2.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/1

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 17 martie 2016

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare

(CON/2016/15)

(2016/C 195/01)

Introducere şi temei juridic

La 8 martie 2016, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) şi pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conţine dispoziţii care au incidenţă asupra misiunilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a pune în aplicare politica monetară şi de a contribui la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima liniuţă şi cu articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Observaţii cu caracter general

Obiectivul principal al regulamentului propus, care ar abroga Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2), este de a simplifica normele existente privind elaborarea, aprobarea şi difuzarea prospectelor şi, astfel, de a reduce costurile şi sarcinile aferente producerii acestor prospecte. Mai exact, regulamentul propus va stabili cerinţe de informare adaptate la nevoile specifice ale emitenţilor şi va facilita capacitatea societăţilor, şi în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, de a atrage capital din întreaga Uniune. În plus, regulamentul propus are drept obiectiv să reducă normele divergente şi fragmentate existente la nivelul Uniunii, care au rezultat în urma transpunerii eterogene a Directivei 2003/71/CE în unele state membre. BCE apreciază şi sprijină în general obiectivele urmărite prin intermediul regulamentului propus şi consideră că acesta reprezintă un pas pozitiv înspre finalizarea uniunii pieţelor de capital (UPC).

2. Observaţii specifice

2.1 Scutirea pentru ofertele de valori mobiliare, altele decât titlurile de capital, emise de BCE şi de băncile centrale naţionale (BCN) din SEBC şi pentru participaţiile la capitalul BCN din SEBC

BCE apreciază faptul că valorile mobiliare, altele decât titlurile de capital, emise de BCE şi de BCN din SEBC sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului propus (3). Această excludere este vitală întrucât astfel se asigură că nu va exista nicio barieră în calea operaţiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, inclusiv, de exemplu, orice eventuală emitere de titluri de creanţă de către BCE şi BCN din SEBC. De asemenea, BCE apreciază scutirea participaţiilor la capitalul BCN din SEBC (4), fapt ce prezintă o relevanţă directă pentru acele BCN cu participaţii care sunt deţinute de investitori privaţi şi/sau sunt cotate pe o piaţă reglementată sau în alte locuri de tranzacţionare.

2.2 Cerinţe obligatorii cu privire la utilizarea numărului internaţional de identificare a valorilor mobiliare (international securities identification Number) (ISIN) şi a identificatorului internaţional al entităţilor juridice (global legal entity identifier) (LEI)

Prezentul regulament are drept obiectiv garantarea protecției investitorilor și a eficienței pieței, în paralel cu consolidarea pieței unice de capital (5). În acest scop, informaţiile puse la dispoziţia investitorilor ar trebui să fie „suficiente şi obiective” şi ar trebui să fie prezentate într-o „formă ușor de analizat, concisă și ușor de înțeles” (6). Aceste informaţii ar trebui să conţină identificatori unici atât pentru valorile mobiliare, cât şi pentru emitenţi. Astfel cum a menţionat cu alte ocazii anterioare (7), BCE sprijină cu insistenţă utilizarea standardelor agreate la nivel internaţional, precum ISIN şi LEI internaţional. Identificarea unică a emitenţilor, a ofertanţilor şi a garanţilor, precum şi a valorilor mobiliare oferite publicului sau admise la tranzacționare pe o piață reglementată poate fi realizată cu succes numai în condiţiile în care se utilizează standarde internaţionale precum ISIN și LEI internaţional.

În primul rând, ISIN, care identifică în mod unic o emisiune de titluri de valoare, este un identificator consacrat, care este utilizat la scară largă pe pieţele financiare. Regulamentul propus recunoaşte necesitatea existenţei unui identificator unic pentru valorile mobiliare, astfel cum aceasta este recunoscută şi în Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei (8) şi în Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 (9). Regulamentul propus prevede că rezumatul prospectului trebuie să includă o secţiune cu informaţii esenţiale cu privire la valorile mobiliare, printre care ar trebui să figureze „eventualul număr de identificare a valorilor mobiliare” (10). În mod similar, Regulamentul (CE) nr. 809/2004 prevede că prospectele pentru titluri de datorie, pentru acţiuni şi pentru instrumente derivate trebuie să conţină „o descriere a naturii și categoriei valorilor mobiliare oferite și admise la tranzacționare și codul ISIN […] sau orice alt cod de identificare” (11). Cu toate acestea, natura unor astfel de coduri alternative de identificare a valorilor mobiliare nu se precizează în mod suplimentar, lăsând loc de interpretare în ceea ce priveşte aspectul dacă ar putea constitui o alternativă codurile cu o aplicare limitată. Această lipsă de specificitate limitează utilitatea acestor informaţii pentru investitor şi ridică bariere în calea UPC. În sfârşit, Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 prevede că, în cazul raportării operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare, acestea trebuie să includă, printre altele, ISIN a valorilor mobiliare respective (12). Marea majoritate a titlurilor de creanţă emise în zona euro au un cod ISIN, în timp ce titlurile de creanţă fără cod ISIN se concentrează în general pe pieţe şi în sectoare specifice şi se utilizează în scopuri specifice. Informaţiile disponibile arată că, în anumite împrejurări, prin emiterea de titluri de valoare fără cod ISIN s-ar intenţiona de fapt reducerea trasabilităţii acestor operaţiuni, în condiţii în care acestea pot să beneficieze totuşi de regimul juridic al titlurilor de creanţă. În plus, există preocupări cu privire la faptul s-ar putea emite titluri de valoare fără cod ISIN pentru a se evita dezvăluirea de informaţii către autorităţile de supraveghere şi factorii de elaborare a politicilor relevante. Pentru aceste motive şi în vederea asigurării unor condiţii de concurenţă echitabile între toate pieţele şi jurisdicţiile, BCE recomandă eliminarea oricăror lacune de informare existente prin introducerea obligaţiei de includere a codului ISIN în prospectele pentru valori mobiliare care intră sub incidenţa regulamentului propus.

