16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/1

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/4

(1)

Prin decizia sa din 13 octombrie 2015 (2), Consiliul a numit membrii și supleanții în cadrul Comitetului consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială pentru perioada 20 octombrie 2015-19 octombrie 2020.

(2)

Guvernul Danemarcei a prezentat candidaturi suplimentare pentru o serie de posturi care urmează a fi ocupate,

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/6

1.

REAMINTEȘTE că, potrivit articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, iar acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor și afecțiunilor, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală. Această acțiune cuprinde, de asemenea, combaterea marilor flageluri, în special favorizând cercetarea cauzelor și prevenirii acestora, precum și informarea și educația în materie de sănătate;

Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora. Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente. Acțiunea Uniunii respectă pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, inclusiv repartizarea resurselor care sunt alocate acestora;

2.

REAMINTEȘTE că, în cadrul comunicării Comisiei privind strategia de sănătate a Comunității Europene (1), consumul nociv de alcool a fost recunoscut drept factor important de risc și că al doilea și al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2) au finanțat acțiuni de reducere a efectelor nocive asociate consumului de alcool;

3.

REAMINTEȘTE Recomandarea Consiliului din 2001 privind consumul de alcool în rândul tinerilor (3), în care Comisia a fost invitată, în cooperare cu statele membre, să facă uz deplin de toate politicile comunitare pentru a aborda aspectele cuprinse în recomandare, printre altele elaborarea la nivel național și european a unor politici cuprinzătoare în materie de promovare a sănătății, care să abordeze problema consumului de alcool;

4.

REAMINTEȘTE strategia UE de sprijinire a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool (2006-2012) (4), precum și concluziile Consiliului din 2001 (5), 2004 (6) și 2006 (7), prin care Comisia a fost invitată să prezinte o strategie cuprinzătoare vizând reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, instituirea Comitetului privind politicile și acțiunile naționale în materie de alcool (CNAPA) pentru a sprijini punerea în aplicare a acestei strategii, precum și concluziile Consiliului din 2009 (8) prin care Comisia era invitată să definească prioritățile pentru următoarea etapă a activității sale pe tema alcoolului și a sănătății după expirarea primei strategii a UE privind alcoolul, în 2012;

5.

SALUTĂ Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la strategia privind alcoolul, în care se solicită o nouă strategie UE privind alcoolul (2016-2022) (9), reiterându-se importanța unui angajament politic ferm din partea Comisiei, Parlamentului, Consiliului și statelor membre pentru intensificarea eforturilor de prevenire a efectelor nocive asociate consumului de alcool;

6.

SALUTĂ strategia globală a OMS pentru reducerea consumului nociv de alcool (10) și planul de acțiune european al OMS pentru reducerea consumului nociv de alcool 2012-2020 (11);

7.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că, potrivit raportului OMS privind situația mondială în ceea ce privește alcoolul și sănătatea (Global Status Report on alcohol and health) (12), consumul nociv de alcool se află printre cei mai importanți factori de risc, la nivel mondial, pentru îmbolnăvire și dizabilitate, iar Uniunea Europeană este regiunea cu cel mai ridicat consum de alcool din lume, cu un consum mediu de alcool la adulți (vârsta de 15 ani sau mai mare) de 10,1 litri de alcool pur în 2012 (13);

8.

REMARCĂ CU ÎNGRIJORARE faptul că, potrivit raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea consumului nociv de alcool, din perspectivă economică și din perspectiva sănătății publice (Tackling Harmful Alcohol Use – Economics and Public Health Policy) (14), consumul regulat și ridicat de alcool reprezintă un fenomen în creștere în anumite state membre, existând un sentiment general de îngrijorare cu privire la creșterea alarmantă a consumului de alcool în rândul tinerilor (minori, precum și tineri majori) și al femeilor din multe state membre, precum și faptul că abuzul de alcool nu are un impact negativ doar asupra sănătății persoanelor, ci și asupra societății în ansamblu;

9.

SUBLINIAZĂ că reducerea poverii generate de consumul de alcool și manifestate sub forma deceselor evitabile, a bolilor cronice și a rănirilor, a violenței, a inegalităților în materie de sănătate și a altor consecințe sociale care afectează terții, precum și reducerea comportamentului riscant în materie de consum de alcool, în special în rândul tinerilor, au devenit o preocupare comună, iar cooperarea și coordonarea la nivelul UE ar prezenta valoare adăugată;

10.

