20.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 15 februarie 2016

privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă

(2016/C 67/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, coroborat cu articolul 148 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Rata șomajului în Uniune a crescut la un nivel extrem de ridicat în urma crizei economice și financiare din perioada 2008-2009. În prezent, aceasta este în scădere, dar șomajul de lungă durată rămâne la un nivel foarte ridicat. Șomajul de lungă durată afectează fiecare dintre statele membre într-o măsură diferită, în special întrucât impactul crizei a fost inegal, iar situația macroeconomică, precum și structura economică și funcționarea pieței forței de muncă prezintă diferențe între statele membre.

(2)

După mai mulți ani de creștere economică modestă și de creare insuficientă de locuri de muncă, șomajul de lungă durată, care reprezintă, potrivit Eurostat, numărul de persoane fără loc de muncă care caută în mod activ un loc de muncă de cel puțin un an, a afectat în 2014 peste 12 milioane de lucrători sau 5 % din populația activă a Uniunii, 62 % dintre aceștia neavând un loc de muncă timp de cel puțin doi ani consecutivi.

(3)

Șomajul de lungă durată afectează persoanele în cauză, reduce potențialul de creștere al economiilor Uniunii, sporește riscul de excluziune socială, sărăcia și inegalitățile și duce la creșterea costurilor serviciilor sociale și ale finanțelor publice. Șomajul de lungă durată duce la pierderea veniturilor, la erodarea abilităților, la o incidență mai ridicată a problemelor de sănătate și la un grad mai mare de sărăcie a gospodăriilor.

(4)

Printre cei mai vulnerabili în fața șomajului de lungă durată sunt persoanele cu un nivel scăzut de abilități sau calificări, resortisanții țărilor terțe, persoanele cu handicap și minoritățile defavorizate, cum ar fi romii. Activitatea profesională anterioară a unei persoane joacă, de asemenea, un rol important, întrucât în unele țări, aspectele sectoriale și ciclice sunt esențiale pentru a explica persistența șomajului de lungă durată.

(5)

În fiecare an, aproape o cincime din șomerii de lungă durată din Uniune se simt descurajați și devin inactivi deoarece eforturile lor de căutare a unui loc de muncă se soldează cu un eșec. Întrucât barierele în calea integrării pe piața forței de muncă sunt variate și adesea se cumulează, integrarea pe piața forței de muncă necesită o abordare personalizată și individualizată, precum și furnizarea unor servicii coordonate.

(6)	Șomerii de lungă durată reprezintă jumătate din numărul total al șomerilor din Uniune, dar constituie mai puțin de o cincime din participanții la măsurile active de ocupare. În consecință, o proporție scăzută din șomerii de lungă durată (în medie 24 %) beneficiază de indemnizația de șomaj.

(7)

Investițiile în capitalul uman ar trebui să fie îmbunătățite și eficientizate cu scopul de a oferi unui număr mai mare de persoane abilități și competențe relevante și de calitate, de a aborda lipsa de personal calificat, de a pune bazele unei tranziții ușoare de la etapa de învățare la găsirea unui loc de muncă și pentru menținerea capacității de inserție profesională. Îmbunătățirea rezultatelor și a relevanței sistemelor de educație și formare profesională va contribui la reducerea numărului de noi șomeri. În acest sens, ar trebui continuată modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, în conformitate cu semestrul european, Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (1), cu Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2).

(8)

Pentru a dezvolta o strategie coordonată de ocupare a forței de muncă, în orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (3) se solicită reducerea semnificativă a șomajului de lungă durată și a șomajului structural prin intermediul unor strategii cuprinzătoare și care să se consolideze reciproc, care să includă un sprijin activ individualizat pentru reîncadrarea în muncă.

(9)

Deși statele membre își păstrează competența de a alege pentru piața forței de muncă măsurile cele mai adecvate situației lor individuale, orientările invită statele membre să promoveze capacitatea de inserție profesională prin investiții în capitalul uman prin intermediul unor sisteme de educație și formare profesională eficace și eficiente care ridică nivelul de competență al forței de muncă. În continuare se solicită în mod expres statelor membre să încurajeze sistemele de învățare la locul de muncă, precum învățarea duală, și să modernizeze formarea profesională. În termeni mai generali, în orientări se solicită statelor membre să ia în considerare principiile flexicurității și să consolideze măsurile active de ocupare, prin ameliorarea eficacității, direcționării, impactului, acoperirii și interacțiunii acestora cu ajutorul pentru venit și cu furnizarea de servicii sociale.

(10)	Măsurile propuse în prezenta recomandare ar trebui să fie pe deplin compatibile cu recomandările specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european, iar punerea lor în aplicare ar trebui să se desfășoare în deplină conformitate cu normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)

Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (4) stabilește o strategie globală integrată pentru incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața forței de muncă, combinând ajutorul pentru venit adecvat cu o piață a forței de muncă care favorizează incluziunea și cu accesul la servicii de calitate. Scopul recomandării este de a facilita ocuparea unui loc de muncă durabil și de calitate pentru persoanele capabile să muncească și de a furniza acestora resurse suficiente pentru o viață demnă.

(12)

Fondul social european este principalul instrument financiar al Uniunii pentru combaterea șomajului de lungă durată. Pentru perioada 2014-2020, statele membre au alocat fonduri substanțiale pentru a sprijini integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă. Alte fonduri, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, pot să completeze, de asemenea, acțiunile finanțate de Fondul social european, în conformitate cu sumele alocate pentru prioritățile de investiții relevante pentru perioada 2014-2020, în special prin sprijinirea creării de locuri de muncă, modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și a formării profesionale, formarea pentru dobândirea de abilități și învățarea pe tot parcursul vieții. În acest context, viitoarele discuții pe această temă ar trebui să analizeze modalități de a consolida în continuare integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă.

(13)	Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (5) solicită luarea de măsuri pentru a oferi persoanelor posibilitatea de a demonstra ceea ce au învățat în afara educației formale și a formării profesionale.

(14)	Concluziile Consiliului European din 14-15 martie 2013 au subliniat că abordarea șomajului este cea mai importantă provocare socială și că este esențial să se reducă șomajul de lungă durată și să se asigure participarea deplină a lucrătorilor mai în vârstă.

(15)	Parlamentul European a identificat șomajul de lungă durată drept un impediment major pentru creșterea economică.

(16)

Ar trebui depuse eforturi intensificate de integrare pe piața forței de muncă a persoanelor celor mai afectate de șomajul de lungă durată, ținând seama de practicile naționale. Acest lucru ar trebui să fie corelat cu un grad sporit de înregistrare la serviciile de ocupare a forței de muncă și la alte agenții competente pentru a remedia acoperirea insuficientă a măsurilor de sprijin. Țările cu un număr mare de șomeri de lungă durată înregistrați își pot orienta eforturile cu prioritate spre cei care sunt deja înregistrați.

