generalizat de preferințe (SGP); |
|
13. |
subliniază importanța transparenței și a răspunderii depline cu privire la operațiunile întreprinderilor și ale instituțiilor financiare ale UE în legătură cu investițiile agroindustriale de anvergură și achizițiile de terenuri din Tanzania și solicită crearea unui mecanism al UE solid și eficient care să monitorizeze aceste operațiuni; |
|
14. |
invită Comisia să prezinte un raport Parlamentului privind cheltuielile din programele de dezvoltare și din bugetul UE legate de guvernanța funciară, pentru a se asigura că programele respective promovează drepturile omului și abordează provocările legate de acapararea de terenuri; |
|
15. |
subliniază faptul că procesele legate de politica funciară trebuie să recunoască în mod efectiv rolul instituțiilor și al structurilor de administrare/gestionare a terenurilor bazate pe comunitate, pe lângă cele ale statului; |
|
16. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Uniunii Africane, precum și Guvernului și Parlamentului Tanzaniei. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/126 |
P8_TA(2015)0074
Uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și starea democrației în Rusia
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia (2015/2592(RSP))
(2016/C 316/16)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere rapoartele și rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, îndeosebi Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la stabilirea de restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționari ruși implicați în cazul Serghei Magnițki (1), din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia (2), din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea manifestanților implicați în evenimentele din Piața Bolotnaia (3), din 23 octombrie 2014 referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia (4), și din 15 ianuarie 2015 referitoare la Rusia, în special cazul lui Alexei Navalnâi (5), |
|
— |
având în vedere declarația din 28 februarie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, referitoare la asasinarea lui Boris Nemțov, |
|
— |
având în vedere declarația VP/ÎR din 4 martie 2015, referitoare la menținerea în detenție a Nadiei Sevcenko, |
|
— |
având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al VP/ÎR din 3 martie 2015 referitoare la refuzul de a permite intrarea deputatei în PE Sandra Kalniete pe teritoriul Federației Ruse, |
|
— |
având în vedere declarația ombudsmanului pentru drepturile omului din Federația Rusă, Vladimir Lukin, din 4 martie 2014, referitoare la manifestațiile din Moscova și la măsurile luate de autoritățile de menținere a ordinii publice, |
|
— |
având în vedere consultările dintre UE și Rusia privind drepturile omului, din 28 noiembrie 2013, |
|
— |
având în vedere actualul Acord de parteneriat și cooperare (APC) de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, precum și negocierile suspendate privind un nou acord UE-Rusia, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât Boris Nemțov, fost viceprim-ministru al Federației Ruse, fost guvernator al regiunii Nijni Novgorod, un reformator de prim rang al societății și economiei ruse post-sovietice și unul din liderii opoziției liberale și democratice din Rusia, a fost ucis în apropierea Kremlinului cu două zile înainte de demonstrația pe care o organiza, programată pentru 1 martie 2015, împotriva efectelor crizei economice și a conflictului din Ucraina; |
|
B. |
întrucât, în perioada precedentă asasinării sale, Boris Nemțov investiga participarea Rusiei la conflictul din Donbas și intenționa să publice un raport pe acest subiect; întrucât au fost arestați cinci bărbați în legătură cu uciderea lui Boris Nemțov, dar nu este clar dacă vreuna dintre persoanele reținute a tras focurile de armă mortale; întrucât autoritățile ruse nu au permis unor deputați din Parlamentul European și unor delegații naționale să intre în Federația Rusă, împiedicându-i astfel, să participe la funeraliile lui Boris Nemțov; |
|
C. |
întrucât Boris Nemțov a fost un susținător fervent al unei Federații Ruse moderne, prospere și democratice, deschisă către lume; |
|
D. |
întrucât Federația Rusă, în calitate de membră cu drepturi depline a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de semnatară a Declarației universale a drepturilor omului, s-a angajat să respecte principiile democrației, statul de drept, libertățile fundamentale și drepturile omului; |
|
E. |
întrucât situația drepturilor omului din Rusia s-a deteriorat în ultimii ani, iar autoritățile ruse au adoptat o serie de legi care conțin dispoziții ambigue, utilizate pentru a impune restricții suplimentare opoziției și societății civile și pentru a limita libertatea de exprimare și de întrunire; întrucât Ministerul Justiției s-a folosit de noile prerogative introduse pentru a înfiera 42 de grupări ca fiind „agenți străini”, inclusiv cele mai pregătite și reputate organizații din domeniul apărării drepturilor omului, și a invocat pretexte birocratice pentru a încerca să desființeze mai multe asemenea grupări; întrucât în ianuarie 2015 Duma de Stat a făcut primii pași în direcția aprobării unei noi legi care ar urma să interzică activitățile unor organizații străine „indezirabile”; |
|
F. |
întrucât Parlamentul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la starea democrației în Rusia și la nerespectarea sistematică a statului de drept și a drepturilor fundamentale; întrucât statul de drept, standardele aferente unui proces echitabil, respectarea garanțiilor procedurale și independența sistemului judiciar nu sunt respectate în Rusia; întrucât ultimele alegeri prezidențiale și pentru Duma de Stat nu au respectat standardele OSCE; |
|
G. |
întrucât, de-a lungul ultimilor ani, mai multe procese și acțiuni judiciare, ca, de exemplu, cauzele Navalnâi, Magnițki, Hodorkovski și Politkovskaya, au ridicat semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea instituțiilor judiciare ale Federației Ruse; întrucât cazurile de mare calibru enunțate anterior nu sunt decât cazurile cele mai cunoscute în afara Rusiei, fiind simptomatice pentru eșecul sistematic al statului rus de a sprijini statul de drept și de a face dreptate cetățenilor săi; |
|
H. |
întrucât este din ce în ce mai necesară o politică a UE fermă, coerentă și cuprinzătoare față de Rusia, susținută de toate statele membre, cu sprijin și asistență dublate de o critică fermă și onestă, care are la bază valorile universale la care au aderat UE și Rusia; |
|
I. |
întrucât UE a oferit Rusiei în repetate rânduri asistență și expertiză, prin intermediul Parteneriatului pentru modernizare, în vederea consolidării statului de drept, a îndeplinirii de către Rusia a obligațiilor sale pe plan internațional și a dezvoltării întregului său potențial economic; |
|
J. |
întrucât, la 19 februarie 2015, liderul opoziției ruse Alexei Navalnâi a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru răspândirea de pliante care anunțau o viitoare demonstrație; întrucât, la 30 decembrie 2014 un tribunal l-a condamnat pe Alexei Navalnâi la 3 ani și jumătate cu suspendare iar pe fratele lui, Oleg Navalnâi, la 3 ani și jumătate de închisoare; |
|
K. |
întrucât, la 4 martie 2015, un tribunal din Moscova a respins un alt apel al Nadiei Sevcenko împotriva ținerii sale ilegale în detenție de către Federația Rusă, pe care l-a depus cu referire la imunitatea ei ca membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE); întrucât până la 4 martie 2015, dna Sevcenko a fost în greva foamei timp de 82 de zile și întrucât, după o perioadă atât de îndelungată, există riscul unei deteriorări permanente a sănătății sale sau riscul de deces; |
|
L. |
întrucât au trecut șase luni de la răpirea de pe teritoriul Estoniei a ofițerului estonian de poliție, Eston Kohver, de către serviciile de securitate ruse, cu încălcarea dreptului internațional; întrucât acesta este în continuare deținut ilegal în închisoarea Lefortovo din Moscova; întrucât acesta nu beneficiază de asistența juridică cuvenită, a fost privat de dreptul la un proces echitabil și a fost somat să se supună unui examen psihiatric nejustificat, ale cărui detalii rămân necunoscute; |
|
M. |
întrucât Fondul european pentru democrație se ocupă de pluralitatea mass-mediei din Rusia și întrucât, împreună cu partenerii săi, este invitat să propună noi inițiative în domeniul mass-media, |
|
N. |
întrucât Rusia deține încă resturile epavei și cutiile negre ale avionului Tu-154 aparținând guvernului polon, ce s-a prăbușit lângă Smolensk în aprilie 2010, conducând astfel la moartea președintelui polon și a unor importanți membri ai vieții politice, militare și culturale din Polonia; întrucât autoritățile ruse refuză să le înapoieze Poloniei, în ciuda numeroaselor apeluri în acest sens; |
|
1. |
condamnă în termeni duri uciderea lui Boris Nemțov, cel mai important asasinat politic din istoria recentă a Rusiei, acesta fiind împușcat mortal în apropierea Kremlinului, într-o zonă echipată cu camere video și patrulată de forțe ale poliției și ale serviciilor de securitate; |
|
2. |
îi aduce un omagiu lui Boris Nemțov, lider proeminent al opoziției, fondator și lider al mișcării politice Solidarnost, un critic de prim rang al președintelui Vladimir Putin și al războiului din Ucraina, care și-a dedicat viața luptei pentru o Rusie mai democratică, mai prosperă și mai deschisă, precum și pentru parteneriate solide între Rusia și vecinii și partenerii săi; transmite sincere condoleanțe familiei și prietenilor lui Boris Nemțov, membrilor opoziției și poporului rus; condamnă decizia conducerii ruse de a împiedica o parte din diplomații UE și din delegațiile naționale să participe la funeraliile lui Boris Nemțov, împiedicând astfel, UE să-i omagieze pe cetățenii ruși curajoși care susțin valorile universale; |
|
3. |
subliniază că asasinarea acestuia face parte dintr-o serie tot mai lungă de asasinate motivate politic și de morți suspecte nesoluționate care au avut loc în Rusia începând cu 1998, printre care se numără cea a jurnalistei de investigație Anna Politkovskaia, a lui Alexander Litvinenko, care se presupune că a fost victima unui asasinat comis în Marea Britanie, a avocatului Stanislav Markelov, a jurnalistei Anastasia Baburova, a apărătorului drepturilor omului Natalia Estemirova, a avocatului Serghei Magnițki și acum a politicianului Boris Nemțov; |
|
4. |
ia act de arestarea a cinci suspecți de origine cecenă, anunțată de autoritățile rusești; |
|
5. |
solicită o anchetă internațională independentă a crimei; consideră că instrumentele disponibile în cadrul OSCE, al Consiliului Europei și al Organizației Națiunilor Unite ar putea contribui la asigurarea unei anchete imparțiale și echitabile; |
|
6. |
solicită Consiliului, Comisiei și statelor membre ca, la elaborarea politicii lor viitoare față de Rusia, să țină seama de faptul că atmosfera politică creată de autoritățile ruse a pregătit un teren propice pentru astfel de crime, violență și presiune; este alarmat de atmosfera de ură îndreptată împotriva activiștilor opoziției, a apărătorilor drepturilor omului, a minorităților și a națiunilor învecinate, care a căpătat amploare în Rusia în ultimii ani, fiind instigată de propaganda de stat și de mass-media oficială, ca parte a unei culturi politice care se distanțează de principiile democratice; |
|
7. |
cere autorităților Federației Ruse să oprească propaganda rușinoasă și războiul informațional împotriva vecinilor săi, a lumii occidentale și a propriului popor, care transformă Rusia într-un stat în care predomină represiunea, frica și un discurs al urii, în care euforia naționalistă pleacă de la anexarea Crimeii și de la escaladarea războiului din Ucraina, în care drepturile tătarilor din Crimeea sunt încălcate și în care Kremlinul cultivă și provoacă ură și lupte, nerespectând dreptul internațional; condamnă noul război propagandistic purtat împotriva valorilor democratice și fundamentale, care sunt prezentate ca străine societății ruse; reamintește că atât Uniunea Europeană, cât și Federația Rusă s-au angajat, în numeroase declarații și tratate internaționale, să apere valorile democratice universale și drepturile fundamentale; subliniază importanța existenței unor forțe politice de opoziție, pentru a asigura o dezbatere constantă și un neîntrerupt schimb de opinii și de idei pe plan politic și în cadrul procesului de legiferare din Rusia; |
|
8. |
solicită autorităților rusești să pună capăt tuturor presiunilor, actelor de represiune și intimidărilor – atât politice, cât și judiciare – împotriva liderilor opoziției, reprezentanților societății civile și mass-mediei independente, permițându-le să acționeze liber în conformitate cu principiile de bază ale constituției Rusiei; |
|
9. |
este profund îngrijorat de nerespectarea de către Rusia a obligațiilor sale juridice internaționale în calitate de membră a Organizației Națiunilor Unite, a Consiliului Europei și a OSCE, precum și de încălcarea de către Rusia a principiilor referitoare la drepturile fundamentale ale omului și la statul de drept; consideră că Federația Rusă ar trebui să își îndeplinească obligațiile asumate; regretă faptul că evenimentele recente demonstrează că Rusia a evoluat într-o direcție contrară unei democrații funcționale, care să includă respectul pentru opoziție, statul de drept și independența sistemului judiciar; |
|
10. |
își exprimă regretul profund cu privire la faptul că autoritățile ruse nu au adoptat măsuri pentru a răspunde criticilor exprimate atât la nivelul societății ruse, cât și pe scena internațională în legătură cu Legea privind agenții străini, introducând, în schimb, o serie de amendamente care restricționează și mai mult libertatea de acțiune a organizațiilor nonprofit și care au un caracter discriminatoriu; solicită în mod insistent Rusiei să revizuiască actele legislative relevante pentru a-și îndeplini obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice; |
|
11. |
salută decizia adoptată de Curtea Supremă la 28 ianuarie 2015, în care aceasta respinge plângerea ministerului justiției și solicitarea aferentă de dizolvare a organizației „Memorial” sub pretextul existenței anumitor nereguli în structura organizațională a acestei entități și solicită eliminarea celorlalte ONG-uri de pe lista „agenților străini”; |
|
12. |
solicită autorităților ruse să elibereze imediat toate persoanele recunoscute drept prizonieri politici; |
|
13. |
solicită autorităților ruse să o elibereze de urgență pe Nadia Sevcenko, care a fost răpită pe teritoriul Ucrainei și este deținută ilegal într-o închisoare din Rusia și, de asemenea, să respecte imunitatea acesteia în calitate de membră a Radei Supreme a Ucrainei și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE); subliniază că Rusia răspunde de sănătatea ei foarte fragilă; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la starea de sănătate a Nadiei Sevcenko și îndeamnă autoritățile judiciare ruse să aplice prevederile dreptului umanitar; |
|
14. |
condamnă răpirea ofițerului de poliție eston Kohver de pe teritoriul Estoniei și aducerea sa în Rusia; solicită ca acesta să fie eliberat de urgență și să se asigure întoarcerea sa în Estonia în condiții de siguranță; |
|
15. |
consideră că Rusia rămâne un actor important pe plan mondial și că este în interesul strategic al UE și al Rusiei să se ajungă cât mai rapid la o detensionare și la o restabilire a relațiilor prin intermediul diplomației și al medierii, pe baza respectării dreptului internațional și a angajamentelor OSCE; |
|
16. |
își exprimă sprijinul pentru forțele democratice din Rusia, care și-au demonstrat angajamentul față de o societate deschisă și o agendă de reformă; |
|
17. |
îndeamnă Consiliul să elaboreze o politică unificată față de Rusia, prin care cele 28 de state membre și instituțiile UE să își exprime adeziunea la un mesaj comun ferm cu privire la rolul drepturilor omului în relația UE-Rusia, precum și cu privire la necesitatea de a pune capăt reprimării libertății de exprimare, de întrunire și de asociere în Rusia; consideră că obiectivele strategiei elaborate de UE ar trebui să fie de a determina Rusia să respecte integral principiile OSCE și de a motiva liderii acestei țări să scoată Rusia din autoizolarea sa politică și economică; |
|
18. |
îndeamnă VP/ÎR, cu sprijinul SEAE și al Comisiei, să elaboreze un program mai structurat de sprijinire a societății civile din Rusia și de pe teritoriul ocupat al Crimeii, și să urmărească, totodată, să creeze noi oportunități de colaborare cu aceasta, pentru a promova valorile democrației, drepturile omului și statul de drept; îndeamnă UE, referitor la etapa de programare în curs a instrumentelor financiare ale UE, să își sporească asistența financiară pentru societatea civilă din Rusia, prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului și al fondurilor destinate organizațiilor societății civile și autorităților locale, și să includă Forumul societății civile UE-Rusia în Instrumentul de parteneriat, pentru a asigura un sprijin sustenabil și credibil pe termen lung; |
|
19. |
își reiterează îngrijorarea exprimată într-o serie de rezoluții anterioare cu privire la refuzul autorităților ruse de a coopera în vederea realizării unei anchete internaționale independente privind doborârea cursei malaysiene de linie MH17; subliniază în mod insistent faptul că în cazul autorilor acestei crime nu pot fi aplicate prevederile referitoare la amnistie convenite în cadrul acordului de la Minsk, astfel încât aceștia nu pot beneficia de nicio formă de amnistie; |
|
20. |
solicită autorităților rusești să înapoieze de urgență Poloniei epava avionului Tu-154 al guvernului polon și toate cutiile negre ale acestuia; subliniază că nivelul de dependență al puterii judecătorești din Rusia de autoritățile centrale subminează orice investigație imparțială și onestă; |
|
21. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse. |
(1) JO C 68 E, 7.3.2014, p. 13.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0284.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0253.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0039.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0006.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/130 |
P8_TA(2015)0075
Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European (2014/2219(INI))
(2016/C 316/17)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Raportul anual al Consiliului privind politica externă și de securitate comună către Parlamentul European (12094/14), |
|
— |
având în vedere articolele 21 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, |
|
— |
având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei (ÎR/VP) cu privire la responsabilitatea politică, |
|
— |
având în vedere angajamentele luate de ÎR/VP Federica Mogherini în cadrul audierii sale în Comisia pentru afaceri externe din 6 octombrie 2014, |
|
— |
având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0039/2015), |
Confruntarea cu un climat politic și de securitate schimbat
|
1. |
atrage atenția asupra climatului de securitate care s-a agravat în mod dramatic în toată UE, în special în imediata sa vecinătate, ordinea de drept internațional, stabilitatea și securitatea din Europa fiind sub o presiune fără precedent de la începutul integrării europene; subliniază transformările continue ale ordinii politice globale; |
|
2. |
este îngrijorat de faptul că, și din cauza crizei sale interne, UE nu a fost în măsură până în prezent să își utilizeze întregul potențial de modelare a mediului politic și de securitate și că lipsa de coordonare a politicilor și necorelarea politicilor UE cu constrângerile financiare limitează și mai mult influența Europei în lume și capacitatea sa de a fi un furnizor de securitate la nivel regional și global, care să contribuie la prevenirea conflictelor și la gestionarea crizelor; |
|
3. |
consideră că politica externă și de securitate a UE are următoarele sarcini prioritare:
|
UE – actor credibil
|
4. |
consideră că, pentru a fi ambițioasă și eficientă, politica externă a UE trebuie să se bazeze pe o viziune comună asupra principalelor interese, valori și obiective europene în relațiile externe, precum și pe o percepție comună asupra amenințărilor care afectează UE în ansamblu; salută angajamentul ÎR/VP, pe baza mandatului acordat de Consiliul European din decembrie 2013, de a iniția, în mod prioritar, un proces de reflecție strategică privind politica externă și de securitate a UE, care ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, instituțiile europene și cetățenii europeni; insistă asupra faptului că această reflecție ar trebui să conducă la o nouă strategie europeană de securitate care să țină seama de schimbările geopolitice recente pentru a răspunde noilor amenințări și provocări; |
|
5. |
subliniază obligația asumată de statele membre atunci când au ratificat Tratatul privind Uniunea Europeană, de a sprijini activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din TUE; |
|
6. |
insistă asupra faptului că resursele politice, economice, financiare și cele de apărare ale UE și ale statelor sale membre trebuie consolidate și combinate, pentru a maximiza influența UE în lume, pentru a produce sinergii și pentru a asigura pacea și stabilitatea în Europa și în vecinătatea sa; subliniază că se pot face economii semnificative printr-o mai bună cooperare între statele membre în ceea ce privește politica lor externă și de securitate; |
|
7. |
subliniază că asistența financiară externă acordată de UE și de statele sale membre trebuie reorientată și utilizată într-un mod mai eficient în conformitate cu prioritățile strategice convenite de comun acord; solicită adoptarea mai multor măsuri de către UE, pentru a crește vizibilitatea, coerența și eficacitatea asistenței acordate de UE; consideră că toate domeniile asistenței UE, fie că este vorba despre ajutor pentru dezvoltare, fie că este vorba despre ajutor în caz de urgență și ajutor umanitar, ar trebui să fie coordonate și consecvente; solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să asigure o supraveghere eficace a ajutorului financiar, pentru a se asigura că obiectivele sunt îndeplinite; face trimitere la rapoartele Curții de Conturi Europene, care au arătat prezența unor probleme în trecut; subliniază faptul că asistența financiară în sprijinul societății civile și al ONG-urilor pe teren ar trebui mărită; solicită proceduri mai rapide și o birocrație redusă în ceea ce privește aprobarea proiectelor; |
|
8. |
încurajează instituțiile UE și statele membre să utilizeze integral setul de instrumente prevăzut în Tratatul de la Lisabona pentru a trece de la ceea ce a fost până în prezent o abordare în principal reactivă la o politică externă și de securitate a UE proactivă, coerentă și strategică, bazată pe valori comune și utilizată în slujba interesului european comun; |
|
9. |
consideră că Consiliul și Comisia, cu cooperarea activă a statelor membre, trebuie să asigure coerența și consecvența următoarelor politici:
|
|
10. |
salută, în acest sens, organizarea noii Comisii în grupuri specifice (clustere), întrucât acest fapt permite ÎR/VP să coordoneze toate politicile relevante ale Comisiei care au o dimensiune externă; sprijină ÎR/VP în eforturile sale de a-și asuma pe deplin rolul de vicepreședinte al Comisiei; încurajează, totodată, ÎR/VP să utilizeze rolul său de președinte al Consiliului Afaceri Externe pentru a prezenta în Consiliu inițiative ce promovează politici comune proactive ce depășesc dimensiunea celui mai mic numitor comun, utilizând întreaga serie de instrumente ale PESC și ale politicilor externe ale UE; |
|
11. |
reiterează faptul că structurile interne ale SEAE trebuie reformate, astfel încât să-i permită instituției să asiste ÎR/VP în toate rolurile sale pentru a putea promova planificări strategice și a putea coordona procesele politice în cadrul Consiliului și al Comisiei; insistă asupra necesității de raționalizare a structurii de la vârful conducerii SEAE și de urgentare și eficientizare a proceselor sale decizionale; își reiterează apelul privind o mai bună integrare în cadrul SEAE a reprezentanților speciali ai UE, inclusiv printr-un transfer al bugetului alocat lor de la bugetul operațional al PESC la bugetul SEAE; îndeamnă, în acest sens, la o evaluare politică rentabilă a rolului pe care îl au acești reprezentanți speciali; |
|
12. |
își reiterează solicitarea referitoare la o mai bună cooperare și coordonare între diversele capacități de monitorizare și de reacție la criză de la nivelul UE; îndeamnă, în continuare, la o raționalizare a structurilor existente pentru a reduce duplicările inutile, inclusiv prin fuzionarea capacităților care se suprapun; consideră că centrele de monitorizare trebuie să dispună de resursele necesare, iar profilele lingvistice ale personalului lor ar trebui aliniate la limbile vorbite în zonele de criză cele mai relevante, în special limba rusă și limba arabă; solicită consolidarea cooperării și a schimbului de informații între centrele de monitorizare de la nivelul UE și serviciile corespunzătoare din statele membre; |
|
13. |
solicită modernizarea rețelei de delegații ale UE, astfel încât să reflecte necesitățile politicii externe a UE în secolul 21, inclusiv prin adaptarea numărului de angajați și a cunoștințelor de specialitate; consideră, de exemplu, că toate delegațiile situate în zone de conflict, în special în țările în care se află o misiune PSAC, ar trebuie să aibă în componența lor un expert în probleme de securitate și apărare; solicită ÎR/VP să consolideze autoritatea șefilor de delegație asupra întregului personal, indiferent de originea lor instituțională, și să simplifice bugetele administrative ale delegațiilor, pentru a ajunge la o sursă unică de finanțare; solicită clarificarea structurii ierarhice; regretă că potențialul pentru sinergii și economii de scară conferit de consolidarea cooperării dintre ambasadele statelor membre și delegațiile UE nu a fost exploatat integral încă; insistă asupra faptului că echilibrul just dintre personalul detașat din statele membre și funcționarii UE, stabilit în Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 de instituire a SEAE, ar trebui respectat la toate nivelurile și ia act de faptul că, în special în funcțiile mai înalte, precum cea de șef de delegație, acest echilibru nu este menținut; |
|
14. |
este preocupat de lipsa de flexibilitate a normelor financiare ale UE, care duce adesea la întârzieri în plata operațională a fondurilor UE și creează obstacole suplimentare în calea capacității UE de a reacționa la crize; subliniază necesitatea unei alocări mai rapide a mijloacelor financiare și, în același timp, necesitatea unui control eficient în vederea evitării fraudelor și a deturnărilor de fonduri; solicită Comisiei să prezinte în 2015 o propunere de reformare a legislației relevante, inclusiv prin autorizarea unei proceduri accelerate, disponibile în prezent pentru asistența umanitară, care să fie folosită pentru gestionarea crizelor, asigurând totodată faptul că cheltuielile efectuate ca reacție la criză sunt în concordanță cu obiectivele strategice pe termen lung ale UE; este profund îngrijorat cu privire la deficitul plăților în ceea ce privește cele două surse bugetare principale ale UE pentru gestionarea crizelor și prevenirea conflictelor, și anume bugetul PESC și instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); este convins că actualul climat de securitate din estul și sudul Europei implică efecte de sinergie și resurse suplimentare, și nu reduceri substanțiale; |
|
15. |
reamintește că vizibilitatea acțiunii UE trebuie consolidată atât la nivelul planificării strategice și al forumurilor multilaterale, cât și la nivel operațional prin intermediul misiunilor PSAC sau al oricăror alte misiuni care au o componentă externă; |
|
16. |
reamintește că UE are obligația, în temeiul articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de a se asigura că acțiunea sa externă este concepută și implementată pentru a consolida și a sprijini democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional și că acest lucru este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre; invită ÎR/VP să prezinte cu regularitate rapoarte referitoare la respectarea articolul 21 și să exploreze mijloacele de îmbunătățire a coerenței politicii externe, în special în legătură cu drepturile omului și dreptul internațional; subliniază faptul că monitorizarea politicilor externe în ceea ce privește respectarea articolului 21 trebui realizată într-o manieră mai armonizată și mai strictă; subliniază necesitatea ca partenerii să își mențină angajamentele luate în ceea ce privește drepturile omului în acordurile semnate cu UE și subliniază necesitatea utilizării în aceste acorduri, atunci când este necesar, a clauzelor de condiționalitate privind drepturile omului; |
|
17. |
ia act de cererea mare de asistență internațională pentru sprijinirea democrației și observarea alegerilor; recunoaște acest domeniu ca fiind unul în care UE poate avea un rol efectiv în sprijinirea proceselor democratice; solicită, prin urmare, o monitorizare consecventă a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și sprijin în vederea consolidării capacității pentru partidele politice; |
|
18. |
subliniază importanța vitală a apărării colective garantate de NATO pentru membrii săi; îndeamnă statele membre să își întărească urgent capacitatea de a contribui la apărarea teritorială, să aloce mai multe resurse și să acorde o atenție mai mare metodologiei de punere în comun și de partajare, cooperând mai strâns pentru a crea sinergii; subliniază faptul că toate statele membre trebuie să beneficieze de același nivel de securitate, în conformitate cu articolul 42 alineatul (7) din TUE; subliniază faptul că o politică externă credibilă a UE trebuie să aibă la bază capabilități de apărare adecvate în statele membre și o politică de securitate și apărare comună (PSAC) eficientă; consideră că PSAC este o componentă importantă a apărării și securității europene și contribuie la acestea în mai multe moduri, inclusiv prin promovarea creării unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB), prin stimularea cooperării în domeniul dezvoltării capacităților de apărare și prin intervenții directe în zonele de criză prin intermediul misiunilor sale civile și al operațiunilor sale militare; subliniază, prin urmare, faptul că PSAC ar trebui aprofundată în continuare în cooperare cu NATO; reamintește că UE este un partener al NATO și că strategiile ambelor organizații ar trebui să fie complementare; subliniază rolul important al cooperării pentru securitate și apărare dintre UE și parteneri precum ONU, NATO, Uniunea Africană și OSCE; salută angajamentul ÎR/VP de a se implica în mod activ în chestiunile de apărare, inclusiv prin prezidarea reuniunilor Consiliului Afaceri Externe, în configurația cu miniștrii apărării; |
|
19. |
sprijină revizuirea în curs de desfășurare a structurilor de gestionare a crizelor din cadrul SEAE; invită VP/ÎR să eficientizeze mult mai mult structurile existente, astfel încât să poată răspunde mai rapid și în mod mai adecvat crizelor emergente, printre altele reducând numărul structurilor paralele; invită VP/ÎR să mențină și să consolideze caracterul diferit al abordărilor de natură civilă în ceea ce privește prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor; |
|
20. |
subliniază faptul că potențialul mai multor clauze din Tratatul de la Lisabona, precum articolul 44 din TUE (încredințarea de misiuni PSAC unui grup restrâns de state membre), articolul 41 din TUE (privind fondul de lansare), articolul 46 din TUE (privind cooperarea structurată permanentă), articolul 46 din TUE (privind cooperarea structurată permanentă), articolul 42 alineatul (7) din TUE (clauza de asistență reciprocă) și articolul 222 din TFUE (clauza de solidaritate), nu a fost încă exploatat pe deplin; invită ÎR/VP să promoveze în mod activ aceste instrumente și implementarea lor și încurajează statele membre să le folosească; |
|
21. |
salută organizarea unei reuniuni a Consiliului European pe tema apărării în decembrie 2013 și solicită punerea în aplicare a deciziilor luate; așteaptă cu interes viitoarele dezbateri din iunie 2015; solicită adoptarea unor decizii ambițioase în cadrul acestui summit, în special:
|
|
22. |
consideră că atacurile teroriste recente din țările UE demonstrează că este tot mai dificilă separarea securității interne de cea externă și invită statele membre și instituțiile UE să își conecteze mai bine eforturile în aceste domenii; invită statele membre să intensifice partajarea informațiilor privind securitatea, utilizând instrumentele de coordonare existente la nivel european; solicită consolidarea cooperării pe probleme de combatere a terorismului în relațiile UE cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, inclusiv prin instruire și consolidarea capacităților în sectorul securității, prin partajarea informațiilor și prin schimbul de bune practici; invită UE și statele sale membre să depună toate eforturile pentru a consolida cooperarea internațională cu scopul de a preveni și combate terorismul și subliniază rolul important pe care trebuie să îl joace ONU în cadrul acestor eforturi; |
|
23. |
solicită dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru îmbunătățirea securității cibernetice, inclusiv prin promovarea unei piețe unice a produselor din domeniul securității cibernetice; subliniază necesitatea de a integra apărarea cibernetică în acțiunea externă și în PESC și solicită o coordonare mai strânsă cu NATO în domeniul apărării cibernetice în vederea instituirii unor mecanisme de descurajare cibernetică, pentru a face față și a preveni în mod eficace atacurile lansate prin intermediul spațiului cibernetic; îndeamnă statele membre ale UE, SEAE și Comisia să se concentreze asupra modalităților de consolidare a rezistenței infrastructurii relevante; salută strategia de securitate cibernetică a UE; subliniază necesitatea unei creșteri semnificative a capabilităților de apărare cibernetică ale statelor membre; îndeamnă Agenția Europeană de Apărare să îmbunătățească coordonarea între statele membre în domeniul apărării cibernetice și invită statele membre să îi furnizeze AEA mijloacele pentru a realiza acest obiectiv; invită Comisia să actualizeze Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare pentru a evita exportul de sisteme către țările care încearcă să submineze infrastructura critică și de securitate a UE și a preveni exportul de tehnologie de supraveghere în masă către regimurile autoritare; reamintește importanța menținerii unui echilibru între protejarea libertăților în mediul digital și securitate; |
|
24. |
solicită o politică UE în domeniul migrației reînnoită și coerentă; insistă asupra necesității de a se ocupa de cauzele profunde ale migrației ilegale, consolidând cooperarea cu țările de tranzit și de origine ale fluxurilor de migrație prin utilizarea tuturor instrumentelor de politică și asistență, inclusiv a politicilor comerciale și de dezvoltare, a ajutorului umanitar, a prevenirii conflictelor și gestionării crizelor, alături de necesitatea de a consolida rutele migrației legale; își reiterează apelul la intensificarea sprijinului umanitar pentru țările care adăpostesc refugiați și la consolidarea programelor de protecție regionale desfășurate în colaborare cu ICNUR în apropierea regiunilor de origine; subliniază faptul că aspectele legate de gestionarea migrației ar trebui integrate în acțiunea externă a UE și ar trebui să constituie o prioritate majoră în cooperarea UE cu vecinii săi din est și din sud; subliniază că trebuie evitate pierderile de vieți omenești la frontierele UE; |
|
25. |
subliniază faptul că energia este utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de politică externă și reamintește faptul că cooperarea energetică stă la baza integrării europene; subliniază importanța constituirii unei uniuni energetice europene care să vizeze o mai mare coerență a politicii externe și a politicii energetice și o mai bună coordonare a acestora; subliniază faptul că securitatea energetică ar trebui să facă parte din abordarea globală privind acțiunea externă a UE și consideră că politica energetică trebuie să fie în concordanță cu alte politici prioritare ale Uniunii, inclusiv cu politicile sale din domeniile securității, afacerilor externe și vecinătății, schimburilor comerciale și dezvoltării, precum și cu cele pentru apărarea drepturilor omului; în acest sens, subliniază necesitatea unei reduceri semnificative a dependenței de Rusia și a găsirii unor surse alternative de energie; invită ÎR/VP și Comisia să monitorizeze și să se ocupe de problema controlului infrastructurilor de către entități non-UE, în special de către societăți deținute de stat, bănci naționale sau fonduri suverane din țări terțe, care pătrund pe piața energetică a UE sau împiedică diversificarea, inclusiv în sectorul nuclear; subliniază că societățile energetice din afara UE trebuie să fie supuse normelor în materie de concurență aplicabile pieței energetice a UE; |
|
26. |
salută înființarea postului de vicepreședinte pentru uniunea energetică, precum și Comunicarea Comisiei privind Strategia europeană pentru securitate energetică; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea în vederea implementării acțiunilor pe termen scurt și lung, enumerate în această strategie; insistă asupra necesității de a consolida coerența între politica externă a UE și alte politici care au o dimensiune externă, precum politica energetică, și se așteaptă ca noua structură bazată pe clustere a Comisiei să producă rezultate în acest sens; îndeamnă la luarea în continuare a unor măsuri pentru a alinia obiectivele de securitate energetică la alte obiective urmărite de UE; invită ÎR/VP să elaboreze priorități strategice pentru politica energetică externă, consacrate în obiectivele generale de politică externă, și să utilizeze mai sistematic instrumentele de politică externă în domeniul securității energetice; |
|
27. |
consideră că ar trebui instituit un mecanism de solidaritate pentru a rezolva eventualele perturbări în aprovizionarea cu energie; consideră că ar trebui dezvoltată și mai mult o infrastructură energetică interconectată și că toate zonele UE ar trebui integrate într-o rețea energetică care să acopere întreg teritoriul UE; subliniază faptul că eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie a UE ar trebui accelerate pentru a consolida independența energetică a UE; consideră că dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice va aduce mari beneficii credibilității acțiunii externe a UE; reamintește faptul că o piață internă a energiei funcțională este esențială și că este în interesul general al UE asigurarea faptului că piețele internaționale ale energiei sunt stabile, transparente și bazate pe norme internaționale; invită Comisia să înainteze o propunere de strategie cuprinzătoare în vederea consolidării securității aprovizionării în ceea ce privește alte resurse decât cele energetice; |
|
28. |
salută atitudinea cooperantă a ÎR/VP Federica Mogherini față de Parlament, menită să consolideze răspunderea sa în fața acestei instituții; reiterează necesitatea unei consultări proactive și sistematice a Parlamentului, și în special a Comisiei pentru afaceri externe a acestuia, înainte de adoptarea strategiilor de politică externă și a mandatelor PSAC; solicită Consiliului să finalizeze negocierile cu Parlamentul privind înlocuirea Acordului interinstituțional din 2002 privind accesul Parlamentului European la informațiile sensibile ale Consiliului în domeniul politicii de securitate și apărare; se angajează să intensifice cooperarea cu parlamentele naționale, inclusiv în cadrul Conferinței interparlamentare privind PESC, PSAC și COSAC, pentru a fi mai bine pregătit să controleze resursele respective; |
Menținerea și consolidarea ordinii juridice și politice europene
|
29. |
subliniază necesitatea de a consolida UE și de a întări capacitatea sa de integrare, aceasta fiind unul dintre criteriile de la Copenhaga; reiterează perspectivele de extindere pentru toate țările candidate și pentru alte țări cu statut de posibil candidat în temeiul Declarației de la Salonic din 2003, pe baza îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga, și sprijină continuarea negocierilor în vederea extinderii; sprijină, în acest sens, abordarea Comisiei, care constă în a acorda atenție reformelor fundamentale în domeniul statului de drept, administrației publice și guvernanței economice la începutul procesului de extindere; reafirmă faptul că fiecare țară va fi evaluată pe baza propriilor merite și consideră că în cazurile în care UE consideră că nivelul de aliniere la acquis-ul UE al unei țări candidate este satisfăcător, negocierile de aderare ar trebui deschise sau continuate, întrucât acest lucru este esențial pentru menținerea credibilității UE în ansamblu; subliniază importanța cooperării cu țările candidate în domeniul politicii externe și evidențiază semnificația alinierii lor cu PESC; |
|
30. |
consideră că este necesară o strategie politică globală, menită să restabilească ordinea politică europeană în temeiul dreptului internațional, stabilită prin Actul final de la Helsinki din 1975 și care impune obligații tuturor statelor europene, inclusiv Rusiei; insistă asupra faptului că această ordine trebuie să aibă la bază respectarea drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a libertăților fundamentale, suveranitatea, independența și a integritatea teritorială a statelor și soluționarea pașnică a conflictelor; consideră că dezvoltarea unui dialog constructiv cu Rusia și cu alte state din vecinătatea UE privind cooperarea pentru a consolida această ordine reprezintă o bază importantă pentru pace și stabilitate în Europa, cu condiția ca Rusia să respecte dreptul internațional și să își îndeplinească angajamentele privind Georgia, Moldova și Ucraina, inclusiv retragerea din Crimeea; |
|
31. |
consideră că este necesară o nouă abordare a relațiilor UE cu vecinii săi estici, pe baza meritelor, a diferențierii și a principiului „mai mult pentru mai mult”; consideră că sprijinirea țărilor care doresc să se apropie mai mult de UE trebuie să fie o prioritate de prim ordin pentru politica externă a UE și că un răspuns important care să frâneze ambițiile Rusiei în vecinătatea sa este acela de a investi în independența, suveranitatea, dezvoltarea economică și democratizarea în continuare a acestor țări; își afirmă angajamentul față de perspectiva europeană a vecinilor est-europeni ai UE și reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 49 din TUE, aceștia, ca orice alt stat european, pot solicita să devină membri ai Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și la principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului și ale minorităților și să asigure existența statului de drept; |
|
32. |
salută semnarea, ratificarea de către Parlamentul European și parlamentele naționale ale țărilor în cauză și punerea provizorie în aplicare a acordurilor de asociere, inclusiv a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina, acest lucru reprezentând un pas esențial în procesul de convergență a acestor state cu UE; consideră că procesul de asociere ar trebui folosit de țările în cauză pentru modernizarea guvernanței democratice, consolidarea statului de drept, reformarea administrației publice și realizarea de reforme economice și structurale, ca un pas esențial pe calea convergenței politice, economice, sociale și privind mediul cu UE; solicită o majorare substanțială a asistenței politice, financiare și tehnice a UE pentru a sprijini aceste reforme; insistă, însă, asupra unei condiționalități stricte și asupra necesității de a garanta asumarea răspunderii pentru resursele cheltuite și de a obține rezultate semnificative în ceea ce privește reducerea corupției; salută desfășurarea și rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc în Ucraina și în Republica Moldova în octombrie, respectiv decembrie 2014 în conformitate cu standardele democratice internaționale; |
|
33. |
solicită o colaborare strânsă cu vecinii est-europeni care nu au încheiat încă acorduri de asociere cu UE sau doresc să aprofundeze și să consolideze relațiile în diverse cadre, inclusiv prin promovarea cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc; reamintește, însă, că asistența UE nu poate fi eficientă decât dacă există un grad suficient de asumare a răspunderii și de respectare a valorilor europene de către țările partenere, care trebuie să își respecte obligațiile în temeiul dreptului internațional; |
|
34. |
îndeamnă Rusia să își respecte angajamentele și obligațiile juridice, inclusiv pe cele consacrate în Carta ONU, în Carta de la Paris, în Actul final al OSCE de la Helsinki, în Memorandumul de la Budapesta și în Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Rusia și Ucraina; condamnă ferm faptul că Rusia a încălcat dreptul internațional prin agresiunea sa militară directă și războiul hibrid împotriva Ucrainei, care a provocat mii de victime din rândul soldaților și al civililor, precum și anexarea și ocuparea ilegală a Crimeii și acțiuni similare față de Abhazia și Osetia de Sud, teritorii care aparțin Georgiei; subliniază deteriorarea alarmantă a situației în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, libertatea de exprimare și libertatea presei în Crimeea; îndeamnă Rusia să detensioneze situația, să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei și să restabilească statu-quo-ul de dinainte de anexare; salută eforturile în vederea ajungerii la un acord cuprinzător la Minsk pe 12 februarie 2015 și solicită punerea în aplicare a acordului imediat și integral; respinge ca fiind ilegitime alegerile prezidențiale și parlamentare organizate în Donețk și Lugansk la 2 noiembrie 2014; |
|
35. |
sprijină sancțiunile adoptate de UE ca reacție la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și subliniază că acestea sunt redimensionabile și reversibile, în funcție în special de respectarea acordurilor de la Minsk, dar ar putea fi și consolidate dacă Rusia continuă să nu își respecte obligațiile internaționale; invită Comisia să supravegheze punerea uniformă în aplicare a acestora; |
|
36. |
subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să se arate solidare și să adopte o poziție unitară în relația cu Rusia; invită țările candidate să își alinieze politica externă privind Rusia la cea a UE; invită ÎR/VP să elaboreze, în mod prioritar, o strategie comună a UE privind Rusia, vizând să asigure un angajament din partea acesteia privind pacea și stabilitatea în Europa, inclusiv respectarea necondiționată a suveranității și integrității teritoriale a vecinilor săi; consideră că o bună relație între Rusia și UE, bazată pe respectarea dreptului internațional și a altor obligații internaționale, ar fi în interesul ambelor părți și își exprimă speranța că Rusia va fi deschisă unei astfel de evoluții, respectând dreptul internațional; |
|
37. |
