COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

22.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/2

Rata de schimb a monedei euro (1)

21 iunie 2016

(2016/C 225/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1314
JPY	yen japonez	118,39
DKK	coroana daneză	7,4358
GBP	lira sterlină	0,76755
SEK	coroana suedeză	9,3240
CHF	franc elvețian	1,0850
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,3718
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,064
HUF	forint maghiar	314,08
PLN	zlot polonez	4,3991
RON	leu românesc nou	4,5408
TRY	lira turcească	3,2791
AUD	dolar australian	1,5073
CAD	dolar canadian	1,4451
HKD	dolar Hong Kong	8,7778
NZD	dolar neozeelandez	1,5804
SGD	dolar Singapore	1,5169
KRW	won sud-coreean	1 304,05
ZAR	rand sud-african	16,6044
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,4466
HRK	kuna croată	7,5185
IDR	rupia indoneziană	15 005,19
MYR	ringgit Malaiezia	4,5563
PHP	peso Filipine	52,379
RUB	rubla rusească	72,7638
THB	baht thailandez	39,837
BRL	real brazilian	3,8100
MXN	peso mexican	21,0037
INR	rupie indiană	76,4493

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

22.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/6

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 225/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„KARP ZATORSKI”

Nr. UE: PL-PDO-0105-01357 – 30.7.2015

DOP ( X ) IGP ( )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Lokalna Grupa Producencka Karpia Zatorskiego

Plac Kościuszki 5

32-640 Zator

POLSKA/POLAND

Tel. +48 338412128, +48 602464243

Fax: +48 338410585

E-mail: fishrzd@man.pl

Grupul solicitant deține un interes legitim de a depune o cerere de aprobare a unei modificări aduse prezentului caiet de sarcini, în calitatea sa de grup care joacă rolul principal în ceea ce privește produsul. Grupul este cel care a solicitat și înregistrarea denumirii „karp zatorski” ca DOP.

2. Statul membru sau țara terță

Polonia

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☐	Denumirea produsului
—	☒	Descrierea produsului
—	☐	Aria geografică
—	☐	Dovada originii
—	☐	Metoda de producție
—	☐	Legătura
—	☐	Etichetarea
—	☐	Altele [de precizat]

4. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. Modificare (modificări)

Modificarea constă într-o reformulare a informațiilor despre compoziția chimică a cărnii de „karp zatorski” care figurează la punctul 3.2 din documentul unic. Modificarea constă în eliminarea informațiilor despre conținutul de substanță uscată și cenușă brută, precum și în indicarea conținutului de proteine totale și de grăsimi brute al cărnii de „karp zatorski” sub formă de intervale valorice:

—	proteine totale – 17,0-19,3 %;

—	grăsimi brute – 3,2-5,9 %.

Informațiile despre conținutul de substanță uscată și de cenușă brută au doar caracter secundar și nu afectează proprietățile specifice ale „karp zatorski”. Acestea se reflectă în special în conținutul de proteine totale și de grăsimi brute al produsului. Respectarea cerințelor speciale în diferite etape ale producției de „karp zatorski”, inclusiv hrănirea cu cereale naturale, influențează compoziția chimică a peștelui. Aceasta se datorează în egală măsură caracteristicilor specifice ale ariei geografice în care este produs crapul, în special rețelei dense a apelor de suprafață, bunei calități a apelor subterane, climei temperate și solului diversificat. Faptul că aria în discuție face parte din programul de conservare a naturii Natura 2000 confirmă calitățile unice ale acesteia. În versiunea inițială a documentului, valorile indicate pentru compoziția chimică a cărnii de „karp zatorski” erau bazate pe testele efectuate în cursul unei anumite etape a ciclului de producție. Aceste valori nu pot fi reproduse cu o precizie de două zecimale. Se propune, așadar, să se indice compoziția chimică a cărnii de „karp zatorski” prin intermediul unor intervale valorice pentru proteinele totale și grăsimile brute. Modificarea propusă este impusă totodată de fluctuațiile compoziției chimice a cărnii de „karp zatorski”, care reflectă intensitatea hrănirii, tipul de hrană cerealieră (proporția de grâu, orz, triticală și porumb), ținându-se seama de cerințele definite în această privință în caietul de sarcini, precum și cantitatea de hrană naturală consumată de pește, care depinde de condițiile naturale din cursul anului respectiv.