(17)

O abordare preventivă ar fi avantajoasă din punctul de vedere al eficienței și eficacității. Măsurile de prevenire și de activare care se concentrează în principal pe începutul perioadei de șomaj ar trebui să fie consolidate și, după caz, completate. Măsurile specifice pentru șomerii de lungă durată înregistrați ar trebui luate cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj, acesta fiind momentul în care mecanismele și serviciile de sprijin pentru acest grup specific se schimbă în numeroase state membre.

(18)

Abordările individualizate în sprijinul șomerilor de lungă durată ar trebui să contracareze obstacolele care duc la un șomaj persistent, prin actualizarea și completarea evaluării inițiale realizate în momentul înregistrării. Astfel, șomerii de lungă durată vor fi orientați către servicii de sprijin suficient adaptate nevoilor individuale, cum ar fi consilierea în materie de datorii, reabilitarea, serviciile de asistență socială, serviciile de îngrijire, integrarea migranților, sprijin în ceea ce privește locuința și transportul, care vizează depășirea obstacolelor din calea găsirii unui loc de muncă și acordarea posibilității, pentru persoanele în cauză, de a atinge obiective clare care să conducă la angajare.

(19)

Implicarea angajatorilor în procesul de integrare a șomerilor de lungă durată este esențială și ar trebui susținută prin furnizarea de servicii specializate de către serviciile de ocupare a forței de muncă, însoțite de stimulente financiare bine orientate și de implicarea partenerilor sociali. O mai mare implicare a angajatorilor, completată de măsuri care să intensifice crearea de locuri de muncă în cadrul economiei, poate spori și mai mult eficacitatea măsurilor de integrare.

(20)

Inițiative de politică recente, precum Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (6), fac apel la un parteneriat care să funcționeze ca o nouă metodă de punere în aplicare a politicii sociale și de ocupare a forței de muncă. Furnizarea de servicii coordonate este esențială, în special în statele membre în care responsabilitățile pentru sprijinirea șomerilor de lungă durată sunt împărțite între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, agențiile de asistență socială și administrațiile locale.

(21)

Un acord de integrare în muncă, redactat astfel încât să reflecte situația individuală a șomerilor de lungă durată, ar trebui să conțină informații detaliate despre un pachet de măsuri individualizate disponibile la nivel național (cum sunt, de exemplu, cele privind piața forței de muncă, educația, formarea, serviciile de asistență socială), menite să sprijine șomerii de lungă durată și să le permită să depășească obstacole specifice în calea ocupării unui loc de muncă. Acestea acorduri ar trebui să definească obiective, termene, obligațiile șomerilor de lungă durată și oferta prestatorului sau prestatorilor de servicii și ar trebui să indice măsurile de integrare disponibile.

(22)

Măsurile propuse în prezenta recomandare ar trebui să ia în considerare diversitatea statelor membre și punctele lor de plecare diferite în ceea ce privește situația macroeconomică, nivelul șomajului de lungă durată și ratele de fluctuație ale acestuia, cadrul instituțional, diferențele regionale și capacitatea diferiților actori de pe piața forței de muncă. Măsurile respective ar trebui să completeze și să consolideze abordarea politică care este în prezent pusă în aplicare în numeroase state membre, în special prin introducerea unor componente flexibile, cum ar fi abordarea individualizată și furnizarea de servicii coordonate și prin implicarea angajatorilor.

(23)	Prezenta recomandare respectă pe deplin, consolidează și consacră drepturile fundamentale, în special cele instituite prin articolele 29 și 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

Să sprijine înregistrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și instituirea unor măsuri de integrare mai bine corelate cu piața forței de muncă, printre altele prin intermediul unei legături mai strânse cu angajatorii.

Să efectueze evaluări individuale a șomerilor de lungă durată înregistrați.

Să ofere concret șomerilor de lungă durată posibilitatea de a încheia un acord de integrare în muncă în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj. În sensul prezentei recomandări, prin „acord de integrare în muncă” se înțelege un acord scris între șomerii de lungă durată și un punct unic de contact, cu obiectivul de a facilita tranziția spre ocuparea unui loc de muncă.

În acest sens:

Înregistrare

Să încurajeze înregistrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la un serviciu de ocupare a forței de muncă, în special printr-o mai bună informare cu privire la sprijinul disponibil.

Evaluare și abordare individuale

Serviciile de ocupare a forței de muncă, împreună cu alți parteneri care sprijină integrarea pe piața forței de muncă, să ofere persoanelor în cauză orientare personalizată.

Să se asigure faptul că șomerii de lungă durată înregistrați beneficiază de evaluări individuale aprofundate și de îndrumare în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj. Evaluarea ar trebui să includă perspectivele lor de inserție profesională, obstacolele în calea găsirii unui loc de muncă și eforturile anterioare de căutare a unui loc de muncă.

Să informeze șomerii de lungă durată înregistrați cu privire la ofertele de locuri de muncă și sprijinul disponibil în diferite sectoare ale economiei și, după caz, în diferite regiuni și în alte state membre, în special prin intermediul serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES).

Acorduri de integrare în muncă

Șomerilor de lungă durată înregistrați care nu pot beneficia de Garanția pentru tineret li se va oferi posibilitatea de a încheia un acord de integrare în muncă în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj. Acest acord ar trebui să cuprindă cel puțin o ofertă individuală de servicii în vederea găsirii unui loc de muncă și identificarea unui punct de contact unic.

Să vizeze nevoile specifice ale șomerilor de lungă durată înregistrați printr-un acord de integrare în muncă care combină servicii și măsuri relevante furnizate de diferite organizații.

(a)

Acordul de integrare în muncă ar trebui să precizeze obiective și termene explicite și obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească șomerii de lungă durată înregistrați, cum ar fi luarea unor măsuri active pentru găsirea unui loc de muncă, acceptarea unor oferte de muncă adecvate și participarea la activități de educație sau formare profesională, de recalificare ori privind ocuparea forței de muncă.

(b)

De asemenea, acordul de integrare în muncă ar trebui să prezinte în detaliu oferta prestatorului sau prestatorilor de servicii pentru șomerii de lungă durată. În funcție de disponibilitatea în statele membre și pe baza circumstanțelor individuale ale șomerilor de lungă durată înregistrați, acordul de integrare în muncă ar putea include asistență pentru căutarea unui loc de muncă și asistență acordată persoanelor încadrate în muncă, validarea învățării non-formale și informale, reabilitare, consiliere și orientare, educație, educație și formare profesională, experiență profesională, asistență socială, educația și îngrijirea copiilor preșcolari, servicii medicale și de îngrijire pe termen lung, consiliere în materie de datorii, sprijin în ceea ce privește locuința și transportul.