SUBLINIAZĂ că prevenirea efectelor nocive asociate consumului de alcool reprezintă o investiție necesară, care este benefică pentru economie întrucât permite atât limitarea, pe termen lung, a pierderilor economice și a cheltuielilor cu asistența medicală, de exemplu prin scăderea poverii bolilor cronice, inclusiv a cancerului, cât și creșterea productivității forței de muncă;

11.

SUBLINIAZĂ, de asemenea, că reducerea consumului nociv de alcool are un efect pozitiv și asupra siguranței publice și siguranței rutiere, în special asupra reducerii deceselor și rănirilor în traficul rutier;

12.

REMARCĂ faptul că reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool necesită acțiuni la nivelul a diferite domenii de politică, care să implice numeroase sectoare din cadrul societății, atât la nivel național, cât și nivelul UE;

13.

REITEREAZĂ apelul la crearea unei strategii UE privind reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, apel exprimat de un mare număr de miniștri la reuniunea informală a miniștrilor sănătății din 21 aprilie 2015, precum și cu ocazia Consiliului EPSCO din 19 iunie 2015, și subliniază faptul că o astfel de strategie a UE poate oferi un sprijin și o completare suplimentare pentru politicile naționale în materie de sănătate publică.

14.

SĂ CONTINUE să promoveze o abordare multisectorială în ceea ce privește reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, la nivel național și la nivelul UE, și să consolideze sau să elaboreze, după caz, strategii naționale cuprinzătoare sau planuri de acțiune adaptate tradițiilor specifice locale și regionale;

15.

SĂ ADOPTE măsuri corespunzătoare privind protecția tinerilor împotriva consumului nociv de alcool, în special în ceea ce privește chestiunea vârstei legale minime pentru consumul de alcool și expunerea la mesajele promoționale pentru alcool, și SĂ CONTINUE să sprijine informarea și educația pe tema consumului nociv de alcool și, în special, a comportamentului riscant în materie de consum de alcool.

16.

SĂ CONSOLIDEZE cooperarea privind identificarea măsurilor eficace și a celor mai bune practici vizând reducerea la minimum a impacturilor sociale și de sănătate și a inegalităților în materie de sănătate generate de consumul nociv de alcool, axându-se în special pe prevenirea, în rândul tinerilor, a comportamentului riscant în materie de consum de alcool, precum și pe acele persoane care consumă niveluri nocive de alcool sau care practică moduri nocive de consum, pe consumul de alcool în timpul sarcinii și pe conducerea sub influența alcoolului;

17.

SĂ CONTINUE să sprijine activitatea CNAPA, ținând seama totodată de rezultatele raportului privind punerea în aplicare a primei strategii UE privind alcoolul (15), precum și de implicarea părților interesate de la nivel național și european în vederea reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool;

18.

SĂ RECUNOASCĂ nevoia de a continua colectarea de informații la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a legislației naționale legate de alcool, respectând competențele naționale și tradițiile sociale și culturale de la nivel regional și local;

19.

SĂ IA ÎN CONSIDERARE, în special în lumina raportului care urmează să fie adoptat de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16) privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, posibilitatea de a introduce etichetarea obligatorie pentru ingrediente și pentru declarația nutrițională, în special pentru valoarea energetică, în cazul băuturilor alcoolice.

20.

SĂ își CONTINUE sprijinul pentru statele membre în cadrul eforturilor acestora de a reduce efectele nocive asociate consumului de alcool, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității;

21.

SĂ ADOPTE până la sfârșitul lui 2016, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre, o strategie UE cuprinzătoare privind reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, care să cuprindă acțiuni la nivelul a multiple politici ale UE în vederea abordării consecințelor de sănătate, sociale și economice ale consumului nociv de alcool. Această strategie a UE dedicată temei menționate ar trebui să se axeze pe inițiative cu o dimensiune transfrontalieră și cu valoare adăugată europeană legate de reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, situându-se în continuarea primei strategii a UE privind alcoolul (2006-2012), și ar trebui să ia în considerare activitățile realizate de CNAPA, precum și activitatea desfășurată în contextul strategiei globale a OMS privind alcoolul și al planului de acțiune european al OMS pentru reducerea consumului nociv de alcool 2012-2020;

22.

SĂ RAPORTEZE Consiliului cu privire la rezultatul activității sale și cu privire la progresele realizate în domeniul reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool.

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/9

1.