Eliminarea informațiilor despre conținutul de substanță uscată și de cenușă brută din compoziția chimică a cărnii de „karp zatorski” și introducerea unor intervale valorice pentru proteinele totale și grăsimile brute nu vor avea efecte asupra caracteristicilor specifice ale „karp zatorski” și nici asupra calităților sale gustative.

Mai mult, informațiile despre caracteristicile specifice ale „karp zatorski” care figurau la punctul 5.2 au fost mutate la punctul 3.2 fără a se modifica cifrele.

DOCUMENT UNIC

„KARP ZATORSKI”

Nr. UE: PL-PDO-0105-01357 – 30.7.2015

DOP ( X ) IGP ( )

1. Denumire (denumiri)

„Karp zatorski”

2. Statul membru sau țara terță

Polonia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate.

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „karp zatorski” (Cyprinus carpio) este un hibrid obținut din încrucișarea liniei pure de „karp zatorski” cu următoarele linii pure: maghiară, iugoslavă, Gołysz și israeliană (Dor-70). „Karp zatorski” este un pește viu, vândut proaspăt și neprelucrat. „Karp zatorski” este crescut doar în heleșteie în pământ, în conformitate cu metoda de piscicultură din Zator, bazată pe un ciclu de creștere de doi ani.

Aspectul:

—	greutatea corporală a peștelui comercializabil: 1 100-1 800 g;

—	culoare: măsliniu sau albastru-măsliniu;

—	solzi: solzi-oglindă plasați pe alocuri, sub formă de linii sau dorsal;

—	aspect robust;

—	coeficient de conversie (greutatea hranei/creșterea în greutate): 2,2-2,4;

—	creștere rapidă;

—	randamentul de carne: 61-64 %;

—	coeficient de îngrășare (indicele Fulton): 3,9-5,0;

—	carne fără miros de nămol, cu miros de pește proaspăt și gust delicat;

—	coeficient de conversie a hranei în cazul cerealelor: 5;

—	rată de supraviețuire: 86 %;

—	rezistență la boli peste medie.

Compoziția chimică a cărnii de „karp zatorski”:

—	proteine totale: 17,0-19,3 %;

—	grăsimi brute: 3,2-5,9 %.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Peștii se hrănesc în principal cu nutrimentele prezente în heleșteie în mod natural. Datorită productivității ridicate a heleșteielor de crapi din aria în cauză, hrana peștilor se bazează pe nutrimentele prezente în heleșteie în mod natural. În toate etapele producției, peștii primesc ca supliment doar hrană naturală din cereale (grâu, orz, triticală, porumb) care provin în proporție de cel puțin 70 % din aria definită la punctul 4, au o calitate superioară și respectă standarde sanitare înalte datorită caracteristicilor pedologice și climatice specifice. La achiziționarea cerealelor, se ține seama de calitatea și conținutul de umiditate al acestora, care nu trebuie să depășească 11 %. Hrana achiziționată în afara ariei de producție a peștilor „karp zatorski” se utilizează numai dacă este insuficientă aprovizionarea cu hrană din aria definită la punctul 4 Pentru producerea „karp zatorski” nu se utilizează hrană artificială și nici suplimente nutritive.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Tot ciclul de producție a peștilor „karp zatorski” trebuie să se desfășoare în aria geografică definită la punctul 4 Ciclul de producție a peștilor „karp zatorski” este format din următoarele cinci etape:

1.	Depunerea icrelor

2.	Creșterea puietului

3.	Creșterea și iernarea puietului de toamnă

4.	Alimentarea heleșteielor pentru obținerea crapilor comercializabili

5.	Scoaterea crapilor din instalațiile de depozitare a peștelui

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea „karp zatorski” se utilizează pentru comercializarea de pești vii. Prin urmare, în cazul livrărilor angro de pești în viviere pentru care se utilizează autovehicule, denumirea figurează pe facturi, pe confirmările de primire, pe documentele de transport și, eventual, pe vivieră sau pe autovehicul. La punctele de desfacere cu amănuntul, peștii se așază în viviere speciale oxigenate care poartă inscripții foarte vizibile cu mențiunea „karp zatorski”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

„Karp zatorski” este produs în trei localități situate în partea de vest a voievodatului Polonia Mică. Acestea sunt: Zator și Przeciszów, în circumscripția Oświęcim, și Spytkowice, în circumscripția Wadowicki. Aria geografică are o suprafață de 134 km2, dar producția se concentrează mai ales în localitatea Zator.

5. Legătura cu aria geografică

În Zator (cel mai vechi centru de acest tip din regiune), pescuitul și creșterea crapilor datează de la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul secolului al XII-lea, sectorul pescuitului și, mai apoi, al pisciculturii evoluând neîncetat de-a lungul timpului. Dezvoltarea pisciculturii a fost favorizată de bogata rețea hidrografică (râurile Soła și Skawa și cursul superior al Vistulei), de condițiile pedologice favorabile cultivării celor patru tipuri de cereale principale utilizate pentru hrănirea crapilor, de clima blândă și de posibilitatea transportării peștilor pe apele curgătoare spre Cracovia și împrejurimile sale. Heleșteiele au fost construite în șirag de-a lungul râurilor, lucru care a facilitat umplerea și golirea (inclusiv secarea) acestora cu ajutorul gravitației. Piscicultura s-a dezvoltat considerabil după sfârșitul Primului Război Mondial, când s-au reconstruit heleșteiele distruse în timpul războiului, s-au introdus noi tehnologii, s-a reglementat comerțul cu pește efectuat de micii comercianți și la Cracovia s-a deschis prima pescărie. În 1946, administrarea proprietăților de stat din Zator a fost preluată de Universitatea Jagellone și s-a înființat Institutul Zootehnic, a cărui activitate a vizat îmbunătățirea performanțelor crapului.

Linia locală de crap, menținută ca linie consangvinizată din 1955 și necomercializată niciodată, a fost obținută în aria geografică definită la punctul 4 Pe baza observațiilor și a cercetărilor efectuate, precum și ca urmare a experienței acumulate, piscicultorii și oamenii de știință din regiune au obținut, prin încrucișarea liniei pure de „karp zatorski” cu alte linii de crap, un hibrid care prezenta o adaptare optimă la condițiile din zonă. Metoda de piscicultură din Zator, bazată pe un ciclu de creștere de doi ani, a fost introdusă treptat începând cu 1946 și a dus la o creștere a greutății corporale a peștilor în primul an de la 60 la 150 g și la supraviețuirea acestora în proporție de până la 86 %. Această metodă, combinată cu rezervele bogate de hrană naturală ale apelor din regiune, a făcut posibilă scurtarea ciclului de creștere a crapilor la doi ani. Se obțin astfel crapi cu o greutate de 1 100-1 800 g datorită marelui potențial de creștere a peștilor în al doilea an al ciclului de producție. Majoritatea operațiunilor legate de producerea „karp zatorski” se efectuează manual; prin urmare, cunoștințele și experiența umană joacă un rol important. Piscicultorii au dobândit, de-a lungul multor ani de experiență, priceperea necesară efectuării diverselor activități care fac parte din procesul de producție, precum selecționarea inițială a puietului pentru a se obține o densitate a puietului în heleșteie de 200 000 la hectar, reducându-se astfel riscul de propagare a bolilor, limitându-se pierderile și valorificându-se la maximum resursele de hrană naturală. De asemenea, este foarte importantă priceperea de a adapta gradul de mărunțire și dozajul hranei din cereale la greutatea peștelui.