(c)	Acordul de integrare în muncă ar trebui să fie monitorizat periodic, din perspectiva schimbărilor în situația individuală a șomerilor de lungă durată înregistrați, și ar trebui să fie adaptat, dacă este necesar, pentru a îmbunătăți tranziția spre ocuparea unui loc de muncă.

Să instituie măsurile necesare pentru asigurarea continuității și identificarea unui punct de contact unic, însărcinat să sprijine șomerii de lungă durată înregistrați prin intermediul unei oferte de servicii coordonate care implică serviciile de asistență socială și de ocupare a forței de muncă disponibile. Acest punct de contact ar putea să se bazeze pe un cadru de coordonare interinstituțională și/sau să fie identificat în cadrul structurilor existente.

Să faciliteze transmiterea în siguranță și fără dificultate, între furnizorii de servicii relevante, a informațiilor relevante privind istoricul sprijinului de care au beneficiat șomerii de lungă durată înregistrați aflați în căutarea unui loc de muncă și a evaluărilor individuale, în conformitate cu legislația privind protecția datelor, asigurând astfel continuitatea serviciilor.

Să permită o mai bună difuzare a informațiilor relevante cu privire la locurile de muncă vacante și la posibilitățile de formare printre furnizorii de servicii implicați și să asigure faptul că aceste informații ajung la șomerii de lungă durată.

Legături mai strânse cu angajatorii

Să încurajeze și să dezvolte parteneriate între angajatori, partenerii sociali, serviciile de ocupare a forței de muncă, autoritățile publice, serviciile sociale și furnizorii de educație și formare profesională pentru a furniza servicii care să răspundă mai bine nevoilor întreprinderilor și ale șomerilor de lungă durată înregistrați.

Să creeze servicii pentru angajatori, cum ar fi examinarea ofertelor de locuri de muncă, sprijin în ceea ce privește plasarea forței de muncă, mentorat și formare la locul de muncă și sprijin după angajare pentru a facilita reintegrarea profesională a șomerilor de lungă durată înregistrați.

Să direcționeze toate stimulentele financiare, cum ar fi subvențiile pentru recrutare și reducerea contribuțiilor la asigurările sociale, către programele care sprijină integrarea pe piața forței de muncă, pentru a spori posibilitățile de angajare pentru șomerii de lungă durată înregistrați.

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE ȘI COMISIEI:

Evaluare și monitorizare

În cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și în strânsă colaborare cu Comitetul pentru protecție socială, să monitorizeze, în ceea ce privește serviciile sociale și acordarea de venituri, punerea în aplicare a prezentei recomandări prin supraveghere multilaterală în cadrul semestrului european, precum și prin indicatorii cadrului comun de evaluare. Monitorizarea ar trebui să urmărească măsurarea gradului de reîncadrare în muncă a șomerilor de lungă durată înregistrați și să analizeze dacă integrarea lor pe piața forței de muncă este durabilă, precum și utilizarea acordurilor de integrare în muncă. Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă contribuie la această monitorizare.

10.

Să încurajeze evaluarea rezultatelor obținute de serviciile publice de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește integrarea pe piața forței de muncă a șomerilor de lungă durată înregistrați și schimbul de experiență și de bune practici în cadrul procesului de învățare comparativă al rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, rețea instituită în conformitate cu Decizia nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (7).

11.

Să coopereze pentru a asigura cea mai bună utilizare a fondurilor structurale și de investiții europene, în special a Fondului social european, a Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu prioritățile de investiții relevante pentru programele din perioada 2014-2020.

RECOMANDĂ COMISIEI:

12.

Să sprijine și să coordoneze inițiativele voluntare și alianțele întreprinderilor implicate în integrarea durabilă a șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă.

13.

Să sprijine proiectele de inovare socială privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, în special prin intermediul axei „Progress” a Programului Uniunii pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

14.

Să evalueze, în cooperare cu statele membre și după consultarea părților interesate în cauză, măsurile luate ca urmare a prezentei recomandări și să prezinte Consiliului un raport privind rezultatele respectivei evaluări, până la 15 februarie 2019.

Adoptată la Bruxelles, 15 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

M.H.P. VAN DAM

(1) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(2) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(3) Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (JO L 268, 15.10.2015, p. 28).

(4) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.

(5) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(6) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(7) JO L 159, 28.5.2014, p. 32.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

20.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/8

Avizul Comisiei privind data aplicării Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție

(2016/C 67/04)

În scopul aplicării unui cumul diagonal de origine între părțile contractante (1) la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (2) (denumită în continuare „convenția”), părțile în cauză se informează reciproc, prin intermediul Comisiei Europene, cu privire la regulile de origine în vigoare aplicate celorlalte părți.

Pe baza acestor notificări, în tabelele anexate se indică data de la care devine aplicabil cumulul diagonal.

Datele menționate în tabelul 1 se referă la:

—	data aplicării cumulului diagonal în temeiul articolului 3 din apendicele I la convenție, în cazul în care acordul de liber schimb vizat se referă la convenție. În acest caz, data este precedată de „(C)”;

—	data aplicării protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal, atașate acordului de liber schimb vizat, în alte cazuri.

Trebuie amintit că aplicarea cumulului diagonal este posibilă doar dacă părțile pe teritoriul cărora are loc producția finală și părțile de destinație finală au încheiat acorduri de liber schimb, care să conțină reguli de origine identice, cu toate părțile care participă la procesul de obținere a caracterului originar, mai exact cu toate părțile din care sunt originare materialele utilizate. Materialele originare de pe teritoriul unei părți care nu a semnat un acord cu părțile pe teritoriul cărora are loc producția finală și cu părțile de destinație finală trebuie tratate ca neoriginare. Notele explicative privind protocoalele pan-euro-mediteraneene privind regulile de origine (3) conțin exemple concrete.

Datele menționate în tabelul 2 se referă la data de aplicare a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal anexate la acordurile de liber schimb între UE, Turcia și țările participante la procesul de stabilizare și de asociere al UE. De fiecare dată când se face referire la convenție într-un acord de liber schimb între părțile menționate în acest tabel, s-a adăugat în tabelul 1 o dată precedată de mențiunea „(C)”.

De asemenea, trebuie amintit că materialele originare din Turcia care intră în sfera de aplicare a Uniunii vamale UE-Turcia pot fi considerate materiale originare în scopul cumulului diagonal între Uniunea Europeană și țările care participă la procesul de stabilizare și de asociere și cu care este în vigoare un protocol privind originea.

