COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

8.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/3

Rata de schimb a monedei euro (1)

7 iulie 2015

(2015/C 223/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0931
JPY	yen japonez	133,88
DKK	coroana daneză	7,4614
GBP	lira sterlină	0,70770
SEK	coroana suedeză	9,3288
CHF	franc elvețian	1,0383
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,9830
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,100
HUF	forint maghiar	316,18
PLN	zlot polonez	4,1949
RON	leu românesc nou	4,4813
TRY	lira turcească	2,9327
AUD	dolar australian	1,4722
CAD	dolar canadian	1,3925
HKD	dolar Hong Kong	8,4771
NZD	dolar neozeelandez	1,6487
SGD	dolar Singapore	1,4841
KRW	won sud-coreean	1 238,42
ZAR	rand sud-african	13,6408
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,7909
HRK	kuna croată	7,5730
IDR	rupia indoneziană	14 576,82
MYR	ringgit Malaiezia	4,1727
PHP	peso Filipine	49,489
RUB	rubla rusească	62,9407
THB	baht thailandez	37,119
BRL	real brazilian	3,4547
MXN	peso mexican	17,3038
INR	rupie indiană	69,3950

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

8.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/5

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.7653 – AMF/Ilmarinen/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 223/06)

La 24 iunie 2015, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile AMF Pensionsförsäkring AB („AMF”, Suedia) și Ilmarinen Mutual Pension Insurance Company („Ilmarinen”, Finlanda) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Kiinteistö Oy Ilmarisen Talo 114 („JV”, Finlanda), prin achiziționare de acțiuni într-o societate nou creată care constituie o întreprindere comună.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

— în cazul întreprinderii AMF: investiții și dezvoltare în domeniul imobiliar. AMF își desfășoară activitatea și în sectorul asigurărilor de viață;

— în cazul întreprinderii Ilmarinen: investiții și dezvoltare în domeniul imobiliar. Ilmarinen își desfășoară activitatea, de asemenea, în sectorul asigurărilor de pensii pentru salariați și al altor investiții financiare;

— în cazul întreprinderii JV: investiții imobiliare și închirierea de birouri și spații de stocare către terți.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, cu numărul de referință M.7653 – AMF/Ilmarinen/JV, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2) JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

8.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/6

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.7606 – Grupo Antolín/Magna Interiors)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 223/07)

La data de 30 iunie 2015, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Grupo Antolín-Irausa S.A. („Grupo Antolín”, Spania) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra activităților identificate ale Magna Interiors („Magna Interiors”), unitate operațională deținută în totalitate de Magna Interiors, Inc. (Canada), prin achiziționarea combinată de acțiuni și active.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

— în cazul Grupo Antolín: fabricarea și distribuția la nivel mondial de componente de interior pentru autovehicule, inclusiv sisteme și componente de capitonaj pentru plafon, portiere, scaune, instalații de iluminat și garnituri;

— în cazul Magna Interiors: fabricarea și distribuția la nivel mondial de componente de interior pentru automobile, inclusiv sisteme și componente de capitonaj pentru plafon, capitonaj de portiere și garnituri, sisteme de amenajare pentru portbagaj și sisteme pentru habitaclu.

3.	În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu numărul de referință M.7606 – Grupo Antolín/Magna Interiors, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe des concentrations

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

8.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/7

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2015/C 223/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„VARAŽDINSKO ZELJE”

Nr. UE: HR-PDO-0005-01132– 25.06.2013

DOP ( X ) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile)

„Varaždinsko zelje”