Caracteristicile ariei geografice definite la punctul 4, descrise în cele ce urmează, joacă un rol semnificativ în crearea unor condiții favorabile pentru piscicultură și în a-i conferi produsului „karp zatorski” trăsăturile proprii.

Un aspect caracteristic pentru aria de producție a peștilor „karp zatorski” este rețeaua hidrografică bogată: numeroaselor râuri li se adaugă o rețea densă de șanțuri de drenare și de canale care alimentează cu apă diferitele heleșteie. Heleșteiele piscicole, care au o productivitate naturală ridicată (adică o creștere rapidă a biomasei), ocupă aproximativ 22 % din teritoriul localității Zator. Heleșteiele piscicole din această arie asigură peștilor o hrană naturală abundentă, formată din zooplancton, fitoplancton și bentos. Datorită rețelei sale extinse de lacuri, heleșteie și bazine, aria geografică definită la punctul 4 este numită popular „Valea crapilor” (Dolina Karpia).

Aria de producție a peștilor „karp zatorski” este situată în regiunea hidrogeologică subcarpatică. Apele subterane se află la o adâncime de 5-10 m, iar grosimea stratului acvifer este estimată la 4,8 m, cu un coeficient de infiltrare de 244/24 de ore. Apa este de bună calitate (clasa Ib).

Aria de producție a peștilor „karp zatorski” este situată în zona de climă central-europeană, în partea inferioară a regiunii climatice carpatice, care se caracterizează prin temperaturi mai ridicate. În climatul acestei arii se fac simțite atât influențe continentale și marine, cât și influențe montane datorate vecinătății munților. Perioada de vegetație (temperaturi medii zilnice de peste 5 °C) este de 224 de zile, perioada de vegetație intensă (temperaturi medii zilnice de peste 10 °C) durează de la sfârșitul lunii aprilie până la mijlocul lunii octombrie, iar perioada fără îngheț este de 172 de zile.

Aria de producție a peștilor „karp zatorski” prezintă o mare varietate de soluri: soluri brune și criptopodzoluri, soluri aluviale, soluri argiloase, cernoziomuri, soluri bogate în turbă și soluri mlăștinoase.

Aria de creștere a peștilor „karp zatorski” se distinge mai ales prin aerul pur și prin abundența florei și faunei, caracterizate prin diversitate și prin prezența unor specii rare. Datorită bogăției florei și faunei, Societatea Națională din Polonia pentru Protecția Păsărilor (OTOP, Ogólnopolskie Towarzystwo Ochrony Ptaków) a propus, pe baza criteriilor Birdlife International, înscrierea zonelor de pe valea inferioară a Skawei [Doliny Dolnej Skawy (PL 125)], ca arie specială de protecție, în rețeaua Natura 2000, care are un rol-cheie în protejarea resurselor naturale ale Uniunii Europene.

