27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/1

1.

Distanța de la amplasament până la granița cu cel mai apropiat stat membru, în acest caz Belgia, este de 138 km.

2.

Planul modificat constă în creșterea capacității operaționale a instalației care necesită creșterea limitelor reglementare pentru evacuarea în aer a efluenților radioactivi.

3.

În cursul condițiilor normale de funcționare, planul modificat nu este susceptibil să conducă la o expunere a populației unui alt stat membru care să fie semnificativă din punctul de vedere al sănătății, în conformitate cu doza-limită stabilită în noile Standarde de securitate de bază (Directiva 2013/59/Euratom).

4.

În cazul unei evacuări neprevăzute de efluenți radioactivi, care ar putea rezulta în urma unui accident de tipul și amploarea avute în vedere în planul modificat, dozele la care ar putea fi expusă populația unui alt stat membru nu ar fi semnificative din punctul de vedere al sănătății, în conformitate cu nivelurile de referință stabilite în noile Standarde de securitate de bază (Directiva 2013/59/Euratom).

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/3

1.

Obiectivele globale ale Strategiei Europa 2020 și obiectivele respective ale statelor membre de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, de reducere a părăsirii timpurii a școlii și de sporire a participării la educația terțiară sunt de o relevanță deosebită pentru tineri și situația lor socioeconomică.

2.

Cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (1) subliniază necesitatea unor inițiative care să faciliteze o abordare transsectorială în cadrul căreia să se țină seama în mod corespunzător de aspectele privind tineretul în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor și acțiunilor în alte domenii care au un impact semnificativ asupra vieților tinerilor.

3.

Una dintre cele trei priorități principale stabilite în actualul plan de lucru al UE pentru tineret 2014-2015 (2) este consolidarea cooperării transsectoriale în cadrul strategiilor UE.

4.

Concluziile Consiliului privind maximizarea potențialului politicii pentru tineret în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (3) au subliniat că coordonarea transsectorială și interinstituțională este esențială pentru implementarea unei politici reale pentru tineret și pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru tineri,

5.

Persistența provocărilor socioeconomice cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană în prezent, inclusiv ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor (4) și consecințele sociale ale acestora care necesită răspunsuri transsectoriale eficiente la nivel de politici,

6.

O politică pentru tineret puternică și vizibilă, bine definită și coordonată are un mare potențial de a aduce o valoare adăugată cooperării transsectoriale la nivel de politici. Aceasta, la rândul său, poate genera rezultate pozitive pentru tinerii care beneficiază de sinergiile unei astfel de cooperări.

7.

Sectorul tineretului poate aborda problemele într-un mod în care altor sectoare le este imposibil. Acesta poate oferi cunoștințe și elemente concrete cu privire la diferite aspecte care afectează tinerii, o informare a unui număr mai mare de tineri, inclusiv a celor care dispun de mai puține oportunități, precum și o abordare flexibilă, adaptată nevoilor tinerilor, nestigmatizantă, holistică și inovatoare care să răspundă nevoilor tinerilor,

8.

Deși ar trebui dezvoltate abordări sistemice pentru a consolida cooperarea transsectorială la toate nivelurile, este foarte important să ne concentrăm asupra abordării provocărilor socioeconomice concrete și urgente cu care se confruntă tinerii în prezent.

9.

O abordare transsectorială în direcția unei politici pentru tineret este importantă nu numai pentru a oferi soluții mai eficiente de a face față provocărilor socioeconomice, ci și pentru a asigura măsuri de politică care urmăresc să satisfacă nevoile tuturor tinerilor.

10.

În scopul de a maximiza rolul sectorului tineretului în cooperarea cu alte sectoare, valoarea și contribuția sa ar trebui să fie larg prezentate și recunoscute,

I.

11.

Să consolideze cooperarea instituțională, inclusiv prin îmbunătățirea comunicării și a schimbului de informații la nivel național, regional și local pentru a asigura luarea în considerare pe deplin a aspectelor legate de tineret la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor din alte domenii de politică, cum ar fi educația și formarea, ocuparea forței de muncă, sănătatea și bunăstarea, politica socială, urbanismul, sportul și cultura, care au un impact asupra situației socioeconomice a tinerilor.

12.

Să implice toate sectoarele relevante în structurile de guvernanță, atât în cele orizontale, cât și în cele verticale, atunci când dezvoltă politica pentru tineret la nivel local, regional și național.

13.

Să ia în considerare punerea în aplicare a unor strategii cuprinzătoare în domeniul tineretului care să asigure legătura între măsuri de politică relevante care abordează chestiuni cu care se confruntă tinerii, precum și să consulte și să implice tinerii și organizațiile de tineret în proces, dacă este cazul.

14.

Să utilizeze mecanismele existente sau să ia în considerare crearea unor mecanisme noi de monitorizare a situației tinerilor și să acționeze în direcția unor politici bazate pe elemente concrete și cunoștințe care să integreze datele și rezultatele cercetării în elaborarea de politici în diferite domenii, inclusiv atunci când elaborează măsuri de politică concrete,

15.

Să informeze cu regularitate Consiliul și grupurile de pregătire ale acestuia cu privire la principalele documente de politică și inițiative strategice de la nivelul UE care afectează situația socioeconomică a tinerilor.

16.