În al doilea rând, BCE susţine utilizarea sistemului LEI internaţional, astfel cum este aprobat de Autoritatea bancară europeană (ABE) şi de Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (AEVMP) (13), într-un mod care este în conformitate cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) (14). LEI internaţional permite emitenţilor, ofertanţilor şi garanţilor valorii mobiliare să fie identificaţi în mod unic, investitorului fiindu-i astfel furnizate informaţii esenţiale. În plus, utilizarea LEI internaţional ia amploare rapid în legătură cu identificarea persoanelor juridice şi a structurilor şi, în consecinţă, BCE consideră că ar fi benefică extinderea acestei utilizări prin instituirea unei obligaţii de a include LEI internaţional în prospectele sau în documentele de înregistrare aferente valorilor mobiliare reglementate prin regulamentul propus.

În opinia BCE, obligaţia de a raporta ISIN şi LEI ar trebui să fie instituită atât în regulamentul propus, cât şi orice acte delegate conexe ale Comisiei privind punerea în aplicare a regulamentului propus, pe care Comisia este obligată să le adopte în vederea precizării formatului prospectelor (15). BCE prezintă propuneri de redactare cu privire la acest aspect (16).

2.3 Publicarea prospectelor într-un mecanism de stocare online

Regulamentul propus prevede că AEVMP este responsabilă pentru publicarea tuturor prospectelor primite de la autorităţile competente pe site-ul său web. Publicarea urmează să fie asigurată de AEVMP prin intermediul unui mecanism de stocare centralizată (17). BCE înţelege că acest mecanism de stocare va avea o funcţie de căutare. BCE consideră că mecanismul de stocare ar trebui de asemenea să prezinte informaţiile cuprinse în prospecte într-un mod care poate fi citit automat cu ajutorul metadatelor cel puţin pentru anumite atribute esenţiale, precum identificarea valorilor mobiliare, a emitenţilor, a ofertanţilor şi a garanţilor, având în vedere că aceste informaţii sunt vitale pentru garantarea accesului investitorilor (instituţionali) la date fiabile care pot fi utilizate şi analizate în timp util şi în mod eficient. BCE prezintă propuneri de redactare cu privire la acest aspect (18).

2.4 Eliminarea stimulentelor de a se emite titluri de creanță cu valori nominale unitare mari

Pentru a beneficia de tratamentul favorabil prevăzut de Directiva 2003/71/CE, anumiţi emitenţi impun în prezent norme pentru decontarea unor sume minime şi/sau multiple în cazul anumitor valori mobiliare pe care le emit la nivelul depozitarilor centrali de titluri de valoare (CSD). Cu toate acestea, la nivel de CSD se pot realiza decontări care nu sunt conforme cu aceste norme, de exemplu compensarea la nivelul contrapărţii centrale (CPC) a activităţilor de tranzacţionare cu sume standard sau a altor activităţi aferente care nu sunt legate de tranzacţionare, precum procesarea acţiunilor corporative. În consecinţă, instrucţiunile pentru aceste decontări, chiar şi în cazul în care nu intră în contradicţie cu cerinţele Directivei 2003/71/CE, nu pot să fie efectuate prin intermediul procesării standard puse la dispoziţie de platformele tehnice ale infrastructurilor naţionale ale pieţelor financiare. Această situaţie este în mod normal atenuată prin utilizarea unor soluţii manuale riscante de evitare [proceduri tehnice de procesare indirectă (non-STP)] sau a unor funcţionalităţi tehnice mai complexe.

Având în vedere cele de mai sus, BCE apreciază eliminarea stimulentelor de a se emite titluri de creanţă cu valori nominale unitare mari, şi anume peste 100 000 EUR (19). În plus, BCE este de opinie că impunerea unor valori nominale unitare minime şi a unor sume minime la nivel de decontare este în contradicţie cu spiritul Directivei 2003/71/CE. Deşi această directivă impune astfel de restricţii doar în etapa ofertării iniţiale sau la nivel de tranzacţionare, unii emitenţi din Uniune impun aceste restricţii la nivel de CSD, situaţie care creează sarcini suplimentare pentru eficienţa infrastructurilor de piaţă financiară şi pentru utilizatorii acestora, şi anume CSD, CCP şi participanţii acestora, care ar putea să fie nevoiţi să recurgă la proceduri tehnice non-STP sau să dezvolte funcţionalităţi complexe suplimentare pentru a putea aborda aceste decontări nestandardizate. Mai mult, în contextul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (20) şi al lansării platformei de decontare a Eurosistemului TARGET2-Securities, problemele actuale de eficienţă care rezultă din aplicarea normelor privind decontarea sumelor minime se vor amplifica din cauza proliferării preconizate a activităţii de decontare transfrontalieră a titlurilor de valoare.

2.5 Observaţii tehnice şi propuneri de redactare

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este anexat la prezentul aviz şi este disponibil în limba engleză pe website-ul BCE.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 17 martie 2016.

Preşedintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2015) 583 final.

(2) Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 64).

(3) A se vedea articolul 1 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus.

(4) A se vedea articolul 1 alineatul (2) litera (c) din regulamentul propus.

(5) A se vedea considerentul (7) al regulamentului propus.

(6) A se vedea considerentul (21) al regulamentului propus.

(7) A se vedea punctul 2.4 al şaselea paragraf din Avizul CON/2014/49 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare. Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(8) Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospecte, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (JO L 149, 30.4.2004, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 27.6.2013, p. 1).