REAMINTEȘTE că, în temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, iar acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice. Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora; de asemenea, Uniunea favorizează cooperarea cu organizațiile internaționale competente. Acțiunea Uniunii respectă pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, inclusiv repartizarea resurselor care sunt alocate acestora;

2.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că, la nivel mondial, 47,5 milioane de persoane suferă în prezent de demență, din care 58 % trăiesc în țările cu venituri reduse și medii. Se estimează că în Uniunea Europeană 6,4 milioane de persoane sunt afectate de demență (1);

3.

REAMINTEȘTE că demența reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate și de dependență la persoanele vârstnice, la nivel mondial, și că are un impact fizic, psihologic, social și economic asupra persoanelor care suferă de demență și asupra familiilor acestora și a celor care îi îngrijesc, precum și asupra societății (2);

4.

REAMINTEȘTE că, deși majoritatea persoanelor care suferă de demență sunt în vârstă, există și un număr important de persoane cu demență cu debut precoce;

5.

SUBLINIAZĂ drepturile pacienților, în special cele legate de demnitatea umană, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE (3);

6.

RECUNOAȘTE că persoanele care suferă de demență pot continua să trăiască în bune condiții mai mulți ani având această boală, în special dacă sunt disponibile un acces, o evaluare și un diagnostic acordate la timp, precum și un sprijin corespunzător;

7.

RECUNOAȘTE impactul semnificativ al demenței și al bolilor legate de demență asupra sustenabilității financiare a sistemelor de sănătate și de securitate socială;

8.

SUBLINIAZĂ importanța promovării unui stil de viață sănătos, inclusiv în ceea ce privește sănătatea creierului, pe parcursul tuturor etapelor vieții, cu scopul de a crește speranța de viață sănătoasă;

9.

REAMINTEȘTE că o mai bună înțelegere a acestor afecțiuni este necesară pentru atingerea unor standarde de sănătate ridicate pentru o societate caracterizată de îmbătrânire demografică, aceasta reprezentând una dintre prioritățile atât din cadrul celui de al doilea program privind sănătatea, cât și din cadrul programului actual (cel de al treilea) privind sănătatea (2014-2020) (4);

10.

REAMINTEȘTE că numeroase inițiative la nivelul UE au recunoscut deja demența ca prioritate de acțiune în contextul schimbărilor demografice și au reiterat consecințele semnificative ale creșterii numărului persoanelor care suferă de această boală (5);

11.

REAMINTEȘTE Concluziile Consiliului adoptate la 16 decembrie 2008 privind strategiile de sănătate publică de combatere a bolilor degenerative asociate cu îmbătrânirea, prin care se solicita Comisiei să adopte o inițiativă în 2009 în vederea combaterii acestor boli (6);

12.

REAMINTEȘTE că Comisia a propus o nouă abordare pentru mai buna utilizare a fondurilor publice ale Europei pentru cercetare și dezvoltare, prin programarea în comun în domenii-cheie printre care și boala Alzheimer. În consecință, în 2010 a fost lansată Inițiativa de programare în comun privind bolile neurodegenerative (JPND), condusă de statele membre, care vizează mai buna coordonare a eforturilor naționale de cercetare în domeniul bolilor neurodegenerative și, în special, al bolii Alzheimer;

13.

REAMINTEȘTE că în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică (2007-2013) s-au cheltuit peste 576 de milioane de euro pentru finanțarea cercetării privind demența și bolile neurodegenerative în perioada 2007-2013; pe baza acestor rezultate, Orizont 2020 (2014-2020), noul program-cadru al UE pentru cercetare și inovare, oferă noi posibilități vizând abordarea problemei demenței ca provocare societală și în materie de sănătate, peste 103 milioane de euro fiind deja investiți în acțiuni de cercetare și inovare relevante pentru tema demenței;

14.

SALUTĂ Rezoluția Parlamentului European, adoptată la 19 ianuarie 2011, referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe, în care se solicită ca demența să fie declarată drept prioritate a UE în domeniul sănătății și în care statele membre sunt îndemnate insistent să elaboreze planuri naționale pe această temă (7);

15.

REAMINTEȘTE primul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dementia: A Public Health Priority („Demența: o prioritate în materie de sănătate publică”) (8), publicat în 2012, în care se ofereau informații privind demența, realizându-se și un demers de sensibilizare privind această problemă și prezentând demența ca afecțiune prioritară abordată de Programul de acțiune al OMS privind lacunele în domeniul sănătății mintale (9), al cărui scop este să extindă serviciile de tratament pentru afecțiunile mintale și cele neurologice și pentru dependențele de substanțe psihoactive;

16.