subliniază necesitatea unei abordări europene coerente în ceea ce privește campaniile de dezinformare și activitățile de propagandă desfășurate de Rusia, atât în interiorul, cât și în exteriorul UE; îndeamnă SEAE și Comisia să prezinte un plan de acțiune cu măsuri concrete pentru a contracara propaganda Rusiei; solicită cooperarea cu Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO pe această temă; |
|
38. |
îndeamnă liderii UE și statele membre să garanteze securitatea și libertatea creștinilor și a altor minorități religioase sau etnice care, aflate într-o situație critică, sunt supuse unei discriminări și persecuții din ce în ce mai mari; invită SEAE și statele membre să se asigure că viitoarele acorduri bilaterale includ mecanisme de monitorizare eficace pentru protecția drepturilor omului și a minorităților religioase, precum și să garanteze aplicarea efectivă a orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății religioase și de credință; |
Sprijinirea securității și a stabilizării în vecinătatea sudică
|
39. |
insistă asupra necesității de a revizui în mod substanțial politica UE față de vecinătatea sa sudică, care ar trebui să fie caracterizată de resurse bugetare adecvate și de elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii cuprinzătoare care să concentreze instrumentele și resursele UE asupra sprijinului pentru construirea unor state funcționale și incluzive, capabile să ofere securitate cetățenilor lor, să promoveze democrația, să combată extremismul religios, să respecte drepturile omului, să protejeze minoritățile etnice și religioase și să consolideze statul de drept, ca o condiție esențială pentru investiții și dezvoltare economică; subliniază potențialul neutilizat al comerțului transfrontalier în interiorul regiunii; insistă asupra colaborării strânse cu autoritățile țărilor în cauză cu privire la gestionarea fluxurilor de migrație, respectând totodată drepturile omului și dreptul internațional; |
|
40. |
subliniază faptul că, atunci când furnizează ajutor și sprijin, UE trebuie să aplice condiționalități, întrucât programele de ajutor și sprijinul pentru societatea civilă pot să fie susținute doar dacă sunt stabilite condiții clare la cel mai înalt nivel politic; |
|
41. |
insistă asupra faptului că abordarea revizuită a UE față de vecinii săi din sud ar trebui să se bazeze pe diferențiere și pe principiul „mai mult pentru mai mult”, în temeiul căruia ar trebui acordat sprijin UE suplimentar guvernelor partenere care s-au angajat să urmeze calea democratizării și a respectării libertăților fundamentale și a drepturilor omului și realizează progrese în acest sens, cum este cazul Tunisiei, Iordaniei și Marocului; |
|
42. |
regretă deteriorarea recentă a relațiilor dintre UE și Turcia și solicită reînnoirea eforturilor pentru a promova un parteneriat mai puternic în vederea abordării provocărilor comune privind securitatea și problemele umanitare din regiunea sud-mediteraneană; îndeamnă Turcia, în continuare, să elaboreze reforme care să respecte pe deplin standardele privind drepturile omului, inclusiv libertatea presei, democrația, egalitatea și statul de drept; |
|
43. |
îndeamnă conducerea UE să elaboreze, în strânsă coordonare cu SUA și cu implicarea marilor puteri (cum ar fi Rusia și China), o strategie care să încurajeze actorii regionali (inclusiv Turcia, Irak, Israel, Iordania, Egipt, guvernele din Consiliul de Cooperare al Golfului, Iranul, Liga Arabă și forțele kurde) să se unească pentru a pune capăt războaielor prin interpuși (războaie proxy) și să stopeze acordarea de sprijin financiar fundamentaliștilor, precum și să ajungă la o soluție de pace și stabilitate în regiune, în special în vederea terminării războiului din Siria și Irak; subliniază necesitatea de a proteja integritatea teritorială și unitatea națională a Libiei și îndeamnă ÎR/VP să impulsioneze o implicare mai puternică a actorilor regionali în medierea și soluționarea conflictului, în strânsă colaborare cu ONU; salută negocierile în curs de desfășurare ale grupului trei plus trei cu Iranul și speră că acestea vor conduce la un acord acceptabil reciproc, care să asigure natura exclusiv pașnică a programului nuclear al Iranului și să ofere o perspectivă pe termen lung a reintegrării depline a Iranului în comunitatea internațională; sprijină angajamentul ÎR/VP și al tuturor părților implicate în procesul de pace din Orientul Mijlociu de a găsi o soluție cuprinzătoare, constructivă și sustenabilă pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care să fie viabilă pentru ambele părți; subliniază faptul că neînregistrarea de progrese în vederea unei soluții negociate bazate pe coexistența a două state în granițele din 1967 nu conduce decât la și mai multă violență și vărsare de sânge; |
|
44. |
salută declarația ÎR/VP privind deschiderea unui birou în Erbil, regiunea Kurdistan din Irak, și îndeamnă ÎR/VP și SEAE să deschidă un astfel de birou în cel mai scurt timp; subliniază faptul că acest lucru i-ar permite UE să culeagă informații la fața locului, să își intensifice colaborarea cu actorii locali, să asigure o mai bună evaluare și coordonare a răspunsurilor umanitare și militare și să îmbunătățească vizibilitatea UE în regiune; |
|
45. |
solicită numirea unui consilier special pentru a evalua avantajele deschiderii unei reprezentanțe diplomatice permanente a UE în Iran; |
|
46. |
consideră că activitățile infracționale și violența barbară a grupărilor teroriste jihadiste implicate în așa-numitul stat islamic (SI) și asociate cu acesta reprezintă o amenințare majoră la adresa întregii regiuni a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA), precum și a Europei și, posibil, la adresa păcii și stabilității mondiale; sprijină coaliția mondială împotriva SI și eforturile sale de a combate militar SI; salută contribuțiile statelor membre UE în acest sens și încurajează o cooperare și un dialog la nivel mondial mai strânse și mai eficiente în vederea obținerii unei evaluări comune a amenințării; îndeamnă la intensificarea presiunilor globale ferme la nivel de reglementări pentru a-i priva pe jihadiști de veniturile din exploatarea petrolului și pentru a aplica sancțiuni stricte la nivel mondial împotriva tranzacțiilor financiare în favoarea lor; subliniază în acest sens că grupările jihadiste primesc finanțare și din partea unor țări arabe și că UE ar trebui să solicite țărilor respective să adopte un comportament mai coerent; subliniază nevoia urgentă de a împiedica jihadiștii să utilizeze internetul în scopul recrutării și al propagandei; insistă asupra necesității de a intensifica cooperarea internațională și cooperarea în cadrul UE, care să se concentreze pe împiedicarea extremiștilor de a călători în Siria și Irak pentru a se alătura cauzei jihadiste, inclusiv pe efectuarea de investiții în prevenirea radicalizării la nivel național și în programe de deradicalizare în statele membre; invită statele membre să aplice metode prin care luptătorii europeni repatriați sunt aduși în fața justiției, în limitele competențelor sistemelor lor interne de drept penal; reamintește necesitatea unei cooperări și coordonări mai strânse între Turcia și UE; |
|
47. |
îndeamnă țările din regiune să își mențină angajamentul în ceea ce privește războiul împotriva terorismului și să se abțină de la acțiuni care ar putea cauza tensiuni, conflicte sau crize între acestea sau ar crea probleme suplimentare în ceea ce privește eforturile comunității internaționale împotriva SI; |
|
48. |
condamnă actele de violență brutale folosite de regimul Assad împotriva cetățenilor sirieni și solicită intensificarea presiunilor în vederea realizării unei tranziții politice veritabile în Siria, inclusiv prin sporirea sprijinului acordat opoziției siriene moderate; |
|
49. |
subliniază faptul că, în multe domenii, politica externă a Uniunii în ceea ce privește vecinătatea sa sudică trebuie să facă legătura și cu Africa; consideră că Africa, în special regiunea Sahel-Sahara, se confruntă cu o amenințare strategică și solicită un răspuns adecvat din partea UE la această amenințare, inclusiv măsuri în domeniul dezvoltării economice, al democrației, al statului de drept, al educației și al securității; ia act de creșterea constantă a activității infracționale a teroriștilor din grupările Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI), Al-Mourabitoun, care a luat naștere din fuziunea Mișcării pentru unitate și jihad în Africa de Vest (MUJAO) și Brigada oamenilor mascați condusă de Mokhtar Belmokhtar, și Boko Haram; subliniază faptul că trebuie puse în aplicare recomandările strategiei europene pentru securitate și dezvoltare în Sahel și invită Comisia să realizeze o evaluare a strategiei; |
|
50. |
subliniază importanța Iordaniei și Libanului în calitate de parteneri stabili în Orientul Mijlociu; reamintește că aceste două țări se confruntă cu un val în creștere de refugiați, care implică imense provocări socio-economice; salută asistența continuă acordată de țările vecine refugiaților din Irak și Siria; îndeamnă conducerea UE să inițieze un efort global, inclusiv din partea unor puteri regionale, în vederea sporirii masive a ajutorului umanitar pentru populația civilă afectată de conflictul din Siria și Irak și de violențele SI, în special pentru a sprijini refugiații și a furniza sprijin financiar direct tuturor țărilor din regiune care găzduiesc refugiați, pentru a stimula integrarea socială și a evita marginalizarea; |
|
51. |
îndeamnă UE să se asigure că cooperarea în materie de combatere a terorismului cu țările terțe este corelată cu respectarea statului de drept și a drepturilor universale ale omului; |
Consolidarea unei ordini mondiale bazate pe cooperare și norme
|
52. |
consideră că SUA este partenerul strategic esențial al UE și încurajează o mai strânsă coordonare, în condiții de egalitate, cu SUA în chestiunile de politică externă a UE în sprijinul dreptului internațional și urmărind abordări comune în ceea ce privește provocările din vecinătatea UE și de la nivel mondial; subliniază caracterul strategic al Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, care le-ar putea permite partenerilor transatlantici să stabilească standarde globale privind munca, sănătatea, mediul și proprietatea intelectuală și să consolideze guvernarea globală; solicită, în acest sens, o mai mare deschidere și transparență în ceea ce privește negocierile, precum și implicarea tuturor părților interesate în toate etapele procesului; consideră că America Latină este un partener important pentru UE și că ar trebui dezvoltate diferite modalități de cooperare transatlantică tripartită; |
|
53. |
subliniază necesitatea de a se implica în cooperare strategică și parteneriate cu diverse țări, cu un program clar, precum și de a revizui parteneriatele strategice actuale din perspectiva impactului politicilor lor; |
|
54. |
salută concluziile summitului NATO desfășurat în septembrie 2014 în Țara Galilor și solicită punerea lor în aplicare; consideră că ar trebui consolidată cooperarea UE-NATO și ar trebui să aibă loc o mai bună planificare și coordonare între apărarea inteligentă a NATO și punerea în comun și partajarea de către UE, pentru a evita suprapunerile și pentru a utiliza în mod optim resursele limitate disponibile; reiterează necesitatea de a respecta politicile în materie de securitate ale statelor membre UE care nu sunt membre NATO; |
|
55. |
subliniază necesitatea unei strategii UE, în coordonare cu SUA, cu privire la modalitatea de a împărți cu Rusia, China și alți actori majori responsabilitatea pentru pace și stabilitatea ordinii economice și politice mondiale; subliniază importanța consolidării relațiilor cu statele-cheie din Asia, precum și cu organizațiile regionale precum ASEAN în contextul acestei strategii; |
|
56. |
invită ÎR/VP să consolideze politica externă a UE față de Asia, în special față de China și India; îndeamnă ÎR/VP să se asigure că se organizează anual summituri bilaterale cu China și India și că acestea au rezultate tangibile; |
|
57. |
subliniază faptul că pacea și stabilitatea în regiunea Asia-Pacific și în regiunile Mării Chinei de Est și de Sud în special, au o importanță majoră pentru UE; îndeamnă toate părțile în cauză din regiune să soluționeze divergențele în mod pașnic, în conformitate cu dreptul internațional, și să coopereze între ele pentru a exploata resursele naturale și marine; susține elaborarea și promovarea unor politici europene pe baza sprijinului pentru prevenirea activă a conflictelor și pentru strategiile de soluționare pe cale pașnică a conflictelor; consideră că creșterea și prosperitatea continue din Asia de Est prezintă un interes semnificativ pentru UE; subliniază necesitatea de a consolida parteneriatul economic al UE cu țările din regiunea Asia-Pacific într-o manieră incluzivă, astfel încât să se mențină pacea, stabilitatea și prosperitatea sustenabile; salută îmbunătățirile încurajatoare în ceea ce privește relațiile dintre China și Taiwan din ultimii șase ani și solicită tuturor părților adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a facilita dezvoltarea lor pașnică; |
|
58. |
solicită ÎR/VP și statelor membre UE să ofere un nou impuls puternic politicii negociate în materie de control al armelor și dezarmare nucleară; salută viitoarea revizuire de către ONU a Tratatului de neproliferare nucleară ca un pas major în direcția păcii și securității internaționale și îndeamnă statele membre să adopte o poziție coordonată și proactivă în cadrul negocierilor; salută intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme și solicită implementarea sa efectivă și integrală; solicită instituirea unei autorități UE pentru comerțul cu arme pentru a asista statele membre în ceea ce privește interpretarea normelor stabilite prin poziția comună a UE privind exporturile de arme și asigurarea respectării stricte și cu consecvență a acestora; subliniază necesitatea unor verificări ex post îmbunătățite privind utilizarea armamentului exportat; |
|
59. |
declară că UE, care a avut succes în trecut în ceea ce privește combaterea pedepsei cu moartea în cazuri specifice, ar trebui să adopte o poziție mai hotărâtă; solicită instituțiilor și statelor membre să își mențină și să își consolideze angajamentul față de această cauză, precum și voința politică, în vederea abolirii definitive a pedepsei cu moartea în toată lumea; |
|
60. |
reafirmă necesitatea unei reforme a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), pentru a reflecta mai bine realitățile mondiale actuale; îndeamnă ÎR/VP să facă din aceasta o prioritate și să lanseze o dezbatere la nivel european privind reforma CSONU; subliniază, în acest sens, faptul că UE ar trebui să devină membru cu drepturi depline al ONU; |
|
61. |
reiterează necesitatea ca UE să joace un rol principal în promovarea semnării și ratificării universale a Statutului de la Roma și să consolideze și să sprijine în continuare Curtea Penală Internațională; |
|
62. |
reamintește angajamentul ferm al UE de a combate impunitatea și de a promova universalitatea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI); salută ratificarea recentă a Statutului de la Roma de către Palestina; |
|
63. |
solicită elaborarea, la nivelul UE, a unei strategii coerente de securitate climatică, care să aibă în vedere consecințele strategice și politice ale schimbărilor climatice, permițându-i UE să răspundă instabilității geopolitice cauzate de schimbările climatice și să se pregătească pentru aceasta și acordând o atenție deosebită cooperării cu țările în curs de dezvoltare și cu țările cele mai afectate de consecințele schimbărilor climatice; recunoaște importanța viitorului summit de la Paris privind schimbările climatice; solicită SEAE să acorde prioritate diplomației referitoare la obiectivele privind schimbările climatice pentru a consolida sprijinul pentru un acord puternic și cuprinzător; solicită organizarea unei dezbateri privind o strategie anticipativă pentru abordarea problemei migrației cauzate de schimbările climatice; |
|
64. |
solicită UE și statelor sale membre să contribuie într-un mod pozitiv și coordonat la elaborarea agendei de dezvoltare pentru perioada de după 2015 și subliniază rolul important pe care îl are ÎR/VP în ceea ce privește asigurarea statutului de lider al UE în cadrul negocierilor; subliniază că noul cadru ar trebui să abordeze cauzele structurale ale sărăciei, inegalității și violenței, prin consolidarea unor instituții eficiente, incluzive și democratice, a bunei guvernanțe și a statului de drept; |
o
o o
|
65. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al NATO, președintelui Adunării Parlamentare a NATO, președintelui în exercițiu al OSCE, președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, președintelui Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/141 |
P8_TA(2015)0076
Raportul anual 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în acest domeniu
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (2014/2216(INI))
(2016/C 316/18)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului, |
|
— |
având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a acestei convenții (1), |
|
— |
având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 8 septembrie 2000 (2), Agenda Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare post-2015 și rezoluțiile Adunării Generale a ONU, |
|
— |
având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, |
|
— |
având în vedere articolele 2, 3 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), |
|
— |
având în vedere articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
|
— |
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (3), adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012, |
|
— |
având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2013, adoptat de Consiliul la 23 iunie 2014, |
|
— |
având în vedere Raportul anual privind aspectele principale și opțiunile fundamentale ale PESC în 2013, aprobat de Consiliu la 22 iulie 2014, |
|
— |
având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2014 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea lor în aplicare în 2013 (COM(2014)0501), adoptat la 13 august 2014, și documentele însoțitoare, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual 2012 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (4), |
|
— |
având în vedere orientările UE cu privire la drepturile omului, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului din 23 iunie 2014 privind cea de-a zecea aniversare a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la politicile UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului (5), |
|
— |
având în vedere rezoluțiile adoptate în cadrul procedurii de urgență privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 25-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (6), |
|
— |
având în vedere Recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului privind cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (7), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 referitoare la sprijinul acordat CPI de către UE: confruntarea cu provocările și învingerea dificultăților (8), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la crima de agresiune (9), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării (10), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume (11), |
|
— |
având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 8 martie 2011 intitulată „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200), |
|
— |
având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 2012 referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea (12), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la eradicarea torturii în lume (13), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (14), |
|
— |
având în vedere Rezoluțiile nr. 1325, 1820, 1888, 1889 și 1960 ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea, |
|
— |
având în vedere Raportul privind indicatorii UE pentru o abordare cuprinzătoare a punerii în aplicare de către UE a Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, raport adoptat de către Consiliu la 13 mai 2011, |
|
— |
având în vedere Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: punerea în aplicare a cadrului „protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, aprobate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în rezoluția sa nr. 17/4 din 16 iunie 2011, |
|
— |
având în vedere Ghidului sectorial TIC (tehnologii ale informației și comunicațiilor) referitor la aplicarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, publicat de către Comisie la 17 iunie 2013, |
|
— |
având în vedere Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 26 iunie 2014, care solicită crearea unui grup de lucru interguvernamental fără limită de membri, în scopul elaborării „unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind societățile transnaționale și alte întreprinderi în ceea ce privește drepturile omului”, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale (15), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2006 privind clauza referitoare la drepturile omului și democrație în acordurile Uniunii Europene (16), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale (17), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice (18), |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului din 14 mai 2012 privind „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării”, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015 (19), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la discriminarea pe criterii de castă (20), |
|
— |
având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 martie 2014 intitulată „Aprovizionarea responsabilă cu minerale provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat: către o abordare integrată la nivelul UE” (JOIN(2014)0008), |
|
— |
având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 referitoare la corupția din sectorul public și sectorul privat: impactul asupra drepturilor omului în țările terțe (21), |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2014 privind abordarea globală a UE, |
|
— |
având în vedere Recomandarea sa din 18 aprilie 2013 adresată Consiliului privind principiul responsabilității de a proteja al Organizației Națiunilor Unite (22), |
|
— |
având în vedere articolele 52 și 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0023/2015), |
|
A. |
întrucât articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) a consolidat angajamentele UE de a dezvolta o politică externă și de securitate comună întemeiată pe principiile democrației, statului de drept, universalității și indivizibilității drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, pe respectul pentru demnitatea umană, pe principiile egalității și solidarității și pe principiul promovării dreptului și justiției internaționale, cu respectarea principiilor prevăzute de Carta Organizației Națiunilor Unite, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de dreptul internațional; întrucât, în conformitate cu articolul 6 din TUE, „Uniunea aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”; |
|
B. |
întrucât articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica comercială a Uniunii se întemeiază pe principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii; |
|
C. |
întrucât respectarea, promovarea și apărarea universalității și a indivizibilității drepturilor omului sunt pietrele de temelie ale politicilor externe și de securitate ale UE; întrucât universalitatea drepturilor omului este grav afectată de o serie de regimuri autoritare, în special în forumurile multilaterale; |
|
D. |
întrucât peste jumătate din populația lumii trăiește încă sub regimuri nedemocratice, iar libertatea la nivel mondial a înregistrat un declin continuu în ultimii ani; |
|
E. |
întrucât regimurile democratice nu sunt definite numai de organizarea de alegeri, ci și de respectarea statului de drept, de libertatea de exprimare, de respectarea drepturilor omului, de o justiție independentă și de o administrație imparțială; |
|
F. |
întrucât credibilitatea UE în cadrul relațiilor sale externe și pe scena internațională va fi consolidată de o mai mare consecvență între politicile sale interne și externe în ceea ce privește democrația și drepturile omului; |
|
G. |
întrucât noul Vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) a declarat că drepturile omului vor fi una dintre prioritățile sale generale și că are intenția să le utilizeze ca un criteriu de referință în toate relațiile cu țările terțe; întrucât VP/ÎR a reafirmat, de asemenea, angajamentul UE de a promova drepturile omului în toate domeniile relațiilor externe „fără excepție”; întrucât adoptarea noului plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația și reînnoirea mandatului Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului se vor afla pe agenda UE la începutul anului 2015; |
|
H. |
întrucât, la 23 iunie 2014, Consiliul a adoptat Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2013, care a acoperă primul an complet de punere în aplicare a cadrului strategic și a planului de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația; întrucât 2013 a fost, de asemenea, primul an complet al noului mandat al Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului; întrucât deținătorul acestei funcții ar trebui să ajute Uniunea să își coordoneze activitățile astfel încât munca sa de promovare a respectării drepturilor omului în întreaga lume, și în special a drepturilor femeilor, să devină mai clară și mai vizibilă; |
|
I. |
întrucât Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2013 și evenimentele survenite după perioada acoperită de acest raport reamintesc cu putere consecințele umane grave ale nerespectării drepturilor omului; întrucât nerespectarea drepturilor omului în țările terțe are consecințe nefaste pentru UE, atunci când nerespectarea drepturilor omului și absența participării democratice legitime provoacă instabilitate, apariția unor state eșuate, crize umanitare și conflicte armate, fenomene la care UE este obligată să reacționeze; |
|
J. |
întrucât angajamentul UE în favoarea unei multilateralități eficiente, cu ONU ca pilon central, este parte integrantă a politicii externe a Uniunii și se întemeiază pe convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și norme universale este cel mai potrivit pentru soluționarea crizelor, provocărilor și amenințărilor globale; |
|
K. |
întrucât UE și statele sale membre au fost aliați fideli ai Curții Penale Internaționale (CPI) încă de la începuturile ei, oferindu-i sprijin financiar, politic, diplomatic și logistic, promovând în același timp universalitatea Statutului de la Roma și protejându-i integritatea pentru a consolida independența Curții; |
|
L. |
întrucât în Rezoluția sa din 17 iulie 2014, Parlamentul și-a afirmat încă odată sprijinul ferm în favoarea adoptării amendamentelor de la Kampala aduse Statului de la Roma al CPI, inclusiv a amendamentului privind crima de agresiune, și a invitat toate statele membre ale UE să ratifice aceste amendamente și să le integreze în legislația lor națională; întrucât amendamentul privind crima de agresiune va contribui la consolidarea statului de drept la nivel internațional și la asigurarea păcii și securității internaționale, descurajând folosirea ilegală a forței și contribuind astfel în mod proactiv la prevenirea acestor crime și la consolidarea unei păci durabile; |
|
M. |
întrucât subiectul central al celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeii, care va avea loc la New York între 9 și 20 martie 2015, va fi urmarea dată Declarației și Platformei de acțiune de la Beijing, inclusiv provocările actuale care împiedică punerea lor în aplicare și deci realizarea egalității de gen și autonomizarea femeii, precum și posibilitățile de realizare a egalității de gen și autonomizare a femeii în cadrul agendei post-2015 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM); |
|
N. |
întrucât învățământul primar gratuit pentru toți copiii este un drept fundamental prevăzut de Convenția ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului; întrucât educarea copiilor și a adulților contribuie la reducerea sărăciei și a mortalității infantile, precum și la promovarea de bune practici de protecție a mediului; întrucât accesul tuturor la educație este legat în mod intrinsec de ODM referitor la egalitatea de gen, în special în ceea ce privește absolvirea ciclului primar; întrucât acest obiectiv este departe de a fi atins; |
|
O. |
întrucât în perioade de conflicte armate, femeile și copiii, inclusiv femeile și copiii refugiați, solicitanți de azil și apatrizi, se numără printre cele mai vulnerabile grupuri din societate, iar riscurile sunt mult amplificate în cazul adolescentelor strămutate în timpul crizelor umanitare; |
|
P. |
întrucât niciun tip de discriminare și violență împotriva femeilor, inclusiv abuzul sexual, mutilarea genitală feminină, căsătoriile forțate, așa-numitele crime de onoare și exploatarea sexuală a femeilor în scop comercial, precum și violența domestică, nu ar trebui să fie vreodată justificat de vreun temei politic, social, religios sau cultural sau de tradiții populare sau tribale; |
|
Q. |
întrucât există o relație clară între corupție și încălcarea drepturilor omului; întrucât corupția din sectorul public și sectorul privat creează și agravează inegalitățile și discriminarea, împiedicând astfel exercitarea egală a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale; întrucât s-a dovedit că actele de corupție sunt legate adesea de încălcarea drepturilor omului, de abuzul de putere și de lipsa de răspundere; |
|
R. |
întrucât drepturile lucrătorilor și drepturile sindicatelor sunt ținta unor atacuri grave în lume, iar modul în care anumite companii își desfășoară activitatea are un impact profund asupra drepturilor lucrătorilor, comunităților și consumatorilor din interiorul și exteriorul Europei; întrucât dreptul internațional al drepturilor omului impune statelor datoria de a apăra drepturile omului și de a se asigura că activitățile marilor companii aflate în jurisdicția lor nu încalcă drepturile omului și că victimele au la dispoziție căi de atac eficiente; |
|
S. |
întrucât comunitatea de afaceri joacă un rol semnificativ în promovarea drepturilor omului și întrucât astfel de eforturi sunt mai mult decât recomandate și ar trebui să fie sprijinite de instituții publice din întreaga lume; întrucât promovarea drepturilor omului ar trebui să fie considerată o platformă de cooperare între guvern și sectorul privat; |
|
T. |
întrucât sistemul generalizat de preferințe plus (SGP Plus) destinat țărilor terțe prevede o clauză de respectare a convențiilor internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor; |
|
U. |
întrucât în articolul 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) se menționează că, de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nicio restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie și au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei, iar căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți; |
|
V. |
întrucât articolul 14 din DUDO recunoaște dreptul persoanelor supuse persecuției de a căuta azil în alte țări; întrucât Convenția ONU privind statutul refugiaților afirmă clar că toți refugiații au dreptul la o protecție specială și că niciun stat nu poate expulza sau returna un refugiat spre un teritoriu unde acesta riscă să fie persecutat sau unde viața sau libertatea i-ar fi amenințată; |
|
W. |
întrucât articolul 18 din DUDO recunoaște libertatea de gândire, de conștiință și de religie; întrucât numărul incidentelor asociate cu libertatea de religie sau de convingeri a crescut semnificativ, ca urmare, printre altele, a unui număr tot mai mare de conflicte de natură religioasă; |
|
X. |
întrucât articolul 25 din DUDO recunoaște dreptul oricărei persoane la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, în cadrul căruia mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite, care includ îngrijirea medicală; întrucât Convenția ONU cu privire la drepturile copilului își sărbătorește cea de a 25-a aniversare, fiind tratatul ratificat de cel mai mare număr de state în domeniul drepturilor omului; întrucât în rezoluția Consiliului ONU pentru drepturile omului 26/28 se solicită ca următoarea reuniune a Forumului social al acestui consiliu să se axeze pe accesul la medicamente, în contextul dreptului oricărei persoane de a se bucura de nivelul cel mai înalt posibil de sănătate fizică și mentală; întrucât, potrivit Constituției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cel mai înalt standard posibil de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, indiferent de rasă, religie, convingeri politice, statut economic sau social; |
|
Y. |
întrucât efectele schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea temperaturilor, creșterea nivelului mărilor și condițiile meteorologice extreme, vor intensifica riscurile de instabilitate globală și, în consecință, riscul unor încălcări grave ale drepturilor omului; |
|
Z. |
întrucât accesul la apă potabilă sigură și la servicii de salubrizare este un drept al omului care derivă din dreptul la un nivel de trai adecvat și care este legat în mod indisolubil de dreptul la nivelul cel mai înalt posibil de sănătate fizică și mentală, precum și de dreptul la viață și la demnitate umană; întrucât aproximativ 2,6 miliarde de persoane – jumătate din populația statelor în curs de dezvoltare – nu dispun nici măcar de o latrină simplă „îmbunătățită”, iar 1,1 miliarde de persoane nu au acces la niciun fel de apă potabilă; |
|
AA. |
întrucât acest raport, deși redactat ca răspuns la Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2013, adoptat de Consiliu, constituie o analiză prospectivă a activităților UE în domeniul de politică în cauză; întrucât Parlamentul, în rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale anterioare și la revizuirea strategiei UE privind drepturile omului, a subliniat necesitatea unei analize continue a propriilor practici în ceea ce privește integrarea drepturilor omului în activitățile sale, cursul dat rezoluțiilor adoptate în cadrul procedurii de urgență privind cazurile de încălcare a democrației, drepturilor omului și statului de drept, precum și monitorizarea respectării clauzelor privind democrația și drepturile omului în toate acordurile încheiate de UE cu țări terțe, |
Caracterul central al drepturilor omului în politicile externe ale UE
|
1. |
reamintește că preambulul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene afirmă că UE „situează persoana și demnitatea umană în centrul acțiunii sale”; |
|
2. |
invită toate instituțiile UE și statele membre să situeze drepturile omului în centrul relațiilor UE cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici, și în centrul tuturor declarațiilor și reuniunilor la nivel înalt; subliniază importanța unei puneri în aplicare eficiente, consecvente și coerente a politicii UE în domeniul drepturilor omului, în conformitate cu obligațiile clare prevăzute la articolul 21 din TUE și în Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația; îl felicită pe noul VP/ÎR pentru exprimarea în mod deschis a angajamentului clar în favoarea aplicării acestor principii; |
|
3. |
subliniază că este important ca statele membre să-și exprime în mod unitar sprijinul pentru indivizibilitatea, inviolabilitatea și universalitatea drepturilor omului și, în special, pentru ratificarea tuturor instrumentelor internaționale din domeniul drepturilor omului stabilite de ONU; solicită UE să susțină caracterul indivizibil și inviolabil al drepturilor omului, inclusiv al celor incluse în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, în conformitate cu articolul 21 din TUE; invită UE să promoveze în continuare standardele universale în domeniul drepturilor omului ca bază a angajamentului său cu țările terțe și organizațiile regionale, atât în dialogurile politice, cât și în cele referitoare la drepturile omului, precum și în cadrul negocierilor comerciale; |
|
4. |
salută decizia Comisiei de a pune în centrul procesului de extindere statul de drept; îndeamnă UE să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a dispozițiilor care protejează drepturile omului și drepturile persoanelor ce aparțin minorităților pe parcursul întregului proces de extindere; |
|
5. |
atrage atenția, totuși, asupra consecințelor nedorite ale extinderii permanente a listei drepturilor omului și ale includerii unor aspecte controversate din punct de vedere ideologic sau politic, întrucât acest lucru ar putea reduce în final sprijinul general acordat însăși ideii de universalitate și indivizibilitate a drepturilor omului; |
|
6. |
subliniază că, pe lângă suferința umană, UE ar trebui să țină seama și de toate consecințele nerespectării drepturilor omului în cazurile în care încălcarea drepturilor omului și lipsa participării democratice legitime duc la instabilitate, corupție, state eșuate, crize umanitare sau conflicte armate, fenomene care subminează eforturile UE din cadrul politicii sale de dezvoltare, și față de care UE sau statele sale membre au obligația de a reacționa în cadrul politicii externe și de securitate; salută, în acest sens, eforturile recente ale UE de a include încălcările drepturilor omului în matricea de alertă timpurie asociată măsurilor de prevenire a crizelor; solicită, cu toate acestea, o acțiune preventivă mai fermă și îndeamnă VP/ÎR, Comisia și statele membre să dezvolte un element de prevenire a crizelor bazat pe drepturile omului, care ar trebui adăugat abordării cuprinzătoare a UE în materie de conflicte și crize externe și ar trebui inclus în viitoarea strategie europeană de securitate revizuită; |
|
7. |
consideră că UE și delegațiile sale ar trebui să identifice semnale de alertă timpurie, cum ar fi represiunea minorităților și încălcările drepturilor omului, care indică posibile conflicte și catastrofe umanitare; invită UE să elaboreze bune practici pentru promovarea și protejarea drepturilor omului în situațiile post-dezastru și post-conflict, acordând o atenție specială persoanelor cu dizabilități, femeilor, copiilor și altor grupuri vulnerabile, prin oferirea de date și luarea de măsuri relevante în ceea ce privește cazurile concrete de persoane cu dizabilități, disponibilitatea planurilor de reducere a riscului de dezastre care acordă atenție și persoanelor cu dizabilități, instruirea întregului personal relevant implicat în serviciu și proporția adăposturilor de urgență și a zonelor de distribuire a ajutoarelor în caz de dezastre accesibile, concentrându-se asupra integrării drepturilor omului în eforturile de ajutor, redresare și reconstrucție și respectând, totodată, principiile umanitare ale umanității, imparțialității, neutralității și independenței și abordarea bazată pe necesități în ceea ce privește asistența umanitară; |
|
8. |
încurajează UE să se asigure că există sinergie între posibilitățile de sprijin permise de Instrumentul de stabilitate, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și Fondul european pentru democrație (FED); |
|
9. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea numărului de încălcări grave ale drepturilor omului cauzate de acțiuni de terorism în întreaga lume; face referire la un raport din 2014, care indică creșterea cu 62 % a nivelului activităților teroriste în 2013 comparativ cu 2012 și o creștere de la 15 la 24 a numărului de țări care au fost afectate de acțiuni teroriste ce au condus la moartea a peste 50 de persoane; îndeamnă VP/ÎR și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), având în vedere creșterea nivelului activităților teroriste, să coopereze mai bine și mai eficient cu guvernele pentru combaterea tuturor formelor de terorism; |
|
10. |
susține că negarea genocidelor și a altor crime împotriva umanității, precum și a actelor de rasism, xenofobie sau ură religioasă constituie o încălcare clară a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, ca atare, ar trebui condamnată; |
|
11. |
invită VP/ÎR, Federica Mogherini și miniștrii de externe din UE să includă în mod regulat pe agenda Consiliului Afaceri Externe discutarea eforturilor UE în vederea eliberării apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor, a activiștilor politici și a altor persoane care își exercită în mod pașnic drepturile; |
Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume ca instrument de raportare pentru politica UE în domeniul drepturilor omului și democrației
|
12. |
salută adoptarea de către Consiliu a Raportului anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2013; invită noul VP/ÎR să se angajeze în viitor să participe la două dezbateri anuale dedicate politicii UE în domeniul drepturilor omului și democrației, în ședințele plenare ale Parlamentului, pentru a prezenta raportul UE și pentru a răspunde raportului Parlamentului; |
|
13. |
consideră regretabil faptul că Comisia nu a oferit un răspuns scris la Rezoluția Parlamentului menționată mai sus referitoare la Raportul anual privind drepturile omului și democrația în lume în 2012 și consideră că astfel de răspunsuri scrise sunt extrem de importante pentru cooperarea interinstituțională în acest domeniu și nu pot fi înlocuite de dezbateri în plen, care permit mai puțin timp pentru reflecție și pentru un răspuns sistematic la toate problemele ridicate de Parlament; |
|
14. |
felicită SEAE și Comisia pentru raportarea cuprinzătoare și clară privind acțiunile UE întreprinse pe parcursul perioadei de raportare; își reiterează totuși poziția potrivit căreia rapoartele de țară, în special, ar trebui să permită o prezentare generală a principalelor tendințe pozitive și negative și să evalueze eficiența acțiunilor UE; ia act de faptul că o raportare publică mai riguroasă, care să aibă la bază în special prioritățile și indicatorii identificați în strategiile de țară ale UE privind drepturile omului, care au fost până acum confidențiale, ar încuraja o mai mare consecvență în aplicarea condiționalității legate de drepturile omului și în evaluarea impactului asupra drepturilor omului al politicilor UE; |
|
15. |
își menține părerea că instituțiile UE ar trebui să depună eforturi comune pentru a îmbunătăți formatul raportul anual privind drepturile omului și democrația în lume, pentru a îi permite să atingă un public larg, păstrându-și caracterul cuprinzător de raport privind implementarea cadrului strategic și planului de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația; își reafirmă disponibilitatea de a participa la o cooperare activă și constructivă între instituțiile UE în pregătirea viitoarelor rapoarte; reamintește solicitarea ca raportul anual să includă o secțiune privind punerea în aplicare de către statele membre a planului de acțiune; |
Implementarea cadrului strategic și a planului de acțiune ale UE
|
16. |
reiterează aprecierea sa cu privire la cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate de Consiliu în 2012, ca un element de referință pentru deschiderea de noi perspective în ceea ce privește elaborarea de politici și reconfirmarea angajamentului UE față de obligația prevăzută de tratat de a integra drepturile omului în toate politicile externe ale UE, „fără excepție”; |
|
17. |
reamintește faptul că drepturile omului au devenit o componentă esențială a acțiunii externe a UE și un adevărat element al identității sale în relațiile bilaterale, multilaterale și instituționale; |
|
18. |
apreciază eforturile depuse de SEAE și de Comisie în vederea prezentării unor rapoarte Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a primului plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația; invită VP/ÎR și SEAE să implice statele membre, Comisia, Parlamentul societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale în procesul de revizuire și consultare în vederea adoptării unui nou plan de acțiune, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2015; salută discuțiile menite să îmbunătățească stabilirea priorităților în ceea ce privește obiectivele noului plan de acțiune și să sporească claritatea, eficacitatea și coerența acestui instrument de politică externă al UE, dar avertizează cu privire la reducerea sferei de aplicare a planului de acțiune sau a nivelului ambiției în ceea ce privește integrarea drepturilor omului în toate domeniile de politică ale UE; |
|
19. |
încurajează toate părțile implicate în acțiunea externă a UE să își însușească politica externă a UE în domeniul drepturilor omului și diversele instrumente aferente acesteia și să se asigure că drepturile omului sunt luate în considerare la toate nivelurile, printre altele, prin organizarea de formări periodice în domeniul drepturilor omului destinate funcționarilor în cauză; |
|
20. |
își exprimă preocuparea deosebită cu privire la implementarea angajamentului luat în cadrul strategic, de a „situa drepturile omului în centrul relațiilor UE cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici”; îndeamnă, prin urmare, VP/ÎR și SEAE să acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a acestui angajament și asigurării integrării drepturilor omului și democrației în relațiile UE cu partenerii săi strategici, în contexte centrale, cum ar fi summit-urile și concluziile Consiliului; recomandă în continuare ca, de fiecare dată când are loc o încălcare gravă a drepturilor omului de către o țară parteneră cu care a fost încheiat un acord, UE să ia măsuri mai eficiente în aplicarea sancțiunilor corespunzătoare prevăzute în clauzele privind drepturile omului din acordul respectiv, inclusiv o eventuală suspendare (temporară) a acordului; |
|
21. |
invită VP/ÎR ca, în coordonare cu toți ceilalți comisari, să elaboreze un program care să integreze drepturile omului în diferite activități ale UE, în special în următoarele domenii: dezvoltare, migrație, mediu înconjurător, ocuparea forței de muncă, protecția datelor pe internet, comerț, investiții, tehnologie și afaceri; |
|
22. |
salută faptul că VP/ÎR a afirmat în mod public necesitatea de revizuire a strategiei UE față de toți partenerii săi strategici, inclusiv China și Rusia, și îi solicită să acorde prioritate drepturilor omului în aceste țări pe perioada mandatului său, clarificând faptul că încălcările grave ale drepturilor omului constituie o amenințare la adresa relațiilor bilaterale dintre UE și partenerii săi strategici; |
Mandatul Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului
|
23. |
recunoaște importanța mandatului conferit primului Reprezentant Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului și îl felicită pe deținătorul actual al mandatului pentru munca depusă până în prezent; încurajează RSUE să continue să consolideze vizibilitatea UE și cooperarea sa în cadrul organizațiilor multilaterale relevante și al mecanismelor regionale din domeniul drepturilor omului (ONU, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Uniunea Africană și Organizația de Cooperare Islamică), să promoveze prioritățile tematice cheie ale UE reflectate în orientările UE cu privire la drepturile omului, să acționeze pentru consolidarea societății civile în întreaga lume și să contribuie la integrarea, coerența, consecvența și eficiența politicii UE în domeniul drepturilor omului și la asigurarea echilibrului adecvat între diplomația publică și diplomația tăcută; recunoaște necesitatea unei vizibilități sporite a rolului RSUE pentru drepturile omului, care, cu sprijinul diferitelor servicii din cadrul instituțiilor UE, în vederea asigurării unei bune coordonări, trebuie să aibă competențe de inițiativă și dreptul de a se exprima public; |
