INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

23.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 463/1

Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural

(2014/C 463/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind guvernanța culturală (1), în care s-a subliniat că este important ca guvernanța culturală să devină mai deschisă, mai participativă, mai eficace și mai coerentă, iar statele membre au fost invitate să promoveze o abordare participativă la elaborarea politicilor culturale;

concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (2), în care s-a recunoscut faptul că patrimoniul cultural are o relevanță politică intersectorială și că joacă un rol specific în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și prin care statelor membre li s-a cerut să promoveze modele de politici pe termen lung privind patrimoniul care să fie bazate pe dovezi și generate de societate și de cetățeni;

SALUTÂND:

Comunicarea Comisiei „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, în care s-a recunoscut faptul că patrimoniul cultural este o resursă comună și un bun al tuturor și că, prin urmare, a avea grijă de patrimoniu este o responsabilitate comună (3);

AVÂND ÎN VEDERE:

recunoașterea tot mai largă la nivel internațional a unei abordări orientate către oameni și bazate pe cultură pentru stimularea dezvoltării durabile și importanța sistemelor transparente, participative și informate de guvernanță culturală pentru abordarea necesităților tuturor membrilor societății (4);

recunoașterea tot mai largă la nivel european, național, regional și local a dimensiunii sociale a patrimoniului cultural și importanța activării de sinergii între diferite părți interesate pentru a salvgarda, a dezvolta și a transmite patrimoniul cultural generațiilor viitoare (5);

adoptarea unei abordări cu rădăcini locale și orientate către oameni a patrimoniului cultural în mai multe programe ale UE, inclusiv în programul de cercetare Orizont 2020 și a abordării plasate sub responsabilitatea comunității a dezvoltării locale sprijinite de fondurile structurale și de investiții europene. Această abordare este recunoscută și de Inițiativa de programare în comun „Patrimoniul cultural și schimbările globale: o nouă provocare pentru Europa”;

adoptarea abordărilor participative în acțiunile UE pentru capitalele europene ale culturii și pentru marca patrimoniului european (6);

RECUNOSCÂND CĂ guvernanța participativă a patrimoniului cultural (7):

oferă oportunități de stimulare a participării democratice, a sustenabilității și a coeziunii sociale și de a face față provocărilor sociale, politice și demografice ale prezentului;

încearcă să implice activ părțile interesate relevante în cadrul acțiunilor publice – respectiv autorități și organisme publice, actori privați, organizații ale societății civile, ONG-uri, sectorul voluntariatului și persoane interesate – în adoptarea de decizii, planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și a programelor de patrimoniu cultural pentru a spori responsabilitatea și transparența investițiilor din resurse publice, precum și pentru a consolida încrederea publicului în deciziile politice;

10.

contribuie la sporirea sensibilizării cu privire la valorile patrimoniului cultural ca resursă comună, reducând astfel riscul utilizării necorespunzătoare, precum și la sporirea beneficiilor sociale și economice;

11.

susține lucrările culturale, artistice și creative contemporane care sunt strâns legate de identitate și de valori și se bazează adesea pe cunoștințe tradiționale și pe patrimoniul imaterial al populației, putând, prin urmare, să reprezinte patrimoniul cultural al generațiilor viitoare;

12.

contribuie la activarea unor noi oportunități aduse de globalizare, digitizare și de noile tehnologii care schimbă modul în care patrimoniul cultural este creat, accesat și utilizat;

INVITĂ STATELE MEMBRE:

13.

să dezvolte cadre de guvernanță pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate, care recunosc patrimoniul cultural drept o resursă comună prin consolidarea legăturilor dintre nivelurile local, regional, național și european de guvernanță a patrimoniului cultural, cu respectarea corespunzătoare a principiului subsidiarității, astfel încât să se prevadă beneficii pentru oameni la toate nivelurile;

14.

să promoveze implicarea părților interesate relevante, asigurându-se că este posibilă participarea acestora la toate etapele procesului decizional;

15.

să promoveze cadre de guvernanță care recunosc importanța interacțiunii dintre patrimoniile culturale materiale, imateriale și digitale și care abordează, respectă și măresc valorile sociale, culturale, simbolice, economice și de mediu ale acestora;