Codurile pentru părțile contractante care figurează în tabele sunt următoarele:

—

Uniunea Europeană

—

Statele AELS:

—	Islanda	IS
—	Elveția (inclusiv Liechtenstein) (4)	CH (+LI)
—	Norvegia	NO

—

Insulele Feroe

—

Participanții la Procesul de la Barcelona:

—	Algeria	DZ
—	Egipt	EG
—	Israel	IL
—	Iordania	JO
—	Liban	LB
—	Maroc	MA
—	Cisiordania și Fâșia Gaza	PS
—	Siria	SY
—	Tunisia	TN

—

Turcia

—

Participanții la procesul de stabilizare și de asociere al UE:

—	Albania	AL
—	Bosnia și Herțegovina	BA
—	Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei	MK (5)
—	Muntenegru	ME
—	Serbia	RS
—	Kosovo (6)	KO

—

Republica Moldova

Prezentul aviz înlocuiește avizul 2015/C 214/05 (JO C 214, 30.6.2015, p. 5).

Tabelul 1

Data aplicării regulilor de origine care prevăd cumulul diagonal în spațiul pan-euro-mediteraneean

		Statele AELS				Participanții la Procesul de la Barcelona										Participanții la procesul de stabilizare și de asociere al UE
	EU	CH (+LI)	IS	NO	FO	DZ	EG	IL	JO	LB	MA	PS	SY	TN	TR	AL	BA	KO	ME	MK	RS	MD
EU		1.1.2006 (C) 1.2.2016	1.1.2006 (C) 1.5.2015	1.1.2006 (C) 1.5.2015	1.12.2005 (C) 12.5.2015	1.11.2007	1.3.2006 (C) 1.2.2016	1.1.2006	1.7.2006		1.12.2005	1.7.2009		1.8.2006	(7)	(C) 1.5.2015			(C) 1.2.2015	(C) 1.5.2015	(C) 1.2.2015
CH (+LI)	1.1.2006 (C) 1.2.2016		1.8.2005 (C) 1.7.2013	1.8.2005 (C) 1.7.2013	1.1.2006		1.8.2007	1.7.2005	17.7.2007	1.1.2007	1.3.2005			1.6.2005	1.9.2007	(C) 1.5.2015	(C) 1.1.2015		(C) 1.9.2012	1.2.2016	(C) 1.5.2015
IS	1.1.2006 (C) 1.5.2015	1.8.2005 (C) 1.7.2013		1.8.2005 (C) 1.7.2013	1.11.2005		1.8.2007	1.7.2005	17.7.2007	1.1.2007	1.3.2005			1.3.2006	1.9.2007	(C) 1.5.2015	(C) 1.1.2015		(C) 1.10.2012	1.5.2015	(C) 1.5.2015
NO	1.1.2006 (C) 1.5.2015	1.8.2005 (C) 1.7.2013	1.8.2005 (C) 1.7.2013		1.12.2005		1.8.2007	1.7.2005	17.7.2007	1.1.2007	1.3.2005			1.8.2005	1.9.2007	(C) 1.5.2015	(C) 1.1.2015		(C) 1.11.2012	1.5.2015	(C) 1.5.2015
FO	1.12.2005 (C) 12.5.2015	1.1.2006	1.11.2005	1.12.2005
DZ	1.11.2007
EG	1.3.2006 (C) 1.2.2016	1.8.2007	1.8.2007	1.8.2007					6.7.2006		6.7.2006			6.7.2006	1.3.2007
IL	1.1.2006	1.7.2005	1.7.2005	1.7.2005					9.2.2006						1.3.2006
JO	1.7.2006	17.7.2007	17.7.2007	17.7.2007			6.7.2006	9.2.2006			6.7.2006			6.7.2006	1.3.2011
LB		1.1.2007	1.1.2007	1.1.2007
MA	1.12.2005	1.3.2005	1.3.2005	1.3.2005			6.7.2006		6.7.2006					6.7.2006	1.1.2006
PS	1.7.2009
SY															1.1.2007
TN	1.8.2006	1.6.2005	1.3.2006	1.8.2005			6.7.2006		6.7.2006		6.7.2006				1.7.2005
TR	(7)	1.9.2007	1.9.2007	1.9.2007			1.3.2007	1.3.2006	1.3.2011		1.1.2006		1.1.2007	1.7.2005
AL	(C) 1.5.2015	(C) 1.5.2015	(C) 1.5.2015	(C) 1.5.2015													(C) 1.2.2015	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014
BA		(C) 1.1.2015	(C) 1.1.2015	(C) 1.1.2015												(C) 1.2.2015		(C) 1.4.2014	(C) 1.2.2015	(C) 1.2.2015	(C) 1.2.2015	(C) 1.4.2014
KO																(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014		(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014
ME	(C) 1.2.2015	(C) 1.9.2012	(C) 1.10.2012	(C) 1.11.2012												(C) 1.4.2014	(C) 1.2.2015	(C) 1.4.2014		(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014
MK	(C) 1.5.2015	1.2.2016	1.5.2015	1.5.2015												(C) 1.4.2014	(C) 1.2.2015	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014		(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014
RS	(C) 1.2.2015	(C) 1.5.2015	(C) 1.5.2015	(C) 1.5.2015												(C) 1.4.2014	(C) 1.2.2015	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014		(C) 1.4.2014
MD																(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014	(C) 1.4.2014

Tabelul 2

Data aplicării protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între Uniunea Europeană, Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia

	UE	AL	BA	MK	ME	RS	TR
UE		1.1.2007	1.7.2008	1.1.2007	1.1.2008	8.12.2009	(8)
AL	1.1.2007		22.11.2007	26.7.2007	26.7.2007	24.10.2007	1.8.2011
BA	1.7.2008	22.11.2007		22.11.2007	22.11.2007	22.11.2007	14.12.2011
MK	1.1.2007	26.7.2007	22.11.2007		26.7.2007	24.10.2007	1.7.2009
ME	1.1.2008	26.7.2007	22.11.2007	26.7.2007		24.10.2007	1.3.2010
RS	8.12.2009	24.10.2007	22.11.2007	24.10.2007	24.10.2007		1.9.2010
TR	(8)	1.8.2011	14.12.2011	1.7.2009	1.3.2010	1.9.2010

(1) Părțile contractante sunt Uniunea Europeană, Albania, Algeria, Bosnia și Herțegovina, Egipt, Insulele Feroe, Islanda, Israel, Iordania, Kosovo [în conformitate cu Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite], Liban, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Maroc, Norvegia, Serbia, Elveția (inclusiv Liechtenstein), Siria, Tunisia, Turcia, Cisiordania și Fâșia Gaza.