SALUTĂ Declarația miniștrilor sănătății din cadrul G8 referitoare la demență, adoptată la 11 decembrie 2013 la reuniunea la nivel înalt a G8, care vizează promovarea inovării în vederea identificării unui tratament care să elimine această afecțiune sau care să modifice evoluția bolii, până în 2025, precum și identificarea de domenii de prioritate strategică și creșterea finanțării pentru cercetare (10);

17.

REAMINTEȘTE conferința organizată de președinția italiană cu titlul Dementia in Europe: a challenge for our common future („Demența în Europa: o provocare pentru viitorul nostru comun”), desfășurată la Roma la 14 noiembrie 2014 (11), care a oferit o privire de ansamblu asupra inițiativelor referitoare la demență din UE, în special în ceea ce privește prevenirea, tratamentul, precum și tema promovării sănătății la nivelul persoanelor în vârstă;

18.

REAMINTEȘTE raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 13 martie 2015 intitulat Better dementia care and a future cure require action today („Pentru o mai bună îngrijire a persoanelor care suferă de demență și pentru un viitor tratament care să vindece această boală, trebuie să acționăm acum”) (12), care a reafirmat necesitatea desemnării demenței drept prioritate politică;

19.

SALUTĂ Apelul la acțiune semnat de participanții la prima conferință ministerială a OMS pe tema acțiunii globale împotriva demenței, desfășurată la Geneva la 17 martie 2015, care a subliniat rolul și responsabilitatea primare ale guvernelor în reacția la provocarea constituită de problema demenței și care a evidențiat necesitatea de a acționa multisectorial și coordonat la nivel global și la nivel național, în special în scopul progreselor în materie de prevenire, de reducere a riscului, de diagnostic și de tratament în domeniul demenței (13);

20.

SUBLINIAZĂ că, în ultimii ani, demența a devenit o prioritate înaltă pentru un număr crescând de state membre, având în vedere faptul că în majoritatea statelor membre este în curs elaborarea, adoptarea sau punerea în aplicare de strategii, planuri de acțiune sau programe naționale privind demența; de asemenea, subliniază că inițiativele statelor membre deja introduse sau în curs de introducere se bazează pe o abordare integrată a lanțului terapeutic, care ia în considerare aspectele de sănătate și pe cele sociale;

21.

SALUTĂ discuțiile din cadrul reuniunii informale a miniștrilor sănătății din UE din 24 septembrie 2015, referitoare la sprijinirea elaborării și aplicării unor strategii, planuri de acțiune și programe naționale privind demența, precum și la facilitarea schimbului de bune practici la nivelul UE, ținând seama de activitățile OMS;

22.

SALUTĂ a doua acțiune comună privind demența, care urmează să fie lansată în 2016.

23.

SĂ ABORDEZE demența ca problemă prioritară, prin strategii, planuri de acțiune sau programe naționale transsectoriale referitoare la demență, în vederea furnizării unui tratament și a unei asistențe corespunzătoare persoanelor afectate de demență, familiilor acestora și celor care îngrijesc persoanele bolnave, asigurând totodată sustenabilitatea sistemelor de sănătate și de securitate socială.

24.

SĂ CONTINUE să acorde o atenție specială consolidării coordonării, în interiorul fiecărui stat membru, a politicilor relevante pentru domeniul demenței, inclusiv consolidării rolului asistenței medicale primare.

25.

SĂ RECUNOASCĂ faptul că, prin continuarea colaborării la nivelul a multiple sectoare între statele membre și la nivelul UE - ținând seama de activitățile OMS -, se creează condițiile pentru obținerea unei contribuții favorabile în vederea îmbunătățirii sprijinului pentru persoanele afectate de demență;

26.

SĂ RECUNOASCĂ avantajele capacitării persoanelor afectate de demență și să încurajeze includerea lor în procesele decizionale prin creșterea reprezentării lor, în special în cadrul inițiativelor, organizațiilor și organismelor din domeniul demenței;

27.

SĂ SPRIJINE, la elaborarea strategiilor, planurilor și programelor referitoare la demență, o abordare sensibilă la aspectele de gen, individualizată și bazată pe cercetare, ținând seama de grupurile cu nevoi specifice, de impactul diversității culturale asupra percepțiilor cu privire la demență, precum și de așteptările și de drepturile persoanelor afectate de demență și ale familiilor lor, ca și ale persoanelor care îi îngrijesc;

28.

