23.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 241/1

AVIZUL COMISIEI

din 22 iulie 2015

privind măsura adoptată de Țările de Jos de interzicere a utilizării implanturilor dermice permanente în scopuri estetice

(2015/C 241/01)

Prezentul aviz are la bază articolul 14b al patrulea paragraf din Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (1).

Prin scrisoarea din 11 iulie 2014, autoritățile neerlandeze au notificat Comisia cu privire la proiectul de decret de modificare a decretului privind dispozitivele medicale (Besluit Medische Hulpmiddelen), care are drept scop interzicerea utilizării implanturilor dermice permanente în alte scopuri decât cele de reconstrucție, în temeiul articolului 14b din Directiva 93/42/CEE. Pentru justificarea măsurii, Țările de Jos au invocat riscul unor desfigurări grave care pot fi cauzate de utilizarea implanturilor dermice. Autoritățile neerlandeze consideră că riscurile unor astfel de implicații nu sunt compensate de beneficiile utilizării implanturilor dermice permanente exclusiv în scopuri estetice.

În plus, autoritățile neerlandeze au informat asupra faptului că Asociația Neerlandeză pentru Chirurgie Plastică a publicat un standard pentru domeniul în cauză, în care se precizează că implanturile dermice permanente trebuie utilizate cu reținere și numai în condiții stricte. În practică, acest standard din domeniu a dus la o reducere drastică a utilizării produselor respective. Prin urmare, se preconizează că interdicția menționată mai sus va avea un impact nesemnificativ asupra vânzărilor acestor produse în Țările de Jos.

În opinia Comisiei, produsele care fac obiectul proiectului de decret sunt cele destinate de către producător pieței medicale (și anume, chirurgiei reconstructive) și care pot fi utilizate în scopuri estetice în afara indicațiilor terapeutice („off label”), precum și produsele destinate de către producător pentru utilizarea atât în scopuri medicale, cât și în scopuri estetice; așadar, aceste dispozitive ar intra în categoria dispozitivelor medicale și, în consecință, ar face obiectul legislației privind dispozitivele medicale. Prin urmare, Comisia consideră că, deși interdicția se referă doar la utilizarea în scopuri estetice a implanturilor dermice permanente, aceasta ar putea restricționa introducerea pe piață a produselor care intră în categoria dispozitivelor medicale.

Produsele prezentate ca fiind destinate exclusiv utilizării în scopuri estetice nu intră sub incidența legislației naționale privind dispozitivele medicale. Prin urmare, Comisia invită autoritățile din Țările de Jos să stabilească dacă interdicția ar trebui inclusă numai în decretul privind dispozitivele medicale sau dacă aceasta ar trebui inclusă, de asemenea, în alte acte legislative naționale care vizează produse destinate exclusiv utilizării în scopuri estetice.

La 17 noiembrie 2014, cu ocazia reuniunii Grupului de experți în dispozitive medicale, a avut loc, în conformitate cu articolul 14b, o consultare privind interdicția preconizată. Consultarea a permis statelor membre și altor reprezentanți ai părților interesate să își exprime punctele de vedere privind măsura propusă.

În cadrul discuțiilor, justificarea oferită de Țările de Jos în urma evaluării riscurilor, efectuată la nivel național, nu a fost pusă sub semnul întrebării, nici de către statele membre, nici de către părțile interesate. Cu toate acestea, statele membre nu au considerat necesară extinderea interdicției la întregul teritoriu al Uniunii, în special datorită abordărilor diferite în ceea ce privește clasificarea unor astfel de produse.

Ținând seama de justificarea prezentată de Țările de Jos și de rezultatul consultărilor, Comisia consideră că riscurile asociate cu utilizarea implanturilor dermice permanente justifică interzicerea utilizării acestora în scopuri strict estetice.