Calitatea excepțională a peștilor „karp zatorski” este legată în mod inextricabil de mediul natural din aria geografică în care sunt produși. Calitatea „karp zatorski” rezultă însă nu numai din proprietățile unice ale mediului natural, ci și din tradițiile și tehnicile locale de piscicultură. Obținerea unor crapi cu caracteristici specifice este posibilă doar prin îmbinarea factorilor menționați mai sus. Factorii naturali favorizează dezvoltarea în heleșteiele piscicole a unei hrane naturale de foarte bună calitate și în cantități suficiente. Aria de producție a peștilor „karp zatorski” beneficiază, de asemenea, de condiții pedoclimatice favorabile pentru creșterea celor patru cereale de bază. Datorită, în special, productivității naturale ridicate a heleșteielor, peștii se hrănesc cu hrană naturală, fără a se utiliza hrană artificială și nici suplimente nutritive. Prezența agenților patogeni este limitată datorită productivității ridicate a heleșteielor și faptului că nu se folosește hrană artificială bogată în carbohidrați, care fermentează ușor. Acest lucru se reflectă în starea bună de sănătate a peștilor „karp zatorski” și în proprietățile organoleptice excepționale ale produsului, în special mirosul de pește proaspăt și gustul delicat al acestuia. Caracteristicile ariei geografice descrise mai sus au totodată o importanță decisivă pentru obținerea de pești cu un bun coeficient de creștere corporală și un bun randament de carne, după cum atestă coeficientul de îngrășare ridicat. Producția de „karp zatorski” este strâns legată de locul său de origine, în această arie găsindu-se din abundență sursele de apă esențiale pentru piscicultură, datorită vecinătății naturale a cursurilor de apă și a corpurilor de apă, inclusiv a râurilor și a afluenților lor. Construcția de astfel de complexe de heleșteie, ample și funcționale, a devenit posibilă datorită terenului din aria geografică. Solurile pe care s-au construit heleșteiele și condițiile climatice (în special perioada lungă de vegetație), precum și bogăția și calitatea ridicată a resurselor naturale de hrană au un impact direct asupra productivității naturale mari a heleșteielor (respectiv cantitatea de pește care se poate obține la hectar fără hrănire), de 150-300 kg/ha. Calitățile unice ale peștilor „karp zatorski” se datorează totodată faptului că, pe baza observațiilor și a cercetărilor efectuate, precum și ca urmare a experienței acumulate, piscicultorii și oamenii de știință din regiune au selecționat crapul cel mai bine adaptat la condițiile din zonă. A fost obținută astfel o linie pură de „karp zatorski”, încrucișată cu liniile pure maghiară, iugoslavă, Gołysz și israeliană (Dor-70). Crapii obținuți prin încrucișare au caracteristici excelente în ceea ce privește productivitatea, precum o rată de supraviețuire ridicată și o bună conversie a hranei, care se reflectă în valorile scăzute ale coeficientului de conversie a hranei. Efectul de heterozis constă în creșterea mai rapidă a peștilor, rezistența mai mare la boli, randamentul mai bun de carne și adaptarea foarte bună la condițiile naturale locale. Folosirea metodei de producție din Zator, adaptată la condițiile de mediu din aria definită la punctul 4, face posibilă obținerea unui produs cu caracteristici specifice. Prin scurtarea perioadei de creștere la doi ani s-au putut obține crapi tineri cu un gust și cu proprietăți organoleptice excelente și a căror carne are un conținut de grăsime mai mic decât cel al peștilor comercializați la vârste mai mari ca urmare a ciclului de producție mai lung folosit de obicei. Fiind tânăr, „karp zatorski” are un gust delicat care îl deosebește de crapii produși în alte arii geografice. Acest lucru determină și calitatea cărnii și proprietățile organoleptice ale acesteia, foarte apreciate de consumatori, care recunosc calitățile „karp zatorski” și îl cumpără la un preț cu 10-15 % mai mare decât cel al crapilor produși în alte arii geografice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament]

http://www.minrol.gov.pl/Jakosc-zywnosci/Produkty-regionalne-i-tradycyjne/Zlozone-wnioski-o-rejestracje-Produkty-regionalne-i-tradycyjne/OGLOSZENIE-MINISTRA-ROLNICTWA-I-ROZWOJU-WSI-z-dnia-3-czerwca-2015-roku

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

22.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/11

(2016/C 225/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„ŠTAJERSKO PREKMURSKO BUČNO OLJE”

Nr. UE: SI-PGI-0105-01361 – 2.9.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

GOLICA GIZ

Trg svobode 3

SI-2310 Slovenska Bistrica

SLOVENIJA

Grupul care depune prezenta cerere este cel care a depus cererea pentru protejarea denumirii „Štajersko prekmursko bučno olje”, deci are un interes juridic legitim.

2. Statul membru sau țara terță

Slovenia

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☐	Denumirea produsului
—	☒	Descrierea produsului
—	☐	Aria geografică
—	☐	Dovada originii
—	☒	Metoda de producție
—	☐	Legătura
—	☒	Etichetarea
—	☒	Altele

4. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificare (modificări)

1. Descrierea produsului

Trebuie corectat intervalul referitor la conținutul de acid stearic (C18:0) de la rubrica „Predstavitev izdelka” (Prezentarea produsului). Intervalul referitor la conținutul de acid stearic indicat în caietul de sarcini aprobat în conformitate cu reglementările naționale, de „3-15”, trebuie corectat în „3-16”.

