ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 441 |
|
![]() |
||
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 58 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
II Comunicări |
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2015/C 441/01 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7814 – Engie/Soper/La Compagnie du Vent/La Caisse des Depots et Consignations/CEOLCBH60/CEOLCHA51/CEOLAUX89) ( 1 ) |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2015/C 441/02 |
|
V Anunţuri |
|
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2015/C 441/03 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
31.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 441/1 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.7814 – Engie/Soper/La Compagnie du Vent/La Caisse des Depots et Consignations/CEOLCBH60/CEOLCHA51/CEOLAUX89)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2015/C 441/01)
La 22 decembrie 2015, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba franceză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32015M7814. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
31.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 441/2 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
30 decembrie 2015
(2015/C 441/02)
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,0926 |
JPY |
yen japonez |
131,66 |
DKK |
coroana daneză |
7,4625 |
GBP |
lira sterlină |
0,73799 |
SEK |
coroana suedeză |
9,1878 |
CHF |
franc elvețian |
1,0814 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
9,6160 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
27,029 |
HUF |
forint maghiar |
313,15 |
PLN |
zlot polonez |
4,2400 |
RON |
leu românesc nou |
4,5296 |
TRY |
lira turcească |
3,1837 |
AUD |
dolar australian |
1,4990 |
CAD |
dolar canadian |
1,5171 |
HKD |
dolar Hong Kong |
8,4685 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,5959 |
SGD |
dolar Singapore |
1,5449 |
KRW |
won sud-coreean |
1 284,79 |
ZAR |
rand sud-african |
16,8847 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,0910 |
HRK |
kuna croată |
7,6370 |
IDR |
rupia indoneziană |
15 081,33 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,6887 |
PHP |
peso Filipine |
51,281 |
RUB |
rubla rusească |
79,7540 |
THB |
baht thailandez |
39,334 |
BRL |
real brazilian |
4,2590 |
MXN |
peso mexican |
18,8867 |
INR |
rupie indiană |
72,5350 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunţuri
ALTE ACTE
Comisia Europeană
31.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 441/3 |
Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
(2015/C 441/03)
Comisia Europeană a aprobat prezenta modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).
CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI MINORE
Cerere de aprobare a unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2)
„KRANJSKA KLOBASA”
Nr. UE: SI-PGI-0105-01353 – 16.7.2015
DOP ( ) IGP ( X ) STG ( )
1. Grupul solicitant și interesul legitim
Denumire |
: |
GIZ kranjska klobasa |
|||
Adresă |
: |
|
|||
Telefon |
: |
+386 15659240 |
|||
|
: |
giz.mi@siol.net |
Interesul legitim
GIZ kranjska klobasa (asociația comercială a producătorilor „Kranjska klobasa”) este consorțiul de producători de „Kranjska klobasa” care a introdus cererea de înregistrare a „Kranjska klobasa” și, prin urmare, are un interes legitim să prezinte o cerere de modificare.
2. Statul membru sau țara terță
Slovenia
3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)
— |
☐ |
Descrierea produsului |
— |
☐ |
Dovada originii |
— |
☒ |
Metoda de producție |
— |
☐ |
Legătura |
— |
☐ |
Etichetarea |
— |
☐ |
Altele [de precizat] |
4. Tipul modificării (modificărilor)
— |
☐ |
Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care nu impune modificarea documentului unic publicat. |
— |
☒ |
Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care impune modificarea documentului unic publicat. |
— |
☐ |
Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. |
— |
☐ |
Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. |
5. Modificare (modificări)
1. Metoda de obținere
La rubrica „Tratare termică prin afumare la cald”, se elimină indicația duratei („care durează 20-30 de minute”) din fraza „Tratarea termică include afumarea, care durează 20-30 de minute” și se înlocuiește cu „care trebuie continuată până la obținerea unei culori roșiatic-maronii de intensitate medie”.
Noul text este formulat astfel:
„Tratarea termică include afumarea, care trebuie continuată până la obținerea unei culori roșiatic-maronii de intensitate medie.”
Motiv:
Durata afumării nu poate fi limitată, deoarece depinde în principal de modul de producere a fumului; prin urmare, afumarea trebuie continuată până la obținerea culorii roșiatic-maronii de intensitate medie avute în vedere.