(10) A se vedea articolul 7 alineatul (7) litera (a) prima liniuţă din regulamentul propus.

(11) A se vedea punctul 4.1. din anexa III, punctul 4.1. din anexa V, punctul 4.1.1 din anexa XII şi punctul 4.2 din anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 809/2004.

(12) A se vedea articolul 4 alineatul (10) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 2015/2365.

(13) A se vedea Recomandarea ABE „Utilizarea identificatorului persoanei juridice (LEI)” (EBA/REC/2014/01), disponibilă pe website-ul ABE, la adresa www.eba.europa.eu, și Documentul cu întrebări și răspunsuri al AEVMP „Implementation of the Regulation (EU) No 648/2012 on OTC derivatives, central counterparties and trade repositories (EMIR)” [„Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (EMIR)”] (ESMA/2013/1527), 4 februarie 2016, p. 73, disponibil pe website-ul AEVMP, la adresa www.esma.europa.eu

(14) A se vedea raportul CSF „A Global Legal Entity Identifier for Financial Markets” [„Un identificator global al persoanei juridice pentru piețele financiare”] din 8 iunie 2012, disponibil pe website-ul CSF, la adresa www.financialstabilityboard.org.

(15) A se vedea articolele 13 şi 42 din regulamentul propus.

(16) A se vedea modificările propuse 2, 3, 4 şi 5 din anexa la prezentul aviz.

(17) A se vedea articolul 20 alineatul (6) din regulamentul propus.

(18) A se vedea modificarea propusă 6 din anexa la prezentul aviz.

(19) A se vedea modificarea propusă 1 din anexa la prezentul aviz.

(20) Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

2.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/4

Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare (1):

0,00 % în 1 iunie 2016

Rata de schimb a monedei euro (2)

1 iunie 2016

(2016/C 195/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1174
JPY	yen japonez	122,07
DKK	coroana daneză	7,4385
GBP	lira sterlină	0,77358
SEK	coroana suedeză	9,2796
CHF	franc elvețian	1,1055
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,3083
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,027
HUF	forint maghiar	314,11
PLN	zlot polonez	4,3978
RON	leu românesc nou	4,5178
TRY	lira turcească	3,2938
AUD	dolar australian	1,5370
CAD	dolar canadian	1,4586
HKD	dolar Hong Kong	8,6818
NZD	dolar neozeelandez	1,6373
SGD	dolar Singapore	1,5375
KRW	won sud-coreean	1 331,53
ZAR	rand sud-african	17,5384
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3498
HRK	kuna croată	7,5118
IDR	rupia indoneziană	15 273,74
MYR	ringgit Malaiezia	4,6409
PHP	peso Filipine	52,110
RUB	rubla rusească	74,7806
THB	baht thailandez	39,846
BRL	real brazilian	4,0211
MXN	peso mexican	20,6531
INR	rupie indiană	75,3780

(1) Rată aplicată pentru ultima operație efectuată înainte de ziua indicată. În cazul unui anunț de licitație cu rată variabilă, rata dobânzii este rata marginală.

(2) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

2.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/10

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 195/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„POULET DU PERIGORD”

Nr. UE: FR-PGI-0005-01374 – 24.9.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea (denumirile)

„Poulet du Périgord”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.1. Carne și organe comestibile proaspete

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Poulet du Périgord” este un pui provenit din tulpini de păsări cu creștere lentă, de tipul cu gâtul golaș (pui galben) și/sau de tipul fără gât golaș (pui alb).

Crescut pe o durată de minimum 81 de zile, „Poulet du Périgord” este un pui cărnos, cu masă musculară bine dezvoltată și fermă și bine distribuită pe un schelet fin. Pielea sa fină, de o culoare uniformă (galbenă sau albă), acoperă un strat de grăsime subcutanată suficient, dar nu excesiv. Stratul de grăsime se caracterizează printr-o repartizare regulată sub piele, fără depozite localizate în cavitatea abdominală sau la nivelul subrațelor.

Puiul se poate comercializa sub formă de carcasă sau de bucăți proaspete sau congelate. Acesta poate fi ambalat în folie, în vid sau în atmosferă protectoare.

Carcasele de „Poulet du Périgord” se prezintă sub formă de:

—	carcasă fără intestine (pasăre fără pene, eviscerată, cu cap, gheare și organe comestibile);

—	carcasă gata pentru gătit (pasăre fără pene, eviscerată, fără cap, cu sau fără picioare);

—	carcasă „méti-fait” sau „parțial preparată” (pasăre fără pene, eviscerată, cu sau fără picioare și cu capul pliat sub aripă).

Carcasele au o greutate de minimum 1 kg sub formă de carcasă gata pentru gătit sau de minimum 1,3 kg sub formă de carcasă parțial eviscerată.

Prezentarea carcaselor întregi este deosebit de îngrijită și nu prezintă niciun defect.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pe întreaga perioadă de creștere, hrana distribuită este compusă exclusiv din plante, minerale și vitamine.

În ceea ce privește plantele, sunt obligatoriu prezente în amestec:

—	porumbul, în diferite cantități, în funcție de vârstă;

—	cel puțin un alt tip de cereale, cum ar fi, în special, grâu, orz, triticală, sorg, ovăz;

—	culturi proteice pentru echilibrarea rației de hrană.

În timpul perioadei de creștere, se disting 3 faze care corespund unor necesități fiziologice diferite, asociate cu cantități diferite de cereale:

— faza inițială, din prima zi și până în a 28-a zi

Hrana de demaraj este compusă (în greutate) din cel puțin 50 % amestec de cereale (cereale și produse derivate din cereale). Aceste cereale trebuie să includă porumbul și cel puțin un alt tip de cereale păioase (grâu, orz, triticală, secară) sau sorg.

În acest amestec de cereale, conținutul minim de porumb (în greutate) este stabilit la 25 % în cazul puiului galben și la 15 % în cazul puiului alb.

— faza de creștere, din a 29-a zi și până în a 52-a zi

Hrana de creștere este compusă (în greutate) din cel puțin 70 % amestec de cereale (cereale și produse derivate din cereale). Aceste cereale trebuie să includă porumbul și cel puțin un alt tip de cereale păioase (grâu, orz, triticală, secară) sau sorg.

În acest amestec de cereale, conținutul minim de porumb (în greutate) este stabilit la 30 % în cazul puiului galben și la 15 % în cazul puiului alb.

— faza de îngrășare, din a 53-a zi până la vârsta la care puii sunt gata de sacrificare, și anume minimum 81 de zile

Hrana de îngrășare este compusă (în greutate) din cel puțin 80 % amestec de cereale (cereale și produse derivate din cereale). Aceste cereale trebuie să includă porumbul și cel puțin un alt tip de cereale păioase (grâu, orz, triticală, secară) sau sorg.

În acest amestec de cereale, conținutul minim de porumb (în greutate) este stabilit la 30 % în cazul puiului galben și la 15 % în cazul puiului alb.

Completarea cu argilă (bentonită) are un caracter sistematic în fiecare tip de aliment. Nivelul său de încorporare în aliment este stabilit la minimum 2 kg/t.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Creșterea și sacrificarea „Poulet du Périgord” se desfășoară în aria geografică delimitată.

Într-adevăr, abatoarele din Périgord au dezvoltat și au menținut un know-how specific în ceea ce privește selectarea carcaselor, ceea ce contribuie la reputația și la calitatea finală a prezentării produselor.

Operațiunile de opărire și deplumare, de eviscerare, de legare și de refrigerare trebuie efectuate cu cea mai mare atenție, deoarece numai carcasele fără defecte sunt comercializate întregi. În acest sens, au loc două triaje - unul înainte de legare și altul după refrigerare.

În ceea ce privește puii „métifait” sau „semipreparați”, operațiunile de eviscerare și de finisare se realizează manual.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Tăierea și ambalarea se efectuează la locul de sacrificare. Acest lucru permite continuitatea operațiunilor, evitându-se astfel deteriorarea calității cărnii în contact cu aerul. Având în vedere faptul că atât carnea proaspătă, cât și carnea congelată trebuie să fie prezentată fără defecte, acțiunile de manipulare trebuie limitate, cu atât mai mult cu cât „Poulet du Périgord” are o piele subțire. Congelarea trebuie realizată în termen de maximum 24 de ore de la sacrificare. Aceste elemente necesită o ambalare rapidă, iar realizarea sa în aria respectivă permite să se asigure respectarea criteriilor de prezentare.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea

Eticheta include denumirea IGP „Poulet du Périgord”.

Etichetele și documentele de vânzare trebuie să conțină logoul comun:

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică acoperă departamentele:

—	Charente, limitat la cantoanele: Aubeterre-sur-Dronne, Chalais, Montbron, Montemboeuf, Montmoreau-Saint-Cybard, Villebois-Lavalette;

—	Charente-Maritime, limitat la cantonul Montguyon;

—

Corrèze, limitat la cantoanele: Argentat, Ayen, Beaulieu-sur-Dordogne, Beynat, Brive-la-Gaillarde-Centre, Brive-la-Gaillarde-Nord-Est, Brive-la-Gaillarde-Nord-Est, Brive-la-Gaillarde-Sud-Est, Brive-la-Gaillarde-Sud-Ouest, Corrèze, Donzenac, Égletons, Juillac, Larche, Lubersac, Malemort-sur-Corrèze, Meyssac, Seilhac, Treignac, Tulle-Campagne-Nord, Tulle-Campagne-Sud, Tulle-Urbain-Nord, Tulle-Urbain-Sud, Uzerche, Vigeois;

—

Dordogne;

—	Gironde, limitat la cantoanele: Castillon-la-Bataille, Coutras, Lussac, Pujols, Sainte-Foy-la-Grande;

—

Haute-Vienne, limitat la cantoanele: Aixe-sur-Vienne, Ambazac, Châlus, Châteauneuf-la-Forêt, Eymoutiers, Laurière, Limoges-Beaupuy, Limoges-Isle, Limoges-Landouge, Limoges-Couzeix, Limoges-Cité, Limoges-Le Palais, Limoges-Condat, Limoges-Panazol, Limoges-Corgnac, Limoges-Puy-las-Rodas, Limoges-Grand-Treuil, Limoges-Vigenal, Limoges-Émailleurs, Limoges-Carnot, Limoges-Centre, Limoges-La Bastide, Nexon, Nieul, Oradour-sur-Vayres, Pierre-Buffière, Rochechouart, Saint-Germain-les-Belles, Saint-Junien-Est, Saint-Junien-Ouest, Saint-Laurent-sur-Gorre, Saint-Léonard-de-Noblat, Saint-Mathieu, Saint-Yrieix-la-Perche;

—

Lot, limitat la cantoanele: Bretenoux, Cahors-Nord-Est, Cahors-Nord-Ouest, Cahors-Sud, Cajarc, Castelnau-Montratier, Catus, Cazals, Gourdon, Gramat, Labastide-Murat, Lacapelle-Marival, Lalbenque, Lauzès, Limogne-en-Quercy, Livernon, Luzech, Martel, Montcuq, Payrac, Puy-l’Évêque, Saint-Céré, Saint-Germain-du-Bel-Air, Saint-Géry, Salviac, Souillac, Vayrac;

—	Lot-et-Garonne, limitat la cantoanele: Cancon, Castelmoron-sur-Lot, Castillonnès, Duras, Fumel, Lauzun, Marmande-Est, Marmande-Ouest, Monclar, Monflanquin, Sainte-Livrade-sur-Lot, Seyches, Tonneins, Tournon-d’Agenais, Villeneuve-sur-Lot-Sud, Villeréal, Le Mas-d’Agenais.

5. Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Aria geografică se situează în zona de sud-est a Franței, în jurul departamentului Dordogne.

Astfel definit, Périgord corespunde unei vaste zone din Piemonte cu o înclinație generală în direcțiile nord-est și sud-vest. Numeroasele râuri au creat o serie de mici văi odată cu trecerea lor prin această zonă în care au întâlnit obstacole sub forma unor roci. Aceste văi sunt diferite din punct de vedere al orientării și al profilului, însă ele constituie unul dintre principalele elemente structurale ale peisajului din Périgord. Numai văile, bogate în aluviuni, sunt cu adevărat propice cultivării cerealelor. Pantele, adesea abrupte și acoperite cu copaci, sunt mai degrabă dedicate creșterii animalelor.

Complexitatea geologică a favorizat prezența a numeroase zăcăminte miniere (fier, aur, calcar, caolin). Dintre acestea, unele sunt exploatate pentru producția argilei smectice, de tipurile bentonit și montmorillonit, cu proprietăți specifice.

Clima ariei geografice este în general temperată, de tip „oceanic degradat”, și anume supusă sistemului climatic din nordul oceanului Atlantic, dar cu influențe semnificative, atât de tip continental, cât și de tip mediteranean.

Cultivarea porumbului este foarte prezentă în toată aria geografică. Păioasele sunt cultivate pe scară largă, predominând grâul comun și triticala.

În ceea ce privește factorii umani, începând din secolul al 14-lea creșterea păsărilor de curte a evoluat în mod semnificativ în Périgord.

Abia în cursul secolului al 19-lea, Périgord devine o zonă avicolă în sine, a cărei producție păstrează totuși caracterul său tradițional, de tip familial.

Primul „Syndicat de défense du Poulet Fermier du Périgord” a apărut în 1953. În normele sale tehnice din acel moment, acesta definește modul în care se cresc păsările de curte „în conformitate cu metoda agricolă utilizată în Périgord”.

Chiar și astăzi, „Poulet du Périgord” este crescut reproducându-se condițiile mai extensive de creștere de altădată. Păsările sunt crescute în aer liber și provin din tulpini de păsări așa-numite „rustice cu creștere lentă”.

Rația de hrană, indiferent de vârsta păsărilor, este formată dintr-un amestec de cel puțin două cereale, care trebuie să includă porumb și cel puțin un tip de cereale, cum ar fi, în special grâu, orz, triticală, sorg și ovăz. Zilnic, crescătorul din Périgord distribuie câțiva pumni de cereale sub formă de boabe întregi pe litiera de paie din crescătorie.

Această rație este completată cu bentonită, argilă bine cunoscută în Périgord pentru calitățile sale digestive la păsările de curte și prezentă în zăcămintele miniere din zonă.

Specificitatea produsului

„Poulet du Périgord” este prezentat ca un pui cu piele de culoare uniformă, care lasă să se vadă masa musculară bine dezvoltată și fermă, răspândită uniform pe întregul schelet. Stratul de grăsime, suficient, dar nu excesiv, se caracterizează printr-o repartizare regulată sub piele și la nivelul musculaturii (grăsime interstițială), fără depozite localizate în cavitatea abdominală sau la nivelul subrațelor.

Prezentarea carcaselor întregi este deosebit de îngrijită și nu prezintă niciun defect.

Aceste caracteristici conferă „Poulet du Périgord” o reputație solidă.

Legătura cauzală

Legătura „Poulet du Périgord” cu originea se bazează pe calitatea și reputația produsului.

Aria geografică, datorită climei sale oceanice blânde și altitudinii mici și medii, reprezintă un loc bun de creștere a păsărilor de curte.

Văile, bogate în aluviuni, sunt utilizate pentru cultivarea cerealelor, iar pantele, adesea abrupte și acoperite cu copaci, servesc drept terenuri pentru creșterea păsărilor.

Asocierea acestor cereale în rația de hrană se bazează pe prezența lor regulată și recunoscută de mult timp în sistemele de rotație a culturilor ale fermierilor din Périgord și prezintă un profil nutrițional specific și foarte bine echilibrat pentru creșterea puilor.

Printre cerealele folosite, porumbul este utilizat preponderent și este și cel mai cultivat: lipsa unui tegument pe bob îl face mai ușor de digerat și, astfel, îi conferă un mai mare grad de asimilare; conținutul său ridicat de materii grase și de amidon face ca porumbul să fie o cereală cu indice energetic foarte ridicat, indicată pentru a obține păsări cărnoase și grase.

Completarea în mod sistematic a rației de hrană cu argilă (bentonită) asigură o foarte bună stare de sănătate și cele mai bune condiții în crescătorie, ceea ce contribuie la creșterea mai armonioasă și regulată a păsărilor de curte. Această alegere făcută de crescătorii din Périgord este deosebit de importantă și justificată pentru dezvoltarea masei musculare și a stratului de grăsime ale „Poulet du Périgord” provenit din tulpini de păsări cu creștere lentă.