|
24. |
invită Consiliul să adopte ca principiu general practica de a include sistematic cooperarea cu RSUE pentru drepturile omului în mandatul viitorilor RSUE geografici; |
|
25. |
solicită ca poziția RSUE pentru drepturile omului să fie menținută, astfel încât să devină o funcție permanentă, cu mijloace adecvate pentru susținerea pe deplin a rolului său, inclusiv cu utilizarea diplomației publice; |
Coerența internă/externă a politicii UE în domeniul drepturilor omului și democrației
|
26. |
subliniază că politica UE privind drepturile omului trebuie să fie consecventă în ceea ce privește respectarea obligațiilor prevăzute în tratat, asigurând coerența între politicile interne și externe și evitând standardele duble; solicită, prin urmare, adoptarea concluziilor Consiliului Afaceri Externe privind drepturile omului în ceea ce privește partenerii strategici; solicită, în acest context, stabilirea unor praguri comune pentru statele membre și funcționarii UE în ceea ce privește preocupările legate de drepturile omului pe care trebuie să le invoce, ca cerință minimă, în relațiile cu omologii lor strategici, ținând cont în același timp de situația specifică din fiecare țară; |
|
27. |
subliniază faptul că acțiunile UE în ceea ce privește țările terțe trebuie să fie consecvente pentru a fi credibile și, prin urmare, eficiente, și că discrepanțele și lipsa de coerență dăunează eficacității acțiunilor sale și diminuează uneori forța discursului său cu privire la drepturile omului; reamintește faptul că, în ciuda numeroaselor dificultăți întâlnite, coerența rămâne o prioritate a politicii externe și ea trebuie să constituie punctul central al mandatului tuturor actorilor implicați în această politică; |
|
28. |
în plus, consideră că este esențial ca cerințele privind drepturile omului stabilite de UE în cadrul relațiilor sale cu țările terțe să se aplice în aceeași măsură și statelor membre; reamintește, în acest sens, faptul că Parlamentul adoptă un raport anual referitor la situația drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii Europene, elaborat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; |
|
29. |
invită SEAE să consolideze gestionarea, controlul și asumarea răspunderii în ceea ce privește fondurile UE pentru apărarea drepturilor omului; |
|
30. |
atrage atenția asupra provocărilor semnificative pe care le implică anexarea Crimeii de către Rusia și continuarea implicării militare a acestei țări în estul Ucrainei; subliniază faptul că această politică de agresiune reprezintă o continuare a tendințelor Rusiei către o conducere autoritară, concomitent cu înrăutățirea situației drepturilor omului în interiorul țării; evidențiază faptul că Rusia reprezintă în prezent o „provocare strategică” pentru UE și nu mai respectă criteriile parteneriatului strategic; |
|
31. |
solicită UE să abordeze în mod eficient provocările interne în ceea ce privește drepturile omului, precum situația romilor, tratamentul aplicat refugiaților și migranților, discriminarea persoanelor LGBTI, condițiile de detenție și libertatea presei în statele membre, pentru a-și menține credibilitatea și consecvența în cadrul politicii sale externe privind drepturile omului; consideră regretabil faptul că minoritatea romă este în continuare supusă discriminării, rasismului și excluderii sociale, atât în UE, cât și în țări candidate la aderare din Balcanii de Vest și în Turcia; ia act, în această privință, de faptul că respectarea drepturilor minorităților este una dintre provocările-cheie identificate în Strategia de extindere a Comisiei pentru 2014-2015; |
Instrumentele politicii UE în domeniul drepturilor omului
Strategiile de țară privind drepturile omului și rolul delegațiilor UE
|
32. |
felicită SEAE pentru finalizarea cu succes a primului ciclu de strategii de țară privind drepturile omului, care pun un accent puternic pe asumarea responsabilității la nivelul delegațiilor UE; consideră, totuși, regretabilă lipsa în continuare a transparenței în ceea ce privește conținutul strategiilor de țară, în special neinformarea corespunzătoare a Parlamentului, și solicită, încă o dată, dezvăluirea publică cel puțin a priorităților-cheie ale fiecărei strategii de țară și accesul Parlamentului la strategii, într-un cadru adecvat, pentru a permite un nivel corespunzător de control; încurajează SEAE să adopte indicatori de evaluare a eficienței și să trateze mai explicit secțiunile dedicate diferitelor țări din raportul anual privind drepturile omului și democrația în lume ca fiind rapoarte de punere în aplicare privind strategiile de țară; reamintește angajamentul asumat de UE de a se asigura că strategiile de țară privind drepturile omului sunt luate în considerare la toate nivelurile de elaborare a politicilor în ceea ce privește țările terțe, inclusiv în dialogurile politice și privind drepturile omului; |
|
33. |
subliniază necesitatea ca delegațiile UE să întocmească un raport anual privind propriile activități în domeniul drepturilor omului; |
|
34. |
salută rețeaua aproape finalizată de puncte de contact pentru drepturile omului și de ofițeri de legătură pentru apărătorii drepturilor omului în delegațiile UE; invită VP/ÎR și SEAE să elaboreze orientări operaționale clare privind rolul lor în cadrul delegațiilor pentru a le permite să își realizeze pe deplin potențialul, să stabilească standarde credibile și să evite inconsecvențele între delegațiile UE; |
|
35. |
încurajează intensificarea cooperării dintre rețelele diplomatice ale statelor membre și delegațiile UE din toată lumea, cu scopul de a contribui la dezbaterile grupurilor de lucru în domeniul drepturilor omului din țările terțe; |
|
36. |
solicită SEAE să se asigure că la toate reuniunile la nivel înalt dintre UE și țări terțe, inclusiv la reuniunile Consiliului de Cooperare/Consiliului de asociere, sunt aduse în discuțiile cazurile apărătorilor drepturilor omului aflați în închisoare; insistă ca toate strategiile de țară privind drepturile omului adoptate în relația dintre UE și țările terțe să includă o secțiune privind susținătorii drepturilor omului aflați în închisoare; |
|
37. |
reamintește angajamentul de a integra drepturile omului în toate evaluările de impact ale UE; insistă asupra importanței acestui angajament, pentru a asigura faptul că UE respectă, apără și aplică drepturile omului și că activitățile și politicile sale externe sunt concepute și puse în aplicare astfel încât să consolideze drepturile omului în străinătate; solicită UE ca, prin intermediul unei mai bune consultări și coordonări cu societatea civilă și cu instituțiile UE, să îmbunătățească calitatea și caracterul sistematic al evaluărilor sale de impact în domeniul drepturilor omului; |
Dialogurile și consultările în domeniul drepturilor omului
|
38. |
își reafirmă sprijinul în favoarea unor dialoguri dedicate drepturilor omului ca un instrument al politicii UE în domeniul drepturilor omului, cu condiția ca acestea să nu constituie un scop în sine, ci un mijloc de a asigura angajamente și realizări specifice din partea omologilor; recunoaște valoarea implicării într-un dialog dedicat drepturilor omului, în special cu țările în care există probleme grave legate de aceste drepturi; subliniază, cu toate acestea, nevoia ca UE să tragă concluzii politice clare în cazurile în care dialogul privind drepturile omului nu are rezultate pozitive din cauza absenței dorinței omologului de a se implica cu bună credință sau din cauza absenței unui angajament autentic în direcția reformelor și să pună accentul pe diplomația publică pentru a se asigura că credibilitatea publică a politicii UE în domeniul drepturilor omului nu este pusă în pericol; avertizează, de asemenea, cu privire la devierea discuțiilor privind drepturile omului de la dialogurile politice la nivel înalt; insistă ca UE să aducă efectiv în discuție într-o manieră responsabilă și transparentă cazurile individuale ale apărătorilor drepturilor omului care se află în pericol sau în închisoare, precum și ale prizonierilor politici; solicită ca, în cazul încălcărilor grave ale drepturilor omului, acest aspect să fie plasat în centrul dialogului politic la toate nivelurile; |
|
39. |
îndeamnă SEAE să elaboreze un mecanism cuprinzător de revizuire, care să contribuie la evaluarea dialogurilor în lumina insuccesului acestora în ceea ce privește obținerea unor rezultate semnificative și tangibile; solicită, în continuare, UE să își consolideze criteriile de referință pentru a contribui la evaluarea nivelului de succes și la eficientizarea dialogurilor, fapt care ar ajuta la o mai bună aliniere a țărilor cu probleme grave în domeniul drepturilor omului la standardele internaționale în acest domeniu; îndeamnă UE, în lumina, de exemplu, a faptului că dialogul dintre UE și China referitor la drepturile omului nu a avut rezultate semnificative și tangibile și a evenimentelor recente din Hong Kong, să își regândească strategia în domeniul drepturilor omului și să adopte o abordare mai coerentă, unitară și strategică cu privire la drepturile omului; |
|
40. |
consideră regretabil faptul că, din cauza utilizării unor structuri, formate, frecvențe și metode diferite și a caracterului confidențial al acestor schimburi, nu există un veritabil mecanism de monitorizare și de evaluare a acestor dialoguri și nici indicatori de progres; recomandă clarificarea obiectivelor fiecărui dialog și evaluarea rezultatelor cu consultarea Parlamentului; |
|
41. |
îndeamnă SEAE să poarte în continuare discuții cu toate țările cu care are în prezent dialoguri pe problema drepturilor omului, solicitând angajamente concrete din partea autorităților în cauză și monitorizând cu regularitate solicitările formulate în timpul consultărilor; |
Orientările UE cu privire la drepturile omului
|
42. |
salută adoptarea de către Consiliu a orientărilor UE cu privire la drepturile omului pentru persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale și a orientărilor UE privind libertatea de religie sau de credință, ambele în timpul anului de raportare 2013, precum și a orientărilor privind libertatea de exprimare online și offline în 2014; |
|
43. |
reamintește faptul că adoptarea orientărilor nu trebuie să ducă la introducerea selectivității în sistemul drepturilor omului, întrucât principiile universalității și indivizibilității trebuie să rămână esențiale; invită Comisia să definească, împreună cu Parlamentul și cu reprezentanții societății civile, criteriile de selecție a tematicilor abordate de aceste orientări, pentru ca procesul de selecție să fie mai clar; |
|
44. |
invită Comisia să completeze orientările, care ar trebui să stabilească obiective, criterii, mijloace, calendare și indicatori și să includă o revizuire periodică, prin standardizarea conținutului și a formatului, făcându-le astfel să beneficieze de o mai mare claritate; reamintește, în acest sens, faptul că Parlamentul a recomandat recent punerea în aplicare „eficientă și axată pe obținerea de rezultate” a orientărilor în materie de tortură; |
|
45. |
solicită o participare sporită a actorilor societății civile la elaborarea, evaluarea și revizuirea orientărilor; |
|
46. |
îndeamnă SEAE și Consiliul să ia măsurile corespunzătoare pentru implementarea și evaluarea orientărilor UE la nivel național; încurajează SEAE și statele membre să se angajeze, de asemenea, în formarea continuă și sensibilizarea personalului SEAE și al delegațiilor UE, precum și a diplomaților statelor membre, pentru a se asigura că orientările UE cu privire la drepturile omului au efectul dorit în ceea ce privește conturarea politicilor reale pe teren; |
Politicile UE de susținere a democratizării și a alegerilor
|
47. |
subliniază faptul că regimurile democratice nu sunt definite numai de organizarea de alegeri, ci și de respectarea statului de drept, de libertatea de exprimare, de respectarea drepturilor omului, de o justiție independentă și de o administrație imparțială; invită Comisia și SEAE să sprijine procesele democratice care au loc în prezent în țările terțe; evidențiază, în acest sens, importanța monitorizări cursului dat rapoartelor și recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor, prin folosirea acestora ca parte a angajamentului UE în sprijinul democrației pentru țara respectivă și prin autorizarea observatorului șef să exercite un rol special în monitorizarea implementării recomandărilor, ca parte integrantă a strategiei cuprinzătoare a Parlamentului de sprijinire a democrației și cu sprijinul organelor permanente ale Parlamentului; remarcă rolul pozitiv pe care îl pot avea misiunile UE de observare a alegerilor în ceea ce privește asigurarea credibilității UE ca partener; |
|
48. |
invită UE să continue să acționeze pentru definirea celor mai bune practici în acest domeniu în scopul sprijinirii și consolidării proceselor de democratizare; încurajează elaborarea de instrumente cu caracter atât politic, cât și operațional, care să fie utilizate în țări prioritare pentru integrarea în strategia UE a măsurilor de sprijinire a drepturilor omului și a democrației, inclusiv a măsurilor de prevenire a conflictelor și a măsurilor de mediere, într-un mod coerent, flexibil și credibil; |
|
49. |
subliniază că tranziția politică și democratizarea trebuie să fie combinate cu respectarea drepturilor omului, cu promovarea justiției, transparenței, răspunderii, reconcilierii și statului de drept și cu înființarea de instituții democratice; solicită un sprijin sistematic din partea UE pentru parlamente alese în mod liber și corect; subliniază necesitatea de a investi în dialoguri politice între partidele aflate la guvernare și cele din opoziție; |
|
50. |
reamintește că, în urma Primăverii arabe, Uniunea Europeană și-a redefinit politica de vecinătate privind țările sud-mediteraneene și a insistat asupra rolului societății civile și asupra principiului „mai mult pentru mai mult”, cu scopul de a dezvolta parteneriate mai solide cu vecinii săi și de a îi îndruma pe parcursul reformelor și al tranziției democratice; |
|
51. |
consideră că abordarea bazată pe performanță „mai mult pentru mai mult” ar trebui să orienteze relațiile UE cu toate țările terțe și că UE ar trebui să acorde țărilor partenere un statut avansat numai dacă sunt îndeplinite cerințele clare privind drepturile omului și democrația și că nu ar trebui să ezite să suspende acest statut dacă aceste cerințe nu mai sunt respectate; |
|
52. |
solicită o utilizare eficientă a noilor tehnologii și a internetului pentru ca informațiile referitoare la drepturile omului și la democrație, precum și programele UE, să fie cât mai accesibile cu putință persoanelor din întreaga lume; |
|
53. |
salută activitatea legată de țările-pilot, desfășurată până în prezent de nouă delegații UE, în vederea obținerii unei mai bune coerențe în ceea ce privește sprijinul pentru democrație în relațiile externe ale UE, activitate inițiată în cadrul concluziilor Consiliului din 2009 și 2010 și inclusă în cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația din 2012; |
|
54. |
solicită Comisiei și SEAE să își consolideze coordonarea cu Parlamentul în ceea ce privește cea de-a doua generație de țări-pilot, pentru a se asigura că toate instituțiile UE participă și combină cunoștințele lor specifice în urmărirea eficientă a obiectivului de sprijinire a democrației în țări terțe; |
|
55. |
felicită Fondul european pentru democrație pentru activitatea eficientă legată de promovarea democrației în vecinătatea UE și sprijină o extindere atentă a mandatului acestuia pentru a acționa și în alte societăți care se luptă pentru democratizare; solicită statelor membre, în spiritul solidarității și al angajamentului, să furnizeze fonduri suficiente bugetului Fondului pentru a asigura un sprijin cât mai flexibil și eficient pentru actorii locali ai schimbărilor democratice; |
|
56. |
subliniază importanța consolidării rolului femeilor în promovarea drepturilor omului și a reformelor democratice, în sprijinirea prevenirii conflictelor și în consolidarea participării și a reprezentării politice; remarcă, de asemenea, în această privință, că ar trebui luate în considerare și urmate recomandările formulate în rapoartele misiunilor UE de observare a alegerilor referitoare la participarea deplină și egală a femeilor la procesul electoral; |
|
57. |
reamintește că extinderea reprezintă efortul de democratizare al UE cu cel mai mare succes și evidențiază faptul că negocierile cu Balcanii de Vest rămân principalul instrument care ajută aceste țări să creeze societăți pe deplin democratice; |
Sprijinul acordat de UE apărătorilor drepturilor omului
|
58. |
salută concluziile specifice ale Consiliului privind apărătorii drepturilor omului cu ocazia celei de-a zecea aniversări a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului; felicită, de asemenea, Comisia pentru că recurge mai mult la finanțarea IEDDO pentru a acorda granturi de urgență apărătorilor drepturilor omului aflați în pericol iminent și încurajează Comisia să exploreze în continuare noi modalități de a sprijini apărătorii drepturilor omului; reamintește, în acest sens, importanța Fondului european pentru democrație ca instrument de promovare și de protecție a activiștilor, bloggerilor și jurnaliștilor prodemocrație din lumea întreagă; |
|
59. |
regretă faptul că persecutarea și marginalizarea apărătorilor drepturilor omului reprezintă în continuare o tendință larg răspândită în întreaga lume, în special în țările care nu acceptă universalitatea drepturilor omului; |
|
60. |
solicită UE să acorde o atenție deosebită problemei apărătorilor drepturilor omului care se află în închisoare oriunde în lume și necesității ca UE să își intensifice în mod colectiv acțiunile de asigurare a eliberării acestor persoane, luând măsuri precum, printre altele, crearea unui grup de lucru intern al Parlamentului European care să fie la curent, printr-o colaborare strânsă cu societatea civilă, cu cazurile activiștilor aflați în detenție în întreaga lume; |
|
61. |
își reînnoiește apelul către SEAE de a continua să ofere protecție ONG-urilor, apărătorilor drepturilor omului, activiștilor societății civile, jurnaliștilor și avocaților, prin sporirea eficienței dialogurilor UE privind drepturile omului și prin promovarea priorităților tematice și orientărilor privind drepturilor omului ale UE; în acest context, încurajează organizarea de campanii destinate să ajungă la apărătorii drepturilor omului, inclusiv la cei aflați și în zone mai îndepărtate din țări terțe, pentru a contribui la implementarea obiectivelor de politică ale UE; |
|
62. |
solicită SEAE și Comisiei să se asigure că granturile UE și alte programe sunt disponibile nu numai pentru ONG-uri mari, ci și pentru consolidarea capacităților locale; prin urmare, solicită reducerea sarcinii birocratice, menținând în același timp neafectată răspunderea în cadrul procedurilor contabile și de depunere a cererilor și încurajează luarea în considerare a presiunilor tot mai mari exercitate de regimurile represive asupra societății civile; solicită o abordare mai pragmatică a societăților aflate în tranziție către democrație pentru a asigura sprijinirea organizațiilor și a persoanelor adecvate; |
|
63. |
solicită SEAE și delegațiilor UE să se angajeze, împreună cu apărătorii drepturilor omului și cu ONG-urile, într-un dialog politic autentic și pragmatic, care să urmărească găsirea celor mai bune căi de a sprijini un mediu favorabil activității lor; solicită ca UE să-și intensifice diplomația activă în țările terțe și să consolideze poziția punctelor de contact pentru drepturile omului, pentru a integra drepturile omului în activitatea politică de zi cu zi a delegațiilor UE relevante, prin aducerea sistematică în discuție a numelor prizonierilor politici, prin implicarea în monitorizarea proceselor și în vizitarea închisorilor și prin urmărirea cazurilor respective; subliniază necesitatea ca UE să utilizeze diplomația publică pentru a-i sprijini pe apărătorii drepturilor omului și să solicite eliberarea activiștilor pentru drepturile omului aflați în detenție; insistă ca reprezentanții de prim rang ai UE, inclusiv VP/ÎR, președintele Consiliului, comisarii, reprezentanții speciali ai UE și oficialități guvernamentale din statele membre să se întâlnească în mod sistematic cu apărătorii drepturilor omului, în special atunci când călătoresc în țări în care societatea civilă este supusă presiunilor; |
|
64. |
invită VP/ÎR și miniștrii de externe din UE să organizeze o reuniune anuală a Consiliului Afaceri Externe dedicată discuțiilor cu privire la eforturile UE în vederea eliberării apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor, activiștilor politici și altor persoane care își exercită drepturile în mod pașnic, acordând o atenție deosebită cazurilor expuse în rezoluțiile Parlamentului referitoare la dezbateri privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept; |
Sprijinul UE pentru drepturile universale ale omului și organizațiile multilaterale pentru drepturile omului
|
65. |
reamintește angajamentul Parlamentului și al Subcomisiei sale pentru drepturile omului de a sprijini un sistem puternic multilateral al drepturilor omului sub egida ONU, care include Comisia a III-a a Adunării Generale, Consiliul pentru Drepturile Omului, Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului și activitatea agențiilor specializate relevante ale ONU, cum ar fi Organizația Internațională a Muncii (OIM), precum și cea a Procedurilor speciale din cadrul ONU; |
|
66. |
reamintește importanța hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la respectarea și consolidarea drepturilor omului ca valori și principii de bază, precum și importanța punerii în aplicare a acestor hotărâri de către țările în cauză; |
|
67. |
reamintește poziția sa clară de a-și instituționaliza prezența în cadrul sesiunilor Adunării Generale a ONU, exprimată în rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la prioritățile UE în Consiliul ONU pentru drepturile omului, și consideră că este indispensabil să se trimită în continuare o delegație a Parlamentului European la sesiunile relevante ale Consiliul ONU pentru drepturile omului și ale Adunării Generale a ONU și regretă faptul că această practică a fost întreruptă în 2014; |
|
68. |
reamintește importanța participării active a UE în toate mecanismele privind drepturile omului ale ONU, mai ales în Comisia III-a a Adunării Generale și în Consiliul pentru drepturile omului; încurajează statele membre ale UE să facă acest lucru prin co-sponsorizarea și inițierea de rezoluții, prin participarea activă la dezbateri și dialoguri interactive, precum și prin formularea de declarații; sprijină ferm practica UE din ce în ce mai răspândită a inițiativelor transregionale; |
|
69. |
subliniază încă o dată importanța coordonării și cooperării eficace dintre SEAE, Comisie, Parlament și statele membre în ceea ce privește drepturile omului; încurajează SEAE, în special prin delegațiile UE de la New York și Geneva, să mărească gradul de coerență din UE, printr-o consultare rapidă și substanțială, pentru a prezenta poziția UE în mod unitar; |
|
70. |
reamintește importanța acțiunii Uniunii Europene în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în momentul în care aceasta se pregătește să aniverseze 40 de ani de existență; încurajează consolidarea legăturilor dintre UE, OSCE și Consiliul Europei; |
|
71. |
reamintește, de asemenea, importanța activității Consiliului Europei în acest domeniu și necesitatea ca UE să adere rapid la Convenția europeană a drepturilor omului în conformitate cu tratatele; |
|
72. |
reafirmă importanța integrării activității desfășurate în New York și Geneva, în contextul Adunării Generale a ONU, al Comisiei a III-a și al Consiliul pentru drepturile omului, în activitățile interne și externe relevante ale UE pentru a se asigura coerența; |
Politica UE privind justiția penală internațională și Curtea Penală Internațională
|
73. |
își reafirmă sprijinul deplin pentru activitatea Curții Penale Internaționale (CPI) în rolul său de a pune capăt impunității pentru autorii celor mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și de a face dreptate victimelor crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului; rămâne vigilent în ceea ce privește orice tentativă de subminare a legitimității sau independenței acesteia; reamintește rolul său esențial în dublul proces de justiție și de reconciliere; îndeamnă UE și statele sale membre să coopereze cu Curtea și să îi asigure un sprijin diplomatic și politic puternic în cadrul relațiilor bilaterale și în cadrul tuturor forumurilor, inclusiv la nivelul ONU; se arată îngrijorat de faptul că mai multe mandate de arestare nu au fost încă executate; solicită UE, statelor sale membre și reprezentanților speciali ai UE să promoveze activ CPI, executarea hotărârilor acesteia și lupta împotriva impunității pentru crimele prevăzute în Statutul de la Roma; consideră că numărul din ce în ce mai mare al statelor-parte este o evoluție importantă în ceea ce privește consolidarea universalității Curții; salută ratificarea Statutului de la Roma de către Côte d’Ivoire în februarie 2013, însă consideră regretabil faptul că nici un stat nu a ratificat statutul în 2014; încurajează UE și statele membre ale acesteia să își intensifice eforturile de promovare a ratificării și implementării Statutului de la Roma în vederea lărgirii accesului la justiție pentru victimele crimelor grave, conform dreptului internațional; solicită statelor membre ale UE, în calitate de părți la Statutul de la Roma al CPI, să pună la dispoziția acesteia resursele necesare pentru a-și exercita mandatul cu corectitudine și eficiență; încurajează UE să ofere în continuare asistență justiției penale internaționale și CPI, inclusiv prin sprijinirea actorilor societății civile prin intermediul IEDDO; |
|
74. |
reiterează solicitarea de creare a funcției de reprezentant special al UE pentru justiție internațională și drept umanitar internațional, astfel încât să se acorde acestor subiecte importanța și vizibilitatea pe care o merită, să se promoveze în mod eficient agenda UE și să se integreze lupta împotriva impunității în toate acțiunile externe ale UE; |
|
75. |
consideră regretabil faptul că Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale nu este încă inclus în lista de convenții necesare pentru statutul SGP Plus prevăzută în noul regulament SGP; ia act de faptul că mai mulți candidați pentru SGP Plus (de exemplu Armenia și Pakistan) nu sunt state-părți la statut sau nu l-au ratificat; reiterează recomandarea sa ca Statutul de la Roma să fie adăugat pe viitoarea listă de convenții; |
|
76. |
își reiterează solicitarea ca UE să adopte o poziție comună privind crima de agresiune și amendamentele de la Kampala și invită statele membre să își alinieze rapid legislațiile la definițiile stabilite în amendamentele de la Kampala și la alte obligații în temeiul Statutului de la Roma, pentru a permite anchete și urmăriri penale naționale realizate de către statele membre și consolidarea cooperării cu Curtea; |
|
77. |
invită, în perspectiva aniversării a o sută de ani de la genocidul armean, toate statele membre să recunoască acest eveniment și încurajează statele membre și instituțiile UE să contribuie în continuare la recunoașterea sa; |
|
78. |
îndeamnă SEAE să disemineze bunele practici cu privire la drepturile, protecția și sprijinirea victimelor crimelor și violențelor din țările terțe și să facă schimb de politici anticorupție cu țările terțe, corupția constituind frecvent un factor de facilitare a impunității și motivul nedreptății cu care se confruntă victimele; |
Acțiunile UE împotriva pedepsei cu moartea
|
79. |
își reiterează opoziția clară față de pedeapsa capitală și încurajează UE și statele sale membre să mențină o politică vizibilă care să aibă ca obiectiv abolirea pedepsei cu moartea la nivel mondial; îndeamnă SEAE să rămână vigilent în ceea ce privește evoluțiile din toate țările și să utilizeze toate mijloacele de influență pe care le are la dispoziție; |
|
80. |
sprijină pe deplin Rezoluția din decembrie 2014 a Adunării Generale a ONU referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea (23); |
|
81. |
solicită UE să folosească în continuare, în toate forumurile posibile la nivel mondial, cooperarea și diplomația în vederea abolirii pedepsei cu moartea, în conformitate cu Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, și să se asigure că fiecărei persoane ce urmează a fi executată i se respectă pe deplin dreptul la un proces corect, fără utilizarea torturii și a altor rele tratamente pentru a smulge mărturii; |
|
82. |
își exprimă preocuparea cu privire la creșterea raportată a numărului de execuții la nivel mondial între 2012 și 2013, în ciuda faptului că execuțiile sunt limitate la un număr din ce în ce mai redus de țări; invită UE să întreprindă acțiunile necesare legate de numărul în continuare ridicat de execuții din China și Iran, de reluarea execuțiilor în 2013 în Indonezia, Kuweit, Nigeria și Vietnam, de execuția minorilor în Iran, Arabia Saudită și Yemen în 2013, precum și de creșterea marcantă a execuțiilor raportate în Irak și Arabia Saudită; |
|
83. |
salută reluarea dezbaterii în Statele Unite cu privire la caracterul arbitrar și natura predispusă la erori a pedepsei capitale, campania de a stopa fluxul de substanțe utilizate pentru execuții din Europa spre Statele Unite și abolirea pedepsei cu moartea în 2013 în statul Maryland; încurajează VP/ÎR, RSUE și SEAE să coopereze cu guvernul federal al SUA și guvernele statelor pentru a accelera renunțarea la pedeapsa cu moartea în Statele Unite, cu scopul de a consolida la nivel internațional cooperarea transatlantică, prin promovarea credibilă a drepturilor omului, a justiției internaționale și a democrației; |
|
84. |
încurajează Comisia să folosească noua flexibilitate oferită de IEDDO pentru a explora noi modalități de a promova abolirea pedepsei cu moartea și de a sprijini acțiunile menite să ducă la evitarea sentințelor de condamnare la moarte sau a execuțiilor; |
|
85. |
subliniază importanța continuării de către UE a monitorizării condițiilor în care se desfășoară execuțiile în țările care încă mențin pedeapsa cu moartea, precum și importanța susținerii reformei juridice și constituționale în vederea abolirii totale a acestei pedepse; |
|
86. |
își reiterează convingerea fermă că pedeapsa cu moartea, ca încălcare a dreptului la integritatea personală și demnitate umană, este incompatibilă cu interzicerea pedepselor crude, inumane sau degradante în temeiul dreptului internațional și invită SEAE și statele membre să recunoască oficial această incompatibilitate și să adapteze în consecință politica UE privind pedeapsa capitală; subliniază nevoia de a interpreta orientările UE privind pedeapsa cu moartea și tortura ca fiind transversale; |
Acțiunile UE împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante
|
87. |
îndeamnă VP/ÎR și SEAE, având în vedere rapoartele constante privind practica larg răspândită a torturii și abuzurilor în lume, să intensifice eforturile UE de combatere a torturii și a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile UE în acest domeniu sunt în continuare în mare măsură insuficiente și nu îndeplinesc angajamentele asumate în temeiul Orientărilor UE privind tortura; solicită, în special, un sprijin mai mare din partea UE pentru instituirea și consolidarea unor mecanisme naționale și regionale de prevenire a torturii; ia act de propunerea de regulament a Comisiei din 14 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (COM(2014)0001), ca răspuns la rezoluția sa din 17 iunie 2010; |
|
88. |
subliniază faptul că, astfel cum se menționează la articolele 7 și 8 din Statutul de la Roma al CPI, tortura aplicată sistematic sau pe scară largă poate constitui o crimă de război sau o crimă împotriva umanității; subliniază faptul că principiul responsabilității de a proteja conferă comunității internaționale o responsabilitate specială pe care trebuie să o pună în practică; |
|
89. |
încurajează SEAE să acorde o atenție deosebită concluziilor de țară ale Comitetului ONU contra torturii, ale subcomitetului înființat în temeiul Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și ale Comitetului pentru prevenirea torturii din cadrul Consiliului Europei și să aducă în discuție în mod sistematic aceste preocupări în dialogurile politice cu țările în cauză și în declarațiile publice; invită SEAE, în special delegațiile UE, și statele membre, în special ambasadele acestora de pe teren, să accelereze, de asemenea, punerea în aplicare a orientărilor UE privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; îndeamnă statele membre să intensifice monitorizarea comerțului cu bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a săvârși acte de tortură sau pentru a impune tratamente inumane sau degradante, precum și monitorizarea comerțului cu tehnologii și bunuri cu dublă utilizare; |
|
90. |
subliniază faptul că membrii grupurilor vulnerabile, cum ar fi minoritățile etnice, lingvistice și religioase, sunt expuse mai frecvent torturii sau relelor tratamente în detenție, necesitând, prin urmare, o atenție specială; |
|
91. |
condamnă exportul realizat de întreprinderi europene de bunuri și arme susceptibile a fi utilizate pentru acte de tortură sau pentru alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, inclusiv în cadrul reprimării protestelor; sprijină, în acest context, procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005; |
|
92. |
reiterează importanța unor mecanisme eficiente de control al exporturilor pentru anumite medicamente ce pot fi folosite pentru execuții și echipamente ce pot fi folosite pentru tortură; invită Comisia să elimine ambiguitățile rămase în textul regulamentului prin introducerea unei clauze generale privind utilizarea finală, care ar interzice exportul oricărui medicament ce ar putea fi utilizat pentru tortură sau execuții; |
|
93. |
invită Uniunea și statele sale membre să depună eforturi pentru a asigura ratificarea de către toate țările terțe a Convenției internaționale privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate, din 20 decembrie 2006; |
Drepturile omului în acordurile comerciale ale UE și alte acorduri internaționale
|
94. |
solicită UE să se asigure că acordurile comerciale încheiate cu țări terțe favorizează dezvoltarea economică și socială a acestora și garantează o bună gestionare a resurselor lor naturale, inclusiv a terenurilor și a apei; își reiterează apelul în favoarea includerii sistematice a unor clauze obligatorii, executabile și nenegociabile privind drepturile omului în acordurile internaționale ale UE, inclusiv în acordurile comerciale și de investiții, încheiate sau care urmează să fie încheiate cu țări terțe și solicită o mai bună consultare cu Parlamentul în etapele inițiale ale procesului de negociere pentru acorduri comerciale și de investiții, monitorizarea efectivă a aplicării clauzelor privind drepturile omului și prezentarea de rapoarte Parlamentului privind aspectele legate de drepturile omului din acorduri; |
|
95. |
subliniază faptul că politica comercială contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale ale UE și că, în temeiul articolului 207 din TFUE, politica comercială a UE trebuie să se desfășoare „în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii”; subliniază, în plus, faptul că, în temeiul articolului 3 din TUE, Uniunea „contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite”; |
|
96. |
invită Comisia să ia în considerare, atunci când elaborează viitoarea sa strategie comercială, rolul important al comerțului și al acordurilor internaționale în promovarea drepturilor omului pe plan internațional; |
|
97. |
insistă asupra necesității continuării cooperării și dialogului multilateral în domeniul drepturilor omului între UE și, în special, Organizația Mondială a Comerțului și ONU, în vederea asigurării unui cadru comercial multilateral, care să contribuie la respectarea drepturilor omului; |
|
98. |
reamintește faptul că SGP a fost conceput astfel încât să asigure respectarea de către țările beneficiare a principiilor prevăzute de convențiile internaționale în domeniul drepturilor omului și a standardelor fundamentale de muncă și că acesta include un regim special de preferințe tarifare suplimentare în vederea promovării ratificării și a aplicării efective a convențiilor internaționale fundamentale în domeniul drepturilor omului și al dreptului muncii, al protecției mediului și al bunei guvernanțe; reamintește faptul că nerespectarea acestor condiții poate duce la suspendarea regimului comercial; reamintește importanța unei monitorizări periodice și a unei evaluări a aplicării convențiilor internaționale în țările care beneficiază de SGP Plus; |
|
99. |
salută intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2014 a sistemului SGP revizuit; reamintește că SGP Plus a fost menținut în sistemul generalizat de preferințe și că impune țărilor care solicită să beneficieze de el să se angajeze să coopereze integral și pe deplin cu organizațiile internaționale în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor; |
Afacerile și drepturile omului
|
100. |
consideră regretabil faptul că încă lipsește o abordare globală privind modul în care marile companii respectă standardele în materie de drepturile omului la nivel mondial și că acest lucru permite anumitor state și companii să eludeze astfel de norme; subliniază, prin urmare, necesitatea adoptării unor norme privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI); sprijină ferm punerea în aplicare a principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; solicită, în special, Comisiei să introducă măsuri eficiente pentru a pune în funcțiune cadrul „protecție, respect și remediere” al ONU, propus de către John Ruggie, Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru afaceri și drepturile omului; reamintește importanța promovării principiilor RSI, inclusiv în activitățile de afaceri desfășurate în afara UE, și a asigurării respectării lor pe parcursul întregului lanț de aprovizionare, în special în ceea ce privește comerțul ilegal cu lemn, traficul cu specii sălbatice și comerțul cu minereuri provenite din zone de conflict; își exprimă convingerea că întreprinderile europene și filialele acestora, precum și subcontractanții lor, ar trebui să joace un rol-cheie în promovarea și răspândirea standardelor internaționale în materie de afaceri și drepturile omului în întreaga lume; |
|
101. |
solicită ca Comisia și SEAE să încurajeze delegațiile UE din lume să coopereze cu întreprinderile din UE pentru a promova respectarea drepturilor omului și pentru a se asigura că „afacerile și drepturile omului” reprezintă una dintre temele centrale incluse în cererile de propuneri locale în temeiul IEDDO; invită statele membre să se asigure că întreprinderile care intră sub incidența dreptului lor național nu ignoră drepturile omului sau standardele sociale, de sănătate și de protecție a mediului care li se aplică, atunci când își stabilesc sediul sau își desfășoară activitatea într-o țară terță; |
|
102. |
atrage atenția asupra Strategiei UE pentru 2011-2014 privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, care invită statele membre să elaboreze planuri naționale de punere în aplicare a principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta periodic rapoarte cu privire la punerea în aplicare a principiilor directoare privind afacerile și drepturile omului de către statele membre, inclusiv a planurilor lor de acțiune naționale; consideră regretabilă lipsa înregistrării de progrese de către Comisie în a da curs solicitării Parlamentului de a propune acte legislative care să impună întreprinderilor din UE să se asigure că tranzacțiile lor nu îi sprijină pe cei care generează conflictele sau încalcă grav drepturile omului; |
|
103. |
reafirmă faptul că întreprinderile europene ar trebui să acționeze cu diligența necesară pentru a se asigura că operațiunile lor respectă drepturile omului, indiferent de locul unde se desfășoară; subliniază importanța unei raportări semnificative referitoare la impactul proiectelor sprijinite de instituțiile financiare europene în ceea ce privește drepturile omului și aspectele sociale și de mediu; insistă asupra necesității ca aceste instituții să asigure conformitatea activităților lor cu articolul 21 din TUE, care prevede, printre altele, obligația de a respecta drepturile omului; |
|
104. |
constată că întreprinderile n-ar trebui să considere acest lucru o provocare, ci mai degrabă o oportunitate de a crea un nou potențial de afaceri în regiunile care au cel mai mult nevoie de investiții sustenabile și responsabile și un mijloc prin care să contribuie la respectarea drepturilor omului în țările în curs de dezvoltare; |
|
105. |
invită Comisia și Consiliul să se asigure că întreprinderile deținute de cetățeni ai unor țări terțe sau de state terțe, stabilite în statele membre, nu sprijină persoane care generează conflicte sau care comit încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv forme moderne de sclavie, precum traficul de persoane și angajarea de persoane în condiții abominabile; |
|
106. |
invită Comisia și SEAE să ia inițiative ferme pentru îmbunătățirea accesului la justiție al victimelor încălcărilor drepturilor omului legate de activități de afaceri în afara UE; insistă, de asemenea, asupra necesității de a introduce căi eficiente de atac pentru a sancționa marile companii vinovate de încălcarea drepturilor omului și pentru a acorda reparații victimelor unor astfel de încălcări; |
|
107. |
solicită UE să se implice în noua dezbatere cu privire la un instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind afacerile și drepturile omului în cadrul sistemului ONU; |
|
108. |
reamintește cele patru standarde universale de bază privind munca, astfel cum sunt prevăzute în instrumentele OIM, și anume: libertatea de asociere și dreptul la negocieri colective, eliminarea tuturor formelor de muncă forțată, exploatare și sclavie, abolirea exploatării prin muncă a copiilor și eliminarea discriminării în domeniul ocupării forței de muncă; |
|
109. |
subliniază în special necesitatea urgentă de a respecta libertatea de asociere și de a combate toate formele de represiune, inclusiv asasinarea reprezentanților sindicali; |
|
110. |
constată cu mare îngrijorare că, potrivit OIM, aproximativ 21 de milioane de bărbați, femei și copii din întreaga lume se află într-o formă de sclavie; subliniază necesitatea de a aborda chestiunea drepturilor omului într-o manieră holistică și indivizibilă, punând accent atât pe drepturile civile și politice cât și pe cele economice, sociale, culturale și legate de mediu și prin asumarea fermă și obligatorie a unui angajament în favoarea respectării acestora, deoarece fără aceste drepturi, nu poate exista dezvoltare; subliniază nevoia analizării cauzelor profunde ale sărăciei; subliniază obligația de a respecta standardele internaționale în domeniul muncii, în conformitate cu Agenda OIM privind munca decentă; consideră că ar trebui acordat un rol mai important aspectelor sociale în relațiile externe ale UE; consideră regretabil, în acest context, faptul că UE nu are un format standard pentru o „clauză socială” care să fie introdusă în toate acordurile comerciale externe; îndeamnă UE, prin urmare, să includă un capitol privind dezvoltarea și o clauză socială care să reflecte standardele de muncă de bază ale OIM în toate acordurile sale comerciale externe; |
|
111. |
constată că deteriorarea situației securității la nivel mondial și criza financiară din ce în ce mai gravă de la prăbușirea din 2008 a determinat o creștere a muncii copiilor în țările cele mai sărace din lume și ar putea avea implicații juridice și legate de reputație asupra întreprinderilor care se aprovizionează cu bunuri din țările în curs de dezvoltare; îndeamnă VP/ÎR și SEAE să promoveze în continuare Programul internațional pentru eliminarea muncii copiilor, în special în țările în curs de dezvoltare, unde un număr deplorabil de mare de copii sunt puși să muncească pentru a suplimenta venitul familiei; |
Acțiunile UE pentru asigurarea libertății de exprimare online și offline și pentru limitarea impactului tehnologiilor de supraveghere asupra drepturilor omului
|
112. |
recunoaște că evoluția rapidă a tehnologiilor informației și comunicațiilor a transformat mediul de exercitare a libertății de exprimare și a accesului la informații în lume, generând avantaje considerabile, dar și motive serioase de îngrijorare; salută, în acest context, adoptarea de către Consiliu în mai 2014 a orientărilor dedicate ale UE privind libertatea de exprimare online și offline; |
|
113. |
reiterează faptul că libertatea de exprimare și libertatea, independența și pluralismul presei sunt elemente esențiale pentru o democrație sustenabilă, sporind la maximum implicarea societății civile și autonomizând cetățenii, și, prin urmare, sunt indispensabile pentru asigurarea transparenței și asumării răspunderii în viața publică; |
|
114. |
solicită un sprijin sporit în domeniul promovării libertății presei, al protejării jurnaliștilor independenți și a bloggerilor, al reducerii diviziunii digitale și al facilitării accesului nerestricționat la informații și comunicare și a accesului necenzurat la internet (libertatea digitală); |
|
115. |
solicită UE și statelor sale membre să își intensifice monitorizarea și să condamne clar și rapid toate restricțiile impuse asupra libertății de exprimare, inclusiv utilizarea agresivă a dispozițiilor de drept penal privind calomnia și a altor legi restrictive și criteriile restrictive sau procedurile greoaie de acces la înregistrarea ca jurnalist sau la orice altă profesie asociată presei, precum și să înființeze o casă a presei și să aibă inițiative ferme în vederea sprijinirii unui mai bun acces la informațiile de interes public; |
|
116. |
condamnă toate restricțiile impuse asupra comunicării digitale, inclusiv închiderea site-urilor de internet și blocarea conturilor personale, atunci când acestea vizează societatea civilă, activiștii pentru libertăți civile și presa liberă; |
|
117. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la proliferarea și răspândirea tehnologiilor de monitorizare, supraveghere, cenzură și filtrare, care reprezintă o amenințare crescândă la adresa activiștilor în domeniul drepturilor omului și al democrației din țările autocratice, și care, de asemenea, ridică întrebări îngrijorătoare cu privire la dreptul la viață privată în țările democratice, chiar și atunci când sunt utilizate în scopuri legitime, cum ar fi combaterea terorismului, siguranța statului sau aplicarea legii; |
|
118. |
recunoaște că în Europa există producători importanți de tehnologii de piratare și supraveghere, care pot fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului și pentru atacarea infrastructurii digitale europene; solicită Comisiei să revizuiască sistemul european de control al exporturilor, astfel încât tehnologiile periculoase să nu ajungă pe mâini greșite; |
|
119. |
salută publicarea de către Comisie în iunie 2013 a Ghidului sectorial TIC (tehnologii ale informației și comunicațiilor) referitor la punerea în aplicare a principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; rămâne, cu toate acestea, preocupat de comerțul cu produse și servicii destinate să împiedice accesul la internet, să permită supravegherea în masă și monitorizarea traficului pe internet și a comunicațiilor mobile, să filtreze rezultatele căutărilor sau să intervină în conversații private; atrage atenția asupra comunicării Comisiei din 24 aprilie 2014 intitulată „Revizuirea politicii privind controlul exporturilor: asigurarea securității și a competitivității într-o lume în schimbare” COM(2014)0244, care recunoaște, printre altele, problemele legate de drepturile omului întâlnite în cazul exportului anumitor tipuri de TIC; invită, prin urmare, Comisia, să analizeze modalitățile prin care ar putea îmbunătăți această situație, în vederea unei posibile adoptări a unor orientări actualizate privind controlul exporturilor; |
|
120. |
invită Comisia să sprijine în continuare inițiativele legate de dezvoltarea și diseminarea tehnologiilor de securitate digitală, pentru a consolida capacitățile apărătorilor drepturilor omului prin oferirea unor mecanisme sigure de colectare, codificare și stocare pentru a evita monitorizarea de către guverne represive; |
Sprijinul UE pentru societatea civilă și libertatea de întrunire și asociere
|
121. |
își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la reducerea spațiului de acțiune legitimă a societății civile în numeroase țări din lume; consideră că o societate civilă liberă este unul din fundamentele protecției și sprijinirii drepturilor omului și valorilor democratice în toate societățile; în acest sens, salută toate programele UE care au drept scop formarea tinerilor profesioniști din țări terțe și simplificarea programelor de schimburi de studenți pentru cetățenii țărilor terțe, întrucât acestea stimulează participarea activă a tinerilor la construcția democrației și contribuie într-o manieră eficientă la dezvoltarea societății civile; |
|
122. |
solicită UE și statelor sale membre să-și intensifice monitorizarea și să condamne clar și rapid toate restricțiile la adresa libertății de întrunire și asociere, inclusiv interzicerea organizațiilor societății civile, utilizarea agresivă a legilor de drept penal privind calomnia și a altor legi restrictive, cerințele excesive privind înregistrarea și raportarea, normele extrem de restrictive privind finanțările externe și interdicția ca ONG-urile să se angajeze în activități politice sau să aibă contacte cu cetățeni străini; |
|
123. |
solicită UE și statelor sale membre să ridice problema încălcării libertății de întrunire și de asociere la orice nivel de dialog politic, inclusiv la nivelul cel mai înalt, atunci când alte forme de dialog, inclusiv dialogul privind drepturile omului, nu au condus la ameliorări concrete pe teren; îndeamnă UE și statele sale membre să folosească aceste dialoguri pentru a aduce în discuție cazuri individuale, în special cele care implică persoane arestate numai pentru că și-au exercitat dreptul de întrunire și asociere pașnică; |
|
124. |
încurajează reprezentanții delegațiilor UE și ambasadele statelor membre să monitorizeze procesele apărătorilor drepturilor omului și ale tuturor celor deținuți numai pentru că și-au exercitat dreptul la întrunire și asociere pașnică și, atunci când este cazul, să condamne public nerespectarea dreptului la un proces echitabil; |
|
125. |
solicită UE să includă respectarea și promovarea libertății de întrunire și de asociere ca o prioritate fundamentală în viitorul plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația și să stabilească acțiuni specifice în acest domeniu, întrucât libertatea de întrunire și de asociere reprezintă un element esențial pentru democrație și pentru o societate deschisă; |
|
126. |
își reafirmă susținerea pentru alocarea majorității fondurilor IEDDO în vederea sprijinirii apărătorilor drepturilor omului și acțiunilor societății civile în lume și sprijină dezvoltarea unor fonduri de apărare în instanță, care să îi ajute pe jurnaliștii și activiștii persecutați să aibă acces la un avocat și la un proces corect; |
|
127. |
subliniază importanța, la nivel național, a instituțiilor naționale privind drepturile omului pentru monitorizarea și sensibilizarea în domeniul drepturilor omului și pentru asigurarea de măsuri reparatorii pentru victimele încălcărilor; solicită UE să elaboreze o politică care să sprijine instituțiile naționale privind drepturile omului, în conformitate cu principiile de la Paris, și să o transforme într-o prioritate în materie de asistență externă, în special în cadrul Instrumentului european de vecinătate; |
Libertatea de gândire, de conștiință și de religie sau de convingeri
|
128. |
condamnă toate formele de violență și discriminare pe motive ideologice, religioase sau de convingere, astfel cum prevede articolul 10 din TFUE; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rapoartele continue privind violența și discriminarea împotriva minorităților religioase în lume, inclusiv în Orientul Mijlociu; subliniază faptul că libertatea de gândire, de conștiință, de religie sau convingeri reprezintă un drept fundamental asociat altor drepturi ale omului și libertăți fundamentale și care include dreptul de a crede sau nu, dreptul de a își manifesta sau nu religia sau convingerea și dreptul de a adopta, schimba sau abandona o credință sau de reveni la aceasta, astfel cum se prevede la articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; |
|
129. |
solicită UE și statelor sale membre să se asigure că minoritățile religioase sunt respectate în întreaga lume, în special în Orientul Mijlociu, unde ISIS și alte grupări teroriste persecută creștini, inclusiv catolici, armeni apostolici, copți și yezidiți, precum și minorități musulmane; |
|
130. |
condamnă cu fermitate atacurile comise împotriva creștinilor în mai multe țări din întreaga lume și își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor; este profund îngrijorat cu privire la numărul tot mai mare de episoade de represalii, discriminare, intoleranță și atacuri violente împotriva comunităților creștine, în special în Africa, Asia și Orientul Mijlociu; solicită în continuare guvernelor să îi aducă în fața justiției pe toți cei vinovați; este profund îngrijorat cu privire la situația actuală a creștinilor în Coreea de Nord, Somalia, Siria, Irak, Afganistan, Arabia Saudită, Pakistan, Uzbekistan, Yemen, Nigeria și multe alte țări, unde creștinii trăiesc cu teama că vor fi omorâți, torturați, violați și răpiți și că își vor vedea bisericile deteriorate sau distruse; |
|
131. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația persoanelor care aparțin minorității musulmane rohingya în Myanmar/Birmania, cărora li se refuză cetățenia acestei țări și care se confruntă în mod sistematic cu persecuții și încălcări ale drepturilor omului; reamintește rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la situația musulmanilor rohingya (24); |
|
132. |
salută adoptarea în cursul anului de raportare 2013 a orientărilor UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și a convingerilor și invită instituțiile UE și statele membre să acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a acestor orientări, atât în cadrul forumurilor internaționale și regionale, cât și în carul relațiilor bilaterale cu țări terțe, în special în ceea ce privește situația vulnerabilă a apostaților; îl felicită pe noul VP/ÎR pentru declarația conform căreia libertatea de religie sau de credință este una dintre primele priorități în domeniul drepturilor omului; încurajează VP/ÎR și SEAE să se angajeze într-un dialog permanent cu ONG-urile, cu grupările religioase sau de credință și cu liderii religioși; |
|
133. |
salută angajamentul UE de a promova dreptul la libertatea de religie sau de credință în cadrul forumurilor internaționale și regionale, inclusiv ONU, OSCE, Consiliul Europei și alte mecanisme regionale; încurajează UE să continue să depună, anual, rezoluția sa privind libertatea de religie sau de credință la Adunarea Generală a ONU și să sprijine mandatul Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de credință; |
Drepturile femeilor și fetelor
|
134. |
salută sprijinul UE pentru rezoluțiile ONU referitoare la aspectele de gen, în special la eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor, discriminarea femeilor, rolul libertății de exprimare și opinie în autonomizarea femeii, precum și pentru declarațiile ONU referitoare la căsătoriile timpurii și forțate și la mutilarea genitală feminină; |
|
135. |
solicită UE să participe activ la cea de a 59-a sesiune a Comisiei pentru Statutul Femeii și să continue lupta împotriva tuturor tentativelor de a submina Platforma pentru acțiune de la Beijing a ONU în ceea ce privește, printre altele, accesul la educație și sănătate ca drept fundamental al omului și drepturile sexuale și reproductive; |
|
136. |
consideră regretabil faptul că corpul femeilor și fetelor, în special în ceea ce privește respectarea sănătății și drepturilor lor sexuale și reproductive, continuă să reprezinte un teren de luptă ideologică și solicită UE și statelor sale membre să recunoască drepturile inalienabile ale femeilor și fetelor la integritate fizică și la luarea de decizii în condiții de autonomie în ceea ce privește, printre altele, dreptul la accesul la planificarea familiala voluntară și la avortul legal și în condiții de siguranță, la protecție împotriva violenței, inclusiv împotriva mutilării genitale feminine, căsătoriilor copiilor, căsătoriilor timpurii și forțate și violului conjugal; |
|
137. |
condamnă din nou toate tipurile de abuz și violență împotriva femeilor și fetelor, în special utilizarea violenței sexuale ca armă de război și violența domestică; invită, în consecință, toate statele membre ale Consiliului Europei să semneze și să ratifice Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; solicită, prin urmare, UE să facă demersurile necesare aderării la această convenție pentru a asigura coerența între acțiunea internă și cea externă a UE privind violența împotriva femeilor și fetelor; |
|
138. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că guvernele ignoră cazurile inumane de abuz sexual împotriva femeilor, în condițiile în care una din trei femei din lume este supusă violenței pe parcursul vieții; îndeamnă SEAE să elaboreze în continuare bune practici pentru combaterea violului și a violenței sexuale împotriva femeilor în țările terțe, în scopul soluționării cauzelor profunde ale acestei probleme; |
|
139. |
subliniază că este important ca autoritățile să se angajeze să organizeze campanii educaționale orientate către bărbați, în special către generațiile tinere, cu scopul de a preveni și de a elimina treptat toate tipurile de violență de gen; subliniază necesitatea de a se asigura că specialiștii în domeniul sănătății, polițiștii, procurorii și judecătorii, atât cei din UE, cât și cei din țările terțe, sunt instruiți în mod corespunzător pentru asistarea și sprijinirea victimelor violenței; |
|
140. |
subliniază că violența de gen, inclusiv practicile dăunătoare cutumiare și tradiționale, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale și, în special, a demnității umane, a dreptului la viață și a dreptului la integritatea persoanei; |
|
141. |
subliniază că Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă un instrument internațional important și obligatoriu și, prin urmare, că aderarea unui număr din ce în ce mai mare de țări la aceasta va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea unei politici integrate pentru protejarea și autonomizarea victimelor și pentru promovarea unei cooperări internaționale în acest domeniu; |
|
142. |
solicită Consiliului să includă problema avortului selectiv în funcție de sexul copilului în orientările UE privind violența împotriva femeilor și a fetelor; încurajează Comisia și Consiliul să dezvolte indicatori și metode de colectare a datelor cu privire la acest fenomen și încurajează SEAE să includă această chestiune în dezvoltarea și implementarea strategiilor de țară privind drepturile omului; |
|
143. |
subliniază importanța realizării unor campanii de informare și sensibilizare în comunitățile în care sunt practicate mutilarea genitală feminină, abuzul sexual al tinerelor fete, căsătoriile timpurii și forțate, feminicidul și alte încălcări ale drepturilor omului pe criterii de gen, și a implicării apărătorilor drepturilor omului care luptă deja pentru a pune capăt acestor practici în pregătirea și implementarea acestor campanii; reamintește că căsătoria copiilor, căsătoria timpurie și forțată și neaplicarea unei vârste minime legale pentru căsătorie nu constituie doar o încălcare a drepturilor copiilor, ci și un obstacol în calea autonomizării femeilor; |
|
144. |
condamnă cu fermitate utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor și fetelor ca tactică de război, inclusiv infracțiunile precum violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată, persecuțiile pe motiv de gen, inclusiv mutilarea genitală a femeilor, traficul de persoane, turismul sexual, căsătoriile timpurii și forțate, crimele de onoare și toate celelalte forme de violență sexuală de o gravitate comparabilă; rămâne deosebit de preocupat în acest sens de situația din regiunea Marilor Lacuri din Africa și din Siria, de exemplu; își exprimă sprijinul pentru activitatea Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii (ONU Femei), a Raportorului special al ONU privind violența împotriva femeilor, cauzele și consecințele sale, și a Reprezentantului special al ONU privind violența sexuală în perioade de conflict; salută faptul că în anul 2014 Premiul Saharov i-a fost acordat medicului Denis Mukwege pentru lupta remarcabilă purtată pentru protejarea fetelor și a femeilor victime ale violenței sexuale în timpul conflictelor armate; |
|
145. |
atrage atenția asupra faptului că Statutul de la Roma clasifică crimele pe motive de gen și crimele de violență sexuală în rândul crimelor de război, al crimelor împotriva umanității sau al elementelor constitutive ale genocidului sau torturii; salută, în acest context, Rezoluția nr. 2106 a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea violenței sexuale în perioade de conflict, adoptată la 24 iunie 2013, care reafirmă că CPI joacă un rol esențial în lupta împotriva impunității pentru crimele sexuale și pe motiv de gen; invită UE să sprijine aplicarea deplină a acestor principii; |
|
146. |
reamintește angajamentul UE de a integra drepturile omului și aspectele de gen în misiunile aferente politicii de securitate și apărare comune, în conformitate cu Rezoluțiile de referință nr. 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; își reiterează, în acest sens, apelul către UE și statele sale membre de a sprijini, în procesul de construire a unei reconcilieri sustenabile, participarea sistematică a femeilor, ca o componentă vitală a proceselor de pace, și de a recunoaște necesitatea de a integra perspectivele de gen în acțiunile de prevenire a conflictelor, în operațiunile de menținere a păcii, în activitățile de asistență umanitară și de reconstrucție post-conflict și în procesul de tranziție democratică; |
|
147. |
consideră că subreprezentarea femeilor în procesele decizionale politice este o problemă legată de drepturile fundamentale și de democrație, valori care ar trebui să evidențieze capacitatea guvernelor de a se dedica pe deplin proceselor de construire și menținere a democrației; salută stabilirea în legislație a sistemelor de paritate și a cotelor de gen și solicită desfășurarea procesului legislativ necesar cât mai curând posibil; |
|
148. |
solicită UE și statelor sale membre să sprijine participarea deplină a femeilor la procesele de luare a deciziilor politice și economice, în special la procesele de consolidare a păcii, de tranziție democratică și de soluționare a conflictelor; încurajează statele membre, Comisia și SEAE să se concentreze asupra emancipării economice și politice a femeilor în țările în curs de dezvoltare, promovând implicarea lor în cadrul întreprinderilor și în implementarea de proiecte regionale și de dezvoltare locală; |
|
149. |
subliniază necesitatea asigurării faptului că femeile din Europa și din restul lumii au dreptul să facă liber propriile alegeri, în condiții de egalitate cu bărbații, fără nicio constrângere de ordin ideologic, politic sau religios; |
Drepturile omului și corupția
|
150. |
reamintește că corupția constituie o încălcare a drepturilor omului și că UE a cerut o competență pentru semnarea Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC); |
|
151. |
regretă lipsa până în prezent a unei reacții la cererea Parlamentului adresată VP/ÎR de a prezenta un plan de acțiune al UE împotriva corupției, pentru monitorizarea eficientă a recomandărilor UNCAC, inclusiv a obligației care le revine statelor participante de a publica și disemina informații privind corupția, de a stabili canale de raportare a încălcărilor și de a crea un cadru juridic corespunzător pentru protecția martorilor și pentru activitățile societății civile din acest domeniu; |
|
152. |
încurajează Europol să continue dezvoltarea de parteneriate strategice și operaționale cu țările terțe pentru combaterea mai eficientă a corupției și a criminalității organizate; |
|
153. |
invită Comisia să elaboreze mecanisme financiare inovatoare pentru punerea în aplicare a reformelor fiscale și consolidarea luptei împotriva corupției, a fluxurilor financiare ilicite și a evaziunii fiscale; încurajează, în acest context, luarea în calcul a posibilității stabilirii unor parteneriate de tip public-privat, combinarea granturilor și împrumuturilor și sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru o mai bună mobilizare a resurselor lor interne; ia act de solicitarea referitoare la instituirea unei taxe internaționale pe tranzacțiile financiare, care ar putea acționa ca o sursă suplimentară de finanțare pentru dezvoltare, și reamintește statelor membre că au convenit deja să introducă taxa pe tranzacții financiare în țările lor și că s-au angajat să rezerve o parte din fondurile astfel obținute pentru finanțarea activelor publice la nivel mondial, inclusiv dezvoltarea; |
|
154. |
constată că țările terțe cu o guvernanță deficitară și fluxuri mari de ajutor au, de asemenea, un nivel mai ridicat de corupție, ceea ce deturnează, în consecință, obiectivul vizat de ajutorul pentru dezvoltare și periclitează dezvoltarea drepturilor omului; invită SEAE să sprijine programele de dezvoltare în care ajutorul umanitar și transparența se completează reciproc, pentru a reuși promovarea drepturilor omului în țările terțe; |
|
155. |
își reiterează apelul către UE și statele sale membre de a sprijini crearea funcției de Raportor special al ONU pentru infracțiuni financiare, corupție și drepturile omului; |
Traficul de persoane
|
156. |
condamnă activitățile ilicite de trafic de persoane, de trafic de persoane pentru extragerea de organe și orice alte activități abuzive ce încalcă dreptul la integritatea corporală și implică violență; subliniază necesitatea de a combate traficul de persoane, majoritatea victimelor acestuia fiind femei exploatate în scopuri sexuale; |
|
157. |
solicită UE să integreze cu prioritate lupta împotriva traficului de persoane atât în politicile sale interne, cât și în cele externe, acordând o atenție deosebită protecției victimelor; solicită UE să depună eforturi mai intense și revizuite periodic; subliniază necesitatea consolidării cooperării cu țările terțe în ceea ce privește schimbul de bune practici și desființarea rețelelor internaționale de trafic de persoane, care se folosesc, de asemenea, de internet pentru a găsi noi victime; reiterează necesitatea ca toate statele membre UE să pună în aplicare Directiva UE nr. 2011/36/UE și Strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane pentru perioada 2012-2016; |
Discriminarea pe bază de castă
|
158. |
condamnă încălcările drepturilor omului ce continuă să fie comise împotriva persoanelor care se confruntă cu ierarhiile de castă și cu discriminarea pe criterii de castă, inclusiv refuzul egalității și al accesului la justiție și la un loc de muncă, segregarea continuă și obstacolele impuse de sistemul castelor în calea exercitării drepturilor umane fundamentale și a dezvoltării; solicită UE să adopte o politică de direcționare a acțiunilor pentru eliminarea discriminării pe criterii de castă și să includă în noul plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația obiective de politică privind discriminarea pe criterii de castă; |
Drepturile persoanelor LGBTI
|
159. |
consideră regretabil faptul că 78 de țări incriminează încă homosexualitatea, 10 dintre acestea prevăzând pedeapsa cu moartea (Arabia Saudită, Nigeria, Mauritania, Sudan, Sierra Leone, Yemen, Afganistan, Iran, Maldive și Brunei) și 20 de țări incriminează încă identitățile transgen; condamnă cu fermitate recrudescența recentă a legilor discriminatorii și consideră că practicile și actele de violență împotriva persoanelor bazate pe orientarea lor sexuală și pe identitatea de gen nu ar trebui să rămână nepedepsite; încurajează monitorizarea atentă a situației din Nigeria, Uganda, Malawi, India și Rusia, unde legi noi sau evoluții juridice recente amenință grav libertatea minorităților sexuale; își reafirmă sprijinul pentru activitatea neîntreruptă depusă de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în scopul combaterii acestor legi și practici discriminatorii și, în general, pentru activitatea ONU cu privire la această chestiune; |
|
160. |
sprijină ideea conform căreia SEAE ar trebui să acorde prioritate acțiunilor în acest domeniu și să acorde o atenție specială situațiilor în care pedeapsa cu moartea este în vigoare și/sau în care persoanelor LGBTI sunt supuse torturii și relelor tratamente, condamnând aceste practici în conformitate cu Orientările UE privind pedeapsa cu moartea și Orientările UE privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante; |
|
161. |
salută adoptarea în 2013 a Orientărilor UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI); invită SEAE și Comisia să ridice problema drepturilor persoanelor LGBTI în dialogurile politice și cele privind drepturile omului cu țări terțe și în forumurile multilaterale; subliniază că este important ca Comisia și SEAE să ridice în continuare problema drepturilor persoanelor LGBTI în dialogurile politice și cele privind drepturile omului și să utilizeze IEDDO pentru sprijinirea organizațiilor care apără drepturile persoanelor LGBTI, oferindu-le capacitatea de a contesta legile homofobe și transfobe și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, sensibilizând publicul larg cu privire la discriminarea și violența cu care se confruntă persoanele de diferite orientări sexuale și identități de gen și furnizând asistență de urgență (inclusiv ajutor psihosocial și medical și asistența pentru mediere și reintegrare) celor care au nevoie de un astfel de sprijin; |
|
162. |
ia act de legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de același sex într-un număr din ce în ce mai mare de țări din lume (17, până acum); încurajează instituțiile UE și statele membre să contribuie în continuare la reflecțiile asupra recunoașterii căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de același sex ca o chestiune politică, socială, și legată de drepturile omului și drepturile civile; |
|
163. |
solicită Comisiei și OMS să elimine tulburările de identitate de gen de pe lista tulburărilor mentale și de comportament; solicită Comisiei să își intensifice eforturile în vederea eliminării clasificării în termeni patologici a identităților transsexuale; încurajează statele să asigure proceduri rapide, accesibile și transparente de recunoaștere a genului, care să respecte dreptul la autodeterminare; |
|
164. |
salută sprijinul politic din ce în ce mai puternic acordat ideii de a elimina obligativitatea sterilizării pentru recunoașterea juridică a genului, după cum s-a exprimat Raportorul special al ONU privind tortura, și susține faptul că aceste cerințe ar trebui să fie tratate și urmărite ca o încălcare a dreptului la integritate corporală și a dreptului la sănătate sexuală și reproductivă; |
|
165. |
salută anularea în octombrie 2013 a legii din Republica Moldova, care interzicea „propagarea altor relații decât cele legate de căsătorie și familie”, și invită celelalte țări din regiune să urmeze exemplul Moldovei; |
Drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale
|
166. |
subliniază faptul că comunitățile minoritare naționale au nevoi specifice și, prin urmare, egalitatea deplină și efectivă între persoanele care aparțin unei minorități naționale și cele care aparțin majorității ar trebui promovată în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale; |
Drepturile persoanelor cu dizabilități
|
167. |
salută ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; reiterează importanța implementării eficiente atât de către statele membre, cât și de către instituțiile UE, și subliniază în mod special necesitatea de a integra într-o manieră credibilă principiul accesibilității universale și toate drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile UE relevante, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare, și subliniază caracterul prescriptiv și orizontal al acestei chestiuni; subliniază că este important ca UE să acționeze în cooperare cu organizațiile internaționale și regionale relevante și cu societatea civilă și în special cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, pentru a asigura faptul că programele de dezvoltare internaționale țin seama de nevoile legate de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități; |
|
168. |
încurajează VP/ÎR să sprijine în continuare procesul de ratificare și de punere în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap de către acele țări care încă nu au ratificat-o și nu au pus-o în aplicare; |
|
169. |
încurajează SEAE să acorde o atenție deosebită observațiilor și recomandărilor pentru fiecare țară publicate de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap, precum și rapoartelor naționale, și să ridice în mod sistematic aceste probleme în dialogurile politice cu țările în cauză, precum și în declarațiile publice; solicită Comisiei Europene să pregătească și să elaboreze principii directoare ale UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilități, astfel încât să se asigure o politică sistematică și coerentă în acest sens, inclusiv în cadrul dialogurilor și negocierilor sale cu țările terțe; |
|
170. |
solicită Comisiei și SEAE să încurajeze delegațiile UE din întreaga lume să colaboreze cu societatea civilă pentru a promova exercitarea efectivă a drepturilor omului de către persoanele cu dizabilități; |
Drepturile copiilor
|
171. |
reiterează apelul adresat Comisiei de a propune o strategie și un plan de acțiune privind drepturile copilului pentru următorii cinci ani, ambițioase și cuprinzătoare, astfel cum solicită în Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului, menționată mai sus; |
|
172. |
salută cooperarea UE cu UNICEF și cu alte organizații și ONG-uri dedicate drepturilor copiilor, care a avut ca rezultat crearea unui set de instrumente pentru integrarea drepturilor copiilor în cooperarea pentru dezvoltare și sprijinirea principalelor ODM și a programelor de protecție a copiilor, pentru asigurarea respectării drepturilor copiilor în special în contexte fragile; salută în special Manifestul pentru drepturile copilului și încurajează mai mulți deputați în Parlamentul European și membri ai parlamentelor naționale să promoveze acest manifest și să devină „apărători ai drepturilor copilului”; salută utilizarea sumei de bani primite de UE la acordarea Premiului Nobel pentru oferirea de asistență copiilor aflați în situații de conflict; reamintește importanța furnizării de sprijin psihologic copiilor care au fost expuși unor evenimente violente sau sunt victime ale războiului; subliniază importanța asigurării accesului la educație pentru copiii afectați de conflicte; salută participarea UE, în octombrie 2013, la cea de-a treia Conferință mondială privind munca copiilor, care a avut loc la Brasilia, precum și participarea sa la negocierea declarației tripartite privind munca copiilor; |
|
173. |
sprijină necesitatea combaterii tuturor formelor de muncă forțată depusă de copii și de exploatare a copiilor; solicită o mai bună punere în aplicare a legislației naționale și internaționale care contribuie la conștientizarea abuzurilor asupra copiilor pe piața forței de muncă; |
|
174. |
invită Comisia și SEAE să continue acțiunile în domeniul drepturilor copiilor, punând un accent deosebit pe violența împotriva copiilor, inclusiv pe tortură, dat fiind faptul că au fost raportate recent cazuri de tortură și detenție a copiilor; solicită să se pună un accent deosebit pe aspectele legate de munca forțată a copiilor, sărăcia copiilor și malnutriția copiilor și, în acest sens, pe obiectivul educației primare universale, reducerea mortalității în rândul copiilor, căsătoriile copiilor și practicile dăunătoare, dezarmarea, reabilitarea și reintegrarea ulterioară a copiilor înrolați în grupări armate și introducerea problemei vrăjitoriei legate de copii pe ordinea de zi a dialogurilor privind drepturile omului cu țările în cauză; subliniază că este important să se acorde prioritate drepturilor copiilor în cadrul politicii externe a UE, al cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar, în scopul asigurării unei finanțări corespunzătoare și al sporirii nivelului de protecție a copiilor în situații de urgență; solicită VP/ÎR să prezinte anual Parlamentului un raport privind rezultatele obținute în acțiunile externe ale UE care vizează copiii; subliniază faptul că copiii și adolescenții ar trebui să participe numai la activități care nu le afectează sănătatea și dezvoltarea personală sau care nu interferează cu școlarizarea lor; subliniază că este important să se acorde prioritate drepturilor copiilor în cadrul politicii externe a UE; |
|
175. |
ia act de faptul că Convenția ONU cu privire la drepturile copilului solicită măsuri legislative, administrative, sociale și educaționale privind munca copiilor, recunoscând necesitatea unei abordări multidimensionale; subliniază necesitatea ca, pentru a fi aplicate eficient, măsurile legislative să fie însoțite de intervenții legate de politici care să ofere alternative sub forma educației și a formării profesionale, precum și măsuri de protecție socială în beneficiul copiilor și al familiilor; |
|
176. |
solicită UE să promoveze în continuare un mediu favorabil prevenirii și eliminării muncii copiilor, un dialog social și acțiuni concertate între sectorul public și cel privat în ceea ce privește eradicarea muncii copiilor; subliniază necesitatea acordării de sprijin și a consolidării capacităților în vederea combaterii muncii copiilor în țările aflate în situații de conflict și post-conflict; |
|
177. |
reiterează nevoia de a intensifica eforturile de implementare a strategiei revizuite de punere în aplicare a Orientărilor UE privind copiii și conflictele armate; solicită, în acest context, o mai bună utilizare a resurselor aferente Instrumentului de stabilitate și IEDDO în vederea soluționării fenomenului folosirii copiilor ca soldați; încurajează UE să aprofundeze în continuare cooperarea sa cu Reprezentantul special al ONU pentru copiii afectați de conflicte armate, sprijinind planurile de acțiune conexe și mecanismele de monitorizare și raportare; solicită ratificarea universală a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, și în special a celui de-al treilea protocol opțional, care va permite copiilor să înainteze plângeri Comitetului ONU pentru drepturile copilului; solicită Comisiei și VP/ÎR să analizeze modalitățile prin care UE poate adera în mod unilateral la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului; |
|
178. |
arată că problema subnutriției și malnutriției copiilor în țările în curs de dezvoltare este deosebit de îngrijorătoare; salută, în acest sens, cadrul de acțiune adoptat recent la cea de a doua Conferință internațională privind nutriția, care stabilește drept obiectiv global reducerea cu 40 % la nivel mondial a numărului de copii sub cinci ani care sunt subdezvoltați; |
|
179. |
reafirmă faptul că accesul la educație este un drept fundamental al tuturor copiilor, prevăzut la articolul 28 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului; subliniază necesitatea ca toate acțiunile întreprinse de Uniune și de statele sale membre să îmbunătățească accesul copiilor la asistență și servicii medicale de înaltă calitate; |
|
180. |
deplânge faptul că încă există în lume țări care manifestă reticență în a semna Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care conțin orientări detaliate pentru dezvoltarea unor societăți favorabile incluziunii, în vederea protejării copiilor cu dizabilități; |
|
181. |
solicită Uniunii și statelor sale membre să pună în aplicare politici concertate în domeniul ajutoarelor umanitare și al dezvoltării în vederea combaterii malnutriției în rândul copiilor; |
Drepturile populațiilor indigene
|
182. |
constată cu îngrijorare că populațiile indigene sunt în grav pericol de a fi discriminate și sunt deosebit de vulnerabile la schimbările și tulburările politice, economice, de mediu și legate de ocuparea forței de muncă; constată că acestea trăiesc în majoritatea lor sub pragul sărăciei și nu au acces sau au acces limitat la reprezentare, la procesul de luare a deciziilor politice sau la sistemele de justiție; este deosebit de preocupat de relatările privind fenomenul răspândit al acaparării de terenuri, al strămutării forțate și al încălcării drepturilor omului cauzat de conflictele armate; |
Acțiunile UE privind migrația și refugiații
|
183. |
condamnă numărul dramatic de decese survenite în Marea Mediterană, estimat de Organizația Internațională pentru Migrație în raportul său intitulat „Fatal Journeys” („Călătorii fatale”) la 3 000 în anul 2013, ceea ce face ca această mare să fie regiunea de cu cel mai ridicat nivel al mortalității din lume în ceea ce privește migrația ilegală; se arată profund îngrijorat de relatările privind încălcările drepturilor omului la care sunt expuși migranții și solicitanții de azil pe drumul către UE; solicită Uniunii și statelor sale membre să coopereze cu ONU, cu mecanismele regionale, cu guvernele și cu ONG-urile pentru soluționarea acestor probleme; subliniază nevoia urgentă de a dezvolta politici mai puternice și mai integrate, care să se bazeze mai mult pe principiul solidarității la nivelul Uniunii, pentru a aborda problemele stringente legate de migranți, refugiați și solicitanți de azil în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu demnitatea umană fundamentală, și solicită UE să garanteze standarde comune eficiente pentru procedurile de primire pe întreg teritoriul Uniunii, în scopul protejării minorilor neînsoțiți și a persoanelor celor mai vulnerabile; invită VP/ÎR, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie și SEAE să intensifice cooperarea și repartizarea echitabilă a responsabilităților între statele membre, inclusiv în ceea ce privește găzduirea și relocarea refugiaților și contribuțiile la serviciile de căutare și salvare pentru acordarea de ajutor migranților aflați în pericol pe mare în timp ce încearcă să ajungă pe țărmurile UE; în acest sens, reamintește necesitatea respectării principiului nereturnării în apele europene și internaționale, astfel cum este susținut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului; reamintește angajamentul Comisiei de a crea canale de migrație legale adecvate; prin urmare, solicită statelor membre să pună în aplicare integral pachetul legislativ privind sistemul european comun de azil, adoptat recent, și legislația comună privind migrația, și, în acest scop, solicită implementarea mecanismului de criză prevăzut la articolul 33 din Regulamentul Dublin, care ar trebui să includă un contingent minim definit în mod clar pentru fiecare stat membru, pentru a ajunge rapid la un mecanism funcțional de criză pentru redistribuire în vederea atenuării presiunilor asupra statelor membre cel mai afectate, în care cota minimă este în mod clar depășită; solicită statelor membre să participe la programe de relocare și să intensifice dezvoltarea programelor regionale de protecție în zonele cele mai afectate; subliniază nevoia abordării cauzelor profunde ale migrației ilegale; încurajează SEAE și statele membre să acorde o atenție deosebită țărilor de origine a traficului de persoane sau a imigrației clandestine, țărilor de tranzit și țărilor de destinație; invită VP/ÎR și statele membre să consolideze și mai mult dimensiunea externă a Uniunii, cooperând cu țările de origine și de tranzit, inclusiv cu țările partenere ale UE, în special din regiunea mediteraneană, aducând în mod sistematic în discuție aceste probleme în cadrul dialogurilor politice cu țările în cauză și în declarațiile publice și intensificând cooperarea cu aceste țări la cel mai înalt nivel pentru a desființa rețelele ilegale folosite pentru traficul de migranți și pentru a combate organizațiile mafiote ilegale care profită de pe urma traficului de persoane și a traficului ilegal de migranți; |
|
184. |
consideră că copiii migranți sunt deosebit de vulnerabili, în special atunci când nu sunt însoțiți; reamintește că copiii neînsoțiți sunt mai presus de toate copii și că protecția copilului, mai degrabă decât politicile privind imigrația, trebuie să fie principiul de bază în gestionarea situațiilor în care sunt implicați, respectând astfel principiul fundamental al interesului superior al copilului; |
|
185. |
încurajează VP/ÎR și SEAE să sprijine în continuare procesul de ratificare a Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate, a Protocolului la aceasta privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare și a Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții; |
|
186. |
solicită UE să se asigure că negocierea și punerea în aplicare a tuturor acordurilor de cooperare și readmisie în materie de migrație încheiate cu state din afara UE respectă drepturile internaționale ale omului, dreptul privind refugiații și dreptul maritim internațional și solicită să fie consultat înainte de încheierea acestora; solicită o mai mare transparență în negocierea acestor acorduri și integrarea unor mecanisme de monitorizare pentru evaluarea impactului în domeniul drepturilor omului al cooperării în materie de migrație cu statele din afara UE și al măsurilor de control la frontieră, inclusiv Frontex și Eurosur; insistă asupra faptului că drepturile omului trebuie să aibă un rol important în domeniul migrației și al azilului; solicită, prin urmare, ca ofițerul pentru drepturi fundamentale din cadrul Frontex și specialiștii în domeniul formării din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil să primească o finanțare adecvată, care să le permită să efectueze activități de evaluare și monitorizare, precum și să prezinte cele mai bune practici; |
|
187. |
solicită Comisiei să efectueze o evaluare permanentă a programelor sale privind migrația și controlul frontierelor în statele UE și în state din afara UE, în vederea propunerii unor măsuri îmbunătățite de prevenire a încălcărilor drepturilor omului și de partajare a bunelor practici; |
|
188. |
îndeamnă Biroul European de Sprijin pentru Azil să dezvolte parteneriate cu țări terțe în vederea consolidării protecției internaționale pentru solicitanții de azil; |
|
189. |
salută introducerea criteriului referitor la respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pe lista criteriilor de bază luate în considerare la începerea negocierilor cu țările terțe în vederea încheierii unor acorduri privind suprimarea obligativității vizei (25); invită Comisia să utilizeze acest nou criteriu ca pârghie pentru a convinge țările terțe să accepte un dialogul mai substanțial în domeniul drepturilor omului în contextul strategic și economic al negocierilor referitoare la vize; |
|
190. |
condamnă incriminarea tot mai accentuată a migrației ilegale în UE, în detrimentul respectării drepturilor omului în cazul persoanelor respective; îndeamnă să se ia fără întârziere măsuri pentru instituirea mecanismelor necesare pentru apărarea drepturilor omului, asumarea răspunderii și asigurarea respectării; |
|
191. |
solicită Comisiei și SEAE să participe activ la dezbaterile referitoare la termenul de „refugiat climatic”, inclusiv la o posibilă definiție juridică în dreptul internațional sau în orice acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic; |
|
192. |
recunoaște faptul că statutul de apatrid reprezintă o provocare în ceea ce privește drepturile omului; solicită Comisiei și SEAE să combată problema statutului de apatrid în toate acțiunile externe ale UE, în special abordând problema discriminării bazate pe gen, religie sau statutul de minoritar în cadrul legislației privind cetățenia, promovând dreptul copilului la cetățenie și sprijinind campania Agenției ONU pentru refugiați (ICNUR) care vizează să elimine statutul de apatrid până în 2024; |
Drepturile omului și dezvoltarea
|
193. |
subliniază faptul că respectarea drepturilor omului, incluzând drepturile economice, culturale, sociale și de mediu, accesul la hrană, buna guvernanță, valorile democratice, pacea, securitatea și accesul la un sistem juridic echitabil și eficient, reprezintă o condiție indispensabilă pentru reducerea sărăciei și a inegalității și pentru îndeplinirea ODM-urilor; consideră că drepturile omului trebuie să se regăsească în mod transversal în toate obiectivele, țintele și indicatorii agendei post-2015; subliniază, de asemenea, că punerea în aplicare a agendei trebuie să aibă la bază mecanisme solide care să asigure transparența și asumarea răspunderii; susține că angajamentele privind guvernanța și drepturile omului trebuie să fie măsurabile și să poată fi monitorizate; |
|
194. |
reamintește faptul că ONU a recunoscut că obiectivele de dezvoltare nu pot fi realizate integral fără o abordare a dezvoltării care să aibă la bază drepturile omului; solicită UE să rămână vigilentă și să se asigure că problema apărătorilor drepturilor omului și a spațiului societății civile est e integrată în mod explicit în dezbaterile post-ODM; |
|
195. |
subliniază interdependența dintre sărăcia extremă și absența drepturilor omului, precum și necesitatea dezvoltării unui set de principii privind aplicarea unor standarde și criterii referitoare la drepturile omului în lupta împotriva sărăciei extreme; |
|
196. |
subliniază importanța coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) pentru respectarea drepturilor omului; în acest scop, reafirmă necesitatea adoptării efective a unor orientări, evaluări ale impactului și mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a transforma CPD într-o realitate în politicile UE și ale statelor membre, în special în domeniul comerțului și agriculturii; consideră că UE trebuie să își mențină poziția de lider politic în această problemă; solicită, prin urmare, UE ca, împreună cu țările partenere angajate, să lanseze inițiative la nivel internațional (în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al G20 etc.) astfel încât să transforme CPD într-un program universal; |
|
197. |
solicită UE și statelor sale membre să își coordoneze mai bine agendele în materie de dezvoltare, în spiritul Tratatului de la Lisabona, plasând politica de dezvoltare în prim planul relațiilor externe ale Uniunii, astfel încât prioritățile naționale și agendele europene privind promovarea drepturilor omului să fie mai bine coordonate prin dezvoltare, ținând cont de aspectele complexe integrate în politica de dezvoltare a UE; |
|
198. |
solicită SEAE, sub coordonarea VP/ÎR, să coreleze mai bine politica externă și de securitate cu politica de dezvoltare, cu scopul de a construi sinergii și de a asigura o abordare coerentă, care să vizeze aplicarea universală a drepturilor omului prin intermediul politicii de dezvoltare a UE; totodată, solicită UE să se coordoneze mai bine la nivel extern cu economiile emergente, precum economiile țărilor BRICS, în cadrul forumurilor multilaterale, cu scopul de a aborda probleme în materie de guvernanță la nivel mondial și de a promova drepturile omului prin coordonarea diferitelor agende de dezvoltare; |
|
199. |
îndeamnă UE să integreze într-un mod mai eficient drepturile omului și democrația în cadrul cooperării pentru dezvoltare și să se asigure că programele de dezvoltare ale UE contribuie la îndeplinirea obligațiilor internaționale privind drepturile omului de către țările partenere; |
|
200. |
subliniază importanța corelării ajutorului pentru dezvoltare cu eforturi credibile în vederea democratizării; |
|
201. |
solicită Comitetului de evaluare a impactului, sub supravegherea președintelui Comisiei, să se asigure că în cadrul dezbaterilor referitoare la proiectele de cooperare pentru dezvoltare ale UE se ia în considerare impactul asupra situației drepturilor omului și invers; |
|
202. |
recunoaște importanța implicării active a ONG-urilor în planificarea, punerea în aplicare și evaluarea prevederilor în materie de drepturile omului, astfel încât să se obțină cea mai mare implicare posibilă a societății civile în procesul de elaborare a politicilor și să se asigure eficacitatea prevederilor referitoare la drepturile omului; |
|
203. |
salută noua inițiativă privind Corpul voluntar european de ajutor umanitar care, în perioada 2014 – 2020, va oferi unui număr de aproximativ 18 000 de persoane din UE și din țări terțe oportunitatea de a participa la nivel mondial la operațiuni umanitare acolo unde este cea mai urgentă nevoie de ajutor și de a demonstra solidaritate prin acordarea de ajutor comunităților care se confruntă cu dezastre naturale sau provocate de om; |
|
204. |
solicită UE să depună eforturi concertate de combatere a acaparării terenurilor, promovând garanții adecvate care să prevină acest fenomen în țările în cauză și la nivelul întreprinderilor din UE și din alte țări europene, care sunt prezente în aceste țări; ia act de faptul că privarea de acces la terenuri și la resursele naturale a populației sărace din zonele rurale și urbane reprezintă una din principalele cauze ale foametei și sărăciei în lume, având, prin urmare, impact asupra exercitării de către comunitățile locale a drepturilor omului și în special a dreptului la o alimentație corespunzătoare; solicită o evaluare a impactului politicii comerciale a UE asupra fenomenului acaparării terenurilor; salută implicarea UE în elaborarea Orientărilor voluntare mondiale privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a locurilor de pescuit și a pădurilor în contextul securității alimentare naționale, adoptate sub egida ONU și solicită punerea lor în aplicare și adoptarea unor orientări obligatorii pentru prevenirea fenomenului acaparării terenurilor; subliniază, cu toate acestea, necesitatea urgentă de a integra considerente legate de drepturile omului și de reducerea sărăciei în procesul decizional privind achiziționarea sau închirierea pe termen lung a unor mari suprafețe de teren de către investitori; consideră că răspunsul UE la această chestiune reprezintă un test important al angajamentului său de a avansa în direcția unei abordări bazate pe drepturi în cadrul politicii sale de cooperare pentru dezvoltare, astfel cum se prevede în Tratatul de la Lisabona, și prin care politica de dezvoltare a UE ar contribui în continuare la dezvoltarea economică, socială și ecologică sustenabilă a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul principal de a eradica sărăcia în lume; invită UE să se angajeze, în concordanță cu recomandările Raportorului special al ONU privind dreptul la hrană, în direcția unei schimbări fundamentale în favoarea agroecologiei, ca modalitate de garantare a dreptului la hrană; |
|
205. |
constată cu profundă îngrijorare că populațiile indigene sunt afectate în mod deosebit de încălcarea drepturilor omului asociate cu extracția resurselor; invită SEAE să sprijine cadre juridice riguroase și inițiative care vizează transparența și buna guvernanță a mineritului și a altor sectoare de resurse și care să respecte consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al localnicilor și Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene; |
|
206. |
constată cu profundă îngrijorare că grupurile vulnerabile sunt în mod deosebit afectate de încălcările drepturilor omului asociate cu degradarea mediului înconjurător, întrucât extinderea monoculturilor, exploatarea forestieră, infrastructura și sprijinul pentru exploatarea gazului și petrolului, biocombustibilii, mineritul și energia hidraulică la scară largă constituie toate cauze ale despăduririlor și ale degradării pădurilor; invită Comisia să pună în aplicare cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu și să elaboreze un plan cuprinzător de combatere a despăduririlor și a degradării pădurilor și a impactului acestora din punct de vedere social și în ceea ce privește mediul și drepturile omului; |
|
207. |
reamintește faptul că punerea în aplicare a unor programe de dezvoltare, educație și sănătate contribuie nu numai la combaterea sărăciei, ci și la combaterea terorismului internațional; solicită UE să dezvolte în continuare strategii după modelul strategiei SEAE pentru securitate și dezvoltare în Sahel; |
|
208. |
subliniază faptul că, în pofida progreselor deja înregistrate în ceea ce privește accesul la apă potabilă și la serviciile de salubritate, încă există aproximativ 2,6 miliarde de persoane care nu dispun de o latrină și 1,1 miliarde de persoane care nu au acces la niciun fel de apă potabilă; susține că această situație nu se datorează numai lipsei resurselor, ci și lipsei voinței politice; prin urmare, invită guvernele să garanteze accesul la apă potabilă sigură și la servicii de salubritate, acordând o atenție deosebită femeilor și copiilor; |
|
209. |
solicită o strategie politică pe termen lung și un plan de acțiune ambițioase privind sănătatea publică, inovarea și accesul la medicamente care, printre altele, să exploreze noi sisteme de stimulare pentru cercetare și dezvoltare, astfel cum se precizează în raportul din 2012 al Grupului de lucru consultativ de experți al OMS privind cercetarea și dezvoltarea: Finanțarea și coordonarea, pentru a proteja dreptul la un standard de viață adecvat pentru sănătatea și bunăstarea fiecărei persoane, fără diferență de rasă, religie, convingere politică, statut economic sau social; subliniază faptul că femeile și fetele sunt cele mai afectate de pandemia HIV și sunt și cele mai implicate în îngrijirea pacienților din comunitățile lor; |
Evenimentele culturale și sportive internaționale și drepturile omului
|
210. |
condamnă practica tot mai frecventă a statelor autoritare de a găzdui evenimente sportive sau culturale de mare amploare cu scopul de a-și spori legitimitatea internațională, restricționând însă în continuare opoziția pe plan intern; solicită UE și statelor membre să coopereze cu federațiile sportive naționale, cu marile corporații și cu organizațiile societății civile privind modalitățile de participare a acestora la astfel de evenimente, inclusiv în ceea ce privește primele Jocuri Europene de la Baku din 2015 și Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia din 2018; solicită crearea unui cadru de politică al UE privind sportul și drepturile omului și includerea unor angajamente relevante în viitorul plan de acțiune privind drepturile omului; |
|
211. |
reiterează faptul că, în cadrul universalității drepturilor omului și pe baza convențiilor UNESCO, diversitatea culturală și patrimoniul cultural constituie patrimoniu mondial și că comunitatea internațională are datoria să coopereze în protejarea și valorizarea acestora; consideră că formele intenționate de distrugere a patrimoniului cultural și artistic, astfel cum se întâmplă în această perioadă în Irak și Siria, ar trebui să fie urmărite penal ca fiind crime de război și crime împotriva umanității; |
Intensificarea acțiunilor Parlamentului European în domeniul drepturilor omului
|
212. |
își reiterează angajamentul în favoarea îmbunătățirii continue a procedurilor, proceselor și structurilor Parlamentului pentru a se asigura că drepturile omului și democrația se află în centrul acțiunilor și politicilor sale; reamintește angajamentul său istoric în favoarea drepturilor omului, lucru demonstrat de acordarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire; consideră, pe lângă aceasta, că o cooperare eficientă la nivelul întregului Parlament și integrarea drepturilor omului este necesară pentru ca Subcomisia pentru drepturile omului să-și îndeplinească misiunea, prevăzută în Regulamentul de procedură, de a asigura „coerența tuturor politicilor externe ale Uniunii cu politica sa privind drepturile omului”; |
|
213. |
solicită o mai bună punere în aplicare a orientărilor privind delegațiile interparlamentare ale Parlamentului European pentru promovarea drepturilor omului și a democrației și susține realizarea unei revizuiri a acestor orientări de către Conferința președinților de delegație, în cooperare cu Subcomisia pentru drepturile omului; recomandă, în acest context, ca problemele legate de drepturile omului să fie ridicate în mod mai sistematic și mai transparent, în special cazurile individuale menționate în rezoluțiile Parlamentului și cazurile laureaților sau candidaților la Premiul Saharov care sunt expuși riscurilor, în cursul vizitelor delegațiilor în țări terțe și ca acțiunile întreprinse să fie raportate mai sistematic și mai transparent Subcomisiei pentru drepturile omului, în scris și, dacă este justificat din punct de vedere politic, prin intermediul unei ședințe de informare specifică; |
|
214. |
subliniază că este necesară o analiză permanentă a modalităților cele mai adecvate de a atinge un nivel maxim de credibilitate, vizibilitate și eficiență a rezoluțiilor Parlamentului referitoare la încălcări ale drepturilor omului, democrației și statului de drept, dar și o sincronizare adecvată între toate instituțiile europene și Fondul european pentru democrație și o monitorizare corespunzătoare exercitată de către acestea; subliniază în special necesitatea monitorizării instituționale a problemelor ridicate în rezoluțiile Parlamentului adoptate în cadrul procedurii de urgență; |
|
215. |
încurajează dezbaterile privind includerea diferitelor instrumente aflate la dispoziția Parlamentului pentru sprijinirea și promovarea drepturilor omului într-un document strategic unic, care să fie adoptat de Parlament într-o ședință plenară; solicită crearea unui site de internet care să fie actualizat periodic și în care să fie enumerați apărătorii drepturilor omului menționați în rezoluțiile Parlamentului adoptate în cadrul procedurii de urgență, precum și instituirea unui grup de lucru intern al Parlamentului, care să urmărească cazurile acestor apărători enumerați, din toată lumea, încurajând delegațiile care călătoresc în țările terțe să îi întâlnească; |
o
o o
|
216. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 69-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și șefilor delegațiilor UE. |
(1) Texte adoptate, P8_TA(2014)0070.
(2) A/RES/55/2.
(3) Documentul 11855/2012 al Consiliului.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0575.
(5) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 69.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0252.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0259.
(8) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 115.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2014)0013.
(10) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 165.
(11) Texte adoptate, P7_TA(2013)0274.
(12) A/RES/67/176.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2014)0206.
(14) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 107.
(15) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.
(16) JO C 290 E, 29.11.2006, p. 107.
(17) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.
(18) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.
(19) Texte adoptate, P8_TA(2014)0059.
(20) Texte adoptate, P7_TA(2013)0420.
(21) Texte adoptate, P7_TA(2013)0394.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2013)0180.
(23) A/RES/69/186.
(24) Texte adoptate, P7_TA(2013)0286.
(25) Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 149, 20.5.2014, p. 67).
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/172 |
P8_TA(2015)0077
Relațiile dintre UE și Liga Statelor Arabe și cooperarea pentru combaterea terorismului
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la relațiile dintre UE și Liga Statelor Arabe în ceea ce privește cooperarea pentru combaterea terorismului (2015/2573(RSP))
(2016/C 316/19)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178(2014)), |
|
— |
având în vedere Declarația comună de la Riga rezultată în urma întâlnirii informale a miniștrilor de justiție și afaceri interne la Riga, la 29 și 30 ianuarie 2015, |
|
— |
având în vedere activitățile Biroului de legătură UE-LSA din Malta, menite să faciliteze dialogul dintre Comisie și Liga Statelor Arabe, |
|
— |
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere declarația adoptată în cadrul celei de a treia reuniuni la nivelul miniștrilor de afaceri externe din UE și din țările Ligii Arabe, care a avut loc în 10 și 11 iunie 2014, |
|
— |
având în vedere semnarea, la 19 ianuarie 2015, a memorandumului de înțelegere între Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, și Secretarul General al Ligii Statelor Arabe, Nabil El Araby, reprezentând Uniune Europeană și, respectiv, Liga Statelor Arabe, |
|
— |
având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare combaterea terorismului, în special cele din 9 februarie 2015, |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2015 referitoare la măsurile de combatere a terorismului (1), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Egipt (2), |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind țările Ligii Statelor Arabe (LSA), |
|
— |
având în vedere declarația ÎR/VP Federica Mogherini din 19 ianuarie 2015, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât terorismul și extremismul violent reprezintă amenințări majore la adresa securității și a libertăților la nivel mondial și întrucât respectarea drepturilor fundamentale este un element esențial al unor politici eficace de combatere a terorismului; |
|
B. |
întrucât terorismul reprezintă o amenințare mondială care trebuie combătută prin efortul coordonat al guvernelor naționale și al organizațiilor regionale și internaționale; subliniind că această amenințare poate fi combătută cu eficacitate numai de o alianță mondială, cu respectarea deplină a dreptului internațional, a valorilor fundamentale și a standardelor internaționale în materie de drepturile omului; |
|
C. |
întrucât, la 19 ianuarie 2015, Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și Secretarul General al Ligii Statelor Araba (LSA), Dr. Nabil El Araby, au semnat un memorandum de înțelegere (MdI) între Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Secretariatul General al LSA; |
|
D. |
întrucât conținutul memorandumului de înțelegere din 2015 dintre SEAE și Secretariatul general al LSA nu este public; |
|
E. |
întrucât UE și LSA au un interes comun în găsirea unor soluții pe termen lung pentru a asigura pacea și stabilitatea în regiune; întrucât scopul acestui memorandum de înțelegere este cel de a susține și a consolida relațiile dintre statele membre ale UE și statele membre ale LSA în vederea îmbunătățirii structurilor lor funcționale, a schimburilor de experiență și a dialogului, pentru a atinge scopurile și obiectivele comune din domeniile de interes reciproc; |
|
F. |
întrucât fenomenul combatanților din Europa care călătoresc în diferite locuri pentru a lupta în Jihad și amenințarea la adresa securității pe care o pot reprezenta în UE atunci când se întorc sunt susceptibile de a continua și în următorii ani; întrucât mii de cetățeni ai UE au plecat din țara lor pentru a deveni combatanți străini odată cu izbucnirea războiului și a violențelor din Siria, Irak și Libia, fapt care creează o provocare suplimentară în privința securității cetățenilor UE; întrucât recentele acte teroriste din Paris și Copenhaga au fost comise de cetățeni ai UE; |
|
G. |
întrucât difuzarea propagandei teroriste este facilitată de utilizarea internetului și a platformelor de socializare online; întrucât terorismul cibernetic le permite grupărilor teroriste să stabilească și să mențină legături fără obstacolul fizic al frontierelor, reducând astfel nevoia de a avea baze sau centre într-o țară sau alta; |
|
H. |
întrucât se înregistrează încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului în unele țări membre ale Ligii Statelor Arabe; |
|
I. |
întrucât organizații ale societății civile despre care UE consideră că își exercită drepturile universale ale omului și libertățile fundamentale sunt etichetate drept organizații teroriste de către guverne ale statelor membre ale Ligii Statelor Arabe; întrucât combaterea terorismului și securitatea națională sunt invocate tot mai frecvent pentru a conferi legitimitate acțiunilor de reprimare a personalităților de opoziției, a societății civile și a jurnaliștilor; |
|
J. |
întrucât politicile externe ale UE trebuie să contribuie la combaterea amenințării teroriste, care se intensifică în anumite zone din vecinătatea UE; întrucât strategiile preventive împotriva terorismului ar trebui să se bazeze pe o abordare multidimensională, care să vizeze în mod direct contracararea pregătirii unor atacuri pe teritoriul UE, dar și eradicarea cauzelor profunde ale terorismului; |
|
K. |
întrucât UE condamnă aplicarea pedepsei capitale și a pedepselor crude și inumane oriunde în lume, inclusiv în cazul persoanele condamnate pentru comiterea de acte de terorism, |
|
1. |
își exprimă consternarea profundă cu privire la amploarea suferințelor umane și a pierderilor de vieți omenești în urma atacurilor teroriste și își exprimă solidaritatea cu familiile tuturor victimelor inocente; |
|
2. |
subliniază că terorismul reprezintă o amenințare directă la adresa tuturor țărilor și a tuturor persoanelor, indiferent de originea lor etnică, de religia sau de convingerile lor; |
|
3. |
solicită ca MdI să fie făcut public, astfel încât conținutul său să poată fi supus controlului democratic și judiciar; |
|
4. |
invită Consiliul să conlucreze cu toate statele membre ale LSA pentru a stabili o definiție armonizată neambiguă a terorismului; |
|
5. |
subliniază importanța cooperării în materie de asistență umanitară prin intermediul schimbului de informații cu privire la situațiile de criză; subliniază importanța comunicării reciproce, după caz, a rezultatelor evaluărilor și a celor mai bune practici, precum și importanța cooperării pentru a determina măsurile practice care ar trebui luate pentru a contracara aceste amenințări, printre care o combatere mai eficace a radicalizării, recrutării și deplasării teroriștilor și a combatanților străini, precum și abordarea problemei combatanților care se întorc; |
|
6. |
își reiterează poziția potrivit căreia, în lupta împotriva terorismului, este esențial să se abordeze nu doar consecințele, ci și factorii care stau la baza radicalizării și subliniază necesitatea unei abordări transsectoriale cuprinzătoare, care să asigure implicarea tuturor politicilor relevante și care să țină seama de importanța promovării unei culturi a incluziunii și a toleranței, prin educație, de exemplu, și prin politicile sociale și regionale; |
|
7. |
constată că una dintre cauzele principale ale amenințării teroriste existente în prezent în UE și în statele arabe este extremismul jihadist; consideră că o politică a deradicalizării și combaterii terorismului nu poate fi eficace dacă nu este dezvoltată în strânsă cooperare cu țările de origine; |
|
8. |
solicită autorităților statelor membre ale UE și LSA să respecte interzicerea torturii, consacrată în special în Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante, pe care majoritatea au semnat-o și au ratificat-o; reiterează faptul că mărturisirile forțate sub tortură nu sunt valabile; |
|
9. |
reafirmă necesitatea de a menține un echilibru între libertate și securitate ca răspuns la amenințările teroriste, precum și de a analiza toate măsurile care trebuie adoptate din punctul de vedere al compatibilității acestora cu statul de drept și cu cerințele care decurg din drepturile fundamentale; |
|
10. |
salută, în general, cooperarea și parteneriatul dintre UE și țările terțe în combaterea terorismului; salută instituirea unui dialog strategic între UE și LSA, care include schimburi în domeniul politic și în cel al securității, precum și organizarea unor reuniuni periodice între Comitetul politic și de securitate al UE și reprezentanții permanenți ai statelor arabe, și salută progresele realizate în ceea ce privește alertele timpurii și reacția la situații de criză, îndeosebi implementarea integrală a Proiectului privind alerta timpurie și reacția la situații de criză; |
|
11. |
reamintește, cu toate acestea, că măsurile de combatere a terorismului nu trebuie niciodată folosite în mod abuziv pentru a reprima exprimarea legitimă a diferențelor de opinie sau pentru a încălca drepturile universale ale omului, invită UE să conceapă garanții clare în cooperarea sa cu țări terțe, pentru a se asigura că nu sprijină direct sau indirect și nu legitimează reprimarea unor organizații legitime sau persoane în numele luptei împotriva terorismului; |
|
12. |
subliniază că Miniștrii de Afaceri externe ai UE și ai LSA au convenit, de asemenea, să continue să acționeze pentru o implementare extinsă a Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului; se declară în favoarea faptului că miniștrii au salutat constituirea Centrului ONU de combatere a terorismului, care s-a realizat inclusiv la inițiativa Custodelui celor două Moschei Sfinte, și au solicitat sprijinirea acestui centru; își exprimă, de asemenea, opinia favorabilă asupra faptului că miniștrii au salutat organizarea primei Conferințe internaționale privind combaterea terorismului la Bagdad, în martie 2014, aceasta fiind o oportunitate de a discuta și a identifica mijloace și căi adecvate pentru a promova cooperarea internațională și a combate terorismul la nivel regional; |
|
13. |
reafirmă importanța cooperării dintre UE și LSA în domeniul drepturilor omului și subliniază importanța continuării promovării, protecției și susținerii drepturilor omului pentru toate persoanele, inclusiv a dreptului la dezvoltare economică și socială, la libertatea de exprimare și la libertatea religioasă și de convingeri, promovând totodată valorile toleranței și coexistența diferitelor religii și respingând excluziunea, extremismul și incitarea și diseminarea urii și a violenței; |
|
14. |
invită Consiliul să verifice dacă s-au înregistrat încălcări ale Codului de conduită al UE privind exporturile de armament în ceea ce privește acte de represiune; |
|
15. |
invită UE să elaboreze, în colaborare cu Liga Statelor Arabe, un mecanism specific al cărui scop să fie eradicarea fenomenului traficului de arme și care să vizeze în special țările în care își are originea terorismul sau în care sunt instruiți teroriștii; invită UE să monitorizeze îndeaproape exporturile de arme, în special de tehnologii cu dublă utilizare care ar putea fi instrumentalizate de teroriști; consideră că este esențial să se combată finanțarea terorismului, în cooperare cu actorii relevanți, inclusiv LSA și membrii săi; |
|
16. |
consideră că UE trebuie să reanalizeze vulnerabilitățile principale care au caracterizat cooperarea anterioară în domeniul combaterii terorismului cu țările de origine, tranzit și destinație prin care au fost direcționați combatanții străini și resursele destinate susținerii acestora, care includ state membre ale LSA; |
|
17. |
subliniază că o strategie cuprinzătoare a UE privind măsurile de combatere a terorismului, bazate pe o concepție care îmbină instrumente diplomatice, socioeconomice, de dezvoltare, de prevenire a conflictelor, de construire a păcii și de management de criză, trebuie, de asemenea, să utilizeze la maximum politicile sale externe și de dezvoltare în vederea combaterii sărăciei, discriminării și marginalizării, combaterii corupției și promovării bunei guvernări, precum și prevenirii și soluționării conflictelor, toate aceste probleme contribuind la marginalizarea anumitor grupuri și sectoare ale societății și făcându-le, prin urmare, mai vulnerabile la propaganda grupurilor extremiste; |
|
18. |
reamintește că comunitatea internațională s-a angajat să adopte măsuri care să asigure respectarea drepturilor omului pentru toate persoanele și statul de drept, ca bază esențială a combaterii terorismului, prin adoptarea Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului de către Adunarea Generală, în Rezoluția sa 60/288; |
|
19. |
reamintește statelor membre și agențiilor UE, inclusiv Europol și Eurojust, obligațiile ce le revin în temeiul Cartei drepturilor fundamentale și dreptului internațional în domeniul drepturilor omului, precum și obiectivele politicii externe a UE; |
|
20. |
își reafirmă poziția potrivit căreia drepturile minorităților religioase sunt inseparabil legate de respectarea celorlalte drepturi și libertăți fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la libertate, securitate, oportunități egale pentru bărbați și femei și libertatea de exprimare, și solicită LSA, SEAE și statelor sale ale ambelor organizații să protejeze minoritățile religioase din lumea arabă și implementeze în totalitate Orientările UE privind promovarea și protecția libertății religioase și a convingerilor; |
|
21. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Secretarului General al Ligii Statelor Arabe. |
(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0032.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0012.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/176 |
P8_TA(2015)0078
Exploatarea sustenabilă a bibanului de mare
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la exploatarea sustenabilă a bibanului de mare (2015/2596(RSP))
(2016/C 316/20)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru pescuit, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât informațiile științifice privind situația stocurilor de biban de mare nu sunt suficiente, în special în ceea ce privește datele disponibile cu privire la delimitarea preciză a zonei lor de activitate, rutele de migrație ale stocului și locurile unde se reproduce bibanul de mare; |
|
B. |
întrucât Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) identifică patru tipuri de stocuri de biban de mare: Marea Celtică/Canal/Marea Nordului, Golful Biscaia, vestul Peninsulei Iberice și vestul Scoției/Irlandei; |
|
C. |
întrucât diverse studii arată că statutul stocurilor de biban de mare este îngrijorător, în ciuda măsurilor de urgență luate anterior de Comisie; |
|
D. |
întrucât, dat fiind că mortalitatea continuă să fie foarte ridicată, iar bibanul de mare este o specie cu dezvoltare și creștere lentă, această specie are nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a-și reface populația; |
|
E. |
întrucât bibanul de mare este o specie nobilă, foarte dorită de industria pescuitului din cauza valorii sale economice semnificative; |
|
F. |
întrucât un număr considerabil de vase sunt implicate în pescuitul bibanului de mare, fiind vorba de o activitate de pescuit eterogenă din punctul de vedere al dimensiunii vaselor, al sezoanelor de pescuit și al uneltelor utilizate; |
|
G. |
întrucât capturile efectuate în cadrul pescuitului de agrement sunt semnificative și reprezintă cel puțin o pătrime din capturile totale ale speciei respective; |
|
H. |
întrucât Regulamentul (UE) nr . 1380/2013 din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului (1) dispune ca stocurile să fie aduse sau menținute la niveluri aflate peste producția maximă durabilă; |
|
I. |
întrucât bibanul de mare nu este o specie în cazul căreia să se aplice capturi totale admisibile (TAC); |
|
J. |
întrucât Comisia a luat măsuri de urgență prin care s-a interzis pescuitul bibanului de mare cu traulere pelagice în Marea Celtică, Canal, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului până la 30 aprilie 2015; |
|
K. |
întrucât măsurile naționale de gestionare luate până acum nu sunt suficiente pentru a menține specia și nu rezolvă problema împărțirii resurselor și a accesului la acestea; |
|
L. |
întrucât exploatarea bibanului de mare în perioadele de reproducere trebuie să fie deosebit de limitată, dat fiind că această activitate încetinește în mod vizibil reînnoirea stocurilor și previne refacerea lor; |
|
M. |
întrucât Irlanda a limitat pescuitul bibanului de mare la pescarii amatori; |
|
N. |
întrucât Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) recomandă reducerea ratei de mortalitate prin pescuit a bibanului de mare cu aproximativ 60 %; |
|
O. |
întrucât lucrările Grupului de lucru inter-CCR privind bibanul de mare recomandă măsuri de gestionare la nivel european; |
|
P. |
întrucât exploatarea sustenabilă a bibanului de mare presupune alegeri de politică, care ar trebui făcute cu implicarea tuturor părților interesate relevante, |
|
1. |
solicită Comisiei și statelor membre să evalueze statutul stocului de biban de mare și limitele sale spațiale, migrația speciei și locurile exacte unde are loc reproducerea; solicită Comisiei și statelor membre să acționeze în completarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, care acordă fonduri substanțiale pentru colectarea de date științifice; |
|
2. |
subliniază că este important să se evalueze cu precizie segmentul diverselor activități de pescuit de biban de mare, precum și segmentul procentului din capturi pe care îl reprezintă pescuitul de agrement; |
|
3. |
consideră că pentru a proteja specia este nevoie de măsuri de gestionare a pescuitului de biban de mare la nivel european; consideră, de asemenea, că aceste măsuri ar trebui să țină seama într-o măsură suficientă de cunoștințele științifice și să favorizeze gestionarea de proximitate și principiul regionalizării; |
|
4. |
solicită Comisiei să propună un plan multianual de gestionare a bibanului de mare pentru a readuce stocurile la un nivel aflat deasupra producției maxime durabile; subliniază necesitatea de a implica pescarii profesioniști și de agrement, precum și consiliile consultative în pregătirea acestui plan de gestionare; |
|
5. |
reamintește că planurile multianuale de gestionare trebuie pregătite în conformitate cu procedura de codecizie; |
|
6. |
consideră că, pentru a dezvolta un plan multianual de gestionare pentru bibanul de mare, este important să se evalueze diverse măsuri de gestionare pentru pescuitul comercial, în special stabilirea unei TAC și necesitatea de a lua o decizie fundamentată științific cu privire la dimensiunea minimă de debarcare și închiderile spațio-temporale pentru a proteja reproducția și alte măsuri tehnice; |
|
7. |
recunoaște problemele care vor apărea în urma introducerii TAC, în special în ceea ce privește calcularea capturilor istorice, repartizarea de cote la nivel național între diversele activități și dificultatea de a acoperi pescuitul de agrement, dar, având în vedere necesitatea absolută de a găsi o soluție pentru situația stocurilor de biban de mare, subliniază că trebuie să se ia în considerare introducerea unei asemenea măsuri; |
|
8. |
consideră că este necesar să se ia măsuri la nivelul UE cu privire la pescuitul de agrement prin fixarea unor limite cantitative, care vor fi definite ulterior; |
|
9. |
consideră că măsurile luate în cazul pescuitului comercial și al pescuitului de agrement trebuie să fie coerente unele în raport cu celelalte pentru a menține stocul peste producția maximă durabilă, în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului; |
|
10. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre. |
(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/178 |
P8_TA(2015)0079
A 28-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la prioritățile UE pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 2015 (2015/2572(RSP))
(2016/C 316/21)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și convențiile Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor omului și protocoalele opționale ale acestora, inclusiv Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), |
|
— |
având în vedere Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO), |
|
— |
având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE, |
|
— |
având în vedere Cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate la 25 iunie 2012, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, |
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la încălcarea drepturilor omului, inclusiv rezoluțiile adoptate în cadrul procedurii de urgență referitoare la aceste aspecte, |
|
— |
având în vedere Raportul anual 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, |
|
— |
având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 9 februarie 2015 privind prioritățile UE pe lângă forurile ONU însărcinate cu apărarea drepturilor omului, |
|
— |
având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană, |
|
— |
având în vedere sesiunea a 28-a a CDO, care va avea loc în perioada 2-27 martie 2015, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene; |
|
B. |
întrucât drepturile omului sunt inerente tuturor ființelor umane, indiferent de naționalitate, rasă, sex, origine etnică, religie sau orice alt statut, și întrucât respectarea acestor drepturi este consacrată în Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și în convențiile, declarațiile și rezoluțiile internaționale ulterioare privind drepturile omului; |
|
C. |
întrucât toate drepturile omului, fie acestea civile, politice, economice, sociale sau culturale, sunt indivizibile, interconectate și interdependente și întrucât privarea de oricare dintre aceste drepturi are un impact direct și negativ asupra celorlalte; |
|
D. |
întrucât nerespectarea drepturilor omului și absența unei participări democratice legitime au drept consecință instabilitate, state care eșuează, crize umanitare și conflicte armate; |
|
E. |
întrucât acțiunea Uniunii în relațiile sale cu țările terțe are la bază articolul 21 din Tratatul de la Lisabona, care reafirmă universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prevede respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional; |
|
F. |
întrucât toate statele au obligația de a respecta drepturile de bază ale populațiilor lor, precum și datoria de a întreprinde acțiuni concrete pentru a facilita respectarea acestor drepturi la nivel național, dar și de a coopera pe plan internațional în vederea eliminării obstacolelor din calea exercitării drepturilor omului în toate domeniile; |
|
G. |
întrucât sesiunile ordinare ale Consiliului pentru Drepturile Omului, numirea de raportori speciali, mecanismul de evaluare periodică universală și Procedurile speciale care abordează fie situații specifice unor țări, fie aspecte tematice contribuie la promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept; |
|
H. |
întrucât, în mod regretabil, unii dintre actualii membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului sunt recunoscuți ca aflându-se printre principalii autori de acte de încălcare a drepturilor omului și au o reputație proastă în ce privește cooperarea cu Procedurile speciale ale ONU și respectarea cerințelor de raportare față de organismele ONU pentru protecția drepturilor omului, |
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
|
1. |
salută prioritățile UE în vederea viitoarei sesiuni ordinare a 28-a a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), stabilite în concluziile Consiliului din 9 februarie 2015; |
|
2. |
salută numirea ambasadorului Joachim Rücker ca președinte al CDO pentru 2015; |
|
3. |
îl felicită pe Zeid Ra’ad Al Hussein pentru numirea sa în funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și își reafirmă sprijinul ferm în favoarea eforturilor sale și a mandatului său; |
|
4. |
salută prezența dnei Mogherini, Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la sesiunea de înalt nivel a CDO, deoarece această prezență transmite semnalul necesar privind angajamentul puternic al UE în favoarea unui sistem multilateral al drepturilor omului; |
|
5. |
salută raportul anual al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului transmis Adunării Generale a ONU, privind perioada decembrie 2013 – noiembrie 2014, și își exprimă sprijinul deplin pentru independența și integritatea Oficiului acestuia; subliniază că este important să se apere această independență, astfel încât Înaltul Comisar să își poată îndeplini în continuare sarcinile într-o manieră eficace și imparțială; reamintește că Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului trebuie să dispună de mijloace financiare adecvate; |
|
6. |
reamintește angajamentul Parlamentului European și al Subcomisiei sale pentru drepturile omului de a sprijini un sistem puternic multilateral al drepturilor omului sub egida Națiunilor Unite, care include Comisia a III-a a Adunării Generale, Consiliul pentru Drepturile Omului și Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și activitatea agențiilor specializate ale ONU, cum ar fi Organizația Internațională a Muncii (OIM) și cea a Procedurilor speciale din cadrul ONU; |
|
7. |
încurajează SEAE, în special prin delegațiile UE de la New York și Geneva, să mărească gradul de coerență din UE, printr-o consultare rapidă și substanțială, pentru a prezenta poziția UE în mod unitar; reafirmă importanța integrării activității realizate în New York și Geneva, în contextul Adunării Generale a ONU, a Comisiei a III-a și a Consiliului pentru Drepturile Omului, în activitățile interne și externe relevante ale UE pentru a asigura coerența; |
|
8. |
consideră că hărțuirea și reținerea constantă a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților din opoziție de către o serie de membri CDO subminează credibilitatea CDO; își reiterează poziția potrivit căreia membrii CDO ar trebui să fie aleși din rândul statelor care sprijină respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației și care au fost de acord să emită invitații permanente pentru toate Procedurile speciale și solicită promovarea și adoptarea de către statele membre a unor criterii de performanță în domeniul drepturilor omului care să se aplice oricărui stat ales ca membru al CDO; îndeamnă statele membre să încurajeze procese transparente, deschise și competitive pentru alegerea membrilor CDO; |
|
9. |
își reiterează sprijinul pentru mecanismul de evaluare periodică universală (EPU) și aprecierea sa față de munca valoroasă a EPU și invită țările membre să își pregătească în mod activ EPU, inclusiv prin implicarea societății civile, să participe la dialogul interactiv în timpul sesiunilor EPU și în dezbaterile privind adoptarea rezultatelor EPU, să pună în aplicare recomandările EPU și să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți și susține îndeplinirea obligațiilor lor în materie de drepturile omului; |
|
10. |
se opune în continuare „votării în bloc” în cadrul CDO; îndeamnă țările membre ale CDO să păstreze transparența atunci când votează; |
|
11. |
solicită UE și statelor membre să continue monitorizarea recomandărilor EPU în toate dialogurile privind politicile UE cu țările în cauză în scopul găsirii unor modalități de sprijinire a țărilor în punerea în aplicare a recomandărilor; |
|
12. |
își reiterează sprijinul pentru Procedurile speciale și statutul de independență al deținătorilor de mandat, ceea ce le permite să-și îndeplinească funcția cu deplină imparțialitate, invită toate statele să coopereze cu aceste proceduri și încurajează statele membre să facă cunoscute cazurile în care state cu deținători de mandate de Proceduri speciale nu cooperează; |
|
13. |
consideră importantă trimiterea de delegații parlamentare la sesiunile CDO și la alte sesiuni relevante ale Adunării Generale a ONU; |
|
14. |
consideră regretabil faptul că spațiul de interacțiune între societatea civilă și CDO continuă să se reducă și că ONG-urilor le sunt oferite mai puține ocazii de a lua cuvântul în cadrul acestor sesiuni; îndeamnă UE și CDO să procedeze astfel încât societății civile să i se permită să contribuie cât mai mult cu putință în cadrul celei de a 28-a sesiuni a CDO, precum și în cadrul procesului de evaluare periodică universală și al altor mecanisme ale ONU dedicate drepturilor omului, fără a se teme de represalii la întoarcerea în țara de origine; |
Drepturile civile și politice
|
15. |
reafirmă că libertatea de exprimare, care este piatra de temelie a oricărei societăți libere și democratice, este un drept fundamental al oricărei persoane; condamnă ferm asasinarea, în Franța, în ianuarie 2015, a 12 persoane, inclusiv a unor caricaturiști, de la ziarul Charlie Hebdo și a patru persoane într-un supermarket evreiesc, precum și asasinarea unui regizor de film și a unui gardian de la o sinagogă în Copenhaga de către teroriști care și-au propus să distrugă libertatea de exprimare și cea religioasă; |
|
16. |
condamnă utilizarea religiei de către grupări extremiste și jihadiste în toate țările și mai ales în Siria, Irak, Libia, Myanmar, Nigeria și Africa Centrală, printre acțiunile acestora numărându-se atacurile armate și atacurile cu bombă, atentatele sinucigașe cu bombă, răpirile și alte acte de violență pentru terorizarea populației; este de opinie că lupta împotriva terorismului impune acțiuni care să vizeze cauzele care stau la baza acestuia, printre care excluziunea socială, marginalizarea politică și inegalitățile; solicită să se depună eforturi mai mari pentru a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților religioase; solicită respectarea drepturilor omului și a statului de drept în toate activitățile de combatere a terorismului; |
|
17. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la restrângerea libertății de întrunire și de asociere, inclusiv la interzicerea organizațiilor societății civile, utilizarea agresivă a dispozițiilor de drept penal privind calomnia și a altor legi restrictive, cerințele excesive privind înregistrarea și raportarea, precum și normele excesiv de restrictive privind finanțarea străină, și reafirmă faptul că libertatea de asociere și de întrunire pașnică constituie elemente fundamentale ale drepturilor omului; |
|
18. |
invită toate guvernele să promoveze și să sprijine organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului și să le permită să-și desfășoare activitatea fără teamă, represiuni sau intimidări, să coopereze cu CDO în cadrul mecanismului EPU și să asigure tragerea la răspundere a țărilor ce se fac vinovate de reprimarea activiștilor pentru drepturile omului, îndeosebi atunci când represaliile sunt fatale, cum au fost cele care au condus la moartea, în martie 2014, a activistului pentru drepturile omului Cao Shunli în China și la care a fost supus pentru încercarea sa de a urca la bordul unui avion pentru a lua parte la lucrările CDO de la Geneva, în septembrie 2013; |
|
19. |
condamnă din nou recurgerea la pedeapsa cu moartea și sprijină cu fermitate introducerea unui moratoriu privind pedeapsa cu moartea, ca un pas către abolirea ei; |
|
20. |
reiterează importanța luptei împotriva torturii și a altor forme de maltratare, precum și a faptului că UE și-a asumat angajamentul de a acorda prioritate acestei chestiuni, inclusiv în ceea ce privește copiii, și de a facilita activitatea Raportorului special al ONU în materie de tortură; solicită SEAE, Comisiei și statelor membre ale UE să facă dovada angajamentului comun de a eradica tortura și de a sprijini victimele, îndeosebi prin continuarea sau, dacă e cazul, lansarea contribuției la Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii și la Fondul special creat prin Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii; |
|
21. |
își exprimă îngrijorarea provocată de discriminarea permanentă și larg răspândită îndreptată împotriva migranților, inclusiv a solicitanților de azil și a refugiaților, precum și de încălcarea drepturilor acestora; invită UE și statele sale membre să sprijine activitatea Raportorului special al ONU legată de drepturile migranților, precum și pe aceea de punere în aplicare a recomandărilor acestuia; invită guvernele să respecte drepturile omului și demnitatea inerentă a migraților, să pună capăt reținerii și arestării arbitrare și, pentru a evita detenția excesivă a migranților aflați în situație de ședere ilegală, să reexamineze perioadele de detenție și să recurgă la măsuri alternative; invită guvernele să respecte, în toate situațiile, principiul nereturnării și să se conformeze tuturor obligațiilor legale internaționale ce le revin cu privire la expulzarea migranților; invită statele să instituie, în caz că încă nu au făcut-o, sisteme și proceduri care să garanteze deplina conformitate a programelor și instituțiilor lor din domeniul migrației cu obligațiile ce le incumbă în temeiul legislației internaționale privind drepturile omului; |
|
22. |
sprijină cel mai recent raport al Raportorului special al CDO și concluziile acestuia privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora; invită UE și statele sale membre să pună în aplicare recomandările Raportorului special în cadrul politicilor lor interne, pentru combaterea răspândirii urii rasiale, etnice și xenofobe și a instigării prin internet și prin rețelele de socializare, luând măsuri legislative adecvate, cu deplina respectare a celorlalte drepturi fundamentale, cum sunt libertatea de exprimare și de opinie; |
|
23. |
recunoaște că evoluția rapidă a tehnologiilor informației și comunicațiilor a transformat mediul de exercitare a libertății de exprimare în lume, generând avantaje semnificative, dar și motive serioase de îngrijorare; salută, în acest context, adoptarea de către Consiliu, în mai 2014, a Orientărilor UE privind libertatea de exprimare online și offline și condamnă toate restricțiile impuse asupra comunicării digitale, inclusiv cele care vizează actorii societății civile; reiterează că este necesar să se acorde o atenție deosebită drepturilor jurnaliștilor și bloggerilor; |
|
24. |
încurajează CDO să continue dezbaterea referitoare la dreptul la viață privată și, în acest scop, să numească un raportor special al ONU pentru dreptul la viață privată, în special în contextul comunicațiilor digitale; |
Drepturile sociale și economice
|
25. |
ia act de faptul că agenda de dezvoltare postmilenară a ONU are obiectivul de a pune capăt sărăciei înainte de 2030, printr-o abordare holistică a chestiunilor economice, sociale și de mediu; salută raportul de sinteză al Secretarului General al ONU, premergător Summitului special al ONU dedicat Agendei privind obiectivele de dezvoltare durabilă post-2015; sprijină apelurile Secretarului General pledând ca, pentru eliminarea sărăciei, să fie adoptată o abordare axată pe nevoile și drepturile oamenilor; |
|
26. |
consideră că, pentru combaterea sărăciei în general și pentru promovarea drepturilor sociale și economice prin facilitarea accesului la hrană, apă, educație, servicii medicale și locuințe adecvate, în special, este important să se soluționeze inegalitățile extreme și cele aflate în creștere; relevă, în acest context, problema din ce în ce mai acută pe care o reprezintă acapararea terenurilor, care se cere soluționată; |
|
27. |
este de opinie că corupția, evaziunea fiscală, proasta administrare a bunurilor publice și lipsa tragerii la răspundere contribuie la încălcarea drepturilor cetățenilor, deoarece deturnează fonduri de la investițiile deosebit de necesare serviciilor publice ca educația, serviciile medicale de bază și alte elemente de infrastructură socială, perpetuând astfel sărăcia populațiilor; reamintește faptul că, în conformitate cu Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, guvernele au obligația de a respecta drepturile cetățenilor punându-le la dispoziție resurse adecvate; subliniază, în acest context, că trebuie acordată o atenție deosebită protecției apărătorilor drepturilor omului care acționează pentru promovarea drepturilor economice, sociale și culturale; |
|
28. |
își reafirmă sprijinul pentru crearea funcției de Raportor special al ONU pentru infracțiuni de natură financiară, corupție și drepturile omului; |
Afacerile și drepturile omului
|
29. |
sprijină ferm diseminarea și punerea în aplicare efective și complete a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului în interiorul și în afara UE și subliniază necesitatea de a lua toate măsurile necesare pentru remedierea lacunelor în punerea în aplicare efectivă a Principiilor directoare ale ONU, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție; salută inițiativa privind o reglementare prin care să fie instituit un sistem de diligențe necesare referitoare la un lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte; solicită tuturor părților interesate să își asume un rol activ în cadrul celei de-a 11-a sesiuni a Grupului de lucru al ONU privind chestiunea drepturilor omului, a societăților transnaționale și a altor întreprinderi comerciale și să sprijine eforturile de aliniere a politicilor lor cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; repetă solicitarea adresată Comisiei de a prezenta până la sfârșitul lui 2015 un raport privind punerea în aplicare de către statele membre ale UE a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; |
|
30. |