DOCUMENT UNIC
„KRANJSKA KLOBASA”
Nr. UE: SI-PGI-0105-01353 – 16.7.2015
DOP ( ) IGP ( X )
1. Denumirea
„Kranjska klobasa”
2. Statul membru sau țara terță
Slovenia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Kranjska klobasa” este un cârnat semiuscat pasteurizat, obținut din carne de porc de categoria I și II tocată grosier (ceafă, spată, pulpă) și din grăsime de porc (de pe spată). Umplutura cârnatului „Kranjska klobasa” este sărată prin adăugarea de azotat de sodiu, condimentată cu usturoi și cu piper, apoi introdusă într-un intestin subțire de porc, ale cărui capete sunt închise și străpunse de o țepușă de lemn, pentru a forma o pereche de cârnați. Cârnatul este apoi afumat la cald și pasteurizat.
Se consumă cald, după ce a fost încălzit un timp scurt în apă clocotită, dobândindu-și astfel caracteristicile și calitățile gastronomice excelente. Cârnatul are o suprafață de culoare roșiatic-maronie și un ușor miros de afumătură; carnea dinăuntru este de culoare rozalie-roșiatică, iar grăsimea este de un alb cremos și nu este topită; textura este fermă, crocantă și suculentă, iar aroma, tipică produselor din porc sărate, afumate și special condimentate, este puternică.
Compoziția chimică a cârnatului neîncălzit este următoarea:
— proteine totale: min. 17 %;
— grăsime: max. 29 %.
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
Materiile prime sunt carnea și grăsimea de porc.
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Producția „Kranjska klobasa” (selectarea și tocarea cărnii și a grăsimii, prepararea umpluturii, amestecarea umpluturii, umplerea mațelor, uscarea cârnaților, tratarea termică prin afumare la cald, monitorizarea procesului ș etichetarea) trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată
—
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
Fiecare „Kranjska klobasa” trebuie etichetat în același fel:
— |
fiecare produs (pereche): o bandă autoadezivă uniformă; |
— |
fiecare produs ambalat: o etichetă. |
Etichetarea uniformă a „Kranjska klobasa” include:
— |
logoul „Kranjska klobasa”; |
— |
logoul producătorului; |
— |
simbolul de calitate UE și național corespunzător. |
Toți producătorii care au obținut un certificat pentru producția de „Kranjska klobasa” trebuie să își eticheteze produsele cu logoul „Kranjska klobasa”, indiferent dacă fac parte din „GIZ kranjska klobasa” sau nu.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică de producție a „Kranjska klobasa” cuprinde zona din Slovenia care este situată între Alpi și Marea Adriatică, delimitată la vest de granița cu Italia, la nord de granița cu Austria și la sud de granița cu Croația, și care se deschide spre est către Bazinul Panonic, până la granița cu Ungaria.
Sub Imperiul German și, mai târziu, sub Imperiul Austro-Ungar, regiunea Kranjska era unica regiune în totalitate slovenă, de aceea termenul „Kranjec” (carniol) era folosit ca nume alternativ pentru „sloven” și este încă utilizat astăzi în limbajul cotidian pentru a desemna o parte din populația Sloveniei. Numeroase alte combinații de cuvinte și denumiri care conțin adjectivul „kranjski, kranjska” sunt de asemenea utilizate în continuare, în ziua de azi, în Slovenia.
Cuvântul „Kranjska” provine din termenul sloven „krajina”, care însemna „regiune” (prima atestare în scris datează din anul 973, sub forma populară „Creina”, adică „carniol”). După secolul al XIII-lea, a predominat forma slovenă „Kranjska” („Krain” și „Krainburg” în limba germană). Începând din anul 1002, Kranjska a fost un comitat autonom, între alte comitate limitrofe. Din punct de vedere administrativ, Kranjska făcea parte din Sfântul Imperiu Roman. În secolul al XIV-lea, cea mai mare parte a Sloveniei din ziua de azi aparținea Habsburgilor. Teritoriul sloven era împărțit în următoarele regiuni: Kranjsko (Carniola), Trst (Trieste), Istro (Istria), Goriško (Gorizia), Koroško (Carinthia) și Štajersko (Styria). După destrămarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Kranjska a încetat să mai existe ca entitate separată. Slovenia este un stat relativ nou, câștigându-și independența abia în 1991, când s-a desprins de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Prin urmare, Republica Slovenia din prezent este succesorul geografic al fostei regiuni Kranjska, deoarece include integral teritoriul a ceea ce fusese Kranjska.
