18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/1

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al României pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de convergență actualizat al României pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care România a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru România pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de România în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. După cele trei programe UE-FMI consecutive, dezechilibrele interne și externe au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, merită atenție riscurile cu care se confruntă România din cauza valorii negative relativ mari a poziției sale investiționale internaționale nete și a capacității de export reduse pe termen mediu. În sectorul bancar persistă vulnerabilități externe și interne.

(7)

La 30 aprilie 2015, România și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

La 22 octombrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/531/UE (5), în care s-a angajat ca până în septembrie 2015 să furnizeze României asistență financiară pe termen mediu de până la 2 miliarde EUR. Această asistență este condiționată de punerea în aplicare a unei politici economice cuprinzătoare. Deși România nu intenționează, în condițiile actuale de piață, să solicite plata vreunei tranșe, se preconizează ca asistența preventivă să contribuie la consolidarea stabilității macroeconomice, bugetare și financiare și, prin punerea în practică a reformelor structurale, la sporirea rezilienței economiei și a potențialului de creștere. După ce va ieși din programul de asistență, România va fi reintegrată pe deplin în cadrul semestrului european.

(9)

În prezent, România face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului său de convergență, România a solicitat aprobarea unei devieri temporare de 0,5 % din PIB de la traiectoria de ajustare necesară în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu, justificată de reformele structurale planificate. Întrucât în program nu se oferă informații suficient de detaliate privind reformele structurale planificate, Consiliul nu este în măsură să evalueze caracterul plauzibil al acestora. România a solicitat și aplicarea clauzei privind reforma pensiilor. Eligibilitatea reformei depinde de confirmarea din partea Eurostat. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, deficitul structural prognozat pentru 2016 de 3,4 % din PIB nu ar asigura o marjă de siguranță adecvată față de valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB. Prin urmare, Consiliul consideră că România nu îndeplinește cerințele pentru a beneficia de devierea temporară solicitată pentru 2016.

(10)

În Programul său de convergență pentru 2015, Guvernul intenționează ca în 2015 să mențină deficitul global la 1,5 % din PIB și să îl reducă la 0,8 % din PIB în 2018. Guvernul urmărește să îndeplinească obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1,0 % din PIB – începând din 2016. Conform Programului de convergență, se preconizează ca ponderea datoriei publice în PIB să atingă o valoare maximă de 40,1 % în 2015 și să scadă treptat ulterior, ajungând la 37,1 % în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este favorabil. Măsurile importante cu efect de creștere a deficitului, care au fost aprobate de Guvern la 25 martie și de Senat la 27 aprilie (6) și care au fost incluse în previziunile Comisei din primăvara anului 2015, nu se regăsesc în Programul de convergență, deși acest lucru este impus de Codul de conduită. Nu s-au oferit suficiente detalii privind măsurile necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar planificate pentru 2016 și anii următori. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează ca în 2015 balanța structurală să devieze cu 0,3 % din PIB de la obiectivul pe termen mediu. Această valoare depășește ușor deviația de 0,25 % din PIB autorizată în cadrul programului de sprijinire a balanței de plăți cu condiția ca nivelul cofinanțării proiectelor finanțate de UE să respecte ceea ce s-a prevăzut în buget. Devierea urmează să devină semnificativă în 2016, ajungând la 2,4 % din PIB, în timp ce se impune o ajustare de 0,3 % din PIB. Prin urmare, în 2015 și 2016 vor fi necesare noi măsuri. Pe baza evaluării Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca România să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)

Cadrul bugetar al României este în general solid, însă nu este aplicat în mod eficient. Tendințele demografice pe termen mediu și lung și nivelul scăzut de dezvoltare a pieței forței de muncă pot pune în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sistemului de pensii, lansată în 2010, a adus deja unele îmbunătățiri, însă legea de egalizare a vârstei legale de pensionare pentru femei și bărbați începând din 2035, propusă de Guvern în decembrie 2013, nu a fost încă adoptată de Camera Deputaților.

(12)

Recenta reducere a contribuțiilor la asigurările sociale plătite de angajatori a diminuat sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, dar într-o manieră care nu și-a propus un obiectiv anume. Sarcina fiscală pentru persoanele cu venituri mici este în continuare ridicată (40 %) în comparație cu alte țări europene. Frauda fiscală și evaziunea fiscală reprezintă în continuare o provocare majoră și diminuează veniturile fiscale. S-au făcut primii pași în reorganizarea administrației fiscale din România, proces preconizat a fi de durată. Un proiect-pilot care a vizat munca nedeclarată, salariile declarate la o valoare mai mică decât cea reală și evaziunea fiscală a fost pus în aplicare în două regiuni în 2014, urmând a fi extins în continuare în 2015. Nivelul taxelor de mediu a crescut în 2014, ajungând aproape de media din UE.

(13)

Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri în 2014, ratele de ocupare a forței de muncă și de activitate continuă să fie deosebit de scăzute în rândul femeilor, tinerilor, vârstnicilor și romilor. Politicile active în domeniul pieței forței de muncă au fost revizuite, dar participarea globală la măsurile active de pe piața forței de muncă și finanțarea acestora rămân scăzute, în special în cazul formării profesionale, al sistemelor de recunoaștere a studiilor anterioare, al stimulentelor pentru mobilitate și al măsurilor care vizează șomerii pe termen lung. România a luat măsuri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, în special prin intermediul Garanției pentru tineret, dar au existat întârzieri în punerea lor în practică. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește oferirea unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim. Pentru a putea oferi servicii personalizate și a avea rezultate mai coerente pentru toate grupurile vizate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar avea nevoie de o capacitate sporită, în special în ceea ce privește personalul, și de un cadru de acțiune integrat pentru măsurile cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene.

(14)

România se confruntă cu o serie de provocări în domeniul educației: rata părăsirii timpurii a școlii rămâne cu mult peste media din UE; disponibilitatea și accesul la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari sunt limitate, în special în zonele rurale și pentru comunitatea romilor; participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este încă mult sub media din UE; calitatea învățământului superior și relevanța acestuia pentru piața forței de muncă sunt inadecvate, iar rata de absolvire a învățământului terțiar se clasează în continuare pe penultimul loc la nivelul Uniunii. România a început să ia măsuri pentru depășirea acestor provocări, înregistrând progrese variabile în diferite domenii, dar nu a obținut până în prezent decât puține rezultate concrete vizibile. În iunie 2015, România a adoptat două strategii naționale, respectiv strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții și strategia națională pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. În prezent, este important ca România să ia măsuri pentru punerea rapidă în aplicare a acestora. Pentru perioada 2014-2019 a fost conceput un program național pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, care va intra în vigoare în anul școlar 2015-2016. A fost elaborată o strategie privind învățământul terțiar cu scopul de a spori relevanța învățământului superior prin alinierea mai strânsă a acestuia la nevoile pieței forței de muncă și de a îmbunătăți accesul grupurilor defavorizate la învățământului superior. S-au pus în aplicare măsuri menite să îmbunătățească educația și formarea profesională, precum și programele de ucenicie.

(15)

Sistemul de sănătate din România se caracterizează prin rezultate slabe ale tratamentelor, accesibilitate financiară și geografică precară, finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor. Există o dependență mare de serviciile de spitalizare, iar sistemul suferă din cauza rețelei spitalicești în mare parte ineficiente, a rețelelor de trimiteri slabe și fragmentate și a unui procentaj scăzut de cheltuieli destinate asistenței medicale primare. În plus, plățile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătății reduc și mai mult accesibilitatea, eficiența și calitatea sistemului. Diversele măsuri și reforme ale sistemului de sănătate care au fost introduse au redus deficitul de finanțare și au îmbunătățit standardele și eficiența serviciilor. Strategia națională de sănătate 2014-2020, care stabilește cadrul de referință strategic pentru reforma sectorului de sănătate, a fost aprobată în decembrie 2014 și urmează să fie pusă în aplicare. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au în vedere diverse măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de finanțare a asistenței medicale.

(16)

Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale continuă să fie o provocare majoră pentru România. Deși este în scădere, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicată, atingând 40 % în 2013, cu mult peste media din UE. Eficacitatea transferurilor sociale (cu excepția pensiilor) în reducerea sărăciei pare limitată și este deosebit de scăzută în cazul copiilor. Transferurile sociale nu sunt legate în mod adecvat de măsurile de activare. Punerea în aplicare a reformei asistenței sociale din 2011 prezintă în continuare întârzieri. Strategia privind incluziunea socială și combaterea sărăciei, precum și planurile de acțiune conexe, au fost aprobate la 27 mai 2015. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește introducerea venitului minim de inserție, care ar simplifica asistența socială prin combinarea a trei transferuri sociale existente și ar consolida și legătura cu măsurile de activare. În 2013, Guvernul a adoptat o lege privind economia socială, menită să reglementeze domeniul economiei sociale și să îmbunătățească participarea pe piața muncii a populației vulnerabile, însă aceasta face încă obiectul dezbaterilor în Parlament. Au fost luate puține măsuri eficace de integrare a populației rome. Cu toate acestea, în ianuarie 2015, a fost adoptată cu o oarecare întârziere o strategie revizuită pentru integrarea romilor, dar se înregistrează întârzieri în ceea ce privește punerea sa în aplicare.

(17)

Capacitatea administrativă a României este scăzută, fragmentată și caracterizată printr-o delegare neclară a responsabilităților, reprezentând astfel o frână pentru competitivitatea economiei. Au fost identificate cauzele fundamentale ale deficiențelor structurale și, în octombrie 2014, a fost adoptată o strategie pentru soluționarea provocărilor din administrația publică, precum și a celor legate de stabilirea priorităților și de coordonarea politicilor, împreună cu un plan de acțiune pentru punerea sa în aplicare în perioada 2014-2020. Cu toate acestea, punerea în aplicare a strategiei a fost întârziată în mod considerabil. Neregulile înregistrate în procedurile de achiziții publice au avut ca rezultat întârzieri semnificative în implementarea programelor finanțate de UE. Acestea au un impact negativ asupra mediului de afaceri și întârzie investițiile atât de necesare în infrastructură.

(18)

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește sporirea independenței, calității și eficienței sistemului judiciar, combaterea corupției la toate nivelurile și asigurarea executării efective a hotărârilor judecătorești. Cu toate acestea, nivelul executării efective a hotărârilor judecătorești rămâne în multe cazuri scăzut și s-au realizat progrese limitate în prevenirea și combaterea micilor acte de corupție. Aceste domenii importante de politică vor face obiectul mecanismului de cooperare și verificare.

(19)

Societățile comerciale de stat sunt afectate de o productivitate inferioară standardelor, contribuie la lipsa de lichiditate din economie, sunt o povară pentru bugetul public general – ca pasive contingente – și reprezintă 50 % din arieratele fiscale combinate ale tuturor societăților comerciale. Guvernanța corporativă este un factor esențial care determină performanța societăților comerciale de stat. Cadrul actual de guvernanță al acestora nu previne interferențele politice în gestionarea curentă a societăților comerciale și nu garantează o separare între calitatea de proprietar a autorităților și funcția acestora de elaborare a politicilor. Înainte de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 nu au fost introduse în mod sistematic norme specifice pentru societățile comerciale de stat. Diferite domenii nu fac obiectul respectivei reglementări și în practică normele nu sunt întotdeauna respectate. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma guvernanței corporative în cadrul societăților de stat deținute de stat din sectorul energetic și cel al transporturilor.

(20)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate României în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(21)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(22)

Având în vedere rezultatele bilanțului aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos,

1.

Să ia toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistență financiară.

2.

Să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB, astfel cum se specifică în cadrul programului de asistență pentru balanța de plăți 2013-2015 și, în 2016, să revină la obiectivul bugetar pe termen mediu. Să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată și să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.

3.

Să consolideze măsurile privind piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați și al șomerilor pe termen lung. Să se asigure că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de personalul adecvat. Să stabilească, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim. Să introducă venitul minim de inserție. Să crească oferta și calitatea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor. Să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Să urmărească Strategia națională de sănătate 2014-2020 pentru a remedia aspectele legate de gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor.

4.

Să adopte legea privind reformarea guvernanței corporative a societăților comerciale de stat.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/6

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Sloveniei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Slovenia a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Slovenia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Pentru Slovenia, raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Slovenia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică decisive și o monitorizare specifică. Mai precis, reechilibrarea este în curs, iar măsurile de politică decisive luate, îmbunătățirea rezultatelor la export și a condițiilor de creștere au redus riscurile față de anul trecut, mai ales cele legate de sustenabilitatea pe plan extern. Cu toate acestea, guvernanța corporativă deficitară, implicarea puternică a statului la capitalul întreprinderilor, un efect de levier important al întreprinderilor și creșterea considerabilă a datoriei publice pun în pericol stabilitatea financiară și creșterea, fapt care necesită o atenție sporită. Prin urmare, dezechilibrele nu mai sunt considerate excesive, dar continuă să necesite o atenție sporită.

(7)

La 30 aprilie 2015, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Slovenia face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de stabilitate pentru 2015 al Sloveniei, guvernul își exprimă intenția de a corecta deficitul excesiv până în 2015, cu respectarea termenului stabilit de Consiliu, și de a atinge obiectivul pe termen mediu, respectiv obținerea unei poziții bugetare echilibrate în termeni structurali până în 2020, și anume la un an de la încheierea perioadei de programare. Guvernul își propune să reducă treptat deficitul global la 2,9 % din PIB în 2015 și la 0,9 % din PIB în 2019. Potrivit Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel de vârf de 81,6 % în 2015, după care va începe să scadă. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se așteaptă corectarea la timp și în mod durabil a deficitului excesiv până în 2015. În același timp, efortul bugetar se situează sub nivelul recomandat de Consiliu, pe baza echilibrului structural și a măsurilor discreționare luate. Presupunând că deficitul excesiv va fi corectat la timp, conform planului, Slovenia va face obiectul componentei preventive a pactului începând cu 2016. Măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate nu au fost detaliate suficient. Prin urmare, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se pare că există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016 și vor fi necesare măsuri suplimentare. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Slovenia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. În ceea ce privește regulile de politică bugetară, parlamentul a aprobat, în 2013, temeiul constituțional pentru stabilirea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public în termeni structurali. Cu toate acestea, legislația de punere în aplicare necesară nu a fost încă adoptată. Se preconizează că revizuirile Legii privind finanțele publice vor oferi temeiul juridic necesar pentru aspectele procedurale care stau la baza Legii privind regulile de politică bugetară.

(9)

Slovenia a întreprins măsuri de reducere a presiunilor asupra sustenabilității pe termen mediu a sistemului de pensii, dar parametrii-cheie mai trebuie ajustați pentru a asigura sustenabilitatea acestui sistem în perioada de după 2020. Reforma din 2013 a sistemului de pensii a avut un impact pozitiv și se preconizează că actul legislativ care instituie un fond demografic va fi adoptat până la sfârșitul lui 2015. Cu toate acestea, pentru a se asigura sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor, vor fi necesare reforme suplimentare. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma sistemului de îngrijire pe termen lung. La sfârșitul anului 2013, guvernul a adoptat un plan de reformă a sistemului de îngrijire pe termen lung, dar adoptarea legislației de punere în aplicare a reformei a fost amânată până la sfârșitul anului 2015 pentru ca mai întâi să fie adoptate deciziile privind reforma asigurărilor de sănătate, inclusiv să se rezolve problema surselor de finanțare a sistemului general de sănătate și a îngrijirii pe termen lung. Cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung legate de vârstă pot fi limitate prin acordarea de prestații persoanelor care au cea mai mare nevoie de acestea și prin reorientarea îngrijirii instituționalizate înspre îngrijirea la domiciliu.

(10)

A fost încheiat un acord social în ianuarie 2015 care prevede că majorările salariale din sectorul public nu vor ține pasul cu majorările salariale din sectorul privat. Componența și indexarea salariilor minime nu sunt reglementate de acest acord. Deși majorarea recentă a salariului minim este relativ ridicată față de cea a salariului mediu, a fost cu toate acestea limitată. Din evaluarea reformei pieței muncii din 2013 reiese că numărul restricțiilor privind accesul pe piața muncii a scăzut, dar persistă probleme structurale în ceea ce privește șomajul pe termen lung și ratele scăzute ale încadrării în muncă a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor mai în vârstă. Slovenia a întreprins unele acțiuni pentru a aborda neconcordanța de competențe și numeroase alte măsuri sunt planificate până în 2020.

(11)

Sectorul bancar a fost stabilizat în continuare prin recapitalizarea băncilor Abanka și Banka Celje în 2014. A fost finalizat un plan de acțiune cuprinzător pentru bănci, acesta fiind prezentat cabinetului prim-ministrului în ianuarie 2015. Banca Sloveniei a asigurat monitorizarea deficiențelor identificate în cadrul evaluării calității activelor din 2013 și își va relua inspecțiile la fața locului în primul trimestru al anului 2015, pentru a verifica dacă recomandările au fost puse în aplicare de către bănci. Marile bănci și-au reorganizat și și-au consolidat unitățile de lichidare și de restructurare. Cu toate acestea, pentru ca sectorul bancar să fie mai solid, sunt necesare consolidarea rentabilității pe termen lung și reducerea numărului de credite neperformante în sectorul întreprinderilor. Au fost instituite atât planul general de restructurare a întreprinderilor, cât și un grup operativ centralizat pentru restructurarea întreprinderilor. Reducerea în continuare a gradului de îndatorare a sectorului întreprinderilor, inclusiv prin intermediul Societății de administrare a activelor bancare și prin aplicarea integrală a noii legislații în materie de insolvență, ar contribui la restabilirea condițiilor pentru relansarea investițiilor private. Activitatea de creditare a băncilor continuă să se deterioreze, ceea ce afectează în special IMM-urile. Se preconizează că doar în 2016 se vor concretiza toate rezultatele recentei recapitalizări a sectorului bancar. Activitatea limitată de creditare a băncilor și ratele ridicate ale dobânzilor afectează capacitatea de finanțare a IMM-urilor. Chiar dacă proporția cererilor de credit respinse a scăzut în ultimii șase ani, numărul IMM-urilor care semnalează că băncile sunt mai reticente în a acorda credite a crescut în mod considerabil și este unul dintre cele mai mari din Uniune.

(12)

Programul de privatizare este în curs, dar înregistrează întârzieri. Restructurarea celor cinci bănci mari deținute de stat și lichidarea a două bănci naționale mai mici sunt pe drumul cel bun. Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane (Slovenski državni holding), care este responsabilă de gestionarea și cesionarea activelor statului, este în prezent pe deplin operațională. Mai trebuie aprobat de către parlament un proiect de strategie de gestionare a activelor, preconizându-se că aprobarea acestuia va fi urmată de publicarea calendarului de cesionare pentru o serie de active deținute de stat bine determinate. În decembrie 2014, Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane a adoptat un nou cod privind guvernanța corporativă, iar în ianuarie 2015 a fost numit un responsabil cu conformitatea.

(13)

Eficiența instanțelor s-a îmbunătățit în continuare în 2014, chiar dacă într-un ritm mai lent. Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reducerea duratei procedurilor judiciare în primă instanță în privința litigiilor civile și comerciale, inclusiv în cazurile care intră sub incidența legislației în materie de insolvență, durata procedurilor și numărul cauzelor nesoluționate rămân semnificative.

(14)

Mediul de afaceri nefavorabil din Slovenia este un factor principal al nivelurilor scăzute de investiții în întreprinderile slovene, iar numărul mare de legi și numeroasele modificări ale legislației îngreunează activitatea întreprinderilor și respectarea reglementărilor locale. Numărul profesiilor reglementate a scăzut de la 323 la 242, dar rămâne mare. Aproximativ 25 % dintre măsurile de reducere a sarcinii administrative incluse în Documentul unic au fost puse în aplicare. Agenției pentru protecția concurenței i se permite o autonomie bugetară suficientă și se asigură independența instituțională.

(15)

Noul guvern și-a reiterat angajamentul de a lupta împotriva corupției și a adoptat în ianuarie 2015 un nou program cu durata de doi ani, care prevede 11 măsuri cu caracter permanent. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește transparența și răspunderea. Se pregătește în prezent o reformă cuprinzătoare a sectorului public. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește rapoartele privind procedurile de evaluare a performanței și de control al calității.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Sloveniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(17)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (6). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Slovenia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să asigure o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2015 și să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2016. Să adopte Legea privind regulile de politică bugetară și să revizuiască Legea privind finanțele publice. Să înregistreze progrese în ceea ce privește reforma pe termen lung a sistemului de pensii. Până la sfârșitul anului 2015, să adopte o reformă a sistemului de sănătate și de îngrijire pe termen lung.

2.

Să revizuiască, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, mecanismul de stabilire a salariului minim, în special rolul alocațiilor, având în vedere impactul asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă, a creării de locuri de muncă și a competitivității. Să asigure creșterea capacității de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor mai în vârstă. Să ia măsuri pentru a aborda șomajul pe termen lung și să ofere stimulente adecvate pentru prelungirea vieții active.

3.

Să reducă procentul de credite neperformante deținute de bănci prin introducerea unor ținte concrete. Să amelioreze capacitatea de monitorizare a riscurilor de credit în cadrul băncilor. Să continue restructurarea întreprinderilor și să mențină o guvernanță corporativă solidă a Societății de administrare a activelor bancare. Să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-urilor și al microîntreprinderilor. Să adopte o strategie pentru Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane care să conțină o clasificare clară a activelor, să pună în aplicare un plan anual de gestionare a activelor și să aplice criterii de performanță.

4.

Să se asigure că reformele adoptate în vederea îmbunătățirii eficacității justiției civile contribuie la reducerea duratei procedurilor.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/10

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (3) privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul actualizat de stabilitate al Slovaciei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Slovaciei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Slovacia nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Slovacia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 29 aprilie 2015, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Slovacia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, reducându-l la 2,5 % din PIB în 2015 și, ulterior, la 0,5 % din PIB în 2018. Conform Programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – ar urma să fie realizat începând din 2017. Se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va înregistra o ușoară diminuare în 2015, an în care va reprezenta 53,4 %, și că va continua să scadă până la 50,3 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile menite să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit planificate nu au fost detaliate într-o măsură suficientă. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, creșterea cheltuielilor nete este inferioară criteriului de referință atât în 2015, cât și în 2016, îndeplinind, prin urmare, cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Slovacia va respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Tendințele constatate în 2014 pe piața forței de muncă indică o redresare, dar rata șomajului rămâne ridicată. S-au redus factorii de descurajare din cadrul sistemului de securitate socială și s-au înregistrat unele progrese în direcția reducerii șomajului în rândul tinerilor, dar șomajul de lungă durată rămâne o provocare majoră, iar rata de angajare a romilor și a persoanelor slab calificate este scăzută. Deși au făcut obiectul unor prime măsuri de îmbunătățire, serviciile publice de ocupare a forței de muncă dispun de o capacitate limitată de a oferi servicii personalizate, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă. Rata de ocupare profesională a femeilor rămâne cu mult sub media UE, situație ce reflectă insuficiența serviciilor de îngrijire a copiilor de bună calitate și accesibile ca preț și durata relativ îndelungată a concediului pentru creșterea copilului.

(10)

Slovacia a realizat unele progrese în ceea ce privește învățarea la locul de muncă, adoptând o nouă lege privind învățământul profesional și tehnic, care urmează să intre în vigoare în 2015. S-au realizat totuși progrese limitate cu privire la îmbunătățirea condițiilor de predare, la încurajarea înființării unor programe de licență cu o orientare profesională mai puternică și la creșterea procentului de copii romi înscriși în sistemul de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Nu s-au luat măsuri menite să asigure o mai largă participare a romilor la învățământul profesional și la învățământul superior. Nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce privește eliminarea lacunelor sistemului de cercetare și inovare slovac, fiind necesar, în principal, să se amelioreze calitatea și relevanța bazei științifice și să se promoveze cooperarea dintre mediul academic, sectorul cercetării și mediul de afaceri.

(11)

Slaba calitate a mediului de afaceri din Slovacia reduce atractivitatea acestei țări atât pentru investițiile străine, cât și pentru cele interne. Gradul necorespunzător de eficiență și calitate al administrației publice și al sistemului de justiție are consecințe negative în special asupra mediului de afaceri. Fluctuația ridicată a personalului și gestionarea ineficientă a resurselor umane afectează negativ funcția publică. Până în prezent, s-au depus eforturi limitate de combatere a corupției. Mai precis, necesitatea de a consolida capacitatea analitică și de audit a administrației fiscale nu a fost abordată. Achizițiile publice prezintă deficiențe adânc înrădăcinate, care afectează alocarea resurselor publice.

(12)

Deși recentele modificări aduse sistemului de impozitare au contribuit la îmbunătățirea finanțelor publice, costurile aferente îmbătrânirii populației vor afecta, în viitor, situația îndatorării Slovaciei, care este relativ solidă în prezent. Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice depinde de capacitatea guvernului de a îmbunătăți raportul costuri-eficacitate din sectorul sănătății. Nivelul general de eficiență al sistemului de sănătate slovac este redus, rezultatele obținute fiind slabe în comparație cu restul UE. Guvernul a adoptat o nouă strategie în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020, în încercarea de a remedia deficiențele sistemului național de sănătate. Strategia este în curs de aplicare, dar aceste măsuri nu au intrat încă în vigoare în marea lor majoritate. De asemenea, continuă să existe ineficiențe în ceea ce privește colectarea impozitelor și administrația fiscală.

(13)

Slabele rezultate ale investițiilor realizate în ultimii ani pot afecta grav perspectivele de creștere pe termen lung ale Slovaciei. Scăderea investițiilor private înregistrată între 2008 și 2013 a fost deosebit de puternică, societățile nefinanciare reprezentând aproximativ 90 % din scăderea totală a investițiilor din cauza reducerii fluxurilor de investiții străine directe (ISD). În 2013, investițiile în bunuri de capital rămâneau cu aproximativ 13 % mai mici în termeni reali decât în 2008. Deși nu a fost la fel de drastică, scăderea investițiilor publice continuă să aibă consecințe importante, având în vedere proiectele de infrastructură de mare anvergură din sectorul transporturilor, care prezintă o importanță esențială pentru a putea valorifica potențialul de creștere al regiunilor din centrul și estul Slovaciei. Atât barierele administrative, cât și cele normative legate de planificarea investițiilor, de lipsa de transparență și de durata îndelungată a procedurilor de obținere a autorizațiilor de construcție și de utilizare a terenurilor frânează investițiile publice. Fondurile UE reprezintă o proporție foarte mare din totalul investițiilor publice din Slovacia, în comparație cu nivelurile observate în alte state membre din regiune. În plus, absorbția fondurilor UE este împiedicată de administrarea necorespunzătoare a procedurilor de planificare, de deficiențele legate de conceperea și selectarea proiectelor, precum și de nerespectarea cerințelor privind evaluarea impactului asupra mediului. Utilizarea unor specificații personalizate în domeniul achizițiilor publice restrânge concurența și conduce la o creștere a prețurilor finale. O mai bună supraveghere a entităților publice care iau parte la achiziții publice și creșterea nivelului cunoștințelor de specialitate din cadrul acestor entități ar putea contribui la depășirea acestor probleme. Gradul necorespunzător de eficiență și calitate al administrației publice și al sistemului de justiție afectează mai ales mediul de afaceri, iar aspecte cum ar fi reforma procedurii civile și repartizarea inegală a volumului de muncă în instanțe nu au fost încă remediate.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Slovaciei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Slovaciei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovacia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate și a consideră (6) că Slovacia respectă normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Slovacia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să îmbunătățească raportul costuri-eficacitate din sectorul sănătății, inclusiv prin îmbunătățirea gestionării serviciilor medicale spitalicești și prin consolidarea asistenței medicale primare. Să ia măsuri pentru a crește nivelul de colectare a impozitelor.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a soluționa problema șomajului de lungă durată, îmbunătățind măsurile de activare și programele de învățământ pentru adulți, precum și introducând programe de formare de înaltă calitate și adaptate la nevoile individuale. Să îmbunătățească măsurile menite să încurajeze femeile să rămână sau să se întoarcă pe piața forței de muncă, prin ameliorarea ofertei de infrastructuri pentru îngrijirea copilului.

3.

Să îmbunătățească formarea profesorilor și atractivitatea profesiei de cadru didactic pentru a stopa degradarea rezultatelor școlare. Să crească participarea copiilor romi la învățământul general și la educația preșcolară de înaltă calitate.

4.

Să stimuleze investițiile în infrastructură, să îmbunătățească și să raționalizeze procedurile administrative pentru obținerea autorizațiilor de utilizare a terenurilor și de construcție. Să crească gradul de concurență în cadrul licitațiilor publice și să îmbunătățească mecanismele de supraveghere din domeniul achizițiilor publice.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/14

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Finlandei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Finlandei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Finlandei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Finlanda a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Finlanda pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Finlanda se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. În special, riscurile legate de rezultatele slabe la export într-un context de restructurare industrială necesită o atenție deosebită. În ansamblu, pierderea cotelor de piață în ceea ce privește exporturile și declinul industriei electronice au luat sfârșit, însă nivelul investițiilor rămâne scăzut și creșterea potențială s-a redus. Datoria sectorului privat s-a stabilizat și nu pare a fi o sursă de preocupare imediată, însă nivelul său relativ ridicat necesită o monitorizare atentă.

(7)

La 2 aprilie 2015, Finlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Finlanda face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de stabilitate pentru 2015 transmis de guvernul anterior, care se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale și acoperă perioada 2014-2019, se preconizează că deficitul global, care a crescut la 3,2 % din PIB în 2014, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB, se va deteriora în continuare, ajungând la 3,4 % din PIB în 2015, înainte de a scădea treptat la 3,1 % în 2017, apoi la 2,5 % din PIB în 2019. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2015, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește în cursul perioadei care face obiectul previziunilor și va ajunge la 67,8 % până în 2019. Obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – nu este atins până la sfârșitul perioadei de programare. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că deficitul public al Finlandei va fi de 3,3 % din PIB în 2015 și de 3,2 % din PIB în 2016, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va crește la 64,4 % până în 2016. La 13 mai 2015, Comisia a publicat un raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. Potrivit concluziei raportului, se consideră că nu au fost respectate criteriile deficitului și ale datoriei. Cu toate acestea, la 27 mai, noul guvern și-a publicat programul strategic, inclusiv măsurile de consolidare planificate. Potrivit unei evaluări efectuate de Comisie, în cazul în care ar fi puse în aplicare pe deplin, se preconizează că aceste măsuri vor reduce deficitul global la un nivel cu mult sub 3 % din PIB în 2016. După o deteriorare în 2014, există o altă abatere de la efortul structural necesar în cadrul componentei preventive în 2015. Se estimează că criteriul de referință în materie de cheltuieli va fi îndeplinit cu o marjă largă în 2015. Ar putea exista așadar un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu în perioada 2014-2015, care va trebui să fie reevaluat ex post. În 2016, ținând seama de măsurile anunțate de noul guvern, există riscul unei abateri. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare pentru realizarea ajustărilor structurale necesare. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, precum și de o evaluare a măsurilor de consolidare ale noul guvern, astfel cum au fost prezentate la 27 mai, Consiliul consideră că există riscul ca Finlanda să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate că Finlanda a înregistrat unele progrese în punerea în aplicare a reformelor administrative, eficiența sectorului public finlandez ar putea fi îmbunătățită în continuare, în special în domeniile care se vor confrunta în viitor cu presiuni asupra costurilor cauzate de îmbătrânirea populației.