încurajează delegațiile UE din lume să coopereze cu întreprinderile UE pentru a promova respectarea drepturilor omului și pentru a garanta că „afacerile și drepturile omului” sunt incluse între temele prioritare în solicitările de propuneri locale privind Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului; |
|
31. |
este de opinie că afacerile și drepturile omului se pot consolida reciproc prin crearea de noi oportunități de afaceri în acele regiuni care au cel mai mult nevoie de investiții sustenabile și responsabile și prin contribuții la respectarea pe plan general a drepturilor omului în țările în curs de dezvoltare; |
|
32. |
invită UE și statele sale membre să se implice în noua dezbatere cu privire la un instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind afacerile și drepturile omului în cadrul sistemului ONU; |
Drepturile femeilor
|
33. |
subliniază că integrarea perspectivei de gen, care implică reorganizarea, ameliorarea, elaborarea și evaluarea de politici pentru a asigura încorporarea unei abordări privind egalitatea de șanse în toate politicile, la toate nivelurile și în toate etapele, de către părțile implicate în elaborarea politicilor reprezintă un instrument important pentru atingerea egalității de gen; |
|
34. |
invită UE să participe activ la cea de a 59-a sesiune a Comisiei pentru Statutul Femeii și să combată în continuare toate încercările de subminare a Platformei de acțiune de la Beijing a ONU, care va fi revizuită cu ocazia celei de a 20-a aniversări a celei de a 4-a Conferințe Mondiale privind Femeile, printre altele cu privire la elemente ca accesul la educație și sănătate, ca drepturi fundamentale ale omului, și drepturile sexuale și reproductive; |
|
35. |
remarcă în mod critic că, în pofida progreselor înregistrate până în prezent în ceea ce privește realizarea egalității de gen și emanciparea femeilor, în numeroase țări continuă să fie în vigoare legi discriminatorii, în special în domeniul familiei și al accesului la proprietate; remarcă faptul că femeile continuă să fie mult subreprezentate în funcțiile de decizie și că violența împotriva femeilor rămâne larg răspândită, în timp ce accesul la justiție rămâne limitat, în pofida numărului femeilor care mor în fiecare zi ca rezultat al violenței domestice; își exprimă profunda îngrijorare provocată de regresele observate în unele țări, în special în domeniul drepturilor sexuale și reproductive; |
|
36. |
condamnă cu fermitate utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor, inclusiv infracțiunile precum violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată, persecuțiile pe motiv de gen, inclusiv mutilarea genitală a femeilor, traficul de persoane, căsătoriile premature și forțate, crimele de onoare și toate celelalte forme de violență sexuală de o gravitate comparabilă, inclusiv când sunt folosite ca tactică de război; îndeamnă din nou UE și toate statele sale membre să semneze și să ratifice Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); |
|
37. |
reamintește angajamentul UE de a integra drepturile omului și aspectele de gen în misiunile politicii de securitate și apărare comună, în conformitate cu Rezoluțiile nr. 1325 și 1820, de referință, ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; își reiterează, în acest sens, apelul către UE și statele sale membre de a sprijini, în procesul de construire a unei reconcilieri durabile, participarea sistematică a femeilor, ca o componentă vitală a proceselor de pace, și să recunoască necesitatea de a introduce perspectiva de gen în acțiunile de prevenire a conflictelor, în operațiile de menținere a păcii, în asistența umanitară și reconstrucția post-conflict și în procesul de tranziție democratică; |
|
38. |
subliniază că mutilarea genitală a femeilor este o formă de tortură; subliniază că UE trebuie să continue colaborarea cu țările terțe pentru a eradica practica mutilării genitale a femeilor; reamintește statelor membre a căror legislație națională incriminează mutilarea genitală a femeilor că trebuie să aplice această legislație atunci când constată că cetățenii lor au fost supuși unei mutilări genitale; |
|
39. |
salută includerea de către CPI a infracțiunilor cu componentă sexuală sau de gen, printre care violul, agresiunea și umilirea sexuală, și recomandarea emisă de acesta ca infracțiunile respective să fie considerate crime de război; |
Drepturile copiilor
|
40. |
își exprimă îngrijorarea suscitată de faptul că, deși au fost făcute unele progrese în urma adoptării, în 1989, a Convenției cu privire la drepturile copilului, cel puțin 58 de milioane de copii, în particular fete, copii provenind din familii sărace, copii cu dizabilități și copii din zonele de conflict nu frecventează școala, iar mulți copii încă suferă de boli care pot fi prevenite cu ușurință, în timp ce alții sunt angajați în prestarea unor munci; |
|
41. |
invită toate statele să se angajeze să elimine formele cele mai grave de muncă infantilă, conform dispozițiilor articolului 3 din Convenția nr. 182 a OIM, printre care se numără sclavia copiilor, traficul, prostituția și muncile periculoase care afectează sănătatea fizică și mentală a copiilor; |
|
42. |
reamintește că una dintre principalele obligații ale statului este aceea de a oferi copiilor educație, prin lărgirea oportunităților, înființarea unor instituții corespunzătoare și abordarea cauzelor structurale ale impedimentelor majore cu care se confruntă învățământul primar universal, inclusiv rata abandonului școlar, care rămâne un obstacol important în calea învățământului primar universal; |
|
43. |
solicită o finanțare UE adecvată pentru programele de demobilizare și reintegrare destinate copiilor asociați conflictelor armate și copiilor care au fost înrolați ca soldați; reamintește sprijinul său ferm pentru campania „Copii, nu soldați”, astfel cum a fost exprimat în timpul audierii pe aceeași temă care a avut loc în cadrul Subcomisiei pentru drepturile omului la 3 decembrie 2014; salută rapoartele anuale prezentate de Reprezentantul special al ONU pentru copii și conflictele armate și de Reprezentantul special al ONU pentru violența împotriva copiilor, împreună cu raportul Raportorului special pe probleme legate de vânzarea copiilor, prostituția și pornografia infantilă; |
Drepturile persoanelor LGBTI
|
44. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la înmulțirea în ultima vreme a legilor și practicilor discriminatorii, precum și a actelor de violență împotriva persoanelor pe baza orientării lor sexuale și a identității lor de gen; încurajează monitorizarea strictă a situației persoanelor LGBTI, inclusiv în Nigeria și Gambia, unde unele legi anti-LGBTI introduse recent amenință viața minorităților sexuale; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu așa-numitele „legi anti-propagandă”, care limitează libertatea de exprimare și întrunire, inclusiv în țări de pe continentul european; salută rezoluția CDO referitoare la combaterea violenței și discriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen, adoptată la 26 septembrie 2014; își reafirmă sprijinul pentru eforturile continue ale Înaltului Comisar de promovare și protejare a drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, în special prin declarații, rapoarte și campania „Liberi și egali”; încurajează Înaltul Comisar să-și continue lupta împotriva legilor și practicilor discriminatorii; |
Schimbările climatice și drepturile omului
|
45. |
subliniază faptul că impactul schimbărilor climatice asupra grupurilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile este puternic, în special în țările în care veniturile sunt mici și în statele costiere și insulele aflate la joasă altitudine care nu dispun de resursele economice necesare pentru a se adapta la schimbări ambientale de amploare; |
|
46. |
constată cu îngrijorare că popoarele indigene sunt afectate în mod deosebit de incidentele legate de schimbările climatice; observă în acest sens că majoritatea popoarelor indigene trăiesc sub pragul sărăciei și nu au acces sau au acces limitat la reprezentare, la luarea deciziilor politice sau la sisteme de justiție; |
|
47. |
salută recunoașterea de către CDO a faptului că schimbările de mediu au efecte negative asupra mijloacelor de subzistență ale populației și reprezintă obstacole în calea exercitării drepturilor fundamentale ale omului recunoscute la nivel internațional; îndeamnă, prin urmare, statele-părți să adopte de urgență măsuri ambițioase de atenuare și de adaptare în cadrul viitoarei Conferințe privind schimbările climatice, care va avea loc în 2015 la Paris; |
|
48. |
solicită Comisiei și SEAE să participe activ la dezbaterile referitoare la termenul de „refugiat climatic”, inclusiv la o posibilă definiție juridică în dreptul internațional sau în orice acord internațional cu forță de lege; |
Lupta împotriva impunității și Curtea Penală Internațională (CPI)
|
49. |
își reafirmă sprijinul deplin pentru activitatea CPI în rolul său de a pune capăt impunității autorilor celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională și de a face dreptate victimelor crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale genocidului; rămâne vigilent în ceea ce privește orice tentativă de subminare a legitimității sau independenței acesteia; îndeamnă UE și statele membre ale acesteia să coopereze cu Curtea și să îi asigure un sprijin diplomatic, politic și financiar puternic, inclusiv la nivelul ONU; solicită UE, statelor membre ale acesteia și reprezentanților săi speciali să promoveze activ CPI, executarea hotărârilor acesteia și lupta împotriva impunității pentru crimele prevăzute în Statutul de la Roma; salută recenta ratificare a Statutului de la Roma de către Autoritatea Palestiniană în ianuarie 2015; |
Popoarele indigene
|
50. |
solicită SEAE, Comisiei și statelor membre să sprijine revizuirea mandatului mecanismului de experți pentru drepturile populațiilor indigene, în concordanță cu Documentul final al Conferinței mondiale privind populațiile indigene (Rezoluția nr. 69/2 a Adunării Generale a ONU), pentru a monitoriza, evalua și îmbunătăți punerea în aplicare a Declarației privind drepturile popoarelor indigene; îndeamnă statele membre ale UE să solicite ca toți deținătorii de mandate pentru Procedurile speciale să acorde o atenție deosebită chestiunilor care afectează femeile și fetele indigene și să înainteze în mod sistematic rapoarte cu privire la aceste chestiuni către CDO; îndeamnă SEAE și statele membre să sprijine în mod activ elaborarea planului de acțiune la nivelul întregului sistem privind populațiile indigene, astfel cum solicită Adunarea Generală a ONU în rezoluția sa din septembrie 2014, în special în ceea ce privește organizarea unor consultări periodice cu populațiile indigene, ca parte a acestui proces; |
Evenimentele culturale și sportive internaționale și drepturile omului
|
51. |
condamnă practica tot mai frecventă a statelor autoritare de a găzdui evenimente sportive sau culturale de mare amploare cu scopul de a-și spori legitimitatea internațională, restricționând însă în continuare opoziția pe plan intern; invită UE și statele sale membre să fie active în abordarea acestei chestiuni, inclusiv în cadrul CDO, și să coopereze cu federațiile sportive naționale, cu marile corporații și cu organizațiile societății civile privind modalitățile de participare a acestora la astfel de evenimente, inclusiv în ceea ce privește prima ediție a Jocurilor Europene care urmează să aibă loc la Baku în 2015 și Campionatul Mondial de Fotbal care urmează să aibă loc în Rusia în 2018 și în Qatar în 2022; |
Dronele și armele autonome
|
52. |
își reiterează apelul adresat Consiliului privind elaborarea unei poziții comune a UE în legătură cu utilizarea dronelor armate, în care să se acorde o importanță deosebită respectării drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar și în care să fie abordate aspecte precum cadrul legal, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența; îndeamnă UE, încă o dată, să interzică dezvoltarea, producerea și utilizarea unor sisteme de arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană; insistă ca drepturile omului să facă parte din toate dialogurile cu țările terțe privind combaterea terorismului; |
Integrarea aspectelor privind drepturile omului în UE
|
53. |
solicită UE să promoveze universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul de la Lisabona și cu Dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii; |
|
54. |
solicită UE, statelor sale membre, Comisiei și SEAE să integreze drepturile omului în toate domeniile lor de politică externă în cadrul relațiilor cu țările terțe; subliniază, de asemenea, faptul că politica UE în domeniul drepturilor omului trebuie să asigure coerența politicilor sale interne și externe, în conformitate cu obligația prevăzută în Tratatul UE, și să evite standardele duble atunci când este vorba despre respectarea drepturilor omului; |
|
55. |
invită UE să adopte o abordare bazată pe drepturi și să integreze respectarea drepturilor omului în politicile privind comerțul, investițiile, serviciile publice și cooperarea pentru dezvoltare, precum și în politica sa de securitate și apărare comună; |
Prioritățile UE privind chestiunile specifice unor țări
Ucraina
|
56. |
își exprimă profunda preocupare cu privire la violențele și conflictul armat din estul Ucrainei; speră că acordul de încetare a focului, bazat pe Acordul de la Minsk, va fi respectat; condamnă încălcările pe scară largă ale drepturilor omului în cadrul conflictelor și consecințele pe care le au luptele recente; sprijină în totalitate Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului și Misiunea specială a OSCE de monitorizare în Ucraina și solicită consolidarea acesteia din urmă; își manifestă profunda îngrijorare în legătură cu soarta PSI ca rezultat al conflictului armat din regiunile sud-estice; condamnă anexarea ilegală a Crimeii în cadrul politicii agresive și expansioniste a Rusiei, care constituie o amenințare la adresa unității și independenței Ucrainei; este în continuare îngrijorat cu privire la discriminarea și încălcările larg răspândite ale drepturilor omului la care este supusă populația locală din această regiune, în special populația tătară din Crimeea; invită statele membre UE să sprijine toate eforturile posibile la nivelul ONU pentru combaterea impunității și realizarea unor investigații imparțiale în privința evenimentelor violente și a încălcărilor drepturilor omului legate de reprimarea demonstrațiilor care au avut loc în Piața Maidan, de anexarea Crimeii și de conflictul armat din estul Ucrainei; solicită respectarea dreptului și principiilor internaționale umanitare, în vederea protejării civililor implicați în conflict; |
Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC)
|
57. |
salută prelungirea planificată a mandatului Raportorului special privind situația drepturilor omului în Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC); salută, de asemenea, rezoluția Adunării Generale a ONU care încurajează Consiliul de Securitate al ONU să ia măsurile necesare pentru a asigura asumarea răspunderii, inclusiv luând în calcul posibilitatea de a sesiza CPI cu privire la situația din RPDC; invită Consiliul pentru Drepturile Omului să-și reitereze apelul pentru tragere la răspundere, inclusiv în ceea ce-i privește pe făptuitorii crimelor împotriva umanității, în conformitate cu politicile stabilite la cel mai înalt nivel al statului; salută instituirea unei structuri bazate pe situația de pe teren în Republica Coreea, pentru a monitoriza mai îndeaproape situația și documentarea cu probe, în vederea asigurării tragerii la răspundere, îndeamnă toate statele să coopereze cu această structură și invită Consiliul pentru Drepturile Omului să urmărească mai atent situația din RPDC, prin convocarea unui comitet oficial în cadrul căruia victimele cărora le-au fost încălcate drepturile să se poată exprima în contextul uneia dintre viitoarele sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului; |
Iran
|
58. |
salută rezoluția CDO din martie 2014 referitoare la situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran și extinderea mandatului Raportorului special și invită Iranul să permită intrarea în țară a Raportorului special al ONU, ceea ce ar reprezenta un semnal clar cu privire la disponibilitatea Iranului de a lua măsuri pentru inițierea unui dialog privind drepturile omului; reiterează faptul că condamnă pedeapsa cu moartea aplicată în Iran, inclusiv în cazul minorilor, executată deseori în urma unei proceduri judiciare care nu respectă standardele minime acceptate pe plan internațional în ceea ce privește un proces echitabil și respectarea garanțiilor procedurale; rămâne îngrijorat din cauza ratei ridicate a execuțiilor care au loc fără respectarea garanțiilor procedurale sau un proces echitabil; sprijină declarația comună din august 2014 a deținătorilor de mandate pentru Procedurile speciale ONU care condamnă valul de arestări și condamnări la care sunt supuși actori ai societății civile în Iran; solicită UE și CDO să continue să monitorizeze îndeaproape abuzarea sistematică a drepturilor omului și să asigure că drepturile omului rămân o prioritate esențială în cadrul tuturor raporturilor cu guvernul iranian; invită autoritățile iraniene să respecte dreptul internațional al drepturilor omului, în temeiul căruia executarea delincvenților minori reprezintă o încălcare a standardelor internaționale minime și să nu ducă la îndeplinire nicio execuție a vreunui delincvent minor; |
Myanmar/Birmania
|
59. |
sprijină cel mai recent raport al Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar, care recunoaște progresele făcute până în prezent, identificând totodată domenii în care există încă motive de serioasă îngrijorare; invită guvernul din Myanmar să integreze dimensiunea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, în cadrul instituțional și legal al țării și în toate domeniile politice și să respecte pe deplin libertatea de exprimare și întrunire își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește măsurile legislative propuse privind „protejarea rasei și a religiei”, care includ patru proiecte de lege privind căsătoria interconfesională, convertirea religioasă, monogamia și controlul populației; invită CDO să reînnoiască mandatul Raportorului special în cadrul punctului nr. 4, să-și exprime încă o dată profunda îngrijorare legată de situația minorității Rohingya în statul Rakhine, exacerbată de faptul că această comunitate nu are un statut juridic și, astfel, continuă să se confrunte cu o discriminare sistematică și solicită o anchetă completă, transparentă și independentă a tuturor rapoartelor privind încălcarea drepturilor omului la care este supusă minoritatea Rohingya și să se accelereze procesul de deschidere a unui birou local CDO cu un mandat de monitorizare completă și de raportare; deplânge atacurile asupra civililor din statele Kachin și Shan, violențele sexuale comise de forțele de securitate în cursul conflictului armat, existența deținuților politici, hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, activiștilor și profesioniștilor din mass-media, asasinatele extrajudiciare, confiscarea pământului și luarea în colimator a minorităților religioase și etnice; este de opinie că negocierea unui acord privind investițiile între UE și Myanmar ar trebui analizată cu atenție, deoarece investițiile străine în țară riscă să exacerbeze încălcarea drepturilor omului; |
Belarus
|
60. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările continue ale drepturilor omului în Belarus; condamnă cele trei execuții care au avut loc în 2014, hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, persecutarea jurnaliștilor independenți, cenzura aplicată tuturor tipurilor de comunicații prin internet și legislația restrictivă privind organizațiile neguvernamentale; solicită reînnoirea mandatului Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Belarus în cadrul celei de a 29-a sesiuni a Consiliului și invită guvernul să acorde acces deplin deținătorilor de mandate pentru Procedurile speciale ONU, inclusiv Raportorului special; solicită eliberarea necondiționată și reabilitarea tuturor prizonierilor politici rămași; |
Bahrain
|
61. |
își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la reprimarea liderilor opoziției, a actorilor societății civile și a activiștilor din Bahrain și la situația apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor politici din opoziție din țară; invită toate părțile interesate din Bahrain să inițieze convorbiri constructive și incluzive în scopul unei reconcilieri veritabile și al respectării drepturilor omului în cazul tuturor comunităților din Bahrain; solicită eliberarea imediată și necondiționată a prizonierilor de conștiință, jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și a protestatarilor pașnici și își exprimă sprijinul pentru declarația comună din 4 februarie 2015 a deținătorilor de mandate pentru Proceduri speciale ONU referitoare la arestarea unui politician de rang înalt din opoziție și la reprimarea demonstrațiilor ulterioare; solicită statelor membre UE și altor membri ai CDO să continue să urmărească îndeaproape situația drepturilor omului din Bahrain, axându-se asupra respectării angajamentelor asumate de Bahrain în cursul procesului EPU și asupra implementării recomandărilor Comisiei independente de anchetă din Bahrain, care au fost salutate de Regele Bahrainului; regretă faptul că guvernul din Bahrain nu a făcut progrese în ceea ce privește cooperarea cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Procedurile speciale CDO și invită statele membre ale UE să acționeze în scopul adoptării, în cursul sesiunii din martie a CDO, a unei rezoluții care să ceară deplina respectare a angajamentelor asumate de Bahrain în cursul procesului EPU și implementarea recomandărilor, inclusiv a celor privitoare la apărătorii drepturilor omului, formulate de Comisia de anchetă independentă din Bahrain, și să solicite ca Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului să prezinte un raport referitor la situația drepturilor omului de la fața locului și la progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea Bahrainului în cadrul mecanismelor ONU pentru drepturile omului; |
Egipt
|
62. |
salută procedurile legate de EPU pentru Egipt din noiembrie 2014 și așteaptă cu interes adoptarea acesteia în cadrul viitoarei sesiuni a CDO; îndeamnă Egiptul să elibereze imediat și necondiționat toți activiștii și apărătorii drepturilor omului, precum și toate persoanele deținute pentru că și-au exercitat în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere; solicită, de asemenea, ca guvernul Egiptului să adopte legislație în concordanță cu standardele internaționale și să salvgardeze dreptul la asociere consfințit în constituția egipteană, inclusiv dreptul de a primi și de a acorda finanțări, precum și să abroge legea privind protestele din noiembrie 2013 și să introducă legislație nouă care să garanteze libertatea de întrunire; îndeamnă guvernul egiptean să inițieze o anchetă judiciară pentru a stabili identitatea persoanelor responsabile de ordonarea și executarea asasinatelor ilegale din cursul suprimării demonstrațiilor în majoritate pașnice care au avut loc după 3 iulie 2013, inclusiv din cursul acțiunilor de dispersare din Piața Raba’a și Piața Nahda desfășurate la 14 august 2013, când au fost uciși cel puțin 1 000 de protestatari; îndeamnă Egiptul să desfășoare anchete independente, imparțiale și eficace cu privire la toate încălcările drepturilor omului comise după 2011, inclusiv infracțiunile de violență sexuală, și să asigure tragerea la răspundere a făptuitorilor și acordarea unor compensații adecvate victimelor, în conformitate cu standardele internaționale; invită autoritățile egiptene să anuleze fără întârziere toate condamnările la moarte și să ordone rejudecarea cauzelor cu garantarea dreptului la un proces echitabil, desfășurat în bună și cuvenită formă și să impună un moratoriu imediat cu privire la condamnările la moarte și la execuții, să elibereze neîntârziat toți jurnaliștii și lucrătorii din mass-media reținuți și să garanteze dreptul la libertatea de informare și de exprimare, în conformitate cu standardele internaționale; îndeamnă autoritățile egiptene să permită vizita Raportorului special al ONU privind violența împotriva femeilor, asupra căreia s-a ajuns la un acord de principiu, dar care a rămas în suspensie de la începutul anului 2014, și să adreseze invitații reprezentanților ONU pentru mecanismele și procedurile privind drepturile omului relevanți, în particular Raportorului special privind libertatea de întrunire, Raportorului special privind tortura, Raportorului special privind drepturile omului în combaterea terorismului și Raportorului special privind independența judecătorilor și avocaților; invită autoritățile egiptene să asigure conformitatea legislației interne cu normele internaționale în materie de drepturile omului și să retragă fără întârziere legea nr. 136/2014, punând capăt judecării civililor de către instanțele militare, anulând toate sentințele pronunțate împotriva civililor de instanțele militare și ordonând rejudecarea imediată a cauzelor în fața unor instanțe civile; invită UE și statele sale membre să sprijine o declarație fermă cu privire la aceste chestiuni; |
Mali
|
63. |
salută activitatea Expertului independent al ONU în legătură cu situația drepturilor omului în Mali și îi solicită CDO să-i prelungească mandatul; salută progresele înregistrate de guvernul din Mali în privința restabilirii instituțiilor judiciare în unele părți ale țării și a investigațiilor având ca obiect torturarea și uciderea, în 2012, a 21 de soldați de elită, însoțite de înființarea Comisiei pentru adevăr, dreptate și reconciliere; este în continuare preocupat în legătură cu deteriorarea, din nou, a situației securității și cu utilizarea și recrutarea în continuare a copiilor-soldați și invită guvernul din Mali să ancheteze și să tragă la răspundere persoanele din toate facțiunile beligerante responsabile de comiterea de crime de război în cursul conflictului armat din 2012-2013; salută acordul de pace din Mali, întrucât după luni de instabilitate și insecuritate acesta va aduce beneficii în primul rând populației, însă regretă amânarea solicitată de rebelii din nord; invită toate părțile să urmeze exemplul guvernului din Mali și să semneze de îndată acordul, a cărui implementare va fi monitorizată de UE, și să se asigure că toate acordurile de pace viitoare solicită tragerea la răspundere, consolidarea comisiei adevărului și verificarea personalului forțelor de securitate; |
Sudanul de Sud
|
64. |
invită Uniunea Africană să dea publicității raportul comisiei sale de anchetă privind încălcarea drepturilor omului și abuzurile comise de toate părțile în Sudanul de Sud, ca un pas în direcția promovării dreptății în contextul încălcărilor drepturilor omului comise de la începutul conflictului; condamnă răpirea, în februarie 2015, a unui grup de copii de vârstă mică în Wau Shilluk în scopul utilizării lor ca soldați-copii; îndeamnă CDO să adopte o rezoluție în care să se sublinieze că investigarea echitabilă și credibilă și urmărirea în justiție a infracțiunilor în temeiul legislației internaționale sunt esențiale pentru ca Sudanul de Sud să întrerupă ciclul brutalității alimentate de impunitate; solicită, în acest scop, luarea în considerare a înființării unui mecanism judiciar hibrid și îndeamnă, de asemenea, Sudanul de Sud să adere la Statutul de la Roma și să instituie un mandat pentru un raportor special pentru Sudanul de Sud, pentru a contribui la promovarea unor procese de urmărire în justiție echitabile și credibile și a unor măsuri de tragere la răspundere de mai mare amploare, cu sprijinul comunității internaționale; |
Sri Lanka
|
65. |
ia act de angajamentele asumate de guvernul nou ales din Sri Lanka și îl invită pe acesta să facă pași concreți în direcția tragerii la răspundere, în perioada care mai rămâne până la cea de a 30-a sesiune a CDO din septembrie 2015, acționând conform promisiunilor pentru ameliorarea situației drepturilor omului din țară și pentru a preveni regresele, inclusiv investigații și urmăriri în justiție serioase, împreună cu alți pași, în vederea soluționării problemei mai ample a impunității și a abuzurilor în domeniul drepturilor omului, și să coopereze deplin cu Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și ancheta sa internațională privind Sri Lanka; |
Siria
|
66. |
își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu conflictele dramatice și violente și criza umanitară rezultate în urma utilizării violenței, în primul rând de către regimul Assad, dar și de către Statul Islamic/Da’esh și de către alte miliții, împotriva civililor, în special a grupurilor vulnerabile precum femeile și copiii; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Da’esh își exportă ideologia dincolo de granițe; este foarte preocupat de încălcările sistematice ale drepturilor omului și ale legislației internaționale umanitare în Siria, care reprezintă posibile crime de război și crime împotriva umanității; îndeamnă toate părțile să respecte dreptul internațional umanitar aplicabil pentru a proteja civilii, a le respecta acestora drepturile omului și a răspunde nevoilor lor de bază; îndeamnă toate statele membre ale ONU să se pronunțe în mod clar împotriva violenței și mai ales în favoarea drepturilor minorităților, inclusiv împotriva persecutării sistematice a creștinilor; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor persoanelor care au fost răpite sau deținute arbitrar în urma exercitării drepturilor omului sau a altor activități politice pașnice; solicită sprijinul ferm al UE și al statelor sale membre pentru procesul de tragere la răspundere și pentru reînnoirea Comisiei de anchetă a ONU; |
Irak
|
67. |
își exprimă profunda îngrijorare în legătură conflictele dramatice și violente și criza umanitară din Irak; observă că situația drepturilor omului se deteriorează întrucât SI/Da’esh și alte miliții comit răpiri și execuții în masă și persecută minoritățile etnice și religioase din Irak, inclusiv creștinii; |
Palestina/Israel
|
68. |
condamnă atacurile cu rachetă asupra Israelului lansate din Fâșia Gaza de către Hamas și alte grupări armate și își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu criza umanitară din Gaza; invită UE și statele sale membre să-și exprime public sprijinul pentru Comisia de anchetă a ONU (CoI) și să denunțe lipsa de cooperare și neacordarea accesului acesteia de către autoritățile israeliene, printr-o declarație publică la nivelul CDO; subliniază că justiția și respectarea statului de drept constituie bazele indispensabile pentru pace și că impunitatea prevalentă, sistematică și de lungă durată pentru încălcarea dreptului internațional trebuie să înceteze; salută inițierea de către procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) a unei examinări preliminare a situației din Palestina; invită UE să coopereze pe deplin cu Biroul procurorului CPI; invită UE să-și reafirme sprijinul pentru punctul 7 al CDO și să condamne cu tărie încălcarea îndelungată a dreptului internațional și neimplementarea avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție, precum și să sprijine reînnoirea mandatului CoI; |
o
o o
|
69. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, președintelui celei de a 69-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/190 |
P8_TA(2015)0080
Situația din Venzuela
Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2015 referitoare la situația din Venezuela (2015/2582(RSP))
(2016/C 316/22)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Venezuela, în special cea din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Venezuela (1) și cea din 18 decembrie 2014 referitoare la persecutarea opoziției democratice în Venezuela (2), |
|
— |
având în vedere rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la securitatea juridică a investițiilor europene în afara Uniunii Europene (3), |
|
— |
având în vedere declarația de presă din 23 februarie 2015 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, privind arestarea primarului orașului Caracas, Antonio Ledezma, și situația din Venezuela, |
|
— |
având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Secretarului General al ONU, din 26 februarie 2015, privind situația din Venezuela, |
|
— |
având în vedere declarația din 25 februarie 2015 a Secretarului General al Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), fost președinte al Columbiei, Ernesto Samper, privind situația din Venezuela și decesul elevului de 14 ani, Kluivert Roa, |
|
— |
având în vedre declarația din 24 februarie 2015 a Comisiei interamericane pentru drepturile omului, |
|
— |
având în vedere avizul din 26 august 2014 al Grupului de lucru privind detenția arbitrară din cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului a Adunării Generale a ONU, |
|
— |
având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 20 octombrie 2014 privind detenția unor protestatari și politicieni în Venezuela, |
|
— |
având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Venezuela este parte, |
|
— |
având în vedere raportul organizației Amnesty International 2014/2015 intitulat „Situația drepturilor omului în lume” din 25 februarie 2015 și raportul organizației Human Rights Watch referitor la Venezuela intitulat „Noile competențe ale armatei pentru reprimarea protestelor” din 12 februarie 2015, |
|
— |
având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură, |
|
A. |
întrucât la 19 februarie 2015 Antonio Ledezma, ales democratic de două ori primar al districtului metropolitan al orașului Caracas și unul dintre liderii opoziției, a fost deținut în mod arbitrar de agenți puternic înarmați ai Serviciului Bolivarian de Informații (Sebin), fără ca aceștia să furnizeze un mandat de arestare și dovezi cu privire la săvârșirea vreunei infracțiuni; întrucât, în urma detenției, Antonio Ledezma a fost acuzat de conspirație și asociere în vederea comiterii de infracțiuni pasibile de pedepse aspre cu închisoarea în Venezuela și încarcerat în închisoarea militară Ramo Verde; |
|
B. |
întrucât deținerea de civili într-o închisoare militară este incompatibilă cu standardele internaționale; întrucât Venezuela are obligația de a garanta viața, tratamentul uman și siguranța tuturor persoanelor private de libertate, precum și condiții de detenție care respectă standardele internaționale în vigoare; |
|
C. |
întrucât președintele Nicolas Maduro a anunțat la posturile naționale de radio și de televiziune dejucarea unui presupus plan de destabilizare a guvernului său printr-o lovitură de stat în care ar fi fost implicați conducerea Biroului Unității Democratice, membrii Adunării Naționale Maria Corina Machado și Julio Borges și primarul orașului Caracas, Antonio Ledezma; întrucât acești lideri ai opoziției ar fi avut, de asemenea, o presupusă legătură cu un plan de asasinare a liderului opoziției Leopoldo Lopez, care este deținut într-o închisoare militară de peste un an de zile; întrucât, de la arestare, dl Lopez a fost supus torturii fizice și psihologice și a fost plasat în regim de izolare; |
|
D. |
întrucât președintele Maduro a vorbit, de asemenea, despre existența unor bizare presupuse conspirații străine, planuri de destabilizare și tentative de asasinat, raportate cu diverse ocazii de către administrația națională; |
|
E. |
întrucât în trecut lideri ai opoziției democratice au fost acuzați în mod repetat și neîntemeiat de participarea la presupuse planuri de destabilizare și lovituri de stat; întrucât măsurile de intimidare și relele tratamente la care sunt supuși lideri ai opoziției și studenți care au participat la protestele din 2014, aflați în închisoare, s-au intensificat; întrucât Leopoldo López, Daniel Ceballos și alți politicieni din opoziție rămân deținuți în mod arbitrar, întrucât María Corina Machado a fost destituită din funcție în mod ilegal și arbitrar și a fost exclusă din parlamentul venezuelan, iar guvernul venezuelan amenință cu ridicarea imunității parlamentare a deputatului Julio Borges; |
|
F. |
întrucât se poate considera că prezumția de nevinovăție a fost încălcată atunci când o persoană cercetată penal se află în arest preventiv fără o justificare corespunzătoare, în acest caz detenția nefiind o măsură preventivă, ci mai degrabă una punitivă; |
|
G. |
întrucât, potrivit organizațiilor locale și internaționale, la un an după demonstrațiile pașnice, peste 1 700 de protestatari așteaptă să fie judecați, peste 69 sunt încarcerați în continuare și cel puțin 40 de persoane au fost ucise în cursul protestelor, iar cei care le-au ucis nu au fost trași la răspundere; întrucât protestatarii au fost întâmpinați cu utilizarea excesivă a forței și cu violență sistematică de către poliție, membri ai Gărzii Naționale și grupuri armate proguvernamentale violente și necontrolate; |
|
H. |
întrucât un stat democratic nu trebuie să incrimineze liderii opoziției politice și trebuie să garanteze participarea tuturor sectoarelor la viața politică a țării și respectarea drepturilor omului pentru cei care se declară ca făcând parte din opoziție, astfel cum a declarat organizația Human Rights Watch la 24 februarie 2015; |
|
I. |
întrucât membrii Curții Supreme au respins în mod deschis principiul separării puterilor în stat, și-au manifestat public angajamentul de a promova agenda politică a guvernului și au pronunțat în mod repetat hotărâri în favoarea guvernului, validând astfel nerespectarea drepturilor omului de către acesta; întrucât în decembrie 2014, majoritatea proguvernamentală din Adunarea Națională a numit 12 noi membri ai Curții Supreme printr-un vot cu majoritate simplă, după eșecul de a obține o majoritate de două treimi, pentru care ar fi fost necesar un consens cu opoziția; |
|
J. |
întrucât noua rezoluție 8610 a Ministerului apărării permite armatei să folosească arme de foc pentru a controla „reuniunile publice și demonstrațiile pașnice”; întrucât, în conformitate cu articolul 68 din Constituția Venezuelei, utilizarea armelor de foc și a substanțelor toxice pentru controlarea demonstrațiilor pașnice este interzisă; întrucât, în conformitate cu standardele internaționale, utilizarea forțelor militare în operații de securitate publică ar trebui limitată; |
|
K. |
întrucât la 24 februarie 2015, elevul Kluivert Roa, în vârstă de 14 ani, a fost împușcat mortal în timpul unei demonstrații împotriva penuriei de alimente și medicamente în San Cristóbal, în statul Táchira, devenind prima victimă după autorizarea utilizării armelor de foc pentru a reprima protestele; întrucât la 25 februarie 2015, Biroul Procurorului general a declarat că un agent de poliție a fost acuzat, printre alte infracțiuni, de omor cu intenție; |
|
L. |
întrucât libertatea de exprimare și dreptul de a lua parte la proteste pașnice constituie pietrele de temelie ale democrației; întrucât este imposibil să existe egalitate și justiție pentru toți în lipsa respectării libertăților fundamentale și a drepturilor fiecărui cetățean; întrucât există numeroase rapoarte care confirmă că media este din ce în ce mai mult supusă cenzurii și intimidării; |
|
M. |
întrucât Venezuela este țara cu cele mai mari rezerve energetice din America Latină; întrucât populația Venezuelei suferă de o penurie gravă de produse de bază și întrucât prețurile la alimente s-au dublat, iar raționalizarea alimentelor s-a intensificat; întrucât incapacitatea statului de a menține legea și ordinea și accentuarea polarizării politice au făcut ca Venezuela să devină cea mai violentă țară din lume; |
|
N. |
întrucât doar respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și un dialog constructiv și respectuos, purtat într-un spirit de toleranță, pot ajuta țara să iasă din această criză gravă și să depășească dificultățile viitoare; |
|
O. |
întrucât s-a inițiat așa-numita Mesa de Dialogo (masă de dialog) între guvern și opoziție însă, din păcate, a fost întreruptă, fără niciun succes; |
|
P. |
întrucât articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că investițiile europene în țările terțe sunt un element fundamental al politicii comerciale comune a UE și sunt, prin urmare, o parte intrinsecă a politicii sale externe și întrucât, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, investițiile străine directe (ISD) țin de competența exclusivă a UE, consacrată la articolul 3 alineatul (1) litera (e) și la articolele 206 și 207 din TFUE; |
|
Q. |
întrucât guvernul venezuelan are responsabilitatea clară de a respecta statul de drept și dreptul internațional, dat fiind faptul că a fost ales membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU din 16 octombrie 2014; |
|
1. |
reamintește profunda sa preocupare cu privire la deteriorarea situației din Venezuela și condamnă utilizarea violenței împotriva protestatarilor; invită autoritățile venezuelane să-i elibereze imediat pe Antonio Ledezma, Leopoldo López, Daniel Ceballos și toți protestatarii pașnici, studenții și liderii de opoziție deținuți în mod arbitrar pentru a-și fi exercitat dreptul la libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale, în conformitate cu cererile mai multor organisme ale ONU și organizații internaționale; invită autoritățile venezuelane să retragă acuzațiile nefondate împotriva acestora; |
|
2. |
invită autoritățile venezuelane să se asigure că Antonio Ledezma, Leopoldo López, Daniel Ceballos și toți ceilalți deținuți politici primesc îngrijirile medicale pe care le solicită, și că au un contact imediat, privat și regulat cu familiile lor și cu avocații pe care și i-au ales; este profund preocupat de deteriorarea condițiilor deținuților; |
|
3. |
invită guvernul venezuelan să înceteze persecuțiile și represiunea politică exercitate asupra opoziției democratice, precum și nerespectarea libertății de exprimare și de demonstrație și solicită să se pună capăt cenzurării media; reamintește autorităților că, într-o societate democratică, este imperativ ca opoziția să se poată exprima; |
|
4. |
condamnă uciderea prin împușcare a lui Kluivert Roa și a altor șase studenți și transmite condoleanțe familiilor acestora; invită guvernul să revoce Rezoluția 008610 recent publicată, care permite forțelor de securitate să utilizeze forța potențial letală, cu o armă de foc sau un alt tip de armă potențial letală, pentru a atenua protestele civile, și care primează în fața articolului 68 din Constituția Venezuelei; |
|
5. |
invită guvernul venezuelan să respecte obligațiile prevăzute de propria sa constituție și de dreptul internațional în ceea ce privește independența sistemului judiciar, dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, precum și pluralismul politic, care constituie pietre de temelie ale democrației; invită guvernul Venezuelei să creeze un mediu în care apărătorii drepturilor omului și organizațiile neguvernamentale independente să-și poată desfășura activitatea legitimă de promovare a drepturilor omului și a democrației; subliniază faptul că, în calitatea sa de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, guvernului venezuelan îi revine responsabilitatea specială de a respecta statul de drept și dreptul internațional; |
|
6. |
invită guvernul venezuelan să se asigure că acuzațiile fac obiectul unor anchete rapide și imparțiale, fără marjă pentru impunitate, și cu respectarea deplină a principiului prezumției de nevinovăție și a principiului unui proces echitabil; reamintește că respectarea principiului separării puterilor este fundamental în cadrul unei democrații, iar sistemul judiciar nu poate fi utilizat drept armă politică; solicită autorităților venezuelene să garanteze siguranța tuturor cetățenilor țării, indiferent de opiniile și afilierile lor politice; |
|
7. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că noi proteste pot să conducă la noi acte de violență, care nu ar face decât să adâncească prăpastia dintre pozițiile guvernului și ale opoziției și să polarizeze într-o și mai mare măsură evoluțiile politice sensibile care au loc în Venezuela; îndeamnă reprezentanții tuturor părților și secțiunilor societății venezuelane să păstreze calmul, atât în acțiuni, cât și în cuvinte; avertizează, în acest sens, asupra oricărei manevre care ar putea provoca un climat de tensiune și involuție și care ar putea conduce la anularea caracterului legitim și legal al opoziției democratice și/sau la anularea alegerilor; |
|
8. |
își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, într-un an electoral, opoziția politică a fost victimă a detențiilor arbitrare și a atacurilor, ceea ce poate pune sub semnul întrebării atât legitimitatea, cât și rezultatul procesului electoral; |
|
9. |
invită autoritățile venezuelane, având în vedere viitoarele alegeri parlamentare, să folosească această perioadă pentru a institui un proces politic incluziv bazat pe consens și responsabilitate comună, printr-un real dialog național cu participarea activă a tuturor forțelor politice democratice în cadrul democrației, statului de drept și al deplinei respectări a drepturilor omului; invită ambele părți, în plus, să discute cele mai grave probleme cu care se confruntă țara în vederea realizării reformelor economice și de guvernanță necesare; invită autoritățile venezuelane să garanteze organizarea de alegeri parlamentare libere și corecte în cadrul unui proces pe deplin incluziv, cu participarea tuturor actorilor democratici; invită toți actorii politici să mențină lupta politică în limitele ordinii constituționale și să reziste la orice presiuni pentru exacerbarea acțiunilor lor; |
|
10. |
salută inițiativa partenerilor regionali ai Venezuelei, cum ar fi UNASUR și Organizația Statelor Americane, de a deschide canale de dialog și înțelegere între părțile aflate în conflict și de a garanta siguranța și protecția publice, însoțite de revenirea la calm și normalitate în Venezuela; |
|
11. |
îndeamnă UE, statele membre și comunitatea internațională să facă declarații și să ia măsuri pentru a manifesta solidaritatea cu poporul venezuelan în această perioadă dificilă; |
|
12. |
îndeamnă Comisia și Consiliul să exploreze și să adopte toate măsurile necesare pentru a proteja interesele europene și principiul securității juridice ale întreprinderilor europene în Venezuela; |
|
13. |
solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), delegației UE în Venezuela, precum și ambasadelor statelor membre să continue să observe îndeaproape anchetele și audierile din procesele liderilor opoziției; își reiterează solicitarea de a trimite cât mai curând o delegație ad hoc a Parlamentului European pentru a evalua situația din Venezuela și a purta un dialog cu toate sectoarele implicate în conflict; |
|
14. |
reamintește cererea sa adresată VP/ÎR de a solicita eliberarea imediată a protestatarilor care au fost arestați arbitrar de la începutul protestelor; |
|
15. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, Adunării parlamentare euro-latino-americane, precum și Secretarului General al Organizației Statelor Americane. |
(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0176.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0106.