(2) JO L 54, 26.2.2013, p. 4.

(3) JO C 83, 17.4.2007, p. 1.

(4) Elveția și Principatul Liechtenstein formează o uniune vamală.

(5) Cod ISO 3166. Cod provizoriu care nu afectează în niciun fel denumirea definitivă a țării, care va fi adoptată după încheierea negocierilor care au loc în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite.

(6) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

(7) Pentru mărfurile care intră în sfera de aplicare a Uniunii vamale UE-Turcia, data de aplicare este 27 iulie 2006.

Pentru produsele agricole, data de aplicare este 1 ianuarie 2007.

Pentru produsele din cărbune și oțel, data de aplicare este 1 martie 2009.

(8) Pentru mărfurile care intră în sfera de aplicare a Uniunii vamale UE-Turcia, data de aplicare este 27 iulie 2006.

20.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/13

Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind „Răspunsul la provocările Big Data: O chemare la transparență, controlul utilizatorului, protecția datelor începând cu momentul conceperii și responsabilizare”

(Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în EN, FR și DE pe site-ul AEPD www.edps.europa.eu)

(2016/C 67/05)

„Dreptul de a fi lăsat în pace este într-adevăr începutul tuturor libertăților” (1).

Big Data, dacă se practică cu simț de răspundere, pot aduce beneficii și randamente importante pentru societate și persoanele fizice, nu numai în domeniul sănătății, al cercetării științifice, al protecției mediului, ci și în alte domenii specifice. Însă există o serie de preocupări serioase în legătură cu impactul efectiv și posibil al prelucrării unei foarte mai cantități de date asupra drepturilor și libertăților persoanelor fizice, inclusiv asupra dreptului lor la confidențialitate. Așadar, provocările și riscurile legate de Big Data impun o protecție a datelor mai eficientă.

Tehnologia nu ar trebui să ne dicteze valorile și drepturile, dar în același timp nici promovarea inovației și păstrarea drepturilor fundamentale nu ar trebui să fie percepute ca incompatibile. Noile modele economice ce exploatează noi capacități pentru culegerea în masă, transmiterea instantanee, combinarea și reutilizarea datelor cu caracter personal în scopuri neprevăzute au supus principiile de protecție a datelor unor noi presiuni, motiv pentru care este necesară analizarea detaliată a modului în care ele sunt aplicate.

Legea europeană a protecției datelor a fost dezvoltată pentru a ne apăra drepturile și valorile fundamentale, inclusiv dreptul nostru la confidențialitate. Se pune problema nu dacă ar trebui aplicată legea protecției datelor în cazul Big Data, ci mai degrabă cum trebuie ea aplicată într-un mod inovator în medii noi. Principiile noastre actuale de protecție a datelor, inclusiv transparența, proporționalitatea și limitarea la scop, asigură linia zero de care vom avea nevoie pentru a ne apăra mai dinamic drepturile fundamentale în universul Big Data. Totuși, ele trebuie completate cu „noi” principii care s-au dezvoltat cu trecerea anilor, cum ar fi responsabilitatea și confidențialitatea începând cu momentul conceperii și implicită. Se preconizează că pachetul de reformă UE în domeniul protecției datelor va consolida și moderniza cadrul de reglementare (2).

UE intenționează să sporească la maximum creșterea și competitivitatea prin exploatarea Big Data. Însă Piața Unică Digitală nu poate importa fără critici tehnologiile bazate pe date și modelele economice care au devenit o realitate economică în alte zone ale lumii. În schimb, trebuie să dea dovadă de capacitate de conducere în dezvoltarea unei prelucrări responsabile a datelor cu caracter personal. Internetul a evoluat astfel încât supravegherea – urmărirea comportamentului oamenilor – este considerată ca fiind modelul de venituri indispensabil pentru unele dintre cele mai de succes companii. Această evoluție impune o evaluare critică și o căutare de alte opțiuni.

În orice caz, și indiferent de modelele economice alese, organizațiile care prelucrează volume mari de date cu caracter personal trebuie să respecte legea privind protecția datelor, aflată în vigoare. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) consideră că dezvoltarea responsabilă și sustenabilă a Big Data trebuie să se bazeze pe patru elemente esențiale:

—	organizațiile trebuie să fie mult mai transparente în modul în care prelucrează datele cu caracter personal;

—	să le acorde utilizatorilor un mai mare grad de control asupra modului în care le sunt utilizate datele;

—	să conceapă o protecție facilă a datelor în produsele și serviciile lor; și

—	să devină mai responsabile în ceea ce fac.

În ceea ce privește transparența, persoanelor fizice trebuie să li se ofere informații clare despre datele care vor fi prelucrate, inclusiv datele observate sau deduse cu privire la acestea; trebuie să fie mai bine informate despre modul și scopul în care sunt folosite datele lor, inclusiv despre logica folosită în algoritmi pentru a determina ipoteze și predicții despre acestea.

Controlul utilizatorilor va fi de ajutor în asigurarea unei capacități mai mari a persoanelor fizice de a detecta mai ușor părtinirile injuste, de a contesta greșelile. Va fi de ajutor în prevenirea utilizării secundare a datelor în scopuri care nu corespund așteptărilor lor legitime: Cu o nouă generație de control al utilizatorilor, persoanele fizice vor putea face, după caz, o alegere mai veritabilă și mai bine informată și se vor putea bucura de posibilități mai mari de a utiliza mai bine datele lor personale.

Niște drepturi de acces puternice, de portabilitate a datelor și de acces la mecanisme eficiente de excludere ar putea servi ca o premisă în vederea acordării utilizatorilor a unui control mai mare asupra datelor lor și ar putea, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea de noi modele economice și la o utilizare mai eficientă și mai transparentă a datelor personale.

Prin includerea protecției datelor în conceptul sistemelor și proceselor lor și prin reglarea protecției datelor pentru a permite o transparență și un control al utilizatorilor mai veritabile, controlorii responsabili vor fi capabili și să beneficieze de avantajele Big Data, asigurându-se în același timp că demnitatea și libertățile persoanelor sunt respectate.

Protecția datelor este însă numai o parte a răspunsului. UE trebuie să pună la dispoziție într-un mod mai coerent instrumentele moderne disponibile, inclusiv în materie de protecție a consumatorului, antitrust, cercetare și dezvoltare, pentru a asigura măsuri de protecție și alegeri pe piață unde serviciile benefice pentru confidențialitate pot progresa.

Pentru a răspunde provocărilor Big Data, trebuie să permitem inovația și în același timp să apărăm drepturile fundamentale. Acum depinde de companiile și de celelalte organizații care depun multe eforturi pentru a găsi căi inovatoare de utilizare a datelor cu caracter personal, care, cu aceeași atitudine inovatoare, să pună în aplicare legislația privind protecția datelor.