Rubrica „Upravičenost do označbe geografska označba” (Eligibilitate pentru o indicație geografică) conține informații privind suprafețele semănate cu dovleci pentru ulei și privind soiurile semănate. Mărimea suprafeței semănate cu dovleci pentru ulei și soiurile acestora variază de la an la an. Prin urmare, nu este necesar ca aceste informații să figureze în caietul de sarcini.

2. Metoda de producție

În diagrama care arată etapele de producție, se elimină referirea la presiunea specifică în etapa presării, stabilită la 300 de bari. Presiunea depinde în primul rând de tipul presei utilizate și, deoarece producătorii au prese de tipuri diferite, nu este relevantă referirea la valori specifice ale presiunii. Obiectivul fiecărui producător este de a obține o producție maximă de ulei din masa torefiată.

În scopul adaptării la nevoile și cerințele pieței, se elimină întru totul din caietul de sarcini indicația referitoare la volumele stabilite ale ambalajelor (0,25 l, 0,5 l, 0,75 l, 1,0 l). Uleiul de semințe de dovleac poate fi îmbuteliat în ambalaje cu volume diferite.

În ceea ce privește verificarea parametrilor fizico-chimici ai semințelor de dovleac, se elimină normele privind analizarea diverșilor parametri. Ceea ce contează este ca analiza diverșilor parametri fizico-chimici să respecte normele relevante aflate în vigoare.

Potrivit actualului caiet de sarcini, conținutul de umiditate al semințelor de dovleac la momentul livrării trebuie să fie de 6-9 % sau, după eventuala uscare (dacă depășește 9 %), de 6-7 %. Conținutul de umiditate al semințelor de dovleac, atât la momentul livrării, cât și după uscare, dacă este cazul, ar trebui armonizat și stabilit la maximum 9 %. În același timp, se elimină limita inferioară a conținutului de umezeală al semințelor de dovleac (6 %), deoarece este irelevantă: un conținut de umezeală mai mic de 6 % nu ar avea niciun impact asupra calității finale a uleiului de semințe de dovleac.

În ceea ce privește durata torefierii, stabilită la 30-60 de minute, se elimină limita inferioară (30 de minute) și se păstrează limita superioară (aproximativ 60 de minute). Nu este necesară stabilirea unei limite inferioare, deoarece timpul necesar pentru torefiere depinde de calitatea ingredientelor. Indiferent de aceste modificări, fiecare prelucrător trebuie să obțină, prin torefiere, o masă torefiată, de culoare maro-verzuie, cu o aromă de fructe cu coajă lemnoasă.

Punctul 4.5 din rezumat detaliază metoda de producție a uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje”. Textul ar putea fi simplificat prin enumerarea, la punctul 3.4 al documentului unic, doar a etapelor de bază ale producției de „Štajersko prekmursko bučno olje” care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată, fără niciun detaliu referitor la fiecare etapă în parte. Deoarece semințele de dovleac pot fi produse în afara ariei geografice delimitate, această etapă nu este considerată una dintre cele care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată. Prin urmare, această etapă nu mai figurează la punctul 3.4 din documentul unic.

3. Etichetarea

Se propun noi norme privind etichetarea uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje”. Ar fi rezonabil să se prevadă o etichetare simplificată și uniformă a uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje”, indiferent dacă este ambalat în interiorul sau în afara ariei geografice delimitate.

Actualul punct 4.8 din rezumat conține prevederi diferite referitoare la ambalarea uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje” în interiorul și în afara ariei geografice delimitate. Diferența este că uleiul „Štajersko prekmursko bučno olje” ambalat în aria geografică delimitată poate purta eticheta națională de calitate, în timp ce uleiul „Štajersko prekmursko bučno olje” ambalat în afara ariei geografice delimitate trebuie să se poată asigura trasabilitatea produsului până la sursă.