16.

să promoveze cadre de guvernanță care facilitează punerea în aplicare a unor politici transversale, care să ofere patrimoniului cultural posibilitatea de a contribui la obiective din domenii de politici diferite, inclusiv la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

17.

să dezvolte sinergii între strategiile pentru turismul durabil și sectoarele culturale și creative locale, promovând, printre altele, cadre de guvernanță care implică activ populația locală pentru a stimula o ofertă durabilă de turism cultural de calitate și pentru a contribui la revitalizarea zonelor urbane și rurale, protejând, în același timp, integritatea patrimoniului și menținândvaloarea culturală a acestuia, și echilibrând oportunitățile economice cu bunăstarea cetățenilor;

18.

să utilizeze în mod corespunzător în aceste scopuri finanțarea UE, precum și finanțarea națională;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA COMPETENȚELOR ACESTORA ȘI ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

19.

să coopereze în aspectele legate de guvernanța participativă a patrimoniului cultural, inclusiv în cadrul planului de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018 (8), pentru a identifica și pentru a difuza cele mai bune practici, precum și pentru a spori capacitatea sectorului patrimoniului cultural de a se implica în aceste chestiuni în mod eficace;

20.

să promoveze transmiterea de competențe și cunoștințe tradiționale de la o generație la alta, precum și utilizarea inovatoare și îmbogățirea reciprocă a acestora prin evoluții științifice și tehnologice;

21.

să utilizeze mijloace digitale pentru a extinde accesul la guvernanța patrimoniului cultural și participarea la acesta la nivelul tuturor grupurilor sociale;

22.

să exploreze rolul comunităților virtuale în dezvoltarea și în punerea în aplicare a politicilor privind patrimoniul cultural, în sprijinul pentru gestionarea patrimoniului cultural, în dezvoltarea cunoștințelor și în finanțare (de exemplu, prin externalizare spre public și finanțare participativă);

23.

să înregistreze progrese concrete în ceea ce privește guvernanța bibliotecii digitale Europeana (9) pentru a garanta sustenabilitatea acesteia pe termen lung și dezvoltarea ei ca proiect bazat pe patrimoniul cultural, precum și pentru a facilita legătura acesteia cu educația, cu turismul cultural și cu alte sectoare; să promoveze, după caz, reutilizarea conținutului patrimoniului cultural digital pentru a spori diversitatea culturală și pentru a stimula utilizarea cunoștințelor de patrimoniu în exprimarea contemporană artistică și de către sectoarele culturale și creative;

24.

să promoveze participarea civică în cadrul unui model de dezvoltare inteligentă pentru orașele europene care integrează activ patrimoniul cultural pentru a contribui la inovare și la revitalizarea orașelor europene, conectându-le la locuri și teritorii legate de ele, promovând atractivitatea lor, precum și atrăgând investiții, noi activități economice și întreprinderi;

25.

să acționeze pe baza comunicării „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” pentru a colabora la dezvoltarea unei strategii europene cuprinzătoare pentru patrimoniul cultural;

26.

să coopereze mai bine cu organizațiile internaționale precum Consiliul Europei și UNESCO pentru a promova o abordare participativă a guvernanței patrimoniului cultural;

INVITĂ COMISIA:

27.

să promoveze cercetarea bazată pe elemente concrete cu privire la impactul abordărilor participative asupra politicilor privind patrimoniul cultural și asupra guvernanței acestuia pentru a contribui la dezvoltarea de abordări strategice privind patrimoniul cultural;

28.

să continue dialogul cu organizațiile și platformele societății civile în domenii de politici legate de patrimoniul cultural și să examineze ideea de a prezenta o propunere pentru un „An european al patrimoniului cultural”.

(1) JO C 393, 19.12.2012, p. 8.

(2) JO C 183, 14.6.2014, p. 36.

(3) Documentul 12150/14.

(4) Conferința ONU „Viitorul pe care ni-l dorim” (Rio de Janeiro, iunie 2012); Congresul UNESCO „Așezarea culturii în inima politicilor de dezvoltare durabilă” (Hangzhou, mai 2013); Forumul UNESCO „Cultură, creativitate și dezvoltare durabilă. Cercetare, inovare, oportunități” (Florența, octombrie 2014).