Folosindu-se de contribuțiile anterioare aduse de academii și de multe autorități de reglementare și părți interesate, AEPD dorește să stimuleze o nouă discuție deschisă și informată în interiorul și în exteriorul UE, implicând mai mult societatea civilă, proiectanții, companiile, academicienii, autoritățile publice și autoritățile de reglementare pentru a afla cum să folosească cel mai bine potențialul creator în domeniu pentru a aplicarea legii și apărarea confidențialității și a drepturilor fundamentale cât mai bine posibil.

6. Pașii următori: punerea în practică a principiilor

Pentru a răspunde provocărilor Big Data, trebuie să permitem inovația și în același timp să apărăm drepturile fundamentale. Pentru a reuși acest lucru, principiile stabilite de legea europeană privind protecția datelor ar trebui păstrate, însă aplicate după norme metodologice diferite.

6.1. Regulamentul orientat spre viitor

Negocierile privind Regulamentul general de protecție a datelor se află în stadiile finale. Le-am solicitat legiuitorilor UE să adopte un pachet de reformă în domeniul protecției datelor care să consolideze și să modernizeze cadrul de reglementare astfel încât să rămână eficient în era Big Data prin sporirea încrederii persoanelor fizice în mediul online și în Piața Unică Digitală (3).

În Avizul 3/2015, însoțit de recomandări pentru textul complet al regulamentului propus, am explicat foarte clar că principiile noastre actuale în materie de protecția datelor, inclusiv necesitatea, proporționalitatea, minimizarea datelor, limitarea scopului și transparența trebuie să rămână principiile esențiale. Acestea oferă ideea de bază, și anume că trebuie să ne apărăm drepturile fundamentale într-o lume Big Data (4).

În același timp, aceste principii trebuie consolidate și aplicate mai eficient și într-un mod mai modern, mai flexibil, mai creativ și mai inovator. De asemenea, ele trebuie completate cu noi principii cum ar fi responsabilitatea și protecția datelor, precum și confidențialitatea începând cu momentul conceperii și implicită.

Transparența crescută, drepturile de acces de netăgăduit și portabilitatea datelor, precum și mecanismele eficiente de excludere ar putea servi ca premise în vederea acordării utilizatorilor a unui control mai mare asupra datelor lor și ar putea, de asemenea, să contribuie la crearea unor piețe mai eficiente pentru datele cu caracter personal, atât în avantajul consumatorilor, cât și în cel al companiilor.

În fine, extinderea obiectului legislației UE privind protecția datelor la organizațiile ce vizează persoane fizice din UE și învestirea autorităților din domeniul protecției datelor cu puterea de a aplica măsuri reparatorii semnificative, inclusiv amenzi eficiente, care ar fi prevăzute de regulamentul propus, vor fi și ele o cerință esențială pentru aplicarea eficientă a legislației noastre într-un context mondial. Procesul de reformă joacă un rol-cheie în acest sens.

Pentru a se asigura că regulile sunt aplicate eficient, autoritățile independente din domeniul protecției datelor trebuie să beneficieze atât de puterile legale și de instrumente puternice, cât și de resursele necesare pentru a-și adapta capacitatea la creșterea activității bazate pe date.

6.2. Cum va face AEPD să progreseze această dezbatere

O bună reglementare, deși este esențială, nu este suficientă. Companiile și celelalte organizații care depun multe eforturi pentru a găsi căi inovatoare de utilizare a datelor cu caracter personal, care cu aceeași atitudine inovatoare, să pună în aplicare principiile protecției datelor. În schimb, autoritățile din domeniul protecției datelor ar trebui să pună în aplicare și să recompenseze asigurarea conformității și să evite impunerea unei birocrații inutile.

AEPD, așa cum a fost anunțat în Strategia AEPD 2015-2019, își propune să contribuie la încurajarea acestor eforturi.

Avem intenția de a crea un grup consultativ de etică, extern, compus din personalități distinse și independente cu o experiență combinată în multiple discipline care să poată „explora relațiile dintre drepturile omului, tehnologie, piețe și modelele economice în secolul al XXI-lea”, să analizeze impactul Big Data în profunzime, să evalueze modificările rezultante ale societăților noastre și să ajute la identificarea problemelor care ar trebui supuse unui proces politic (5).

De asemenea, vom dezvolta un model de politici de informare onestă pentru organele UE, care să ofere servicii online ce pot contribui la cele mai bune practici pentru toți controlorii.

În fine, vom facilita și discuții, de exemplu în vederea identificării, încurajării și promovării celor mai bune practici pentru a spori transparența și controlul utilizatorilor și pentru a explora oportunitățile de depozite de date cu caracter personal și portabilitate a datelor. AEPD intenționează să organizeze un atelier de Protecție a Big Data pentru factorii de decizie și persoanele care manipulează volume mari de date cu caracter personal din instituțiile UE și din rândul experților externi și să identifice problemele în care este necesară îndrumare specifică suplimentară și să faciliteze lucrul Rețelei Tehnice de Confidențialitate pe internet („IPEN”), ca nucleu de cunoștințe interdisciplinar pentru ingineri și pentru experții în confidențialitate.

Adoptat la Bruxelles, 19 noiembrie 2015.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) Comisia pentru Servicii Publice împotriva Pollak, 343 U.S. 451, 467 (1952) (judecător William O. Douglas, dezacord).

(2) La 25 ianuarie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru reformarea cadrului european de protecție a datelor. Pachetul include: (i) o „comunicare” [COM(2012) 9 final]; (ii) o propunere de „regulament general de protecție a datelor” („regulamentul propus”) [COM(2012) 11 final]; și (iii) o propunere de „directivă” privind protecția datelor în domeniul aplicării dreptului penal [COM(2012) 10 final].

(3) Avizul AEPD 3/2015.

(4) Trebuie să rezistăm tentației de a coborî nivelul actual de protecție atunci când încercăm să facem loc nevoii evidente pentru o reglementare mai puțin strictă în ceea ce privește Big Data. Protecția datelor trebuie să se aplice în continuare prelucrării în întregime a acestora, incluzând atât utilizarea datelor, cât și colectarea lor. De asemenea, nu sunt deloc justificate excepțiile generale de prelucrare a datelor pseudonime sau de prelucrare a datelor aflate la dispoziția publicului. Definiția datelor cu caracter personal trebuie să rămână intactă, însă câteva clarificări suplimentare în textul Regulamentului însuși ar fi binevenite. Acesta trebuie, într-adevăr, să cuprindă toate datele legate de orice persoană fizică identificată sau selectată sau care ar putea fi identificată sau selectată – fie de controlorul datelor, fie de orice altă parte.