Completarea cu bentonită a tuturor alimentelor duce la o mai bună asimilare a rației pe durata întregii vieți a animalului. Această mai bună asimilare favorizează o mai bună dezvoltare a tuturor țesuturilor, în special a mușchilor, și, de asemenea, o mai bună distribuire a grăsimii. Prin urmare, carcasele prezintă mai puține pungi de grăsime în cavitatea abdominală și mai puțină grăsime subcutanată. Pielea are un aspect mai fin, o culoare mai uniformă pe întreaga carcasă și lasă să se vadă masa musculară.

Această practică este asociată cu cea moștenită prin tradiție, de a distribui câțiva pumni de cereale sub formă de bob întreg pe litiera de paie din crescătorie. Acest gest ancestral, care permitea în trecut fermierei să strângă păsările, consolidează legătura dintre crescător și păsările sale, stimulează instinctul puilor de a ciuguli și încurajează, de asemenea, explorarea curții. Acest comportament duce la o activitate fizică sporită, care are drept rezultat o musculatură mai dezvoltată și o mai bună repartiție a grăsimii la nivelul musculaturii.

El contribuie, de asemenea, la stimularea de la o vârstă fragedă a funcționării pipotei și, prin urmare, contribuie la o mai bună asimilare a componentelor rației de hrană, ceea ce ajută la dezvoltarea masei musculare.

De asemenea, acest comportament favorizează zgârierea în continuu a litierei de către pui, ceea ce contribuie la menținerea acesteia aerisită și uscată pentru mai mult timp, având în vedere perioada de creștere a acestor păsări.

În cele din urmă, prezența în interiorul crescătoriei a unei litiere deosebit de curate este benefică pentru penaj, ceea ce duce la o deplumare mai ușoară și, astfel, la o calitate impecabilă a prezentării carcaselor întregi.

Creșterea în aer liber, pe terenuri adeseori în pantă și cu arbori, are, de asemenea, un impact asupra caracteristicilor specifice ale „Poulet du Périgord”: rezultatul este o osatură mai solidă care permite o mai mare dezvoltare a masei musculare (fileuri și pulpe) în detrimentul grăsimii subcutanate.

Toate aceste elemente au fost descrise în 1929 de către La Mazille, o celebră bucătăreasă din regiune, în culegerea sa de rețete locale: „Unul dintre principalele motive care stau la baza excelenței păsărilor de curte din Périgord este modul în care ele sunt hrănite și îngrășate cu porumb”.

Reputația „Poulet du Périgord” este dovedită, de asemenea, începând din secolul 19, grație unor concursuri organizate mai întâi în Dordogne (1862) și apoi în toate departamentele vecine (Limoges 1862, Agen 1863, Niort 1866), care recompensează în principal crescătorii din Périgord.

Mai recent, palmaresul concursului general agricol (Salon international de l’agriculture, Paris) din ultimul deceniu confirmă excelenta poziționare a „Poulet du Périgord” la nivel național, atât în ceea ce privește puiul întreg, cât și produsele din bucăți de pui.

— Pui întreg: aur (2005-2010), argint (2004-2005-2010), bronz (2006);

— Fileul de pui: aur (2010), bronz (2005-2006);

— Pulpe de pui: aur (2003-2007), argint (2009), bronz (2004-2010).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-7f021529-d866-4d12-9860-ec61a860a6b0

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

2.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/15

(2016/C 195/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„ŠOLTANSKO MASLINOVO ULJE”

Nr. UE: HR-PDO-0005-01346 – 19.06.2015

DOP ( X ) IGP ( )

1. Denumirea

„Šoltansko maslinovo ulje”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, ulei etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Uleiul de măsline extravirgin cunoscut sub numele de „Šoltansko maslinovo ulje” este obținut direct din fructele măslinului prin mijloace pur mecanice.

La momentul comercializării, „Šoltansko maslinovo ulje” trebuie să prezinte următoarele proprietăți fizico-chimice:

—	proporția acizilor grași liberi trebuie să fie ≤ 0,70 %, iar indicele de peroxid trebuie să fie ≤ 7,0 mmol O2/kg Extincția specifică la lumină UV trebuie să fie K270 ≤ 0,220, K232 ≤ 2,50 și ∆K≤ 0,010

și următoarele caracteristici organoleptice:

—	culoare gălbui-verde, cu miros de frunze de măslin și de fructe verzi (fructat verde), de obicei cu arome florale și fructate. Cea mai frecventă aromă este cea de banană. Gustul amar și picant este agreabil.

Uleiul nu prezintă defecte organoleptice, medianele atributelor fructat, amar și picant sunt de ≥ 1 fiecare, iar suma medianelor proprietăților organoleptice pozitive trebuie să fie ≥ 5.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Uleiul „Šoltansko maslinovo ulje” este produs din fructele soiurilor autohtone de măsline cunoscute sub numele de Levantinka (cu sinonimul Šoltanka) și Oblica. Soiul Levantinka trebuie să constituie cel puțin 50 %, în vreme ce proporția soiurilor Levantinka (cu sinonimul Šoltanka) și Oblica îmbinate trebuie să fie de cel puțin 95 %. Restul de maximum 5 % poate proveni din alte soiuri cultivate în livezile de măslini din Šolta și având în vedere procentajul redus, nu va avea efect asupra proprietăților finale ale produsului.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției uleiului „Šoltansko maslinovo ulje”, de la cultivarea și recoltarea măslinelor, la prelucrarea lor în ulei, trebuie să se desfășoare în aria geografică indicată la punctul 4