În toamna anului 2014, partenerii sociali au ajuns la un acord cu privire la conținutul reformei sistemului de pensii, dar aceasta nu a fost încă adoptată. Creșterea nivelului de participare a lucrătorilor mai în vârstă pe piața forței de muncă reprezintă un element esențial în vederea reducerii decalajului în materie de sustenabilitate a finanțelor publice și a majorării planificate a vârstei legale de pensionare. Ieșirile timpurii de pe piața muncii sunt cauzate, în principal, de invaliditate sau de extinderea prestațiilor de șomaj în cazul lucrătorilor mai în vârstă. În decembrie 2014 guvernul a prezentat Parlamentului proiectul de lege privind reforma serviciilor sociale și de sănătate, însă nu a fost găsită nicio soluție pentru a asigura un echilibru între modelul administrativ al marilor coaliții municipale și autonomia municipalităților necoalizate, garantată de Constituție înainte de alegerile parlamentare din aprilie 2015, iar proiectul de lege este caduc. Municipalitățile finlandeze sunt relativ mici, dar îndeplinesc sarcini destul de ample în comparație cu cele din alte țări europene. Reforma structurilor municipale se desfășoară cu o oarecare întârziere și municipalitățile realizează studii privind beneficiile fuziunilor. Potrivit Programului național de reformă pentru 2015, o nouă propunere legislativă poate fi prezentată Parlamentului până la sfârșitul anului 2016.

(9)

Având în vedere îmbătrânirea populației și scăderea populației de vârstă activă, este important ca piața muncii să aibă acces la întreaga forță potențială de muncă. Finlanda a înregistrat unele progrese în acest sens și a luat o serie de măsuri, inclusiv o mai bună organizare a subvențiilor salariale, cu un accent special asupra persoanelor în vârstă, precum și a serviciului public pentru ocuparea forței de muncă. Rata șomajului a fost de 8,7 % în 2014 și este în creștere, în special în rândul tinerilor și al lucrătorilor mai în vârstă. Acordul privind salariul moderat din 2013 sprijină restabilirea competitivității costurilor și a exporturilor printr-o creștere mai mică a costului unitar al muncii.

(10)

Finlanda a înregistrat unele progrese în consolidarea capacității sale de a furniza produse inovatoare. Guvernul pune în aplicare o reformă cuprinzătoare a institutelor de cercetare și a finanțării pentru cercetare. Programele de politică în favoarea tehnologiei curate, a biotehnologiei și a digitizării sunt promițătoare, dar sunt întreprinse la o scară relativ mică. Deși investițiile în sectorul C&D sunt printre cele mai ridicate din Uniune, Finlanda se confruntă în continuare cu provocări în transformarea acestui lucru în produse și servicii care să fie exportate cu succes. Guvernul a încercat să simplifice și să eficientizeze sistemele de sprijin pentru întreprinderi, să majoreze finanțarea pentru întreprinderile nou-înființate și să promoveze internaționalizarea acestora. Cu toate acestea, nivelul investițiilor în Finlanda a rămas scăzut, dificultățile la export au continuat, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut. Sunt necesare, de asemenea, eforturi în vederea consolidării concurenței pe piețele produselor și serviciilor, în special în sectorul comerțului cu amănuntul, al cărui nivel de concentrare rămâne extrem de ridicat.

(11)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Finlandei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Finlandei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Finlanda, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(12)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(13)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 2 și 3 de mai jos.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Finlanda ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să realizeze o ajustare bugetară de cel puțin 0,1 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015 și o ajustare bugetară de 0,5 % din PIB în 2016. Să continue eforturile de reducere a decalajului în materie de sustenabilitate a finanțelor publice și de îmbunătățire a condițiilor necesare creșterii.

2.

Să adopte reforma convenită a sistemului de pensii și să elimine treptat modalitățile de ieșire anticipată de pe piața muncii. Să asigure eficacitatea procesului de concepere și punere în aplicare ale reformelor administrative referitoare la structura municipalităților și la serviciile sociale și de sănătate, în vederea creșterii productivității și a rentabilității în furnizarea serviciilor publice, asigurând totodată calitatea acestora.

3.

Să continue eforturile de îmbunătățire a capacității de inserție profesională a tinerilor, a lucrătorilor mai în vârstă și a șomerilor de lungă durată, punând accentul în special pe dezvoltarea competențelor relevante pentru locurile de muncă. Să promoveze evoluțiile la nivelul salariilor în conformitate cu productivitatea, respectând pe deplin rolul partenerilor sociali și în conformitate cu practicile naționale.

4.

Să ia măsuri pentru a deschide sectorul comerțului cu amănuntul concurenței efective.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/18

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (4) privind Programul național de reformă al Suediei pentru 2014 și a emis avizul său cu privire la Programul actualizat de convergență al Suediei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Suedia a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Suedia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. În special, datoria gospodăriilor rămâne la niveluri foarte ridicate și continuă să crească din cauza majorării prețurilor locuințelor, a unor rate ale dobânzii persistent scăzute, a stimulentelor fiscale substanțiale și a constrângerilor legate de oferta de locuințe. Evoluțiile macroeconomice legate de datoria privată merită în continuare atenție.

(7)

La 23 aprilie 2015, Suedia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și, la 24 aprilie 2015, Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Suedia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2015, guvernul preconizează că deficitul global se va îmbunătăți treptat, ajungând la 1,4 % din PIB în 2015, că va fi în echilibru în 2018 și că obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1 % din PIB – va fi îndeplinit în continuare pe toată durata programului. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge valori de vârf în 2015, ajungând la 44,2 %, și că aceasta va descrește treptat, atingând 40,0 % în 2018. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, vor trebui specificate măsurile care vor sprijini, începând cu 2016, țintele de deficit preconizate. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că soldul structural se va situa la valoarea obiectivului pe termen mediu de – 1 % în 2015 și se va îmbunătăți, urmând să fie de – 0,9 % din PIB în 2016. Pe baza evaluării sale a Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Suedia va respecta probabil normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Spre deosebire de situația existentă în multe alte state membre, în Suedia prețurile locuințelor nu au suferit nicio corecție majoră și iar au înregistrat creșteri marcate, începând cu mijlocul anului 2013. Bilanțul aprofundat efectuat de Comisie sugerează că prețurile locuințelor suedeze par să se situeze peste valoarea lor intrinsecă. Acest lucru se datorează parțial fundamentelor economice favorabile, cum ar fi un venit disponibil mai ridicat, rate scăzute ale dobânzii și factori demografici puternici. Cu toate acestea, raportul de țară a identificat elemente care influențează prețurile locuințelor atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei. În ceea ce privește cererea, stimulentele de a contracta credite au fost deosebit de favorabile. În plus, sistemul fiscal din Suedia, care oferă unul dintre cele mai puternice stimulente fiscale pentru proprietarii de locuințe în Uniune, tinde să ducă la creșterea prețurilor locuințelor. La rândul său, acest lucru a contribuit la creșterea datoriei gospodăriilor în Suedia, care este ridicată și crește mai rapid decât în restul Uniunii. Chiar dacă valoarea totală a activelor gospodăriilor este ridicată și veniturile disponibile au crescut în ultimii ani, sectorul gospodăriilor este mai vulnerabil decât înainte și nivelul ridicat de îndatorare a gospodăriilor reprezintă un risc pentru stabilitatea macroeconomică. Efectele generate de favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a veniturilor personale ar trebui abordate printr-o limitare treptată a deductibilității fiscale a dobânzilor pentru credite ipotecare sau printr-o majorare a impozitelor recurente pe proprietate. În plus, sunt necesare eforturi pentru a accelera ritmul lent al amortizării creditelor ipotecare cu scopul de a reduce creșterea gradului de îndatorare a gospodăriilor.

(10)

În ceea ce privește oferta, ineficiențele structurale conduc la o penurie de locuințe și contribuie la creșterea prețurilor locuințelor. Aceste constrângeri limitează mobilitatea forței de muncă și creează provocări sociale pentru grupurile vulnerabile. Problemele legate de ofertă sunt cauzate de utilizarea ineficace a ansamblului de locuințe existente, precum și de investiții structural scăzute în construcțiile noi. În special, ar trebui consolidate stimulentele adresate municipalităților pentru ca acestea să promoveze în mod activ investițiile în construcții și să rezolve nevoia de locuințe a grupurilor vulnerabile. Trebuie încurajată concurența în sectorul construcțiilor și, în acest scop, ar trebui asigurate proceduri de achiziții publice pe deplin transparente. Procedurile de planificare și cele aferente introducerii căilor de atac sunt prea lungi și complexe și ar trebui raționalizate. Rigiditățile de pe piața închirierilor, care nu pare să își îndeplinească rolul de a reduce presiunea exercitată de prețurile locuințelor sau de a sprijini nevoile de mobilitate, sunt atribuite în principal gradului ridicat de control al chiriilor. Aceste rigidități ar trebui rezolvate printr-o reformă treptată a sistemului de stabilire a chiriilor. Sistemul ar trebui să permită o divergență mai mare la nivelul chiriilor (ceea ce ar putea conduce la o utilizare mai eficace a ansamblului de locuințe existente) și o mai mare libertate în privința contractelor încheiate între chiriași și proprietari individuali.

(11)

Guvernul ia măsuri pentru a îmbunătăți rezultatele școlare, după o deteriorare marcată în ultimul deceniu care contribuie la nivelul relativ ridicat de șomaj în rândul tinerilor. Guvernul adoptă, de asemenea, măsuri pentru a facilita tranziția de la sistemul de educație la piața muncii și a îmbunătăți integrarea pe piața muncii a tinerilor cu un nivel scăzut de educație și a persoanelor care provin din familii de migranți. Progresele în acest domeniu vor trebui monitorizate.

(12)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Suediei, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Suediei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Suedia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandarea 1 de mai jos.

(13)

În lumina acestei evaluări, Comisia a examinat Programul de convergență și consideră (5) că Suedia respectă normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(14)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1 de mai jos.

1.

Să abordeze creșterea datoriei gospodăriilor prin ajustarea stimulentelor fiscale, în special printr-o limitare treptată a deductibilității fiscale a dobânzilor pentru credite ipotecare sau printr-o majorare a impozitelor recurente pe proprietate, precum și prin accelerarea ritmului lent al amortizării creditelor ipotecare; să rezolve problema ofertei structural insuficiente de locuințe, să stimuleze concurența în sectorul construcțiilor, să raționalizeze procedurile de planificare și cele aferente introducerii căilor de atac în domeniul construcțiilor și să revizuiască sistemul de stabilire a chiriilor pentru a permite niveluri ale chiriilor orientate mai mult spre piață.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/21

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de convergență al Regatului Unit pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Regatul Unit fost identificat ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Regatul Unit pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Regatul Unit se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. O atenție deosebită trebuie acordată în continuare în special riscurilor legate de gradul ridicat de îndatorare al gospodăriilor, legat și de caracteristicile structurale ale pieței locuințelor. Reziliența economiei și a sectorului financiar a crescut. Cu toate acestea, penuria de locuințe va persista și este susceptibilă să contribuie la prețuri ridicate la locuințe pe termen mediu și să continue să diminueze reziliența sectorului în fața riscurilor.

(7)

La 26 martie 2015, Regatul Unit și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Regatul Unit face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru perioada 2014-2015, guvernul prevede o îmbunătățire a deficitului global de la 4,3 % din PIB în 2015-2016 la 2,2 % din PIB în 2016-2017, astfel încât, în perioada 2019-2020, să se atingă un excedent de 0,1 % din PIB. Programul de convergență nu cuprinde un obiectiv pe termen mediu. Se preconizează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va atinge valori de vârf în perioada 2015-2016, ajungând la 88,8 %, și că aceasta va descrește treptat la 81,4 % în perioada 2019-2020. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că Regatul Unit nu își va corecta deficitul excesiv până în 2014-2015, termenul stabilit de Consiliu. În plus, efortul bugetar s-a situat sub nivelul recomandat de Consiliu. Din acest motiv, la 19 iunie, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE, că Regatul Unit nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea Consiliului din cadrul recomandării privind deficitul excesiv din 2 decembrie 2009. Consiliul a formulat o nouă recomandare, în care solicită Regatului Unit să corecteze deficitul excesiv până în 2016-2017. Programul de convergență este compatibil cu noul termen stabilit, respectiv 2016-2017, în cadrul procedurii de deficit excesiv. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este plauzibil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că Regatul Unit își va corecta deficitul excesiv până la termenul stabilit, respectiv 2016-2017, și va depune efortul bugetar recomandat. Măsurile de sprijinire a ratelor preconizate ale deficitului care trebuie întreprinse începând din 2015-2016 sunt deja definite, însă sunt necesare mai multe detalii privind limitarea cheltuielilor la nivel ministerial identificate. Pe baza evaluării sale a Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Regatul Unit va respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Gradul înalt, posibil excesiv, de îndatorare a gospodăriilor a fost identificat ca un potențial dezechilibru macroeconomic care prezintă riscuri pentru economia Regatului Unit. Deși îndatorarea sectorului gospodăriilor continuă să scadă ușor, aceasta rămâne ridicată, fapt care expune Regatul Unit la riscuri care ar putea afecta creșterea economică și stabilitatea financiară. La mijlocul anului 2014, Comitetul privind politica financiară al Băncii Angliei a anunțat două măsuri menite să atenueze riscurile legate de gradul ridicat de îndatorare a gospodăriilor. Comitetul a recomandat creditorilor ipotecari să aplice un „test de rezistență la rata dobânzii” pentru a evalua capacitatea debitorilor de a-și îndeplini obligațiile ipotecare în cazul majorării ratelor dobânzii. De asemenea, comitetul a recomandat creditorilor ipotecari să limiteze procentul de credite ipotecare acordate la un raport credit/venit de 4,5 și mai mult la 15 % din noile credite ipotecare. Impactul acestor măsuri ar trebui monitorizat cu atenție.

Au fost întreprinse o serie de reforme ale cadrului național de politică în materie de urbanism, dar este improbabil ca acestea să aibă un impact pe termen scurt. Răspunsul autorităților locale la reforme, constând în creșterea ofertei de locuințe, trebuie să fie monitorizat îndeaproape.

(10)

Piața muncii din Regatul Unit a funcționat bine în ultimii ani și se preconizează că va rămâne solidă. Rata de ocupare a forței de muncă a ajuns la 76,5 % în 2014, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, ajungând la 6 %, și se estimează că diminuarea va continua în 2015. Cu toate acestea, în ciuda tendințelor pozitive în ceea ce privește rezultatele de pe piața muncii, persistă încă provocări sociale. Procentul persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii a crescut ușor, de la 13 % în 2012 la 13,2 % în 2013, față de media UE de 10,7 %. Diferența în ceea ce privește procentul de femei care muncesc cu fracțiune de normă (42,6 % în 2013) și procentul de bărbați în aceeași situație (13,2 % în 2013) este una dintre cele mai ridicate din Uniune. Procentul femeilor care sunt inactive sau lucrează cu fracțiune de normă din cauza unor responsabilități personale și familiale (12,5 %) a fost aproape de două ori mai mare decât media UE (6,3 %) în 2013. Alte provocări sunt ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și implicarea angajatorilor în privința stagiilor de ucenicie. Un alt domeniu care trebuie monitorizat și care este legat de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor îl reprezintă educația și competențele. Un procent mare de tineri au niveluri comparativ scăzute de competențe de bază. Măsurile puse în aplicare pentru a aborda reforma sistemului de protecție socială și îngrijirea copiilor au fost limitate. În Regatul Unit, procentul copiilor care trăiesc în gospodării în care părinții nu au un loc de muncă este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Uniune. În plus, deși oferta în cadrul sistemului de îngrijire a copiilor a crescut recent, disponibilitatea unor servicii de îngrijire a copiilor abordabile ca preț, de înaltă calitate și cu program prelungit rămâne o problemă esențială.

(11)

Stimularea investițiilor publice și private ar contribui la îmbunătățirea productivității și a competitivității, care reprezintă provocări esențiale pentru Regatul Unit. Necesitatea de a asigura investiții în infrastructură de înaltă calitate este reflectată în planul național de infrastructură prezentat în decembrie 2014, care a fost actualizat și al cărui domeniu de aplicare a fost extins. Se așteaptă ca sectorul privat să finanțeze o parte importantă a planului, însă nu se cunoaște încă valoarea angajamentului din partea acestui sector. Acest lucru pune în pericol reușita planului, deși s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește furnizarea în timp util a informațiilor privind punerea sa în aplicare. Regatul Unit ar trebui să asigure faptul că sistemele de impozitare a veniturilor de natură profesională sunt favorabile investițiilor, în special prin viitoarea revizuire a taxelor profesionale.

(12)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Regatului Unit, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Regatului Unit în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectate în recomandările 1-3 de mai jos.

(13)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul (5) său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(14)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 2-3 de mai jos,

1.

Să asigure acțiuni eficace în cadrul procedurii de deficit excesiv și să depună eforturi pentru a corecta în mod durabil deficitul excesiv până în 2016-2017, în special acordând prioritate cheltuielilor de capital.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a stimula oferta în sectorul locuințelor, inclusiv prin punerea în aplicare a reformelor cadrului național de politică în materie de urbanism.

3.

Să remedieze necorelarea competențelor prin creșterea implicării angajatorilor în furnizarea de stagii de ucenicie. Să ia măsuri pentru a reduce și mai mult numărul tinerilor cu un nivel scăzut de competențe de bază. Să îmbunătățească în continuare disponibilitatea unor servicii de îngrijire a copiilor abordabile ca preț, de înaltă calitate și cu program prelungit.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/24

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Belgiei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Belgiei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Belgiei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Belgia a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară privind Belgia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Belgia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. În special, evoluțiile în ceea ce privește competitivitatea externă a mărfurilor continuă să prezinte riscuri și acest aspect trebuie urmărit cu atenție, întrucât o nouă deteriorare ar amenința stabilitatea macroeconomică. Măsuri suplimentare de asigurare a convergenței parametrilor de cost ar încetini declinul ratei de ocupare a forței de muncă din sectoarele comerciale, în timp ce progresele concrete de reducere a decalajului istoric în materie de costuri ar putea fi consolidate de o reorientare fiscală către alte baze de impozitare decât forța de muncă. Datoria publică rămâne ridicată, însă există mai mulți factori care atenuează riscurile macroeconomice asociate acesteia.

(7)

La 30 aprilie 2015, Belgia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Belgia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, iar în perioada 2014-2016 face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. La 27 februarie 2015, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, întrucât se estima că Belgia nu va realiza suficiente progrese în vederea respectării regulii privind datoria în perioada 2014-2015 și valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB a fost depășită în 2014. Concluzia analizei a fost că ar trebui să se considere că, la momentul respectiv, criteriul datoriei a fost respectat și că depășirea valorii de referință în privința deficitului a fost apropiată de valoarea respectivă, temporară și a avut un caracter excepțional (cauzată de modificările metodologice în materie de statistică). Această analiză rămâne, în mare parte, valabilă. În Programul său de stabilitate pentru 2015, guvernul planifică o îmbunătățire treptată a soldului structural pentru a ajunge la o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali până în 2018. Cu toate acestea, soldul structural recalculat (6) indică un deficit structural de 0,3 % din PIB în 2018. Guvernul nu preconizează, în cursul perioadei de programare, atingerea obiectivului pe termen mediu – un excedent de 0,75 % din PIB în termeni structurali. Se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va atinge un nivel de vârf de 106,9 % în 2015 și că aceasta va descrește treptat la 102 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile necesare pentru a sprijini, începând cu 2016, țintele de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că creșterea cheltuielilor nete în 2015 va respecta criteriul de referință în materie de cheltuieli. Cu toate acestea, în perioada 2014-2015 există riscul unei abateri, în principal din cauza derapajului produs în 2014. Dacă politica nu este schimbată, există, de asemenea, riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2015-2016. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în ambii ani. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Belgia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Guvernul federal a convenit o reformă majoră a sistemului de pensii care vizează reducerea decalajului dintre vârsta efectivă și vârsta legală de pensionare, precum și majorarea vârstei legale de pensionare. Vârsta de pensionare anticipată urmează să fie majorată și mai mult după 2016, la 63 de ani până în 2018, cu o cerință privind durata minimă a carierei de 42 de ani începând din 2019. Pe termen mai lung, guvernul federal a convenit să majoreze vârsta legală de pensionare de la 65 la 66 de ani în 2025 și la 67 de ani în 2030. Este planificată introducerea treptată a unui sistem de pensii bazat pe credite de timp, cu mecanisme de ajustare care să țină seama de evoluțiile demografice sau economice, cum ar fi speranța crescută de viață sau modificările survenite în raportul dependenței economice. Succesul unei strategii de consolidare care să contrabalanseze impactul bugetar al îmbătrânirii populației și să garanteze sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice depinde de punerea rapidă în aplicare a acestei reforme a sistemului de pensii. Având în vedere că există în continuare puține stimulente pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor mai în vârstă, aceste reforme ale sistemului de pensii ar trebui să fie însoțite de măsuri care să sprijine ocuparea forței de muncă și de reforme ale pieței muncii care să favorizeze îmbătrânirea activă.

(10)

Sistemul fiscal belgian se caracterizează printr-o sarcină fiscală globală ridicată, rate relativ ridicate și baze de impozitare restrânse. Povara fiscală este suportată în principal de forța de muncă. Acest lucru conduce la costuri ridicate ale forței de muncă, care descurajează crearea de locuri de muncă, și la sarcini fiscale mari, care alimentează capcanele reprezentate de șomaj. În plus, parțial pentru a atenua cotele ridicate de impozitare, bazele de impozitare sunt, în general, diminuate de numeroase scutiri specifice, deduceri, cote și cheltuieli fiscale reduse, fapt care generează pierderi de eficiență și produce denaturări și eventuale lacune. Unele caracteristici ale sistemului fiscal sunt dăunătoare mediului înconjurător. Având în vedere aceste deficiențe, Belgiei i s-a recomandat în mod repetat să își simplifice sistemul fiscal și să îi modifice structura pentru a reechilibra sarcina fiscală, a elimina lacunele fiscale și a reduce diferențele create de nișele fiscale, care au uneori efecte negative. Până în prezent, s-au înregistrat progrese limitate în realizarea unei reforme fiscale cuprinzătoare care să implice, în special, trecerea de la impozitarea veniturilor salariale la baze de impozitare care afectează într-o măsură mai mică creșterea economică. Bazele de impozitare care ar putea fi extinse includ taxele de mediu, impozitele pe consum și pe anumite tipuri de venituri financiare. Combinația dintre redirecționarea sarcinii fiscale dinspre veniturile salariale și extinderea bazei de impozitare (revizuirea actualelor dispoziții, subvenții, scutiri și deduceri fiscale) ar putea îmbunătăți echilibrul general și echitatea sistemului fiscal, ar sprijini ocuparea forței de muncă, competitivitatea, obiectivele sociale și de mediu, combătând, în același timp, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă.

(11)

Problemele structurale care caracterizează piața muncii din Belgia continuă să aibă ca rezultat o subutilizare cronică a forței de muncă și rate globale scăzute de angajare și de activitate. Deficiențele sunt cauzate în principal de legătura slabă dintre salarii și productivitate și de factorii financiari care descurajează dorința de încadrare în muncă. Belgia se confruntă, de asemenea, cu un deficit de lucrători cu calificări înalte și cu necorelări ale competențelor. Diferite guverne, în cadrul acordurilor și programelor lor de reformă, menționează necesitatea unei legături mai strânse între actorii din domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă în scopul de a îmbunătăți formarea lingvistică, învățământul și formarea profesionale și de a crea alternative de formare pentru studenți și șomeri. Cu toate acestea, progresele sunt lente. Impactul acestor factori structurali asupra anumitor grupuri de pe piața muncii, cum ar fi șomerii din rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă și șomerii provenind din familii de migranți, este deosebit de pronunțat.

(12)

Competitivitatea externă slăbită a Belgiei continuă să creeze riscuri macroeconomice pentru economia sa. Economia este marcată de problema costurilor ridicate ale forței de muncă, al căror ritm de creștere l-a depășit, în medie, pe cel din țările învecinate. Creșterea salariilor trebuie aliniată mai strâns la productivitate și modul de stabilire a salariilor trebuie să fie mai flexibil, astfel încât potențialul de ajustare al economiei să fie consolidat. Au fost întreprinse unele măsuri specifice în vederea diminuării costurilor legate de forța de muncă pentru anumite grupuri și a reducerii diferenței dintre salariile brute și nete în cazul nivelurilor inferioare ale grilelor de salarizare. Cu toate acestea, pentru a remedia integral diferența, vor fi necesare măsuri suplimentare care să se bazeze pe reforme ale sistemului de stabilire a salariilor. Acumularea unui dezavantaj în termeni de cost este însoțită de pierderi de locuri de muncă și va impune, în cele din urmă, efectuarea unei corecții dacă nu se iau măsuri în acest sens. Alți factori de cost esențiali pentru întreprinderi sunt costurile legate de energie și costul serviciilor intermediare, care sunt foarte reglementate și protejate de concurență. Există, de asemenea, o marjă considerabilă pentru îmbunătățirea aspectelor externe ale competitivității care nu sunt legate de costuri. Pentru a proteja și a consolida nivelurile actuale de bunăstare, va trebui pus un accent mai pronunțat pe creșterea productivității. Acest lucru necesită un efort susținut pentru promovarea unor produse și servicii aferente mai bine plasate în lanțul valorilor, pe baza unei performanțe mai bune în ceea ce privește valorizarea inovării și a C&D. Ar trebui reduse obstacolele administrative și ar trebui luate măsuri pentru a promova antreprenoriatul și a debloca dinamismul întreprinderilor. Numărul foarte scăzut de întreprinderi nou-înființate sugerează existența unui climat de afaceri care nu este favorabil unor activități noi și extinderii întreprinderilor. Creșterea concurenței în domeniul comerțului cu amănuntul și al serviciilor profesionale reprezintă, de asemenea, o provocare. Eliminarea blocajelor din infrastructura publică și îmbunătățirea capitalului social, în termeni de calitate și adecvare, prin investiții suplimentare, în special în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, ar consolida, de asemenea, productivitatea globală a Belgiei.

(13)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Belgiei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Belgiei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Belgia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(14)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(15)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (8). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Belgia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și la timp și a acestor recomandări,

1.

Să realizeze o ajustare bugetară de cel puțin 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015 și 2016. Să utilizeze veniturile excepționale pentru a înscrie ponderea datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă adecvată. Să finalizeze reforma sistemului de pensii prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață. Să convină asupra unei distribuții realizabile a obiectivelor bugetare între toate nivelurile de guvernare.

2.

Să adopte și să pună în aplicare o reformă fiscală cuprinzătoare care să extindă baza de impozitare, să redirecționeze sarcina fiscală dinspre veniturile salariale și să elimine cheltuielile fiscale ineficiente.

3.

Să îmbunătățească funcționarea pieței muncii prin reducerea factorilor financiari care descurajează dorința de încadrare în muncă, prin îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă a grupurilor specifice vizate și prin soluționarea problemei reprezentate de deficitul și neconcordanțele de competențe.

4.

Să redevină competitivă asigurându-se, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, că salariile evoluează în funcție de productivitate

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/28

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de convergență actualizat al Bulgariei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice din 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Bulgaria a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Bulgaria pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Bulgaria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Bulgaria se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, perturbările care au avut loc în sectorul financiar în 2014 au generat preocupări cu privire la practicile bancare ale instituțiilor cu capital autohton, ceea ce poate avea un impact important asupra sectorului financiar și a stabilității macroeconomice generale. În plus, poziția externă, care rămâne negativă, deși este în curs de îmbunătățire, îndatorarea excesivă a întreprinderilor și gradul redus de adaptare a pieței forței de muncă reprezintă în continuare riscuri macroeconomice și necesită o atenție deosebită.

(7)

La 30 aprilie 2015, Bulgaria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Bulgaria intră în sfera componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În programul său de convergență pentru 2015, guvernul își propune să mențină deficitul global la 2,8 % din PIB în 2015. Ulterior, guvernul intenționează să reducă treptat deficitul, astfel încât, în 2018, acesta să atingă un nivel de 1,3 % din PIB. În conformitate cu Programul de convergență, guvernul își propune ca, în 2018, să atingă obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1 % din PIB. Este de așteptat ca rata datoriei guvernamentale în PIB să crească pe parcursul perioadei de programare, urmând să atingă aproape 31 % în 2018. Scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, nu există încă suficiente precizări în legătură cu măsurile de susținere a țintelor de deficit programate pentru 2016 și pentru perioada ulterioară. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că creșterea cheltuielilor nete va respecta criteriul de referință în 2015. Cu toate acestea, ținând seama de deteriorarea soldului structural (1,7 % din PIB în 2014), există riscul ca în perioada 2014-2015 să se înregistreze o abatere de la această cerință. În 2016, există riscul unei abateri semnificative, deoarece creșterea cheltuielilor nete depășește criteriul de referință cu 0,9 % din PIB. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare pentru ambii ani. Pe baza evaluării sale a Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul este de părere că există riscul ca Bulgaria să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Respectarea obligațiilor fiscale rămâne o provocare majoră pentru Bulgaria. Este necesară o strategie cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, la baza căreia să stea o analiză detaliată a riscurilor, o evaluare sistematică a impactului măsurilor deja luate și o coordonare strânsă între diferitele agenții însărcinate cu colectarea impozitelor.

(10)

Sistemul de sănătate din Bulgaria se confruntă cu multiple provocări majore, printre care se cuvin menționate rezultatele slabe în domeniul sănătății, nivelul redus al finanțării și ineficiențele grave în ceea ce privește utilizarea resurselor. Speranța de viață este cu mult sub media UE, iar speranța de viață la naștere este printre cele mai scăzute din Uniune. Sistemul continuă să se bazeze pe un sector spitalicesc supradimensionat. Deși în ultimii ani finanțarea asistenței medicale primare și a serviciilor de îngrijire medicală ambulatorii a înregistrat o ușoară creștere în termeni nominali, cuantumul acestei finanțări rămâne destul de limitat. Fondul de asistență medicală este obligat prin contract să le acorde spitalelor rambursări pentru tratamente la tarife prestabilite, ceea ce încurajează spitalele să furnizeze servicii de asistență medicală pe care nu le direcționează în mod corespunzător. În 2014 a fost adoptată o strategie națională privind sănătatea, dar care nu are un plan clar de punere în aplicare.

(11)

Tulburările care au avut loc în sectorul bancar în vara anului 2014 au evidențiat existența unor deficiențe la nivel instituțional și în materie de supraveghere. Organismul de supraveghere nu a reușit să detecteze problemele importante întâmpinate de Corporate Commercial Bank (KTB), cea de a patra bancă, în ordinea importanței, din Bulgaria, ceea ce evidențiază existența unor deficiențe la nivelul practicilor de supraveghere din cadrul sectorului financiar și al controlului riscului de concentrare. Această deficiență a afectat credibilitatea supravegherii bancare, situație care, la rândul său, ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea altor ramuri ale sectorului financiar. Criza de lichidități din luna iunie a anului 2014 a determinat un audit aprofundat al KTB, care a avut drept rezultat retragerea licenței bancare a KTB. Depozitele garantate, echivalente cu 4,4 % din PIB, au fost rambursate, dar cu importante întârzieri.

(12)

Atât în ceea ce privește gradul de acoperire, cât și orientarea, politicile active din domeniul pieței forței de muncă cunosc o dezvoltare insuficientă. Fragmentarea activității reprezintă o problemă majoră pentru agențiile însărcinate cu furnizarea de presații și servicii șomerilor și persoanelor inactive. Coordonarea dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă și direcția de asistență socială nu vizează punerea în aplicare într-un mod eficient și integrat a unor măsuri menite să vină în ajutorul persoanelor celor mai vulnerabile. Bulgaria se confruntă cu o rată ridicată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare și care nu sunt în contact cu serviciile de ocupare a forței de muncă, rămânând astfel în afara domeniului de aplicare al măsurilor standard de activare a pieței forței de muncă. Șomajul înregistrat în Bulgaria este, în cea mai mare parte, de lungă durată, ceea ce indică faptul că este mai degrabă un șomaj structural, decât unul ciclic. Deși este cel mai scăzut din Uniune în termeni nominali, salariul minim din Bulgaria a înregistrat o creștere substanțială începând din 2011, iar guvernul intenționează să efectueze noi majorări semnificative în anii următori. Astfel de mutații discreționare bruște ale politicii salariale a guvernului ar putea avea un efect de denaturare a pieței forței de muncă. În plus, nu există orientări clare în ceea ce privește stabilirea salariului minim, sistemul creând astfel incertitudini cu privire la stabilirea justului echilibru între sprijinirea ocupării forței de muncă și a competitivității, pe de o parte, și protejarea veniturilor salariale, pe de altă parte. Sărăcia și excluziunea socială rămân un motiv de îngrijorare, deoarece Bulgaria înregistrează una dintre cele mai mari rate ale precarității materiale din Uniune. Populația romă se confruntă cu niveluri deosebit de ridicate de sărăcie și de excluziune socială. Majoritatea tinerilor romi nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare. Rata de înscriere în învățământul preșcolar și la grădinițe a copiilor romi este scăzută, iar aproape un sfert din copiii romi cu vârste cuprinse între șapte și 15 ani nu sunt înscriși în sistemul de învățământ.

(13)

Din cauza nivelului scăzut de calitate și de adecvare la nevoile pieței muncii, sistemele de învățământ și de formare nu reușesc să pună la dispoziția economiei o forță de muncă pregătită în mod corespunzător. Rata participării adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este una dintre cele mai scăzute din Uniune. Nici după mai mulți ani de întârziere, Bulgaria nu a adoptat reforma Legii privind învățământul școlar, iar punerea în aplicare a strategiei referitoare la părăsirea timpurie a școlii se află tot într-un stadiu incipient. În 2015 au fost adoptate Strategia națională privind învățământul profesional și tehnic (2014-2020) și o nouă strategie referitoare la învățământul superior. Punerea în aplicare a acestor strategii ar trebui să contribuie la îmbunătățirea sistemului de învățământ, la creșterea gradului său de adecvare la nevoile economiei și la promovarea inovării și a creării de locuri de muncă.

(14)

În primăvara anului 2015, guvernul a prezentat o propunere de reformă a sistemului de pensii. Gradul de adecvare și viabilitatea sistemului de pensii depind de aplicarea unor reforme menite să încurajeze și să sprijine prelungirea vieții profesionale, care să înregistreze mai puține întreruperi. În 2013 s-a constatat că pensiile plătite unui număr de 1,2 milioane de persoane erau inferioare pragului național de sărăcie. Principalii factori care determină nivelul scăzut al drepturilor de pensie sunt pensionările anticipate și perioadele de contribuție scurte. Îmbătrânirea rapidă a societății bulgare va agrava, probabil, această situație. Prin urmare, este necesar ca Bulgaria să limiteze și mai mult creșterea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, pentru a contribui la viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv prin punerea în aplicare a unor reforme solide privind pensiile.

(15)

Un sistem judiciar independent, de înaltă calitate și eficient și mecanisme eficace de combatere a corupției sunt elemente constitutive esențiale ale unui mediu de afaceri favorabil investițiilor. Printre principalele provocări din acest domeniu se numără lipsa de coordonare la nivel global, deficiențele instituționale și rezultatele slabe care reies din evidența condamnărilor definitive pronunțate în instanță. Aceste domenii importante de politică vor face obiectul mecanismului de cooperare și de verificare.

(16)

Cadrul în materie de insolvență al Bulgariei s-a dovedit ineficace, accentuând climatul de incertitudine din rândul participanților de pe piață și scăzând atractivitatea globală a acestei țări pentru investitori. Cazurile de insolvență durează mai mult decât în țările comparabile, iar rata de recuperare a creanțelor este scăzută. Necesitatea unui cadru eficient de soluționare a cazurilor de insolvență ar trebui să fie privită și din perspectiva gradului ridicat de îndatorare a societăților nefinanciare din Bulgaria și a rolului unui astfel de cadru în facilitarea procesului de reducere a efectului de levier.

(17)

În 2014 au fost adoptate strategii de reformă a administrației publice și de introducere a e-guvernării. Punerea în aplicare a acestor strategii va necesita măsuri ferme de orientare strategică și de coordonare a politicilor. În pofida eforturilor depuse anterior, calitatea serviciilor publice rămâne scăzută. Insuficienta dezvoltare a e-guvernării limitează eforturile vizând creșterea gradului de transparență și reducerea sarcinii administrative. O problemă deosebită o reprezintă procedurile de achiziții publice, care sunt îngreunate de schimbările frecvente aduse cadrului juridic și de insuficiența capacității administrative. Verificarea ex ante a procedurilor de licitație se efectuează adesea în mod formal. În același timp, procedurile de achiziții publice sunt supuse unor controale ex post care se suprapun, conducând uneori la concluzii divergente. Lipsa de transparență a procedurilor de ofertare se explică și prin incapacitatea de a finaliza instalarea întregii game de platforme de achiziții publice electronice. Neregulile legate de procedurile de achiziții publice au cauzat anterior întârzieri semnificative în punerea în aplicare a programelor finanțate din fonduri ale UE, au un impact negativ asupra mediului de afaceri și blochează îmbunătățirea infrastructurilor, care constituie o necesitate stringentă. O strategie multianuală adoptată în iulie 2014 cu scopul de a soluționa principalele deficiențe ale sistemului de achiziții publice prevede un calendar clar de adoptare a unor măsuri concrete în 2015 și în 2016. Acesta trebuie pus în aplicare.

(18)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Bulgariei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Bulgariei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Bulgaria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-5 de mai jos.

(19)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(20)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1-3 și 5, de mai jos,

1.

Să evite o deteriorare structurală a finanțelor publice în 2015 și să realizeze o ajustare de 0,5 % din PIB în 2016. Să ia măsuri decisive pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a combate economia subterană, pe baza unei analize globale a riscurilor și a evaluării măsurilor anterioare. Să îmbunătățească raportul cost-eficacitate al sistemului de sănătate, în special prin revizuirea tarifelor de asistență medicală și prin consolidarea tratamentelor în ambulatoriu și a asistenței medicale primare.

2.

Până în decembrie 2015, să finalizeze o evaluare independentă a calității activelor, efectuată la nivelul întregului sistem, și o simulare de criză la nivelul diferitor instituții din sectorul bancar, în strânsă cooperare cu instituțiile europene. Să întreprindă un exercițiu de verificare a portofoliilor din sectoarele fondurilor de pensii și asigurărilor. Să reexamineze și să înăsprească supravegherea sectorului bancar și a sectorului financiar nebancar, inclusiv prin consolidarea cadrelor de rezoluție bancară și de garantare a depozitelor. Să îmbunătățească guvernanța corporativă a intermediarilor financiari, inclusiv prin eliminarea riscului de concentrare și a expunerilor prin intermediul părților afiliate.

3.

Să elaboreze o abordare integrată a categoriilor care ocupă o poziție marginală pe piața forței de muncă, în special a lucrătorilor în vârstă și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare. În consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, să instituie un mecanism transparent de stabilire a salariilor minime și a contribuțiilor minime la asigurările sociale în funcție de impactul acestora asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă, a creării de locuri de muncă și a competitivității.

4.

Să adopte reforma Legii privind învățământul preuniversitar și să crească rata de participare la educație a copiilor defavorizați, în special a copiilor romi, prin îmbunătățirea accesului la o școlarizare timpurie de calitate.

5.

În scopul de a îmbunătăți mediul investițional, să pregătească o reformă amplă a cadrului în materie de insolvență, bazându-se pe cele mai bune practici și cunoștințe de specialitate disponibile la nivel internațional, în special pentru a îmbunătăți mecanismele de pre-insolvență și procedurile extrajudiciare de restructurare.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/32

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Republicii Cehe pentru 2014 și a emis avizul privind Programul de convergență actualizat al Republicii Cehe pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Republica Cehă nu fost a identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Republica Cehă pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Republica Cehă în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 30 aprilie 2015, Republica Cehă și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Republica Cehă face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de convergență pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, la 1,9 % din PIB în 2015 și apoi la 0,6 % din PIB în 2018. Guvernul își prezintă intenția de a atinge, în 2018, obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1 % din PIB, însă potrivit soldului structural (5) recalculat, se preconizează că obiectivul va fi atins până în 2016. În conformitate cu Programul de convergență, se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge nivelul de aproximativ 41 % în 2015 și că apoi va scădea treptat la 40,2 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil, iar măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate sunt detaliate suficient. Cu toate acestea, există riscul ca impactul măsurilor planificate care vizează veniturile să fie mai redus decât se estimase. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că în 2015 se va respecta criteriul de referință în materie de cheltuieli. În 2016, se estimează o abatere întrucât creșterea cheltuielilor nete depășește valoarea de referință cu 0,3 % din PIB. Prin urmare, în 2016, vor fi necesare măsuri suplimentare.

Pe baza evaluării Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Republica Cehă va respecta, probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. S-au instituit principalele elemente ale actualului cadru bugetar. Totuși, domeniul de aplicare al planificării bugetare pe termen mediu și al regulilor fiscale numerice este limitat și asigurarea aplicării a fost redusă. Un proiect de pachet de reformă a fost modificat și amânat de mai multe ori, iar adoptarea acestuia este planificată în cursul anului 2015. Republica Cehă se confruntă în continuare cu provocări privind sustenabilitatea bugetară pe termen lung, în principal ca urmare a creșterii preconizate a cheltuielilor cu pensiile și asistența medicală. Există o ameliorare a perspectivelor pentru sistemul de pensii ca urmare a proiecțiilor demografice mai favorabile. Vârsta legală de pensionare este legiferată să crească treptat, dar modificarea programată pe termen mediu este prea lentă. În prezent, se discută despre modificarea sistemului actual de indexare a pensiilor, însă deocamdată nu s-au adoptat măsuri. Deși s-au luat unele măsuri pentru a îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor și guvernanța sectorului sănătății, în acest domeniu s-au înregistrat progrese limitate. Indicatorii utilizați pentru măsurarea rezultatelor în sectorul spitalicesc arată că tratamentul medical nu este întotdeauna acordat într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, iar alocarea resurselor este îngreunată de dificultăți persistente în punerea în aplicare a unui sistem de rambursare a costurilor suportate de către spitale. De asemenea, există indicii că medicii generaliști nu își îndeplinesc în mod corespunzător rolul lor de filtrare. Incidența neregulilor în sectorul sănătății este ridicată, ceea ce arată că orientările și supravegherea nu sunt suficiente.

(9)

În domeniul impozitării, principalele provocări constau în reducerea evaziunii fiscale și în reducerea costurilor și a timpului necesar pentru colectarea taxelor și impozitelor, atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități. Republica Cehă a identificat conformitatea fiscală și combaterea evaziunii fiscale ca priorități și ia o serie de măsuri în aceste domenii. În 2015, s-au introdus mai multe măsuri în ceea ce privește impozitarea directă și indirectă, fiind prevăzute măsuri suplimentare pentru 2016. Costurile de conformare sunt însă în continuare prea ridicate. Standardizarea bazelor de impozitare pentru impozitul pe venit și contribuțiile de securitate socială și de sănătate ar contribui la simplificarea sistemului fiscal, însă această schimbare nu a fost transpusă în practică și, în prezent, nu există planuri de abordare a acestei probleme. Activitățile în vederea simplificării declarațiilor de impunere și a creșterii gradului de utilizare a formularelor completate în prealabil nu sunt efectuate în mod sistematic. În loc să simplifice sistemul TVA, în 2014, Republica Cehă a introdus o a treia cotă TVA. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reducerea discrepanțelor între tratamentul fiscal aplicat angajaților și cel aplicat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă. În Republica Cehă, veniturile fiscale depind în continuare în mare măsură de impozitarea veniturilor salariale, iar presiunea fiscală este relativ ridicată asupra lucrătorilor cu venituri salariale mici, în special a celor fără copii. Măsurile care intră în vigoare în 2015 reduc într-o anumită măsură impozitarea veniturilor salariale în cazul unor grupuri specifice, însă vor avea un impact global limitat. Impozitele pe proprietate și taxele de mediu (cu excepția combustibilului) se mențin la un nivel scăzut, indicând eventuala posibilitate de transferare a sarcinii fiscale care grevează veniturile salariale.

(10)

În 2014, s-au realizat progrese limitate în privința accelerării reformei profesiilor reglementate, însă planul național de acțiune intermediar, adoptat în aprilie 2015, cuprinde o serie de măsuri și acțiuni concrete menite să amelioreze cadrul de reglementare și să elimine cerințele neîntemeiate și disproporționate.

(11)

Eforturile depuse în ultimii ani în vederea abordării problemei corupției înregistrează întârzieri considerabile. Cel mai recent plan de acțiune anticorupție acoperă o serie de domenii prioritare. Acesta include acte legislative privind controlul financiar, ministerul public, finanțarea partidelor politice, protecția denunțătorilor, o nouă politică privind gestionarea întreprinderilor de stat și o modificare a legii privind accesul liber la informații. Cu toate acestea, se pare că demersurile în vederea adoptării acestor acte sunt limitate. Odată cu adoptarea și punerea în aplicare a legii privind serviciul public și a unor măsuri conexe, Republica Cehă a început să abordeze problemele legate de eficiența și stabilitatea administrației sale publice. Barierele administrativele și normative privind planificarea investițiilor, precum și procedurile de obținere a autorizațiilor de construcție și de amenajare teritorială caracterizate de lipsă de transparență și de termene lungi frânează investițiile publice. În ultimii ani, o serie de inițiative au pus accentul pe achizițiile publice, însă subzistă preocupări legate de transparență. În special, contractele de achiziții publice nu sunt încă publicate într-un registru centralizat. Eficiența procedurilor de achiziții publice este afectată de caracterul inadecvat al orientărilor și programelor de formare care sunt oferite instituțiilor implicate în procedura de licitație. Supravegherea sistemului se menține la un nivel scăzut.

(12)

Nivelul global al ocupării forței de muncă este ridicat în prezent, dar anumite grupuri dezavantajate sunt în continuare subreprezentate pe piața forței de muncă. Printre aceste grupuri se numără părinții cu copii mici, lucrătorii slab calificați, persoanele cu handicap și romii. S-au efectuat unele demersuri în vederea consolidării eficienței și a eficacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor este în creștere, iar serviciile publice de ocupare a forței de muncă încearcă să direcționeze serviciile pe care le oferă în special către tineri. Lipsa unor servicii de îngrijire a copiilor accesibile ca preț și de calitate și utilizarea restrânsă a dispozițiilor privind programul de lucru flexibil îngreunează participarea femeilor cu copii pe piața muncii. S-au luat măsuri în vederea creșterii disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor, însă politicile de sprijinire a serviciilor publice de îngrijire copiilor mici sunt încă insuficiente.

(13)

Rezultatele educaționale din Republica Cehă s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar există în continuare provocări structurale. Participarea în învățământul terțiar a crescut rapid, dar au apărut preocupări în ceea ce privește reducerea competențelor dobândite de absolvenții mai tineri ai învățământului terțiar. Se speră că reforma așteptată a învățământului superior, prevăzută a fi adoptată în 2015, va introduce acreditarea instituțiilor, o asigurare a calității interne mai solidă, recurgerea într-o mai mare măsură la stabilirea profilelor studenților și că va îmbunătăți sistemele de finanțare. Este necesar ca în învățământul obligatoriu să fie recrutate mai multe cadre didactice, însă este dificil să se atragă candidați talentați din cauza salariilor mici și a percepției negative asupra profesiei. Un nou sistem de carieră menit să îmbunătățească atât recrutarea cadrelor didactice, cât și dezvoltarea profesională a acestora urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2015, pentru a fi introdus în septembrie 2016. Impactul global al acestuia va depinde însă în mare măsură de finanțarea disponibilă. Lipsește deocamdată o abordare cuprinzătoare de evaluare și sprijinire a școlilor și a elevilor cu rezultate slabe. Introducerea unei abordări de acest tip ar contribui la îmbunătățirea eficienței și a egalității în sectorul educației. În pofida adoptării de către guvern a unei strategii cuprinzătoare în domeniul educației, s-au înregistrat progrese limitate în asigurarea unui caracter mai incluziv al sistemului de învățământ. S-a dovedit că tinerii care provin din medii socioeconomice defavorabile, inclusiv romii, au rezultate mai slabe în sistemul de învățământ și pe piața muncii.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Republicii Cehe, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Republicii Cehe în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Republica Cehă, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să realizeze, în 2016, o ajustare bugetară de 0,5 % din PIB. Să continue să îmbunătățească eficiența din punctul de vedere al costurilor și guvernanța sectorului sănătății.

2.

Să combată evaziunea fiscală, să simplifice sistemul fiscal și să pună în aplicare planul anticorupție. Să ia măsuri de creștere a transparenței și eficienței achizițiilor publice, în special prin crearea unui registru central al contractelor publice și prin consolidarea orientărilor și supravegherii.

3.

Să reducă nivelul ridicat de impozitare în cazul lucrătorilor cu venituri reduse, prin transferarea impozitării către alte domenii. Să ofere mai multe servicii de îngrijire a copiilor accesibile ca preț.

4.

Să adopte reforma învățământului superior. Să asigure formarea adecvată a cadrelor didactice, să sprijine școlile cu rezultate slabe și să ia măsuri menite să asigure o mai bună participare a copiilor dezavantajați, inclusiv a romilor.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/36

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o Recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de convergență al Danemarcei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Danemarca nu a fost identificată drept unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Danemarca pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 27 martie 2015, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de convergență pentru 2015, guvernul prevede o creștere a deficitului global de la 1,6 % din PIB în 2015 – când acesta a fost susținut de venituri excepționale – la 2,6 % din PIB în 2016. Guvernul își propune de asemenea să reducă ulterior deficitul, astfel încât în 2020 să se ajungă la un buget echilibrat. Potrivit Programului de convergență, guvernul își propune să atingă obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – începând cu 2016. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei din PIB va scădea treptat de la 39,8 % în 2015 la 36,7 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că în 2015 soldul structural va corespunde obiectivului pe termen mediu. Potrivit acelorași previziuni există însă riscul unei anumite abateri de la obiectivul pe termen mediu în 2016, când cheltuielile nete ar putea depăși criteriul de referință cu 0,3 % din PIB. Deși se estimează că această abatere va fi temporară, întrucât creșterea cheltuielilor nete în 2016 este influențată de eliminarea treptată a măsurilor cu caracter excepțional legate de impozitarea economiilor pentru pensie, până în 2016 ar putea fi necesare măsuri suplimentare. Pe baza evaluării Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Danemarca va respecta probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Creșterea durabilă din Danemarca este condiționată de existența pe termen lung a unei oferte de forță de muncă adecvat calificată. Prin reforma politicii active în domeniul pieței forței de muncă din 2014, Danemarca a înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de inserție profesională a persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă. Reforma se află într-un stadiu incipient și este necesar ca rezultatele acesteia să fie monitorizate. Continuă să fie necesare măsuri suplimentare pentru persoanele cu cele mai reduse posibilități de participare la piața forței de muncă, după cum reiese din recomandările grupului de experți Carsten-Koch II. Nivelul scăzut de instruire, experiența limitată pe piața forței de muncă, vârsta scăzută și proveniența din familii de migranți par a constitui factori esențiali în această privință. Potențialul de integrare pe piața forței de muncă a persoanelor care provin din familii de migranți continuă, în general, să nu fie valorificat pe deplin. În ciuda cheltuielilor ridicate din sectorul învățământului danez, rezultatele educaționale se situează la un nivel mediu, în special în cazul elevilor care provin din familii de migranți. Reforma sistemului școlar primar și secundar, precum și a sistemului de educație și formare profesională vizează depășirea acestei provocări. În vederea îmbunătățirii rezultatelor educaționale, este necesar ca aceste reforme să fie duse la bun sfârșit.

(10)

Îmbunătățirea competitivității este esențială pentru consolidarea redresării economice a Danemarcei. Creșterea productivității, un aspect vital în acest scop, a fost în general slabă în ultimele două decenii și a fost afectată de existența unor bariere la intrarea pe piață și a unor cerințe normative împovărătoare în sectoarele de servicii orientate spre piața internă. Conform Comisiei pentru productivitate, construcțiile și comerțul cu amănuntul sunt sectoare în care productivitatea ar putea fi îmbunătățită. Regulile aplicabile unităților de vânzare cu amănuntul sunt foarte stricte, iar pentru flexibilizarea lor nu s-a întreprins nicio măsură. Sectorul construcțiilor este caracterizat de reguli de construcție severe și de un număr ridicat de scheme de certificare. Guvernul a prezentat o strategie referitoare la construcții în noiembrie 2014. Strategia conține planuri bune de măsuri, cum ar fi simplificarea normelor, raționalizarea elementelor tehnice din cererile de autorizații de construire, introducerea unor standarde internaționale, armonizarea standardelor naționale și reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor de construire. Cu toate acestea, strategia nu a fost încă tradusă pe deplin în măsuri concrete. În domeniul autorizării și al certificării continuă să existe scheme care se suprapun și care, în unele cazuri, sunt valabile și pentru furnizarea temporară de servicii transfrontaliere. În plus, autorizațiile și certificatele emise în alte state membre nu sunt întotdeauna luate în considerare în cazul furnizorilor de servicii care doresc să își deschidă sedii în Danemarca.

(11)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-2 de mai jos.

(12)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul (5) său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să încerce să nu se abată de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016.

2.

Să mărească productivitatea, în special în sectoarele serviciilor orientate spre piața internă, cum ar fi comerțul cu amănuntul și construcțiile. Să reducă restricțiile valabile pentru unitățile de vânzare cu amănuntul și să ia măsuri suplimentare pentru îndepărtarea barierelor reprezentate de schemele de autorizare și de certificare, care persistă în sectorul construcțiilor.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/39

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (3) privind Programul național de reformă al Estoniei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Estoniei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Estoniei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Estonia nu fost a identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Estonia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Estonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

Estonia nu și-a prezentat Programul național de reformă la termen.

(8)

În prezent, Estonia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Noul guvern nu a prezentat Programul de stabilitate la termenul prevăzut. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că după ce în 2014 s-a înregistrat un excedent global, în 2015 se va înregistra un deficit de 0,2 % din PIB, iar în 2016 de 0,1 % din PIB. Se preconizează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va scădea treptat de la 10,6 % din PIB în 2014 la sub 10 % din PIB în 2016. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, există riscul abaterii, în 2015, de la obiectivul pe termen mediu, dat fiind faptul că, potrivit proiecțiilor, soldul structural se va abate de la obiectivul pe termen mediu cu 0,4 % din PIB. Abaterea urmează să fie semnificativă în 2016, când va fi nevoie de o îmbunătățire cu 0,4 % a PIB, însă, conform proiecțiilor, soldul structural se va înrăutăți cu 0,3 % din PIB. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în 2015 și în 2016. Pe baza evaluării sale și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Estonia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

În Estonia, în al treilea trimestru al anului 2014, rata de ocupare era de 74,5 % din populația în vârstă de muncă, iar rata șomajului a scăzut la 7,6 %, cel mai redus nivel din 2009. Ponderea șomerilor de lungă durată este cu mult sub media UE. Cu toate acestea, reducerea forței de muncă, în corelație cu productivitatea scăzută a muncii, devine o provocare pe termen mediu și lung. Punerea în aplicare a ambițioasei reforme privind capacitatea de muncă a început abia recent. Deși s-au adoptat o serie de măsuri legate de impozitare în vederea creșterii ratei de participare la forța de muncă, acestea nu vizează în mod special persoanele cu venituri reduse. Diferența de remunerare între femei și bărbați este una dintre cele mai mari din Uniune. Lipsa facilităților de îngrijire a copiilor îngreunează reîntoarcerea tinerilor părinți, în special a mamelor, pe piața muncii. Proporțional, numărul studenților care urmează cursuri de ucenicie la locul de muncă este, de asemenea, scăzut. Există o penurie de absolvenți în domeniul științific și tehnologic. Calitatea serviciilor sociale oferite de autoritățile locale este inegală.

(10)

La începutul anului 2014, guvernul a adoptat o strategie de învățare pe tot parcursul vieții, iar programele de transpunere a strategiei au fost prezentate în martie 2015. Reforma programelor din învățământul profesional și din sistemul de formare este în curs, iar participarea la acțiunile de învățare pe tot parcursul vieții a crescut. La începutul anului 2015, parlamentul a adoptat Legea privind formele de învățământ pentru adulți și Legea profesiilor. Atractivitatea educației și formării profesionale, precum și a stagiilor de ucenicie rămâne o provocare. Sistemele de cercetare și inovare și cooperarea între întreprinderi, instituțiile de învățământ superior și instituțiile de cercetare s-au ameliorat. Cu toate acestea, sprijinul public pentru cercetare și inovare acordat în temeiul Strategiei privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) și al Strategiei privind antreprenoriatul și creșterea economică pare să nu fie coordonat și ar trebui să se concentreze asupra unui număr mai restrâns de domenii de specializare inteligentă. Sistemul de învățământ superior trebuie să se alinieze mai bine la nevoile întreprinderilor și ale instituțiilor de cercetare, în special în ceea ce privește știința și tehnologia. Investițiile în proprietatea intelectuală sunt reduse și puține întreprinderi colaborează cu instituțiile de cercetare.

(11)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Estoniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Estoniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Estonia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(12)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(13)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Estonia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare completă și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să evite abaterea, în 2015 și 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu.

2.

Să îmbunătățească rata de participare la piața muncii, inclusiv prin punerea în aplicare a reformei privind capacitatea de muncă. Să amelioreze stimulentele de încurajare a muncii prin măsuri care să vizeze persoanele cu venituri reduse. Să întreprindă acțiuni de reducere a diferenței de remunerare dintre bărbați și femei. Să asigure, la nivel local, servicii sociale de înaltă calitate și disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor.

3.

Să îmbunătățească participarea la învățământul și formarea profesională și relevanța acestei forme de învățământ pentru piața forței de muncă, în special prin punerea la dispoziție a unui număr mai mare de stagii de ucenicie. Să concentreze sprijinul public pentru cercetare și inovare asupra punerii în aplicare coordonate a unui număr restrâns de domenii de specializare inteligentă.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/42

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o Recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (4) privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de stabilitate actualizat al Irlandei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Irlandei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Irlanda a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Irlanda pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Irlanda se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică. În special, Irlanda a finalizat programul de asistență financiară UE-FMI în 2013, iar în prezent face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului și al supravegherii în cadrul semestrului european. În pofida unei îmbunătățiri semnificative a situației economice, anumite riscuri necesită în continuare o atenție deosebită: nivelul ridicat de îndatorare a sectorului privat și public; nivelurile ridicate de îndatorare a sectorului public și privat, provocările care persistă în sectorul financiar, în special cele legate de rentabilitatea băncilor, precum și ajustarea pieței muncii, care se confruntă cu un șomaj structural ridicat.

(7)

La 29 aprilie 2015, Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, iar la 30 aprilie 2015 Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Irlanda face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul intenționează să corecteze deficitul excesiv până în 2015, în conformitate cu termenul stabilit de Consiliu. În continuare, prevede atingerea obiectivului pe termen mediu – un buget echilibrat în termeni structurali – până în 2019. Guvernul își propune să reducă deficitul global la 2,3 % din PIB în 2015 și să îl transforme într-un excedent de 0,7 % din PIB în 2019. În Programul de stabilitate se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat, de la 109,7 % în 2014 la 105,0 % din PIB în 2015, iar apoi, progresiv, la 89,4 % din PIB în 2019. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este favorabil în 2015 și plauzibil în 2016. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se așteaptă corectarea la timp și în mod durabil a deficitului excesiv până în 2015. Efortul bugetar pentru perioada 2011-2015 este considerat a fi sub nivelul recomandat, însă volumul măsurilor discreționare adoptate în cadrul programului și ulterior este în conformitate cu cerințele. Presupunând că deficitul excesiv va fi corectat la timp și în mod durabil, astfel cum a fost planificat, Irlanda va face obiectul componentei preventive a pactului începând cu 2016. Măsurile menite să sprijine atingerea țintelor de deficit planificate și realizarea de progrese pentru atingerea obiectivului pe termen mediu după 2016 nu au fost detaliate într-o măsură suficientă. Prin urmare, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, pare să existe riscul unei abateri semnificative de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016, an în care vor fi necesare măsuri structurale suplimentare. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Irlanda să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Reformele fiscale au contribuit la ajustarea bugetară, însă sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește reducerea denaturărilor, îmbunătățirea eficienței sistemului fiscal și consolidarea caracterului favorabil creșterii și protecției mediului al acestuia. Impozitul pe proprietate a fost transformat într-un impozit recurent, însă baza de impozitare continuă să fie relativ restrânsă deoarece anumite proprietăți nerezidențiale rămân în afara sferei de aplicare a impozitului. Impozitarea veniturilor salariale nu este suficient de simplă, din cauza complexității contribuțiilor de asigurări sociale. Bazele de impozitare pentru impozitele pe consum și taxele de mediu sunt limitate prin aplicarea de rate reduse și de exceptări. Cotele zero sau reduse ale taxei pe valoarea adăugată determină o eficiență a TVA-ului inferioară față de media UE; de asemenea, nu pare să existe o evaluare sistematică a acestor cheltuieli fiscale. Se pot face mai multe pentru a îmbunătăți eficacitatea instrumentelor fiscale în materie de mediu și pentru a elimina subvențiile care au efecte negative asupra mediului. Schimbările recente aduse normelor privind domiciliul fiscal sunt binevenite, deși efectele acestora vor putea fi evaluate, probabil, numai în timp. În ultimii ani s-au realizat reforme importante ale cadrului bugetar. Se preconizează că noile norme și proceduri, în special cadrul de cheltuieli pe termen mediu, vor oferi asigurări împotriva unei politici bugetare prociclice, fiind esențiale pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Cu toate acestea, normele în vigoare conferă guvernului o putere discreționară considerabilă de a modifica plafoanele de cheltuieli dincolo de obligațiile contingente predefinite, ceea ce afectează planurile bugetare pe termen mediu.

(10)

Cheltuielile publice pentru sănătate sunt relativ ridicate, deși, conform indicatorilor, starea de sănătate a populației nu este în general mai bună decât în restul UE. Eficiența a crescut în cursul ultimilor ani. Cu toate acestea, sistemul de sănătate are nevoie de reforme structurale mai profunde, astfel încât să facă față creșterii așteptate a costurilor și să asigure în continuare rezultate bune în domeniul sănătății, chiar și în contextul îmbătrânirii populației. Pe termen mediu, Irlanda își propune să introducă un sistem de asigurări de sănătate universal, pe un singur nivel, iar în prezent pune în aplicare o serie de reforme în cadrul Strategiei „Future Health” (Sănătatea în viitor). Introducerea asigurării de sănătate universale se realizează prin etape intermediare care vizează abordarea unora dintre provocările urgente și îmbunătățirea raportului cost-eficacitate. Introducerea eficace a instrumentelor de e-sănătate, a finanțării pe baza activității și a unor practici de prescriere optimizate are un potențial important de a îmbunătăți raportul cost-eficacitate. În același timp, continuă să existe posibilități de reducere a cheltuielilor publice pentru produse farmaceutice, în special pentru medicamentele brevetate, cheltuieli care sunt cu mult peste media UE.

(11)

În Irlanda, ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării „cu o intensitate scăzută a muncii” este printre cele mai ridicate din Uniune. Acest lucru generează probleme sociale grave și accentuează riscul sărăciei în rândul copiilor. Întrucât intensitatea scăzută a muncii este deosebit de acută în gospodăriile monoparentale, ponderea copiilor care trăiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii este de aproape trei ori mai mare decât media UE. S-au realizat unele progrese în ceea ce privește combaterea anumitor categorii de capcane ale inactivității prin modificarea modului de funcționare a unor ajutoare sociale. Cu toate acestea, accesul la servicii de îngrijire a copiilor cu program prelungit rămâne limitat și costisitor, reprezentând un obstacol pentru participarea pe piața muncii a femeilor și a părinților singuri.

(12)

Ca urmare a consolidării conjuncturii macroeconomice, situația generală a IMM-urilor s-a îmbunătățit, însă există foarte multe contraste în ceea ce privește situația financiară a acestora; o parte relativ restrânsă din IMM-uri continuă să se confrunte cu probleme moștenite din trecut, aceste întreprinderi fiind cele în care se concentrează necesitățile de reducere suplimentară a gradului de îndatorare din sector. De asemenea, cererea de credite dă semne de redresare. IMM-urile continuă să depindă puternic de finanțarea oferită de bănci pentru investiții, iar sursele nebancare de finanțare sunt relativ subdezvoltate. Pe măsură ce redresarea va câștiga teren și cererea internă se va restabili, oferta va fi probabil marcată de constrângeri și mai mari, în cazul în care canalele creditului nu vor fi restabilite în mod adecvat și sursele de finanțare nu vor fi diversificate, ceea ce este crucial pentru perspectivele de creștere economică. Au fost luate inițiative de politică semnificative pentru a sprijini accesul IMM-urilor la finanțare și pentru a oferi noi produse de finanțare pe termen mai lung. Acestea includ, printre altele, înființarea Strategic Banking Corporation of Ireland (SBCI) și a Ireland Strategic Investment Fund (ISIF). Cu toate acestea, deși se află încă în stadiu incipient, până în prezent utilizarea acestor scheme a fost scăzută, iar eficacitatea și impactul SBCI și ISIF vor putea fi evaluate numai prin prisma experienței.

(13)

Irlanda a făcut progrese importante în ceea ce privește restructurarea, reducerea și recapitalizarea băncilor sale naționale. Profilurile de finanțare ale băncilor au revenit la normal, iar rentabilitatea continuă să se îmbunătățească. Cu toate acestea, problemele moștenite din trecut rămân critice. Reducerea nivelului ridicat al creditelor neperformante este lentă și continuă să afecteze capacitatea băncilor de a susține redresarea economică. În primul trimestru din 2014, creditele neperformante au reprezentat 23,2 % din creditele totale acordate de principalele trei bănci naționale, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate rate din Uniune. Deși băncile continuă să își îndeplinească obiectivele privind soluționarea creditelor ipotecare restante, restanțele cu cea mai lungă durată (peste 720 de zile) continuă să se acumuleze, ajungând la 9,8 % din soldurile totale ale creditelor în ultimul trimestru din 2014. Se fac progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a unor soluții de restructurare sustenabile; în aprilie, Banca Centrală a Irlandei a cerut băncilor ca până la sfârșitul anului 2015 să dispună de soluții pentru marea majoritate a debitorilor. Cu toate acestea, băncile se bazează puternic pe tehnici standard de autolimitare care implică reeșalonarea plății principalului sau a dobânzilor, mai degrabă decât reducerea ambelor. De asemenea, băncile continuă să utilizeze în mare măsură procedurile judiciare ca modalitate de a-i convinge pe clienții cu restanțe să plătească. Introducerea planificată a unui registru central al creditelor a avansat încet, deși aceasta este esențială pentru îmbunătățirea supravegherii, a subscrierii de credite și a gestionării riscurilor.

(14)

Situația pieței muncii s-a îmbunătățit din 2013, cu o redresare a creării de locuri de muncă în sectorul privat și o reducere constantă a șomajului. Cu toate acestea, rata șomajului este în continuare ridicată, iar șomajul de lungă durată rămâne o preocupare majoră. Există riscul ca în anumite sectoare șomajul ciclic să devină structural, având în vedere neconcordanțele de competențe care au apărut în contextul reechilibrării economiei. Șomajul în rândul tinerilor continuă să fie mult mai ridicat decât în perioada dinaintea crizei. Reformele de activare a forței de muncă au avansat considerabil în ultimii ani, însă persistă anumite preocupări legate de eficacitatea actualelor politici de activare și programe de formare, precum și de capacitatea serviciilor de ocupare a forței de muncă de a asigura un răspuns la scara necesară. Inițiativa Job Path, lansată recent, reprezintă o evoluție pozitivă, a cărei eficacitate va trebui testată. În trecut, sistemul de educație și formare continuă nu a reușit să ofere competențele necesare ca urmare a reechilibrării economiei, iar reformele în acest domeniu au început abia recent.

(15)

Costurile serviciilor juridice rămân ridicate, fiind în continuare necesară ajustarea lor în vederea alinierii la costurile altor servicii profesionale. Această ajustare este importantă, întrucât serviciile juridice sunt utilizate în toate sectoarele economiei, iar costul lor are o incidență asupra competitivității Irlandei. Autoritățile s-au angajat să reformeze cadrul de reglementare a serviciilor juridice în vederea sporirii concurenței și a reducerii costurilor, acesta reprezentând un proiect de lungă durată. Cu toate acestea, Actul de reglementare a serviciilor juridice, publicat în 2011, nu a fost încă adoptat. În plus, o reducere reală a costurilor poate fi obținută numai cu condiția ca dispozițiile cadrului de reglementare planificat referitoare la favorizarea concurenței și reducerea costurilor să fie menținute și incluse în reglementările ce vor fi adoptate de Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Juridice, care urmează a fi înființată. Prin urmare, Comisia va continua să monitorizeze în cadrul semestrului european progresele din acest domeniu.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Irlandei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Irlandei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Irlanda, ci și de conformitatea cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(17)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul (6) său se reflectă îndeosebi în recomandările 1 și 2 de mai jos.

(18)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sus-menționate, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1 și 4 de mai jos.

(19)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Irlanda ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare completă și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să asigure o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2015. Să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2016. Să utilizeze veniturile excepționale determinate de condițiile economice și financiare peste așteptări pentru a accelera reducerea deficitului și a datoriei. Să limiteze competențele discreționare de modificare a plafoanelor de cheltuieli dincolo de obligațiile contingente predefinite. Să extindă baza de impozitare și să revizuiască cheltuielile fiscale, inclusiv în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.

2.

Să ia măsuri pentru a îmbunătăți raportul cost-eficacitate în sectorul sănătății, inclusiv prin reducerea cheltuielilor pentru medicamente brevetate, și să introducă treptat practici de prescriere adecvate. Să introducă finanțarea pe baza activității în întregul sistem de spitale publice.

3.

Să ia măsuri pentru a spori intensitatea muncii la nivelul gospodăriilor și pentru a contracara riscul de sărăcie în rândul copiilor, prin retragerea treptată a prestațiilor și a plăților suplimentare pentru persoanele care reîncep să muncească, precum și prin ameliorarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor abordabile ca preț și cu program prelungit.

4.

Să finalizeze, până la sfârșitul anului 2015, soluții de restructurare durabilă a marii majorități a creditelor ipotecare restante și să consolideze măsurile de monitorizare de către Banca Centrală a Irlandei. Să se asigure că soluțiile de restructurare a creditelor acordate IMM-urilor aflate în dificultate și a creditelor imobiliare comerciale reziduale sunt sustenabile, prin evaluarea în continuare a performanței băncilor în raport cu propriile ținte. Să ia măsurile necesare pentru a se asigura că registrul central al creditelor devine operațional până în 2016.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/46

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Spaniei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Spaniei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Spaniei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Spania a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Spania pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Spania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Spania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică. În special, în ciuda unor îmbunătățiri în ceea ce privește reechilibrarea contului curent și eforturile semnificative de reducere a efectului de levier din ultimii ani, riscurile legate de nivelurile ridicate de îndatorare ale sectoarelor public și privat și poziția investițională internațională netă extrem de negativă necesită în continuare o atenție deosebită în contextul unui nivel al șomajului foarte ridicat. Este deosebit de important să se ia măsuri pentru reducerea riscului apariției unor efecte adverse asupra economiei spaniole și, având în vedere dimensiunea sa, a unor efecte de propagare negative către uniunea economică și monetară.

(7)

La 30 aprilie 2015, Spania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Spania face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de stabilitate pentru 2015, guvernul își propune să atingă țintele de deficit global stabilite în cadrul PDE, și anume 4,2 % din PIB în 2015 și 2,8 % din PIB în 2016. Guvernul intenționează să atingă obiectivul pe termen mediu, și anume o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, în 2019. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge nivelul maxim în 2015, la 98,9 % din PIB și că va scădea treptat la 93,2 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pentru 2015 și devine favorabil pentru perioada ulterioară. Pe baza previziunilor din primăvara anului 2015 ale Comisiei, se preconizează un deficit de 4,5 % și de 3,5 % din PIB pentru 2015 și, respectiv, 2016. Prin urmare, există riscul ca țintele de deficit global pentru 2015 și 2016 să nu fie atinse. În plus, conform proiecțiilor, se estimează că efortul bugetar al Spaniei în perioada 2013-2016 se va situa sub nivelul recomandat și că vor fi necesare măsuri structurale suplimentare în 2015 și 2016. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Spania să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Spania a înregistrat unele progrese în ceea ce privește eliminarea arieratelor comerciale în sectorul public. În 2014, Spania a înregistrat, de asemenea, unele progrese în ceea ce privește identificarea propunerilor de raționalizare a cheltuielilor în domeniile asistenței medicale, educației și serviciilor sociale la nivel regional, deși acestea nu au fost în cele din urmă adoptate. Cu toate acestea, legea privind introducerea unei norme referitoare la cheltuieli care să se aplice cheltuielilor regionale cu medicamentele și cu îngrijirile medicale a fost adoptată la 28 mai 2015.

(9)

Se înregistrează progrese lente în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de prevenire, de corectare și de asigurare a conformității prevăzute de Legea organică privind stabilitatea bugetară și sustenabilitatea financiară. În sectorul sănătății, raportul cost-eficacitate s-a îmbunătățit, dar este în continuare esențial să se mențină sub control creșterea cheltuielilor farmaceutice și, mai ales, să se monitorizeze cheltuielile farmaceutice ale spitalelor. Din 2014, s-a eliminat efectiv deficitul din sistemul de energie electrică și s-a soluționat problema autostrăzilor cu plată insolvente, reducând-se astfel costurile suportate de stat. Cu toate acestea, Spania nu a creat un sistem pentru efectuarea unor evaluări independente ale viitoarelor proiecte majore de infrastructură. În sfârșit, cu toate că disponibilitatea datelor privind execuția bugetară a crescut considerabil, se pot aduce îmbunătățiri la nivel regional prin asigurarea respectării principiului legii privind stabilitatea referitor la transparență și caracterul multianual, a convergenței normelor contabile publice și a unei utilizări adecvate a conturilor extrabugetare.

(10)

S-au înregistrat unele progrese în domeniul fiscal, odată cu introducerea unei reforme fiscale globale menite să simplifice sistemul fiscal și să îi sporească potențialul de favorizare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă. La 20 noiembrie 2014, a fost adoptată o reformă fiscală care urmează să intre în vigoare în ianuarie 2015 și care vizează impozitarea veniturilor persoanelor fizice și impozitarea profitului. De asemenea, s-au realizat unele progrese în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, dar s-au înregistrat progrese limitate în domeniul taxelor de mediu. Procesul de restructurare a sectorului bancar spaniol, în special a băncilor care au beneficiat de ajutor de stat, avansează în mod corespunzător. În același timp, măsurile recente de promovare a accesului la finanțare nebancară au îmbunătățit – cel puțin într-o anumită măsură – accesul la finanțare pentru întreprinderi, în special având în vedere dependența mare a întreprinderilor spaniole de creditele bancare. Punerea în aplicare pe deplin a acestor reforme este crucială pentru facilitarea realocării resurselor și pentru sprijinirea ajustării în curs. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește eliminarea blocajelor care persistă în sistemul de gestionare a cazurilor de insolvență a întreprinderilor, iar Decretul-lege regal privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptat la 27 februarie 2015. Cu toate acestea, este în continuare necesar să se îmbunătățească și mai mult capacitatea administrativă și judiciară pentru tratarea cazurilor de insolvență.

(11)

Nivel ridicat al șomajului pe termen lung și segmentarea pieței muncii afectează în continuare creșterea productivității și au un efect negativ asupra condițiilor de muncă din Spania. În acest sens și având în vedere nivelul foarte ridicat al ratei șomajului, s-ar putea să fie necesar ca, pe termen scurt, salariile din anumite sectoare și întreprinderi să crească sub nivelul productivității în scopul creării de locuri de muncă și al creșterii gradului de competitivitate. Partenerii sociali au ajuns la un acord interprofesional cuprinzător preliminar pentru perioada 2015-2017. Acest acord preliminar evidențiază importanța stabilirii, prin negocieri la nivel de sector și de întreprindere, a principiului conform căruia salariile ar trebui să evolueze în conformitate cu diferențialul de productivitate dintre întreprinderi. În ciuda reformelor în materie de reglementare, ponderea forței de muncă angajată cu un contract temporar a rămas ridicată, afectând în special tinerii și persoanele cu un nivel scăzut de calificare. În plus, noile tipuri de contracte introduse pentru angajații IMM-urilor și stimulentele menite să îi încurajeze pe angajatori să angajeze personal pe durată nedeterminată nu par să fie utilizate încă la potențialul lor maxim. Autoritățile spaniole au anunțat că, până în mai 2016, se va realiza o evaluare a subvențiilor oferite angajatorilor pentru recrutarea de personal nou.

Performanța serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, și a agențiilor cărora le-au fost externalizate serviciile, este esențială pentru asigurarea eficacității și a orientării corespunzătoare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a politicilor de activare, inclusiv a recalificării eficace, pentru a permite lucrătorilor să se reorienteze către sectoarele în care sunt create mai multe locuri de muncă. Spania a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește accelerarea modernizării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și reducerea disparităților regionale.

(12)

În Spania, șomajul în rândul tinerilor rămâne foarte ridicat (peste 50 %), iar rata de părăsire timpurie a școlii este una dintre cele mai ridicate din Uniune. Spania pune în aplicare noile programe educaționale introduse prin Legea nr. 8/2013 privind calitatea educației, care au fost concepute pentru a îmbunătăți calitatea învățământului primar și secundar. S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește sporirea relevanței pe piața muncii a educației și a formării profesionale, iar eforturile de îmbunătățire a cooperării dintre instituțiile de învățământ superior și angajatori înregistrează întârzieri. Este planificată extinderea sistemului dual de formare profesională în 2015, dar există în continuare diferențe considerabile între regiuni în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia. A fost instituit un comitet special pentru a examina relevanța programelor de învățământ și de formare din perspectiva nevoilor pieței forței de muncă.

(13)

Spania a realizat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea eficacității sistemului de protecție socială. Aceasta a instituit un nou program de activare pentru șomerii pe termen lung, care combină ajutorul pentru venit și asistența în căutarea unui loc de muncă. Cu toate acestea, coordonarea limitată dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile sociale, precum și incompatibilitatea dintre diferitele sisteme de asigurare a unui venit minim au redus eficacitatea programelor de asistență socială. Date fiind nivelurile ridicate ale sărăciei, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici și cu copii, Spania a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește direcționarea mai bună a sistemelor de sprijinire a familiilor și a serviciilor de îngrijire.

(14)

Reformele structurale trebuie să prevadă eliminarea obstacolelor care împiedică dezvoltarea întreprinderilor, sprijinirea IMM-urilor pentru a-și extinde piețele și a promova inovarea, întărirea capacității de export, stimularea creării de locuri de muncă, acordarea de sprijin întreprinderilor pentru ca acestea să poată concura într-un mod mai eficace – inclusiv pe piețele interne – și îmbunătățirea productivității globale. Spania a început să examineze motivele care explică ponderea ridicată a întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor în economia sa. Studierea motivelor pentru care întreprinderile nu și-au extins dimensiunea va permite guvernului să elimine obstacolele de reglementare care împiedică creșterea întreprinderilor. Deși sau înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Legii nr. 20/2013 privind unitatea pieței, la nivelul administrațiilor regionale se înregistrează încă întârzieri. Legea privind reglementarea autorizațiilor de mediu nu a fost încă pusă în aplicare de toate regiunile. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește adoptarea reformei serviciilor profesionale și a asociațiilor profesionale. Deficiențele structurale ale sistemului de cercetare și de inovare limitează în continuare potențialul de creștere al Spaniei. Prin urmare, este esențial să se identifice noi surse de finanțare, să se asigure utilizarea eficientă și eficace a resurselor, să se înființeze noua agenție de cercetare și să se promoveze măsuri de creare a unui mediu de afaceri mai favorabil inovării.

(15)

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește rețeaua feroviară, odată cu măsurile întreprinse pentru asigurarea unei concurențe efective în domeniul serviciilor de transport feroviar de călători și de marfă. La 4 iulie 2014, Consiliul de Miniștri a adoptat Decretul-lege regal 8/2014, prin care s-a creat un fond de îmbunătățire a accesibilității terestre a porturilor maritime.

(16)

Spania a făcut progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor comitetului pentru reforma administrației publice la toate nivelurile de guvernare. Au fost luate măsuri importante pentru îmbunătățirea transparenței deciziilor administrative, dar nu s-a înregistrat niciun progres în consolidarea sistemelor de supraveghere, în special în privința achizițiilor publice la nivel local și regional. Nu au fost luate măsuri pentru consolidarea competențelor de supraveghere în domeniul achizițiilor publice și al urbanismului. S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește adoptarea reformelor judiciare menite să îmbunătățească eficacitatea sistemului judiciar: proiectele de lege privind sistemul judiciar și procedura civilă, care includ unele reforme, au fost prezentate Parlamentului la 27 februarie 2015; proiectele de lege privind asistența juridică și jurisdicția grațioasă fac obiectul procedurii parlamentare. S-au realizat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor care au fost adoptate, printre care se numără Oficina Judicial, reforma introducerii digitizării justiției și îmbunătățirea interoperabilității sistemelor regionale de gestionare electronică a cauzelor. Trebuie continuate eforturile în acest domeniu.

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Spaniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Spaniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Spania, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(20)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Spania ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare completă și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să asigure corectarea durabilă a deficitului excesiv până în 2016 prin luarea măsurilor structurale necesare în 2015 și 2016 și prin utilizarea câștigurilor excepționale pentru a accelera reducerea deficitului și a datoriei. Să consolideze transparența și răspunderea în ceea ce privește finanțele publice regionale. Să îmbunătățească raportul cost-eficacitate al sectorului sănătății și să raționalizeze cheltuielile farmaceutice ale spitalelor.

2.

Să finalizeze reforma din sectorul caselor de economii, inclusiv prin măsuri legislative, și să finalizeze restructurarea și privatizarea caselor de economii deținute de stat.

3.

Să promoveze alinierea între salarii și productivitate, prin consultarea partenerilor sociali și în conformitate cu practicile naționale, luând în considerare diferențele în ceea ce privește competențele și condițiile pieței locale a muncii, precum și diferențele dintre regiuni, sectoare și întreprinderi în ceea ce privește rezultatele economice. Să ia măsuri pentru a spori calitatea și eficiența serviciilor de asistență și de consiliere pentru căutarea unui loc de muncă, inclusiv în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor. Să raționalizeze sistemele de garantare a unui venit minim și de sprijinire a familiilor și să promoveze mobilitatea regională.

4.

Să înlăture obstacolele care împiedică întreprinderile să se dezvolte, inclusiv obstacolele create de reglementările în funcție de dimensiunea întreprinderilor; să adopte reforma planificată privind serviciile profesionale; să accelereze punerea în aplicare a legii privind unitatea pieței.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/51

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Franței pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Franței pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Franței pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Franța a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Franța pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Franța se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive care necesită măsuri de politică decisive și o monitorizare specifică. Mai precis, în contextul unei creșteri limitate și al unei inflații scăzute, însoțite de o profitabilitate modestă a întreprinderilor, și dat fiind răspunsul insuficient oferit de politici până în prezent, s-a observat o creștere semnificativă a riscurilor rezultate din competitivitatea la nivelul costurilor și al altor factori și din gradul ridicat și crescând de îndatorare, în special în domeniul public. Este deosebit de important să se ia măsuri pentru reducerea riscului de apariție a unor efecte adverse asupra economiei franceze și, având în vedere dimensiunea sa, asupra uniunii economice și monetare la scară mai largă.

(7)

La 30 aprilie 2015, Franța și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Franța face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2015, guvernul prevede corectarea deficitului excesiv până în 2017, în concordanță cu recomandarea Consiliului din 10 martie 2015, și atingerea obiectivului pe termen mediu – un deficit structural de 0,4 % din PIB – până în 2018 (6). Deși guvernul intenționează să respecte țintele de deficit global stabilite de Consiliu, efortul bugetar (7) prevăzut pentru 2015-2017 se situează sub nivelul recomandat. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2015, guvernul estimează că ponderea datoriei publice din PIB va atinge un vârf de 97 % în 2016, urmând să scadă la 95,5 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. La 10 iunie 2015, Franța a transmis un raport privind acțiunile întreprinse care cuprinde informații suplimentare privind măsurile planificate pentru 2015-2017. În urma evaluării raportului, Comisia a emis o comunicare la 1 iulie 2015, în care consideră că procedura aplicabilă deficitelor excesive trebuie suspendată. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, actualizate pentru a ține seama de raportul privind acțiunile întreprinse transmis de Franța, se prevede că ținta de deficit global pentru 2015 va fi de 3,8 % din PIB, ceea ce înseamnă că se va respecta ținta de 4 % din PIB stabilită de Consiliu în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Cu toate acestea, efortul bugetar estimat pentru anul respectiv va fi mai scăzut decât cel recomandat de Consiliu. În ceea ce privește anul 2016, ținând seama de informațiile suplimentare din raportul Franței privind acțiunile întreprinse, Comisia consideră, în previziunile sale actualizate, că deficitul global va ajunge la 3,4 % din PIB, în conformitate cu ținta recomandată. Cu toate acestea, se prevede că efortul bugetar recomandat de Consiliu nu va fi realizat. În recomandarea din 10 martie 2015, Consiliul a solicitat o evaluare a principalelor măsuri planificate pentru 2016 și 2017, care nu a fost inclusă în raportul privind acțiunile întreprinse.

În cele din urmă, nu a fost actualizată la loi de programmation des finances publiques, în pofida recomandării Consiliului. În general, strategia de consolidare urmărită de Franța se bazează în primul rând pe îmbunătățirea condițiilor ciclice și pe continuarea mediului caracterizat printr-o rată scăzută a dobânzii, fiind, prin urmare, supusă riscurilor. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015 și de comunicarea Comisiei din 1 iulie 2015, Consiliul consideră că Franța respectă în general dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, pentru a asigura o corecție durabilă a deficitului excesiv în termenul stabilit, ar fi necesar ca strategia bugetară să fie consolidată și susținută de punerea în aplicare a unor reforme structurale cuprinzătoare și ambițioase.

(9)

Va fi crucial să se intensifice analizele cheltuielilor și să se identifice domenii largi în care s-ar putea efectua reduceri ale cheltuielilor, astfel încât să se poată obține rezultatele preconizate. Franța ar trebui să se asigure că, la stabilirea obiectivelor în materie de reducere a cheltuielilor, se ține seama de faptul că rata inflației este apropiată de zero. În același timp, economiile realizate ca urmare a costurilor mai scăzute decât era estimat ale îndatorării publice, datorită unor rate mai scăzute ale dobânzilor, ar trebui canalizate spre reducerea deficitului. În plus, nu pot fi realizate economii considerabile pe termen scurt fără o moderare semnificativă a creșterii nivelului cheltuielilor în domeniul securității sociale, cheltuieli care au reprezentat 26 % din PIB în 2014, reprezentând aproape jumătate din totalul cheltuielilor sectorului public. Pentru perioada 2015-2017 se prevede reducerea cu 11 miliarde EUR a cheltuielilor din sectorul sănătății, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se limita majorarea cheltuielilor în acest domeniu. Mai precis, există posibilitatea punerii în aplicare a unor noi politici de limitare a costurilor în domeniul cheltuielilor cu medicamentele și cu spitalizarea. Sistemul de pensii va continua să se confrunte cu deficite până în 2020, iar reformele precedente ale pensiilor nu vor fi suficiente pentru eliminarea deficitului din sistem. Mai precis, schemele pentru funcționarii publici și angajații întreprinderilor controlate de stat continuă să apese asupra deficitului total din sistemul de pensii. Mai mult, situația macroeconomică are un impact major asupra sustenabilității sistemului de pensii, îndeosebi asupra situației schemelor de pensii suplimentare. Sunt necesare acțiuni hotărâtoare pentru refacerea sănătății financiare a sistemului de pensii suplimentare.

(10)

Franța a întreprins o reformă a administrației locale, în scopul de a spori eficiența sistemului. Franța ar trebui să continue acțiunea planificată de reducere a subvențiilor acordate de administrația centrală și acțiunea de consolidare a controlului cheltuielilor administrațiilor locale, prin plafonarea majorării anuale a veniturilor fiscale ale administrațiilor locale, ținând seama de plafoanele existente în cazul mai multor taxe și impozite locale. Sunt necesare acțiuni, de asemenea, pentru limitarea creșterii costurilor administrative ale autorităților locale.

(11)

S-au luat măsuri de politică pentru reducerea costurilor forței de muncă și pentru îmbunătățirea marjelor de profit ale întreprinderilor, prin creditul fiscal pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă, în valoare de 20 de miliarde EUR, și prin reducerea cu încă 10 miliarde EUR a contribuțiilor angajatorilor la asigurările sociale, conform pactului de responsabilitate și solidaritate. Aceste două măsuri, care reprezintă 1,5 % din PIB, ar trebui să contribuie la reducerea decalajului dintre Franța și media zonei euro în ceea ce privește sarcina fiscală asupra costului forței de muncă. Punerea în aplicare a acestor două măsuri ar trebui să continue în 2016, însă, dat fiind costul lor ridicat pentru bugetul public, este important ca eficacitatea lor la nivelul întreprinderilor să facă obiectul unei evaluări. În cadrul acestei evaluări ar trebui să se țină seama de rigiditățile care afectează piața forței de muncă și piața produselor, în special de cele care afectează salariile. Costul forței de muncă aferent salariului minim rămâne ridicat, în comparație cu alte state membre. Salariul minim ar trebui să evolueze într-un mod care să fie mai favorabil competitivității și creării de locuri de muncă. În plus, în contextul unei inflații scăzute, mecanismul de indexare automată a salariului minim poate conduce la creșteri salariale care depășesc nivelul necesar pentru menținerea puterii de cumpărare.

(12)

Franța ar trebui să întreprindă acțiuni hotărâtoare pentru eliminarea acelor praguri normative din legislația muncii și din reglementările contabile care limitează creșterea întreprinderilor franceze, în special a IMM-urilor. În general, există posibilitatea de a mări concurența în sectorul serviciilor, în special în domeniul serviciilor profesionale, al comerțului cu amănuntul și al industriilor de rețea. Există o serie de norme și de tarife aplicabile profesiilor reglementate care limitează activitatea economică. Prin recenta lege privitoare la creștere, activitatea economică și oportunitățile egale au fost adoptate noi măsuri de îmbunătățire a concurenței în domeniul profesiilor juridice. Punerea în aplicare a acestor măsuri va fi crucială pentru asigurarea îndepărtării efective a barierelor. Franța ar trebui să întreprindă acțiuni pentru îndepărtarea barierelor și în alte sectoare, cum ar fi sectorul sănătății. Principiul numerus clausus care se aplică pentru accesul la profesii din domeniul sănătății continuă să constituie un obstacol în calea accesului la servicii și ar putea fi revizuit, fără ca siguranța și calitatea să fie periclitate.

(13)

În 2014, ponderea taxelor și a impozitelor din PIB a fost de 45,8 %, una dintre cele mai ridicate din Uniune. Ratele impozitelor pe profit ale întreprinderilor sunt ridicate și influențează negativ investițiile întreprinderilor franceze. Rata efectivă a impozitelor plătite în medie de o întreprindere este de 38,3 %, una dintre cele mai ridicate din Uniune. În plus față de eliminarea treptată a suprataxei de solidaritate impuse întreprinderilor, eliminare aflată în curs de desfășurare, și de reducerea ratei legale la 28 % în 2020, Franța ar trebui să își intensifice eforturile pe termen scurt, astfel încât sistemul de impozitare a întreprinderilor să fie favorabil creșterii și investițiilor. Sunt necesare eforturi pentru simplificarea sistemului fiscal prin eliminarea taxelor și a impozitelor ineficiente. S-a constatat că există peste 100 de taxe și impozite care aduc venituri reduse sau egale cu zero și a căror eliminare ar putea simplifica procedurile aplicabile în cazul întreprinderilor și al gospodăriilor.

(14)

Ca urmare a unei creșteri economice modeste, rata șomajului din Franța s-a menținut ridicată în 2014, iar șomajul pe termen lung s-a înrăutățit. Șomajul total a atins o rată de 10,2 %, față 10,3 % în 2013 și de 7,5 % în 2008, iar principalele categorii afectate au fost tinerii, lucrătorii în vârstă și persoanele slab calificate. Franța este afectată de segmentarea pieței forței de muncă, contractele cu durată determinată fiind utilizate în proporție tot mai mare în cazul angajărilor. Această tendință nu a putut fi oprită, în ciuda eforturilor specifice de reducere a nivelului de segmentare, cum ar fi aplicarea unor contribuții mai mari la asigurările sociale în cazul contractelor cu o durată foarte scurtă. Revizuirea cadrului normativ al contractelor de muncă ar putea contribui la reducerea segmentării. Reformele recente au creat numai o posibilitate restrânsă a angajatorilor de a se abate de la acordurile încheiate la nivel de ramură prin intermediul acordurilor încheiate la nivel de întreprindere. Acest lucru limitează capacitatea întreprinderilor de a modula forța de muncă în funcție de nevoile lor. Sectoarele și întreprinderile beneficiază de flexibilitate pentru a stabili, de la caz la caz și în urma unor negocieri cu partenerii sociali, în ce condiții timpul de lucru ar trebui să se abată de la 35 de ore pe săptămână, dar există importante implicații legate de costuri. Legea prin care s-au instituit acordurile pentru menținerea locurilor de muncă (accords de maintien de l'emploi) nu a dat rezultatele preconizate. Foarte puține întreprinderi au recurs la noile dispoziții valabile pentru acordurile la nivel de întreprindere, menite să sporească flexibilitatea condițiilor de lucru. Această schemă ar trebui revizuită pentru a oferi întreprinderilor o marjă mai mare de manevră în ceea ce privește adaptarea salariilor și a timpului de lucru la situația lor economică.

(15)

Deteriorarea prelungită a situației de pe piața forței de muncă a afectat sistemul ajutoarelor de șomaj și a pus astfel sub semnul întrebării sustenabilitatea modelului. Noua convenție privind sistemul ajutoarelor de șomaj, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2014, nu este suficientă pentru reducerea deficitului. Se preconizează că diversele măsuri introduse vor realiza economii de 0,3 miliarde EUR în 2014 și economii suplimentare de 0,8 miliarde EUR în 2015. Cu toate acestea, se estimează în continuare că deficitul sistemului va crește de la 3,9 miliarde EUR în 2014 la 4,4 miliarde EUR în 2015, ceea ce va determina o nouă creștere a datoriei sistemului, care va ajunge la 25,9 miliarde EUR. Pentru asigurarea viabilității sistemului sunt necesare măsuri structurale. Concret, condițiile de eligibilitate, structura degresivă a ajutoarelor și ratele de înlocuire a lucrătorilor cu cele mai mari salarii ar trebui revizuite de către partenerii sociali responsabili cu gestionarea sistemului.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Franței, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Franței în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Franța, ci și de conformitatea cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos.

(17)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (8) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(18)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos.

(19)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (9). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Franța ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să asigure eficacitatea acțiunilor în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și o corecție durabilă a deficitului excesiv până în 2017, prin consolidarea strategiei bugetare, prin luarea măsurilor necesare în toți anii și prin utilizarea tuturor veniturilor excepționale pentru reducerea deficitului și a datoriei. Să detalieze reducerile de cheltuieli prevăzute pentru anii respectivi și să prezinte o evaluare independentă a impactului măsurilor esențiale.

2.

Să intensifice eforturile de asigurare a unei revizuiri eficace a cheltuielilor, să continue evaluările politicilor publice și să identifice posibilitățile de economisire din toate subsectoarele administrației publice, inclusiv asigurările sociale și administrația locală. Să ia măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor administrative ale autorităților locale. Să întreprindă măsuri suplimentare pentru echilibrarea sistemului de pensii, asigurându-se, în special, până în martie 2016, că situația financiară a schemelor de pensii suplimentare este sustenabilă pe termen lung.

3.

Să asigure un ritm susținut al reducerilor întreprinse în ceea ce privește costul forței de muncă și rezultate din creditul fiscal pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă și din pactul de responsabilitate și solidaritate, în special prin aplicarea acestora în 2016, astfel cum a fost prevăzut. Să evalueze eficacitatea acestor scheme în lumina rigidităților existente pe piața forței de muncă și pe piața produselor. Să reformeze, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, procesul de stabilire a salariilor, pentru a se asigura că salariile evoluează în funcție de productivitate. Să se asigure că evoluțiile salariului minim corespund obiectivelor de promovare a ocupării forței de muncă și a competitivității.

4.

Să reducă, până la sfârșitul anului 2015, obstacolele normative din calea creșterii întreprinderilor, în special prin revizuirea criteriilor legate de dimensiune, stabilite în reglementări, pentru a evita efectele de prag. Să ridice, începând cu 2015, restricțiile de acces și la alte profesii reglementate, în afară de profesiile juridice, precum și restricțiile de exercitare a acestora, îndeosebi în ceea ce privește profesiile din sectorul sănătății.

5.

Să simplifice și să eficientizeze sistemul fiscal, în special prin eliminarea cheltuielilor fiscale ineficiente. Să promoveze investițiile, să întreprindă acțiuni pentru reducerea impozitelor pe producție și a ratei legale a impozitului pe profit pentru întreprinderi, extinzând, în același timp, baza de impozitare a consumului. Să ia măsuri, începând din 2015, pentru desființarea taxelor și a impozitelor ineficiente care aduc venituri reduse sau egale cu zero.

6.

Să reformeze legislația muncii astfel încât să îi stimuleze într-o mai mare măsură pe angajatori să recurgă la contracte cu durată nedeterminată. Să faciliteze adoptarea, la nivel de întreprindere și de ramură, a unor derogări de la dispozițiile juridice generale, în special în ceea ce privește regimurile de timp de lucru. Să reformeze, până la sfârșitul anului 2015, legea prin care sunt instituite les accords de maintien de l'emploi, în vederea măririi numărului de întreprinderi care recurg la astfel de acorduri. Să întreprindă acțiuni, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, pentru reformarea sistemului de ajutoare de șomaj, în vederea restabilirii sustenabilității bugetare a sistemului, și să ofere mai multe stimulente pentru reîncadrarea în muncă.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/56

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Croației pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de convergență actualizat al Croației pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Croația a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Croația pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Croația se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive care necesită măsuri decisive de politică și o monitorizare specifică. În special, având în vedere creșterea economică modestă, restructurarea întârziată a întreprinderilor și performanțele scăzute în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, au crescut în mod semnificativ riscurile legate de competitivitatea redusă, datoriile externe importante și datoria publică în creștere corelată cu o guvernanță slabă în sectorul public.

(7)

În martie 2015, în urma publicării raportului de țară, autoritățile croate au purtat un dialog cu serviciile Comisiei cu privire la reformele cele mai necesare pentru soluționarea dezechilibrelor macroeconomice excesive. Autoritățile au contribuit în mod constructiv la dialog și au anunțat o serie de măsuri relevante, printre care se numără reducerea taxelor parafiscale în 2016 și 2017, raționalizarea sistemului agențiilor de stat și al unităților regionale ale administrației naționale centrale, stimularea fuzionării voluntare a unităților administrative locale autonome, reducerea incertitudinii juridice și consolidarea Biroului național de audit. Planurile de reformă din mai multe alte domenii, cum ar fi reducerea sarcinii administrative impuse întreprinderilor și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, au fost prezentate mai detaliat. Cu toate acestea, nivelul de ambiție rămâne sub așteptări într-o serie de domenii, în special în ceea ce privește înăsprirea normelor privind pensionarea anticipată și publicarea și punerea în aplicare a constatărilor desprinse în urma analizei cheltuielilor, deși au fost prezentate unele măsuri suplimentare care să compenseze parțial deficitul.

(8)

În prezent, Croația face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. Potrivit Programului de convergență pentru 2015, guvernul intenționează să corecteze deficitul excesiv până în 2017, ceea ce nu este în concordanță cu termenul recomandat de Consiliu, și anume 2016. Guvernul își propune să reducă treptat deficitul global la 5,0 % din PIB în 2015, la 3,9 % în 2016 și apoi la 2,7 % din PIB în 2017. În conformitate cu Programul de convergență, se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge nivelul cel mai ridicat, și anume 92,5 %, în 2017 și că se va stabiliza în general la 92,4 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare pare destul de favorabil, întrucât creșterea este comparabilă, iar efortul subiacent de consolidare este mai mare în cadrul Programului de convergență decât în cadrul previziunilor Comisiei. Măsurile menite să sprijine, începând cu 2015, țintele de deficit preconizate nu au fost decât parțial detaliate. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, nu se așteaptă corectarea la timp și în mod durabil a deficitului excesiv până în 2016. Având în vedere volumul de măsuri discreționare adoptate, efortul bugetar din 2014 a fost în conformitate cu recomandarea Consiliului. Acest lucru este valabil și în termeni cumulativi pentru 2014 și 2015, în ciuda deficitului preconizat în 2015. Cu toate acestea, variația (ajustată) a soldului structural în perioada 2014-2015 este sub valoarea recomandată. În 2016, efortul bugetar nu se ridică la nivelul recomandării Consiliului. Prin urmare, vor fi necesare măsuri structurale suplimentare. Pe baza evaluării Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Croația să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

La 23 aprilie 2015, Croația și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, iar la 30 aprilie 2015 și-a prezentat Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

În prezent, Croația își analizează cheltuielile în vederea obținerii unor câștiguri de eficiență, mai ales în ceea ce privește cheltuielile cu salariile, cu asigurările sociale și cu subvențiile, precum și în vederea asigurării unui spațiu suficient de manevră bugetară pentru a acorda prioritate cheltuielilor care favorizează creșterea economică și investițiilor. Veniturile Croației din impozitele recurente pe bunuri imobile, ca pondere din PIB, se numără printre cele mai scăzute din Uniune. În ultimul an, s-au luat măsuri menite să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale, inclusiv măsuri de combatere a fraudei în materie de TVA, care trebuie acum transpuse în practică. Cadrul bugetar al Croației a fost consolidat prin reformele recente, însă persistă provocări semnificative. Deficiențele în ceea ce privește controlul efectiv al cheltuielilor și aplicarea uniformă a constrângerilor bugetare au un impact negativ asupra procesului de elaborare a politicilor bugetare și a constatărilor de audit. Creșterea rapidă a datoriei publice necesită o abordare mult mai activă în ceea ce privește gestionarea datoriei publice.

(11)

Sistemul de pensii se confruntă cu un număr mare de persoane pensionate anticipat, un sistem de pensionare anticipată excesiv de generos pentru anumite profesii și numeroase sisteme speciale de pensii. Ieșirile anticipate de pe piața muncii sunt facilitate de reducerile relativ mici ale pensiilor sau chiar inexistente pentru anumiți lucrători. Diferența dintre vârsta minimă de pensionare anticipată și vârsta legală de pensionare este, de asemenea, mare în comparație cu media UE de mai puțin de trei ani. În plus, sistemul este extrem de fragmentat, ceea ce pune presiune asupra cheltuielilor cu pensiile standard. Ca urmare, rata prestațiilor din sistemul de pensii este mai mică decât în majoritatea statelor membre, în ciuda cheltuielilor comparabile. În ceea ce privește sectorul de sănătate, arieratele recurente implică în continuare riscuri bugetare. Au fost lansate măsuri de raționalizare a finanțării spitalelor, dar există riscuri legate de punerea în aplicare a acestora. Creșterea cu 10 % a bugetului acoperă numai parțial nevoile de finanțare; vor trebui realizate mai multe câștiguri de eficiență pentru a se asigura eliminarea totală a arieratelor până în 2017.

(12)

Ajustarea limitată a salariilor în perioada ulterioară crizei a exacerbat impactul negativ asupra ocupării forței de muncă. Din analiza cuprinzătoare a practicilor de determinare și de stabilire a salariilor finalizată în 2014, a reieșit că sistemul nu este flexibil pentru a se adapta la schimbările mediului macroeconomic. În special, deficiențele sunt legate de disparitățile considerabile dintre sectorul public și cel privat, inclusiv întreprinderile de stat, de extinderea acordurilor colective la părțile nesemnatare și de dificultățile privind rezilierea contractelor caduce. Analiza trebuie să fie urmată de acțiuni concrete de politică. De asemenea, este important să se monitorizeze efectele reformei pieței forței de muncă din perioada 2013-2014.

(13)

Forța de muncă este afectată negativ de îmbătrânirea rapidă a populației, asociată cu rate de activitate scăzute, în special în rândul tinerilor și al lucrătorilor în vârstă de peste 50 de ani. În ciuda extinderii domeniului de aplicare al politicilor active din domeniul pieței forței de muncă și a creșterii cheltuielilor aferente acestora, impactul lor rămâne insuficient, în special în ceea ce privește șomerii pe termen lung, lucrătorii în vârstă și tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Rata de absolvire a învățământului terțiar se numără printre cele mai scăzute din Uniune. Necorelarea competențelor și deficiențele sistemului de educație și de formare constituie piedici pentru absolvirea învățământului superior. Dimensiunea economiei informale reprezintă în continuare o provocare persistentă și duce la o incidență ridicată a muncii nedeclarate. Măsurile pe care Comisia pentru combaterea muncii nedeclarate le-a identificat la sfârșitul anului 2014 trebuie acum să fie puse în aplicare. În prezent, există peste 80 de prestații și programe sociale diferite. A început consolidarea prestațiilor, dar sunt necesare eforturi de reforme suplimentare în 2015 pentru îmbunătățirea acoperirii și a caracterului adecvat al prestațiilor.

(14)

Repartizarea competențelor între nivelul național și cel local este complexă și fragmentată, subminând gestionarea finanțelor publice și eficiența cheltuielilor publice. Actuala atribuire a funcțiilor în materie de politici și deficiențele administrative în cadrul autorităților locale afectează în mod direct o serie de domenii, cum ar fi colectarea impozitelor, furnizarea prestațiilor sociale, gestionarea fondurilor structurale și de investiții europene, achizițiile publice și furnizarea serviciilor publice. Ca măsură pe termen scurt, autoritățile intenționează să stabilească mecanisme care ar încuraja fuzionările voluntare ale unităților administrative autonome sau cooperarea între acestea. În cadrul administrației centrale, propunerile de reformare și raționalizare a sistemului agențiilor de stat au fost prezentate pe baza analizei realizate în 2014.

(15)

Mediul de afaceri din Croația se confruntă cu deficiențe instituționale majore, printre care se numără instabilitatea în materie de reglementare, controlul slab al calității legislației, costurile ridicate de conformare, practicile discriminatorii și barierele excesive pentru furnizorii de servicii, sarcinile administrative ridicate, multitudinea de taxe parafiscale, gradul scăzut de transparență și de previzibilitate în ceea ce privește funcționarea organelor administrative, în special la nivel local, dezvoltarea inegală a canalelor electronice de comunicare și durata îndelungată a procedurilor judiciare, în special în instanțele comerciale, în care gestionarea cauzelor trebuie modernizată. Noua strategie anticorupție nu are o orientare clară și nu este suficient de detaliată; acest aspect ar trebui abordat în cadrul unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei.

(16)

Supravegherea întreprinderilor de stat este incompletă în ceea ce privește societățile constituite la nivel local și filialele marilor întreprinderi publice. Autoritățile intenționează să reducă numărul întreprinderilor „strategice” și să accelereze agenda pentru privatizare. Sunt necesare mai multe progrese pentru asigurarea calității guvernanței, inclusiv în ceea ce privește consolidarea și armonizarea supravegherii în cadrul diverselor întreprinderi de stat. Numirea membrilor consiliului de administrație nu este transparentă, iar cerințele în materie de competențe sunt relativ scăzute, ceea ce împiedică buna gestionare a proprietăților publice.

(17)

Instituirea unui cadru eficient și transparent privind salvarea timpurie a întreprinderilor și insolvența este o condiție preliminară esențială pentru atenuarea presiunii considerabile de reducere a efectului de levier cu care se confruntă întreprinderile croate și pentru promovarea unei culturi de restructurare timpurie și de acordare a unei „a doua șanse”. O evaluare a legislației în materie de pre-insolvență arată că eficiența ex ante a actualului cadru legislativ este printre cele mai scăzute din Uniune. A fost lansată o reformă a cadrului privind insolvența, care se preconizează că va fi adoptată în Parlament în prima jumătate a anului 2015. Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar putea juca un rol crucial în redresarea Croației. Aceasta este direct expusă la riscul de credit, ceea ce ar putea afecta finanțele publice. Este important ca această bancă să facă obiectul supravegherii prudențiale și al unei guvernanțe corporatiste solide. De asemenea, este loc de îmbunătățire a structurii și a transparenței modalităților prin care aceasta asigură răspunderea conducerii. În urma apariției riscului de credit valutar și a riscului de credit indus de schimbul valutar, este necesară o soluție pe termen lung care să fie proporțională și echitabilă și care să se bazeze pe un temei juridic solid și să se concentreze pe debitorii cu cele mai mari dificultăți.

(18)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Croației pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Croației în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Croația, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos.

(19)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(20)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos,

1.

Să asigure corectarea durabilă a deficitului excesiv până în 2016 prin luarea măsurilor necesare în 2015 și prin consolidarea strategiei bugetare pentru 2016. Să publice și să pună în aplicare constatările desprinse în urma analizei cheltuielilor. Să asigure îmbunătățirea controlului cheltuielilor la nivel central și local, în special prin crearea unui mecanism de sancționare pentru entitățile care depășesc limitele bugetare. Să adopte legea privind responsabilitatea bugetară și să consolideze capacitatea și rolul Biroului național de audit. Să introducă un impozit recurent pe proprietate și să îmbunătățească respectarea legislației în materie de TVA. Să consolideze gestionarea datoriei publice, în special prin publicarea anuală a unei strategii de gestionare a datoriei și prin asigurarea unor resurse adecvate.

2.

Să descurajeze pensionarea anticipată prin majorarea penalităților pentru ieșirile anticipate de pe piața muncii. Să îmbunătățească adecvarea și eficiența cheltuielilor cu pensiile prin restrângerea definiției profesiilor dificile și periculoase. Să abordeze riscurile bugetare în sectorul asistenței medicale.

3.

Să ia măsuri de soluționare a deficiențelor cadrului de stabilire a salariilor, prin consultarea partenerilor sociali și în conformitate cu practicile naționale, pentru a promova alinierea salariilor la productivitate și la condițiile macroeconomice. Să consolideze stimulentele pentru a incita șomerii și persoanele inactive să exercite o activitate remunerată. Pe baza analizei din 2014, să realizeze reforma sistemului de protecție socială și să consolideze în continuare prestațiile sociale printr-o mai bună direcționare și prin eliminarea suprapunerilor.

4.

Să reducă gradul de fragmentare și suprapunerile între nivelurile administrației publice centrale și locale prin propunerea unui nou model pentru repartizarea funcțională a competențelor și prin raționalizarea sistemului agențiilor de stat. Să sporească transparența și răspunderea în sectorul întreprinderilor publice, în special în ceea ce privește numirile în funcții de conducere și cerințele în materie de competențe. Să facă progrese în ceea ce privește cotarea la bursă a pachetelor minoritare de acțiuni ale întreprinderilor publice și privatizările.

5.

Să reducă semnificativ taxele parafiscale și să elimine barierele excesive pentru furnizorii de servicii. Să identifice și să pună în aplicare măsuri în vederea îmbunătățirii eficienței și a calității sistemului judiciar, în special pentru instanțele comerciale.

6.

Să consolideze cadrele în materie de pre-insolvență și de insolvență pentru întreprinderi cu scopul de a facilita restructurarea datoriilor și a pune în aplicare o procedură de insolvență care vizează persoane fizice. Să consolideze capacitatea sectorului financiar de a sprijini procesul de redresare având în vedere provocările generate de nivelul ridicat al creditelor neperformante acordate întreprinderilor și al creditelor ipotecare în valută, precum și practicile de guvernanță deficitare din unele instituții.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/61

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Italiei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia și-a prezentat avizul privind proiectul de plan bugetar al Italiei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Italia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Italia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Italia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Italia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică. În special, este esențial să se abordeze cauzele fundamentale ale unei productivități a muncii persistent scăzute și ale competitivității reduse, precum și să se asigure o traiectorie descendentă a datoriei naționale. Este imperios necesar să se întreprindă acțiuni de reducere a riscului apariției unor efecte negative asupra economiei italiene și, având în vedere dimensiunea acestei economii, asupra uniunii economice și monetare, la nivel mai larg.

(7)

La 28 aprilie 2015, Italia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Italia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, iar în perioada 2013-2015 face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. La 27 februarie 2015, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, întrucât se estima că Italia nu va realiza suficiente progrese în vederea respectării regulii privind datoria în perioada 2014-2015. Concluzia analizei a fost că, la acea dată, criteriul datoriei ar trebui considerat ca fiind respectat.

(9)

La 30 aprilie 2015, după data-limită a previziunilor economice din primăvară, Curtea Constituțională a Italiei a hotărât că neindexarea temporară, în 2012-2013, a pensiilor mai mari este neconstituțională. La 18 mai 2015, guvernul a adoptat un decret de lege ca răspuns la respectiva hotărâre și a confirmat obiectivele fiscale ale programului de stabilitate. Având în vedere această informație, se poate considera că, în stadiul actual, concluziile cuprinse în raportul din februarie în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE sunt încă valabile. Impactul bugetar exact al acestei hotărâri va depinde de modul de acțiune al guvernului, care trebuie încă să fie clarificat. Având în vedere noile informații, s-ar putea considera necesar să se emită ulterior un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În lipsa acestui nou element și în așteptarea clarificărilor suplimentare, concluziile raportului din februarie pot fi considerate ca fiind în linii mari încă valabile, în această etapă.

(10)

În programul său de stabilitate pentru 2015, Italia a solicitat o abatere temporară de 0,4 puncte procentuale din PIB de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016, pentru a lua în considerare reformele structurale majore cu impact pozitiv asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Detaliile care stau la baza acestor reforme au fost prezentate în Programul național de reformă al Italiei pentru 2015. Printre domeniile de reformă prezentate în program ca având un impact asupra sustenabilității finanțelor publice se numără: (i) administrația publică și simplificarea; (ii) piețele produselor și serviciilor; (iii) piața muncii; (iv) justiția civilă; (v)învățământul; (vi) reorientarea fiscală; și (vii) analiza cheltuielilor ca măsură de finanțare. Autoritățile estimează impactul reformelor asupra PIB real la 1,8 puncte procentuale până în 2020, ceea ce pare plauzibil. Aceste reforme vor avea un impact pozitiv asupra sustenabilității finanțelor publice dacă vor fi puse în aplicare integral și la termen. Aceasta în condițiile în care guvernul ia în 2015 măsurile necesare pentru a compensa în mod adecvat impactul permanent al hotărârii Curții Constituționale menționate anterior, astfel încât să se asigure: (i) că Italia rămâne sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere; (ii) că se menține o marjă de siguranță corespunzătoare în ceea ce privește valoarea de referință prevăzută de tratat; și (iii) că obiectivul pe termen mediu se atinge în orizontul de patru ani al Programului de stabilitate. În prezent, se poate considera că Italia îndeplinește condițiile pentru a beneficia de abaterea temporară solicitată în 2016, cu condiția să pună în aplicare, în mod adecvat, reformele convenite, care vor fi monitorizate în cadrul semestrului european.

(11)

Programul de stabilitate pentru 2015 prevede o îmbunătățire treptată a deficitului global, la 2,6 % din PIB în 2015 și, apoi, la 1,8 % din PIB în 2016. Conform Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul intenționează să atingă obiectivul pe termen mediu, și anume o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, până în 2017. Totuși, în ceea ce privește soldul structural recalculat (6), obiectivul pe termen mediu se va atinge în 2018. Atingerea, până în 2017, a obiectivului pe termen mediu pare oportună, ținând seama de aplicarea clauzei privind reformele structurale, precum și de angajamentele consacrate în Programul de stabilitate pentru 2015.

(12)

Se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va atinge nivelul maxim în 2015, la 132,5 %, și că va scădea treptat la aproximativ 120,0 % în 2019. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare este plauzibil. Guvernul nu a precizat încă reducerile suplimentare de cheltuieli care îi vor permite să evite punerea în aplicare în 2016 a majorării TVA legiferate.

(13)

În 2015, Italia ar trebui să își îmbunătățească soldul structural cu 0,25 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, ajustarea structurală proiectată în vederea atingerii în 2015 a obiectivului pe termen mediu de 0,3 % din PIB este în conformitate cu obligațiile Italiei în temeiul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În 2016, Italia ar trebui să își îmbunătățească soldul structural cu cel puțin 0,1 % din PIB, luând în considerare abaterea permisă pe baza clauzei privind reformele structurale. Cu toate acestea, în ipoteza menținerii politicilor actuale, previziunile Comisiei indică o deteriorare de 0,2 % din PIB, existând astfel riscul unei abateri. Așadar, vor fi necesare măsuri suplimentare. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul este de părere că există riscul ca Italia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(14)

În pofida contribuției preconizate la efortul de reducere a datoriei, care este o provocare-cheie pentru Italia, punerea în aplicare a ambițiosului program de privatizare prezentat de autoritățile italiene a înregistrat unele întârzieri în 2014; drept urmare, în 2014, veniturile din privatizare au reprezentat 0,2 % din PIB, sub ținta de 0,7 % pe an.

(15)

Anul trecut, Italia a efectuat demersuri importante pentru a reduce presiunea fiscală asupra veniturilor salariale, care totuși se menține la un nivel ridicat. Numărul și domeniul de aplicare al cheltuielilor fiscale, în special cotele reduse de TVA sunt în continuare excesiv de ridicate. În ceea ce privește impozitarea proprietății, ritmul progreselor înregistrate în reforma cadastrului este lent, fiind necesar în special să se revizuiască valorile cadastrale caduce. De asemenea, nu s-au abordat aspectele legate de revizuirea taxelor de mediu și de eliminarea subvențiilor dăunătoare mediului înconjurător. Italia a instituit un comitet privind taxele de mediu. Aceste dimensiuni diverse sunt acoperite de legislația care permite efectuarea reformei fiscale, a cărei punere în aplicare a fost însă tergiversată ca urmare a lipsei decretelor legislative. În pofida unor acțiuni în acest domeniu, eficiența sistemului fiscal în Italia este, de asemenea, subminată de nivelul constant scăzut și costisitor al conformității fiscale și de nivelul ridicat al evaziunii fiscale (estimat de guvern la 91 de miliarde EUR pe an sau 5,6 % din PIB). Guvernul a prezentat măsuri de asigurare a acurateței declarațiilor fiscale care trebuie acum să fie pe deplin funcționale.

(16)

În vederea îmbunătățirii durabile a eficienței și a calității cheltuielilor publice la toate nivelurile administrației publice, s-au efectuat doar demersuri limitate. Economiile bugetare legiferate, inclusiv la nivel regional și local, nu corespund nivelurilor prevăzute în Programul național de reformă pentru 2014. Analiza cheltuielilor nu este încă parte integrantă a procesului bugetar general și aceasta afectează eficiența globală și pe termen lung a exercițiului. Gestionarea fondurilor UE este afectată în continuare de deficiențe grave, în special în regiunile din sud. Un plan strategic național pentru porturi și logistică este în curs de pregătire, însă s-au întreprins doar demersuri parțiale de modernizare a gestionării porturilor și a conexiunilor acestora cu hinterlandul.

(17)

Administrația publică a Italiei este caracterizată în continuare de ineficiențe semnificative care afectează mediul de afaceri și capacitatea țării de a pune în aplicare reformele în mod eficient. S-au depus eforturi de îmbunătățire a cadrului instituțional și a calității generale a administrației publice și aceste eforturi continuă. Până la sfârșitul anului 2015 se așteaptă o reformă ambițioasă a Constituției, care are, în special, scopul de a clarifica diviziunea responsabilităților între diferitele niveluri ale guvernării. Este pendinte o reformă cuprinzătoare a administrației publice care vizează, printre altele, rotația personalului, mobilitatea și compensațiile. Deși s-au efectuat o serie de demersuri de promovare a transparenței și de abilitare a autorității naționale anticorupție, revizuirea termenelor de prescripție, care este, de asemenea, considerată de alte organizații internaționale ca fiind un pilon în lupta împotriva corupției în Italia, nu s-a efectuat încă. În ultimii ani, s-au efectuat demersuri importante atât pentru a îmbunătăți administrarea actului de justiție, prin revizuirea cadrului geografic al instanțelor și crearea de instanțe specializate, cât și pentru a reduce cererile de intervenție a sistemului judiciar, prin promovarea soluționării extrajudiciare a litigiilor. Durata procedurilor rămâne o problemă majoră și reformele întreprinse trebuie încă să dea rezultate.

(18)

De la sfârșitul anului 2008, rata creditelor neperformante a sectorului bancar italian a crescut rapid, în principal în ceea ce privește expunerile băncilor față de societăți. Până în prezent, rata cedării activelor depreciate a fost prea scăzută, cesiunile menținându-se la un nivel limitat. Această situație este cauzată, parțial, de subdezvoltarea pieței sectorului privat al datoriei cu risc ridicat de neplată din Italia. Legislația recentă a abordat deficiențele în materie de guvernanță corporativă a celor mai mari bănci cooperative (banche popolari), iar în aprilie 2015 s-a ajuns la un acord între fundații și autoritățile italiene prin care se urmărește, printre altele, reducerea influenței fundațiilor în guvernanța băncilor. Băncile cooperative mici (banche di credito cooperativo) pregătesc în prezent o reformă fără caracter obligatoriu a guvernanței, pentru a fi apoi implementată prin lege. Prin continuarea restructurării și a consolidării sectorului bancar italian se asigură îmbunătățirea eficacității medierii financiare și sprijinirea redresării economice.

(19)

În decembrie 2014, s-a adoptat o lege amplă care permite reformarea pieței muncii, „Jobs Act”, și care menține direcția reformelor anterioare. Acest act legislativ prevede în special modificări în ceea ce privește legislația de protecție a ocupării forței de muncă, sistemul de indemnizații de șomaj, guvernanța și funcționarea politicilor active și pasive în domeniul pieței forței de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Aplicarea efectivă a acestei legi va depinde în mod crucial de adoptarea decretelor legislative de punere în aplicare necesare. Acestea abordează utilizarea schemelor de suplimentare a salariilor, revizuirea acordurilor contractuale, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă. Negocierile de nivelul doi, care ar putea contribui la o aliniere mai bună a salariilor la productivitate și care ar încuraja adoptarea de soluții inovatoare în cadrul întreprinderilor, vizează deocamdată doar un număr redus de întreprinderi. Acordul din ianuarie 2014 de stabilire a procedurilor de determinare a reprezentativității sindicatelor în industria prelucrătoare ar putea contribui la promovarea negocierii de nivelul doi, însă acesta nu este încă funcțional. Rata de participare a femeilor la forța de muncă, deși în creștere, rămâne printre cele mai scăzute din Uniune. De asemenea, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la aproape 43 % în al treilea trimestru al anului 2014, iar ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare este cea mai ridicată din Uniune. Unele dintre cauze se regăsesc în sistemul de învățământ, care este caracterizat în continuare de rezultate școlare sub media UE și de rate ale abandonului școlar timpuriu relativ ridicate. Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani care au absolvit primul și al doilea nivel al învățământului terțiar, numai 54,6 % au fost încadrate în muncă, față de media UE de 78,6 %. Italia a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale ratelor sărăciei și excluziunii sociale din Uniune, cu un impact deosebit asupra copiilor. În abordarea acestei provocări, sistemele de asistență socială sunt în continuare fragmentate și ineficiente, având drept urmare ineficiențe semnificative în materie de costuri.

(20)

O serie de restricții privind concurența împiedică încă buna funcționare a piețelor de produse și servicii. Parlamentul dezbate o lege care abordează anumite bariere într-o serie de sectoare. Există în continuare bariere semnificative în unele sectoare reglementate prin lege (serviciile juridice și farmaciile), precum și în alte sectoare, care includ serviciile publice locale, aeroporturile și porturile, serviciile bancare și sistemul de sănătate. În ceea ce privește achizițiile publice există, în continuare, deficiențe semnificative, în pofida recurgerii pe o scară mai largă la achizițiile publice centralizate. Serviciile publice locale, caracterizate în mod clar de ineficiență, sunt în continuare ferite de concurență, iar acest lucru are efecte negative și asupra finanțelor publice. Se recurge la licitațiile deschise pentru a atribui o mică parte a contractelor, în timp ce marea majoritate a contractelor sunt atribuite prin intermediul procedurilor interne sau similare.

(21)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Italiei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Italiei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Italia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-6 de mai jos.

(22)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(23)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și evaluarea sus-menționată, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, sunt reflectate în recomandările 1-6 de mai jos.

(24)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (8). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Italia ar trebui de asemenea să asigure punerea în aplicare integrală și la timp a acestor recomandări,

1.

Să realizeze o ajustare bugetară de cel puțin 0,25 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015 și de 0,1 % din PIB în 2016 prin luarea măsurilor structurale necesare atât în 2015, cât și în 2016, având în vedere abaterea permisă pentru punerea în aplicare a reformelor structurale majore. Să asigure că analiza cheltuielilor face parte integrantă din procesul bugetar. Să pună în aplicare cu celeritate și rigurozitate programul de privatizare și să utilizeze veniturile excepționale pentru a înregistra progrese suplimentare în direcția înscrierii pe o traiectorie descendentă adecvată a ponderii datoriei generale guvernamentale în PIB. Să pună în aplicare, până în septembrie 2015, legea care permite efectuarea reformei fiscale, în special revizuirea cheltuielilor fiscale și a valorilor cadastrale și măsurile de consolidare a conformității fiscale.

2.

Să adopte planul strategic național preconizat pentru porturi și logistică, în special pentru a contribui la promovarea transportului intermodal prin conexiuni mai bune. Să se asigure că Agenția pentru coeziune teritorială este pe deplin funcțională, astfel încât gestionarea fondurilor UE să se îmbunătățească în mod considerabil.

3.

Să adopte și să pună în aplicare legislația în curs care vizează îmbunătățirea cadrului instituțional și modernizarea administrației publice. Să revizuiască, până la jumătatea anului 2015, termenele de prescripție. Să se asigure că reformele adoptate în vederea îmbunătățirii eficacității justiției civile contribuie la reducerea duratei procedurilor.

4.

Până la sfârșitul anului 2015, să introducă măsuri cu caracter obligatoriu care să soluționeze deficiențele rămase în materie de guvernanță corporativă a băncilor, să implementeze reforma convenită a fundațiilor și să ia măsuri de accelerare a reducerii generale a creditelor neperformante.

5.

Să adopte decretele legislative cu privire la conceperea și utilizarea schemelor de suplimentare a salariilor, revizuirea acordurilor contractuale, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă. Să promoveze, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, un cadru eficace pentru negocierile contractuale de al doilea nivel. În cadrul eforturilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor, să adopte și să pună în aplicare reforma prevăzută a sistemului de învățământ și să extindă învățământul terțiar cu componentă de formare profesională.

6.

Să pună în aplicare agenda de simplificare pentru perioada 2015-2017 în vederea reducerii sarcinii administrative și de reglementare. Să adopte măsuri de stimulare a concurenței în toate sectoarele vizate de dreptul concurenței și să ia măsuri decisive pentru înlăturarea barierelor rămase. Să se asigure că, până cel târziu la sfârșitul anului 2015, vor fi rectificate contractele de servicii publice locale care nu respectă cerințele privind procedurile de atribuire interne.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/66

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează asupra domeniilor-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere economică durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Letoniei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Letoniei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Letonia nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări bugetare responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Letonia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Letonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 15 aprilie 2015, Letonia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Letonia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și beneficiază de punerea în aplicare a clauzei privind reforma sistemică a pensiilor, fapt confirmat de Eurostat. În Programul său de stabilitate pentru 2015, Letonia a solicitat o abatere temporară de la traiectoria de ajustare necesară pentru atingerea obiectivului pe termen mediu, întrucât țara continuă să pună în aplicare o reformă structurală majoră în sectorul sănătății. Costurile bugetare ale reformei din sectorul sănătății se ridică la 0,2 % din PIB în 2016. Grație reformei, se estimează că rata ocupării forței de muncă va crește cu 0,6 %, iar nivelul PIB-ului, cu 2,2 % până în 2023. Se consideră că impactul pozitiv asupra creșterii economice și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt plauzibile. Cu toate acestea, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, deficitul structural proiectat la 2,2 % din PIB în 2016 depășește marja de siguranță corespunzătoare în ceea ce privește valoarea de referință de 3 % din PIB, prevăzută de tratat, care ar trebui respectată pentru ca o țară să fie eligibilă pentru clauza privind reforma structurală. Prin urmare, deși recunoaște că reforma sectorului sănătății, aflată în desfășurare, este justificată, Consiliul consideră că Letonia nu îndeplinește cerințele pentru a beneficia de abaterea temporară solicitată în 2016.

(9)

În Programul său de stabilitate pentru 2015, guvernul prevede un deficit global în mare măsură stabil, cu o valoare de 1,4 % din PIB în 2016 și de 1,3 % în 2017, care va crește la 1,7 % în 2018. Pentru a atinge aceste ținte, guvernul intenționează să ajungă la un deficit structural de 1,8 % din PIB în 2016 și de 1,4 % din PIB începând din 2017. Traiectoria de ajustare din Programul de stabilitate include o abatere bazată pe clauza privind reforma structurală pentru care Letonia nu pare a fi eligibilă și clasifică cheltuielile suplimentare planificate în perioada 2016-2019 în domeniul apărării drept operațiuni cu caracter excepțional. Conform Programului de stabilitate, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 37 % din PIB în 2015 la 34 % din PIB în 2018, cu unele fluctuații anuale intermediare datorate acumulării de active lichide în scopul gestionării datoriei. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Măsurile pentru 2015 au fost în mare parte puse în aplicare astfel cum fuseseră înscrise în buget. Cu toate acestea, măsurile care să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, Letonia respectă cerința în 2015, luând în considerare aplicarea clauzei privind reforma sistemică a pensiilor. Pentru 2016 există un risc de abatere semnificativă. Este necesar ca soldul structural să se îmbunătățească cu 0,3 % din PIB, luând în considerare marja permisă pentru reforma sistemică a pensiilor. Pe baza previziunilor Comisiei, soldul structural se deteriorează cu 0,3 % din PIB, fapt care este legat și de imposibilitatea de a clasifica cheltuielile cu apărarea drept măsuri cu caracter excepțional. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Letonia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(10)

În prezent se înființează o agenție națională independentă de acreditare și se elaborează un nou model de finanțare pe criterii de calitate pentru învățământul superior din Letonia. Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reformarea sistemului de cercetare și inovare, în conformitate cu Cadrul de specializare inteligentă, nivelul inadecvat al finanțării publice acordate unui sistem de cercetare și inovare fragmentat duce la rezultate slabe în domeniul științific. În 2013, Letonia a investit numai în jur de 0,6 % din PIB în domeniul cercetării și dezvoltării – al treilea cel mai scăzut nivel din Uniune. Intensitatea cercetării și dezvoltării în sectorul public a ajuns la numai 0,43 % din PIB în 2013. Lipsa inovării și a investițiilor private în sectoarele cu valoare adăugată mare și care implică un grad ridicat de cunoștințe obstrucționează competitivitatea.

(11)

În ciuda progreselor înregistrate în abordarea problemei șomajului, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a preveni șomajul în rândul tinerilor și efectele negative pe termen lung ale acestuia, având în vedere reducerea forței de muncă. Letonia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește reformarea educației și formării profesionale și a componentei privind stagiile de ucenicie; cu toate acestea, lipsa atractivității acestui tip de învățământ rămâne o provocare din cauza implicării limitate a IMM-urilor.

(12)

Deși s-a efectuat o importantă muncă de analiză și de planificare, reformele în materie de asistență socială nu au avansat și nu sunt sprijinite de planuri bugetare suficiente. Rata scăzută de acoperire și nivelul inadecvat al prestațiilor de șomaj și de asistență socială împiedică o acțiune eficace în vederea reducerii sărăciei, a excluziunii sociale și a gradului mare de inegalitate. În aceste condiții, cheltuielile sociale au un impact redus în ceea ce privește reducerea sărăciei. În 2014, aproximativ 32,7 % din populația Letoniei era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar inegalitatea veniturilor este în continuare printre cele mai ridicate din Uniune. Finanțarea și sfera de aplicare a politicilor active în domeniul pieței muncii rămân scăzute în comparație cu alte state membre. Sarcina fiscală ridicată pentru persoanele cu venituri mici rămâne un factor disuasiv pentru munca legală și reduce cererea de lucrători slab calificați, în timp ce taxele de mediu și impozitarea efectivă a proprietății au un potențial important care nu este exploatat. Nivelul scăzut de finanțare a sistemului public de sănătate și numărul mare de plăți directe, accentul inadecvat pus pe stimulentele care să încurajeze performanța și pe eficiență, precum și lipsa de coordonare în domeniul asistenței au condus la situația în care o mare parte a populației a avut un acces redus la sistemul de sănătate. Este necesară continuarea măsurilor pentru a îmbunătăți accesibilitatea, eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și calitatea sistemului de sănătate și să se coreleze finanțarea spitalelor cu mecanisme bazate pe performanță.

(13)

Letonia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reforma sistemului judiciar. Cu toate acestea, rata de soluționare a cauzelor civile și comerciale rămâne scăzută, creând sarcini suplimentare pentru întreprinderi. Ar trebui consolidat rolul Consiliului Judiciar și al președinților instanțelor în punerea în aplicare a reformelor judiciare. Combaterea fraudei fiscale și colectarea adecvată a impozitelor nu sunt efectuate la nivel mulțumitor, iar nivelul evaziunii fiscale este încă ridicat. Deși a fost adoptată o lege privind insolvența, există în continuare provocări privind o politică adecvată în materie de insolvență și un sistem eficient de supraveghere al administratorilor judiciari. Climatul de afaceri și calitatea serviciilor publice ar putea beneficia de pe urma unor măsuri mai stricte împotriva conflictelor de interese și a corupției, mai ales în sectoarele vulnerabile, cum ar fi achizițiile publice, construcțiile și sistemul de sănătate. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește propunerile Consiliului Concurenței de modificare a Legii privind concurența în scopul de a-i conferi acestuia o mai mare independență instituțională și financiară pentru a lua măsuri eficace împotriva organismelor publice. Legea privind funcția publică nu a fost adoptată de Parlament. Va fi importantă includerea administrației locale.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Letoniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Letoniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Letonia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE pentru deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul ei. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (6). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Letonia ar trebui, la rândul său, să vegheze la punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să se asigure că abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2015 și 2016 se limitează la marja permisă aferentă reformei sistemice a pensiilor.

2.

Să îmbunătățească educația și formarea profesională, să accelereze reforma programelor de învățământ și să mărească oferta de învățare la locul de muncă. Să se asigure că noul model de finanțare al sistemului de învățământ superior recompensează calitatea. Să direcționeze mai bine finanțarea pentru cercetare și să stimuleze investițiile private în inovare, pe baza Cadrului de specializare inteligentă.

3.

Să ia măsuri concrete pentru a reforma asistența socială, asigurând un grad adecvat al prestațiilor, și să ia măsuri pentru a crește capacitatea de inserție profesională. Să reducă sarcina fiscală ridicată pentru persoanele cu venituri mici prin transferarea presiunii fiscale către alte surse, cu efecte mai puțin dăunătoare pentru creștere. Să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesibilitatea, eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și calitatea sistemului de sănătate și să coreleze finanțarea spitalelor cu mecanisme bazate pe performanță.

4.

Să îmbunătățească eficiența sistemului judiciar prin creșterea gradului de răspundere a tuturor părților implicate (inclusiv a administratorilor judiciari), prin furnizarea unor mijloace adecvate de combatere a evaziunii fiscale și prin consolidarea rolului Consiliului Judiciar. Să îmbunătățească legislația privind funcția publică pentru a consolida regimul referitor la conflictul de interese și a corela remunerația cu responsabilitățile asumate.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/70

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Lituaniei pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul de convergență actualizat al Lituaniei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Lituania nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări bugetare responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Lituania pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Lituania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 13 aprilie 2015, Lituania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, iar la 30 aprilie 2015 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Lituania face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de stabilitate pentru 2015, Lituania a solicitat aplicarea clauzei privind reforma pensiilor. Lituania estimează costurile bugetare ale reformei pensiilor la 0,1 % din PIB în 2016. Dacă Eurostat confirmă că reforma pensiilor îndeplinește condițiile necesare și dacă se respectă o marjă de siguranță corespunzătoare în ceea ce privește valoarea de referință a deficitului, Consiliul este de părere că s-ar putea da curs solicitării Lituaniei de a beneficia, în 2016, de abaterea temporară de la traiectoria de ajustare necesară pentru atingerea obiectivului pe termen mediu. În Programul de stabilitate, guvernul își propune să atingă un deficit global de 1,2 % din PIB în 2015 și să îl transforme într-un excedent de 0,7 % din PIB până în 2018. Guvernul intenționează să respecte obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1 % din PIB – pe întreaga perioadă de programare. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice din PIB va atinge un vârf de 42,2 % în 2015, urmând să scadă la 32,9 % în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate nu au fost detaliate suficient. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, există riscul unei anumite abateri de la traiectoria de ajustare necesară pentru atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, ca urmare a unei creșteri a cheltuielilor nete, peste valoarea de referință, în valoare de 0,3 % din PIB. Pentru 2015-2016, atât soldul structural, cât și creșterea cheltuielilor se abat în mod semnificativ de la traiectoria de ajustare, de unde și riscul unei abateri semnificative în 2016. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în ambii ani. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Lituania să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. În plus, în ciuda progreselor înregistrate în ultima vreme, cadrul bugetar actual ar trebui îmbunătățit în continuare, prin consolidarea caracterului său obligatoriu și prin asigurarea unei coerențe depline cu dispozițiile bugetare ale UE. Veniturile fiscale ale Lituaniei se bazează în mare măsură pe impozitele indirecte și pe impozitarea muncii, în timp ce veniturile din taxele de mediu și din impozitele pe proprietate continuă să fie foarte scăzute. Lituania continuă să se confrunte cu dificultăți în domeniul respectării obligațiilor fiscale, în special în legătură cu TVA.

(9)

Lituania se confruntă cu scăderea considerabilă a populației în vârstă de muncă, o scădere determinată de evoluția demografică, de migrație și de funcționarea necorespunzătoare a sistemului de sănătate. Nivelul încontinuu scăzut al participării la învățarea pe tot parcursul vieții nu este propice consolidării capitalului uman, îmbunătățirii capacității de inserție profesională, și nici creșterii productivității. Școlile prezintă o rată peste medie a persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor de bază, ceea ce arată că ar trebui îmbunătățită formarea cadrelor didactice și că ar trebui promovată formarea profesională continuă a acestora. Oferta de învățământ și formare nu corespunde întotdeauna cererii de pe piața forței de muncă. Proporția elevilor care urmează programe de educație și formare profesională în învățământul secundar este scăzută. Lituania întreprinde acțiuni pentru îmbunătățirea și extinderea programelor de ucenicie și de învățare la locul de muncă, însă numărul și calitatea acestor programe continuă să fie insuficiente. Numărul de paturi în spital pe cap de locuitor continuă să fie ridicat, în comparație cu restul Uniunii, ceea ce pare să indice anumite dezechilibre în ceea ce privește furnizarea serviciilor medicale. În același timp, investițiile publice totale în sectorul sănătății se mențin la un nivel scăzut. Întrucât se pare că plățile neoficiale pentru serviciile medicale prezintă o frecvență ridicată și întrucât există îngrijorări că procedurile de achiziții publice ale produselor medicale ar fi afectate de corupție, este necesar să se aducă îmbunătățiri guvernanței sistemului de sănătate.

(10)

Măsurile adoptate în cadrul reformei pensiilor nu sunt suficiente pentru a rezolva problema sustenabilității pe termen mediu a sistemului de pensii. Deși vârsta legală de pensionare va crește treptat până în 2026, sistemul de pensii nu ține seama de indicatorii referitori la speranța de viață. Mai mult, regulile de indexare a pensiilor sunt neclare. Participarea scăzută la sistemele de contribuții voluntare pentru pensie și absența unor sisteme de pensii ocupaționale pun în pericol caracterul adecvat al pensiilor în viitor. Guvernul intenționează să realizeze o reformă cuprinzătoare a sistemului de pensii, în cadrul unui „nou model social” mai amplu. Cu toate acestea, această strategie nu a fost încă finalizată și adoptată, fiind necesar, în primul rând, să se încheie consultarea cu partenerii sociali. Lituania a introdus măsuri de sprijin financiar pentru persoanele în vârstă și stimulente financiare pentru angajarea lucrătorilor în vârstă. Deocamdată lipsește însă o strategie cuprinzătoare privind îmbătrânirea activă.

(11)

Peste 30 % din populația Lituaniei este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Reforma sistemului de ajutoare sociale bănești, combinată cu efectele unei situații economice îmbunătățite, a determinat o scădere considerabilă a cheltuielilor și a numărului de beneficiari de asistență socială. Măsurile active pe piața forței de muncă și alte servicii de sprijinire a beneficiarilor continuă, totuși, să fie limitate.

(12)

Lituania a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reformarea întreprinderilor de stat și a pus în aplicare acte normative menite să asigure un efect durabil al reformelor. Guvernul a finalizat procesul de separare a activităților comerciale de cele necomerciale, care acum sunt declarate în rapoarte anuale. Întreprinderile de stat rămase trebuie să numească membri independenți în consiliile de administrație până la sfârșitul lunii septembrie a anului 2015.

(13)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Lituaniei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Lituaniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Lituania, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(14)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (6). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Lituania ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să încerce să nu se abată de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2015 și să se asigure că abaterea din 2016 se limitează la marja permisă aferentă reformei sistemice a pensiilor. Să extindă baza de impozitare și să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale.

2.

Să facă față provocării reprezentate de scăderea populației în vârstă de muncă, prin îmbunătățirea ofertei de învățământ în raport cu cererea de pe piața forței de muncă, a dobândirii unor competențe de bază și a funcționării sistemului de sănătate; să reducă sarcina fiscală ridicată a persoanelor cu venituri mici prin transferarea presiunii fiscale către alte surse, cu efecte mai puțin dăunătoare pentru creștere.

3.

Să adopte o reformă cuprinzătoare a sistemului de pensii, prin care să abordeze și provocarea reprezentată de adecvarea pensiilor. Să mărească gradul de acoperire și de adecvare a ajutoarelor de șomaj și a ajutoarelor sociale bănești, precum și capacitatea de inserție profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/73

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Luxemburgului pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Luxemburgului pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Luxemburgului pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Luxemburgul nu a fost identificat ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Luxemburg pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Luxemburg în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 30 aprilie 2015, Luxemburgul și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Luxemburgul face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul intenționează să reducă deficitul global de la nivelul de 0,6 % din PIB, înregistrat în 2014, la 0,1 % din PIB în 2015. Ulterior, planul guvernamental prevede o nouă creștere a acestui deficit, la 0,9 % din PIB în 2018. Guvernul intenționează să mențină obiectivul pe termen mediu, care prevede un excedent structural de 0,5 % din PIB, pe parcursul întregii perioade de programare. În conformitate cu Programul de stabilitate, guvernul intenționează să mențină ponderea datoriei guvernamentale în PIB cu mult sub valoarea de referință de 60 % din tratat. Se preconizează că ponderea datoriei va fluctua în jurul nivelului de 24 % pe întreaga perioadă a programului, înregistrând o valoare maximă ce va depăși ușor 24 % din PIB în 2016 și scăzând sub 24 % din PIB până în 2019. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare este favorabil în 2015 și plauzibil pentru perioada ulterioară. Cu toate acestea, începând cu 2016, există riscuri legate de punerea în aplicare a măsurilor bugetare. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, soldul structural ar urma să se mențină la nivelul prevăzut de obiectivul pe termen mediu în 2015 și în 2016. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Luxemburgul va respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Cadrul fiscal al Luxemburgului a fost consolidat în mod semnificativ odată cu adoptarea cadrului bugetar pe termen mediu și cu crearea consiliului fiscal. Cu toate acestea, ar trebui remediate o serie de deficiențe grave în ceea ce privește publicarea cu regularitate a unor statistici bugetare intraanuale, care constituie un element esențial pentru monitorizarea în timp real a evoluțiilor bugetare.

(9)

Scăderea prognozată a veniturilor obținute din taxa pe consum ca urmare a modificărilor aduse reglementării în materie de comerț electronic evidențiază fragilitatea ce caracterizează cel puțin o parte din veniturile fiscale. În vederea asigurării în mai mare măsură a previzibilității acestora, există marjă de manevră pentru a se continua extinderea bazei de impozitare și armonizarea fiscalității, îndeosebi prin revizuirea impozitelor percepute pentru proprietățile imobiliare, care sunt scăzute în prezent, și prin utilizarea pe scară mai largă a unor surse alternative, inclusiv a taxelor de mediu. Au început lucrările pregătitoare în vederea unei ample reforme fiscale (care urmează să intre în vigoare în 2017).

(10)

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice este periclitată de creșterea cheltuielilor aferente pensiilor, care persistă în pofida recentei reforme a sistemului, și de creșterea constantă a cheltuielilor aferente serviciilor de îngrijire pe termen lung. Potrivit previziunilor, în 2015 (6) asigurările pentru servicii de îngrijire pe termen lung vor înregistra un deficit și se vor confrunta cu o diminuare treptată a rezervelor, care încă din 2017 vor scădea sub limita minimă legală de 10 % din cheltuieli. În cadrul bugetului pentru 2015 au fost adoptate unele măsuri care permit realizarea de economii (7). Totuși, reforma planificată a asigurărilor pentru servicii de îngrijire pe termen lung, prin care se urmărește să li se asigure persoanelor care au nevoie de îngrijire pe termen lung un nivel adecvat de servicii și să se garanteze finanțarea corespunzătoare, nu a fost încă transpusă în legislație. Reforma sistemului de pensii din 2012 nu a fost suficient de ambițioasă, deoarece nu a abordat decât parțial decalajul important dintre vârsta legală de pensionare și cea efectivă. Există în continuare mai multe posibilități de pensionare anticipată. Participarea lucrătorilor vârstnici pe piața forței de muncă rămâne foarte scăzută în comparație cu alte state membre. Au fost elaborate proiecte de legi privind reforma sistemului de pensii și de modificare a Codului muncii (Pactul privind lucrătorii în pragul pensionării). Acesta conține un pachet de măsuri care vizează menținerea lucrătorilor vârstnici pe piața forței de muncă.

(11)

Economia luxemburgheză se caracterizează prin diferențe considerabile ale productivității muncii de la un sector economic la altul, productivitatea din sectorul financiar fiind de două ori mai mare decât cea din sectoarele nefinanciare. Aceasta presupune că o diferență mai accentuată între salariile reale sectoriale, în concordanță cu productivitatea muncii din sectorul respectiv, ar putea sprijini realocarea forței de muncă spre sectoare emergente competitive sau către sectoare afectate de scăderea competitivității costurilor. Persistă barierele în calea ajustărilor salariale sectoriale, necesare pe termen lung.

(12)

Deși, în general, piețele forței de muncă înregistrează rezultate bune, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar sunt ridicate, ratele de ocupare profesională a lucrătorilor vârstnici, a femeilor și a tinerilor slab calificați sunt, prin comparație, scăzute. Există în continuare obstacole instituționale care stau în calea eficacității politicilor de activare. În cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă este în curs de aplicare o reformă importantă care urmărește să le ofere îndrumare individuală persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, reformă pe care guvernul intenționează să o finalizeze până la sfârșitul anului 2015. Proiectele de reformă a învățământului profesional și tehnic și, respectiv, a învățământului secundar, care au drept obiectiv îmbunătățirea rezultatelor școlare, în special în cazul elevilor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, nu au fost adoptate. Este de așteptat ca măsurile anunțate în legătură cu indemnizația de maternitate și cu alocațiile școlare, precum și reforma planificată a concediului pentru creșterea copilului să contribuie la creșterea participării femeilor pe piața muncii. Factorii care descurajează încadrarea în muncă a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei își au originea în „sistemul comun de impozitare” și în modul în care este conceput sistemul de prestații sociale. În pofida ratelor ridicate de absolvire a învățământului terțiar, rezultatele școlare rămân nesatisfăcătoare, iar situația persoanelor care provin din familii de migranți și a tinerilor slab calificați rămâne dificilă. Provocările legate de oferta de pe piața forței de muncă determinate de factori instituționali și de modul în care este conceput sistemul de prestații sociale persistă și constituie cauza problemelor de pe piața forței de muncă.

(13)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Luxemburgului, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Luxemburgului în anii anteriori. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Luxemburg, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-3 de mai jos.

(14)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Luxemburgului și consideră (8) că Luxemburgul respectă Pactul de stabilitate și de creștere.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (9). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Luxemburgul ar trebui să asigure, în același timp, punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să extindă baza de impozitare, în special în ceea ce privește consumul, impozitele periodice pe proprietate și taxele de mediu.

2.

Să elimine decalajul dintre vârsta legală și vârsta efectivă de pensionare, prin limitarea regimurilor de pensionare anticipată și prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață.

3.

Să reformeze sistemul de stabilire a salariilor, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, astfel încât acestea să evolueze în concordanță cu productivitatea, în special la nivel sectorial.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/76

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de convergență actualizat al Ungariei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Ungaria a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Ungaria pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Estonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Ungaria se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri decisive de politică și monitorizare. În special, ar trebui să se acorde atenție riscurilor generate de poziția internațională netă (care, în pofida anumitor progrese în ceea ce privește reechilibrarea conturilor externe, continuă să fie pronunțat negativă), de nivelul ridicat al datoriei publice, de sarcina de reglementare considerabilă asupra sectorului financiar și de nivelul ridicat de credite neperformante, factori care îngreunează reducerea gradului de îndatorare.

(7)

La 30 aprilie 2015, Ungaria a prezentat Programul său național de reformă pentru 2015 și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Ungaria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, iar în perioada 2013-2015 face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. În Programul său de convergență pentru 2015, guvernul intenționează să îmbunătățească treptat deficitul global pentru a ajunge la 2,4 % din PIB în 2015 și, apoi, la 1,6 % în 2018, și, conform soldului structural recalculat (5), preconizează că obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1,7 % din PIB – va fi îndeplinit în 2017. Potrivit Programului de convergență, guvernul își propune să reducă treptat ponderea datoriei în PIB, pentru a ajunge la 74,9 % în 2015 și la 68,9 % în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este în general plauzibil până în 2016 și devine favorabil pentru perioada ulterioară. Măsurile menite să susțină țintele de deficit planificate începând din 2016 nu au fost suficient specificate, în special pentru perioada ulterioară anului 2016. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, atât soldul structural, cât și creșterea cheltuielilor nete indică riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2015 și 2016. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în 2015 și în 2016. În același timp, se preconizează că Ungaria va îndeplini regula tranzitorie privind datoria în 2015 și, după încheierea perioadei de tranziție, criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2016. Pe baza evaluării Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Ungaria să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. O aplicare riguroasă a cadrului bugetar pe termen mediu deja legiferat, precum și acordarea unui rol analitic mai vizibil Consiliului Fiscal ar aduce beneficii pentru sistemul de guvernanță fiscală al Ungariei.

(9)

Principalele provocări pentru sectorul bancar au persistat în ultimele 12 luni, în special cele legate de restabilirea unei creditări bazate pe piață prin posibilități optimizate de acumulare a capitalului și o curățare mai eficientă a portofoliului. De la jumătatea anului 2013, creditarea bancară s-a bazat în principal pe scheme subvenționate, inclusiv pentru circa 40 % din creditele acordate IMM-urilor. Combinația dintre sarcinile fiscale și de reglementare considerabile, pe de o parte, și o proporție ridicată de împrumuturi problematice, pe de altă parte, nu oferă băncilor stimulentele necesare pentru a-și intensifica activitatea de creditare normală, nesubvenționată. Expunerea externă a Ungariei și riscurile pentru stabilitatea financiară asociate s-au redus considerabil ca urmare a conversiei recente în moneda locală a creditelor ipotecare denominate în valută străină. În același timp, consecințele datoriilor în valută ale gospodăriilor continuă să reprezinte principalul motiv al ponderii mari a creditelor neperformante. Majoritatea schemelor adoptate până în prezent pentru reducerea creditelor în valută nu au vizat debitorii aflați în dificultate, cu excepția schemei agenției naționale de administrare a activelor în sectorul locuințelor, și este puțin probabil ca aceasta să rezolve problema creditelor neperformante. Eficiența curățării portofoliului este afectată, printre altele, de lipsa executărilor silite și de ineficiența procedurilor de soluționare judiciară și extrajudiciară a litigiilor. Un acord încheiat recent cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare include o serie de angajamente ale guvernului de a aborda provocările din sectorul financiar, inclusiv, printre altele, prin reducerea treptată a taxei impuse băncilor și prin respectarea principiului consultării prealabile. O punere în aplicare riguroasă a acestor măsuri ar favoriza întoarcerea la un cadru solid și previzibil de politică financiară. În ultimul an, Ungaria și-a majorat în mod repetat participațiile directe în sectorul bancar. Intervenția statului în sectorul bancar, realizată prin majorarea participațiilor directe, poate implica riscuri financiare semnificative, chiar și în cazul în care este doar temporară.

(10)

Schimbările recente din domeniul fiscal (introducerea de noi impozite și majorarea impozitelor existente) indică întoarcerea la tendința anterioară de majorare a ponderii impozitelor pe profit specifice anumitor sectoare. Caracterul imprevizibil și modul selectiv de aplicare ale acestor schimbări creează distorsionări ale investițiilor de la un sector la altul. Deși au fost introduse o serie de măsuri noi, sarcina fiscală asupra unora dintre categoriile de persoane cu venituri mici rămâne printre cele mai ridicate din Uniune, celibatarii fiind afectați în mod deosebit. Se pare că există o marjă pentru a orienta și mai mult sarcina fiscală către surse de venit mai favorabile creșterii. Diferite măsuri introduse în ultimul an contribuie la consolidarea sistemelor de combatere a evaziunii fiscale. În urma încheierii cu succes a programului prin care casele punctelor de vânzare cu amănuntul au fost legate la un sistem online, în prezent se intenționează ca în 2015 programul să fie extins la o serie de servicii de piață. A fost micșorat pragul dincolo de care trebuie depusă o declarație TVA detaliată. În 2015 a fost introdus un sistem de inspecție electronică a mărfurilor transportate rutier, al cărui principal scop este reducerea fraudei de tip carusel în materie de TVA. Cu toate acestea, există în continuare marje pentru a îmbunătăți semnificativ eficiența administrativă a colectării impozitelor și pentru a reduce costurile respectării obligațiilor fiscale, în special pentru IMM-uri.

(11)

În ansamblu, în 2014 s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește piața muncii din Ungaria, cu o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă în sectorul privat datorată redresării economice. Continuă să existe provocări semnificative legate de programul de lucrări publice, care a fost extins în mod considerabil din 2011. Se constată că acest program este ineficient și ineficace ca politică activă în domeniul pieței forței de muncă, riscând să denatureze funcționarea adecvată a pieței forței de muncă. Aceleași resurse, cheltuite în mod diferit, ar putea aduce mai multe beneficii pentru economia Ungariei. Costul bugetar al programului a crescut de patru ori în ultimii patru ani, ajungând la 0,8 % din PIB, și se preconizează că acesta se va dubla din nou între 2015 și 2018, blocând resurse care ar putea fi folosite pentru a aduce îmbunătățiri esențiale în ceea ce privește formarea și serviciile necesare pentru a facilita participarea pe piața deschisă a muncii. Există riscul ca lucrările publice de o asemenea amploare să creeze efecte de blocare importante și să înlocuiască în mod permanent sistemul de prestații sociale pentru persoanele slab calificate. Programul nu este coordonat în mod adecvat cu alte politici active în domeniul pieței forței de muncă și nu promovează în mod suficient reintegrarea participanților pe piața deschisă a forței de muncă. Rata persoanelor care au ieșit cu succes din programul de lucrări publice a fost de numai 13,8 % în primul semestru din 2014, ceea ce sugerează că lucrările publice nu favorizează suficient reintegrarea participanților pe piața muncii. Deși programul vizează șomerii de lungă durată și persoanele slab calificate (și șomerii care locuiesc în zone defavorizate), 47 % dintre participanții din 2013 aveau studii secundare sau terțiare. Perioada de eligibilitate pentru prestațiile de șomaj (trei luni) nu a fost prelungită și, prin urmare, nu corespunde intervalului de timp mediu (peste un an) de care are nevoie un șomer pentru a găsi un loc de muncă. Au fost puse în aplicare o serie de programe pentru a favoriza incluziunea romilor pe piața muncii și s-a instituit un sistem de monitorizare. Ar trebui elaborate măsuri raționalizate și coordonate de politică prin care să se poată reduce în mod semnificativ sărăcia. Indicatorii sărăciei, deși sugerează o tendință moderată de îmbunătățire, arată că nivelul sărăciei este în continuare îngrijorător de ridicat, în special în rândul romilor și al copiilor. Continuă să existe decalaje în ceea ce privește atât caracterul adecvat, cât și nivelul de acoperire al asistenței sociale.

(12)

Barierele care fuseseră introduse în ultimii ani în ceea ce privește intrarea pe piață în sectorul serviciilor nu au fost înlăturate; dimpotrivă, în 2014 au fost introduse alte bariere, împiedicându-se astfel alocarea eficientă a resurselor economice, agravând incertitudinea pentru investitori și restrângând concurența. Noile bariere includ, de exemplu, cerința ca punctele de vânzare cu amănuntul, de dimensiuni medii spre mari, să fie autorizate la nivel central. Corupția și lipsa de transparență care afectează administrația publică, procesul decizional și achizițiile publice rămân motive de preocupare. Nivelul scăzut al concurenței în domeniul achizițiilor publice și utilizarea extinsă a atribuirilor directe de contracte au continuat în 2014. În 2014 a avut lor o reorganizare a administrării achizițiilor publice, ale cărei rezultate vor fi atent monitorizate. În noiembrie 2014, Ungaria a prezentat un plan de acțiune pentru transpunerea noilor directive privind achizițiile publice și pentru promovarea concurenței și a transparenței. De asemenea, au fost anunțate mai multe măsuri de îmbunătățire a cadrului anticorupție.

(13)

Deși au fost puse în aplicare unele măsuri în sprijinul participării copiilor romi la sistemul de învățământ, nu a fost încă elaborată o abordare sistematică de promovare a unui învățământ general favorabil incluziunii. Proporția copiilor romi care învață în școli sau în clase în care majoritatea elevilor sunt romi rămâne ridicată, iar nivelul de instruire al elevilor romi este mai scăzut decât media națională. Profesorii nu beneficiază de formare pentru a oferi un sprijin suficient categoriilor defavorizate. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți tranziția între diferite forme și etape ale sistemului de educație, precum și de la educație la piața muncii. Schimbările planificate în ceea ce privește alocarea locurilor finanțate de stat în învățământul secundar și introducerea unui număr mai mare de cerințe pentru admiterea în învățământul superior pot limita și mai mult posibilitățile de tranziție între diferite forme de educație, în special pentru categoriile defavorizate. Ungaria are o rată de abandon al studiilor superioare foarte ridicată. Guvernul a anunțat adoptarea unei strategii naționale pentru învățământul superior în decembrie 2014. Strategia prevede majorarea obiectivului național privind rata de absolvire a învățământului terțiar la 34 %. În ansamblu, măsurile adoptate recent nu au reușit să îmbunătățească participarea la învățământul superior a categoriilor defavorizate și nici să soluționeze problema persoanelor care nu își finalizează studiile. Actualul sistem de finanțare nu sprijină în mod suficient accesul echitabil.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Ungariei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Ungariei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Ungaria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-5 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(16)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos,

1.

Să realizeze o ajustare bugetară de 0,5 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015 și o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în 2016.

2.

Să ia măsuri pentru a reveni la activitatea normală de creditare a economiei reale și pentru a înlătura obstacolele în privința curățării portofoliului bazate pe piață; să reducă în mod considerabil riscurile de datorie contingentă legate de majorarea participațiilor statului în sectorul bancar.

3.

Să reducă impozitele pe profit cu efect de denaturare și specificitate pentru fiecare sector; să elimine barierele nejustificate legate de accesul la sectorul serviciilor, inclusiv în ceea ce privește sectorul vânzării cu amănuntul; să reducă sarcina fiscală pentru persoanele cu venituri mici, inclusiv prin reorientarea impozitării către sectoare care denaturează mai puțin creșterea; să continue lupta împotriva evaziunii fiscale, să micșoreze costurile de conformare și să îmbunătățească eficiența colectării impozitelor. Să consolideze structurile procedurilor de achiziții publice care promovează concurența și transparența și să îmbunătățească și mai mult cadrul anticorupție.

4.

Să redirecționeze resursele bugetare alocate programului de lucrări publice către măsuri active în domeniul pieței muncii care să favorizeze integrarea pe piața primară a forței de muncă, precum și să amelioreze caracterul adecvat și nivelul de acoperire ale asistenței sociale și ale prestațiilor de șomaj.

5.

Să sporească gradul de participare al categoriilor defavorizate, în special al romilor, la un învățământ general favorabil incluziunii și să îmbunătățească sprijinul acordat acestor categorii printr-o formare specifică a profesorilor; să consolideze măsurile de facilitare a tranziției între diferite etape ale educației, precum și a tranziției către piața muncii și să amelioreze predarea competențelor esențiale.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/80

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de stabilitate actualizat al Maltei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Maltei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Malta nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Malta pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Malta în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 17 aprilie 2015, Malta și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, iar la 30 aprilie 2015 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Malta se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere în urma abrogării procedurii aplicabile deficitelor excesive în iunie 2015 (6). În Programul său de stabilitate pentru 2015, guvernul prevede o îmbunătățire treptată a deficitului global, care va ajunge la 1,6 % din PIB în 2015 și, apoi, la 0,2 % din PIB în 2018. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se poate considera că deficitul excesiv a fost corectat în 2014. Conform Programului de stabilitate, guvernul intenționează să atingă obiectivul pe termen mediu, și anume o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, până în 2019, la un an de la încheierea perioadei de programare. Conform Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat, ajungând la 61,2 % în 2018. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Se pare că există riscul unei anumite abateri de la ajustarea necesară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu atât în 2015, cât și în 2016. În 2015, se preconizează că îmbunătățirea soldului structural va fi cu 0,1 % din PIB inferioară cerinței. Deși ajustarea prevăzută pentru 2016 respectă cerința, există riscul unei anumite abateri pentru anii 2015 și 2016 luați împreună. Măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate nu au fost detaliate suficient. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în 2015 și în 2016. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Malta va respecta probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale Maltei, în special având în vedere creșterea estimată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. În ceea ce privește sistemul de pensii, majorarea legiferată a vârstei legale de pensionare este introdusă într-un ritm foarte lent și nu există o corelație specifică între vârsta legală de pensionare și speranța de viață. Malta a abordat provocările legate de sistemul său de pensii prin intermediul unor măsuri active în domeniul pieței muncii și prin introducerea pensiilor din pilonul al treilea, anunțând totodată noi măsuri de politică în cadrul Programului său național de reformă; cu toate acestea, nu au fost încă anunțate și puse în aplicare măsuri care să vizeze îmbunătățirea considerabilă a sustenabilității și a adecvării sistemului de pensii. A început punerea în aplicare a strategiei naționale din 2014 privind sistemele de sănătate, în scopul de a maximiza eficiența sistemului de sănătate, asigurând în același timp sustenabilitatea sa financiară. Aceasta va trebui monitorizată.

(10)

Malta a introdus măsuri în sprijinul echilibrului dintre viața profesională și cea de familie, în special prin stimulente fiscale, menținerea centrelor gratuite de îngrijire a copiilor și introducerea unor regimuri de lucru flexibile. În același timp, cererea sporită de îngrijire informală pe termen lung și lipsa competențelor necesare ar putea descuraja femeile mai în vârstă să își caute un loc de muncă. O strategie națională de alfabetizare și o strategie de combatere a părăsirii timpurii a școlii au fost publicate în iunie 2014. De asemenea, se fac eforturi pentru a alinia rezultatele educaționale la nevoile pieței, deși încă nu se pot constata rezultate concrete.

(11)

S-au făcut eforturi pentru a oferi un cadru privind utilizarea fondurilor cu capital de risc și pentru a facilita accesul la piețele de capital, în special prin revizuirea schemei Malta Enterprise, destinată întreprinderilor nou înființate, precum și prin programul anunțat de investiții în capital de pornire. De asemenea, se pregătește înființarea unei bănci de dezvoltare. Va trebui ca aceste aspecte să fie monitorizate.

(12)

Eforturile Maltei de a combate evaziunea fiscală și de a încuraja respectarea obligațiilor fiscale prin asigurarea unui cadru raționalizat de colectare a veniturilor merg în direcția bună. Deși activitățile în acest domeniu sunt în curs, sunt necesare măsuri concrete pentru a accelera adoptarea plăților electronice.

(13)

Durata procedurilor de achiziții publice a fost redusă considerabil prin introducerea obligativității de a organiza achiziții publice electronice și prin consolidarea departamentelor relevante ale administrației publice. Această durată va fi redusă și mai mult odată ce vor fi puse în aplicare măsurile anunțate, în special recrutarea de personal suplimentar și introducerea unui sistem de urmărire a procedurilor. Costurile pentru transporturi joacă un rol considerabil în economia Maltei. Recent a fost lansată o reformă a transporturilor, însă guvernul nu a prezentat încă o strategie amplă în acest domeniu.

(14)

Programul național de reformă specifică măsuri pentru reformarea sistemului de justiție care merg dincolo de cele identificate în raportul de țară. Prin urmare, Malta a făcut unele progrese în legătură cu abordarea recomandărilor de țară pentru 2014 referitoare la sporirea eficienței sistemului judiciar. De asemenea, este în curs de finalizare un proiect de act legislativ. Atunci când va fi promulgat și pus în aplicare, acesta ar trebui să sporească și mai mult eficiența sistemului judiciar, în special prin digitalizarea procedurilor judiciare și promovarea mecanismelor de soluționare alternativă a litigiilor.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Maltei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Maltei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Malta, ci și de conformitatea cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(16)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (8). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Malta ar trebui să garanteze implementarea integrală și promptă a respectivelor recomandări,

1.

În urma corectării deficitului excesiv, să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015 și în 2016.

2.

Să ia măsuri pentru a îmbunătăți competențele de bază și a reduce mai mult părăsirea timpurie a școlii prin promovarea dezvoltării profesionale continue a profesorilor.

3.

Să asigure sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, să continue reforma pensiilor aflată în curs, de exemplu prin accelerarea creșterii vârstei legale de pensionare, puse deja în aplicare, și prin corelarea consecutivă a acesteia cu schimbările produse la nivelul speranței de viață.

4.

Să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare, în special prin intermediul instrumentelor nebancare.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/83

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Țărilor de Jos pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul de stabilitate actualizat al Țărilor de Jos pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Țările de Jos au fost identificate ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Țările de Jos pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică și monitorizare. Riscurile determinate de nivelul ridicat al datoriei private persistă și necesită atenție, chiar dacă măsurile recente susțin redresarea pieței locuințelor și vor contribui la frânarea creșterii creditelor ipotecare. În timp ce excedentul ridicat al contului curent reflectă în parte caracteristicile structurale ale economiei, structura sistemelor fiscale și de pensii ar putea constitui o sursă de alocare ineficientă a capitalului.

(7)

La 30 aprilie 2015, Țările de Jos și-au prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Țările de Jos se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și fac obiectul regulii tranzitorii privind datoria. În programul său de stabilitate pentru 2015, guvernul prevede o îmbunătățire treptată a deficitului global, la 1,8 % din PIB în 2015 și, apoi, la 0,7 % din PIB în 2018. Guvernul prevede să atingă obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – în perioada acoperită de program. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va atinge vârful de 68,8 % în 2015 și va descrește treptat la 66,1 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2015 se estimează că soldul structural va îndeplini obiectivul pe termen mediu și va atinge – 0,3 % din PIB în 2015 și – 0,4 % din PIB în 2016. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Țările de Jos vor respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Nivelul cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare (C&D), de 0,84 % din PIB în 2013, este scăzut având în vedere nivelul instruirii și al rezultatelor școlare, precum și dezvoltarea economică. Cheltuielile publice în acest domeniu înregistrează o tendință descendentă din 2014, în timp ce cheltuielile private pentru C&D rămân la un nivel redus. Orientarea cheltuielilor publice către inovare și cercetare, în special către cercetarea fundamentală, și punerea în aplicare a unor politici-cadru prin care să se deblocheze investițiile private în C&D ar contribui la consolidarea potențialului de creștere pe termen lung al economiei Țărilor de Jos.

(9)

O provocare-cheie este reprezentată de piața locuințelor, unde modelele de finanțare pentru locuințe și modelele de economii sectoriale sunt determinate de rigiditățile și stimulentele cu efect de denaturare a concurenței care s-au acumulat de-a lungul deceniilor. Tendința gospodăriilor de a se îndatora oferind drept garanție bunuri imobiliare se explică în mare parte prin existența de lungă durată a unor stimulente fiscale, în special deductibilitatea fiscală integrală a dobânzilor ipotecare. Începând din 2012, au fost puse în aplicare o serie de măsuri pentru a remedia parțial problema acestor stimulente. Unele dintre acestea implică ajustarea regimului fiscal aplicat finanțării locuințelor. Trecerea treptată la limitarea deductibilității fiscale a dobânzilor ipotecare și la stimularea într-o mai mare măsură a amortizării este asigurată. Pe de altă parte, introducerea treptată a acestei măsuri ar putea fi accelerată pentru a se influența și mai mult comportamentul de amortizare. Vor persista stimulentele fiscale considerabile pentru a investi în active neproductive. Ponderea de 100 % a creditelor în valoarea garanțiilor ipotecare, care urmează să fie atinsă în 2018, este încă ridicată. Piața chiriilor este restricționată de reglementări și de prezența unui sector foarte extins al locuințelor sociale, care se confruntă și cu problema unor liste lungi de așteptare. Introducerea în sectorul locuințelor sociale a unei diferențieri a chiriilor bazată într-o mai mare măsură pe nivelul veniturilor este un pas în direcția cea bună, dar impactul său este limitat. Un nou act legislativ impune ca întreprinderile de construcții de locuințe să își separe activitățile de interes economic general (și anume, cele din domeniul locuințelor sociale) de celelalte activități. Rămâne de văzut dacă în acest fel se va obține redirecționarea preconizată a locuințelor sociale către persoanele care au nevoie de acestea și se va asigura faptul că de locuințele sociale beneficiază persoanele defavorizate care nu au acces la locuințe în condiții de piață.

(10)

Sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii a fost îmbunătățită. Pe lângă creșterea treptată a vârstei legale de pensionare în cadrul primului pilon, de la 65 de ani în 2012 la 67 de ani în 2021, iar ulterior corelarea acesteia cu speranța de viață, Țările de Jos au adoptat reforme ample ale pilonului cu finanțare privată al sistemului de pensii și ale sistemului de îngrijire pe termen lung. A fost optimizată supravegherea financiară a fondurilor de pensii și a fost sporită reziliența sistemului la șocuri financiare. Aceste măsuri au fost completate de reforme de succes care încurajează persoanele în vârstă să lucreze mai mult timp. Reformele în domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung au transferat responsabilitățile asupra municipalităților, ceea ce a determinat reducerea cheltuielilor globale și axarea pe creșterea eficienței. Calitatea și accesibilitatea îngrijirii pe termen lung trebuie monitorizată.

(11)

Printre provocările care nu au fost încă depășite se numără o distribuție corespunzătoare a costurilor și a riscurilor, atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații, dincolo de normele de indexare adoptate și de rezervele financiare (cadrul de evaluare financiară), în special prin reducerea contribuțiilor plătite de persoanele aflate la începutul carierei profesionale. Îmbunătățirea echității actuariale a contribuțiilor la cel de al doilea pilon de pensii ar ajuta gospodăriile să își aloce resursele financiare într-un mod mai favorabil creșterii.

(12)

Reforma amplă a legislației privind protecția ocupării locurilor de muncă adoptată în 2014 are obiectivul de a spori participarea pe piața muncii și mobilitatea. Măsurile fiscale care descurajează încadrarea în muncă au fost reduse. Un act legislativ adoptat de Parlament a introdus posibilitatea activării unei cote în cazul în care angajatorii nu își respectă angajamentele privind oferirea de locuri de muncă suplimentare pentru persoanele cu handicap. Impactul acestor măsuri va putea fi pe deplin evaluat numai după punerea lor în aplicare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți integrarea persoanelor aflate la marginea pieței muncii, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranți.

(13)

Ținând seama de plățile nefiscale obligatorii, în Țările de Jos sarcina fiscală este cu mult mai mare decât media UE și există în continuare potențial de reorientare a impozitării către factori care afectează mai puțin creșterea. Reforma fiscală planificată ar urma să contribuie la creșterea participării pe piața muncii. După adoptare, va trebui monitorizat cu atenție impactul acesteia.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Țărilor de Jos, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Țărilor de Jos în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Țările de Jos, ci și de conformitatea cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-3 de mai jos.

(15)

În lumina acestei evaluări, Comisia a examinat Programul de stabilitate și consideră (6) că Țările de Jos respectă normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(16)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sus-menționate, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Țările de Jos ar trebui să vegheze, în același timp, la punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandărilor respective,

1.

Să redirecționeze cheltuielile publice către sprijinirea investițiilor în C&D și să elaboreze condiții-cadru care să stimuleze cheltuielile private pentru C&D, în scopul de a contracara tendința descendentă a cheltuielilor publice pentru C&D și de a consolida potențialul de creștere economică.

2.

Concomitent cu consolidarea redresării, să accelereze reducerea deductibilității fiscale a dobânzilor ipotecare, în vederea reducerii stimulentelor fiscale pentru a investi în active neproductive. Să asigure un mecanism de stabilire a prețurilor pentru piața chiriilor orientat într-o mai mare măsură spre piață și să asigure o corelare mai strânsă între chirii și veniturile gospodăriilor în sectorul locuințelor sociale.

3.

Să reducă nivelul contribuțiilor la cel de al doilea pilon al sistemului de pensii pentru persoanele aflate la începutul carierei profesionale.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/87

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Austriei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate al Austriei actualizat pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Austriei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Austria nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Austria pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 21 aprilie 2015, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Austria este vizată de componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii tranzitorii privind datoria în perioada 2014-2016. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, la 2,2 % din PIB în 2015 și apoi la 0,5 % din PIB în 2019. Conform programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de cel mult 0,45 % din PIB – a fost realizat în 2014, iar guvernul își propune să respecte obiectivul pe termen mediu pe parcursul întregii perioade acoperite de program. Cu toate acestea, soldul structural recalculat indică o abatere de la obiectivul pe termen mediu începând din 2015. Se așteaptă ca ponderea datoriei guvernamentale în PIB să ajungă la un nivel maxim de 86,8 % în 2015, pentru ca apoi să scadă treptat la 79,7 % în 2019. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile menite să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că, în 2015, soldul structural va devia cu 0,4 % din PIB de la obiectivul pe termen mediu. Abaterea va fi semnificativă în 2016, având în vedere proiecția privind înrăutățirea soldului structural cu 0,6 % din PIB, în comparație cu ajutarea structurală de 0,3 % din PIB care este necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Acest lucru ar presupune o abatere de aproximativ 0,9 % din PIB de la cerința Pactului de stabilitate și de creștere. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare. În același timp, conform Programului de stabilitate și previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, datoria brută se va menține pe o traiectorie descendentă, respectând regula tranzitorie privind datoria, în 2015 și 2016. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul este de părere că există un risc ca Austria să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Relațiile dintre diferitele niveluri de guvernare sunt în continuare complexe și generează pierderi de eficiență în sectoarele vitale din administrația publică. Austria rămâne una dintre țările cu cel mai scăzut nivel al taxelor și impozitelor stabilite la nivel subnațional ca procentaj din PIB. În ciuda acestui nivel scăzut de autonomie fiscală, administrațiile subnaționale au mai multe responsabilități în materie de cheltuieli, precum și responsabilități administrative. Nivelul ridicat de complexitate și necorelarea responsabilităților în materie de venituri și a celor în materie de cheltuieli nu favorizează punerea în aplicare a reformelor de politică ample.

(10)

Sustenabilitatea bugetară pe termen lung a sistemului de pensii din Austria este în continuare afectată de deficiențe structurale. Reformele realizate până acum de Austria nu par a fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung a sistemului. În primul rând, vârsta efectivă de pensionare este în continuare considerabil mai mică decât vârsta legală de pensionare. În al doilea rând, vârsta legală de pensionare a femeilor este cu mult mai mică decât cea a bărbaților și nu va fi majorată până în 2024. În al treilea rând, vârsta legală de pensionare nu este deocamdată corelată cu speranța de viață, care crește în mod constant. Austria a luat unele măsuri în vederea creșterii vârstei efective de pensionare, care în prezent este de 59,7 ani (2014), dar care rămâne sub media de 63,1 ani din UE (2013). Au fost puse în aplicare măsuri menite să reducă posibilitățile de a beneficia de regimurile de pensionare anticipată și de invaliditate, prelungind astfel viața activă. De asemenea, penalitatea aplicată anual pentru pensionarea anticipată a fost majorată, iar perioada de cotizație la sistemul de pensii necesară pentru a putea beneficia de aceste regimuri a fost prelungită. Este în continuare neclar dacă efectele bugetare pozitive preconizate ale acestor măsuri se vor concretiza.

(11)

În Austria, cheltuielile pentru îngrijirile medicale se numără printre cele mai ridicate din Uniune. O reformă a sistemului de sănătate care este în curs de desfășurare (2013-2016) vizează stabilizarea acestora ca proporție din PIB începând din 2016. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care reformele sunt încununate de succes, sustenabilitatea bugetară și eficiența sistemului de sănătate se confruntă în continuare cu provocări structurale. În prezent, ar trebui luate măsuri care să vizeze perioada de după 2016. De exemplu, un număr mai mare de pacienți ar trebui să fie tratați în unități multidisciplinare de îngrijire primară ambulatorie, iar durata medie de internare pentru tratamentele spitalicești ar trebui redusă și mai mult.

(12)

Asigurarea disponibilității pe termen lung a unei forței de muncă calificate în mod corespunzător rămâne o provocare pentru Austria. Rata șomajului, de aproximativ 5,6 %, este printre cele mai scăzute din Uniune, însă potențialul de integrare pe piața muncii al anumitor părți din forța de muncă nu este pe deplin valorificat. Austria a întreprins unele măsuri menite să prelungească viața activă, să faciliteze mai mult participarea pe piața forței de muncă a femeilor și să exploateze mai bine potențialul participanților la piața forței de muncă proveniți din familii de migranți, inclusiv prin îmbunătățirea recunoașterii calificărilor acestora. Cu toate acestea, reformele recente trebuie monitorizate îndeaproape și sunt necesare mai multe măsuri pentru a valorifica pe deplin potențialul de integrare pe piața muncii al acestor grupuri.

(13)

La 13 martie 2015, Austria a prezentat o reformă fiscală cuprinzătoare menită să redefinească tranșele și ratele de impozitare pe venitul persoanelor fizice, în special prin reducerea de la 36,5 % la 25 % a cotei de bază pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Se estimează că facilitatea fiscală se ridică la 4,9 miliarde EUR, în timp ce se preconizează cheltuieli suplimentare în valoare de 300 de milioane EUR pentru a sprijini politica familială și activitățile de cercetare. În cadrul propunerii, reorientarea fiscală va fi finanțată parțial prin combaterea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor publice, creșterea la 13 % a cotelor reduse de TVA în anumite domenii și creșterea impozitului pe veniturile din capital de la 25 % la 27,5 %. Aceste planuri de reformă sunt, în general, conforme cu recomandările Consiliului din 2014. Este probabil ca acestea să sporească stimulentele pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu potențial modest de câștig și a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei și să favorizeze venitul disponibil. Cu toate acestea, reforma ar trebui să fie pusă în aplicare în așa fel încât să nu afecteze bugetul.

(14)

Sistemul școlar din Austria este caracterizat de un număr scăzut de persoane care părăsesc timpuriu școala, cu mult sub media UE. Un sistem puternic și funcțional de educație și formare profesională oferă un număr mare de lucrători cu înaltă calificare. Cu toate acestea, îmbunătățirea rezultatelor sistemului de învățământ și, prin urmare, a capacității de inserție profesională a tinerilor cu o situație socioeconomică precară, în special a celor proveniți din familii de migranți, rămâne o provocare. Evaluarea punerii în aplicare a unui nou sistem de învățământ secundar (Neue Mittelschule) a evidențiat deficiențe care nu au fost încă remediate.

(15)

În contextul semestrului european, Consiliul a recomandat în mod constant Austriei să îmbunătățească și să încurajeze concurența în domeniul serviciilor, însă măsurile adoptate până acum au fost limitate. Există în continuare cerințe privind forma juridică, acționariatul și tarifele aplicabile pentru mai multe profesii, ceea ce creează bariere de reglementare în calea accesului pe piață și împiedică profesioniștii sau societățile profesioniste din alte state membre să demareze o afacere în Austria. În contextul exercițiului de evaluare reciprocă, Austria își revizuiește normele privind accesul la profesie și exercitarea de activități profesionale pentru a evalua dacă acestea sunt proporționale și în interesul general. În comparație cu autoritățile din domeniul concurenței din alte state membre, autoritatea federală în domeniul concurenței nu dispune de resursele necesare, ceea ce o împiedică să acționeze mai eficient.

(16)

Sectorul bancar din Austria își menține reziliența, dar se confruntă în continuare cu o serie de provocări, atât pe plan național, cât și în ceea ce privește expunerile externe vulnerabile. Capitalizarea sectorului bancar a continuat să se îmbunătățească în 2014, însă persistă presiunile asupra rentabilității băncilor austriece. Cinci dintre cele mai mari șase instituții de credit austriece au trecut testul evaluării cuprinzătoare realizate de BCE în 2014, excepția fiind Österreichische Volksbanken (ÖVAG). Austria a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește restructurarea ÖVAG și a Hypo Group Alpe Adria (HGAA).

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Austria ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să evite abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2015 și 2016. Să asigure neutralitatea bugetară a reformei fiscale care vizează reducerea presiunii fiscale asupra veniturilor salariale. Să corecteze necorelarea responsabilităților în materie de finanțare și a celor în materie de cheltuieli pentru diferitele niveluri de guvernare. Să ia măsuri care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, inclusiv prin armonizarea mai devreme a vârstei legale de pensionare pentru femei și bărbați și prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață.

2.

Să consolideze măsurile menite să sporească participarea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă și a femeilor, inclusiv prin îmbunătățirea furnizării serviciilor de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung. Să ia măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de educație al tinerilor defavorizați.

3.

Să elimine obstacolele disproporționate pentru prestatorii de servicii și impedimentele în calea înființării de societăți interdisciplinare.

4.

Să ia măsuri pentru combaterea vulnerabilităților potențiale din sectorul financiar în ceea ce privește expunerile externe și calitatea insuficientă a activelor.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/91

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2014 și a emis avizul său cu privire la Programul actualizat de convergență al Poloniei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Polonia nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Polonia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Polonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 29 aprilie 2015, Polonia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și, la 30 aprilie 2015, Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Polonia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, în urma abrogării procedurii aplicabile deficitelor excesive, în iunie 2015 (5). În cadrul Programului său de convergență pentru 2015, guvernul preconizează să reducă în mod treptat deficitul global de la 3,2 % din PIB la 2,7 % din PIB în 2015 și, ulterior, la 1,2 % din PIB în 2018. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se poate considera că deficitul excesiv a fost deja corectat în 2014, cu un an înainte de termen, ținând seama de faptul că depășirea valorii de referință de 3 % din PIB prevăzute de tratat se explică prin costul bugetar net al reformei sistemice a pensiilor. Conform Planului de convergență, guvernul preconizează să atingă obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1 % din PIB – până în 2019. După ce ponderea datoriei guvernamentale în PIB a atins o valoare de vârf de 51,7 % în 2015, guvernul intenționează să o reducă la 49,1 % în 2018. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil în 2015 și favorabil în 2016. Pe baza unei evaluări de ansamblu, se preconizează că Polonia va respecta ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2015, deoarece creșterea cheltuielilor nete este inferioară criteriului de referință. Măsurile menite să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit planificate nu au fost suficient detaliate. Având în vedere previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, există riscul unei devieri de la ajustarea necesară în 2016, ajustarea structurală neatingând nivelul prevăzut de cerința aplicabilă. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în 2016. Pe baza evaluării sale a Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Polonia va respecta probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Veniturile fiscale ar putea crește dacă s-ar recurge în mai mică măsură la cotele reduse de TVA, aplicate pe scară largă în prezent, și dacă administrația fiscală ar deveni mai eficientă.

(9)

Cadrul fiscal al Poloniei ar profita de pe urma înființării unui organism independent, fie ca instituție de sine stătătoare, fie ca parte a unei instituții existente, care să fie responsabil de evaluarea ex ante și ex post a respectării regulilor de politică bugetară, de evaluarea previziunilor macroeconomice și bugetare și de analizarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

(10)

La sfârșitul anului 2013, Polonia a anulat reforma sistemică a pensiilor din 1999. Deși furnizează un oarecare sprijin bugetar pe termen scurt, anularea reformei sistemice a pensiilor din 1999 nu îmbunătățește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, deoarece avantajele pe termen scurt care decurg din creșterea contribuțiilor la asigurările sociale și din reducerea plăților aferente dobânzilor vor fi compensate de cuantumul mai ridicat al viitoarelor plăți pentru pensii din cadrul pilonului public al sistemului de pensii. La nivel global, anularea reformei sistemice a pensiilor din 1999 implică, pe termen lung, anumite riscuri pentru finanțele publice poloneze.

(11)

Privilegiile acordate agricultorilor și minerilor în materie de asigurări sociale continuă să limiteze mobilitatea profesională și să genereze costuri importante pentru finanțele publice. Aceste regimuri preferențiale descurajează mobilitatea lucrătorilor către sectoare mai productive, creează un șomaj ascuns și, din cauza contribuțiilor scăzute, sunt puternic subvenționate de contribuabili. În 2014, în sectorul agricol din Polonia lucra 11,5 % din forța de muncă, peste dublul mediei din UE, generând însă doar 3,3 % din valoarea națională adăugată brută. Cuantumul subvențiilor de stat acordate regimului de asigurări sociale pentru agricultori echivalează cu aproape 1 % din PIB, iar cele destinate pensiilor pentru mineri, cu 0,5 % din PIB. Legătura dintre contribuții și prestații este slabă, iar contribuțiile se bazează, în cea mai mare parte, pe o rată forfetară. Agricultorii cu venituri ridicate nu pot fi excluși în mod sistematic din cadrul acestui regim, sistemul lăsând, în consecință, calea deschisă către abuzuri. Introducerea unui sistem de înregistrare și de evaluare a veniturilor agricultorilor ar constitui un prim pas indispensabil în direcția unei reforme a regimului de asigurări sociale pentru agricultori.

(12)

În Polonia, piața forței de muncă este în continuare segmentată. Incidența contractelor de muncă temporare este cea mai ridicată din Uniune, în timp ce rata trecerii de la locuri de muncă temporare la locuri de muncă permanente este scăzută, iar diferența de salarizare se numără printre cele mai mari din Uniune. Prevederile rigide în materie de concedieri, procedurile judiciare îndelungate, precum și alte sarcini suportate de angajatori încurajează utilizarea contractelor de muncă având o durată determinată și atipice. În plus, costul forței de muncă în cazul contractelor reglementate de Codul muncii, perceput ca fiind ridicat, conduce la o utilizare excesivă a contractelor de drept civil (umowy cywilnoprawne), care sunt atrăgătoare pentru angajatori, deoarece prevăd contribuții mai reduse la asigurările sociale. Proporția ridicată a acestui tip de contracte, asociate cu contribuții mai scăzute, poate însă diminua calitatea locurilor de muncă disponibile, în special în cazul tinerilor lucrători. Șomajul în rândul tinerilor este ridicat, situație care se explică parțial prin necorelarea între calificările și competențele candidaților, pe de o parte, și nevoile pieței forței de muncă, pe de altă parte. Prin urmare, sunt necesare eforturi susținute în ceea ce privește reforma sistemului de învățământ profesional și tehnic și creșterea nivelului de participare la procesul de învățare pe tot parcursul vieții, care este scăzut în prezent. Participarea femeilor la piața forței de muncă rămâne scăzută. Pentru a soluționa această problemă, Polonia a crescut numărul de locuri disponibile în învățământul preșcolar, dar se numără în continuare printre statele membre cele mai puțin performante în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică.

(13)

Sectorul feroviar are de suferit ca urmare a taxelor ridicate de acces la căile ferate și a finanțărilor naționale inadecvate. Procedurile de elaborare și punere în aplicare a proiectelor tind să fie îndelungate și greoaie, din cauza mediului de reglementare și a celui administrativ. Deși ar putea avea un efect pozitiv asupra transportului feroviar, este puțin probabil ca recentele schimbări legislative să influențeze proiectele de investiții lansate în cursul perioadei de programare 2007-2013. Cu toate acestea, în perioada 2014-2020, finanțarea UE destinată sectorului feroviar urmează să crească în mod semnificativ.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Poloniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Poloniei în anii anteriori. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Polonia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

1.

După corectarea deficitului excesiv, să realizeze o ajustare bugetară de 0,5 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu atât în 2015, cât și în 2016. Să instituie un consiliu bugetar independent. Să extindă baza de impozitare, îndeosebi prin limitarea utilizării sistemului extins de cote reduse de TVA.

2.

Să lanseze procesul de aliniere a regimurilor de pensii pentru agricultori și mineri la regimurile celorlalți lucrători și să adopte un calendar de aliniere deplină treptată. Să pună în aplicare un sistem de evaluare și de înregistrare a veniturilor agricultorilor.

3.

Să ia măsuri în vederea reducerii utilizării excesive a contractelor temporare și a celor de drept civil pe piața forței de muncă.

4.

Să elimine obstacolele din calea investițiilor în proiecte feroviare.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/94

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Portugaliei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Portugaliei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Portugaliei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care Portugalia a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Portugalia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Portugalia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Portugalia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică. Este adevărat că, prin programul de ajustare, s-au înregistrat progrese considerabile atât în ceea ce privește politicile, cât și ajustarea economică. În ciuda efortului de reducere a efectului de levier în sectoarele gospodăriilor și societăților nefinanciare, există în continuare riscuri importante legate de nivelurile ridicate ale îndatorării interne și externe, în diferite sectoare, iar acestea merită o atenție deosebită. De asemenea, există numeroase presiuni legate de reducerea efectului de levier în contextul creșterii economice scăzute, al inflației reduse și al șomajului ridicat.

(7)

La 28 aprilie 2015, Portugalia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Portugalia face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul intenționează să corecteze deficitul excesiv până în 2015, în conformitate cu termenul stabilit de Consiliu. Guvernul își propune să reducă deficitul global la 2,7 % din PIB în 2015 și apoi, treptat, la 0,6 % din PIB în 2018. Potrivit Programului de stabilitate, guvernul dorește să atingă în 2016 obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit structural de 0,5 % din PIB. Se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va scădea la 124,2 % în 2015 și apoi, la aproximativ 112,1 % în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare este plauzibil pentru 2015 și 2016, însă mai degrabă optimist pentru 2017 și 2018, perioadă în privința căreia Consiliul Finanțelor Publice al Portugaliei a identificat, de asemenea, unele riscuri. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, corectarea la timp și durabilă a deficitului excesiv până în 2015, nu este încă asigurată, dar este posibilă. Totodată, efortul bugetar se situează sub nivelul recomandat de Consiliu. Presupunând că deficitul excesiv este corectat, Portugalia ar face obiectul componentei preventive a pactului, începând cu 2016. Măsurile de ameliorare a soldului bugetar care au scopul de a susține țintele de deficit planificate începând cu 2016 nu au fost specificate într-o măsură suficientă și par a fi insuficiente ca amploare. Așadar, se pare că există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea necesară în vederea atingerii în 2016 a obiectivului pe termen mediu și vor fi necesare măsuri structurale suplimentare. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul este de părere că există riscul ca Portugalia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Consolidarea bugetară trebuie să fie susținută de o creștere a eficienței și calității cheltuielilor publice la toate nivelurile administrației publice și de reforme suplimentare ale sistemului de gestionare a finanțelor publice. În special, sunt necesare eforturi suplimentare pentru asigurarea unui control strict al cheltuielilor prin asigurarea respectării legii privind controlul angajamentelor și prin consolidarea răspunderii. În septembrie 2014, s-a publicat Legea privind grila unică de salarizare care a fost pusă în aplicare începând cu ianuarie 2015; este în curs de pregătire punerea în aplicare a Decretului-lege privind grila unică pentru suplimentele salariale. Procesul de restructurare a întreprinderilor de stat nu s-a finalizat. În cadrul reformei în curs a sistemului de pensii s-au înregistrat progrese limitate în elaborarea de noi măsuri cuprinzătoare, ca urmare a hotărârilor Curții Constituționale din august 2014. În ultimii doi ani, Portugalia a întreprins o reformă cuprinzătoare a sistemului său fiscal, vizând impozitul pe profit, impozitul pe venit și taxele de mediu. Impactul global al acestei reforme ar trebui evaluat. Există un potențial amplu de continuare a reformelor de modernizare a administrării veniturilor și de ameliorare suplimentară a gradului de respectare a normelor de către contribuabili.

(10)

Sistemul de negociere colectivă a făcut recent obiectul mai multor reforme, deși nu toate reformele promovează alinierea salariilor la productivitate la nivel de sector și întreprindere. Provocarea sistemului este de a permite întreprinderilor să se adapteze la circumstanțe specifice. Aceasta include recurgerea efectivă la dispozițiile existente în temeiul cărora întreprinderile pot să deroge de la contractele colective sectoriale în circumstanțe precise. În pofida înghețării din ultimii ani, începând cu 2008 salariul minim a crescut mult mai rapid decât salariul mediu în termeni nominali, iar ponderea lucrătorilor remunerați cu salariul minim a crescut de la 5 % în 2005 la 12,9 % în 2014.

(11)

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și reforma serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Totuși, există încă provocări în ceea ce privește măsurile destinate tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare. Este necesar să se mărească gradul de digitalizare a serviciilor cu atribuții în corelarea cererii și a ofertei pe piața forței de muncă. Asigurarea acoperirii adecvate a asistenței sociale, in special a sistemului de garantare a unui venit minim, continuă să rămână o provocare majoră. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității și a relevanței educației pentru piața muncii. În vederea îmbunătățirii calității educației, Portugalia a reformat programele de învățământ și statutul cadrelor didactice. Utilizarea instrumentului de monitorizare și diversificarea parcursurilor cu noi programe de învățământ profesional și tehnic ar trebui să combată abandonul școlar timpuriu și să contribuie la îmbunătățirea nivelurilor de performanță. Reformele recente au scopul de a moderniza sistemul de învățământ profesional și tehnic, iar provocarea este de a le face mai atractive pentru cei care urmează astfel de cursuri. O altă provocare este încurajarea transferului de cunoștințe între instituțiile de învățământ superior, întreprinderile din sectorul privat și organizațiile de cercetare.

(12)

Datoriile ridicate ale întreprinderilor portugheze afectează încă performanța lor și îngrădesc noile investiții, iar gradul de îndatorare a gospodăriilor a scăzut în mod semnificativ. În urma exercițiului de evaluare cuprinzătoare, Banca Centrală și-a intensificat activitatea de monitorizare a poziției de lichiditate și de capital a băncilor și a analizat, de asemenea, planurile de redresare ale băncilor. Rata creditelor neperformante acordate firmelor se menține la un nivel ridicat (peste 18 %) și reprezintă o povară pentru bilanțurile băncilor. Reforma impozitului pe profit, inițiată în 2014, consolidează limitele de deductibilitate a cheltuielilor financiare nete, însă tendința puternică de favorizare a îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a societăților ar putea fi combătută în mai mare măsură. Platformele/procedurile de restructurare a societăților, PER și SIREVE, sunt regândite, punându-se un accent mai mare pe sprijinirea întreprinderilor viabile, astfel încât acestea să rămână în activitate, mai degrabă decât să intre în lichidare. Cifrele pentru 2014 privind reducerea efectului de levier indică progrese semnificative în punerea în aplicare a măsurilor de reducere a nivelului de îndatorare excesivă a întreprinderilor. Planul strategic pentru restructurarea datoriilor întreprinderilor, publicat în mai 2014, se conturează treptat în legislație prin diverse măsuri. Se înregistrează, de asemenea, progrese în extinderea gamei de alternative de finanțare disponibile societăților nefinanciare, prin încurajarea investițiilor de capital. Instituția de finanțare a dezvoltării, instituită în mod oficial în septembrie 2014, urmărește să abordeze disfuncționalitățile pieței care afectează accesul IMM-urilor la finanțare.

(13)

Există posibilitatea de a consolida măsurile de creștere a eficienței și a calității sistemului judiciar, în special în ceea ce privește evaluarea activităților instanțelor și utilizarea instrumentelor online, precum și de a efectua anchete de opinie în rândul justițiabililor sau al profesioniștilor din domeniul juridic. Potrivit tabloului de bord al UE privind justiția pentru 2015, procedurile în cauzele civile și comerciale sunt în continuare îndelungate (386 de zile). Numărul cauzelor de executare a hotărârilor continuă să scadă ușor, în timp ce durata lichidării stocului de cauze pendinte este în continuare însemnată (1 045 de zile în 2014). Reformele privind instanțele administrative și fiscale se desfășoară într-un ritm mai lent comparativ cu alte reforme judiciare. Creșterea numărului de cazuri de insolvență a evidențiat necesitatea de a intensifica resursele și formarea instanțelor de prim grad de jurisdicție din acest domeniu. Lichiditatea întreprinderilor este în continuare agravată de mari întârzieri la plată, în special de către sectorul public. Nu s-au luat măsuri noi sau angajamente în vederea combaterii acestor plăți întârziate. Gradul de transparență este insuficient în ceea ce privește parteneriatele public-privat la nivelul administrațiilor locale și regionale și în ceea ce privește concesionările la toate nivelurile. Demersurile de prevenire a corupției sunt îngreunate de aplicarea ineficientă a cadrului juridic existent, fiind necesar să se îmbunătățească monitorizarea, punerea în aplicare și executarea sancțiunilor.

(14)

Noua autoritate de reglementare în domeniul transporturilor nu este încă funcțională. Măsurile de liberalizare în domeniul concesiunilor portuare, al transportului feroviar și metropolitan public sunt lente, nereușind astfel să stimuleze investițiile. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului pe termen lung în domeniul transporturilor, precum și în ceea ce privește calendarul de reformă a sectorului portuar. S-au înregistrat întârzieri în concesiunile de transport pentru zonele metropolitane Lisabona și Porto. De asemenea, s-au înregistrat progrese limitate în renegocierea concesiunilor portuare și în sectorul feroviar. Fuziunea dintre operatorii de infrastructură feroviară (REFER) și rutieră (EP) având scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea financiară a noului organism de gestionare a infrastructurii rutiere și feroviare este încă în curs. În întreprinderile de stat din sectorul transporturilor, efectivele de personal s-au redus.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Portugaliei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Portugaliei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Portugalia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-5 de mai jos.

(16)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(17)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Portugalia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să asigure o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2015, prin luarea măsurilor necesare. Să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2016. Să utilizeze venituri excepționale pentru a accelera reducerea deficitului și a datoriei. Să asigure punerea în aplicare a legii privind controlul angajamentelor pentru a controla mai bine cheltuielile. Să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii. Să garanteze sustenabilitatea financiară a întreprinderilor de stat. Să îmbunătățească în continuare conformitatea fiscală și eficiența administrației fiscale.

2.

Să promoveze alinierea între salarii și productivitate, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, luând în considerare diferențele în ceea ce privește competențele și condițiile pieței locale a muncii, precum și divergențele în rezultatele economice dintre regiuni, sectoare și întreprinderi. Să se asigure că evoluțiile privind salariul minim sunt consecvente cu obiectivele de promovare a ocupării forței de muncă și a competitivității.

3.

Să îmbunătățească eficiența serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, în special prin vizarea, într-o mai mare măsură, a tinerilor neînregistrați. Să asigure activarea eficace a beneficiarilor de prestații sociale și acoperirea corespunzătoare a asistenței sociale, în special a sistemului de venit minim.

4.

Să adopte măsuri suplimentare pentru a reduce îndatorarea excesivă a întreprinderilor, pentru a găsi soluții în ceea ce privește rata creditelor neperformante acordate de bănci întreprinderilor și pentru a reduce tendința de favorizare a îndatorării întreprinderilor în temeiul dispozițiilor fiscale. Să îmbunătățească eficiența instrumentelor de restructurare a datoriei pentru întreprinderile viabile, prin introducerea de stimulente astfel încât băncile și debitorii să se implice în procesele de restructurare într-un stadiu incipient.

5.

Să accelereze ritmul măsurilor și să mărească transparența în ceea ce privește concesiunile, inclusiv în sectorul transporturilor, și parteneriatele public-privat la nivel local și regional.

18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/98

(1)

Sprijinirea și consolidarea dezvoltării zonei euro necesită eforturi de politică continue pentru sprijinirea unei ajustări echilibrate în sectorul public și în cel privat și sporirea potențialului de creștere al economiei pe termen mediu spre lung. Chiar dacă redresarea economică în zona euro este în curs, aceasta este obstrucționată de moștenirea lăsată de recentele crize economică și financiară, inclusiv de reechilibrarea externă în curs, de nivelurile ridicate ale datoriei publice și private și de presiunile aferente acesteia ca urmare a reducerii efectului de levier, de rigiditățile structurale persistente de pe piețele muncii și produselor de la nivel național, de ratele ridicate ale șomajului, de gradul redus de încredere și de nivelurile în continuare reduse ale investițiilor. Până acum, punerea în aplicare a reformelor prevăzute în recomandările specifice fiecărei țări nu a fost suficient de ambițioasă.

(2)

Zona euro este mai mult decât suma membrilor săi. Economiile din zona euro sunt strâns legate între ele, ceea ce necesită o coordonare mai puternică a politicilor bugetare, financiare și structurale. Orientarea de politică la nivelul zonei euro ar trebui să promoveze creșterea economică și ocuparea forței de muncă asigurând, totodată, faptul că progresele înregistrate în ceea ce privește reechilibrarea sunt susținute și promovate. Statele membre care fac parte din zona euro au responsabilitatea specifică de a pune în aplicare în mod efectiv cadrul de guvernanță, care a fost consolidat în mod semnificativ în ultimii ani. Acest lucru necesită exercitarea unei presiuni inter pares sporite pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor naționale și a prudenței bugetare. De asemenea, este necesar să aibă loc o evaluare mai amplă a reformelor naționale din perspectiva zonei euro, internalizarea efectelor de propagare potențiale și stimularea politicilor deosebit de importante pentru o uniune economică și monetară care să funcționeze bine.

(3)

Punerea în aplicare a unor reforme structurale ambițioase care să modernizeze economiile și să stimuleze competitivitatea și potențialul de creștere economică nu este încă suficientă în zona euro. Amploarea dezechilibrelor existente înainte de criză, poziția în ciclul de afaceri și marja de manevră fiscală disponibilă variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. În ciuda îmbunătățirilor de pe piețele muncii, precum și a înregistrării unor progrese în ceea ce privește reformele ce vizează îmbunătățirea rezilienței piețelor muncii, ratele șomajului rămân ridicate și șomajul pe termen lung riscă să devină un fenomen cronic, înrăutățind și mai mult situația socială în țările cele mai vulnerabile. Reechilibrarea externă este în curs, însă progresele au fost asimetrice, iar excedentele ridicate de cont curent din câteva state membre persistă. Întreprinderea unor reforme structurale ambițioase pe piețele muncii și produselor ar facilita ajustarea economică necesară în cadrul zonei euro și ar stimula creșterea economică în țările care pun în aplicare aceste reforme. Prin creșterea ratei ocupării forței de muncă și scăderea prețurilor pentru consumatori, reformele contribuie, de asemenea, la creșterea gradului de incluziune socială. Dacă sunt efectuate împreună de statele membre, reformele structurale oferă beneficii zonei euro în ansamblu, prin generarea de efecte de propagare pozitive prin intermediul canalului comercial și al celui financiar. De asemenea, acest lucru ar încuraja opțiunile de politică adecvate în celelalte state din zona euro. Discuțiile tematice din cadrul Eurogrupului pot contribui la acest proces printr-o evaluare și analiză comparativă a reformelor și a impactului acestora asupra zonei euro în ansamblu. Acest lucru poate fi realizat prin desprinderea de învățăminte din cele mai bune practici, prin convenirea principiilor comune care să stea la baza unor reforme bune și prin presiunea inter pares. Ținând seama de procesul de ajustare de la nivel național și, prin urmare, de funcționarea zonei euro, este deosebit de important să se efectueze o monitorizare periodică a evoluției reformelor în statele membre care se confruntă cu dezechilibre excesive și cu dezechilibre care necesită măsuri decisive.

(4)

Una dintre provocările esențiale cu care se confruntă zona euro este reducerea datoriei publice prin aderarea la o politică de responsabilitate bugetară. Ca urmare a eforturilor de consolidare din ultimii ani, situația bugetară a zonei euro s-a îmbunătățit, însă coordonarea politicilor bugetare continuă să se situeze sub nivelul optim. O serie de state membre din zona euro mai trebuie să își continue ajustarea bugetară pentru a-și reduce nivelurile foarte ridicate ale datoriei. Alte țări au o marjă mai mare de manevră și ar putea să o folosească pentru a încuraja cererea internă, în special investițiile; acest lucru ar sprijini atât creșterea economică internă, cât și zona euro în ansamblu. Flexibilitatea pe care o oferă normele Pactului de stabilitate și de creștere permite statelor membre să faciliteze reformele structurale și investițiile, respectând totodată normele convenite în comun. Strategiile bugetare nu sunt încă suficient de favorabile creșterii economice. În ceea ce privește veniturile, în ciuda creșterii gradului de coordonare în cadrul Eurogrupului, mai există loc de îmbunătățire a eficienței sistemelor fiscale și de reducere a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă. Referitor la cheltuieli, este necesar să se acorde mai multă atenție investițiilor publice, care trebuie să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu temeinică, precum și altor cheltuieli publice care au efecte puternice și pozitive în materie de creștere economică. Din analizele cheltuielilor reiese că este necesară creșterea eficienței administrației publice. Acest proces va fi sprijinit de cadre fiscale naționale care funcționează bine.

(5)

Condițiile de pe piața financiară din zona euro s-au îmbunătățit, dar activitatea de acordare de credite sectorului privat este în continuare modestă, iar piețele financiare rămân fragmentate. Acest lucru îngreunează investițiile în zona euro. Ca urmare, deși este nevoie atât de investiții tangibile, cât și intangibile, s-a creat un deficit investițional mare. Planul de investiții al UE oferă posibilități de mobilizare a investițiilor și de canalizare a acestora spre utilizări care să dea rezultate. Cu toate acestea, impactul Planului de investiții și al Programului de achiziționare de active extins al BCE va fi mai mare atunci când acestea vor fi însoțite de măsuri în sectorul financiar mai larg care să vizeze restabilirea fluxurilor de credit, aprofundarea piețelor de capital și stimularea finanțării pe termen lung a economiei. Finalizarea uniunii bancare este în curs și va fi sprijinită de aplicarea cadrului unic de reglementare și a unei abordări consecvente în materie de reglementare. O mai bună integrare a piețelor de capital și creșterea eficienței acestora ar mobiliza fonduri suplimentare pentru investiții, ar reduce dependența de bănci a economiei europene și ar îmbunătăți echilibrul și stabilitatea structurilor financiare ale economiei europene.

(6)

În pofida realizărilor recente în ceea ce privește consolidarea arhitecturii UEM, provocările actuale necesită progrese în finalizarea structurii acesteia. Dezvoltarea în continuare a UEM va necesita o abordare în etape, care să combine disciplina cu solidaritatea. Președintele Comisiei, împreună cu președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European, președintele Băncii Centrale Europene și președintele Eurogrupului vor pregăti pașii următori necesari în vederea îmbunătățirii guvernanței economice în zona euro,

1.

Să utilizeze presiunea inter pares în vederea promovării unor reforme structurale care să faciliteze corectarea datoriilor interne și externe mari și să susțină investițiile. Să evalueze periodic punerea în aplicare a reformelor în statele membre care necesită o monitorizare specifică în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Să continue evaluarea tematică periodică a reformelor structurale. Până în primăvara anului 2016, să ia decizii privind acțiunile ulterioare exercițiului de coordonare privind reducerea sarcinii fiscale ridicate asupra costului forței de muncă și reformarea piețelor serviciilor.

2.

Să coordoneze politicile bugetare pentru a se asigura faptul că orientarea fiscală globală a zonei euro este conformă cu riscurile legate de sustenabilitate și cu condițiile ciclice. Acest lucru nu aduce atingere îndeplinirii cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere. Până în primăvara anului 2016, să organizeze discuții tematice cu privire la îmbunătățirile necesare în ceea ce privește calitatea și sustenabilitatea finanțelor publice, axându-se în special pe prioritizarea investițiilor tangibile și intangibile la nivel național și al UE și pe crearea unor sisteme fiscale mai favorabile creșterii economice. Să monitorizeze funcționarea eficace a cadrelor bugetare naționale consolidate recent.

3.

Să asigure finalizarea la timp a acțiunilor ulterioare evaluării cuprinzătoare efectuate de către Banca Centrală Europeană, punerea în aplicare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) (Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare), finalizarea procesului de ratificare a Acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție și să întreprindă acțiunile necesare pentru ca fondul să devină pe deplin operațional începând cu ianuarie 2016. Să promoveze măsuri de consolidare a finanțării bazate pe piață, pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare și a dezvolta surse alternative de finanțare. Să încurajeze întreprinderea unor reforme suplimentare a cadrelor naționale de insolvență.

4.

Să continue activitatea de aprofundare a uniunii economice și monetare și să contribuie la îmbunătățirea cadrului de supraveghere economică în contextul raportului privind pașii următori către o guvernanță economică îmbunătățită în zona euro, pregătit de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și cu președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, precum și acțiunile ulterioare acestuia.