(5) Avizul AEPD 4/2015.

20.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/17

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 67/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„KRUPNIOKI ŚLĄSKIE”

Nr. UE: PL-PGI-0005-01315 – 23.2.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea (denumirile)

„Krupnioki śląskie”

2. Statul membru sau țara terță

Polonia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Krupnioki śląskie” este un cârnat perisabil din organe comestibile de porc în membrană naturală, preparat și condimentat. Diametrul cârnaților variază între 30 și 40 mm, iar lungimea lor variază între 15 și 25 cm; fiecare cârnat cântărește 200-300 g.

Caracteristici fizice și chimice

„Krupnioki śląskie” e un produs în membrană naturală, cu o suprafață curată, ușor umedă. Compoziția umple bine membrana, aderând la aceasta, și este măcinată la o granulație de maximum 5 mm. În secțiune transversală, materiile prime trebuie să fie răspândite uniform, consistența trebuie să fie fermă, feliile cu o grosime de 10 mm nu trebuie să se împrăștie și nu este admisibil să existe cocoloașe de ingrediente neamestecate.

Conținutul de grăsime nu poate depăși 35 %, iar conținutul de sare nu poate depăși 2,5 %; conținutul de nitrați și nitriți (exprimat ca NaNO2 mg/kg) nu poate depăși 50.

Caracteristici organoleptice

Culoarea la suprafață: gri spre maro sau maro închis.

Culoarea secțiunii transversale: corespunzătoare pentru carnea de porc, crupele, grăsimea și șoriciul utilizate, maro cu o nuanță de violet sau bronz - tipică pentru ingredientele utilizate.

Consistența și textura: consistență fermă, textură sfărâmicioasă, bucățele mici de carne slabă și de crupe amestecate pentru a forma o umplutură.

Gustul și mirosul: de carne și organe comestibile, de crupe de orz sau hrișcă, de grăsime și șorici gătite, ușor sărat, cu condimente care pot fi clar percepute. Nu se admite un gust sau miros de ingrediente care nu sunt proaspete sau care sunt mucegăite, nici un gust sau un miros străin, amar sau acru.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materiile prime pentru „Krupnioki śląskie” nu trebuie să fie uscate și sărate. Un producător poate opta pentru materii prime sărate, dar trebuie să țină seama de acest lucru atunci când stabilește cantitatea de sare adăugată la umplutură.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Următoarele etape ale producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

spălarea și/sau înmuierea;

tratarea termică;

măcinarea;

amestecarea și condimentarea;

umplerea și legarea intestinelor;

opărirea;

răcirea.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică în care se produce cârnatul „Krupnioki śląskie” cuprinde voievodatele Śląskie (Silezia) și Opolskie (Opol) și localitatea Dziadowa Kłoda [districtul Oleśnica, voievodatul Dolnośląskie (Silezia Inferioară)].

5. Legătura cu aria geografică

Specificitatea „Krupnioki śląskie” se datorează reputației și calităților specifice ale produsului.

Prezența cârnatului „Krupnioki śląskie” pe mesele din Silezia a fost înregistrată încă de la începutul cercetărilor etnografice referitoare la mâncărurile din regiune. Prima mențiune datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în zona rurală din jurul orașului Gliwice. Există numeroase referiri la acest produs în scrieri din secolul al XIX-lea. Printre altele, „Krupnioki śląskie” figura în meniurile nunților, devenind un aliment de bază pe mesele din Silezia în anii 1830. Acest lucru a fost fără îndoială legat de creșterea rapidă, în secolul al XIX-lea, a numărului animalelor domestice, inclusiv al porcilor, în Silezia. În această perioadă s-a răspândit utilizarea ca materie primă pentru producția de „krupnioki” a cărnii de pe capetele animalelor de fermă sacrificate. De asemenea, popularitatea cârnaților „Krupnioki śląskie” în secolul al XIX-lea a crescut odată cu dezvoltarea mineritului în Silezia, deoarece oamenii care munceau din greu în minele de cărbune aveau nevoie de o alimentație bogată în calorii și substanțe nutritive.

Producția de „Krupnioki śląskie” este legată intrinsec de tăierea porcului, un ritual special și important în Silezia. Din secolul al XIX-lea, multor silezieni care locuiau în centre industriale le lipseau oportunitățile de care se bucurau cei care trăiau la țară și aveau un teren sau o livadă. Oamenii care trăiau în orașe aveau acces la un mic petic de teren și un șopron unde creșteau un porc și câțiva iepuri și porumbei. Toți membrii familiei participau la tăierea porcului, măcelarul fiind maestrul de ceremonii al zilei. După sacrificarea animalului, din sânge se făceau tobă și „Krupnioki śląskie”, produse în mod tradițional în cantități mari pentru a fi împărțite între familie și vecinii care furnizaseră resturi de mâncare și coji de fructe și legume, ajutând familia să îngrașe porcul. Fermierii împărțeau, de obicei, produsele obținute prin tăierea porcului, inclusiv „Krupnioki śląskie”, cu rudele care nu au fost prezente la sacrificare. Materiile prime folosite la obținerea produsului permiteau utilizarea optimă a organelor comestibile ale porcului după sacrificare. Acest lucru era foarte important din punct de vedere economic pentru familiile de mineri, care nu aveau prea mulți bani, mai ales în secolul al XIX-lea. În zilele noastre, deoarece materiile prime necesare pentru producția de „Krupnioki śląskie” pot fi transportate în siguranță spre aria delimitată la punctul 4, este permisă utilizarea materiilor prime provenite din afara ariei respective.

Caracteristicile specifice ale produsului „Krupnioki śląskie” se datorează mai ales procesului de producție desfășurat în aria geografică indicată, bazat pe competențele producătorilor în ceea ce privește atât selectarea materiilor prime, cât și desfășurarea procesului de producție în parametrii tehnici optimi. Competențele celor care produc „Krupnioki śląskie”, dezvoltate grație experienței și cunoștințelor transmise din generație în generație, se reflectă în calitatea specifică a produsului final descrisă la punctul 3.2.

„Krupnioki śląskie” se diferențiază de alte produse din aceeași categorie prin conținutul caloric ridicat, prin gustul și mirosul distinctive și prin textura sfărâmicioasă. Aceste caracteristici se datorează nu doar diferențelor care țin de proporțiile materiilor prime utilizate în alte produse din organe comestibile de acest tip, ci și îndemânării și experienței care permit producătorilor să obțină un produs cu aceste proprietăți organoleptice caracteristice. Calitățile specifice ale cârnaților „Krupnioki śląskie” menționate mai sus se datorează în primul rând îmbinării armonioase a materiilor prime și a condimentelor, în special a crupelor selectate, a ficatului, a cepelor și a piperului, care dau produsului final un gust și un miros specifice.