5. Legătura cu aria geografică
Definiția ariei geografice este direct legată de istoricul „Kranjska klobasa”.
Condițiile naturale pentru producția de alimente, precum și clima, au reprezentat un factor esențial pentru dezvoltarea culturii culinare caracteristice, agricultura fiind în principal una de subzistență. Pe un teren foarte accidentat, format din munți, văi, bazine și câmpii, locuitorii au reușit să mențină zone arabile care au fost utilizate la cultivarea de hrană pentru porci. Creșterea porcilor s-a dezvoltat împreună cu producția de carne de porc și de produse din carne de porc. Există mărturii foarte vechi privind producția de carne de porc și de produse din carne de porc, inclusiv cârnați, în ilustrațiile excelente din frescele medievale și în anumite izvoare scrise din arhive (de exemplu, o notă din secolul al XVII-lea, scrisă în limba slovenă de intendentul castelului Vrbovec și adresată stăpânului său feudal). Toate aceste mărturii vorbesc despre carnea de porc, produsele din carne de porc și cârnați. Unul dintre produsele tipice era un cârnat semiuscat care, datorită priceperii și cunoștințelor practice ale oamenilor din regiunea sa de origine, precum și datorită caracteristicilor sale distinctive specifice (gustul), a ajuns să fie cunoscut drept „Kranjska klobasa” la începutul secolului al XIX-lea, în timpul Imperiului Austro-Ungar.
Reputația „Kranjska klobasa” datează din vremea multinaționalului Imperiu Austro-Ungar. „Kranjska klobasa” este în mod clar unul dintre produsele din carne slovene cele mai originale și recunoscute pe plan internațional, fapt dovedit de numărul de rezultate de pe internet, unde „Kranjska klobasa” este menționat, în majoritatea cazurilor, ca un produs sloven original. Literatura de specialitate recentă (Meat products handbook, Gerhard Feiner, CRC Press, 2006; http://en.wikipedia.org/wiki/Kransky) menționează de asemenea „Kranjska klobasa” ca fiind un cârnat nefermentat tipic din Slovenia.
Un factor esențial care diferențiază „Kranjska klobasa”, astfel cum este întâlnit în Slovenia, de alți cârnați similari, este că a fost adoptată și folosită rețeta tradițională a autoarei slovene Felicita Kalinšek (Slovenska kuharica, 1912), fiind modificată doar pentru a permite utilizarea cerințelor tehnologice moderne privind siguranța alimentară (utilizarea azotatului de sodiu și pasteurizarea). O altă caracteristică distinctivă a „Kranjska klobasa” este umplutura făcută din bucăți de carne și de grăsime de porc de calitate superioară, sărate și tocate grosier, condimentate cu piper și cu usturoi și ușor afumate la cald. Se folosește doar sare de mare. Umplutura este introdusă într-un intestin subțire de porc, care este modelat pentru a avea capete; se trece apoi o țepușă de lemn prin aceste capete ale intestinului, astfel încât să fie unite, formând o pereche de cârnați. O altă caracteristică a „Kranjska klobasa” este reprezentată de țepușele din lemn, groase de 2,5-3 mm și lungi de 3-6 cm, care sunt rupte sau tăiate.
„Kranjska klobasa” nu conține niciun aditiv tehnologic, de exemplu pastă de carne, sau alți aditivi precum polifosfații, care sunt prezenți în alte tipuri de cârnat. Umplutura este introdusă doar în intestine subțiri de porc, iar cârnații sunt închiși la capete cu o țepușă de lemn pentru a forma perechi. Tratarea termică în atmosferă umedă și prin afumare la cald (cârnatul este un produs pasteurizat) îi conferă suprafeței culoarea sa caracteristică roșiatic-maronie de intensitate medie. În fine, „Kranjska klobasa” diferă de alți cârnați prin modul în care este consumat sau în care se recomandă să fie consumat astfel încât să se obțină combinația optimă a aromelor. Înainte de a fi servit, „Kranjska klobasa” este pur și simplu încălzit în apă clocotită, mai degrabă decât fiert, dobândind astfel o textură foarte specifică, oarecum rugoasă, dar suculentă și crocantă, o culoare de rozaliu-roșiatic pal atunci când este tăiat și o aromă specifică de carne de porc sărată însoțită de arome de usturoi, de piper și de afumătură.