2. Statul membru sau țara terță

Croația

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Varaždinsko zelje” este o legumă care provine dintr-un soi autohton de varză de conservare (Brassica oleracea var. capitata f. alba). Căpățânile de varză „Varaždinsko zelje” sunt plate, compacte în partea superioară și, în funcție de condițiile de cultură, uneori suple în partea inferioară. Frunzele sunt strâns înfășurate în jurul căpățânii și acoperă mai mult de două treimi din suprafața acesteia. Când produsul ajunge la maturitate tehnologică, altfel spus, când este gata de recoltat, marginea frunzelor exterioare tinde în general să se curbeze în sus. Limbul frunzei este subțire și cu multe nervuri. Baza nervurii principale, în special la frunzele din exterior care înconjoară căpățâna, este protuberantă. Frunzele au margini netede și sunt de culoare oliv deschis. Produsul are un gust amărui și acru și un miros înțepător de varză proaspătă. Conținutul minim de substanță uscată al produsului „Varaždinsko zelje” este de 8 %, iar conținutul minim de zahăr de 40 g/kg. Frunzele din interiorul căpățânii, la maturitate tehnologică, au o tentă alb-gălbuie. Cotorul verzei este deosebit de lung, putând ajunge până la două treimi din înălțimea căpățânii. Cotorul este prelungirea unei tulpini cu noduri scurte și care se termină printr-un mugur în formă de căpățână. Rădăcina produsului „Varaždinsko zelje” este foarte solidă, iar tulpina este relativ voluminoasă. Deși este un soi târziu care suportă bine frigul, această varză poate fi cultivată și ca soi timpuriu. Dată fiind forma sa caracteristică și elasticitatea frunzelor, varza „Varaždinsko zelje” este folosită în mod tradițional pentru prepararea specialităților artizanale locale.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția verzei „Varaždinsko zelje”, de la semănare până la recoltare, se efectuează în aria geografică definită la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Producția verzei „Varaždinsko zelje” este strict limitată la aria dintre frontierele administrative ale cantonului Varaždin. Frontiera naturală nordică a cantonului Varaždin este râul Drava. Acest canton cuprinde următoarele localități: Varaždin, Ivanec, Ludbreg, Novi Marof, Lepoglava, Varaždinske toplice, Bednja, Beretinec, Breznica, Breznički Hum, Cestica, Donja Voća, Martijanec, Gornji Kneginec, Jalžabet, Klenovnik, Ljubeščica, Mali Bukovec, Maruševec, Petrijanec, Sračinec, Sveti Đurđ, Sveti Ilija, Trnovec Bartolovečki, Veliki Bukovec, Vidovec, Vinica și Visoko.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Factori naturali:

Potrivit sistemului de clasificare climatică Köppen, cantonul Varaždin are un climat moderat cald și moderat rece.

Din măsurătorile climatice efectuate pe durata mai multor ani între lunile iunie și octombrie, perioadă în cursul căreia varza „Varaždinsko zelje” este cultivată în exterior, reiese că temperatura medie este de 14,9-20,1 °C, iar umiditatea medie relativă este de 78,3-85 %.

Precipitațiile medii variază între 73 și 100 mm pe lună. Cu precipitații lunare medii de 90 mm, cele trei luni de vară (iunie-august) sunt cele mai ploioase, reprezentând în total aproximativ o treime din precipitațiile anuale. Aproape 60 % din precipitațiile anuale se înregistrează în perioada de vegetație (aprilie-septembrie).

În cantonul Varaždin, iernile sunt uneori reci și lipsite de zăpadă, temperatura minimă din timpul zilei putând scădea sub – 10 °C.

Cultura verzei „Varaždinsko zelje” este legată de râul Drava. Zonele cele mai favorabile acestei culturi sunt câmpiile și pantele line din bazinul râului Drava. Un teren prielnic este și cel din văile mai mici săpate de afluenți.

Diversitatea pedologică a câmpiilor situate de-a lungul râului Drava se explică prin substratul lor geologic și litologic. Majoritatea solurilor din bazinul Dravei sunt clasificate P-1. Acestea sunt soluri brune, acide și eutrice pe pietriș și soluri argiloase până la foarte scheletice pe loess și nisip, care s-au format pe sedimente din pleistocen-holocen de-a lungul râului Drava.