Să analizeze modul în care se poate aplica efectiv noua abordare coordonată a Comisiei în materie de politici de grup în abordarea provocărilor cu care se confruntă tinerii și dezvoltarea unor acțiuni transsectoriale concrete.

17.

Să evalueze în cadrul raportului UE privind tineretul sau al altor instrumente relevante modul în care chestiunile legate de tineret sunt luate în considerare în alte domenii de politică care au un impact semnificativ asupra vieților tinerilor.

18.

Să contribuie în continuare la elaborarea de politici bazate pe date concrete prin elaborarea de proiecte de cercetare în cooperare cu alte sectoare de politică relevante,

19.

Să considere abordarea transsectorială ca fiind unul dintre principiile de punere în aplicare a politicii viitoare pentru tineret la nivelul UE, inclusiv a unui posibil viitor plan de lucru al UE pentru tineret și să preconizeze măsuri transsectoriale concrete în cadrul pentru cooperarea în domeniul tineretului de după 2018.

20.

Să consolideze cooperarea transsectorială prin exploatarea deplină a oportunităților oferite de programul Erasmus+, inclusiv a celor dedicate susținerii reformei în materie de politici.

21.

Să strângă elemente concrete, inclusiv în cadrul grupurilor de experți instituite prin planul de lucru al UE pentru tineret, cu privire la modul în care cooperarea transsectorială la nivel de politici poate genera rezultate pozitive și efecte de propagare către alte domenii ale societății care beneficiază de pe urma efectelor sinergice ale cooperării sporite.

22.

Să încurajeze cooperarea cu alte sectoare de politică pentru elaborarea raportului UE în domeniul tineretului și să țină seama de constatările raportului la monitorizarea Strategiei Europa 2020,

II.

23.

Să consolideze parteneriatele între sectoare în vederea punerii în aplicare a garanției pentru tineret și a altor măsuri, precum și să facă schimb de bune practici, în special în ceea ce privește sensibilizarea tineretului.

24.

Să caute un sprijin adecvat pentru dezvoltarea pe termen lung și punerea în aplicare a activităților care în prezent sunt finanțate prin sistemul de garanții pentru tineret și care implică sectorul tineretului.

25.

Să consolideze cooperarea specifică dintre instituțiile de educație formală și furnizorii de învățare nonformală în vederea combaterii părăsirii timpurii a școlii și să promoveze dezvoltarea holistică a competențelor, inclusiv prin utilizarea unor abordări flexibile și adaptate nevoilor tinerilor.

26.

Să promoveze cooperarea între activitățile pentru tineret și serviciile sociale, pentru a aborda în comun incluziunea socială a tinerilor și pentru a da posibilitatea efectuării unor intervenții timpurii, acolo unde este necesar.

27.

Să implice sectorul profesional în planificarea și punerea în aplicare a inițiativelor axate pe dezvoltarea competențelor tinerilor.

28.

Să consolideze toate serviciile orientate către tineri, în cooperare cu autoritățile locale, lucrătorii pentru tineret și alți profesioniști care lucrează cu tinerii, dacă este cazul,

29.

Să faciliteze colaborarea în rețea și schimbul de bune practici la nivel european între factorii de decizie privind politica pentru tineret și ONG-urile implicate în punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

30.

Să consolideze coordonarea internă între serviciile relevante ale Comisiei în ceea ce privește dezvoltarea unor inițiative legate de tineret și dezbaterea chestiunilor privind tineretul la nivelul UE,

31.

Să ia în considerare folosirea fondurilor structurale europene și a posibilităților de finanțare ale programului Erasmus+, pentru a aborda în mod eficient provocările socioeconomice cu care se confruntă tinerii, prin intermediul unor proiecte transsectoriale concrete.

32.

Să abordeze chestiunile semnalate mai sus în viitoarele activități de învățare reciprocă între statele membre în ceea ce privește consolidarea politicii pentru tineret transsectoriale la nivel național, care sunt organizate în cadrul planului de lucru al UE pentru tineret.

33.

Să invite părțile interesate reprezentând alte sectoare la evenimente, cum ar fi Săptămâna europeană a tineretului și conferințele UE pentru tineret, atunci când este relevant, și să faciliteze transmiterea de feedback și dezbaterea între sectoare,

III.

34.

Să implice tinerii în deciziile politice esențiale care îi afectează, prin utilizarea canalelor existente sau a unor noi canale de participare a tinerilor, inclusiv procesul de dialog structurat.

35.

Să promoveze în continuare recunoașterea activităților pentru tineret, a învățării nonformale și a unor instrumente concrete, cum ar fi Youthpass, în alte sectoare precum ocuparea forței de muncă, educația, formarea și cultura, precum și către alte părți interesate relevante.

36.

Să îmbunătățească în continuare recunoașterea activităților pentru tineret și validarea învățării nonformale și informale prin explorarea posibilităților de introducere a certificatului Youthpass în afara programului Erasmus+ și utilizarea acestuia ca instrument național pentru recunoaștere, dacă este cazul.

37.

Să promoveze și să desfășoare la nivelul altor sectoare activități de sensibilizare periodice cu privire la rezultatele activităților profesionale și voluntare pentru tineret.

38.

Să dezvolte inițiative prin care voluntariatul să devină cunoscut, să fie înțeles, să fie utilizat și să fie recunoscut ca proces de învățare nonformală.

39.

Să susțină și să promoveze punerea în aplicare a inițiativelor de colaborare între mediile de învățare formală și nonformală care prezintă potențialul de a maximiza rezultatele învățării,

40.

Să creeze posibilități și să sprijine statele membre în utilizarea certificatului Youthpass în afara programului Erasmus+ ca instrument de recunoaștere națională, dacă este cazul.

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/8

1.

Strategia Europa 2020 și inițiativele sale emblematice, care subliniază necesitatea de a înzestra tinerii cu abilitățile și competențele necesare și de a aborda nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în Europa, precum și Raportul de sinteză pentru evaluarea Strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei (1), care enumeră printre principalele rezultate ale acesteia rolul important pe care îl joacă sectorul sportului ca instrument de coeziune socială și incluziune.

2.

Planul de lucru european pentru sport pentru perioada 2014-2017 (2), care subliniază contribuția importantă a sportului la obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020, având în vedere potențialul important al acestui sector de a contribui la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Una dintre cele trei priorități ale planului de lucru, „Sport și societate”, evidențiază legăturile sportului cu ocuparea forței de muncă, educația și formarea.

3.

Rezoluția Consiliului din 20 iulie 2006 privind recunoașterea valorii învățării nonformale și informale în domeniul tineretului european (3) subliniază că învățarea nonformală și informală poate permite tinerilor să dobândească cunoștințe, abilități și competențe suplimentare și poate contribui la dezvoltarea lor personală, la incluziunea socială și la cetățenia activă, îmbunătățind astfel perspectivele lor de angajare; de asemenea, angajatorii, educația formală și societatea civilă în general ar trebui să acorde o mai mare recunoaștere acestor lucruri.

4.

Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale (4), care identifică oportunitățile și mecanismele care permit cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite prin învățarea nonformală și informală să joace un rol important în îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a mobilității, precum și în sporirea motivației în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții,

5.

Participarea la sportul de masă (5), care este în primul rând o activitate de recreere fizică, aduce de asemenea valoare adăugată suplimentară în ceea ce privește o societate mai sănătoasă și, în general, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă în Europa. Aceasta poate dezvolta atitudini și valori sociale pozitive, precum și abilitățile și competențele persoanelor, inclusiv competențe transversale (6), cum ar fi capacitatea de a gândi critic, de a lua inițiative, de a rezolva probleme și de a lucra în colaborare (7).

6.

Este necesar să se răspundă cerințelor crescânde ale unei economii avansate, bazate pe cunoaștere, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor transversale și capacitatea de a aplica eficient aceste competențe în diferite sectoare; într-o perioadă de schimbări rapide ale cererii pe piața forței de muncă, angajatorii apreciază foarte mult competențele transversale, dar, de multe ori, indică faptul că noii angajați nu au astfel de competențe.

7.

În ceea ce privește contribuția sportului la dezvoltarea competențelor transversale, există un potențial neexploatat, în special în cazul tinerilor, deoarece competențele dobândite prin învățare nonformală (8) și informală (9) sunt valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională, inclusiv pe piața forței de muncă și în învățarea pe tot parcursul vieții (10).

8.

În ceea ce privește recunoașterea valorii competențelor transversale dobândite prin învățarea nonformală și informală prin intermediul sportului de masă, primii pași sunt sensibilizarea și vizibilitatea în special printre participanții înșiși, în rândul părinților, voluntarilor și personalului, dar și al societății în general, inclusiv al angajatorilor,

9.

Sportul are o contribuție la obiectivele strategice ale Uniunii de creștere economică, locuri de muncă și coeziune socială, inclusiv provocările urgente cu care Europa se confruntă în prezent, cum ar fi persistența nivelului ridicat al șomajului în rândul tinerilor (11) din Europa. Pentru ca sportul să continue să își dezvolte întregul potențial în această privință, este important să se depună eforturi pentru o abordare intersectorială care să implice alte domenii de politică, cum ar fi educația și formarea, tineretul și ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și sănătate publică.

10.

Sporturile netradiționale (12) sunt deseori deosebit de atractive pentru tineri, inclusiv pentru cei care beneficiază de mai puține oportunități, iar posibilitățile oferite de aceste sporturi ar putea fi explorate în continuare.

11.

Personalul competent, inclusiv voluntarii, este esențial în sportul de masă pentru sensibilizare și pentru deblocarea valorii adăugate și a beneficiilor pe care le poate oferi în ceea ce privește dezvoltarea competențelor transversale,

12.

Să crească nivelul de sensibilizare în rândul părților interesate din domeniul sportului de masă, în societate și în rândul angajatorilor cu privire la faptul că abilitățile transversale dobândite prin participarea la sporturile de masă au o valoare adăugată personală, socială și economică, care poate fi folosită în alte sectoare.

13.

Să coopereze și să facă schimb de bune practici cu alte sectoare relevante și între statele membre ale UE cu privire la efectele pozitive ale competențelor dobândite în afara educației formale prin învățare nonformală și informală în sportul de masă.

14.

Să încurajeze dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor personalului, inclusiv ale voluntarilor, în sportul de masă în vederea consolidării valorilor sociale și educaționale, precum și a competențelor transversale, prin intermediul sportului de masă.

15.

Să încurajeze parteneriatele inovatoare între furnizorii de învățare formală și nonformală, precum și între sectoarele de tineret și sectoarele sportive, pentru a dezvolta metode de învățare care ar putea fi adecvate în sectorul sportului de masă.