Dat fiind că trasabilitatea uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje” trebuie asigurată indiferent unde este ambalat produsul, această dispoziție trebuie să se aplice deopotrivă ambalării în interiorul și în afara ariei geografice delimitate.

De asemenea, etichetarea uniformă a uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje” este necesară pentru a se asigura conformitatea cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 901/2012 al Comisiei din 2 octombrie 2012 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Štajersko prekmursko bučno olje (IGP)] (2). În ceea ce privește etichetarea, respectivul regulament de punere în aplicare prevede că țara de origine (Slovenia) trebuie să fie indicată în același câmp vizual ca denumirea protejată, cu caractere de aceleași dimensiuni.

Pentru a se accentua și mai mult originea produsului, actualul logo pentru „Štajersko prekmursko bučno olje” se înlocuiește cu un logo nou în care figurează mențiunea „Proizvedeno v Sloveniji” (Produs în Slovenia).

4. Altele

Deoarece legislația indicată la rubrica „Zakonodaja” (Legislație) nu mai este în vigoare, se face referire în general la legislația în vigoare atât în Slovenia, cât și în UE.

Modificarea rubricii „Tehnika ocenjevanja bučnega olja” (Tehnici de testare pentru uleiul de semințe de dovleac) vizează îmbinarea categoriilor organoleptice „miros” (miros de ars și mirosuri străine) și „aromă” (rânced, aromă de ars, gusturi reziduale). Prin urmare, ca parte a testării organoleptice, mirosul este examinat în ceea ce privește râncezeala, mirosurile de ars și străine, în vreme ce aroma este examinată în ceea ce privește râncezeala, aromele de ars și gusturile reziduale. Astfel, va fi mai ușor de înțeles modul în care sunt evaluate proprietățile organoleptice ale uleiului de semințe de dovleac în ceea ce privește mirosul și aroma.

DOCUMENT UNIC

„ŠTAJERSKO PREKMURSKO BUČNO OLJE”

Nr. UE: SI-PGI-0105-01361 – 02.09.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea

„Štajersko prekmursko bučno olje”

2. Statul membru sau țara terță

Slovenia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.5: Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, ulei etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Štajersko prekmursko bučno olje” este un ulei alimentar vegetal, nerafinat, obținut prin presare din semințe de dovleac de calitate superioară, torefiate, provenind din dovleci cu caracteristici de plante oleaginoase.

„Štajersko prekmursko bučno olje” este de culoare de la verde închis la roșu și are un miros și un gust aromatice specifice. Acest ulei prezintă o compoziție interesantă de acizi grași: aproximativ 20 % acizi grași saturați, aproximativ 35 % acizi grași mononesaturați și aproximativ 45 % acizi grași polinesaturați. De asemenea, „Štajersko prekmursko bučno olje” este o sursă bogată de tocoferoli: 100 g de ulei conțin aproximativ 50 mg de vitamina E. Totodată, uleiul conține și alte vitamine, oligoelemente, carotenoide, aminoacizi rari și culoare naturală (clorofilă).

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Soiurile de semințe de dovleac utilizate pentru producția de „Štajersko prekmursko bučno olje” nu sunt stabilite. Se utilizează semințe de dovleac (Cucurbita pepo). Semințele de dovleac trebuie să fie sănătoase, coapte, de culoare verde închis și lipsite de orice gust sau miros străin care ar putea indica alterări dăunătoare. Pentru verificarea semințelor de dovleac care urmează a fi prelucrate pentru obținerea uleiului „Štajersko prekmursko bučno olje” se utilizează următorii parametri fizico-chimici:

—	prezența impurităților, care nu trebuie să depășească 1 %;

—	conținutul de umezeală, care nu trebuie să depășească 9 %;

—	conținutul minim de ulei: 40 %;