(5) Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția Faro, 2005).

(6) JO L 132, 3.5.2014, p. 1 și JO L 303, 22.11.2011, p. 1.

(7) Patrimoniul cultural este material, imaterial și digital, astfel cum este definit în concluziile Consiliului din 21 mai 2014.

(8) JO C 463, 23.12.2014, p. 4.

(9) Astfel cum figurează în Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (JO C 169, 15.6.2012, p. 5).

23.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 463/4

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018)

(2014/C 463/02)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

I. INTRODUCERE

REAMINTIND obiectivele care îi revin Uniunii Europene în domeniul culturii, în temeiul articolului 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

REAMINTIND Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (1) și obiectivele sale strategice, și anume promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural, promovarea culturii drept catalizator al creativității și promovarea culturii ca element vital în relațiile internaționale ale Uniunii,

REAMINTIND Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) (2) și, în special, obiectivele generale ale acestuia care vizează consolidarea diversității lingvistice și culturale europene, promovarea patrimoniului cultural european și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene cu scopul de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,

REAMINTIND contribuția substanțială a sectoarelor culturale și creative la dezvoltarea economică, socială și regională, importanța acestor sectoare în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și faptul că discuția miniștrilor culturii în cadrul reuniunii Consiliului din 25 noiembrie 2014 va contribui la răspunsul Consiliului în cadrul evaluării intermediare a strategiei, prevăzută pentru 2015,

LUÂND ACT de rezultatele acțiunilor întreprinse în cadrul planului de lucru al Consiliului în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014 (3), precum și de rezultatele evaluării finale efectuate de către statele membre în cadrul Consiliului (4) care stau la baza raportului final al Comisiei referitor la punerea în aplicare și relevanța Planului de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014 (5);

AVÂND ÎN VEDERE Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind guvernanța culturală (6) și în special dispozițiile privind furnizarea regulată și promptă de informații cu privire la politicile și acțiunile UE în alte domenii politice cu impact direct sau indirect asupra chestiunilor și politicilor culturale,

CONVIN:

—	să stabilească, ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității, un plan de lucru pe patru ani în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, prevăzând o evaluare la jumătatea perioadei;

—	să concentreze activitățile din domeniul culturii pe temele prioritare, subiectele-cheie, realizările și metodele de lucru enumerate în prezentul plan de lucru;

—	să adopte prioritățile pentru planul de lucru enunțate în anexa I;

—	să instituie grupuri de lucru alcătuite din experți desemnați de statele membre, pe baza priorităților, principiilor și mandatelor definite în anexele I și II și să monitorizeze activitatea acestora,

CONSIDERĂ că un plan de lucru pe patru ani ar trebui să fie guvernat de următoarele principii directoare:

(a)	să se bazeze pe realizările precedentului plan de lucru în domeniul culturii (2011-2014), adăugându-i o dimensiune mai strategică pentru a consolida legătura dintre planul de lucru și activitatea Consiliului și a președințiilor prin rotație ale acestuia;

(b)	să se concentreze asupra unor teme cu o valoare adăugată clară la nivelul UE;

(c)	să țină seama de valoarea intrinsecă a culturii și a artelor pentru îmbogățirea diversității culturale;

(d)

să asigure excelența, inovarea și competitivitatea sectoarelor culturale și creative prin promovarea activității artiștilor, creatorilor și profesioniștilor din domeniul cultural și prin recunoașterea contribuției acestor sectoare la obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și locuri de muncă, acordând o atenție deosebită provocărilor tranziției către digital;

(e)	să integreze cultura în alte domenii de politici, după relevanță, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE;

(f)	să încurajeze cooperarea intersectorială;

(g)	să asigure sinergii cu programul „Europa creativă”;

(h)	să acționeze în direcția unor politici bazate pe elemente concrete,

II. PRIORITĂȚI ȘI METODE DE LUCRU

—

CONVIN să urmărească prioritățile stabilite în anexa I:

A.	Cultură accesibilă și favorabilă incluziunii;

B.	Patrimoniu cultural;

C.	Sectoarele culturale și creative: economia creativă și inovarea;

D.	Promovarea diversității culturale, a culturii în cadrul relațiilor externe ale UE și a mobilității,

—

CONVIN că statisticile culturale fiabile, comparabile și actualizate reprezintă baza elaborării de politici culturale solide și, prin urmare, statisticile reprezintă o prioritate intersectorială în prezentul plan de lucru; și, prin urmare, AȘTEAPTĂ CU INTERES rezultatele activităților care urmează să fie desfășurate sub auspiciile Eurostat în vederea asigurării regularității în producția și difuzarea statisticilor privind cultura, luând în același timp în considerare recomandările cuprinse în raportul ESS-Net privind cultura,

—	CONVIN asupra necesității de a evalua activitatea desfășurată în domeniul culturii în cadrul relațiilor externe ale UE, precum și de a se depune în continuare eforturi în acest domeniu, în cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Comisia,

—

CONVIN să utilizeze diferite metode de lucru, în funcție de scop și de subiect:

(i)	metoda deschisă de coordonare (MDC), care ar trebui să rămână principala metodă de lucru de cooperare între statele membre;

(ii)	reuniuni informale ale funcționarilor din cadrul ministerelor culturii, inclusiv cu participarea unor funcționari din cadrul altor ministere;

(iii)

grupuri ad-hoc de experți sau seminarii tematice organizate de Comisie pentru a examina mai în profunzime aspecte legate de subiectele planului de lucru și pentru a interacționa cu alte instrumente ale planului de lucru;

(iv)	reuniuni de evaluare organizate de Comisie în domeniile de politici care au fost abordate într-o mare măsură de către precedentele planuri de lucru în domeniul culturii;

(v)	conferințe, studii și inițiative de învățare reciprocă,

III. ACȚIUNI

INVITĂ STATELE MEMBRE:

—	să examineze, respectând principiul subsidiarității, rezultatele obținute de prezentul plan de lucru în elaborarea de politici la nivel național;

—	să difuzeze informații privind realizările planului de lucru pentru părțile interesate la toate nivelurile,

INVITĂ PREȘEDINȚIILE CONSILIULUI:

—	să țină seama de prioritățile planului de lucru, în contextul trioului președințiilor, atunci când își elaborează programul pe 18 luni;

—	să informeze grupul de pregătire al Consiliului în domeniul culturii cu privire la lucrările desfășurate în cadrul altor grupuri de pregătire ale Consiliului care au un impact direct sau indirect asupra chestiunilor și politicilor culturale (7);

—	să convoace, după caz, reuniuni informale (inclusiv de natură comună și intersectorială) pentru a discuta și pentru a se informa asupra realizărilor obținute prin planul de lucru și să le difuzeze pe scară largă;

—	să evalueze, pe baza unui raport final pregătit de Comisie în urma contribuțiilor voluntare din partea statelor membre, dacă să propună un nou plan de lucru,

INVITĂ COMISIA:

—

să sprijine statele membre și alte părți interesate relevante să coopereze în cadrul stabilit prin prezentele concluzii, în special prin:

(a)	susținerea celei mai largi participări posibile a statelor membre, precum și a experților și a altor părți interesate în cadrul structurilor de lucru menționate în anexa I;

(b)	completarea activității grupurilor MDC cu studii, precum și cu exerciții de învățare reciprocă;

—	să difuzeze informații privind realizările planului de lucru în cât de multe limbi se consideră necesar, inclusiv prin mijloace digitale, de exemplu, prin propriul site internet;

—	să raporteze grupului de pregătire competent al Consiliului în domeniul culturii, cât mai devreme posibil, cu privire la inițiativele sale relevante, în special cu privire la propuneri pentru care evaluarea impactului a evidențiat un impact direct sau indirect asupra chestiunilor culturale (8);

—	să asigure schimbul reciproc de informații între grupurile MDC în domeniul culturii și între acestea și grupurile MDC relevante care lucrează în sectoare conexe;

—	să informeze cu regularitate grupul de pregătire al Consiliului în domeniul culturii cu privire la evoluția lucrărilor în domeniul statisticilor culturale;

—

să consulte și să informeze cu regularitate părțile interesate la nivel european, inclusiv societatea civilă, cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea planului de lucru pentru a asigura relevanța și vizibilitatea activităților, inclusiv prin intermediul Forumului european pentru cultură;