16.

Să promoveze autoevaluarea competențelor, în special în rândul tinerilor, care include competențele transversale dobândite prin intermediul sportului de masă, precum și utilizarea celor mai frecvente modele de liste de competențe și de CV-uri, în mod special a Europass-ului.

17.

Să folosească sistemele existente menite să permită validarea competențelor și a experienței dobândite în învățarea nonformală și informală în domeniul sportului.

18.

Să îmbunătățească în continuare participarea generală a tinerilor la sportul de masă, inclusiv a celor cu posibilități reduse, la nivel național și local, și să exploateze potențialul pozitiv al sporturilor netradiționale în această privință,

19.

Să promoveze valoarea competențelor transversale dobândite prin intermediul sportului de masă de către persoanele care învață, astfel încât să poată fi utilizate efectiv în toate sectoarele, în scopul ocupării unui loc de muncă, al mobilității în scop educațional sau al învățării pe tot parcursul vieții.

20.

Să recunoască și să integreze rezultatele pozitive obținute prin competențe transversale dezvoltate prin sportul de masă în politicile naționale și europene și în strategiile privind sportul, tineretul, afacerile sociale, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă.

21.

Să recunoască și să sprijine contribuțiile aduse de organizațiile de sporturi de masă în ceea ce privește furnizarea de oportunități de învățare nonformală.

22.

Să exploreze potențialul de cooperare cu sectorul tineretului, în special în ceea ce privește:

23.

Să încurajeze, acolo unde este cazul, inclusiv în cadrul Săptămânii europene a sportului, inițiativele cu privire la valoarea educațională a sportului, precum și cu privire la valoarea consolidării comunităților favorabile incluziunii sociale.

24.

Să coopereze în ceea ce privește ridicarea standardelor în materie de formare și îndrumare profesională și în educația formatorilor și a îndrumătorilor, precum și în cea a voluntarilor, prin facilitarea schimbului de informații și de experiență între factorii de decizie și părțile interesate din sport.

25.

Să încurajeze voluntariatul în sport și sensibilizarea cu privire la valoarea voluntariatului în sport, în special în ceea ce privește dobândirea de competențe transversale, recunoașterea voluntariatului ca formă importantă de învățare nonformală și consolidarea mobilității naționale și transfrontaliere a tinerilor voluntari.

26.

Să încurajeze utilizarea efectivă a instrumentelor de finanțare ale UE, cum ar fi programul Erasmus+, ca o oportunitate pentru dezvoltarea de competențe transversale, în special în rândul tinerilor, pentru a consolida, de asemenea, incluziunea socială, cetățenia activă, precum și creșterea participării la sportul de masă.

27.

Să utilizeze procesul de monitorizare din Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale pentru a aborda chestiunea competențelor transversale dobândite prin intermediul sportului,

28.

Să efectueze un studiu privind contribuția sportului la capacitatea de inserție profesională a tinerilor în contextul Strategiei Europa 2020, inclusiv în ceea ce privește aspectele competențelor transversale dobândite prin participarea la sportul de masă.

29.

Să integreze dimensiunea sportivă în discuțiile politice și evenimentele existente privind competențele, pentru a spori nivelul de sensibilizare și a analiza modalități mai concrete de dobândire a competențelor transversale în și prin sport.

30.

Să continue, inclusiv în cadrul mandatului grupurilor de experți instituite de Planul de lucru al UE pentru sport, colectarea de date și de bune practici, analiza importanței sociale și economice a sportului, precum și a modului în care sportul de masă contribuie la domenii precum ocuparea forței de muncă, educația și formarea, punându-se accentul pe dezvoltarea competențelor transversale și personale.

31.

Să faciliteze schimbul de informații și de bune practici, învățarea reciprocă și colaborarea în rețea în mod eficace între statele membre, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea mai accesibilă, atractivă și diversificată a sportului de masă, în special pentru tineri.

32.

Sensibilizarea, în special în rândul tinerilor și al părinților lor, față de faptul că competențele acumulate în și prin sport pot avea o valoare specială care poate fi folosită și în alte sectoare.

33.

Investițiile în personalul competent care utilizează cele mai recente metode în cadrul activității sale, ceea ce le permite să beneficieze pe deplin de valorile suplimentare pe care le poate oferi sportul, inclusiv dobândirea de competențe.

34.

Creșterea sensibilizării în rândul personalului din domeniul sportului cu privire la beneficiile pozitive ale competențelor transversale dobândite în activități sportive prin învățare nonformală și informală, precum și cu privire la valoarea adăugată globală, socială și economică, a sportului de masă.

35.

Explorarea potențialului de cooperare și a schimbului de bune practici cu organizațiile de tineret, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a metodelor și instrumentelor de învățare nonformală în domeniul sportului.

36.

Schimbul de bune practici cu privire la modalitatea de a stimula și diversifica mișcările sportive de masă, precum și cu privire la dezvoltarea de noi tipuri de sporturi de masă, de exemplu sporturi netradiționale.