(3) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 84.
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Parlamentul European
Miercuri, 11 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/194 |
P8_TA(2015)0059
Cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Theodoros Zagorakis
Decizia Parlamentului European din 11 martie 2015 privind cererea de ridicare a imunității lui Theodoros Zagorakis (2015/2048(IMM))
(2016/C 316/23)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Theodoros Zagorakis, transmisă la 19 decembrie 2014 de procurorul adjunct al Curții Supreme din Grecia în legătură cu procedura aflată pe rolul Tribunalului Penal Monocratic pentru infracțiuni minore din Salonic cu numărul de referință E2010/3844, și comunicată în ședința plenară din 28 ianuarie 2015, |
|
— |
având în vedere că Theodoros Zagorakis a renunțat la dreptul său de a fi audiat în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură, |
|
— |
având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, |
|
— |
având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013 (1), |
|
— |
având în vedere articolul 62 din Constituția Republicii Elene, |
|
— |
având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0044/2015), |
|
A. |
întrucât procurorul adjunct al Curții Supreme din Grecia a solicitat ridicarea imunității lui Theodoros Zagorakis, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o posibilă anchetă privind o presupusă infracțiune; |
|
B. |
întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile acordate membrilor parlamentului din țara lor; |
|
C. |
întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Elene, un membru al Parlamentului nu poate fi urmărit, reținut sau arestat și acestuia nu i se poate limita libertatea în orice alt mod în timpul perioadei legislative, fără aprobarea Parlamentului; |
|
D. |
întrucât Theodoros Zagorakis este acuzat de vătămare corporală din culpă simplă și de nerespectarea normelor de siguranță la locul de muncă; |
|
E. |
întrucât urmărirea penală privește un accident de muncă survenit la 13 mai 2010, la stadionul clubului de fotbal PAOK din Salonic, suferit de un angajat al respectivului club, și este îndreptată împotriva lui Theodoros Zagorakis, în calitate de președinte și reprezentant legal al clubului; |
|
F. |
întrucât presupusa infracțiune nu are, în mod evident, nicio legătură cu funcția lui Theodoros Zagorakis de deputat în Parlamentul European, ci este legată mai curând de funcția sa de președinte al clubului de fotbal PAOK; |
|
G. |
întrucât urmărirea penală nu are legătură cu opinii sau voturi exprimate în exercitarea demnității de deputat în Parlamentul European în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; |
|
H. |
întrucât nu există motive pentru a considera că urmărirea a fost inițiată cu intenția de a prejudicia activitatea politică a deputatului (fumus persecutionis), deoarece urmărirea penală a fost pusă în mișcare cu mai mulți ani înainte ca deputatul să-și înceapă mandatul, |
|
1. |
hotărăște să ridice imunitatea lui Theodoros Zagorakis; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente Parchetului de pe lângă Curtea Supremă a Greciei. |
(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/196 |
P8_TA(2015)0060
Cerere de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Serghei Stanişev
Decizia Parlamentului European din 11 martie 2015 privind cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev (2014/2259(IMM))
(2016/C 316/24)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev, transmisă de Procurorul general al Republicii Bulgaria la 24 noiembrie 2014 legată de procesul aflat pe rol la tribunalul municipal din Sofia (ref. CCAN nr. C-280/2013), și comunicată în ședința plenară din 15 decembrie 2014, |
|
— |
în urma audierii dlui Stanișev în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, |
|
— |
având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013 (1), |
|
— |
având în vedere articolul 70 din Constituția Republicii Bulgaria, |
|
— |
având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0045/2015), |
|
A. |
întrucât Procurorul general al Republicii Bulgaria a înaintat o cerere din partea Parchetului Sofia prin care se solicită autorizația de a continua urmărirea penală a lui Serghei Stanișev, pentru o infracțiune prevăzută la articolul 358(1), coroborat cu articolul 26(1) din Codul penal bulgar; |
|
B. |
întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European nu pot face obiectul niciunei forme de urmărire, detenției sau vreunei proceduri judiciare pentru opiniile sau voturile exprimate în exercițiul funcției lor; |
|
C. |
întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European trebuie să se bucure, pe teritoriul propriului lor stat, de imunitățile acordate membrilor parlamentului lor; |
|
D. |
întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (1) din Constituția Republicii Bulgaria, un membru al Adunării Naționale beneficiază de imunitate și nu poate fi reținut sau urmărit penal decât pentru săvârșirea unei infracțiuni penale, iar în astfel de cazuri, cu excepția reținerii in flagrante delicto, se cere autorizarea Adunării Naționale sau, dacă aceasta este în vacanță, a Președintelui Adunării Naționale; întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria, autorizația pentru începerea unei urmăriri penale nu se solicită în cazul în care deputatul în Adunarea Națională își dă acordul în acest sens în scris; |
|
E. |
întrucât numai Parlamentul este în măsură să hotărască dacă este sau nu cazul ca imunitatea să fie ridicată; întrucât Parlamentul poate ține seama, în mod rezonabil, de poziția deputatului în cauză la luarea deciziei sale cu privire la ridicarea sau nu a imunității acestuia (2); |
|
F. |
întrucât delictul prezumtiv nu are o legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către dl Stanișev a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European și nu reprezintă opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; |
|
G. |
întrucât cercetarea preliminară a dlui Serghei Stanișev a fusese deja pusă în mișcare cu mult înainte ca acesta să devină deputat în Parlamentul European și, în consecință, procedura în cauză nu are nicio legătură cu calitatea sa de membru al Parlamentului European; |
|
H. |
întrucât, în perioada în care a fost, mai întâi, prim-ministru și, ulterior, deputat în Adunarea Națională, Serghei Stanișev i-a transmis Președintelui Adunării Naționale două declarații în scris, în care consimte ca urmărirea penală să fie începută împotriva sa în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria; |
|
I. |
întrucât, în cazul de față, Parlamentul nu a identificat nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume o suspiciune suficient de serioasă și precisă cu privire la faptul că această cauză a fost intentată cu intenția de a cauza prejudicii politice deputatului în cauză; |
|
1. |
hotărăște să ridice imunitatea lui Serghei Stanișev; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Bulgaria și lui Serghei Stanișev. |
(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.
(2) Cauza T-345/05 Mote/Parlament, citată mai sus, punctul 28.
III Acte pregătitoare
PARLAMENTUL EUROPEAN
Marți, 10 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/198 |
P8_TA(2015)0041
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2013/009 PL/Zachem – Polonia
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/009 PL/Zachem idin partea Poloniei) (COM(2015)0013 – C8-0010/2015 – 2015/2016(BUD))
(2016/C 316/25)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0013 – C8-0010/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0036/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât această cerere este una dintre ultimele două urmând a fi procesate conform Regulamentului privind FEG din 2006, iar adoptarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (4) reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
D. |
întrucât Polonia a depus cererea EGF/2013/009 PL/Zachem pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării a 615 persoane de la întreprinderea Zaklady Chemiczne Zachem și de la doi furnizori, disponibilizare cauzată de întreruperea producției și de reorganizarea întreprinderii Zachem, care funcționează în cadrul diviziunii 20 din NACE Rev. 2 („Fabricarea substanțelor și a produselor chimice”) în regiunea NUTS 2 din provincia Kujawsko-Pomorskie; întrucât 404 din cei 615 lucrători disponibilizați s-au înregistrat ca șomeri la Biroul districtual pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 31 martie 2013-31 iulie 2013 și au legătură cu scăderea cotei de piață a Uniunii în industria chimică; |
|
E. |
întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 115 205 EUR (50 % din costurile totale); |
|
F. |
întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG, |
|
1. |
ia act de faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul privind FEG și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Polonia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv; |
|
2. |
ia act de faptul că autoritățile polone au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 9 octombrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 21 ianuarie 2015; |
|
3. |
își exprimă preocuparea în legătură cu durata procedurii începând de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai rapid posibil; |
|
4. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile polone au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 4 martie 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; |
|
5. |
observă că, între 1992 și 2012, cota Uniunii pe piața mondială a produselor chimice a scăzut drastic, de la 35,2 % în 1992 la 17,8 % în 2012 (5); observă că tendințele din ultimii ani arată migrarea producției de produse chimice înspre Asia, în special către China, unde fabricarea de produse chimice a cunoscut o creștere a cotei de piață de la 8,7 % în 2002 la 30,5 % în 2012, ca urmare a creșterii vânzărilor de pe piețele emergente și a costurilor mai scăzute ale forței de muncă, accesului la piețe, subvențiilor, impozitelor și reglementării; consideră, prin urmare, că disponibilizările de la Zachem și de la cei doi furnizori ai săi sunt legate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării; |
|
6. |
subliniază că întreprinderea Zachem era cel mai mare angajator din regiune și că în perioada de referință dată lucrătorii disponibilizați direct sau indirect de la Zachem au reprezentat 60 % din totalul șomerilor nou înregistrați la Biroul districtual pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz; |
|
7. |
constată că, potrivit estimărilor, disponibilizările de la întreprinderea Zachem și de la furnizorii acesteia vor avea un impact negativ asupra provinciei Kujawsko-Pomorskie, unde s-a înregistrat cea mai ridicată rată a șomajului din țară, și anume 17,4 % în iulie 2013, în pofida dezvoltării economice de care a beneficiat această regiune; |
|
8. |
observă că măsurile sprijinite de FEG vizează 50 de lucrători, care se află într-o situație extrem de dezavantajoasă, și se împart în următoarele două tipuri: măsuri de stimulare a angajării și măsuri de intervenție; |
|
9. |
constată că cea mai mare parte a cheltuielilor aferente serviciilor personalizate va fi dedicată măsurilor de stimulare a angajării, care vizează 45 de lucrători și au ca scop stimularea angajatorilor care decid să ofere acestor lucrători un loc de muncă pentru cel puțin 24 de luni; |
|
10. |
constată că pentru cinci lucrători disponibilizați, care au peste 50 de ani, se oferă un sprijin mai redus prin care vor fi acoperite contribuțiile lor sociale; ia act de faptul că acest grup de vârstă se supune unui un risc mai ridicat de șomaj prelungit și de excludere de pe piața muncii; |
|
11. |
salută complementaritatea măsurilor din cadrul FEG cu acțiunile finanțate de fondurile structurale; observă, în special, că pachetul coordonat de servicii personalizate vizează completarea numeroaselor măsuri aflate în curs de desfășurare și puse la dispoziția lucrătorilor disponibilizați în cadrul Programului operațional pentru capitalul uman cofinanțat din Fondul social european și a celorlalte măsuri adoptate de birourile pentru ocuparea forței de muncă din regiune; subliniază că este important să se evite finanțarea dublă în astfel de cazuri de măsuri complementare; |
|
12. |
ia act de faptul că serviciile personalizate vor fi oferite, conform programării, până la 30 septembrie 2015 și că, potrivit datelor provizorii, 36 de persoane și-au găsit până în prezent un nou loc de muncă datorită participării la serviciile oferite în cadrul pachetului; constată că execuția bugetului planificat a ajuns la 59 % la sfârșitul anului 2014; |
|
13. |
salută faptul că Comisia pentru dialog social din provincia în cauză a discutat posibilitățile de oferire de asistență lucrătorilor disponibilizați de la Zachem și de la furnizorii săi și că pachetul propus de măsuri personalizate a fost discutat în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz, la care au participat reprezentanți ai sindicatelor, ai mediului de afaceri și ai administrației locale și regionale; |
|
14. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; |
|
15. |
salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate în continuare principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați; |
|
16. |
subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
17. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
18. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
19. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
(5) Industria chimică europeană. Fapte & cifre 2013, CEFIC (http://www.cefic.org/Facts-and-Figures)
ANEXĂ
DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/009 PL/Zachem din partea Poloniei)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/469.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/201 |
P8_TA(2015)0042
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar – Germania
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar din partea Germaniei) (COM(2014)0726 – C8-0012/2015 – 2015/2018(BUD))
(2016/C 316/26)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0726 – C8-0012/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1) (Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0030/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficacitatea procesării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin reducerea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
D. |
întrucât Germania a depus cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării, în perioada de referință 7 martie 2014 – 7 iulie 2014 și ulterior acesteia, ca urmare a scăderii cotei de piață a societăților din sectorul energiei solare, a 657 de persoane – 390 din cadrul Aleo Solar AG, întreprindere încadrată în diviziunea 26 din NACE 2 (Fabricarea de calculatoare, produse electronice și optice), și 267 de persoane din cadrul a două dintre filiale sale – dintre care se estimează că 476 vor participa la măsurile în cauză; |
|
E. |
întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG, |
|
1. |
ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Germania are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv; |
|
2. |
ia act de faptul că autoritățile germane au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 29 iulie 2014 și au completat-o cu informații suplimentare până la 23 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 16 decembrie 2014; |
|
3. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile germane au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 11 aprilie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; |
|
4. |
consideră că disponibilizările din cadrul Aleo Solar AG au legătură cu schimbările majore apărute în structura comerțului mondial ca urmare a globalizării, cifra de afaceri a societăților chineze din domeniu crescând de la 11 % la 45 %, în timp ce a celor din Germania a scăzut de la 64 % la 21 % între 2005 și 2011; constată că, din cauza supracapacităților enorme ale Chinei din domeniul modulelor solare, pe care nici consumatorii interni, nici piața mondială nu le poate absorbi, prețurile UE au scăzut cu 40 % în 2011 comparativ cu 2010 și deci sub costurile de producție ale Aleo Solar AG; constată că în 2013 UE a aprobat aplicarea unor taxe suplimentare pe modulele solare originare din China și un preț minim care, cu toate acestea, se situează sub nivelul costurilor de producție ale producătorilor germani; |
|
5. |
constată că, în 2010, cifra de afaceri a Aleo Solar AG a fost de 550 de milioane EUR, cu un profit de 43 de milioane de euro care a început să scadă brusc în 2011, ajungând în 2013 la pierderi în valoare de 92 de milioane EUR; subliniază că au fost depuse numeroase eforturi de restructurare și de îmbunătățire a eficienței, dar că, din păcate, întreprinderea nu a reușit să își redobândească profitabilitatea; |
|
6. |
constată că aceasta este cea de-a doua cerere EFG din sectorul fabricării de module solare și că vor urma și altele; |
|
7. |
ia act de preconizarea că disponibilizările din cadrul Aleo Solar vor avea un efect negativ asupra regiunii Prenzlau/Brandenburg, unde venitul pe cap de locuitor este cu mult sub nivelul mediu la nivel național, iar rata șomajului este cea mai mare din Germania, mai precis de 15,5 % și, respectiv, de 16,4 %; subliniază că, dacă se includ și disponibilizările din cadrul Aleo Solar, rata șomajului ar crește cu 0,9 %; regretă faptul că nu există nicio perspectivă imediată ca lucrătorii concediați să găsească noi locuri de muncă echivalente, din cauza unei densități relativ scăzute a populației și a lipsei unor angajatori potențiali: în zonă există în principal întreprinderi mici și mijlocii, doar zece întreprinderi (0,3 %) având mai mult de 249 de angajați (Aleo Solar a fost unul dintre acești angajatori importanți); |
|
8. |
constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat include următoarele măsuri pentru reintegrarea în câmpul muncii a celor 476 de lucrători disponibilizați: formare profesională, consiliere și îndrumare profesională, ateliere și grupuri de lucru cu persoane aflate în aceeași situație, consiliere interregională pentru mobilitate, căutarea unui loc de muncă de către societăți specializate în domeniu, monitorizarea ulterioară a lucrătorilor care și-au găsit un nou loc de muncă, dar care au nevoie de ajutor pentru a-și asigura acest loc de muncă sau pentru că acesta din urmă presupune restabilirea într-o altă localitate, o alocație de formare de 60 % din venitul net anterior al lucrătorului în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FEG; |
|
9. |
constată că autoritățile intenționează să utilizeze plafonul maxim permis de 35 % din costurile totale pentru alocații și stimulente sub forma alocațiilor de formare („Transferkurzarbeitergeld” – alocație pe termen scurt în vederea găsirii unui nou loc de muncă), care reprezintă 60 % sau 67 % din venitul net anterior al lucrătorului, în funcție de situația gospodăriei familiale a beneficiarului, ceea ce corespunde practicii în cazul lucrătorilor care își pierd locul de muncă în Germania; constată că alocația de formare nu ține locul măsurilor pasive de protecție socială și este condiționată de reguli stricte de participare la activități de formare și la alte activități organizate; |
|
10. |
salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu reprezentanții beneficiarilor vizați și cu partenerii sociali, ținând cont de potențialul zonei și al mediului de afaceri; |
|
11. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri; |
|
12. |
constată că 164 dintre lucrătorii disponibilizați în Prenzlau au fost reangajați de către un consorțiu din Asia, care a cumpărat întreprinderea de la lichidator; observă că motivul în temeiul căruia autoritățile germane au făcut posibil ca acești lucrători să beneficieze de pe urma măsurilor ce urmează a fi finanțate de către FEG este acela că siguranța noului lor loc de muncă nu era certă la momentul respectiv; |
|
13. |
constată că cei 104 lucrători disponibilizați în centrul administrativ din Oldenburg nu sunt incluși în măsurile care urmează să beneficieze de finanțare din partea FEG; observă că situația ocupării locurilor de muncă în această regiune este mult mai promițătoare; |
|
14. |
regretă faptul că riscul unui șomaj pe termen lung pentru lucrătorii disponibilizați este semnificativ și subliniază, prin urmare, importanța măsurilor care îi încurajează pe lucrători să se orienteze în afara zonei imediate și să accepte oferte de locuri de muncă ce pot fi găsite în alte regiuni; |
|
15. |
consideră că lucrătorii care se încadrează în grupele de vârstă 55-64 de ani și 15-29 de ani sunt expuși unui risc mai mare de șomaj prelungit și de excludere de pe piața muncii; prin urmare, consideră că lucrătorii în cauză au nevoi specifice în ceea ce privește oferta de abordări personalizate; |
|
16. |
reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; |
|
17. |
subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
18. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
19. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
20. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
ANEXĂ
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar din partea Germaniei)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/473.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/204 |
P8_TA(2015)0043
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) – Belgia
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) din partea Belgiei] (COM(2014)0725 – C8-0013/2015 – 2015/2019(BUD))
(2016/C 316/27)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0725 – C8-0013/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0031/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât adoptarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (4) reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
D. |
întrucât Belgia a depus cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel pentru o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a 708 disponibilizări la două întreprinderi cauzate de închiderea Duferco și de reducerile de personal de la NLMK, întreprinderi încadrate în diviziunea 24 din NACE Rev. 2 („Prelucrarea metalelor de bază”), ambele situate în localitatea La Louvière din regiunea Hainaut; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 22 ianuarie 2013 – 22 octombrie 2013 și au legătură cu scăderea cotei de piață a Uniunii în sectorul producției de oțel; |
|
E. |
întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 981 956 EUR (50 % din costurile totale); |
|
F. |
întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG, |
|
1. |
ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv; |
|
2. |
ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 27 septembrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014; |
|
3. |
își exprimă îngrijorarea în legătură cu durata procedurii de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai curând posibil; subliniază că cererea de asistență din partea FEG a fost depusă la 27 septembrie 2013, ceea ce înseamnă că intervalul de timp până când cererea a ajuns să fie votată în Comisia pentru bugete a fost de aproape un an și jumătate; |
|
4. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 iunie 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; |
|
5. |
consideră că disponibilizările efectuate în cadrul Duferco și NLMK au legătură cu schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, având în vedere faptul că sectorul producției de oțel a fost marcat de perturbări economice grave, în special de un declin rapid al cotei de piață a UE; în plus, ca o consecință a crizei economice și a creșterii relative a costurilor de producție, practicile comerciale internaționale au fost afectate și de alți factori, cum ar fi scăderea cererii de oțel în sectorul automobilelor și în cel al construcțiilor; |
|
6. |
observă că, potrivit datelor menționate de autoritățile belgiene (5), în perioada 2006-2011, producția de oțel brut din UE-27 a scăzut de la 206,9 milioane de tone la 177,7 milioane de tone (– 14,1 %; creștere anuală – 3,0 % (6)), în timp ce, la nivel mondial, producția a crescut de la 1 249 milioane de tone la 1 518,3 milioane de tone (+21,6 %; creștere anuală de +4,0 %); înțelege că acest lucru a dus la scăderea cotei de piață a UE-27 în ceea ce privește producția de oțel brut, măsurată în termeni de volum, de la 16,6 % în 2006 la 11,7 % în 2011 (– 29,4 %; creștere anuală de – 6,7 %) și subliniază, prin comparație, creșterea cotei de piață a Chinei, de la 33,7 % la 45,0 % în aceeași perioadă; |
|
7. |
observă că aceasta este cea de-a cincea cerere FEG din sectorul siderurgic; trei cereri s-au referit la efectele globalizării și o cerere la efectele crizei financiare și economice mondiale; subliniază că este nevoie de o abordare eficientă și coordonată la nivelul Uniunii pentru a combate șomajul din sectorul siderurgic; |
|
8. |
observă că se estimează că disponibilizările din cadrul Duferco și NLMK vor avea un impact negativ asupra regiunii Hainaut, o fostă zonă siderurgică și de exploatare a cărbunelui în care ocuparea forței de muncă depinde puternic de industria grea tradițională și de sectorul public, unde, în 2012, rata șomajului era de 17,7 %, comparativ cu 15,8 % în medie în Regiunea Valonă și cu 11,2 % la nivel național (7), și ajungea la un nivel ridicat de 39 % în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani; subliniază că nivelul de calificare scăzut al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (51 % nu au studii liceale, comparativ cu 47 % în Valonia) reprezintă un obstacol suplimentar în calea căutării unui loc de muncă; |
|
9. |
observă că, în contextul situației economice și al numărului de disponibilizări din industria metalurgică din regiune, lucrătorii din cadrul Duferco și NLMK vor fi nevoiți să recurgă la reconversie profesională pentru a putea găsi locuri de muncă în alte domenii sau în alte sectoare; |
|
10. |
constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat conține următoarele măsuri pentru reintegrarea în muncă a 701 de lucrători disponibilizați (grupați pe categorii): (1) asistență individuală pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de gestionare a dosarelor și servicii generale de informare, (2) formare și reconversie profesională, precum și (3) promovarea spiritului antreprenorial; |
|
11. |
salută faptul că diverși parteneri sociali și organizații au fost implicați în coordonarea generală și punerea în aplicare a măsurilor, incluzând: sindicatele (FGTB, CSC), FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), centrele sectoriale de formare profesională și tehnologică care își desfășoară activitatea în Regiunea Valonă, Agenția Fondului social european din Belgia francofonă și guvernul valon; apreciază și faptul că sindicatele sunt direct implicate în gestionarea celor două unități de reconversie, înființate în mod special pentru fiecare întreprindere în parte; |
|
12. |
salută măsurile active pe piața muncii propuse pentru a ameliora capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor disponibilizați; reamintește că alocațiile nu sunt enumerate printre serviciile personalizate care urmează să fie sprijinite prin FEG; |
|
13. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri și la potențialul zonei; |
|
14. |
ia act de faptul că măsurile propuse vizează și un grup de manageri din cadrul întreprinderilor în cauză; |
|
15. |
salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați; |
|
16. |
subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea durabilă și pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
17. |
ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul procedurilor de disponibilizare colectivă în Belgia, care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG; ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare; |
|
18. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
19. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
20. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
(5) Sursa: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2012 (Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al oțelului 2012).
(6) Rata de creștere anuală compusă.
(7) Sursa: Steunpunt WSE.
ANEXĂ
DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) din partea Belgiei]
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/468.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/208 |
P8_TA(2015)0044
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal – Belgia
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal din partea Belgiei) (COM(2014)0734 – C8-0014/2015 – 2015/2020(BUD))
(2016/C 316/28)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0734 – C8-0014/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1) (Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0035/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
D. |
întrucât Belgia a depus cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării, în perioada de referință 1 ianuarie 2014 – 1 mai 2014 și ulterior acesteia, ca urmare a unor perturbări economice grave, în special a scăderii rapide a cotei de piață a Uniunii, a 1 285 de lucrători de la ArcelorMittal Liège S.A., o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 24 („Prelucrarea metalelor de bază”) a NACE a doua revizuire, estimându-se că 910 dintre cei 1 285 de lucrători disponibilizați vor participa la măsurile în cauză; |
|
E. |
întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG, |
|
1. |
ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv; |
|
2. |
ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 22 iulie 2014, în termen de 12 săptămâni de la data la care au fost îndeplinite criteriile de intervenție, și au completat-o cu informații suplimentare până la 16 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014; |
|
3. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 ianuarie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; |
|
4. |
consideră că disponibilizările de la ArcelorMittal Liège S.A. au fost determinate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, deoarece între 2007 și 2013 producția de oțel brut din EU-27 a scăzut de la 210,1 milioane de tone la 166,2 milioane de tone (4) (-20,9 %, rata de creștere anuală fiind de -3,8 % (5)), în timp ce, la nivel mondial, producția a crescut de la 1 348,1 milioane de tone la 1 649,3 milioane de tone (+22,3 %, rata de creștere anuală fiind de +3,4 %); constată că reducerea cotei Uniunii în producția oțelului de la 16 % din producția mondială în 2007 la 10 % în 2013 a fost mai importantă decât cea din Statele Unite sau din Rusia, cota Asiei înregistrând totodată o creștere bruscă de la 56 % la 67 % în aceeași perioadă, ceea ce a determinat sectorul siderurgic din Liège să se contracteze în ultimii ani, de la 6 193 de locuri de muncă distribuite în 40 de întreprinderi în 2007 la 4 187 de locuri de muncă în 35 de întreprinderi în 2012, ceea ce reprezintă o reducere de 32 % a ocupării forței de muncă în acest sector; |
|
5. |
subliniază că efectele acestor schimbări intervenite în structura schimburilor comerciale au fost agravate și de alți factori, precum scăderea cererii de oțel în sectorul automobilelor și în cel al construcțiilor din Uniune ca o consecință a crizei economice și creșterea relativă a costurilor de producție (materii prime, energie, cerințele de mediu etc.); acești factori au afectat competitivitatea industriei siderurgice a Uniune și au determinat pierderea unui număr mare de locuri de muncă în acest sector în ultimii ani ca urmare a închiderii uzinelor și a restructurării mai multor producători de oțel din Europa; |
|
6. |
subliniază că, pentru a inversa tendința de scădere a competitivității sectorului siderurgic al Uniunii, este necesară o abordare eficientă și coordonată la nivelul Uniunii; subliniază că sunt necesare investiții adecvate și specifice cu scopul de a garanta inovarea, care este principalul factor determinant al competitivității mondiale a sectorului siderurgic al Uniunii și oferă garanții privind păstrarea locurilor de muncă în Europa; |
|
7. |
ia act de raportul privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa din 11 iunie 2013 și de concluziile acestuia, potrivit cărora jumătate dintre acțiunile prevăzute în comunicare au fost realizate; subliniază necesitatea de a asigura punerea în aplicare adecvată a acțiunilor în cauză pentru a obține rezultate concrete, care să conducă la relansarea sectorului siderurgic al Uniunii; |
|
8. |
constată că aceasta este cea de-a patra cerere de asistență din partea FEG depusă de sectorul siderurgic, trei dintre aceste cereri fiind legate de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial ca urmare a globalizării (6), iar una de criza financiară și economică mondială (7); îndeamnă Comisia să împiedice noi disponibilizări în acest sector prin elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire și de stimulare; |
|
9. |
constată că disponibilizările de la ArcelorMittal Liège S.A. pot produce efecte negative semnificative în regiunea Liège, care este puternic dependentă de sectorul siderurgic, impactul produs de contractarea întreprinderii ArcelorMittal fiind cu atât mai important, cu cât cota deținută de această întreprindere pe piața locală a forței de muncă este de 78,9 % în cadrul sectorului siderurgic și de 14,3 % în cadrul sectorului de producție; |
|
10. |
constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat vizează trei domenii principale: redistribuirea, formarea și reciclarea profesională, precum și promovarea spiritului antreprenorial; subliniază că este important să se ia măsurile necesare pentru ca serviciile de reciclare profesională să corespundă nevoilor concrete de pe piața muncii din regiunea vizată; |
|
11. |
recomandă ca în viitor să se recurgă la dispozițiile Regulamentului privind FEG pentru a sprijini tinerii din regiunea în cauză care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; |
|
12. |
salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu beneficiarii vizați și cu partenerii sociali; |
|
13. |
ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare; ia act de faptul că aceste servicii vor fi oferite de FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), în calitate de organism intermediar în ceea ce privește punerea în practică a acestei cereri; |
|
14. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri; |
|
15. |
reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; |
|
16. |
subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
17. |
ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul procedurilor de disponibilizare colectivă în Belgia, care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG; |
|
18. |
salută faptul că în trecut s-a acordat sprijin financiar din Fondul social european unui proiect (EnTrain – En Transition-Reconversion-Accompagnement) care viza dezvoltarea de metode pedagogice pentru unitățile de reconversie în general și că este probabil ca rezultatele acestui proiect să se dovedească a fi utile la punerea în aplicare a măsurilor planificate; |
|
19. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
20. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
21. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Sursă: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2014 (Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al oțelului 2014).
(5) Rata de creștere anuală compusă.
(6) Cazurile EGF/2009/022 BG/Kremikovtsi (cerere respinsă de Comisie), EGF/2012/010 RO/Mechel (COM(2014)0255 din 7.5.2014), EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) (COM(2014)0725 din 9.12.2014), EGF/2013/002 BE/Carsid (COM(2014)0553 din 5.9.2014).
(7) Cazul EGF/2010/007 AT/Steiermark-Niederösterreich. Decizia 2011/652/UE din 27 septembrie 2011 (JO L 263, 7.10.2011, p. 9).