Factori umani:

„Varaždinsko zelje” este un produs care a suferit și influența metodelor de producție adaptate condițiilor din aria geografică: parcele fragmentate, suprafețe mici, producători la scară mică. Priceperea producătorilor locali, cu precădere în momentul recoltării, este un element determinant al producției verzei „Varaždinsko zelje”. Membrii familiei din toate generațiile iau parte la recoltare, transmițându-și astfel experiența și priceperea necesare pentru recoltarea manuală a produsului. Aceasta din urmă depinde într-o mare măsură de aprecierea personală a culegătorului, care determină, pe baza experienței și a cunoștințelor sale, care căpățâni au ajuns la maturitate și sunt gata de recoltare. Culegătorul se bazează pe văz și pe simțul tactil pentru a efectua o recoltare manuală selectivă, asigurându-se că nu culege decât căpățânile ajunse la gradul optim de maturitate tehnologică. Recoltarea manuală are totodată avantajul de a conserva mai bine produsul și de a preveni stricăciunile pe care le-ar putea provoca o recoltare mecanică. Datorită unei practici îndelungate a cultivării verzei „Varaždinsko zelje” și cunoștințelor dobândite pentru a o produce în condiții specifice, producătorii au reușit să creeze un produs cu caracteristici unice, care nu ar putea fi obținute în altă parte (Naše pravice, 1905).

5.2. Specificitatea produsului

„Varaždinsko zelje” este un soi târziu, care suportă bine frigul. Când ajunge la un grad de maturitate tehnologică optim, acest soi prezintă o morfologie specifică prin care se distinge de alte soiuri de varză: în afară de culoarea și nervurile proeminente ale frunzelor, soiul are o căpățână tipică, de talie rezonabilă, foarte compactă, fermă și aplatizată, cântărind între 1 și 3 kg, iar marginea frunzelor din exterior tinde să se curbeze în sus. Frunza de varză „Varaždinsko zelje” este atât de subțire încât, dacă este așezată pe palmă, se poate vedea vârful degetelor, fiind însă în același timp suplă și rezistentă. Frunzele au culoarea oliv deschis. Produsul are un gust amărui și acru și un miros înțepător de varză proaspătă.

Numeroase studii au atestat calitățile particulare ale verzei „Varaždinsko zelje” în raport cu alte tipuri de varză. Acest produs își datorează specificitatea conținutului ridicat de substanță uscată și unui conținut de zahăr excepțional de ridicat (Utjecaj sorte na kvalitetu kiselog kupusa in: Poljoprivredna znanstvena smotra, F. Vešnik, 1969).

Potrivit analizelor efectuate asupra extractului de frunză de varză, activitatea antioxidantă este maximă în momentul maturității tehnologice. La momentul respectiv, conținutul total de fenoli al „Varaždinsko zelje” variază de la 0,94 la 1,03 mg/ml GAE, pentru un conținut total de flavonoide de 0,15 la 0,25 mg/ml CE. Conținutul total de fenoli și flavonoide al plantei depinde de proprietățile genetice (gen, specie, cultivar) și de condițiile de agromediu și este corelat cu activitatea antioxidantă [Antioxidant potency of white (Brassica oleracea L. var. capitata) and Chinese (Brassica rapa L. var. pekinensis Lour.) cabbage: The influence of development stage, cultivar choice and seed selection, în: Scientia Horticulturae, D. Šamec e.a., 2011].

Unul dintre avantajele „Varaždinsko zelje” este aptitudinea sa de a fi cultivată în exterior. Dată fiind rezistența sa la temperaturi joase, varza poate rămâne în pământ până la sfârșitul toamnei, nemaifiind astfel nevoie de depozitare suplimentară. Aceasta permite substanței uscate și zahărului să își mărească nivelul până în momentul recoltării, atunci când planta ajunge la maturitate tehnologică. Modul de cultivare specific în circuit închis al verzei „Varaždinsko zelje”, de la obținerea semințelor soiului de conservare până la produsul final, este o garanție în plus a originii sale.

5.3. Legătura cauzală dintre originea geografică și, după caz, o anumită calitate, reputația sau alte caracteristici ale produsului

Conținutul ridicat de substanță uscată și conținutul excepțional de ridicat de zahăr al verzei „Varaždinsko zelje” se datorează modului de producție, mai exact faptului că produsul, grație rezistenței sale la temperaturi joase, rămâne în pământ până la sfârșitul toamnei. Cercetările au confirmat faptul că varza „Varaždinsko zelje” are un conținut total ridicat de fenoli și de flavonoide datorită caracteristicilor sale genetice și condițiilor de agromediu.

Temperaturile medii lunare din timpul zilei în cursul perioadei de vegetație și distribuția precipitațiilor în aria geografică delimitată sunt ideale pentru cultivarea verzei „Varaždinsko zelje”, care nu se cultivă în scop comercial decât în această regiune. În cursul iernilor reci și fără zăpadă care se înregistrează în aria geografică delimitată, solul arat în toamnă îngheață. Astfel de ierni favorizează formarea unui sol cu structură friabilă și contribuie la reducerea populațiilor de dăunători din sol, așadar și la producerea unor plante foarte sănătoase.

Câmpiile din bazinul râului Drava joacă un rol deosebit de important, întrucât ele permit irigarea uniformă a zonelor în care este produsă varza „Varaždinsko zelje”. În afara cursurilor de apă existente, nivelul ridicat al apelor subterane aduce o umiditate suplimentară solurilor pe care este cultivată varza „Varaždinsko zelje”. Tipul de sol predominant în aria geografică delimitată este un sol argilos brun, acid și eutric, propice cultivării legumelor, în special a verzei, așa cum o atestă tradiția seculară a cultivării acestei verze în această regiune.

Un alt factor care contribuie la specificitatea produsului, pe lângă condițiile climatice și pedologice, este transmiterea prin viu grai asigurată din generație în generație de producătorii locali, în vederea păstrării soiului de conservare autohton din care provine „Varaždinsko zelje”. Datorită priceperii demonstrate în cursul recoltării, cunoașterii momentului în care varza prezintă o maturitate suficientă pentru a fi recoltată și transmiterii cunoștințelor active legate de modalitățile de cultivare și de recoltare manuală, noile generații pot continua să producă varza „Varaždinsko zelje” într-o manieră tradițională. Recoltarea manuală este o etapă esențială a procesului de selectare, care se efectuează direct pe câmp și garantează calitatea uniformă a verzei „Varaždinsko zelje”.

Frunzele sale subțiri și suple, dar și gustul amărui și acru fac din varza „Varaždinsko zelje” un ingredient esențial al mâncărurilor tradiționale locale.

Originea și specificitatea acestui produs sunt atestate și de emblema municipalității Vidovec, pe care figurează o căpățână de „Varaždinsko zelje”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament (2)]

http://www.mps.hr/UserDocsImages/HRANA/VZ%20ZELJE/Izmijenjena%20Specifikacija%20proizvoda.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

8.7.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 223/10

(2015/C 223/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„MOJAMA DE BARBATE”

Nr. UE: ES-IGP-0005-01210 – 10.03.2014

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea

„Mojama de Barbate”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „Mojama de Barbate” se obține din partea nobilă a tonului, cunoscută sub numele de filé, atât din cele două sferturi superioare, cât și din cele două sferturi inferioare, preparate prin condimentare și uscare în aer liber sau în tunele echipate în acest scop.

„Mojama de Barbate” se clasează fie la categoria „Extra”, fie la categoria „Primera”.

Categoria „Extra”: la această categorie, se clasează produsul mojama care provine din partea interioară a filé-ului, respectiv care se află în contact cu coloana vertebrală a tonului și care este partea mai puțin grasă.

Categoria „Primera”: la această categorie, se clasează produsul mojama care provine din filé-ul extras din zonele adiacente celor destinate categoriei „Extra” și care se caracterizează printr-un conținut mai mare de grăsime.

„Mojama de Barbate” are o culoare exterioară brun deschisă, în vreme ce secțiunea prezintă striațiile specifice cărnii de ton, mult mai accentuate la produsul de categoria „Primera” decât la cel de categoria „Extra”. În secțiune, culoarea este roșu intens, cu nuanțe mai închise spre margini, iar textura este compactă și fină, nu foarte fibroasă, cu miros și aromă de pește gras.

Conținutul de sare este cuprins între 3 % și 9 %, iar umiditatea relativă este între 35 % și 45 %.

„Mojama de Barbate” se prezintă ambalat în vid, în folii de plastic transparente identificate corespunzător, cu carnea tăiată în felii sau în bucăți de diferite greutăți, în ulei de măsline sau de floarea-soarelui. Produsul se poate prezenta și în borcane de sticlă, tăiat în bucăți, în ulei de măsline sau de floarea-soarelui.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Mojama de Barbate” se face din filé de ton din specia Thunnus albacares, cunoscut sub denumirea comercială de ton cu aripioare galbene sau albacora, și din specia Thunnus thynnus, cunoscut sub denumirea comercială de ton roșu, cu greutate în viu de minimum 200 kg. Nu există limitări în privința zonei de proveniență a materiei prime din care se produce „Mojama de Barbate”, însă pentru acest tip de producție se utilizează numai ton sălbatic.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

În aria geografică delimitată, se desfășoară următoarele operațiuni: spălarea tonului, tăierea sa în bucăți (operațiune cunoscută tradițional ca ronqueo), spălarea bucăților distincte obținute, sărarea, spălarea repetată pentru obținerea nivelului de sărare dorit, presarea, prepararea filé-urilor prin uscare, fasonarea și selecția finală pentru ambalare.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Ambalarea „Mojama de Barbate” trebuie să se desfășoare la sursă, pentru a se păstra proprietățile fizico-chimice și organoleptice obținute la finalul procesului de prelucrare, în special conținutul de sare și umiditatea relativă.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichetele proprii ale fiecărei întreprinderi care comercializează produsul IGP „Mojama de Barbate” trebuie să apară obligatoriu, în mod vizibil, cuvintele „Mojama de Barbate” și logotipul indicației geografice protejate al UE. De asemenea, este obligatorie utilizarea pe etichetă a logotipului indicației geografice protejate specificat în continuare.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona de producție este alcătuită din localitățile Barbate și Vejer de la Frontera, ambele din provincia Cádiz.

5. Legătura cu aria geografică

„Mojama de Barbate” este recunoscut pe piața națională drept o delicatesă, caracterizată printr-o elaborare îngrijită, un preț ridicat și consumatori cunoscători. Se poate cumpăra din magazine specializate în gastronomia regională din diferite părți ale Spaniei și în restaurante și alte localuri care servesc alimente.

Legătura dintre „Mojama de Barbate” și aria geografică se bazează pe prestigiul și reputația produsului, datorate tradiției locale în sărarea peștelui. În această zonă, s-a pescuit mereu și continuă să se pescuiască ton, iar priceperea în elaborarea artizanală a produsului se bazează pe experiență și pe cunoștințe transmise din generație în generație.

Pe întreaga coastă a Golfului Cádiz, există o veche tradiție pescărească și de sărare a tonului, care datează din vremea civilizațiilor feniciană și din Tartessos. Aceste civilizații i-au învățat tehnicile de pescuit pe primii locuitori ai zonei, după cum indică referințele încă din epoca respectivă la utilizarea labirinturilor de năvoade utilizate pentru capturarea tonului.

Ulterior, arabii au îmbunătățit proiectarea năvoadelor și au introdus tradiția capturării tonului prin arta cunoscută ca almadraba (cuvântul almadraba din araba din Andaluzia însemnând „loc în care se dă o lovitură sau o luptă”), labirint de năvoade amplasate aproape de coastă, în zona prin care trece tonul în migrația sa dintre Atlantic spre Mediterana în vederea depunerii icrelor.

Mai mulți autori clasici au lăsat în urmă numeroase mărturii, care se întind pe o durată de aproape 10 secole, despre almadraba din zona Strâmtorii Gibraltar, despre abundența și dimensiunile mari ale tonului din zonă, descriind cu abundență de detalii capturarea peștilor în labirinturile menționate și comerțul cu ton în întreaga Mediterană și evidențiind înalta sa valoare nutritivă și calitățile sale gastronomice.

În provincia romană Baetica, industria sărării și preparării tonului era deja o industrie prosperă. Populațiile care s-au stabilit ulterior în sudul Spaniei au continuat și au îmbogățit industria pescuitului din zonă până în zilele noastre, păstrând tradiția și metodele artizanale de prelucrare.

În aria geografică în care se elaborează „Mojama de Barbate”, continuă să existe întreprinderile de prelucrare tradiționale și se organizează activități pentru profesioniștii din domeniul alimentației și din industria pescuitului, precum și pentru amatorii de ton și pentru publicul larg, cum ar fi Săptămâna gastronomică a tonului organizată de Primăria din Barbate, pe durata căreia întreprinzători din domeniul gastronomiei fac demonstrații culinare, iar vizitatorii pot degusta preparate din bucătăria tradițională pe bază de ton roșu, care fac parte integrantă din tradiția gastronomică a acestei părți a coastei din zona Cádiz. În timpul acestui eveniment, se organizează și alte activități, cum ar fi concursuri de gătit sau concursul de cea mai bună tapa (gustare), în cadrul căruia concurenții încearcă să prepare cea mai bună gustare pe bază de ton roșu.

„Mojama” este cel mai important preparat obținut din ton prin sărare, iar industria care îl prepară prin procese în mod clar artizanale a fost impulsionată de întreprinderi familiale mici și mijlocii, conduse de creatorul lor sau de descendenții săi, ceea ce a permis păstrarea, în timp, a tehnicilor de elaborare bazate pe cele mai vechi tradiții, la care s-au adăugat doar mijloacele de asigurare a siguranței alimentare și de controlare exhaustivă a proceselor, în vederea sporirii calității.

Pentru elaborarea produsului, sunt necesare cunoștințe și experiență pentru toate etapele procesului, de la început la sfârșit: tăierea și împărțirea în bucăți a peștelui, extragerea filé-ului din care se prepară „Mojama de Barbate”, executarea tăieturilor în zonele potrivite, sărarea (care presupune cunoașterea gradului de sărare care trebuie obținut), spălarea ulterioară (care trebuie realizată în mod controlat, pentru ca filé-ul să piardă numai sarea în plus) și, în sfârșit, uscarea, aceasta producându-se în mod natural în cele mai bune condiții, datorită microclimatului local, sau fiind realizată în condiții care le reproduc pe cele naturale în tunele de uscare.

Ca dovadă a reputației produsului în mediul gastronomic, există numeroase referințe în diverse publicații, în special în „Inventario Español de Productos Tradicionales” (Inventarul spaniol al produselor tradiționale) din 1996, al Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, organism al administrației publice de stat, și lucrarea de cercetare editată de Fundația Unicaja, „Catalogación y Caracterización de los Productos Típicos Agroalimentarios de Andalucía” (Catalogare și descriere a produselor agroalimentare tipice din Andaluzia), vol. II., publicată în 2006, în care „mojama” este menționată ca produs tradițional andaluz, cu producția concentrându-se în special în Barbate (Cádiz) și în Isla Cristina (Huelva).

Cotidianul național El País, în numărul din 30 august 2009, a publicat un reportaj gastronomic „Sal para la vida” (Sare pentru viață), în care se spune:

„La ora actuală, țările dezvoltate continuă să utilizeze sărarea peștelui, pentru că aceasta conferă preparatelor din pește arome delicioase. Spania are produse de renume internațional, cum ar fi anșoa de Santoña și «Mojama de Barbate», din ton.”

În publicația „La Mar de Cádiz”, un ghid al provinciei, la secțiunea gastronomică se spune: „Gastronomia zonei de coastă a provinciei Cádiz este la fel de variată și de bogată ca și pământul provinciei, de la vinurile de Sanlúcar de Barrameda și El Puerto de Santa María până la «Mojama de Barbate», trecând prin specialitățile locale de pește prăjit, toate acestea făcând-o una dintre cele mai apreciate bucătării regionale din Spania.”

O demonstrație clară a reputației produsului „Mojama de Barbate” este numărul ridicat de referințe pe internet, printre care merită menționate:

Pagina de internet a Ghidului interactiv al restaurantelor cu specific pescăresc îi susține reputația: „Printre produsele din pește sărat, se evidențiază «mojama» de ton (produs tipic pentru Isla Cristina și Barbate, cei mai mari producători din Andaluzia)”

Restaurantul Buentrago, cu mai multe localuri în Sevilla, numără „Mojama de Barbate” printre gustările (tapas) standard din meniu.

Târgul internațional de turism FITUR, organizat la Madrid, a inclus în prezentarea sa o degustare de „Mojama de Barbate”.

În diverse publicații din provincia Cádiz, se menționează degustarea de „Mojama de Barbate”, care are loc în timpul săptămânii tonului.

Ghidul turistic pentru Los Caños de Meca menționează în mod special „Mojama de Barbate” ca produs tipic din zonă.

De asemenea, restaurantul Alcaravea are în meniu „Mojama de atún extra de Barbate”.

În publicația digitală Andaluzia, apare un articol în care se vorbește despre reputația produsului „Mojama de Barbate”: „Tradiția din Barbate (Cádiz) cuprinde o foarte bogată gastronomie, care își datorează diversitatea produselor pescărești, printre care «Mojama de Barbate»” și se face o descriere detaliată a acestuia.

La fel, în Ghidul provinciei Cádiz, „Mojama de Barbate” apare printre specialitățile tipice, de mare valoare nutrițională, fiind catalogată drept „suculentă”.

În ceea ce privește utilizarea numelui în limbajul comun, acesta se poate observa de exemplu într-un articol din ziarul ABC din Sevilla, din 7 august 2000, în care apare expresia: „…tiesos cual mojama de Barbate o de Isla Cristina” (expresie însemnând „complet lefter”).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament (2)]

Textul complet al caietului de sarcini al denumirii poate fi consultat la următoarea adresă:

http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal/export/sites/default/comun/galerias/galeriaDescargas/cap/industrias-agroalimentarias/denominacion-de-origen/Pliegos/Pliego_mojama_barbate.pdf

sau accesând direct pagina de start a Consejería de Agricultura, Pesca y Desarrollo Rural

(http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal), urmând calea de acces următoare: „Industrias Agroalimentarias”/„Calidad y Promoción”/„Denominaciones de Calidad”/„Productos derivados de la pesca”; caietul de sarcini este disponibil în cadrul denumirii de calitate respective.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 223

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 58 8 iulie 2015

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2015/C 223/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7571 – Dawn Meats/Terrena/Elivia) ( 1 )	1
2015/C 223/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7638 – RTL Nederland Ventures/RF Participatie/Reclamefolder NL) ( 1 )	1
2015/C 223/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7648 – eBook.de/Hugendubel/JV) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2015/C 223/04	Rata de schimb a monedei euro	3

	V Anunţuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2015/C 223/05	Cerere de exprimare a interesului pentru postul de membru în Consiliul de administrație al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară – Prelungirea termenului de depunere a cererilor ( JO C 158, 13.5.2015 )	4
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2015/C 223/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7653 – AMF/Ilmarinen/JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	5
2015/C 223/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7606 – Grupo Antolín/Magna Interiors) ( 1 )	6
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2015/C 223/08	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	7
2015/C 223/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	10