La procesul de afumare se folosește numai lemn de fag.
Proprietățile „Kranjska klobasa” sunt rezultatul priceperii și cunoștințelor practice ale oamenilor care au locuit pe teritoriul cunoscut în prezent ca Slovenia atunci când acesta era regiunea Kranjska din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Calitatea sa se datorează, de asemenea, utilizării de bucăți de carne de calitate superioară și folosirii constante a sării de mare, care în fosta regiune Kranjska era un concurent permanent, chiar strategic, al sării geme. (J. Bogataj, The Food and Cooking of Slovenia, Annes Publishing, Londra, 2008).
Cele mai vechi instrucțiuni pentru prepararea „Kranjska klobasa” (cu această denumire) pot fi găsite în două cărți de bucate, și anume „Süddeutsche Küche” de Katharina Prato (1896) și ediția a șasea a „Slovenska kuharica” de Felicita Kalinšek (1912). Deși nu se poate spune că Katharina Prato oferă instrucțiuni pentru prepararea „Kranjska klobasa”, mențiunea ei este probabil una dintre cele mai vechi izvoare scrise în legătură cu acest cârnat (1896). Felicita Kalinšek, în cartea ei „Slovenska kuharica” (1912), a furnizat instrucțiuni privind modul de preparare a „Kranjska klobasa”.
În Slovenia există o serie de mențiuni, în special transmise pe cale orală, la „Kranjska klobasa”, la ariile sale de producție și la reputația sa comparativ cu celelalte tipuri de cârnați regionali. Există numeroase izvoare populare care pretind că indică adevăratul loc de origine al „Kranjska klobasa” sau locul în care se presupune că a fost produs pentru prima dată. Se face frecvent referire la satul Trzin, situat între Ljubljana și Kamnik, unde numeroși măcelari și-ar fi desfășurat activitatea începând din secolul al XIX-lea, furnizând pieței cârnați „Kranjska klobasa”, care puteau fi găsiți până și la Viena. Potrivit anumitor surse orale, acest cârnat și-a luat numele după localitatea Kranj, în timp ce alte surse orale afirmă că era produs în toate localitățile importante și orașele-târg de pe teritoriul fostei regiuni Kranjska. De asemenea, mai există și povestea pitorească a împăratului Franz Josef care, în timp ce călătorea cu trăsura de la Viena la Trieste, s-a oprit în faimosul han Marinšek, aflat pe drumul principal ce trecea prin satul Naklo pri Kranju. El a dorit să mănânce ceva și a întrebat hangiul ce era disponibil. „Nu avem decât cârnați ordinari de casă, nimic altceva”, a răspuns acesta. Împăratul a comandat un cârnat și, după ce l-a încercat, a exclamat cu entuziasm: „Dar acesta nu este un cârnat ordinar, este un cârnat carniol!”
O caracteristică din punct de vedere culinar a regiunilor slovene este că „Kranjska klobasa” este produs și vândut în toate regiunile, ceea ce demonstrează că face parte din patrimoniul întregului teritoriu sloven. Reputația „Kranjska klobasa” poate fi de asemenea demonstrată de specialitatea tipic slovenă „Kranjska klobasa cu varză murată”.
Notorietatea „Kranjska klobasa” s-a răspândit și dincolo de granițe, fapt demonstrat de traducerea denumirii în diversele limbi ale fostului Imperiu Austro-Ungar (J. de Moor&N. de Rooj/ed., European Cookery, Tradition & Innovation, Utrecht, 2004).
Începând din 2003, în Slovenia se organizează un festival al „Kranjska klobasa”, care include un concurs național pentru găsirea celui mai bun cârnat „Kranjska klobasa”.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]
http://www.mkgp.gov.si/fileadmin/mkgp.gov.si/pageuploads/podrocja/Kmetijstvo/zascita_kmetijskih_pridelkov_zivil/KK_SPEC_spr_6_6_15.pdf
(1) JO L 179, 19.6.2014, p. 17.
(2) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.