Pe baza celor de mai sus, Comisia este de părere că decretul neerlandez de modificare a decretului privind dispozitivele medicale, în scopul de a interzice utilizarea implanturilor dermice permanente în scopuri strict estetice, este justificat.

Adoptat la Bruxelles, 22 iulie 2015.

Pentru Comisie

Elżbieta BIEŃKOWSKA

Membru al Comisiei

(1) JO L 169, 12.7.1993, p. 1.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

23.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 241/3

Rata de schimb a monedei euro (1)

22 iulie 2015

(2015/C 241/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0902
JPY	yen japonez	134,98
DKK	coroana daneză	7,4616
GBP	lira sterlină	0,69820
SEK	coroana suedeză	9,3836
CHF	franc elvețian	1,0482
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,8990
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,068
HUF	forint maghiar	308,33
PLN	zlot polonez	4,1208
RON	leu românesc nou	4,4198
TRY	lira turcească	2,9660
AUD	dolar australian	1,4765
CAD	dolar canadian	1,4167
HKD	dolar Hong Kong	8,4498
NZD	dolar neozeelandez	1,6562
SGD	dolar Singapore	1,4889
KRW	won sud-coreean	1 257,50
ZAR	rand sud-african	13,4922
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,7695
HRK	kuna croată	7,5880
IDR	rupia indoneziană	14 621,13
MYR	ringgit Malaiezia	4,1359
PHP	peso Filipine	49,260
RUB	rubla rusească	62,3115
THB	baht thailandez	37,795
BRL	real brazilian	3,4816
MXN	peso mexican	17,5173
INR	rupie indiană	69,3814

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

23.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 241/5

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.7703 – PontMeyer/DBS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 241/04)

La data de 15 iulie 2015, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea PontMeyer N. V. („PontMeyer”, Țările de Jos), controlată de întreprinderea HAL Investments B.V., dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Deli Building Supplies B.V. („DBS”, Țările de Jos), prin achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

— în cazul întreprinderii PontMeyer: distribuția de lemn și de materiale de construcții în Țările de Jos, vânzarea cu ridicata de lemn și de panouri pe bază de lemn, fabricarea de ferestre, uși și rame din lemn;

— în cazul întreprinderii DBS: societate holding pentru mai mulți furnizori de produse din lemn și de materiale de construcție în Țările de Jos, vânzarea cu ridicata de lemn și de panouri pe bază de lemn, precum și de produse pentru plafoane și pereți despărțitori.

3.	În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu numărul de referință M.7703 – PontMeyer/DBS, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

23.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 241/6

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2015/C 241/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„DRNIŠKI PRŠUT”

Nr. UE: HR-PGI-0005-01212-13-13.3.2014

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea

„Drniški pršut”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Drniški pršut” este o pulpă posterioară de porc care a fost sărată cu sare de mare grunjoasă, presată, afumată la rece și uscată, întregul proces durând cel puțin 12 luni. Aspectul caracteristic al șuncii este marcat de absența oaselor pelviene, a jaretului și a părții de piele și grăsime de pe partea interioară a pulpei, precum și de o margine rotunjită în mod egal. Șunca nu trebuie să prezinte defecte externe vizibile, dar pe suprafața exterioară pot fi prezente resturile unui strat subțire de mucegai. La feliere, produsul se distinge prin culoarea sa roșie rubinie uniformă și intensă, excepție făcând culoarea albă a grăsimii, și prin mirosul pronunțat de carne de porc uscată, maturată și ușor afumată. Nivelul tipic de deshidratare conferă șuncii structura sa excelentă și o face ușor de tăiat și de mestecat, ceea ce înseamnă că bucățelele de șuncă mușcate pot fi înghițite repede, date fiind suculența și caracterul plăcut ale produsului. Șunca are o aromă pronunțată, dulceagă și moderat sărată. După înghițirea unei bucățele, rămân un miros plăcut, sărat și ușor dulce și un gust care amintește de aroma de șuncă fără note acide, amare sau râncede.