O diferență fundamentală între compoziția cârnatului „Krupnioki śląskie” și cea a produselor similare este faptul că „Krupnioki śląskie” conține crupe în proporție de doar 15 %, în vreme ce ponderea crupelor în alte produse este de 20-25 %. Materiile prime din „Krupnioki śląskie” sunt de origine animală în proporție de cel puțin 85 %, cel mai ridicat nivel în rândul produselor tradiționale din această categorie (care conțin 75-80 % materii prime de origine animală), fapt atestat de Regulamentul intern nr. 21 adoptat de Autoritatea centrală a industriei cărnii din Polonia în 1964.

Reputația „Krupnioki śląskie” a rezistat de-a lungul deceniilor nu doar în Silezia, ci în întreaga Polonie și dincolo de granițele țării. Acest lucru este demonstrat de numeroasele asocieri ale produsului cu Silezia, una dintre acestea fiind faptul că „unele persoane asociază Silezia cu cărbunele și agricultura, alții cu «krupnioki» și rulada”, ceea ce confirmă importanța produsului „Krupnioki śląskie”. De asemenea, mulți producători de „Krupnioki śląskie” participă la numeroase evenimente culinare, precum târgurile și festivalurile [inclusiv „Polagra” din Poznań, concursul „Nasze Kulinarne Dziedzictwo – Smaki Regionów”, „Meat Meeting” din Sosnowiec, „Święto krupnioka śląskiego” din Nikiszowiec (Katowice), „Świętomięs Polski” și alte târguri organizate periodic la nivel regional, național și internațional]. Deși reputația produsului „Krupnioki śląskie” este stabilită, noile festivaluri culinare din Silezia Opol și din Silezia Superioară consolidează poziția acestui produs ca aliment cu puternic caracter regional.

O dovadă suplimentară a reputației „Krupnioki śląskie” este faptul că denumirea a intrat în dialectul silezian ca parte a unor zicători și proverbe. Reputația cârnaților „Krupnioki śląskie” este confirmată și de numeroasele articole din ziare și din publicațiile cu profil turistic care descriu bucătăria regională a zonelor prezentate. Exemplele includ ghidul referitor la voievodatele Silezia și Opol publicat în seria „Polska niezwykła”, care menționează cârnații „Krupnioki śląskie” și îi descrie pe scurt, și cea mai recentă ediție a ghidului Michelin referitor la restaurantele din Polonia, care menționează „Krupnioki śląskie” într-o enumerare de 15 produse regionale.

Într-o lucrare intitulată „O śląskich obyczajach, śląskich potrawach i niektórych śląskich słowach” (Obiceiuri sileziene, mâncăruri sileziene și anumite cuvinte sileziene), autorul afirmă: „Cea mai strălucitoare carieră a fost însă cea a anumitor mâncăruri din Silezia și a denumirilor lor, care au intrat în limba polonă standard sub mai multe forme. Cu certitudine cea mai populară în întreaga Polonie este «krupnioki» (de la «krupy», adică crupe), denumirea unui produs menționat adesea cu numele «Krupnioki śląskie», adică «krupnioki» silezieni. Substantivul s-a răspândit însoțit de adjectiv. Este ceva foarte silezian în spatele acestui cuvânt…”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.minrol.gov.pl/Jakosc-zywnosci/Produkty-regionalne-i-tradycyjne/Zlozone-wnioski-o-rejestracje-Produkty-regionalne-i-tradycyjne

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 67

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 59 20 februarie 2016

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluţii, recomandări şi avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2016/C 067/01	Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 067/02	Rata de schimb a monedei euro	6
2016/C 067/03	Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru cele 28 de state membre aplicabile de la 1 martie 2016 [Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 ( JO L 140, 30.4.2004, p. 1 )]	7
2016/C 067/04	Avizul Comisiei privind data aplicării Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție	8
	Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
2016/C 067/05	Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind Răspunsul la provocările Big Data: O chemare la transparență, controlul utilizatorului, protecția datelor începând cu momentul conceperii și responsabilizare	13
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2016/C 067/06	Măsuri de reorganizare – Decizie privind măsurile de reorganizare a întreprinderii INTERNATIONAL LIFE General Insurance S.A.	16

	Rectificări
2016/C 067/08	Rectificare la Avizul de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite accesorii de țevărie pentru sudat cap la cap, din oțel inoxidabil, chiar finisate, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan ( JO C 357, 29.10.2015 )	20

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1096
JPY	yen japonez	125,40
DKK	coroana daneză	7,4625
GBP	lira sterlină	0,77715
SEK	coroana suedeză	9,3838
CHF	franc elvețian	1,1017
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,5358
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,023
HUF	forint maghiar	309,11
PLN	zlot polonez	4,3777
RON	leu românesc nou	4,4670
TRY	lira turcească	3,2903
AUD	dolar australian	1,5605
CAD	dolar canadian	1,5274
HKD	dolar Hong Kong	8,6268
NZD	dolar neozeelandez	1,6761
SGD	dolar Singapore	1,5617
KRW	won sud-coreean	1 368,69
ZAR	rand sud-african	17,1380
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,2378
HRK	kuna croată	7,6180
IDR	rupia indoneziană	14 988,04
MYR	ringgit Malaiezia	4,6836
PHP	peso Filipine	52,843
RUB	rubla rusească	85,1924
THB	baht thailandez	39,668
BRL	real brazilian	4,4854
MXN	peso mexican	20,2927
INR	rupie indiană	75,9715

	V Anunţuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2016/C 067/07	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.3.2016	…	0,06	0,06	1,63	0,06	0,46	0,06	0,30	0,06	0,06	0,06	0,06	0,06	1,92	1,37	0,06	0,06	0,06	0,06	0,06	0,06	0,06	1,83	0,06	1,65	– 0,22	0,06	0,06	1,04
1.2.2016	29.2.2016	0,09	0,09	1,63	0,09	0,46	0,09	0,36	0,09	0,09	0,09	0,09	0,09	1,92	1,37	0,09	0,09	0,09	0,09	0,09	0,09	0,09	1,83	0,09	1,65	– 0,22	0,09	0,09	1,04
1.1.2016	31.1.2016	0,12	0,12	1,63	0,12	0,46	0,12	0,36	0,12	0,12	0,12	0,12	0,12	1,92	1,37	0,12	0,12	0,12	0,12	0,12	0,12	0,12	1,83	0,12	1,65	– 0,22	0,12	0,12	1,04