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/13

1.

sectoarele culturale și creative sunt o sursă de valoare atât culturală, cât și economică. În ultimii ani, s-au făcut eforturi considerabile pentru a stabili sectoarele culturale și creative ca parte integrantă a societății și economiei europene și ca sursă de creștere, locuri de muncă și prosperitate. Cu toate acestea, contribuția mai largă a acestora nu a fost încă recunoscută pe deplin, în special în ceea ce privește potențialul culturii și al creativității artistice de a stimula inovarea în alte sectoare ale economiei, în societate în ansamblul său, precum și pentru bunăstarea persoanelor;

2.

interacțiunile dintre sectoarele culturale și creative și alte sectoare pot fi înțelese ca un proces de îmbinare a cunoștințelor și a competențelor specifice sectoarelor culturale și creative cu cele ale altor sectoare cu scopul de a genera soluții inovatoare și inteligente pentru provocările actuale ale societății;

3.

interacțiunile culturale și creative pot fi reciproc benefice pentru toate sectoarele implicate, în cazul în care sectoarele participă pe picior de egalitate,

4.

interacțiunile dintre sectoarele culturale și creative și alte sectoare pot avea drept rezultat o gamă largă de avantaje (1), inclusiv:

5.

există o lipsă de conștientizare a potențialului de îmbinare a artelor, a culturii și a creativității cu tehnologia, știința și activitatea economică, precum și un schimb insuficient de bune practici. În special, efectul catalizator al culturii și al artelor asupra inovării în toate sectoarele este încă subestimat și, astfel, prea puțin utilizat;

6.

interacțiunile au loc la punctele de încrucișare ale diferitelor sectoare. Cu toate acestea, sectoarele și politicile sunt încă, adesea, organizate în mod compartimentat, ceea ce limitează posibilitățile de a crea sinergii și apariția de soluții inovatoare. Pentru a depăși modul de gândire de tip compartimentat și pentru a promova interacțiunile, este nevoie de o abordare strategică cuprinzătoare, care să implice toți actorii, de la nivel local până la nivelul UE;

7.

există o nevoie de date fiabile și comparabile privind interacțiunile culturale și creative, care să permită identificarea și analiza contribuției acestora la economia globală și a impactului lor asupra societății în sens mai larg la toate nivelurile;

8.

dezvoltarea unor competențe creative și a unei gândiri critice pe toată durata educației formale și a învățării nonformale și informale permite persoanelor să răspundă mai bine nevoilor unei societăți tot mai diverse și bazate pe cunoaștere, precum și ale unei piețe a forței de muncă exigente și aflate în rapidă schimbare;

9.

Piața unică digitală a Europei ar trebui să încurajeze crearea și distribuția unui conținut de calitate care să se dezvolte pe baza diversității culturale și lingvistice a Europei și să asigure un cadru echilibrat de drepturi și obligații de-a lungul întregului lanț valoric;

10.

investițiile în sectoarele culturale și creative sunt adesea percepute ca fiind riscante și volatile deoarece se bazează pe active necorporale. În consecință, sunt necesare instrumente financiare inovatoare special orientate către sectoarele culturale și creative, care vor consolida capacitatea acestora de a se implica într-o colaborare intersectorială, inclusiv la nivel internațional,

11.

să sporească gradul de sensibilizare a tuturor părților interesate, în special a factorilor de decizie politică, a profesioniștilor din domeniul creației, a industriilor, a întreprinderilor și a investitorilor cu privire la valoarea culturală, economică și societală a creativității și a inovării prin cooperarea intersectorială. În acest scop, este important să se încurajeze o diseminare largă a informațiilor privind bunele practici, rezultatele și lecțiile învățate în cadrul colaborării intersectoriale, precum și crearea de rețele la nivel de experți și învățarea reciprocă;

12.

să depășească modul de gândire de tip compartimentat din domeniile de politică tradiționale printr-o mai bună integrare a culturii și a creativității artistice în strategiile vizând creșterea economică, politicile sociale, dezvoltarea urbană și regională, precum și dezvoltarea durabilă;

13.

să continue inventarierea politicilor existente și a tendințelor legate de interacțiunile culturale și creative, precum și îmbunătățirea procesului de colectare a datelor cu scopul de a consolida elaborarea de politici pe bază de date concrete. Acest lucru presupune dezvoltarea unor noi metodologii de măsurare a interacțiunilor culturale și creative în raport cu alte industrii pentru a reda mai bine contribuția lor inovatoare și pentru a înțelege impactul mai larg al acestora;

14.

să promoveze ecosistemele creative și mediile multidisciplinare pentru sectoarele culturale și creative prin intermediul unor structuri precum centrele de inovare și de afaceri, acceleratoarele de start-up-uri, incubatoarele de afaceri, centrele creative, spațiile de lucru în comun și programele de colaborare în rețea;

15.

să promoveze clusterele și rețelele culturale și creative intersectoriale la nivel național, european și internațional cu scopul de a stimula exporturile culturale și creative și de a îmbunătăți accesul la noi piețe;

16.

să încurajeze utilizarea inovării netehnologice, sociale și în materie de servicii în industriile tradiționale, de exemplu prin introducerea unei abordări de tip gândire conceptuală („design thinking”) (2) și a creativității întemeiate pe cultură în aceste industrii;

17.

să încurajeze sectoarele culturale și creative să profite de oportunitățile viitoarei piețe unice digitale,

18.

să încurajeze interacțiunile culturale și creative la nivel local și regional, dacă este posibil pe baza inițiativelor existente, în strânsă cooperare cu operatori locali, cu ONG-uri, precum și cu organizații și întreprinderi. Crearea de clustere multidisciplinare cu implicarea activă a autorităților locale și regionale ar putea, de asemenea, să fie luată în considerare;

19.

să sprijine inițiativele care încurajează acțiunile comune de sprijinire a sectoarelor culturale și creative, pentru a depăși compartimentarea la nivel sectorial și a elabora abordări strategice cuprinzătoare;

20.

să încurajeze utilizarea abordării de tip gândire conceptuală („design thinking”) în sectorul public în abordarea chestiunilor complexe și în elaborarea de servicii eficiente și orientate spre utilizator (3);

21.

să promoveze condiții favorabile pentru sectoarele culturale și creative pentru ca acestea să își dezvolte în continuare potențialul în contextul parteneriatelor intersectoriale, inclusiv luând în considerare recomandările Alianței europene a industriilor creative (4), prin măsuri corespunzătoare, incluzând:

22.

să promoveze dezvoltarea competențelor transversale precum creativitatea, sensibilizarea culturală și spiritul întreprinzător în cadrul educației formale și al învățării nonformale. Încurajează, după caz, abordările intersectoriale între diferite domenii în cadrul instituțiilor de învățământ superior, de exemplu prin intermediul programelor comune între arte și cultură, știință, inginerie, tehnologie, activitățile economice și alte domenii pertinente,

23.

să dezvolte o abordare strategică cuprinzătoare pentru a stimula competitivitatea și dezvoltarea industriilor culturale și creative, subliniind în același timp rolul acestora în procesul general de inovare în toate industriile;

24.

să ofere și să disemineze informații mai adecvate cu privire la programele și fondurile UE existente pentru sectoarele culturale și creative în vederea consolidării interacțiunilor cu alte domenii de politică;

25.

să analizeze posibilitatea utilizării fondurilor disponibile în cadrul programelor UE cum sunt Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, COSME și Europa Creativă, în cazul proiectelor vizând interacțiunile care au ca scop, de exemplu:

și să întreprindă fără întârziere acțiunile pregătitoare necesare pentru a lansa Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (8) în 2016;

26.

să continue activitatea inițiată de serviciile sale, cum sunt Eurostat și Centrul Comun de Cercetare, pentru a elabora informații și date cu privire la contribuția interacțiunilor culturale și creative la alte sectoare economice și domenii de politică, precum și la creșterea economică în general,

27.

să facă un bilanț al acestor concluzii în 2018. Obiectivul acestui exercițiu de bilanț va fi evaluarea progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în acțiunile întreprinse pe baza concluziilor (9). Statele membre ar trebui să fie consultate cu privire la forma și domeniul de aplicare ale acestui exercițiu, care ar trebui să fie neîmpovărător și util.

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/17

1.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care definește cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a dezvolta competențe digitale (2), acestea fiind una dintre competențele esențiale de care au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă (3), și care subliniază rolul esențial jucat de educație și formare în garantarea faptului că toți tinerii au posibilitatea de a dezvolta și ameliora aceste competențe.

2.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 22 mai 2008 privind promovarea creativității și a inovării prin educație și formare, în care a fost subliniat în special rolul esențial jucat de cadrele didactice și de mediul de învățare în stimularea și sprijinirea potențialului de creativitate al fiecărui copil (4).

3.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (5), care au stabilit stimularea creativității și a inovării la toate nivelurile de educație și de formare drept unul dintre cele patru obiective strategice ale cadrului și au identificat dobândirea unor competențe transversale esențiale precum competențele digitale ca fiind o provocare esențială în această privință.

4.

Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind educația în domeniul mass-media în mediul digital, care au subliniat necesitatea de a promova nu doar un acces mai larg la noile tehnologii, ci și utilizarea responsabilă a acestora (6).

5.

Concluziile Consiliului din 20 mai 2011 privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) (7), în care s-a recunoscut faptul că educația și îngrijirea preșcolară de înaltă calitate completează rolul central al familiei și constituie soclul principal al dobândirii limbajului, al succesului învățării pe tot parcursul vieții, al integrării sociale, al dezvoltării personale și al capacității de integrare profesională, favorizând în același timp dobândirea aptitudinilor cognitive și necognitive.

6.

Concluziile Consiliului din 29 noiembrie 2011 privind competențele culturale și creative și rolul acestora în construirea capitalului intelectual al Europei (8), care au recunoscut aceste competențe ca surse de creștere durabilă și favorabilă incluziunii în Europa, în special prin dezvoltarea de produse și servicii inovatoare.

7.

Concluziile Consiliului din 29 noiembrie 2011 privind protecția copiilor în lumea digitală (9), în care s-a subliniat importanța sensibilizării copiilor față de riscurile pe care le pot întâlni în lumea digitală și în care s-a solicitat asigurarea coerenței în promovarea siguranței online și în educația în domeniul mass-media în școli, precum și în instituțiile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari.

8.

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind alfabetizarea, care a subliniat faptul că impactul noilor tehnologii asupra alfabetizării nu a fost exploatat pe deplin de sistemele educative și că revizuirea materialelor și a metodelor de învățare din perspectiva digitizării crescânde și sprijinirea cadrelor didactice în utilizarea noilor pedagogii pot întări motivația cursanților (10).

9.

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii (11), care au subliniat rolul important jucat de sectorul educației și de părinți pentru a-i ajuta pe copii să profite de oportunitățile oferite de internet în condiții de siguranță și în mod benefic, precum și necesitatea ca profesorii și părinții să țină pasul cu noile tehnologii și cu evoluția constantă a acestora.

10.

Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor, care au subliniat importanța ca profesorii să dobândească o înțelegere suficientă a instrumentelor de învățare digitale și a resurselor educaționale deschise pentru a le utiliza în mod eficace în activitățile lor de predare și pentru a permite cursanților să își dezvolte competențele digitale (12).

1.

Promovarea creativității, a inovării și a competențelor digitale prin educație în primii ani de viață (13) poate genera beneficii mai târziu, prin punerea bazelor pentru continuarea învățării, prin asigurarea posibilității dezvoltării cunoștințelor la un nivel mult mai ridicat și prin îmbunătățirea în general a capacității tuturor copiilor de a dezvolta aptitudini de gândire creativă și critică și de a deveni cetățeni responsabili pentru Europa de mâine, capabili să răspundă provocărilor unei lumi din ce în ce mai interconectate și mai globalizate.

2.

Capacitatea de a inova și de a dezvolta produse și servicii noi se bazează în mare măsură pe valorificarea beneficiilor revoluției digitale, care transformă economiile și societățile cu o viteză uimitoare, ceea ce înseamnă că, în deceniile viitoare, succesul economic va depinde, printre altele, de cetățenii care dau dovadă de capacități creative și inovatoare și care dețin un nivel ridicat de competențe digitale.

3.

Pentru a răspunde cererii în creștere de utilizatori competenți în domeniul digital și de profesioniști în domeniul TIC, Europa trebuie să răspundă provocării de a oferi fiecărui cetățean oportunități de deblocare a potențialului său creativ sau inovator și de a-și dezvolta competențele digitale prin învățare pe tot parcursul vieții.

1.

Sistemele de educație și formare, precum și învățarea informală și nonformală, joacă un rol fundamental în dezvoltarea capacităților creative și inovatoare de la o vârstă fragedă ca factori-cheie nu numai pentru îmbunătățirea competitivității economice și a capacității de inserție profesională viitoare, ci și, la fel de important, pentru promovarea împlinirii și dezvoltării personale, a incluziunii sociale și a cetățeniei active.

2.

Cadrele didactice și profesioniștii EICP joacă un rol fundamental în stimularea curiozității, a imaginației și a dorinței copiilor de a experimenta și în acordarea de asistență pentru aceștia pentru a dezvolta nu numai competențe de bază și cunoștințe specifice, ci și competențele transversale necesare creativității și inovării, cum ar fi gândirea critică, soluționarea problemelor și spiritul de inițiativă.

3.

Învățarea prin joacă, care poate include jocuri și instrumente digitale cu valoare pedagogică, stimulează nu numai imaginația, intuiția și curiozitatea intelectuală, ci și capacitatea de a coopera și rezolva probleme și este prin urmare importantă pentru dezvoltarea și educația fiecărui copil, în special în primii ani.

4.

Toate acestea au implicații importante din punctul de vedere al modernizării abordărilor pedagogice, a resurselor de predare și a mediului de învățare, precum și din punctul de vedere al formării inițiale și al dezvoltării profesionale continue ale cadrelor didactice și ale profesioniștilor EICP, care trebuie să garanteze că sunt capabili să cultive creativitatea și inovarea la copii, exemplificând aceste calități în propriile lor activități de predare.

5.

Cu toate că instrumentele digitale nu pot fi utilizate pentru a înlocui activități, experiențe și materiale din clasă esențiale, furnizarea acestor instrumente și integrarea lor în procesele de predare și învățare, după caz, pot contribui la sporirea calității și eficacității acestora din urmă, precum și la creșterea motivației, a înțelegerii și a rezultatelor învățării la elevi.

6.

Dezvoltarea competențelor digitale într-un mod eficace și adecvat vârstei în EICP și educația primară are implicații importante din punctul de vedere al abordărilor pedagogice, al evaluării, al resurselor pedagogice și al mediilor de învățare, precum și din punctul de vedere al asistenței acordate pentru reducerea decalajului digital.

7.

La fel de important, acest lucru are implicații pentru formarea inițială și dezvoltarea profesională continuă atât ale cadrelor didactice, cât și ale profesioniștilor EICP, astfel încât aceștia să dezvolte capacitatea, metodologia și aptitudinile pentru a promova utilizarea eficace și responsabilă a noilor tehnologii în scopuri pedagogice și pentru a sprijini copiii să dezvolte competențe digitale.

8.

Într-o lume în care mulți copii tind să se simtă cât se poate de confortabil în privința mass-mediei digitale, educația și formarea joacă, de asemenea, un rol important în promovarea utilizării sigure și responsabile a instrumentelor digitale și în dezvoltarea cunoștințelor în domeniul mass-mediei, și anume capacitatea nu numai de a accesa conținut creat digital, ci și, mai important, de a interpreta, utiliza, partaja, crea și evalua critic acest conținut.

1.

Să încurajeze instituțiile de învățământ pedagogic, instituțiile de formare a profesioniștilor EICP și furnizorii de formare la locul de muncă să își adapteze programele pentru a include noi instrumente de învățare și a dezvolta pedagogii adecvate menite să stimuleze creativitatea și inovarea de la o vârstă fragedă.

2.