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pentru ca produsul să-și păstreze proprietățile specifice și calitatea, „Šoltansko maslinovo ulje” trebuie îmbuteliat în aria geografică indicată la punctul 4 Deoarece Šolta este o insulă, uleiul de măsline este transportat inclusiv pe mare. Prin urmare, lumina, temperatura și alți factori naturali ar putea avea un impact negativ asupra calității produsului, iar caracteristicile organoleptice ale uleiului de măsline ar putea fi alterate. Din acest motiv, „Šoltansko maslinovo ulje” nu poate fi ambalat în afara ariei geografice definite. Un sistem de inspecție garantează originea și trasabilitatea produsului, ceea ce ar fi mai dificil de realizat în afara ariei de producție. „Šoltansko maslinovo ulje” trebuie îmbuteliat în sticle de culoare închisă cu un volum de maximum 1 litru.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a uleiului „Šoltansko maslinovo ulje” cuprinde insula Šolta și șapte insulițe din apropierea orașului Maslinica: Polebrnjak, Saskinja, Balkun, Kamik, Šarac, Grmej and Stipanska, care fac parte din municipalitatea Šolta. Šolta este o insulă din arhipelagul Dalmației centrale, aflat în cantonul Split-Dalmația. Šolta este despărțită de continent și, spre nord, de insula Čiovo de canalul Split, de insula Brač, spre est, de strâmtoarea Split și de insula Drvenik Veli, spre vest, de canalul Šolta.

5. Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Factori naturali

Solurile insulei Šolta prezintă caracteristicile unei clime mediteraneene carstice și sunt rezultatul combinației dintre roca-mamă calcaroasă și dolomitică, terenul deluros și climă. Acest amestec de factori de formare a solului a generat un tip de sol deosebit în această zonă carstică mediteraneeană, precum și solului terra rossa și regosolului.

Insula Šolta se află într-o zonă geografică îngustă, în centrul așa-numitei zone euro-mediteraneene a Mării Adriatice de est. Din punctul de vedere al climei și al vegetației este o regiune a coastei Mării Adriatice care se bucură de condiții microecologice deosebite, caracterizate de cea mai redusă cantitate de precipitații și de cea mai ridicată temperatură medie anuală. Principalele caracteristici ale climei insulei Šolta sunt iernile blânde și verile uscate și faptul că în cea mai ploioasă lună a anului plouă de trei ori mai mult decât în cea mai uscată lună a verii. Cantitatea de ploaie în cea mai uscată lună este mai mică de 40 mm. Verile sunt fierbinți, uscate și însorite. Temperatura medie anuală a aerului pe insula Šolta este de 16 °C, iar media precipitațiilor este de 847 mm. Insula se află într-o regiune aridă, cu temperaturi moderate spre ridicate. Plouă mai ales în ultima parte a toamnei și în prima parte a iernii, când se înregistrează o activitate ciclonică puternică, precum și primăvara, în lunile martie și aprilie. Cele mai reduse precipitații se înregistrează în luna iulie. Insula Šolta se află în cea mai însorită parte a Croației, cu 2 713 ore de soare pe an, media zilnică fiind de aproximativ 7,4 ore.

Vânturile care suflă pe Šolta sunt bora, sirocoul și mistralul. Bora este un vânt uscat, răcoros și puternic, care bate în rafale și care bate cel mai adesea iarna și la începutul primăverii. Sirocoul este un vânt umed, cald și monoton și este urmat de ploi abundente. Mistralul suflă cel mai adesea în perioada verii, datorită vitezelor diferite de încălzire a apei și a pământului.

Factori umani

Deoarece livezile de măslini de pe insula Šolta se află mai ales pe terenuri carstice inaccesibile și improprii pentru alte tipuri de producție agricolă, producătorii îngrijesc măslinii și culeg fructele în mod tradițional chiar și în prezent: pământul este săpat manual, cu unelte manuale tradiționale (sapă și târnăcop), iar buruienile sunt smulse manual și tăiate cu ajutorul unei seceri sau al unei coase tradiționale. Măslinele sunt luate de pe pom prin scuturarea ramurilor și prin greblare manuală, astfel încât măslinele să cadă pe o plasă, pe o folie de plastic sau pe o pânză întinsă sub pom. Pentru recoltarea manuală a măslinelor este permisă utilizarea greblelor de plastic sau a scuturătoarelor de pomi manuale. Una dintre metodele specifice utilizate de cultivatorii locali de măslini pentru creșterea productivității măslinilor de pe insula Šolta este altoirea. Aceasta este o metodă de reproducere vegetativă prin care o ramură de măslin din soiul Oblica este altoită cu o ramură de măslin din soiul Levantinka (sinonim: Šoltanka).

Specificitatea produsului

Specificitatea și calitatea produsului „Šoltansko maslinovo ulje” se datorează soiurilor autohtone Levantinka (sinonim: Šoltanka) și Oblica utilizate pentru producerea acestui ulei. Împreună, aceste soiuri constituie peste 95 % din gama soiurilor de măslin cultivate pe insula Šolta. Soiul Levantinka (sinonim: Šoltanka) nu este nicăieri atât de bine reprezentat ca pe insula Šolta.

Cercetările referitoare la compușii volatili efectuate asupra unor eșantioane de ulei de măsline provenit din insula Šolta au indicat prezența unui număr mare de compuși fenolici, care generează mirosul de frunze de măslin și de fructe verzi, așa-numitul gust fructat verde. Cei mai frecvenți compuși sunt (E)-2-hexenal și (Z)-3-hexenol, în vreme ce acetatul de hexil generează aroma fructată de banană.

S-a constatat că uleiul de măsline obținut din soiurile Levantinka (sinonim: Šoltanka) și Oblica are un conținut bogat de polifenol (antioxidant natural), care împiedică deteriorarea uleiului, păstrându-l proaspăt și aromat o perioadă îndelungată (M. Žanetić et al; Influences of polyphenolic compounds on the oxidative stability of virgin olive oils from selected autochthonous varieties, „Journal of Food, Agriculture and Environment”, 2013).

În ceea ce privește soiul Levantinka (sinonim: Šoltanka), s-a constatat că proprietățile legate de miros și de gust sunt echilibrate; în schimb, s-a constatat că soiul Oblica generează un miros fructat pronunțat, gustul amar și cel picant fiind mai puțin puternice (M. Žanetić et al; Ispitivanje fenolnih spojeva i senzorski profil dalmatinskih djevičanskih maslinovih ulja, „Pomologia Croatica” vol. 17, Nr. 1-2, 2011).

Primele dovezi scrise referitoare la uleiul de măsline din insula Šolta datează din vremuri străvechi. Autorul Mihovilović scrie că „… insula Šolta a aparținut orașului Split, iar în perioada stăpânirii venețiene, din 1409 până în 1797, o sursă de aprovizionare a orașului Split a fost producția agricolă a insulei Šolta. Insula Šolta a furnizat vin, ulei de măsline, cereale, fructe uscate și linte” (M. A. Mihovilović, Otok Šolta-monografija, 1990).

Registrul parohiei Sf. Ștefan menționează că „Šolta este o veritabilă plantație de măslini din soiul Levantinka, grecesc sau, cum e cunoscut pe continent, soiul Šoltanka și cuprinde numeroși cultivatori de măslini care obțin rezultate deosebit de bune.” (Registrul parohiei Sf. Ștefan, Nada, Grohote, 1979).

Chiar și în prezent, denumirea „Šoltansko maslinovo ulje” se utilizează în vorbirea curentă (documente de livrare și facturi, Zadruga Eko Rast Šolta, Kušaonica Kapja i Bokun, 2011., 2013. și 2014).

Legătura cauzală

Calitatea produsului „Šoltansko maslinovo ulje” se datorează următorilor factori care stabilesc legătura cauzală: clima, disponibilitatea soiurilor autohtone, priceperea și experiența producătorilor în ceea ce privește procesele de producție și tradiția istorică a cultivării măslinilor.

Condițiile climatice din aria agricolă delimitată, marcate de veri fierbinți, aride și însorite și de ierni blânde, favorizează cultivarea măslinilor din soiurile Levantinka (sinonim: Šoltanka) și Oblica, deci subtipul de climă „Csa” care predomină pe insula Šolta mai este numit și clima măslinului. Vânturile care mătură insula exercită, de asemenea, o influență puternică asupra livezilor de măslini din Šolta. Grație maselor de aer aduse de vântul răcoros și uscat bora, infestările cu dăunători și bolile plantelor nu provoacă daune semnificative livezilor de măslini din Šolta. Vântul umed și cald siroco, urmat de ploi abundente, suflă frecvent în lunile de vară și este deosebit de important și de benefic, deoarece oferă măslinilor cantitatea de umiditate necesară. Vântul mistral, care suflă în mai și iunie, este important în perioada înfloririi și polenizării, când măslinii fac flori și se formează fructele.

Specificitatea și calitatea uleiului „Šoltansko maslinovo ulje” se bazează pe alcătuirea livezilor de măslini din Šolta, deoarece soiurile Levantinka (sinonim: Šoltanka) și Oblica constituie peste 95 % dintre soiurile de măslin de pe insula Šolta, cel mai răspândit soi fiind Levantinka (sinonim: Šoltanka), care constituie până la 50-60 % din livezile de măslini ale insulei. Uleiul „Šoltansko maslinovo ulje” este caracterizat de un miros fructat, cu o notă moderată de banană, și de un gust ușor amar și picant.

Producătorii au acumulat o pricepere și o experiență considerabile pentru a depăși problemele generate de terenul carstic inaccesibil pe care sunt plantate livezile de măslini din Šolta. Chiar și în prezent, lucrările agricole din livezile de măslini se desfășoară manual sau cu ajutorul unor unelte mici, tradiționale. Recoltarea manuală permite selectarea măslinelor în livezi, pe loc, doar cele mai bune și mai sănătoase măsline fiind alese pentru producția de „Šoltansko maslinovo ulje”, asigurându-se astfel calitatea constantă a uleiului. Totodată, producătorii de pe insula Šolta utilizează o metodă prin care soiul Oblica este altoit cu soiul Levantinka (sinonim: Šoltanka), pentru a se produce așa-numiții pomi micști. Această tehnică îmbunătățește fertilitatea pomilor din soiul Oblica și sporește productivitatea.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mps.hr/UserDocsImages/HRANA/SOLTANSKO%20MASLINOVO%20ULJE/Izmijenjena%20specifikacija%20proizvoda%20Šoltansko%20maslinovo%20ulje_16.3.2016_133943.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 195

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 59 2 iunie 2016

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2016/C 195/01	Avizul Băncii Centrale Europene din 17 martie 2016 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare (CON/2016/15)	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 195/02	Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare: 0,00 % în 1 iunie 2016 – Rata de schimb a monedei euro	4
	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAŢIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea AELS de Supraveghere
2016/C 195/03	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Abrogarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate	5
2016/C 195/04	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Abrogarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate	6
2016/C 195/05	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Instituirea de obligații de serviciu public pentru servicii aeriene regulate	7
2016/C 195/06	Aviz de informare din partea Autorității AELS de Supraveghere în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Invitație de participare la procedura de ofertare pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public	8

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2016/C 195/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7965 – World Fuel Services Corporation/Certain aviation fuels assets belonging to Exxon) ( 1 )	9
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2016/C 195/08	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	10
2016/C 195/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	15


	(1) Text cu relevanță pentru SEE