ANEXĂ
DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal din partea Belgiei)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/472.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/212 |
P8_TA(2015)0045
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare- cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar – Belgia
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar din partea Belgiei) (COM(2014)0735 – C8-0015/2015 – 2015/2021(BUD))
(2016/C 316/29)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0735 – C8-0015/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1)(Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0033/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
D. |
întrucât autoritățile belgiene au depus cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar pentru o contribuție financiară din partea FEG ca urmare a celor 1 030 de disponibilizări efectuate de întreprinderea Caterpillar Belgium S.A., care își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 28 („Fabricarea altor mașini și echipamente n.a.p.”) a NACE a doua revizuire, în perioada de referință 1 ianuarie 2014 – 30 aprilie 2014 și după această perioadă, din cauza scăderii cererii în Europa, 630 de lucrători fiind vizați de măsuri; |
|
E. |
întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG, |
|
1. |
ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv; |
|
2. |
ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 22 iulie 2014 și au completat-o cu informații suplimentare până la 16 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014; |
|
3. |
constată că bugetul total este de 2 038 090 EUR, din care o sumă de 73 378 EUR este destinată implementării, iar contribuția financiară din partea FEG se ridică la 1 222 854 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din totalul costurilor aferente măsurilor propuse; |
|
4. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 aprilie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; constată că serviciile personalizate deja oferite vor fi eligibile pentru finanțare din partea FEG; |
|
5. |
consideră că disponibilizările din cadrul Caterpillar Belgium S.A. au legătură cu schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, deoarece producția și importul de echipamente din Asia în Europa a devenit o opțiune mai puțin costisitoare pentru această întreprindere decât producția în Europa pentru o piață aflată în scădere; constată că unitatea de producție din Gosselies a fost afectată de efectele suferite de partenerii săi din aval și din amonte, produsele din oțel și metal europene fiind afectate de concurența din partea economiilor emergente, iar criza din 2009 a afectat vigoarea sectoarelor construcției și mineritului din Europa, aceste sectoare fiind clienții cei mai importanți ai întreprinderii Caterpillar; |
|
6. |
constată că cererea de echipamente pentru construcții a avut de suferit din cauza unei scăderi a investițiilor private și publice în infrastructură, care a fost provocată de performanțele slabe ale economiei mondiale; |
|
7. |
constată că aceasta este cea de-a 12-a cerere de asistență din partea FEG depusă de sectorul „Fabricarea altor mașini și echipamente n.a.p.”, cererile anterioare fiind distribuite în mod egal între criteriile legate de criza comercială și criza economică; |
|
8. |
regretă faptul că mulți dintre șomerii din regiunea Charleroi sunt slab calificați (59 % nu au urmat o formă de învățământ secundar superior), iar 43 % sunt în șomaj de peste 2 ani; regretă că rata ocupării forței de muncă din Charleroi este printre cele mai scăzute din Regiunea Valonă, situându-se la 52,26 %; salută, prin urmare, faptul că autoritățile au decis să solicite finanțare din partea FEG pentru a-i ajuta pe lucrătorii disponibilizați; |
|
9. |
constată că disponibilizările din cadrul întreprinderii Caterpillar ar putea avea efecte negative majore pentru regiunea Charleroi, în care situația pieței forței de muncă este foarte dificilă din cauza predominanței locurilor de muncă în sectoare industriale tradiționale și a lipsei de noi sectoare; subliniază că nivelul scăzut al calificărilor lucrătorilor disponibilizați face dificilă găsirea unui nou loc de muncă în actualul context economic nefavorabil; recomandă Consiliului să efectueze un studiu în vederea identificării cazurilor antreprenoriale din zonă care s-au soldat cu succes și să ajute persoanele disponibilizate propunându-le idei de proiecte inspirate din cazurile cele mai reușite; |
|
10. |
constată că 18 % dintre lucrătorii disponibilizați vizați de măsuri sunt în pericol să fie excluși de pe piața forței de muncă deoarece fac parte din grupa de vârstă cuprinsă între 55 și 64 de ani; |
|
11. |
constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat vizează trei domenii principale: reconversie, formare și reciclare profesională, precum și promovarea antreprenoriatului; |
|
12. |
ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare; ia act de faptul că aceste servicii vor fi oferite de FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), în calitate de organism intermediar în ceea ce privește punerea în practică a acestei cereri; |
|
13. |
salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu beneficiarii vizați și cu partenerii sociali, ținându-se cont de potențialul zonei și de mediul de afaceri; |
|
14. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri; |
|
15. |
recomandă ca în viitor să se recurgă la dispozițiile Regulamentului privind FEG pentru a sprijini tinerii din regiunea în cauză care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; |
|
16. |
reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; |
|
17. |
subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
18. |
salută faptul că, în trecut, s-a acordat sprijin financiar din Fondul social european unui proiect (En Train – En Transition-Reconversion-Accompagnement) care viza dezvoltarea de metode pedagogice pentru unitățile de reconversie în general și că este probabil ca rezultatele acestui proiect să se dovedească a fi utile la punerea în aplicare a măsurilor planificate; |
|
19. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
20. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
21. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
ANEXĂ
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar din partea Belgiei)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/471.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/215 |
P8_TA(2015)0046
Dimensiunile și greutățile anumitor vehiculele rutiere care circulă în interiorul Comunității ***II
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (11296/3/2014 – C8-0294/2014 – 2013/0105(COD))
(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)
(2016/C 316/30)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11296/3/2014 – C8-0294/2014), |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013 (1), |
|
— |
având în vedere poziția sa în primă lectură (2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0195), |
|
— |
având în vedere angajamentul Comisiei, exprimat în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European, de a prelua poziția adoptată de Parlament în a doua lectură, și al reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 18 decembrie 2014, de a aproba poziția menționată în conformitate cu articolul 294 alineatul (8) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolul 69 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și turism (A8-0032/2015), |
|
1. |
adoptă poziția în a doua lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție; |
|
3. |
propune ca actul să fie numit „Directiva Leichtfried-Lupi privind greutatea și dimensiunile vehiculelor comerciale” (3); |
|
4. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 133.
(2) Texte adoptate la 15.4.2014, P7_TA(2014)0353.
(3) Jörg Leichtfried și Maurizio Lupi au condus negocierile pentru actul în cauză în numele Parlamentului și, respectiv, al Consiliului.
P8_TC2-COD(2013)0105
Poziția Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Directivei (UE) 2015/… a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/719.)
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
Declarație a Comisiei privind revizuirea cadrului de omologare de tip
Derogarea prevăzută pentru lungimea maximă a cabinelor aerodinamice și a dispozitivelor aerodinamice montate în spatele vehiculelor, stabilită în noua directivă privind greutățile și dimensiunile maxime ale vehiculelor grele de marfă (modificarea Directivei 96/53/CE), implică modificări ale cadrului legislativ în materie de omologare de tip (și anume a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012).
Comisia este în curs de a revizui Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, în vederea îmbunătățirii siguranței vehiculelor în general. Astfel cum se prevede la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 661/2009, Comisia va prezenta în 2015 Parlamentului European și Consiliului un raport, însoțit, după caz, de propuneri de modificare a acestui regulament sau a altor dispoziții relevante din legislația Uniunii, cu privire la includerea unor noi dispozitive de siguranță, în special în cazul camioanelor. Comisia intenționează să propună modificările necesare, în urma consultării părților interesate și, după caz, a efectuării unei evaluări corespunzătoare a impactului, cel târziu până în 2016.
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/217 |
P8_TA(2015)0047
Fondurile europene de investiții pe termen lung ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (COM(2013)0462 – C7-0209/2013 – 2013/0214(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
(2016/C 316/31)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0462), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0209/2013), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013 (1), |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 ianuarie 2014 (2), |
|
— |
având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 10 decembrie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolul 59 și articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0211/2014), |
|
— |
având în vedere amendamentele pe care le-a adoptat în ședința plenară din 17 aprilie 2014 (3), |
|
— |
având în vedere Decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014 privind chestiunile pendinte din cea de-a șaptea legislatură, |
|
— |
având în vedere raportul complementar al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0021/2015), |
|
1. |
adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text; |
|
3. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(2) JO C 126, 26.4.2014, p. 8.
(3) Texte adoptate la acea dată, P7_TA(2014)0448.
P8_TC1-COD(2013)0214
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de investiții pe termen lung
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/760.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/219 |
P8_TA(2015)0048
Comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card (COM(2013)0550 – C7-0241/2013 – 2013/0265(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
(2016/C 316/32)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0550), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0241/2013), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 5 februarie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2013 (2), |
|
— |
având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 21 ianuarie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolul 59 și articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0167/2014), |
|
— |
având în vedere amendamentele pe care le-a adoptat cu ocazia ședinței sale din 3 aprilie 2014 (3), |
|
— |
având în vedere Decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014 privind chestiunile pendinte din cea de-a șaptea legislatură a Parlamentului, |
|
— |
având în vedere raportul suplimentar al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0022/2015), |
|
1. |
adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text; |
|
3. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) JO C 193, 24.6.2014, p. 2.
(2) JO C 170, 5.6.2014, p. 78.
(3) Texte adoptate la data respectivă, P7_TA(2014)0279.
P8_TC1-COD(2013)0265
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/719.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/220 |
P8_TA(2015)0049
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit – Belgia
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit din partea Belgiei) (COM(2015)0009 – C8-0011/2015 – 2015/2017(BUD))
(2016/C 316/33)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0009 – C8-0011/2015), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (2), în special articolul 12, |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13, |
|
— |
având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, |
|
— |
având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0034/2015), |
|
A. |
întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale, agravate într-o măsură deosebită de criza economică, financiară și socială, și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; |
|
B. |
întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie adecvată și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); |
|
C. |
întrucât aceasta este ultima cerere care va fi tratată în temeiul regulamentului din 2006; |
|
D. |
salută extinderea obiectivelor și criteriilor din Regulamentul privind FEG, operată în decembrie 2013, pentru a integra și a facilita cererile din țările și regiunile cu o densitate demografică mai scăzută; |
|
E. |
salută tratarea mai eficientă a cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, extinderea gamei de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și finanțarea stimulentelor pentru înființarea unor afaceri proprii; |
|
F. |
întrucât Belgia a depus cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma a 257 de disponibilizări legate de închiderea unei uzine a grupului Saint-Gobain Sekurit (SGS), amplasată în Auvelais, care fabrica geamuri securizate pentru industria automobilelor; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 31 august 2013 – 31 decembrie 2013 și după această perioadă și au legătură cu scăderea producției de geamuri securizate pentru automobile în Uniune; |
|
G. |
întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 1 339 928 EUR (50 % din costurile totale); |
|
H. |
întrucât, deși nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG, cererea se încadrează în categoria circumstanțelor excepționale, care permite totuși mobilizarea FEG, |
|
1. |
susține decizia Comisiei conform căreia cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG depusă la 19 decembrie 2013 de Belgia poate să fie onorată în temeiul articolului 2 litera (c), conform căruia trebuie să se demonstreze prezența unor circumstanțe excepționale, deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG; subliniază însă faptul că ar trebui să se evalueze de la caz la caz dacă se justifică invocarea articolului 2 litera (c) și aceasta nu ar trebui să devină o metodă generală pentru mobilizarea FEG în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de bază; |
|
2. |
subliniază că FEG este un instrument special cu ajutorul căruia Uniunea poate să reacționeze în anumite circumstanțe neprevăzute și că ar trebui să își îndeplinească în continuare scopul său principal, și anume acela de a oferi sprijin în cazul în care, într-o perioadă de referință, un număr mare de lucrători (minimum 500) sunt disponibilizați ca urmare a unor modificări structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale, generate de globalizare și de criza economică și financiară mondială; subliniază că FEG nu trebuie să devină un înlocuitor pentru alte fonduri structurale și de investiții europene, cum ar fi Fondul social european, ci trebuie să vină în completarea lor; subliniază că circumstanțele excepționale care permit mobilizarea FEG nu trebuie să ducă la abateri de la obiectivul menționat mai sus; |
|
3. |
ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 19 decembrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 21 ianuarie 2014; regretă faptul că informațiile furnizate cu privire la circumstanțele excepționale invocate au fost insuficiente; subliniază că circumstanțele excepționale invocate trebuie să fie evaluate în mod corespunzător pentru a obține o derogare de la condițiile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG; |
|
4. |
își exprimă preocuparea în legătură cu durata procedurii începând de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai rapid posibil; |
|
5. |
solicită statelor membre și tuturor instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare cu scopul de a accelera mobilizarea FEG; ia act, în acest sens, de procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului evaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; ia act, de asemenea, de adoptarea noului Regulament privind FEG [Regulamentul (UE) nr. 1309/2013], care prevede o mai mare eficiență, transparență, răspundere și vizibilitate a FEG; |
|
6. |
îndeamnă statele membre să profite de schimburile de bune practici și să învețe mai ales de la statele membre și autoritățile regionale și locale care au instituit deja rețele naționale de informare cu privire la FEG la care participă partenerii sociali și părțile interesate de la nivel local și regional, pentru a dispune de o bună structură de asistență atunci când s-ar produce o situație care intră în sfera FEG; |
|
7. |
salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 31 august 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; |
|
8. |
constată că sectorul de fabricare a geamurilor securizate destinate industriei automobilelor a suferit perturbări economice grave determinate de o serie de factori, cum ar fi scăderea producției de geamuri securizate pentru automobile în Uniune, creșterea cotei de piață a concurenților din țări terțe și creșterea importurilor de aceste produse în Uniune; constată că activitățile întreprinderii SGS Benelux erau strâns legate de evoluția producției din sectorul automobilelor, care a suferit o scădere a producției de autoturisme de la 21,9 milioane de unități la 19,5 milioane de unități în perioada 2007-2012, în timp ce, în restul lumii, producția din acest sector a crescut în aceeași perioadă de la 47,5 milioane de unități la 60,6 milioane de unități; constată, de asemenea, o tendință generală în rândul producătorilor și al furnizorilor din sectorul automobilelor de a transfera producția în cadrul Uniunii, din Europa Occidentală (în special din Franța, Belgia și Spania) în Europa de Est; |
|
9. |
observă că, deși nu au fost alte cereri de contribuții din partea FEG depuse anume de sectorul geamurilor pentru automobile (4), au fost depuse o serie de cereri din partea producătorilor de autovehicule și a furnizorilor de echipamente pentru autovehicule (5); |
|
10. |
ia act de faptul că disponibilizările din cadrul SGS au vizat în principal lucrătorii de la liniile de producție (83 % din personalul în cauză are statutul de „muncitor”); consideră că, în contextul situației pieței muncii din regiunea afectată, va fi necesară reconversia profesională a lucrătorilor disponibilizați pentru ca aceștia să poată găsi locuri de muncă în alte domenii și/sau în alte sectoare; |
|
11. |
regretă faptul că, având în vedere situația socioeconomică din regiunea vizată și din regiunile învecinate (Charleroi, Namur), lucrătorii disponibilizați de la SGS Benelux au posibilități limitate de integrare pe piața muncii din aceste regiuni, deoarece vor concura, probabil, cu mulți alți lucrători care au calificări și experiență similare pentru un număr limitat de locuri de muncă în sectorul fabricării geamurilor; reamintește că această regiune se caracterizează printr-un nivel relativ ridicat al șomajului structural, cu un procent ridicat al șomajului pe termen lung și cu niveluri scăzute ale calificărilor și competențelor; subliniază faptul că disponibilizările operate în cadrul SGS Benelux au avut loc, așadar, într-un context socioeconomic local dificil; |
|
12. |
constată că serviciile personalizate menționate în cerere constau într-o serie de măsuri care au drept scop să stimuleze reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii și să îi ajute cu procedurile administrative; cea mai mare parte dintre acestea ar trebui să vină în sprijinul tuturor lucrătorilor disponibilizați; |
|
13. |
constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat conține următoarele măsuri pentru reintegrarea în muncă a 257 lucrători disponibilizați (grupați pe categorii): (1) asistență individuală pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de gestionare a dosarelor și servicii generale de informare, (2) formare și reconversie profesională, precum și (3) promovarea spiritului antreprenorial; |
|
14. |
salută faptul că diverși parteneri sociali și organizații au fost implicate în coordonarea generală și punerea în aplicare a măsurilor, incluzând: sindicatele (FGTB, CSC), FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din regiunea Valonia), centrele sectoriale de formare profesională și tehnologică care își desfășoară activitatea în regiunea valonă, Agenția Fondului social european din Belgia francofonă și guvernul valon; apreciază și faptul că sindicatele sunt direct implicate în gestionarea celor două unități de reconversie, înființate în mod special pentru fiecare întreprindere în parte; |
|
15. |
subliniază necesitatea de a încuraja și consolida asistența pentru autonomie și de a facilita accesul la nivel regional pentru a dezvolta un etos ascendent, promovând capacitatea de a găsi soluții locale la nivel regional atunci când ar putea să apară situații care intră în domeniul de aplicare al FEG; |
|
16. |
salută măsurile propuse pentru a ameliora capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor disponibilizați; reamintește că alocațiile nu sunt enumerate printre serviciile personalizate care urmează să fie sprijinite de FEG; |
|
17. |
ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul legislației federale belgiene privind procedurile de disponibilizare colectivă care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG; |
|
18. |
reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri; |
|
19. |
salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate în continuare principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați; |
|
20. |
salută faptul că partenerii sociali au fost implicați atât în pregătirea planului social, cât și în aplicarea măsurilor; |
|
21. |
subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; |
|
22. |
aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție; |
|
23. |
încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; |
|
24. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) A se consulta baza de date FEG, la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=582.
(5) A se vedea proiectele de propuneri ale Comisiei cu privire la cererile EGF/2007/001 FR/Peugeot furnizori [Decizia COM(2007)0415 din 12.7.2007], EGF/2007/010 PT/Lisboa-Alentejo [Decizia COM(2008)0094 din 20.2.2008], EGF/2008/002 ES/Delphi [Decizia COM(2008)0547 din 9.9.2008], EGF/2008/004 ES/Castilla y León/Aragón automoción [Decizia COM(2009)0150 din 20.3.2009], EGF/2009/007 SE/Volvo și EGF/2009/009 AT/Steiermark [Decizia COM(2009)0602 din 27.10.2009), EGF/2009/013 DE/Karmann [Decizia COM(2010)0007 din 22.1.2010], EGF/2009/019 FR/Renault [Decizia COM(2011)0420 din 11.7.2011], EGF/2010/002 ES/Cataluña automoción [Decizia COM(2010)0453 din 2.9.2010], EGF/2010/004 PL/Wielkopolskie Automotive [Decizia COM(2010)0616 din 29.10.2010], EGF/2010/031 BE/General Motors Belgium [Decizia COM(2011)0212 din 14.4.2011], EGF/2011/003 DE/Arnsberg and Düsseldorf automotive [Decizia COM(2011)0447 din 20.7.2011], EGF/2011/005 PT/Norte-Centro Automotive [Decizia COM(2011)0664 din 13.10.2011], EGF/2012/004 ES/Grupo Santana [Decizia COM(2014)0116 din 5.3.2014], EGF/2012/005 SE/Saab [Decizia COM(2012)0622 din 19.10.2012], EGF/2013/006 PL/Fiat Auto Poland [Decizia COM(2014)0699 din 10.11.2014], EGF/2013/012 BE/Ford Genk [Decizia COM(2014)0532 din 22.8.2014].
ANEXĂ
DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit din partea Belgiei)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/470.)
Miercuri, 11 martie 2015
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/224 |
P8_TA(2015)0053
Regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (reformare) (COM(2014)0323 – C8-0014/2014 – 2014/0168(COD))
(Procedura legislativă ordinară – reformare)
(2016/C 316/34)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0323), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0014/2014), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative (2), |
|
— |
având în vedere scrisoarea din 13 noiembrie 2014 a Comisiei pentru afaceri juridice adresată Comisiei pentru comerț internațional, în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0014/2015), |
|
A. |
întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora, |
|
1. |
adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text; |
|
3. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
P8_TC1-COD(2014)0168
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (reformare)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/755.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/226 |
P8_TA(2015)0054
Acordul de stabilizare și de asociere cu Muntenegru ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0374 – C8-0035/2014 – 2014/0190(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
(2016/C 316/35)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0374), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0035/2014), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative (2), |
|
— |
având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0051/2014), |
|
A. |
întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, |
|
1. |
adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
P8_TC1-COD(2014)0190
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (text codificat)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/752.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/227 |
P8_TA(2015)0055
Contingentele tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri (text codificat) (COM(2014)0594 – C8-0169/2014 – 2014/0276(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
(2016/C 316/36)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0594), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0169/2014), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative (2), |
|
— |
având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0052/2014), |
|
A. |
întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, |
|
1. |
adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
P8_TC1-COD(2014)0276
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri (text codificat)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/754.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/228 |
P8_TA(2015)0056
Importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat) (COM(2014)0586 – C8-0166/2014 – 2014/0272(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
(2016/C 316/37)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0586), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0166/2014), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative (2), |
|
— |
având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0048/2014), |
|
A. |
întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, |
|
1. |
adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
P8_TC1-COD(2014)0272
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/753.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/229 |
P8_TA(2015)0057
Suspendarea anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de suspendare a anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat) (COM(2014)0593 – C8-0170/2014 – 2014/0275(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
(2016/C 316/38)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0593), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0170/2014), |
|
— |
având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative (2), |
|
— |
având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0050/2014), |
|
A. |
întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, |
|
1. |
adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. |
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
P8_TC1-COD(2014)0275
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/… al Parlamentului European și al Consiliului de suspendare a anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/756.)
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/230 |
P8_TA(2015)0058
Instituirea Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană ***
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind acceptarea, în numele Uniunii Europene, a acordului modificat de instituire a Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană (14993/2014 – C8-0027/2015 – 2014/0274(NLE))
(Procedura de aprobare)
(2016/C 316/39)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14993/2014), |
|
— |
având în vedere proiectul de acord modificat de instituire a Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană (15458/2014), |
|
— |
având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0027/2015), |
|
— |
având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A8-0038/2015), |
|
1. |
aprobă încheierea acordului modificat; |
|
2. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană. |
|
30.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 316/231 |
P8_TA(2015)0061
Orientări pentru bugetul 2016 – Secțiunea III
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2016, secțiunea III – Comisia (2015/2008(BUD))
(2016/C 316/40)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolele 312 și 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
|
— |
având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (1), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (2), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (3), |
|
— |
având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (4), |
|
— |
având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (5) și cele șase declarații comune conexe, convenite între Parlament, Consiliu și Comisie, precum și cele trei declarații unilaterale, |
|
— |
având în vedere Comunicarea intitulată „Un plan de investiții pentru Europa”, adoptată de Comisie la 26 noiembrie 2014 (COM(2014)0903), și Propunerea de regulament privind Fondul european de investiții strategice, adoptată de Comisie la 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0010), |
|
— |
având în vedere titlul II capitolul 8 din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0027/2015), |
|
A. |
întrucât bugetul UE este în mare parte un buget de investiții care generează un puternic efect de levier, fiind un catalizator al creșterii, competitivității și creării de locuri de muncă pe întreg teritoriul Uniunii; întrucât acesta facilitează punerea în aplicare de programe și proiecte care, fără acest sprijin, ar fi dificil sau chiar imposibil de realizat și asigură investiții strategice în măsuri cu o valoare adăugată europeană prin utilizarea în comun a resurselor, ceea ce creează economii de scară; întrucât bugetul UE are un real efect pozitiv asupra vieților cetățenilor; întrucât bugetul UE are un rol crucial în reducerea discrepanțelor dintre regiunile Europei și în asigurarea sprijinului pentru investiții în sectoarele în care investițiile sunt imperios necesare; |
|
B. |
întrucât nivelul investițiilor din UE a scăzut semnificativ, iar decalajul de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale UE a crescut din cauza crizei economice și financiare; întrucât, având în vedere constrângerile economice și bugetare persistente la nivel național, bugetul UE joacă un rol esențial în stimularea competitivității și în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniune; |
|
C. |
întrucât bugetul UE nu își poate îndeplini misiunea atunci când soliditatea, echitatea și credibilitatea sa sunt puse la îndoială; întrucât este extrem de important să se respecte integral toate angajamentele care fac parte din cadrul financiar multianual 2014-2020 și să se rezolve fără întârziere o serie de probleme care s-au acumulat în ultimii ani, în special problema acumulării unui număr mare de facturi neplătite la sfârșitul exercițiului 2014, care reprezintă o situație fără precedent; întrucât problema acumulării facturilor neplătite generează întârzieri în execuția programelor și a fondurilor UE, fapt care are consecințe negative în primul rând pentru cetățenii UE; întrucât întârzierile survenite în ceea ce privește efectuarea plăților structurale ridică problema necesității de a percepe, eventual, o dobândă pentru plățile efectuate cu întârziere, dat fiind faptul că autoritățile regionale și locale sunt obligate să apeleze la piețele financiare pentru a-și asigura în avans finanțarea necesară pentru contribuțiile din partea UE care sunt plătite cu întârziere; subliniază că dezangajarea nu reprezintă o soluție pentru criza creditelor de plată; reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile din bugetul UE trebuie să fie în echilibru; |
|
D. |
întrucât 2016 va fi exercițiul în care noile programe ale UE din cadrul CFM 2014-2020 vor deveni operaționale și se vor afla în plină desfășurare, fiind lansată și revizuirea la mijlocul perioadei a CFM, |
Relansarea – cele trei obiective: ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană
|
1. |
scoate în evidență potențialul și valoarea adăugată pe care bugetul UE le are în procesul de creare a locurilor de muncă și de dezvoltare a întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pe întreg teritoriul Uniunii; în acest context, subliniază, de asemenea, contribuția bugetului UE la coeziunea economică, socială și teritorială și la sprijinirea cercetării și dezvoltării, precum și potențialul pe care îl are procesul de tranziție energetică și de interconectare de a genera noi locuri de muncă și creștere economică; constată că o gamă largă de programe de la nivelul UE, inclusiv Orizont 2020, COSME, Erasmus+ și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, contribuie direct la realizarea acestor obiective; invită Comisia să plaseze aceste programe și instrumente orientate spre creștere în centrul proiectului de buget 2016, pentru a le asigura resursele necesare; |
|
2. |
reamintește că în UE există peste 20 de milioane de IMM-uri și că acestea reprezintă 99 % dintre toate întreprinderile; consideră că un climat de afaceri favorabil și dezvoltarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea unor locuri de muncă decente în UE le-ar putea conferi din nou IMM-urilor rolul lor de întreprinderi care generează cele mai multe locuri de muncă în Uniune, rol care a fost diminuat de criza economică; subliniază, în acest context, că este necesar să se faciliteze crearea de noi întreprinderi în UE și funcționarea acestora, conectând antreprenorii și încurajând proiectele noi; consideră că, pe lângă simplificarea legislativă și reducerea birocrației, trebuie utilizate la capacitate maximă instrumentele financiare disponibile în cadrul programului COSME, pentru a ajuta și a sprijini IMM-urile să avanseze pe această cale, facilitându-le îndeosebi accesul la piețe și la credite; subliniază potențialul ridicat pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie al Fondului european pentru investiții strategice; |
|
3. |
subliniază că fondurile structurale și de investiții de la nivelul Uniunii reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții din cadrul bugetului UE și joacă un rol determinant în crearea de locuri de muncă, stimularea creșterii economice și promovarea competitivității și a inovării; subliniază faptul că politica de coeziune a UE a fost determinantă în sprijinirea investițiilor publice în sectoare economice vitale și a obținut în practică rezultate tangibile care pot permite statelor membre și regiunilor să depășească actuala criză și să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020; invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile posibile pentru a adopta rapid, în următoarele luni, programele operaționale rămase, astfel încât implementarea acestora să atingă „viteza de croazieră” în 2016; |
|
4. |
este îngrijorat de finanțarea care va fi acordată începând din 2016 Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, având în vedere concentrarea întregului pachet financiar destinat acestui program în exercițiile 2014 și 2015; subliniază că trebuie intensificată și mai mult combaterea șomajului în rândul tinerilor, iar pentru aceasta trebuie avute în vedere toate posibilitățile de finanțare; reamintește, în acest sens, că 2016 va fi primul exercițiu în care vor fi puse la dispoziție resursele din cadrul marjei globale pentru angajamente, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind CFM 2014-2020, peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020, pentru obiectivele de politică legate de creștere economică și de ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor; invită Comisia să stabilească motivele care au determinat întârzierile în implementarea acestui program și să conlucreze cu statele membre pentru a se asigura că fondul este utilizat în totalitate; |
|
5. |
subliniază importanța mobilității transfrontaliere prin intermediul căreia Europa poate valorifica diversitatea competențelor populației și poate, în același timp, extinde posibilitățile de formare și de găsire a unui loc de muncă pentru toate generațiile; consideră că programele de mobilitate emblematice și cele care se bucură de succes, precum Erasmus+, aduc beneficii atât persoanelor individuale, cât și economiei, fiind astfel necesar să fie utilizate pe deplin; reamintește, în acest context, că trebuie întotdeauna să se țină seama de aspectele sociale ale mobilității, precum și că mobilitatea este doar unul dintre posibilele instrumente de combatere a șomajului și nu ar trebui să fie considerată o soluție de ultimă instanță; |
|
6. |
reamintește că frauda fiscală și evaziunea fiscală afectează negativ economiile statelor membre și, prin urmare, bugetul UE; reamintește, în special, că orice formă de fraudă în materie de TVA, cum ar fi frauda de tip carusel, afectează în mod direct veniturile UE; solicită Comisiei să consolideze programele UE care completează acțiunea statelor membre în acest domeniu; |
|
7. |
salută introducerea în bugetul UE a unor criterii privind dezvoltarea ecologică; consideră că politicile UE ar trebui să contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor convenite de combatere a schimbărilor climatice, de promovare a resurselor regenerabile și eficienței energetice și de protecție a mediului și biodiversității; consideră că acestea reprezintă provocări globale cheie pe termen mediu și lung care nu ar trebui uitate; |
Bugetul UE și planul de investiții
|
8. |
salută, ca o primă etapă, planul de investiții prezentat de Comisie, care poate crea potențialul de a mobiliza 315 miliarde EUR sub formă de investiții în infrastructură, educație și cercetare, precum și în IMM-uri și în întreprinderi cu capitalizare medie, pentru a compensa deficitul de investiții publice și private generat de criza economică și financiară; observă că bugetul UE ar trebui să reprezinte baza acestui plan de investiții, punând la dispoziție fondul de garantare în valoare de 8 miliarde EUR sub formă de credite de angajament și de plată necesare pentru dotarea Fondului european de investiții strategice (FEIS); consideră că această contribuție din partea bugetului UE ar trebui să aducă beneficii semnificative prin crearea unui efect de levier mai puternic; își confirmă dorința de a examina cu cea mai mare atenție înscrierea în buget a angajamentelor financiare ale UE față de BEI pentru crearea FEIS; |
|
9. |
subliniază caracterul suplimentar și complementar al planului de investiții propus și al bugetului UE, precum și angajamentul lor comun de a relansa economia și de a stimula crearea locurilor de muncă; subliniază că bugetul UE este, prin natura sa, un instrument de investiții major, care are un rol și o misiune specifice și care a produs rezultate reale cu o clară valoare adăugată europeană; este convins că trebuie depuse toate eforturile pentru a crea sinergii nu numai între planul de investiții și bugetul UE, ci și între acestea și bugetele naționale, pentru a reduce decalajul în materie de investiții, pentru a asigura convergența și stabilitatea în UE și pentru a maximiza efectul cheltuielilor publice asupra economiei reale; în plus, subliniază că este important să se elimine impedimentele existente în calea investițiilor, în special în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea cadrului de reglementare; |
Solidaritatea internă și externă și o Europă sigură
|
10. |
reamintește că bugetul UE este un instrument al solidarității interne, deoarece sprijină coeziunea economică, socială și teritorială, contribuie la combaterea sărăciei, promovează incluziunea socială și contribuie la minimalizarea decalajelor în materie de dezvoltare nu doar între statele membre, ci și între regiunile acestora; subliniază că acesta este, de asemenea, un instrument al solidarității externe, deoarece furnizează asistență de urgență în crizele umanitare și civile, oferind sprijin țările care au nevoie, cum ar fi Ucraina, reprezintă un factor prin care se conferă UE rolul de cel mai mare donator de asistență pentru dezvoltare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii de eradicare a sărăciei, care au fost reafirmate prin Consensul european privind dezvoltarea, și contribuie la realizarea obiectivelor din Agenda pentru dezvoltare globală post-2015; |
|
11. |
constată cu îngrijorare că, deși este una dintre cele mai sigure zone geografice din lume, Europa se confruntă cu noi tipuri de riscuri pentru securitatea sa internă, care impun asigurarea unei cooperări și coordonări polițienești și judiciare mai strânse, dezvoltarea de măsuri pentru o mai bună integrare și pentru creșterea coeziunii sociale și, totodată, promovarea stabilității și a păcii în zonele afectate de conflicte; subliniază că efortul comun de a gestiona fluxurile migratorii se află la intersecția dintre solidaritatea internă și cea externă; își reafirmă sprijinul pentru consolidarea mijloacelor UE și pentru dezvoltarea unei culturi a partajării echitabile a sarcinilor în materie de gestionare a problemelor legate de azil și migrație în rândul statelor membre, pentru a asigura existența unor frontiere externe securizate și sigure, demne de valorile fundamentale ale UE, referindu-se în special la acțiunile din Marea Mediterană și de la frontiera de sud-est a UE; invită Comisia să propună măsuri specifice de consolidare a programelor și instrumentelor pertinente, demonstrând astfel angajamentul UE de a răspunde acestor probleme; |
Respectarea angajamentelor
|
12. |
este convins că bugetul UE nu își poate realiza pe deplin potențialul fără rezolvarea definitivă și inechivocă a unei serii de probleme acumulate în ultimii ani, care au dominat, în mod regretabil, negocierile bugetare din anul trecut, în special problema recurentă a facturilor neplătite la sfârșit de an, problema legată de înscrierea în buget a instrumentelor speciale din cadrul CFM, precum și întârzieri în implementarea programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune; consideră că 2015 trebuie să reprezinte termenul final pentru găsirea unor soluții efective și de durată la aceste chestiuni nerezolvate; |
|
13. |
solicită să fie puse în practică integral declarațiile comune referitoare la creditele de plată și la un plan de plăți convenit de Parlament, Consiliu și Comisie la finalul procedurii bugetare pentru 2015 și consideră că o astfel de acțiune ar trebui să indice faptul că toate cele trei instituții lucrează cu seriozitate la găsirea unei soluții la problema facturilor neplătite; reamintește angajamentul de a se organiza în cursul anului curent cel puțin trei reuniuni interinstituționale privind plățile, pentru a se evalua procesul de execuție a plăților și previziunile revizuite; se așteaptă ca în cadrul primei reuniuni, programate pentru martie 2015, să se efectueze o primă evaluare a nivelului facturilor neplătite la finalul lui 2014 în principalele domenii de politică; regretă faptul că, astfel cum s-a anticipat, acest nivel a ajuns la finele lui 2014 la cuantumul fără precedent de 24,7 miliarde EUR numai în ceea ce privește programele de coeziune din perioada 2007-2013; regretă faptul că această datorie subminează credibilitatea UE și se află în contradicție cu obiectivele de creștere și ocupare a forței de muncă, stabilite la cel mai înalt nivel politic; subliniază că plățile sunt o consecință directă și logică a angajamentelor anterioare; |
|
14. |
acordă cea mai mare importanță elaborării și punerii în aplicare a unui plan de plăți solid, obiectivul fiind reducerea, în cursul CFM actual, a nivelului facturilor neplătite la sfârșit de an până la un nivel structural, după cum au declarat Consiliul, Parlamentul și Comisia în declarația comună convenită în cadrul procedurii bugetare pe 2015; reamintește că acest plan va fi convenit de cele trei instituții în timp util înainte de prezentarea proiectului de buget 2016; consideră că reuniunea interinstituțională din martie 2015 ar trebui să reprezinte ocazia ca cele trei instituții să convină asupra acestui plan; |
|
15. |
își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia creditele de plată aferente instrumentelor speciale (instrumentele de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) trebuie luate în calcul peste plafonul creditelor de plată înscrise în CFM, cum este cazul creditelor de angajament; regretă faptul că în cursul procedurii bugetare din anul trecut nu a fost posibilă atingerea unui acord din cauza modului greșit în care Consiliul a interpretat dispoziția corespunzătoare din CFM; subliniază că poziția Consiliului în legătură că acest aspect poate avea drept consecință reducerea suplimentară a sumelor din CFM față de perioada 2007-2013; se așteaptă ca această chestiune să fie soluționată în cadrul ajustării tehnice a marjei globale pentru plăți efectuate de către Comisie din 2015; |
|
16. |
reamintește faptul că agențiile europene joacă un rol important în dezvoltarea și aplicarea politicilor și obiectivelor UE cum ar fi competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă; reamintește Comisiei și Consiliului că agențiile UE execută sarcinile care le-au fost încredințate de către autoritatea legislativă și, din acest motiv, ele trebuie respectate în calitate de componente importante ale administrației UE; subliniază agențiile au nevoie de suficiente resurse financiare și umane pentru a putea să își îndeplinească pe deplin și în mod eficace mandatul statutar; subliniază că deja o agenție a UE a anunțat amânarea și anularea unor proiecte în curs ca urmare a reducerilor drastice de personal și de buget decise pentru bugetul pe 2015; reamintește că PE se opune rezervei de redistribuie a personalului și cere Comisiei să compenseze efectele acesteia în cadrul procedurii bugetare pe 2016; |
Calea de urmat
|
17. |
îndeamnă Comisia ca la elaborarea proiectului de buget pentru 2016 să țină seama în mod corespunzător de prioritățile politice menționate mai sus, astfel încât programele și măsurile corespunzătoare ale UE să fie dotate cu mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor menționate; se așteaptă, în acest context, la un răspuns pozitiv din partea Comisiei în ceea ce privește și celelalte solicitări și poziții exprimate în prezenta rezoluție, pentru a soluționa problemele recurente și a facilita procedura bugetară din anul în curs; de asemenea, se așteaptă ca, în proiectul de buget, Comisia să propună un nivel adecvat al creditelor de plată bazat pe previziuni și nevoi reale, pentru a pune la dispoziția UE resurse pe măsura ambițiilor sale; |
|
18. |
reamintește că, în conformitate cu tratatul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți; insistă să se utilizeze toate mijloacele disponibile conform regulamentului privind CFM pentru îndeplinirea obligațiilor juridice ale Uniunii și pentru a nu periclita sau întârzia efectuarea plăților către părțile interesate, cum ar fi cercetători, universități etc.; |
|
19. |
invită Consiliul ca, în cadrul examinării bugetului pentru exercițiul următor, să renunțe la utilizarea standardelor duble și să răspundă așteptărilor generate de propriile sale declarații și decizii, indiferent dacă acestea se referă la criza plăților, la CFM, la Strategia Europa 2020 sau la relansarea investițiilor; consideră că astfel de declarații și angajamente politice nu au nicio valoare dacă nu sunt însoțite de resurse bugetare suficiente care să permită implementarea lor; |
|
20. |
se angajează, în limitele plafoanelor din CFM și ținând seama în mod corespunzător de insuficiența acută de credite de plată, să-și îndeplinească rolul de componentă a autorității bugetare cu devotament și responsabilitate, promovând majorări foarte specifice în domeniile bugetare cu o capacitate de absorbție ridicată care corespund priorităților sale politice și garantează rezultate pozitive; în acest sens, intenționează să examineze, cu sprijinul comisiilor sale specializate, programele și liniile bugetare specifice care pot realiza acest obiectiv în modul cel mai eficient; |
|
21. |
subliniază că bugetul pe 2016 va avea un rol determinant, nu doar pentru că 2016 va fi primul exercițiu de implementare a dispozițiilor noului CFM privind marja globală pentru angajamente, ci și pentru că ar trebui să reprezinte un reper pentru reexaminarea și revizuirea postelectorală a CFM, care vor fi lansate înainte de finalul lui 2016; subliniază nevoia stabilirii unor priorități politice și a identificării în timp util a unor domenii cu o valoare adăugată demonstrată a cheltuielilor efectuate la nivelul UE, pentru care vor fi necesare investiții suplimentare în a doua jumătate a CFM 2014-2020; subliniază, în acest sens, importanța monitorizării îndeaproape, deja în cadrul procedurii bugetare în curs, a implementării și a rezultatelor principalelor programe de la nivelul UE; |
|
22. |
își reafirmă poziția privind necesitatea unei reforme profunde a sistemului de resurse proprii ale UE, ale cărui deficiențe actuale provoacă blocaje grave în cursul negocierilor bugetare; acordă, așadar, o importanță politică deosebită activității grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario Monti; salută „primul raport de evaluare” al grupului de lucru la nivel înalt, care propune ca problema resurselor proprii pentru bugetul UE să fie analizată din cât mai multe perspective posibil și așteaptă cu nerăbdare rezultatele activității și propunerile finale ale acestui grup, care urmează să fie prezentate în 2016 în cadrul unei conferințe interinstituționale, la care vor participa parlamentele naționale, și să fie examinate în contextul reexaminării și revizuirii postelectorale a CFM; |
o
o o
|
23. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi. |
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0100.