Să încurajeze furnizorii de educație sau autoritățile competente, după caz, să echipeze școlile și instituțiile EICP la un nivel adecvat, în vederea cultivării capacităților creative și inovatoare.

3.

Să încurajeze furnizorii de programe de formare inițială și de dezvoltare profesională continuă atât pentru cadre didactice, cât și pentru profesioniști EICP să acorde atenție unor metode eficace de stimulare a curiozității, a experimentării, a gândirii creative și critice și a înțelegerii culturale, de exemplu prin artă, muzică și teatru, și să exploreze potențialul parteneriatelor creative.

4.

Să promoveze dezvoltarea activităților de învățare formală, informală și nonformală pentru copii care vizează stimularea creativității și inovării, recunoscând în același timp rolul important al părinților și al familiilor.

5.

Să faciliteze accesul la TIC și promovarea acestora, precum și dezvoltarea competențelor digitale printr-o expunere adecvată vârstei la instrumentele digitale, precum și prin integrarea acestora, pe tot parcursul educației preșcolare și al educației primare, recunoscând în același timp rolul important al părinților și al familiilor, precum și diferitele nevoi de învățare la diferite vârste.

6.

Să încurajeze dezvoltarea și utilizarea instrumentelor digitale în scopuri de predare, precum și a abordărilor pedagogice care pot contribui la îmbunătățirea competențelor în toate domeniile – inclusiv în special alfabetizarea, competențele numerice, matematica, științele exacte, tehnologia și limbile străine – în vederea abordării unora dintre provocările evidențiate în studiile internaționale recente (14).

7.

Să încurajeze furnizorii de educație sau autoritățile relevante, după caz, să doteze școlile și instituțiile care furnizează educație preșcolară la un nivel adecvat, pentru a promova o dezvoltare adecvată vârstei a competențelor digitale, în special prin extinderea gamei de instrumente digitale oferite și a infrastructurii.

8.

Să încurajeze furnizorii de educație pentru cadrele didactice și de EICP, cadrele didactice, profesioniștii EICP și directorii de școli – atât prin formare inițială, cât și prin dezvoltare profesională continuă – să dezvolte ei înșiși un nivel suficient al competențelor digitale, inclusiv capacitatea de a utiliza TIC în scopuri de predare, precum și să dezvolte metode eficace de promovare a educației în domeniul mass-mediei de la o vârstă fragedă.

9.

Să exploreze potențialul instrumentelor digitale de a sprijini învățarea în diferite situații și să furnizeze abordări mai personalizate ale învățării, care să poată răspunde unei game mai largi de competențe – de la persoane foarte talentate la persoane cu un nivel slab al competențelor – și să se adreseze și copiilor care provin din medii dezavantajate și copiilor cu nevoi speciale.

10.

Să promoveze comunicarea și colaborarea între școli și între profesori la nivel regional, național și european și internațional, inclusiv prin intermediul eTwinning.

11.

Să exploreze posibilitățile de cooperare cu comunitatea utilizatorilor de software cu sursă deschisă în ceea ce privește instrumentele educaționale inovatoare și creativitatea digitală.

12.

Să depună eforturi pentru promovarea educației și a alfabetizării în domeniul mass-mediei, în special, utilizarea sigură și responsabilă a tehnologiilor digitale în educația preșcolară și educația primară.

1.

Să ia măsuri și inițiative adecvate care vizează stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale în învățământul preșcolar și învățământul primar, utilizând în mod eficient resurse europene cum ar fi programul Erasmus+ și fondurile structurale și de investiții europene pentru a sprijini astfel de măsuri și inițiative.

2.

Să promoveze și să dezvolte cooperarea, schimbul de bune practici și învățarea reciprocă în ceea ce privește stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale în învățământul preșcolar și învățământul primar, precum și prin intermediul învățării informale și nonformale.

3.

Să identifice, prin cercetare, exemple de metode și practici care s-au dovedit cele mai eficace pentru cadrele didactice și profesioniștii EICP în fiecare etapă a EICP și a educației primare, pentru a-i ajuta pe copii să dezvolte capacități creative și inovatoare, precum și competențe digitale și, în acest context, să ia în considerare punerea în aplicare a principiilor-cheie ale cadrului de calitate pentru EICP, după caz.

1.

Să continue lucrările în curs ale Grupurilor de lucru „ET2020” privind competențele transversale și privind învățarea digitală și online pentru a stimula creativitatea, inovarea și competențele digitale, după caz, de la o vârstă fragedă.

2.

Să promoveze cooperarea și învățarea reciprocă la nivel european, atât în contextul cadrului strategic „ET2020”, cât și prin programul Erasmus+.

3.

Să continue monitorizarea domeniilor vizate de prezentele concluzii în cadrul sferei de aplicare a instrumentelor și rapoartelor existente, evitând totodată crearea de sarcini administrative suplimentare.

—

nivelului ISCED 0.2 (educație preșcolară): „Educație menită să sprijine dezvoltarea timpurie în vederea pregătirii pentru participarea la școală și la societate. Programe concepute pentru copii începând cu vârsta de 3 ani până la începutul învățământului primar.”;

—

nivelului ISCED 1 (educație primară): „Programe concepute în general să ofere studenților competențe fundamentale de citire, scriere și matematică și să creeze o bază solidă pentru învățare.”

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/22

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/23

27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/24