La momentul comercializării, „Drniški pršut” trebuie să aibă o greutate minimă de 6,5 kg, un conținut maxim de umezeală a cărnii de 40 %, un conținut maxim de sare (NaCl) de maximum 7 % și o activitate a apei (aw) de sub 0,9.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Drniški pršut” se produce numai din pulpe posterioare de porc proaspete care, în afara refrigerării la o temperatură cuprinsă între – 1 °C și + 4 °C, nu pot fi supuse niciunui alt proces de conservare, nici măcar congelării. Pot fi utilizate doar pulpele păstrate proaspete și adecvate din punct de vedere microbiologic. Nu se poate utiliza carnea alterată sau de culoare deschisă, moale și exsudativă sau carnea prea închisă la culoare, tare și uscată.

Pentru producția de „Drniški pršut”, pulpele sunt fasonate pentru a se îndepărta jaretul, sacrumul, osul pelvian și vertebrele caudale, dar femurul, tibia și fibula cu rotula rămân în pulpă, la fel ca partea din interior a ischionului și, în funcție de înălțimea tăieturii efectuate pentru îndepărtarea jaretului, rămășițele oaselor tarsiene. Pulpele care au fost fasonate în vederea sărării nu au o parte din pielea și grăsimea de pe latura din interior a pulpei până la încheietura genunchiului și o parte din mușchi, care este îndepărtat printr-o tăietură semicirculară, împreună cu grăsimea și pe același plan cu grăsimea, rezultatul fiind că marginea de jos a șuncii este la 5-8 cm de capul femurului. Pulpele fasonate nu trebuie să prezinte defecte, hematoame, neregularități sau protuberanțe. Pulpa trebuie sărată la 2-4 zile de la data sacrificării porcului.

O pulpă fasonată în vederea sărării trebuie să cântărească cel puțin 11 kg.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Drniški pršut” trebuie să se desfășoare în aria geografică menționată la punctul 4. Procesul de producție cuprinde sărarea uscată, presarea, clătirea, afumarea, uscarea la aer și maturarea.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Șunca „Drniški pršut” poate fi comercializată întreagă, tăiată în bucăți de diferite forme sau feliată. Bucățile de șuncă și șunca feliată sunt comercializate în ambalaje vidate de diferite forme, dimensiuni și greutăți.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La sfârșitul procesului de producție, șunca „Drniški pršut” ce îndeplinește toate cerințele prevăzute în caietul de sarcini este marcată la cald pe partea cu șoriciul cu marca pentru „Drniški pršut”. Înaintea comercializării, produsul este etichetat, de asemenea, cu logoul comun pentru „Drniški pršut”.

Dacă produsul este dezosat și tranșat sau feliat, pe toate ambalajele comercializate trebuie să figureze logoul comun „Drniški pršut”.

Designul mărcii și cel al logoului comun pentru „Drniški pršut” sunt prezentate în caietul de sarcini al produsului. Toți utilizatorii indicației geografice protejate care comercializează șunci conforme cu caietul de sarcini au dreptul de a utiliza marca și logoul comun pentru „Drniški pršut” în condiții de egalitate. Designul mărcii și cel al logoului comun pentru „Drniški pršut” sunt prezentate în figurile 1 și 2.

Figura 1

Marca „Drniški pršut”

Figura 2

Logoul comun „Drniški pršut”

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a șuncii „Drniški pršut” se află în cantonul Šibenik-Knin, în limitele administrative ale orașului Drniš și ale localităților învecinate Promina, Ružić, Unešić și Biskupija.

5. Legătura cu aria geografică

Aria geografică în care se produce șunca „Drniški pršut” este caracterizată de o microclimă specifică. În pofida faptului că se află aproape de mare (20-30 km în linie dreaptă), aria prezintă caracteristicile unei clime mediteraneene modificate. Per ansamblu, clima este în principal submediteraneeană, cu veri fierbinți (caracterizate de arșiță și secetă) și ierni blânde, cu ninsori rare. Vânturile care bat frecvent dinspre est, sud-est și nord-est au un impact major asupra climei întregii zone, deoarece bat, în medie, aproape 65 % din an. Iarna se înregistrează frecvent vânturi care usucă și răcesc aerul, contribuind la uscarea cărnii. În acest sens, este deosebit de importantă alternanța dintre vântul predominant, bora, care este uscat și rece și bate înspre mare dinspre nord-est, dinspre masivul Dinara și munții din jurul acestuia, și siroco sau jugo, un vând care aduce căldură și umiditate dinspre sud-est, dinspre mare. Grație alternanței dintre bora și siroco, precum și apropierii de Marea Adriatică, temperaturile nu sunt extrem de scăzute iarna, iar aerul este uscat și răcit de vânturile frecvente dinspre munți, care protejează în mod natural carnea împotriva deteriorării. Această protecție este esențială, mai ales în etapele inițiale ale producției de „Drniški pršut”, când șuncile sunt sărate uscat și apoi sunt uscate. Prin urmare, temperatura medie a aerului în zona Drniš variază între 3,7 și 5 °C în perioada decembrie-februarie, când umiditatea relativă a aerului este între 76 % și 78 %, ceea ce creează condițiile răcoroase și uscate necesare pentru conservarea în siguranță a șuncii „Drniški pršut” de-a lungul proceselor de sărare uscată și de uscare. Aceste niveluri de temperatură și umiditate, combinate cu vântul rece și uscat, facilitează producția de „Drniški pršut”, care începe exact în acea perioadă a anului.

Specificitatea șuncii „Drniški pršut” se datorează atât caracteristicilor sale deosebite, precum gustul mai puțin sărat, ușoara aromă de afumat și nivelul de uscare, acestea fiind rezultatul metodei tradiționale de producție și de adaptare la clima locală, cât și reputației sale consolidate de-a lungul timpului și importanței sale pe piața locală și în afara acesteia.

„Drniški pršut” se produce doar prin sărarea uscată cu sare de mare grunjoasă, fără a se utiliza vreun alt aditiv. Pulpele sunt sărate cu cantitatea de sare prevăzută, din care se elimină orice impuritate. Urmează apoi clătirea, care conferă șuncii „Drniški pršut” un gust mai puțin sărat și ușor dulce (de exemplu, conținutul de NaCl al produsului final nu depășește 7 %, conform rezultatelor analizelor chimice efectuate de Facultatea de Agricultură a Universității din Zagreb în 2008). Mai mult, producția de „Drniški pršut” implică o metodă specifică de afumare. Afumarea se efectuează arzând, pe lângă fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus L.), lemn uscat de ienupăr (Juniperus communis), coji de migdale și lemn de migdal (Amygdalus communis) și siminoc (Helichrysum arenarium), care conferă fumului o aromă specială. Aceste materiale ard lent, șuncile fiind afumate încet, cu ajutorul unei bune circulații a aerului. În consecință, aroma caracteristică de fum a șuncii maturate este întotdeauna destul de proeminentă, fără a masca însă vreodată aroma de carne maturată. Ca urmare a unei lungi perioade de uscare/maturare (cel puțin 12 luni), în timpul căreia șunca își pierde treptat apa, iar proteinele și grăsimea trec prin schimbări chimice și enzimatice spontane, produsul „Drniški pršut” este caracterizat de un nivel întrucâtva mai ridicat de deshidratare [conținutul de umezeală al produsului final fiind de până la 40 %, potrivit „Drniški pršut – osobine sirovine i finalnog proizvoda” („Drniški pršut – caracteristicile materiilor prime și ale produsului finit”), (Zbornik sažetaka 44. hrvatski i 4. međunarodni simpozij agronoma – Sinteza lucrărilor celui de-al 44-lea simpozion croat și al 4-lea internațional privind agronomia, Opatija, 2009., pp. 221–222)], dar este de asemenea moale într-un mod plăcut, datorită perioadei îndelungate de prelucrare și modificărilor chimice și enzimatice aferente care afectează în mod pozitiv structura șuncii. De asemenea, o perioadă de maturare suficientă este crucială pentru formarea culorii roșii rubinii a șuncii și pentru aroma produsului, care persistă îndelung după consum.