SĂ RECUNOASCĂ rolul important al familiilor și al persoanelor care se ocupă de îngrijirea celor afectați de demență, în special prin includerea acestor grupuri în procesele decizionale, și să recunoască necesitatea de a proteja buna sănătate fizică și mintală a membrilor familiilor și a persoanelor care se ocupă de îngrijirea bolnavilor, prin intermediul unui sprijin adecvat.

29.

SĂ RECUNOASCĂ activitatea importantă a Grupului de experți la nivel guvernamental în domeniul demenței în ceea ce privește facilitarea schimbului de experiențe și de bune practici pentru sprijinirea statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare de strategii, planuri și programe naționale referitoare la demență;

30.

SĂ SPRIJINE activitățile desfășurate în contextul domeniilor de politici ale UE care ar putea avea un impact asupra politicilor privind demența, în special Grupul de lucru la nivel înalt pentru sănătate publică, precum și Comitetul pentru protecție socială (CPS) (14) și Comitetul pentru politică economică (CPE) (15) cu privire la asistența medicală și la îngrijirea pe termen lung;

31.

SĂ DUCĂ MAI DEPARTE, respectând totodată pe deplin competențele statelor membre, discuțiile la nivelul UE cu privire la următoarele aspecte:

32.

SĂ INTENSIFICE eforturile de cercetare în domeniul demenței, pe baza rezultatelor proiectelor finanțate de UE precum Inițiativa de programare în comun a UE privind bolile neurodegenerative (JPND), în special cu privire la factorii de risc și la fiziopatologie, și să intensifice transpunerea în practica clinică a intervențiilor de succes în materie de gestionare a demenței, luând în considerare și parteneriate public-public, public-privat și la nivel internațional;

33.

SĂ FACĂ UZ de resursele, modelele și instrumentele elaborate cu succes la nivelul UE, precum cele reunite de parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, acțiunea comună ALCOVE, precum și de strategiile elaborate pentru extinderea aplicării bunelor practici;

34.

SĂ ELABOREZE, acolo unde este cazul, în strânsă cooperare cu Grupul de experți la nivel guvernamental în domeniul demenței, orientări cu caracter voluntar bazate pe o perspectivă cuprinzătoare și integrată asupra demenței, luând în considerare aspectele care țin de caracterul coordonat al prevenirii, al promovării sănătății, al diagnosticării la timp, al sprijinului post-diagnostic și al tratamentului și îngrijirii, cu respectarea competențelor statelor membre;

35.

SĂ IDENTIFICE și SĂ FACĂ SCHIMB de bune practici, în strânsă cooperare cu Grupul de experți la nivel guvernamental în domeniul demenței, în special cu privire la prevenirea precis orientată, inclusiv prevenirea secundară, la promovarea sănătății, la diagnosticarea la timp, la sprijinul și terapia post-diagnostic, la cercetare, la formarea și la continuarea educației profesioniștilor în domeniul sănătății, precum și la informarea publică vizând combaterea stigmatizării;

36.

SĂ CREASCĂ calitatea datelor epidemiologice referitoare la demență, pentru a facilita elaborarea de strategii, planuri de acțiune sau programe naționale, precum și schimbul de bune practici;

37.

SĂ EVIDENȚIEZE activitățile organizațiilor neguvernamentale și activitățile de voluntariat în domeniul demenței care au drept scop să contribuie în mod eficace la strategiile, planurile de acțiune sau programele naționale.

38.

SĂ CONSOLIDEZE cooperarea statelor membre în cadrul Grupului de experți la nivel guvernamental în domeniul demenței, pentru a facilita schimbul de informații cu privire la cadrele de politici și schimbul de bune practici aflate deja în uz, precum și pentru a sprijini statele în crearea și punerea în aplicare a unor strategii, planuri și programe naționale privind demența;

39.

SĂ PROMOVEZE cooperarea continuă cu OMS și cu OCDE în ceea ce privește chestiunea demenței, în strânsă coordonare cu statele membre.

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/13

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/14

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/15

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/16

16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/17

1.

La data de 8 decembrie 2015, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Lone Star Fund IX (Statele Unite ale Americii), aparținând grupului Lone Star („Lone Star”, Statele Unite ale Americii), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi MRH (GB) Limited („MRH”, Regatul Unit), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că operațiunea notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu numărul de referință M.7793 – Lone Star Fund IX/MRH, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă: