ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 58 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
2015/C 205/01 |
|
V Anunţuri |
|
|
PROCEDURI JURISDICŢIONALE |
|
|
Curtea de Justiție |
|
2015/C 205/02 |
||
2015/C 205/03 |
||
2015/C 205/04 |
||
2015/C 205/05 |
||
2015/C 205/06 |
||
2015/C 205/07 |
||
2015/C 205/08 |
||
2015/C 205/09 |
||
2015/C 205/10 |
||
2015/C 205/11 |
||
2015/C 205/12 |
||
2015/C 205/13 |
||
2015/C 205/14 |
||
2015/C 205/15 |
||
2015/C 205/16 |
||
2015/C 205/17 |
||
2015/C 205/18 |
||
2015/C 205/19 |
||
2015/C 205/20 |
||
2015/C 205/21 |
||
2015/C 205/22 |
||
2015/C 205/23 |
||
2015/C 205/24 |
||
2015/C 205/25 |
||
2015/C 205/26 |
||
2015/C 205/27 |
||
2015/C 205/28 |
||
2015/C 205/29 |
||
2015/C 205/30 |
||
2015/C 205/31 |
||
2015/C 205/32 |
||
2015/C 205/33 |
Cauza C-200/15: Acțiune introdusă la 29 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Portugheză |
|
|
Tribunalul |
|
2015/C 205/34 |
||
2015/C 205/35 |
||
2015/C 205/36 |
||
2015/C 205/37 |
||
2015/C 205/38 |
||
2015/C 205/39 |
||
2015/C 205/40 |
||
2015/C 205/41 |
||
2015/C 205/42 |
||
2015/C 205/43 |
||
2015/C 205/44 |
||
2015/C 205/45 |
||
2015/C 205/46 |
||
2015/C 205/47 |
Cauza T-174/15: Acțiune introdusă la 8 aprilie 2015 – EFB/Comisia |
|
2015/C 205/48 |
||
2015/C 205/49 |
||
2015/C 205/50 |
Cauza T-209/15: Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Gmina Kosakowo/Comisia |
|
2015/C 205/51 |
||
2015/C 205/52 |
||
2015/C 205/53 |
Cauza T-214/15: Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Novartis/OAPI – Meda (Zymara) |
|
2015/C 205/54 |
||
2015/C 205/55 |
Cauza T-224/15: Acțiune introdusă la 6 mai 2015 – Cofely Solelec şi alţii/Parlamentul European |
|
2015/C 205/56 |
||
2015/C 205/57 |
||
2015/C 205/58 |
||
2015/C 205/59 |
Cauza T-791/14: Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Bensarsa/Comisia şi CEPD |
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/1 |
Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(2015/C 205/01)
Ultima publicație
Publicații anterioare
Aceste texte sunt disponibile pe
EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu
V Anunţuri
PROCEDURI JURISDICŢIONALE
Curtea de Justiție
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/2 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Sigmaringen – Germania) – Sevda Aykul/Land Baden-Württemberg
(Cauza C-260/13) (1)
((Trimitere preliminară - Directiva 2006/126/CE - Recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere - Refuzul unui stat membru de a recunoaște unei persoane care a condus sub influența unor produse stupefiante validitatea unui permis de conducere eliberat de un alt stat membru))
(2015/C 205/02)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgericht Sigmaringen
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Sevda Aykul
Pârât: Land Baden-Württemberg
Dispozitivul
1) |
Articolul 2 alineatul (1) și articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere trebuie interpretate în sensul că nu se opun posibilității ca un stat membru, pe teritoriul căruia titularul unui permis de conducere emis de un alt stat membru locuiește temporar, să refuze recunoașterea valabilității acestui permis de conducere din cauza unui comportament ilicit al titularului său survenit pe acest teritoriu ulterior emiterii permisului de conducere respectiv și care, în conformitate cu legea națională a primului stat membru, este de natură să determine inaptitudinea de a conduce autovehicule. |
2) |
Statul membru care refuză să recunoască valabilitatea unui permis de conducere, într-o situație precum cea în discuție în litigiul principal, este competent să stabilească condițiile pe care titularul unui permis de conducere trebuie să le îndeplinească pentru a redobândi dreptul de a conduce pe teritoriul său. Revine instanței de trimitere sarcina de a examina dacă, prin aplicarea propriilor norme, statul membru în cauză nu se opune, în realitate, la nesfârșit recunoașterii permisului de conducere emis de un alt stat membru. În această perspectivă, instanței de trimitere îi revine obligația să verifice dacă, în conformitate cu principiul proporționalității, condițiile prevăzute de legislația primului stat membru nu depășesc limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru atingerea obiectivului urmărit de Directiva 2006/126, care constă în îmbunătățirea siguranței rutiere. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/3 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie – Polonia) – Drukarnia Multipress sp. z o.o./Minister Finansów
(Cauza C-357/13) (1)
([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Directiva 2008/7/CE - Articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) - Impozitare indirectă a majorării de capital - Aplicarea impozitului pe capital - Aporturi de capital în favoarea unei societăți în comandită pe acțiuni - Calificarea unei asemenea societăți drept societate de capital])
(2015/C 205/03)
Limba de procedură: polona
Instanța de trimitere
Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Drukarnia Multipress sp. z o.o.
Pârât: Minister Finansów
Dispozitivul
Articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) din Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 privind impozitarea indirectă a majorării de capital trebuie interpretat în sensul că o societate în comandită pe acțiuni de drept polonez trebuie considerată societate de capital în sensul acestei dispoziții chiar dacă numai o parte din capitalul său și din membrii săi pot îndeplini condițiile prevăzute de această dispoziție.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/3 |
Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria
(Cauza C-376/13) (1)
((Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Rețele și servicii de comunicații electronice - Directivele 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/77/CE - Anunțuri de depunere de cereri - Drepturi de utilizare a frecvențelor radio de televiziune terestră digitală - Cereri de candidaturi - Criterii de selecție a ofertanților - Proporționalitate - Drepturi speciale))
(2015/C 205/04)
Limba de procedură: bulgara
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Braun, L Malferrari şi G. Koleva, agenţi)
Pârâtă: Republica Bulgaria (reprezentanți: D. Drambozova, E. Petranova şi J. Atanasov, agenţi)
Dispozitivul
1) |
Limitând, în temeiul punctului 5a alineatele 1 și 2 din dispozițiile tranzitorii și finale din Legea privind comunicațiile electronice ((Zakon za elektronnite saobshteniya) la două numărul de întreprinderi cărora li se poate atribui un drept de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală și cărora li se eliberează o autorizație de a furniza servicii de comunicații electronice corespunzătoare, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice. |
2) |
Interzicând, în temeiul articolului 47a alineatele 1 și 2 și al articolului 48 alineatul 3 din Legea privind comunicațiile electronice, furnizorilor de conținut de televiziune ale căror programe nu sunt difuzate în Bulgaria și persoanelor care au legături cu aceștia, participarea la cererile de candidaturi pentru atribuirea drepturilor de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală și furnizarea serviciilor corespunzătoare, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, al articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, precum și al articolului 2 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/77. |
3) |
Interzicând, în temeiul articolului 48 alineatul (5) din Legea privind comunicațiile electronice, adjudecatarilor drepturilor de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală să creeze rețele de comunicații electronice pentru difuzarea de programe de radio și de televiziune, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2002/20, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, precum și al articolului 2 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/77. |
4) |
Obligă Republica Bulgaria la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/4 |
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – C.E. Franzen, H.D. Giesen, F. van den Berg/Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank
(Cauza C-382/13) (1)
([Trimitere preliminară - Securitatea socială a lucrătorilor migranți - Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 - Articolul 13 alineatul (2) și articolul 17 - Muncă ocazională într-un alt stat membru decât statul de reședință - Legislație aplicabilă - Refuz de acordare a alocațiilor familiale și reducere a pensiei pentru limită de vârstă de către statul de reședință])
(2015/C 205/05)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Centrale Raad van Beroep
Părțile din procedura principală
Reclamanți: C.E. Franzen, H.D. Giesen, F. van den Berg
Pârâtă: Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank
Dispozitivul
1) |
Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006, trebuie interpretat în sensul că rezidentul unui stat membru care intră în domeniul de aplicare al acestui regulament, cu modificările ulterioare, și care lucrează câteva zile pe lună în temeiul unui contract de muncă ocazională pe teritoriul unui alt stat membru este supus legislației din statul de angajare atât în zilele în care desfășoară o activitate salariată, cât și în zilele în care nu desfășoară o astfel de activitate. |
2) |
Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1992/2006, coroborat cu alineatul (1) al aceluiași articol trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiile principale, nu se opune ca un lucrător migrant, supus legislației din statul membru de angajare, să primească, în temeiul unei dispoziții naționale a statului membru de reședință, prestațiile aferente sistemului de asigurare pentru limită de vârstă și alocațiile familiale din acest din urmă stat. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/5 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Bayerischer Verwaltungsgerichtshof – Germania) – Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten
(Cauza C-424/13) (1)
([Trimitere preliminară - Agricultură - Regulamentul (CE) nr. 1/2005 - Protecția animalelor în timpul transportului - Călătorie de lungă durată dintr-un stat membru către un stat terț - Articolul 14 alineatul (1) - Control care trebuie efectuat privind jurnalul de călătorie de către autoritatea competentă de la locul de plecare înaintea călătoriilor de lungă durată - Aplicabilitatea acestei dispoziții în ceea ce privește etapa din călătorie care se desfășoară în afara teritoriului Uniunii Europene - Aplicabilitatea normelor stabilite prin regulamentul menționat în cazul acestei etape din călătorie])
(2015/C 205/06)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bayerischer Verwaltungsgerichtshof
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Zuchtvieh-Export GmbH
Pârât: Stadt Kempten
cu participarea: Landesanwaltschaft Bayern
Dispozitivul
Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 trebuie interpretat în sensul că, pentru ca un transport care implică o călătorie de lungă durată pentru ecvidee domestice, altele decât ecvideele înregistrate, și animale domestice din speciile bovină, ovină, caprină și porcină, care începe pe teritoriul Uniunii și continuă în afara acestui teritoriu, să poată fi autorizat de autoritatea competentă de la locul de plecare, organizatorul călătoriei trebuie să prezinte un jurnal care, având în vedere aranjamentele pentru această călătorie astfel cum sunt prevăzute, este realist și indică respectarea acestui regulament inclusiv pentru etapa din călătoria respectivă care se va desfășura pe teritoriul unor țări terțe, autoritatea menționată fiind competentă, în caz contrar, să impună ca aranjamentele respective să fie modificate astfel încât să se asigure respectarea dispozițiilor menționate pentru întreaga călătorie.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/6 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza C-605/13 P) (1)
((Recurs - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene - Măsuri îndreptate împotriva persoanelor și entităților care beneficiază de pe urma regimului - Dovada temeiniciei includerii pe liste - Serie de indicii))
(2015/C 205/07)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Issam Anbouba (reprezentanți: M.-A. Bastin, J.-M. Salva și S. Orlandi, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro, R Liudvinaviciute și M.-M. Joséphidès, agenți)
Intervenientă în susținerea celeilaltei părți în proces: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și F. Castillo de la Torre, agenți)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Îl obligă pe domnul Issam Anbouba să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/6 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii europene
(Cauza C-630/13) (1)
((Recurs - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene - Măsuri îndreptate împotriva persoanelor și entităților care beneficiază de pe urma regimului - Dovada temeiniciei includerii pe liste - Serie de indicii))
(2015/C 205/08)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Issam Anbouba (reprezentanţi: M.-A. Bastin, J.-M. Salva şi S. Orlandi, avocaţi)
Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro, R. Liudvinaviciute şi M.-M. Joséphidès, agenţi)
Intervenientă în susținerea celeilaltei părţi în proces: Comisia Europeană (reprezentanţi: S. Pardo Quintillán şi F. Castillo de la Torre, agenţi)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Îl obligă pe domnul Issam Anbouba să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene. |
3) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/7 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul București – România) – SC ALKA CO SRL/Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fostă Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului București
(Cauza C-635/13) (1)
((Trimitere preliminară - Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Poziția 1207 - Semințe oleaginoase - Poziția 1209 - Semințe destinate însămânțării - Poziția 1212 - Semințe destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte - Import de semințe crude de dovleac în coajă provenind din China))
(2015/C 205/09)
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Tribunalul București
Părțile din procedura principală
Reclamantă: SC ALKA CO SRL
Pârâte: Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fostă Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului București
Dispozitivul
În vederea efectuării clasificării tarifare a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă acestea sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, fără a fi vizate de pozițiile 1201-1206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunile succesive rezultate din Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 și din Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007. În caz afirmativ, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din Nomenclatura combinată datorită naturii lor de semințe oleaginoase, independent de utilizarea lor efectivă în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, în scopul însămânțării sau în scopul alimentației umane. În caz contrar, semințele menționate vor fi încadrate la poziția 1209 din Nomenclatura combinată, dacă dispun în continuare de puterea de germinare la momentul importului, independent de utilizarea lor efectivă în scopul însămânțării sau al alimentației umane, sau la poziția 1212 din Nomenclatura combinată, dacă nu ar mai dispune de puterea de germinare.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/8 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Hof van Beroep te Gent – Belgia) – Property Development Company NV/Belgische Staat
(Cauza C-16/14) (1)
((Trimitere preliminară - Fiscalitate - A șasea directivă TVA - Articolul 11 secțiunea A - Utilizarea unui bun, considerată o livrare efectuată cu titlu oneros - Utilizarea unui imobil pentru o activitate scutită de TVA - Baza de impozitare pentru această utilizare - Dobânzi aferente creditelor plătite cu ocazia construirii imobilului))
(2015/C 205/10)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Hof van Beroep te Gent
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Property Development Company NV
Pârât: Belgische Staat
Dispozitivul
Articolul 11 secțiunea A alineatul (1) litera (b) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că, într-un caz precum cel în discuție în litigiul principal, baza de impozitare pentru calcularea taxei pe valoarea adăugată aplicate pentru utilizarea, în sensul articolului 5 alineatul (7) litera (b) din această directivă, a unui imobil pe care persoana impozabilă l-a construit este constituită din prețul de cumpărare, la momentul acestei utilizări, al unor imobile ale căror situare, dimensiune și alte caracteristici esențiale sunt similare cu cele ale imobilului în cauză. În această privință, este lipsit de pertinență aspectul dacă o parte a acestui preț de cumpărare a rezultat din plata unor dobânzi aferente creditelor.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/8 |
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco – Spania) – Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa – Extranjeria/Samir Zaizoune
(Cauza C-38/14) (1)
([Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Directiva 2008/115/CE - Standarde și proceduri comune în materia returnării resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală - Articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) - Reglementare națională care prevede impunerea, în caz de ședere ilegală, în funcție de circumstanțe, fie a unei amenzi, fie a îndepărtării])
(2015/C 205/11)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa – Extranjeria
Pârât: Samir Zaizoune
Dispozitivul
Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, în special articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) coroborate cu articolul 4 alineatele (2) și (3) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede impunerea, în caz de ședere ilegală a unor resortisanți ai unor țări terțe pe teritoriul acestui stat, în funcție de circumstanțe, fie a unei amenzi, fie a îndepărtării, cele două măsuri excluzându-se reciproc.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/9 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de grande instance de Nîmes – Franța) – Jean-Claude Van Hove/CNP Assurances SA
(Cauza C-96/14) (1)
([Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive - Contract de asigurare - Articolul 4 alineatul (2) - Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale - Excluderea clauzelor referitoare la obiectul principal al contractului - Clauză care urmărește să garanteze acoperirea plății ratelor unui contract de împrumut imobiliar - Incapacitate totală de muncă a împrumutatului - Excludere de la beneficiul acestei garanții în caz de aptitudine recunoscută de a exercita o activitate remunerată sau neremunerată])
(2015/C 205/12)
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Tribunal de grande instance de Nîmes
Părțile din procedura principală
Reclamant: Jean-Claude Van Hove
Pârâtă: CNP Assurances SA
Dispozitivul
Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o clauză stipulată într-un contract de asigurare și care urmărește să garanteze acoperirea plății ratelor datorate împrumutătorului în caz de incapacitate totală de muncă a împrumutatului nu intră sub incidența excepției care figurează la această dispoziție decât în măsura în care instanța de trimitere constată:
— |
pe de o parte, că, având în vedere natura, economia generală și stipulațiile ansamblului contractual căruia îi aparține, precum și contextul său juridic și factual, această clauză stabilește un element esențial al ansamblului menționat, care, ca atare, îl caracterizează și |
— |
pe de altă parte, că respectiva clauză este redactată în mod clar și inteligibil, cu alte cuvinte, nu numai că este inteligibilă pentru consumator pe plan gramatical, ci și că contractul expune în mod transparent funcționarea concretă a mecanismului la care se referă respectiva clauză, precum și relația dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze, astfel încât consumatorul amintit să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise și inteligibile, consecințele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl privește. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/10 |
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – GST – Sarviz AG Germania/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natisonalnata agentsia za prihodite
(Cauza C-111/14) (1)
((Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Principiul neutralității fiscale - Persoană obligată la plata TVA-ului - Plată eronată a TVA-ului de către destinatar - Aplicarea TVA-ului în cazul prestatorului de servicii - Refuzul de a acorda rambursarea TVA-ului prestatorului de servicii))
(2015/C 205/13)
Limba de procedură: bulgara
Instanța de trimitere
Varhoven administrativen sad
Părțile din procedura principală
Reclamantă: GST – Sarviz AG Germania
Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natisonalnata agentsia za prihodite
Dispozitivul
1) |
Articolul 193 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/88/UE a Consiliului din 7 decembrie 2010, trebuie interpretat în sensul că este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată numai persoana impozabilă care prestează servicii, în cazul în care acestea au fost furnizate de la un sediu comercial fix situat în statul membru în care trebuie plătită această taxă. |
2) |
Articolul 194 din Directiva 2006/112, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/88, trebuie interpretat în sensul că nu permite administrației fiscale a unui stat membru să considere persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată destinatarul unei prestări de servicii furnizate de la un sediu comercial fix al prestatorului, în cazul în care atât acesta din urmă, cât și destinatarul acestor servicii sunt stabiliți pe teritoriul aceluiași stat membru, chiar dacă acest destinatar a plătit deja taxa respectivă bazându-se pe supoziția eronată că prestatorul nu dispunea de un sediu comercial fix în acest stat. |
3) |
Principiul neutralității taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care permite administrației fiscale să refuze prestatorului de servicii rambursarea acestei taxe pe care a plătit-o, deși destinatarului acestor servicii, care a plătit de asemenea taxa menționată pentru aceleași servicii, i-a fost refuzat dreptul de a o deduce, pentru motivul că nu dispunea de documentul fiscal corespunzător, legea națională nepermițând regularizarea documentelor fiscale în cazul în care există o decizie definitivă de rectificare a impunerii. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/11 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Regatul Suediei
(Cauza C-114/14) (1)
([Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Taxa pe valoarea adăugată - A șasea directivă 77/388/CEE - Directiva 2006/112/CE - Articolul 132 alineatul (1) litera (a) și articolul 135 alineatul (1) litera (h) - Scutiri - Servicii poștale publice - Timbre poștale - Directiva 97/67/CE])
(2015/C 205/14)
Limba de procedură: suedeza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Enegren și L. Lozano Palacios, agenți)
Pârât: Regatul Suediei (reprezentanți: U. Persson și A. Falk, agenți)
Dispozitivul
1) |
Prin faptul că nu a scutit de taxa pe valoarea adăugată prestarea de servicii și livrarea de bunuri accesorii acestora, altele decât serviciile de transport de călători și serviciile de telecomunicații, efectuate de serviciile poștale publice, precum și livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizate de serviciile poștale pe teritoriul național, Regatul Suediei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 132 alineatul (1) litera (a) și, respectiv, al articolului 135 alineatul (1) litera (h) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. |
2) |
Obligă Regatul Suediei la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/11 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 22 aprilie 2015 – Christoph Klein/Comisia Europeană
(Cauza C-120/14 P) (1)
((Recurs - Răspundere extracontractuală - Directiva 93/42/CEE - Articolele 8 și 18 - Dispozitive medicale - Inacțiune a Comisiei ca urmare a notificării unei decizii de interzicere a introducerii pe piață - Termen de prescripție - Efect suspensiv al unei cereri de asistență judiciară asupra termenului de prescripție - Procedura clauzei de salvgardare))
(2015/C 205/15)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurent: Christoph Klein (reprezentanți: H. Ahlt și M. Ahlt, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Sipos și G. von Rintelen, agenți)
Dispozitivul
1) |
Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene Klein/Comisia (T-309/10, EU:T:2014:19) în măsura în care, prin această hotărâre, Tribunalul menționat a respins acțiunea în partea care privea obligarea Comisiei Europene la repararea prejudiciului pretins suferit de domnul Christoph Klein de la 15 septembrie 2006. |
2) |
Respinge în rest recursul. |
3) |
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene. |
4) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/12 |
Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Elenă
(Cauza C-149/14) (1)
((Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 91/676/CEE - Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole - Desemnarea apelor și a zonelor vulnerabile - Concentrație excesivă de nitrați - Eutrofizare - Obligație de reexaminare la intervale de patru ani - Insuficiență - Stabilirea programelor de acțiune - Inexistenţă))
(2015/C 205/16)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Patakia și E. Manhaeve, agenți)
Pârâtă: Republica Elenă (reprezentant: E. Skandalou, agent)
Dispozitivul
1) |
Întrucât Republica Elenă nu a desemnat drept zone vulnerabile zone caracterizate de prezența unor cursuri de ape de suprafață și subterane afectate de concentrații de nitrați de peste 50 miligrame pe litru și/sau de fenomenul eutrofizării și întrucât nu a stabilit programele de acțiune aferente acestor zone în termen de un an de la această desemnare, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3 alineatul (4) și al articolului 5 alineatul (1) din Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. |
2) |
Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/12 |
Hotărârea Curții (Camera a opta) din 23 aprilie 2015 – LG Display Co. Ltd, LG Display Taiwan Co., Ltd/Comisia Europeană
(Cauza C-227/14 P) (1)
([Recurs - Concurență - Înțelegeri - Articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE - Piața mondială a ecranelor cu cristale lichide (LCD) - Stabilirea prețurilor - Amenzi - Orientări privind calcularea amenzilor (2006) - Punctul 13 - Stabilirea valorii vânzărilor - Întreprindere comună - Luarea în considerare a vânzărilor către societățile-mamă - Comunicarea privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (2002) - Punctul 23 litera (b) ultimul paragraf - Imunitate parțială la amendă - Elemente de probă cu privire la fapte necunoscute anterior de Comisie])
(2015/C 205/17)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurente: LG Display Co. Ltd, LG Display Taiwan Co., Ltd (reprezentanți: A. Winckler și F.-C. Laprévote, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Ronkes Agerbeek și P. Van Nuffel, agenți)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă LG Display Co. Ltd și LG Display Taiwan Co. Ltd la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/13 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Obersten Gerichtshof (Austria) la 12 martie 2015 – Verein für Konsumenteninformation/INKO, Inkasso GmbH
(Cauza C-127/15)
(2015/C 205/18)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Oberster Gerichtshof
Părțile din procedura principală
Recurent: Verein für Konsumenteninformation
Intimată: INKO, Inkasso GmbH
Întrebările preliminare
1) |
Un birou de recuperare a creanţelor care, în contextul recuperării profesionale a creanţelor în numele clienţilor săi, oferă debitorilor posibilitatea încheierii unor convenţii de eșalonare la plată, iar, pentru activitatea pe care o desfăşoară, percepe taxe care sunt, în final, suportate de debitorii creanţelor, acţionează în calitate de „intermediar de credit” în sensul articolului 3 litera (f) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE (1) a Consiliului? |
2) |
În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: Convenţia de eșalonare la plată – care se încheie prin intermediul biroului de recuperare a creanţelor între creditor şi debitorul său – reprezintă „o amânare cu titlu gratuit” în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (j) din Directiva 2008/48/CE, în cazul în care, prin această convenţie, debitorul se obligă doar la plata creanţei exigibile, precum şi a dobânzilor şi a costurilor pe care, din cauza întârzierii la plată, ar fi trebuit oricum să le plătească în temeiul legii, aşadar şi în lipsa unei astfel de convenţii? |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/13 |
Recurs introdus la 19 martie 2015 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a treia) din 13 februarie 2015 în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană
(Cauza C-132/15 P)
(2015/C 205/19)
Limba de procedură: neerlandeza
Părțile
Recurentă: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (reprezentanți: A. V. Placco şi E. Beysen, agenţi)
Celelalte părți din procedură: Aalberts Industries NV, Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
— |
anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene (Camera a treia) din 13 februarie 2015 în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană, în măsura în care prin aceasta se resping cele două cereri ale concluziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”) prezentate în conformitate cu articolul 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului și în măsura în care admite excepția de inadmisibilitate ridicată de Comisia Europeană (denumită în continuare: „Comisia”); |
— |
admiterea cererilor menționate ale concluziilor sale și, prin urmare, soluționarea definitivă a litigiului și declararea acțiunii în despăgubire introduse de Aalberts Industries NV ca fiind inadmisibilă, în măsura în care este îndreptată împotriva CJUE (în calitate de reprezentantă a Uniunii); |
— |
obligarea Aalberts Industries NV la plata cheltuielilor de judecată efectuate de CJUE în primă instanță și în procedura de recurs. |
Motivele și principalele argumente
Prin Ordonanța din 13 februarie 2015, Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea formulată de CJUE, potrivit articolului 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană. Cererea formulată de această instituție a vizat declararea inadmisibilității acțiunii Aalberts Industries NV, în măsura în care i se adresa în calitate de reprezentant al Uniunii Europene, acțiune îndreptată și împotriva Comisiei, în aceeași calitate. Prin intermediul acestei acțiuni, reclamanta a solicitat stabilirea răspunderii extracontractuale a Uniunii în vederea reparării prejudiciului pe care susține că l-a suferit ca urmare a faptului că, în cauza T-385/06, Aalberts Industries și alții/Comisia, Tribunalul nu s-a pronunțat într-un termen rezonabil. Respingând motivele CJUE și acceptând poziția susținută de Comisie, în ordonanța menționată, Tribunalul a ajuns la concluzia că este de competența CJUE, iar nu a Comisiei, să reprezinte Uniunea Europeană în cadrul acestei acțiuni.
În prezent, împotriva acestei ordonanțe, CJUE formulează recurs în temeiul articolului 56 din Statutul Curții și solicită anularea acesteia în măsura în care prin aceasta se respinge acțiunea CJUE. În motivarea recursului, CJUE invocă, în primul rând, o încălcare a normelor privind reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale și, în al doilea rând, o încălcare a obligației de motivare.
În cadrul primului motiv, întemeiat pe încălcarea normelor privind reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale, CJUE susține că, în lipsa unei dispoziții exprese care să reglementeze reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale în cazul acțiunilor introduse potrivit articolului 268 TFUE, prin intermediul cărora este invocată răspunderea extracontractuală a Uniunii, normele privind o asemenea răspundere trebuie să fie deduse din principiile generale privind exercitarea activității jurisdicționale, în special din principiul bunei administrări a justiției și din principiile independenței și imparțialității instanțelor.
Acest prim motiv invocat de CJUE cuprinde două aspecte, și anume nerespectarea cerințelor izvorâte din principiul bunei administrări a justiției și nerespectarea cerințelor izvorâte din principiile independenței și imparțialității instanțelor.
În cadrul primului aspect, în opinia CJUE, concluzia la care a ajuns Tribunalul, și anume aceea că, în contextul acțiunii în despăgubire sus-menționate, CJUE trebuie să reprezinte Uniunea, se întemeiază în mod evident pe jurisprudența care își are originea în Hotărârea Werhahn Hansamühle și alții/Consiliul și Comisia (63/72-69/72, EU:C:1973:121, denumită în continuare „Hotărârea Werhahn și alții”). Potrivit soluției reținute în această cauză, atunci când fosta Comunitate sau actuala Uniune își angajează răspunderea din cauza comportamentului uneia dintre instituțiile sale, aceasta este reprezentată în fața instanței Uniunii de instituția sau de instituțiile cărora li se impută comportamentul care a determinat angajarea răspunderii. În opinia CJUE, această soluție nu este aplicabilă în prezenta cauză, deoarece ar determina, din motive diverse, o situație incompatibilă cu buna administrare a justiției care, potrivit formulării exprese din Hotărârea Werhahn și alții, reprezintă temeiul soluției respective. În acest context, CJUE invocă pe cale incidentală nerespectarea dispozițiilor articolului 317 primul paragraf TFUE și ale articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul nr. 966/2012 (1), în temeiul cărora Tribunalul ar fi trebuit să admită principiul potrivit căruia o despăgubire precum cea solicitată în prezenta cauză trebuie în final să fie imputată din componenta bugetului Uniunii referitoare la Comisie.
În cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, CJUE susține, invocând Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2008, Mihalkov împotriva Bulgariei (cauza nr. 67719/01), că, atunci când a constatat că CJUE trebuie să reprezinte Uniunea în contextul acțiunii în despăgubire introduse de Aalberts Industries, Tribunalul nu a avut în vedere cerințele de independență și de imparțialitate ale instanțelor. Astfel, din moment ce, în prezenta cauză, în primul rând, faptul generator al răspunderii ar rezulta din exercitarea activității jurisdicționale de către un complet de judecată și, în al doilea rând, completul de judecată care trebuie să soluționeze cauza (i) aparține aceleiași instanțe (Tribunalul) precum completul de judecată căruia i s-a imputat faptul generator al răspunderii și (ii) face parte integrantă din instituția pârâtă în această cauză (CJUE) căreia îi sunt atașați, din punct de vedere profesional, judecătorii din acest complet de judecată, cerințele sus-menționate nu ar fi îndeplinite, cu atât mai mult în cazul în care – astfel cum a decis Tribunalul – o despăgubire precum cea solicitată ar trebui în final să fie imputată din componenta bugetului Uniunii referitoare la CJUE.
În cadrul celui de al doilea motiv , CJUE susține că ordonanța atacată încalcă obligația de motivare , întrucât nu cuprinde o respingere concretă a argumentelor prezentate de CJUE în fața Tribunalului cu privire la conținutul unei serii de hotărâri ale Curții de Justiție, printre care Hotărârea din 26 noiembrie 2013, Groupe Gascogne/Comisia, C-58/12 P, EU:C:2013:770, Hotărârea din 26 noiembrie 2013, Gascogne Sack/Comisia, C-40/12 P, EU:C:2013:768, și Hotărârea Kendrion/Comisia, C-50/12 P, EU:C:2013:771.
(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, p. 1).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/15 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Sächsischen Oberverwaltungsgericht (Germania) la 19 martie 2015 – Lidl Dienstleistungs -GmbH & Co. KG/Freistaat Sachsen
(Cauza C-134/15)
(2015/C 205/20)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Sächsisches Oberverwaltungsgericht
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Lidl Dienstleistungs-GmbH & Co. KG
Pârât: Freistaat Sachsen
Întrebările preliminare
1) |
Este articolul 5 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 (1) compatibil cu articolul 6 alineatul (1) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborat cu articolul 15 alineatul (1) și cu articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene? |
2) |
Este articolul 5 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 compatibil cu articolul 40 alineatul (2) al doilea paragraf TFUE? |
(1) Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre (JO L 157, p. 46).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/16 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 26 martie 2015 – Provincia di Bari/Edilizia Mastrodonato srl
(Cauza C-147/15)
(2015/C 205/21)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Consiglio di Stato
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Provincia di Bari
Pârâtă: Edilizia Mastrodonato srl
Întrebările preliminare
Articolul 10 alineatul (2) din Directiva comunitară 2006/21/CE (1) trebuie interpretat în sensul [că] activitatea de umplere a depozitului de deșeuri – în situația în care este realizată prin intermediul altor deșeuri decât deșeurile extractive – trebuie să fie întotdeauna supusă reglementării privind deșeurile cuprinse în Directiva 1999/31/CE (2), inclusiv în cazul în care nu este vorba despre operațiuni de eliminare a deșeurilor, ci de valorificare a acestora?
(1) Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 102, p. 15, 15/vol. 16, p. 3).
(2) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 5, p. 24).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/16 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Coimbra (Portugalia) la 30 martie 2015 – Sociedade Portuguesa de Autores CRL/Ministério Público
(Cauza C-151/15)
(2015/C 205/22)
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Tribunal da Relação de Coimbra
Părțile din procedura principală
Apelantă: Sociedade Portuguesa de Autores CRL
Intimat: Ministério Público
Întrebările preliminare
(i) |
Noțiunea de comunicare publică a operelor în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29/CE (1) trebuie interpretată în sensul că include transmisia de opere radiodifuzate în localuri comerciale precum baruri, cafenele, restaurante sau alte localuri care prezintă caracteristici similare, prin intermediul unor aparate receptoare de televiziune, difuzarea acestor opere fiind amplificată prin difuzoare și/sau amplificatoare, ceea ce constituie, în această măsură, o nouă utilizare a unor opere protejate de dreptul de autor? |
(ii) |
Faptul de a utiliza difuzoare și/sau amplificatoare, cu alte cuvinte alte mijloace tehnice decât un aparat receptor de televiziune, pentru a amplifica difuzarea sunetului, are o influență asupra răspunsului la întrebarea precedentă? |
(1) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspect ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/17 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Lisboa (Portugalia) la 30 martie 2015 – Cruz & Companhia Lda/Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas IP (IFAP), Caixa Central – Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL
(Cauza C-152/15)
(2015/C 205/23)
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Tribunal da Relação de Lisboa
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Cruz & Companhia Lda
Pârâte: Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas IP (IFAP), Caixa Central – Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL
Întrebările preliminare
Tribunal da Relação de Lisboa solicită Curţii să stabilească dacă:
— |
o garanție bancară, furnizată pentru a obține un avans din restituirile la export, nu poate fi pusă în executare pentru neîndeplinirea „celorlalte condiții”, neîndeplinire care a fost verificată doar prin intermediul controalelor desfășurate ulterior efectuării exportului și vămuirii mărfurilor respective; |
— |
sau, dimpotrivă, în sensul că garanția respectivă poate fi pusă în executare pentru neîndeplinirea „celorlalte condiții”, care au fost verificate numai ulterior vămuirii. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/17 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Hof van Cassatie (Belgia) la 3 aprilie 2015 – Samira Achbita, Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding/G4S Secure Solutions NV
(Cauza C-157/15)
(2015/C 205/24)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Hof van Cassatie
Părțile din procedura principală
Reclamanți: Samira Achbita, Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding
Pârâtă: G4S Secure Solutions NV
Întrebarea preliminară
Articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) trebuie interpretat în sensul că interdicția impusă unei femei musulmane de a purta văl la locul de muncă nu reprezintă o discriminare directă, în cazul în care regula aplicabilă la angajator interzice tuturor angajaților să poarte la locul de muncă semne exterioare care exprimă convingeri politice, filozofice și religioase?
(1) JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/18 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Ţările de Jos) la 3 aprilie 2015 – Elektriciteits Produktiemaatschappij Zuid-Nederland EPZ NV/Bestuur van de Nederlandse Emissieautoriteit
(Cauza C-158/15)
(2015/C 205/25)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Raad van State
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Elektriciteits Produktiemaatschappij Zuid-Nederland EPZ NV
Pârâtă: Bestuur van de Nederlandse Emissieautoriteit
Întrebările preliminare
1) |
Noțiunea „instalație”, în sensul articolului 3 litera (e) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275) (1), acoperă și o situație de fapt cum este cea din speță, în care cantitatea de cărbune este depozitată într-un parc de cărbune unde, ca urmare a autoîncălzirii, se produc emisii de CO2, în care centrul parcului de cărbune se află la o distanță de 800 de metri de limita centralei pe cărbune și în care cele două terenuri sunt despărțite de un drum public, iar cărbunele este transportat până în centrală cu o bandă transportoare care trece peste drumul public? |
2) |
Noțiunea „combustibil exportat din instalație” prevăzută la articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 181) (2) descrie o situație precum cea din speță în care se înregistrează pierderi de cărbune, cauzate de ardere ca urmare a autoîncălzirii? |
(1) P. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78.
(2) P. 30.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/18 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 7 aprilie 2015 – GS Media BV/Sanoma Media Netherlands BV și alții
(Cauza C-160/15)
(2015/C 205/26)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Hoge Raad der Nederlanden
Părțile din procedura principală
Recurentă: GS Media BV
Intimate: Sanoma Media Netherlands BV, Playboy Enterprises International Inc. și Britt Geertruida Dekker
Întrebările preliminare
1.a |
Există o „comunicare publică” în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29 (1), în cazul în care o altă persoană decât titularul dreptului de autor face trimitere, prin intermediul unui hiperlink postat pe un site internet pe care îl exploatează, la un site internet exploatat de un terț, accesibil publicului general de pe internet și pe care opera a fost pusă la dispoziția publicului fără acordul titularului dreptului de autor? |
1.b |
Răspunsul la prima întrebare este diferit dacă opera nu a fost comunicată anterior publicului, nici într-un alt mod, cu acordul titularul dreptului de autor? |
l.c |
Prezintă relevanță aspectul dacă persoana care postează hiperlinkul („hiperlinker”) cunoaște sau ar trebui să cunoască faptul că titularul dreptului de autor nu și-a dat acordul pentru postarea operei pe site-ul internet al terțului menționat la întrebarea l.a și, dacă este cazul, dacă persoana în cauză cunoaște sau ar trebui să cunoască faptul că opera nici nu a fost comunicată anterior publicului, într-un alt mod, cu acordul titularului dreptului de autor? |
2.a |
În cazul unui răspuns negativ la întrebarea l.a: există totuși în această situație o comunicare publică sau ar putea să existe o astfel de comunicare, în cazul în care site-ul internet la care face trimitere hiperlinkul și, prin urmare, opera sunt accesibile publicului general de pe internet, chiar dacă nu în mod ușor, astfel încât postarea hiperlinkului facilitează în mare măsură găsirea operei? |
2.b |
Prezintă relevanță pentru răspunsul la întrebarea 2.a aspectul dacă persoana care postează hiperlinkul cunoaște sau ar trebui să cunoască împrejurarea că site-ul internet la care face trimitere hiperlinkul nu este ușor accesibil publicului general de pe internet? |
3. |
Există alte împrejurări de care trebuie să se țină seama pentru a răspunde la întrebarea dacă există o comunicare publică atunci când, prin intermediul unui hiperlink, se furnizează acces la o operă care nu a fost pusă anterior la dispoziția publicului cu acordul titularului dreptului de autor? |
(1) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1 p. 230).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/19 |
Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 5 februarie 2015 în cauza T-473/12, Aer Lingus Ltd./Comisia Europeană
(Cauza C-164/15 P)
(2015/C 205/27)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, D. Grespan, T. Maxian Rusche, B. Stromsky, agenți)
Cealaltă parte din procedură: Aer Lingus Ltd., Ireland
Concluziile recurentei
Recurenta solicit Curții:
— |
anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 5 februarie 2015 în cauza T-473/12, Aer Lingus Ltd./Comisia, în măsura în care a anulat Decizia 2013/199/UE a Comisiei din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda (1), întrucât prin această decizie se ordonă recuperarea ajutorului de la beneficiari, într-o valoare stabilită la opt euro per pasager în considerentul (70) al deciziei menționate; |
— |
respingerea acțiunii în anulare formulate împotriva Deciziei 2013/199/UE a Comisiei din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda; |
— |
obligarea reclamantei în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată; cu titlu subsidiar:
|
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii formulate, recurenta invocă un motiv de recurs unic.
Recurenta susține că prin crearea unei noi metode de analiză economică pentru a stabili valorile care trebuie recuperate de la beneficiarii unui ajutor de stat care constă într-o măsură fiscală care prevede o rată redusă în raport cu rata normală Tribunalul a încălcat articolul 108 TFUE alineatul (3) și articolul 14 din Regulamentul nr. 659/1999 (2).
(2) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/20 |
Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 5 februarie 2015 în cauza T-500/12, Ryanair/Comisia
(Cauza C-165/15 P)
(2015/C 205/28)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, D. Grespan, T. Maxian Rusche și B. Stromsky, agenţi)
Celelalte părți din procedură: Ryanair Ltd., Irlanda, Aer Lingus Ltd.
Concluziile recurentei:
Recurenta solicită Curții:
— |
anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 5 februarie 2015 în cauza T-500/12, Ryanair/Comisia, în ceea ce privește anularea Deciziei Comisiei 2013/199/UE din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda (1) în măsura în care prin respectiva decizie s-a dispus recuperarea ajutorului de la beneficiari într-un cuantum pe care considerentul (70) al deciziei menționate îl stabilește la 8 euro per pasager; |
— |
respingerea cererii de anulare a Deciziei Comisiei 2013/199/UE din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda; |
— |
obligarea reclamantei în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată; în subsidiar,
|
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurenta invocă un singur motiv de recurs.
Recurenta susține că prin crearea unui test economic nou care trebuie aplicat atunci când se stabilesc sumele care trebuie recuperate de la beneficiarii unui ajutor de stat care constă într-o măsură fiscală care stabilește o rată mai redusă [a taxei pe transportul aerian] în raport cu o rată standard, Tribunalul a încălcat articolul 108 alineatul (3) TFUE și articolul 14 din Regulamentul nr. 659/1999 (2).
(2) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/21 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Rīgas apgabaltiesas Krimināllietu tiesu kolēģija (Letonia) la 13 aprilie 2015 – Procedură penală împotriva Aleksandrus Rankus și Jurijus Vasiļevičus
(Cauza C-166/15)
(2015/C 205/29)
Limba de procedură: letona
Instanța de trimitere
Rīgas apgabaltiesas Krimināllietu tiesu kolēģija
Părțile din procedura principală
Inculpați:Aleksandrs Ranks și Jurijs Vasiļevičs
Alte părți în cauză: Finanšu un ekonomisko noziegumu izmeklēšanas prokoratūra, Microsoft Corporation
Întrebările preliminare
1) |
O persoană care a achiziționat un program pentru calculator cu licență „second hand”, inscripționat pe un disc care nu este original, care funcționează și care nu este folosit de niciun alt utilizator, poate, în temeiul articolului 5 alineatul (1) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2009/24 (1) a Parlamentului European și a Consiliului, să invoce epuizarea dreptului de a distribui un exemplar (copie) al respectivului program, pe care primul dobânditor l-a achiziționat de la titularul drepturilor prin intermediul discului original, în condițiile în care discul s-a deteriorat, iar primul dobânditor a șters exemplarul său (copia) și nu îl mai folosește? |
2) |
În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, o persoană care poate invoca epuizarea dreptului de a distribui un exemplar (copie) al programului pentru calculator are dreptul să revândă respectivul program unui terț pe un disc care nu este cel original, în sensul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2009/24? |
(1) Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (JO L 111, p. 16).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/21 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Nacka tingsrätt – Mark- och miljödomstolen (Suedia) la 21 aprilie 2015 – Borealis AB și alții/Naturvårdsverket
(Cauza C-180/15)
(2015/C 205/30)
Limba de procedură: suedeza
Instanța de trimitere
Nacka tingsrätt – Mark- och miljödomstolen
Părțile din procedura principală
Reclamante: Borealis AB, Kubikenborg Aluminium AB, Yara AB, SSAB EMEA AB, Lulekraft AB, Värmevärden i Nynäshamn AB, Cementa AB, Höganäs Sweden AB
Pârâtă: Naturvårdsverket
Întrebările preliminare
1. |
La calcularea factorului de corecţie transsectorial pentru sectorul industrial, este compatibilă cu articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea (1), atribuirea tuturor emisiilor provenite din incinerarea gazelor reziduale pentru producerea de energie electrică în fondul de licitaţie, iar nu în Industritaket [(plafonul pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor; denumit în continuare „plafonul industriei”)], în pofida faptului că emisiile generate de gazele reziduale îndeplinesc condiţiile pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor în conformitate cu articolul 10a alineatul (1) din directiva privind comercializarea? |
2. |
La calcularea factorului de corecţie transsectorial pentru sectorul industrial, este compatibilă cu articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea, atribuirea tuturor emisiilor provenite din producţia de căldură în instalații de cogenerare pentru a fi livrate ulterior în [...] instalaţii [incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisie („instalaţii SCE”)] în fondul de licitaţie, iar nu în plafonul industriei, în pofida faptului că emisiile provenite din producţia de căldură îndeplinesc condiţiile pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor în conformitate cu articolul 10a alineatul (4) din directiva privind comercializarea? |
3. |
În cazul unor răspunsuri negative la prima şi a doua întrebare, este corectă în acest caz calcularea ponderii industriilor (34,78 %) din emisiile totale în perioada de referinţă? |
4. |
Decizia 2013/448/UE a Comisiei (2) este nevalidă și contrară articolului 10a alineatul (5) al treilea paragraf din directiva privind comercializarea, întrucât calcularea de către Comisie a plafonului industriei presupune ca un factor de corecţie transsectorial să fie aplicat în mod obligatoriu în loc de a fi aplicat „dacă este cazul”? |
5. |
Produsul de referinţă pentru metal lichid a fost stabilit în conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din directiva privind comercializarea pe baza faptului că, pentru definirea principiilor de stabilire a criteriilor de referinţă ex ante, punctul de plecare trebuie să îl constituie performanţa medie a 10 % dintre cele mai eficiente instalaţii din sectorul relevant? |
6. |
În ceea ce priveşte alocarea cu titlu gratuit a cotelor pentru exportul de căldură către gospodării private, se încalcă articolul 10a alineatul (4) din directiva privind comercializarea în cazul în care nu se realizează alocarea de cote gratuite pentru căldura exportată către gospodăriile private? |
7. |
În cazul cererilor de alocare cu titlu gratuit a cotelor, este conform cu anexa IV la Decizia 2011/278/UE a Comisiei (3), modul în care a procedat Naturvårdsverket (Agenția de protecție a mediului din Suedia), care nu a indicat toate emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia de căldură exportată către gospodării private? |
8. |
La alocarea de cote cu titlu gratuit pentru exportul de căldură către gospodăriile private, se încalcă articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea şi articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei dacă nu se acordă cote cu titlu gratuit suplimentare în cazul emisiilor generate de combustibilii fosili care depăşesc cotele alocate pentru căldura exportată către gospodării private? |
9. |
În ceea ce priveşte cererile de alocare de cote cu titlu gratuit, este conform cu anexa IV la Decizia 2011/278/UE a Comisiei, modul în care a procedat Naturvårdsverket, atunci când a ajustat cifrele dintr-o cerere astfel încât emisiile de gaze cu efect de seră susceptibile să fie atribuite incinerării de gaz rezidual sunt asimilate celor susceptibile să fie atribuite incinerării gazelor naturale? |
10. |
Articolul 10 alineatul (8) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei presupune că un operator nu poate obţine o alocare de cote cu titlu gratuit în cazul consumului de căldură dintr-o subinstalaţie a căldurii de referinţă produse într-o altă subinstalaţie a combustibilului de referinţă? |
11. |
În cazul unui răspuns afirmativ la a zecea întrebare, articolul 10 alineatul (8) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei este contrar articolului 10a alineatul (1) din directiva privind comercializarea? |
12. |
La alocarea de cote cu titlu gratuit pentru consumul de căldură, se încalcă directiva privind comercializarea, Documentul de orientare nr. 2 şi Documentul de orientare nr. 6 în cazul în care în cadrul evaluării se ţine seama de sursa de căldură care produce căldura consumată? |
13. |
Decizia 2013/448/UE a Comisiei este nevalidă şi incompatibilă cu articolul 290 TFUE şi cu articolul 10a alineatele (1) şi (5) din directiva privind comercializarea pentru motivul că modifică metoda de calcul stabilită la articolul 10a alineatul (5) al doilea paragraf literele (a) şi (b) din directiva menţionată prin faptul că exclude din baza de calcul emisiile care sunt cauzate de incinerarea gazelor reziduale şi de producerea de căldură şi energie electrică în instalații de cogenerare, în pofida faptului că alocarea cu titlu gratuit a cotelor este permisă în acest sens în temeiul articolului 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea şi al Deciziei 2011/278/UE a Comisiei? |
14. |
Căldura măsurabilă sub formă de abur provenit dintr-o instalaţie SCE care este livrat unei reţele de abur cu mulţi consumatori de abur, dintre care cel puţin unul nu este o instalaţie SCE, trebuie să se considere că reprezintă o subinstalaţie a căldurii de referinţă potrivit articolului 3 litera (c) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei? |
15. |
Prezintă relevanță pentru răspunsul la a paisprezecea întrebare:
|
16. |
Dacă răspunsul la a paisprezecea întrebare depinde de împrejurările fiecărui caz, care sunt împrejurările cărora trebuie să li se acorde o importanţă specială? |
(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO 2003, L 275, p. 32, Ediţie specială, 15/vol. 10, p. 78)
(2) Decizia 2011/278/UE a Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 130, p. 1)
(3) Decizia 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2013, L 240, p. 27).
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/23 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Augstākā tiesa (Letonia) la 22 aprilie 2015 – Aleksei Petruhhin
(Cauza C-182/15)
(2015/C 205/31)
Limba de procedură: letona
Instanța de trimitere
Augstākā tiesa
Părțile din procedura principală
Reclamant: Aleksei Petruhhin
Pârâtă: Latvijas Republikas Ģenerālprokuratūra
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 18 primul paragraf și articolul 21 alineatul (1), ambele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că, în cazul extrădării unui cetățean al oricărui stat membru al Uniunii Europene către un stat care nu este membru al Uniunii Europene, în temeiul unui acord privind extrădarea, încheiat între un stat membru și o țară terță, trebuie să se asigure același nivel de protecție precum cel oferit unui cetățean din statul membru în cauză? |
2) |
În aceste circumstanțe, instanța din statul membru căruia i s-a solicitat extrădarea trebuie să aplice condițiile de extrădare prevăzute de statul membru al Uniunii Europene al cărui cetățean este persoana în cauză sau pe cele ale statului membru în care persoana respectivă are reședința obișnuită? |
3) |
În cazurile în care extrădarea trebuie efectuată fără a se ține seama de nivelul special de protecție prevăzut pentru cetățenii statului căruia i s-a solicitat extrădarea, acest stat trebuie să verifice respectarea garanțiilor prevăzute de articolul 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și anume, faptul că nimeni nu poate fi extrădat către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante? O astfel de verificare se poate limita la constatarea faptului că statul care solicită extrădarea este parte contractantă în cadrul Convenției împotriva torturii sau trebuie examinată situația de fapt, avându-se în vedere evaluarea respectivului stat, efectuată de organele Consiliului Europei? |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/24 |
Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Tarif Akhras împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 12 februarie 2015 în cauza T-579/11, Tarif Akhras/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza C-193/15 P)
(2015/C 205/32)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurent: Tarif Akhras (reprezentanți: S. Millar, S. Ashley, solicitors, D. Wyatt QC, R. Blakeley, barrister)
Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană
Concluziile recurentului
Recurentul solicită Curții:
— |
anularea în parte a Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) pronunțată la 12 februarie 2015 în cauza T-579/11, Tarif Akhras/Consiliul Uniunii Europene; |
— |
anularea măsurilor contestate în cauza T-579/11, luate la 23 martie 2012 și ulterior, în măsura în care se aplică recurentului; |
— |
obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de recurs și în cea desfășurată în fața Tribunalului. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului formulat, recurentul invocă două motive.
În primul rând, Tribunalul ar fi comis o eroare de drept considerând că Consiliul avea dreptul să aplice prezumția că recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia și nu ar fi aplicat criteriul adecvat, și anume dacă faptele dovedite constituie o serie de indicii suficient de specifice, precise și coerente care permit să demonstreze că recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia.
În al doilea rând, Tribunalul ar fi comis o eroare de drept și ar fi denaturat probele care sunt pertinente pentru aspectul dacă recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia, probe care, dacă nu ar fi fost denaturate, ar fi demonstrat că recurentul nu a beneficiat de pe urma regimului și nu i-a furnizat sprijin acestuia.
Dacă nu ar fi aplicat această prezumție și/sau dacă ar fi aplicat criteriul adecvat și/sau dacă nu ar fi denaturat probele menționate mai sus, Tribunalul ar fi anulat măsurile contestate în cauza T-579/11, luate la 23 martie 2012 și ulterior.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/25 |
Acțiune introdusă la 29 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Portugheză
(Cauza C-200/15)
(2015/C 205/33)
Limba de procedură: portugheza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Wasmeier și P. Guerra e Andrade, agenți)
Pârâtă: Republica Portugheză
Concluziile reclamantei
— |
Declarararea faptului că, prin aplicarea, pentru a stabili valoarea impozabilă a vehiculelor introduse pe teritoriul portughez provenite din alt stat membru, a unui sistem de calcul al deprecierii vehiculelor care nu ține seama de valoarea reală a acestora și, în special, nu ține seama de deprecierea suferită de vehiculele menționate în primul an de utilizare, nici de vreo altă depreciere în cazul vehiculelor de mai mult de cinci ani, Republica Portugheză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; |
— |
obligarea Republicii Portugheze la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Comisia consideră că prevederile articolului 11 din Codul portughez privind impozitarea vehiculelor sunt discriminatorii în ceea ce privește autovehiculele admise în Portugalia, și anume vehiculele de ocazie care pentru care există o înmatriculare definitivă eliberată într-un alt stat membru, care sunt introduse pe piața portugheză. Astfel, contrar situației vehiculelor de ocazie care au fost introduse pe piață pentru prima dată în Portugalia, vehiculele admise provenite din alte state membre sunt supuse unei cote de impozitare care nu reflectă în mod corespunzător deprecierea vehiculului. În special, reducerea cotei de impozitare este aplicabilă numai după un an de utilizare și, începând cu cinci ani de utilizare, reducerea nu poate depăși 52 %.
Tribunalul
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/26 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Spa Monopole/OAPI – Orly International (SPARITUAL)
(Cauza T-131/12) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SPARITUAL - Mărcile Benelux verbale și figurativă anterioare SPA și LES THERMES DE SPA - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/34)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV (Spa, Belgia) (reprezentanți: L. De Brouwer, E. Cornu și É. De Gryse, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și A. Folliard-Monguiral, agenți)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Orly International, Inc. (Van Nuys, Californie, Statele Unite) (reprezentanți: P. Kremer și J. Rotsch, avocați)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 9 ianuarie 2012 (cauza R 2396/2010-1) privind o procedură de opoziție între Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV, și Orly International, Inc.
Dispozitivul
1) |
Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 9 ianuarie 2012 (cauza R 2396/2010-1). |
2) |
Obligă OAPI și Orly International, Inc. să suporte fiecare propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/26 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (skype)
(Cauza T-423/12) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative skype - Marca comunitară verbală anterioară SKY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/35)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Bullock, agent)
Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: D. Rose și V. Baxter, solicitors, ulterior D. Rose, R. Guthrie, solicitors, T. Moody-Stuart, barrister, și J. Curry, solicitor)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 26 iulie 2012 (cauza R 1561/2010-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/27 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE)
(Cauza T-183/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SKYPE - Marca comunitară verbală anterioară SKY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/36)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: P. Bullock și N. Bambara, agenți)
Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: R. Guthrie, D. Rose, V. Baxter, solicitors, și T. Moody-Stuart, barrister, ulterior R. Guthrie, D. Rose, T. Moody-Stuart și J. Curry, solicitor)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2013 (cauza R 2398/2010-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/28 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE)
(Cauza T-184/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SKYPE - Marca comunitară verbală anterioară SKY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/37)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: P. Bullock și N. Bambara, agenți)
Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: R. Guthrie, D. Rose, V. Baxter, solicitors, și T. Moody-Stuart, barrister, ulterior R. Guthrie, D. Rose, T. Moody-Stuart și J. Curry, solicitor)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2013 (cauza R 121/2011-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/29 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Petropars Iran şi alţii/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza T-433/13) (1)
((Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul împiedicării proliferării nucleare - Înghețarea fondurilor - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Excepție de nelegalitate - Dreptul de a desfășura o activitate economică - Drept de proprietate - Protecția sănătății publice, a securității și a mediului - Principiul precauției - Proporționalitate - Dreptul la apărare))
(2015/C 205/38)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Petropars Iran Co. (Kish Island, Iran), Petropars Oilfields Services Co. (Kish Islrand), Petropars Aria Kish Operation and Management Co. (Téhéran, Iran), Petropars Resources Engineering Kish Co. (Teheran) (reprezentanţi: S. Zaiwalla, P. Reddy, Z. Burbeza, solicitors, R. Blakeley, G. Beck, barristers şi M. Brindle, QC)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: V. Piessevaux şi M. Bishop, agenţi)
Obiectul
Pe de o parte, cerere de anulare a Deciziei 2013/270/PESC a Consiliului din 6 iunie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 156, p. 10), precum și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 522/2013 al Consiliului din 6 iunie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 156, p. 3), și, pe de altă parte, cerere de constatare a inaplicabilității articolului 20 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), precum și a articolului 23 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1, rectificare în JO L 332, p. 31).
Dispozitivul
1) |
Anulează în măsura în care vizează Petropars Aria Kish Operation and Management Co. și Petropars Resources Engineering Kish Co.:
|
2) |
Menține efectele Deciziei 2013/270 și ale Regulamentului nr. 522/2013 în privința Petropars Aria Kish Operation and Management Co. și a Petropars Resources Engineering Kish Co. până la expirarea termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care în acest termen se introduce un recurs, până la respingerea recursului. |
3) |
Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor. |
4) |
Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/30 |
Hotărârea Tribunalului din 7 mai 2015 – Cosmowell GmbH/OAPI – Haw Par (GELENKGOLD)
(Cauza T-599/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative GELENKGOLD - Marcă comunitară figurativă anterioară care reprezintă un tigru - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Alterarea caracterului distinctiv al mărcii anterioare - Similitudinea semnelor pe plan fonetic - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/39)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Cosmowell GmbH (Sankt Johann in Tirol, Austria) (reprezentant: J. Sachs, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Haw Par Corp. Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentanți: C. Schultze, J. Ossing, R.-D. Härer, C. Weber, H. Ranzinger, C. Brockmann și C. Gehweiler, avocați)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 5 septembrie 2013 (cauza R 2013/2012-4), privind o procedură de opoziție între Haw Par Corp. Ltd și Cosmowell GmbH.
Dispozitivul
1) |
Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 5 septembrie 2013 (cauza R 2013/2012-4). |
2) |
Respinge în rest acțiunea. |
3) |
OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Cosmowell GmbH atât în fața Tribunalului, cât și în fața camerei de recurs. |
4) |
Haw Par Corp. Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Cosmowell atât în fața Tribunalului, cât și în fața camerei de recurs. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/30 |
Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – Horno del Espinar (Castello)
(Cauza T-715/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Castello - Marca națională figurativă anterioară Castelló - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 75 a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
(2015/C 205/40)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentanți: M. Wolter, M. Kefferpütz și A. Marx, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Horno del Espinar, SL (El Espinar, Spania)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 1 octombrie 2013 (cauza R 2338/2012-2) privind o procedură de opoziție între Horno del Espinar, SL și Lidl Stiftung & Co. KG
Dispozitivul
1) |
Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 1 octombrie 2013 (cauza R 2338/2012-2) privind o procedură de opoziție între Horno del Espinar, SL și Lidl Stiftung & Co. KG. |
2) |
Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/31 |
Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Chatzianagnostou/Consiliul și alții
(Cauza T-383/13) (1)
((„Acțiune în anulare - Politica externă și de securitate comună - Expert național detașat în misiunea Eulex Kosovo - Deciziile unui șef de misiune privind sancțiuni disciplinare”))
(2015/C 205/41)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamant: Antonios Chatzianagnostou (Serres, Grecia) (reprezentant: C. Makris, avocat)
Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou, A. Vitro și M. Bauer, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: J. Currall, A.-C. Simon și M. Konstantinidis, agenți) și Eulex Kosovo (Pristina, Kosovo) (reprezentanți: B. Borchardt, agent, asistat de D. Fouquet, avocat)
Obiectul
Cerere de anulare a deciziilor din 10 mai 2013 în cauzele disciplinare nr. 02/2013 și 06/2013, semnate de șeful misiunii Eulex Kosovo
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea ca inadmisibilă. |
2) |
Domnul Antonios Chatzianagnostou suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene, de Comisia Europeană și de Eulex Kosovo. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/32 |
Ordonanța Tribunalului din 14 aprilie 2015 – SolarWorld și Solsonica/Comisia
(Cauza T-393/13) (1)
([„Dumping - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din China - Taxă antidumping provizorie”])
(2015/C 205/42)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: SolarWorld AG (Bonn, Germania) și Solsonica SpA (Cittaducale, Italia) (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat, și J. Beck, solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland și T. Maxian Rusche, agenți)
Obiectul
În primul rând, cerere de anulare a Regulamentului (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 152, p. 5), în măsura în care nivelul taxei provizorii menționate ar fi fixat, pentru perioada cuprinsă între 6 iunie și 5 august 2013, la un nivel care nu elimină nici dumpingul, nici prejudiciul, în al doilea rând, cerere de obligare a autorităților vamale ale statelor membre la aplicarea cuantumului integral al taxelor antidumping începând cu 6 iunie 2013 și, în al treilea rând, cerere de constatare a răspunderii extracontractuale a Comisiei pentru prejudiciul pe care reclamantele le-ar fi suferit ca urmare a aplicării, în perioada cuprinsă între 6 iunie și 5 august 2013, a taxelor antidumping provizorii la nivelul instituit prin Regulamentul nr. 513/2013.
Dispozitivul
1) |
Constată că cel de al doilea capăt al concluziilor formulate de SolarWorld AG și de Solsonica SpA, de obligare a autorităților vamale ale statelor membre la aplicarea, începând de la 6 iunie 2013, a nivelurilor taxei antidumping indicate la articolul 1 alineatul (2) litera (ii) din Regulamentul (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză, este inadmisibil. |
2) |
Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii în anulare a Regulamentului nr. 513/2013 și asupra acțiunii în despăgubire. |
3) |
SolarWorld și Solsonica suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și o treime din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană. Aceasta din urmă suportă restul propriilor cheltuieli de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/32 |
Ordonanța Tribunalului din 28 aprilie 2015 – Dyckerhoff Polska/Comisia
(Cauza T-284/14) (1)
((„Acțiune în anulare - Termen pentru introducerea acțiunii - Tardivitate - Lipsa forței majore sau a cazului fortuit - Inadmisibilitate vădită - Excepția de nelegalitate”))
(2015/C 205/43)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Dyckerhoff Polska sp. z o.o. (Nowiny, Polonia) (reprezentant: K. Kowalczyk, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. White şi K. Herrmann, agenţi)
Obiectul
Cerere de anulare a Deciziei Comisiei 2013/448/UE din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2013) 5666] (JO L 240, p. 27)
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă. |
2) |
Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție ale Consiliului Uniunii Europene și ale Parlamentului European. |
3) |
Obligă Dyckerhoff Polska sp. z o.o. la plata cheltuielilor de judecată. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/33 |
Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Vierling/OAPI – IP Leanware (BRAINCUBE)
(Cauza T-581/14) (1)
((„Marcă comunitară - Opoziție - Retragerea opoziției - Nepronunțare asupra fondului”))
(2015/C 205/44)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Yvonne Vierling (Köln, Germania) (reprezentanţi: G. Hasselblatt şi D. Kipping, avocaţi)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: I. Harrington, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în faţa Tribunalului: IP Leanware (Issoire, Franţa)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 30 aprilie 2014 (cauza R 1486/2013-2) privind o procedură de opoziție între Yvonne Vierling și IP Leanware
Dispozitivul
1) |
Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei. |
2) |
Obligă pe doamna Yvonne Vierling să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de OAPI. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/34 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – CRM/Comisia
(Cauza T-43/15 R)
((„Măsuri provizorii - Înregistrare a unei indicații geografice protejate - «Piadina Romagnola»/«Piada Romagnola» - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenţei”))
(2015/C 205/45)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: CRM Srl (Modène, Italia) (reprezentanți: G. Forte, C. Marinuzzi şi A. Franchi, avocaţi)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Bianchi şi J. Guillem Carrau, agenţi)
Obiectul
Cerere de suspendare a executării Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1174/2014 al Comisiei din 24 octombrie 2014 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Piadina Romagnola/Piada Romagnola (IGP)] (JO L 316, p. 3)
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/34 |
Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – Hydrex/Comisia
(Cauza T-45/15 R)
((„Măsuri provizorii - Acord de subvenționare privind un proiect inclus într-un instrument financiar pentru mediu - Ordin de recuperare - Cerere de suspendare a executării - Încălcare a cerințelor de formă - Inadmisibilitate”))
(2015/C 205/46)
Limba de procedură: neerlandeza
Părțile
Reclamantă: Hydrex NV (Anvers, Belgia) (reprezentant: P. Van Eysendeyk, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Lejeune și G. Wils, agenți)
Obiectul
Cerere de suspendare a executării Deciziei C (2015) 103 final a Comisiei din 12 ianuarie 2015 privind ordinul de recuperare nr. 3241405101 emis împotriva reclamantei și privind un cuantum de 5 40 721,10 euro.
Dispozitivul
1) |
Respinge cererea de măsuri provizorii. |
2) |
Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/35 |
Acțiune introdusă la 8 aprilie 2015 – EFB/Comisia
(Cauza T-174/15)
(2015/C 205/47)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: European Federation of Biotechnology (EFB) (Liège, Belgia) (reprezentanți: M. Troncoso Ferrer și S. Moya Izquierdo, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată; |
— |
obligarea Comisiei Europene la plata către reclamantă a sumei de 36 457,79 de euro; |
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul acțiunii sale, reclamanta solicită Tribunalului să constate încălcarea de către Comisia Europeană a obligațiilor contractuale care îi revin în temeiul contractului din 24 ianuarie 2007 referitor la proiectul pentru European Federation of Biotechnology Latin American Action on Functional Foods, cu referința CT-2006-043158, și solicită plata sumei finale, de 36 457,79 de euro.
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere privind mai multe costuri eligibile, ceea ce constituie o eroare de apreciere a probelor, contrară articolului 1315 din Codul civil belgian; |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor II.20 și II.6 din condițiile generale ale contractului; |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 1134 din Codul civil belgian și a principiului executării cu bună-credință a contractului; |
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe nemotivarea de către Comisia Europeană a refuzului de a rambursa anumite costuri; |
5. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime; |
6. |
Al șaselea motiv, întemeiat pe lipsa de claritate a normelor aplicabile celui de al șaselea program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică („FP6”). |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/35 |
Acțiune introdusă la 10 aprilie 2015 – SLE Schuh/OAPI – Vigoss Tekstil Konfeksiyon Sanayi ve Ticaret (VIOS)
(Cauza T-191/15)
(2015/C 205/48)
Limba în care a fost formulată acțiunea: germana
Părțile
Reclamantă: SLE Schuh GmbH (Graz, Austria) (reprezentant: A. Stolitzka, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Vigoss Tekstil Konfeksiyon Sanayi ve Ticaret Ltd Sirketi (Istanbul, Turcia)
Datele privind procedura în fața OAPI
Titularul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca comunitară verbală „VIOS” – cererea de înregistrare nr. 11 283 546
Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 22 ianuarie 2015 în cauza R 623/2014-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
Admiterea acțiunii și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii de înregistrare a mărcii „VIOS” pentru toate clasele și prin urmare pentru:
În subsidiar |
— |
Admiterea acțiunii și anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/36 |
Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Aguirre y Compañía/OAPI – Puma (Reprezentarea unui pantof de sport)
(Cauza T-205/15)
(2015/C 205/49)
Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola
Părțile
Reclamantă: Aguirre y Compañía, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: M. Pomares Caballero și A. Pomares Caballero, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Puma SE (Herzogenaurach, Germania)
Datele privind procedura în fața OAPI
Titularul desenului sau a modelului industrial în litigiu: reclamanta
Desenul sau modelul industrial în litigiu: modelul industrial comunitar care reprezintă un pantof de sport – modelul industrial comunitar nr. 1050520-0001
Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a OAPI din 20 ianuarie 2015 în cauza R 696/2013-3
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
modificarea deciziei atacate în sensul declarării că nu există în speță cauza de nulitate prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, reținută de camera de recurs; |
— |
sau, cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate; |
— |
și, în orice caz, obligarea OAPI la plata propriilor cheltuieli de judecată și a celor efectuate de reclamantă. |
Motivele invocate
— |
Încălcarea normelor fundamentale de procedură întrucât conține afirmații neconcordante, care împiedică o motivare suficientă a deciziei atacate; |
— |
încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002; |
— |
încălcarea articolului 63 din Regulamentul nr. 6/2002. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/37 |
Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Gmina Kosakowo/Comisia
(Cauza T-209/15)
(2015/C 205/50)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Gmina Kosakowo (Kosakowo, Polonia) (reprezentant: M. Leśny, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea articolului 2 alineatele (1) și (2) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N), |
— |
anularea articolului 3 alineatele (1) (2) (3) și (4) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N), |
— |
anularea articolului 4 alineatele (1) și (2) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N), |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de reprezentare ale reclamantei. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.
1. |
Primul motiv:
|
2. |
Al doilea motiv:
|
3. |
Al treilea motiv:
|
4. |
Al patrulea motiv:
|
5. |
Al cincilea motiv:
|
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/38 |
Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Claudio Necci împotriva Ordonanței din 25 martie 2015 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-5/15, Necci/Comisia
(Cauza T-211/15 P)
(2015/C 205/51)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Claudio Necci (Auderghem, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile
Recurentul solicită Tribunalului:
— |
anularea Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 25 martie 2015 în cauza F-5/15 (Necci/Comisia); |
— |
trimiterea cauzei Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene spre rejudecare. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurentul invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, întrucât Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”) a respins acțiunea în anulare introdusă de recurent pentru o cauză de inadmisibilitate pe care în mod eronat ar fi calificat-o ca fiind „vădită” |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de TFP întrucât a considerat că termenul de introducere a unei reclamații în sensul articolului 90 din statut începe să curgă de la primirea propunerii de bonificație a anilor de plată a contribuţiilor la sistemul de pensii, iar nu începând de la acceptarea acesteia de către agent |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/39 |
Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – toom Baumarkt (Super-Samstag)
(Cauza T-213/15)
(2015/C 205/52)
Limba în care a fost formulată acțiunea: germana
Părțile
Reclamantă: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentanți: M. Wolter și A. Berger, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: toom Baumarkt GmbH (Köln, Germania)
Datele privind procedura în fața OAPI
Titularul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Super-Samstag” – marca comunitară nr. 10 304 178
Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 16 februarie 2015 în cauza R 657/2014-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în fața Camerei de recurs. |
Motivele invocate
— |
încălcarea articolului 52 alinatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 coroborat cu Norma 37 litera (b) punctele (i) și (iv) din Regulamentul nr. 2868/95; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/40 |
Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Novartis/OAPI – Meda (Zymara)
(Cauza T-214/15)
(2015/C 205/53)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Novartis AG (Basel, Elveția) (reprezentant: M. Douglas, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Meda AB (Solna, Suedia)
Datele privind procedura în fața OAPI
Solicitantul: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Zymara” – cererea de înregistrare nr. 9 982 745
Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 6 februarie 2015 în cauza R 550/2014-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
Camera de recurs a interpretat în mod eronat produsele care sunt „preparate farmaceutice, și anume preparate pentru tratamentul cancerului”; |
— |
Camera de recurs și-a întemeiat în mod incorect decizia pe norme de grafie inexistente; |
— |
Camera de recurs nu a ținut seama de argumentele formulate cu privire la comparația semnelor și, prin urmare, a reținut în mod incorect că semnele prezintă doar un grad redus de similitudine din punct de vedere fonetic; |
— |
Camera de recurs a acordat o importanță prea mare începutului cuvintelor în cadrul comparației vizuale efectuate. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/40 |
Acțiune introdusă la 30 aprilie 2015 – Fiesta Hotels & Resorts/OAPI – Residencial Palladium (PALLADIUM PALACE IBIZA RESORT & SPA)
(Cauza T-217/15)
(2015/C 205/54)
Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola
Părțile
Reclamantă: Fiesta Hotels & Resorts, SL (Ibiza, Spania) (reprezentant: J. Devaureix, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Residencial Palladium, SL (Ibiza, Spania)
Datele privind procedura în fața OAPI
Titularul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca comunitară figurativă care cuprinde elementele verbale „PALLADIUM PALACE IBIZA RESORT & SPA” – Marca comunitară nr. 10 524 213
Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 23 februarie 2015 în cauza R 2391/2013-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate a Camerei a doua de recurs a OAPI din 23 februarie 2015, |
— |
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
încălcarea articolului 53 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009, coroborat cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009, |
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/41 |
Acțiune introdusă la 6 mai 2015 – Cofely Solelec şi alţii/Parlamentul European
(Cauza T-224/15)
(2015/C 205/55)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamante: Cofely Solelec (Esch-sur-Alzette, Luxemburg), Mannelli & Associés SA (Bertrange, Luxemburg) și Cofely Fabricom (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: S. Marx, avocat)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
— |
să anuleze Decizia nr. 103299 din 27 aprilie 2015 a Direcției Generale Infrastructură și Logistică a Parlamentului European prin care a fost respinsă oferta reclamantelor referitoare la lotul 75 „Energie electrică – curenţi tari”, depusă la data de 29 septembrie 2014 în cadrul cererii de ofertă cu numărul de referință INLO-D-UPIL-T-14-AO4 privind proiectul de extindere și de modernizare a clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg, precum și decizia prin care contractul în cauză a fost atribuit unui alt ofertant; |
— |
să dispună prezentarea următoarelor înscrisuri:
|
— |
să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe nerespectarea criteriilor de selecție, mai precis a criteriilor referitoare la capacitatea financiară și economică, precum și la capacitatea tehnică și profesională. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe nerespectarea criteriilor de atribuire. Reclamantele arată că, întrucât, din compararea ofertei ofertantului declarat câștigător cu ofertele prezentate de ceilalți ofertanți, rezultă că aceasta are un caracter anormal de scăzut, pârâtul ar fi trebuit să respingă oferta și să atribuie contractul reclamantelor. |
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/42 |
Ordonanța Tribunalului din 17 aprilie 2015 – Microsoft/OAPI – Softkinetic Software (KINECT)
(Cauza T-536/13) (1)
(2015/C 205/56)
Limba de procedură: engleza
Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/42 |
Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Marzocchi Pompe/OAPI – Settima Meccanica (ELIKA)
(Cauza T-182/14) (1)
(2015/C 205/57)
Limba de procedură: italiana
Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/42 |
Ordonanța Tribunalului din 13 aprilie 2015 – noon Copenhagen/OAPI – Wurster Diamonds (noon)
(Cauza T-637/14) (1)
(2015/C 205/58)
Limba de procedură: engleza
Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.
22.6.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 205/43 |
Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Bensarsa/Comisia şi CEPD
(Cauza T-791/14) (1)
(2015/C 205/59)
Limba de procedură: franceza
Președintele Camerei a doua a Tribunalului a dispus radierea cauzei.