Temperaturile scăzute ale aerului, care protejează în mod natural carnea, astfel încât aceasta nu se deteriorează iarna, permit producătorilor de șuncă să utilizeze o cantitate moderată de sare în procesul de sărare. Lemnul de fag, lemnul de carpen, lemnul uscat de ienupăr, cojile de migdale și siminocul uscat sunt și în prezent puse manual pe foc, obiceiul fiind ca șuncile să fie afumate când vremea este caldă și umedă, după care sunt scoase la aer pentru o perioadă de timp limitată, când bate vântul dinspre nord-est (bora). Sărarea și afumarea cu grijă, urmate de uscarea și maturarea naturale de-a lungul unei perioade de minimum un an sunt vitale pentru formarea culorii, a structurii, a mirosului și a gustului recunoscute ca tipice pentru „Drniški pršut”. Grija, experiența și cunoștințele producătorilor de șuncă din Drniš, îmbinate cu familiarizarea acestora cu condițiile meteorologice locale au constituit dintotdeauna un factor indispensabil pentru producția tradițională și pentru calitatea distinctivă a șuncii „Drniški pršut”.

Legătura dintre „Drniški pršut” și mediul geografic se datorează atât îndelungatei tradiții de producție și reputației excelente a șuncii din regiunea Drniš, cât și climei favorabile și cunoștințelor și îndemânării populației locale. Bogata tradiție a producției de șuncă a fost creată de numeroase generații de oameni ai locului care au utilizat cu pricepere condițiile naturale „de la Dumnezeu”, grație cărora orașul Drniš și aria înconjurătoare sunt renumite de multă vreme pentru șuncă. Mulțumită calității ei, șunca „Drniški pršut” s-a bucurat dintotdeauna de o faimă deosebită în rândul șuncilor produse în țară, fapt demonstrat de un articol de ziar din 1978, intitulat „Unikati drniške pršutoteke” („Produse unice din magazinul cu șunci din Drniš”) (Nedjeljna Dalmacija, 15.4.1978), în vreme ce faptul că a fost servită casei regale pentru a marca încoronarea reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit la 2 iunie 1953 și din nou cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la încoronarea reginei (Notă de mulțumire de la Palatul Buckingham, 2002) arată nivelul excepțional de înalt al prestigiului internațional de care se bucură acest produs. Înaintea războiului din anii 1990, șunca produsă în fabrica din Drniš era cea mai importantă din punct de vedere comercial și cea mai cunoscută marcă de șuncă de pe piața internă. Șunca „Drniški pršut” și-a păstrat buna reputație până în prezent și este bine cunoscută nu doar în țările din fosta Iugoslavie, ci și în străinătate.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mps.hr/UserDocsImages/HRANA/DRNISKI%20PRSUT/SPECIFIKACIJA%20PROIZVODA%20-%20Drniski%20pršut%20-izmjena.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 241

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 58 23 iulie 2015

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluţii, recomandări şi avize
	AVIZE
	Comisia Europeană
2015/C 241/01	Avizul Comisiei din 22 iulie 2015 privind măsura adoptată de Țările de Jos de interzicere a utilizării implanturilor dermice permanente în scopuri estetice	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2015/C 241/02	Rata de schimb a monedei euro	3
2015/C 241/03	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	4

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2015/C 241/04	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7703 – PontMeyer/DBS) ( 1 )	5
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2015/C 241/05	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	6