—	proporția maximă de semințe deteriorate (lipsite de înveliș, zdrobite): 15 %.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele prelucrării semințelor de dovleac – recepționarea, depozitarea, curățarea, uscarea, măcinarea, rularea, torefierea, presarea, sedimentarea și controlul calității (analiză fizico-chimică și organoleptică) – trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Trebuie să se asigure trasabilitatea produsului „Štajersko prekmursko bučno olje”. Fiecare producător are dreptul de a utiliza propriile sale ambalaje și propria sa etichetă. Totuși, pe etichetă sau altundeva pe ambalaj trebuie să figureze denumirea protejată „Štajersko prekmursko bučno olje”, împreună cu țara de origine (Slovenia), indicată cu caractere de aceleași dimensiuni și în același câmp vizual ca denumirea protejată, și cu logoul colorat al produsului și simbolul Uniunii. În schimb, prezența etichetei naționale de calitate este facultativă.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona geografică unde are loc prelucrarea semințelor de dovleac pentru obținerea uleiului „Štajersko prekmursko bučno” este delimitată de o linie care leagă localitățile Dravograd și Slovenj Gradec, Mislinja și Velenje (unde linia de delimitare este reprezentată drumul național), Šoštanj, Mozirje, Nazarje, Vransko, Prebold, Zabukovica și Laško. De aici, linia continuă de-a lungul râurilor Savinja și Sava, trece pe lângă Radeče, Sevnica, Krško, Brežic până la Obrežje, de unde continuă de-a lungul frontierei naționale cu Croația până la frontiera națională cu Ungaria, apoi de-a lungul frontierei cu Ungaria până la frontiera cu Austria și apoi de-a lungul frontierei cu Austria (de-a lungul Alpilor Karawanken), revenind la Dravograd.

5. Legătura cu aria geografică

„Štajersko prekmursko bučno olje” este o specialitate culinară provenind din aria geografică delimitată la punctul 4 Fabricarea uleiului din semințe de dovleac în regiunile Štajerska și Prekmurje reprezintă o tradiție, așa cum o demonstrează documentele scrise care menționează înființarea, încă din 1750, a primei prese pentru ulei din semințe de dovleac la Fram. Producția la scară largă de semințe de dovleac în regiune a dus la crearea mai multor fabrici de prelucrare a semințelor de dovleac pentru obținerea uleiului care aplicau metode artizanale (Slovenska Bistrica, Središče ob Dravi, Selo pri Pragerskem etc.). În 1904, Albert Stigar a înființat la Slovenska Bistrica o fabrică pentru transformarea, prin metode artizanale, a semințelor de dovleac în ulei din semințe de dovleac. Regiunea Prekmurje nu are nicio uzină mare de producție, nu există aici decât întreprinderi mici care aparțin agricultorilor. Una dintre acestea este fabrica lui Feri Vučak din Vadarci în Goričko care funcționează de 130 de ani, în prezent fiind utilizată de către a patra generație a familiei acestuia pentru producția de ulei din semințe de dovleac.

Renumele „Štajersko prekmursko bučno olje” a depășit frontierele Sloveniei, acesta fiind cunoscut în alte țări europene, în Statele Unite, Australia, Rusia etc., așa cum o dovedesc, între altele, premiile pe care le-a obținut în 2007 la concursul IFE07 (The International food & drink event) de la Londra pentru cel mai novator produs.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mkgp.gov.si/fileadmin/mkgp.gov.si/pageuploads/podrocja/Kmetijstvo/zascita_kmetijskih_pridelkov_zivil/SPBO_Z_spr_24_8_15.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 268, 3.10.2012, p. 3.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 225

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 59 22 iunie 2016

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 225/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7970 – Air Liquide/OMZ/JV) ( 1 )	1
2016/C 225/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8037 – INCJ/Sumitomo/Sekisui/JV) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 225/03	Rata de schimb a monedei euro	2
2016/C 225/04	Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de utilizare a substanțelor enumerate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) [Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006] ( 1 )	3

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2016/C 225/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7978 – Liberty Global/Vodafone/Dutch JV) ( 1 )	4
2016/C 225/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8085 – AEA/Scan Global Logistics) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	5
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2016/C 225/07	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	6
2016/C 225/08	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	11


	(1) Text cu relevanță pentru SEE