—	să adopte, înainte de sfârșitul primului semestru al anului 2018 și pe baza contribuțiilor voluntare ale statelor membre, un raport final privind punerea în aplicare și relevanța planului de lucru,

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA COMPETENȚELOR ACESTORA ȘI ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

—	să lucreze împreună, în mod cooperant și concertat, utilizând structurile și metodele de lucru specificate în prezentele concluzii, pentru a oferi o valoare adăugată în domeniul culturii la nivelul UE;

—	să ia în considerare cultura la formularea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și a acțiunilor din alte domenii de politică, acordând o atenție specială asigurării includerii timpurii și efective a acesteia în procesul de elaborare a politicilor;

—

să promoveze o mai bună contribuție a culturii la obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020, având în vedere rolul sectorului în realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, precum și având în vedere efectele pozitive ale acestuia în domenii precum ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, educația și formarea, turismul, cercetarea și inovarea, precum și dezvoltarea regională;

—	să promoveze citirea ca instrument pentru difuzarea cunoștințelor, intensificarea creativității, sprijinirea accesului la cultură și diversitatea culturală, să dezvolte conștientizarea unei identități europene, ținând seama de condițiile diferite aplicate cărților electronice și celor fizice;

—

să împărtășească regulat și cu promptitudine informații cu privire la politicile și acțiunile UE care au un impact direct sau indirect asupra chestiunilor și politicilor culturale și le încurajează, în acest sens, să facă schimb de informații prin mijloace digitale, inclusiv prin intermediul platformelor virtuale.

—

să stimuleze cooperarea cu țările terțe, în special cu țările candidate, cu țările potențial candidate și cu țările vizate de politica europeană de vecinătate, precum și cu organizațiile internaționale competente din domeniul culturii, inclusiv Consiliul Europei, inclusiv prin intermediul unor reuniuni periodice cu țările terțe în cauză;

—	să întreprindă o examinare la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a planului de lucru în vederea unor posibile adaptări sau a unor posibile reorientări din perspectiva rezultatelor obținute și a evoluției politicilor la nivelul UE.

(1) JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

(3) JO C 325, 2.12.2010, p. 1.

(4) Documentul 9591/14.

(5) Documentul 12646/14.

(6) JO C 393, 19.12.2012, p. 8.

(7) În conformitate cu Concluziile Consiliului din 2012 privind guvernanța culturală.

(8) A se vedea nota de subsol 7.

ANEXA I

Priorități pentru planul de lucru în domeniul culturii 2015-2018

Domeniul prioritar A: Cultură accesibilă și favorabilă incluziunii

Agenda europeană pentru cultură: Diversitate culturală și dialog intercultural (3.1)

Strategia Europa 2020: Creștere favorabilă incluziunii (prioritatea 3)

Actori	Subiecte	Instrumente și metode de lucru (inclusiv intersectoriale)	Rezultate scontate și calendar orientativ
Statele membre	A1. Dezvoltarea competenței-cheie „sensibilizare și expresie culturală”	MDC (1), intersectorial Experții vor identifica bunele practici pentru dezvoltarea acestei competențe-cheie și pentru integrarea acesteia în politicile de educație, pe baza cunoștințelor și atitudinilor identificate în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2).	Sfârșitul anului 2015 Manual de bune practici destinat autorităților din domeniul culturii și educației de la nivel național și european.
Statele membre	A2. Promovarea accesului la cultură prin mijloace digitale: politici și strategii pentru atragerea unui public mai larg	MDC	2015-2016
	Tehnologiile digitale au schimbat modul în care publicul accesează, produce și utilizează conținutul cultural. Care este impactul tranziției către digital asupra politicilor de atragere a unui public mai larg și asupra practicilor instituțiilor culturale?	Experții vor cataloga politicile și programele existente și vor identifica bune practici.	Manual de bune practici pentru instituțiile culturale și profesioniștii din domeniul cultural.
	Promovarea lecturii în mediul digital, în vederea stimulării accesului și a atragerii unui public mai larg. Catalogarea cadrului de reglementare, cu trimitere specială la practicile de acordare a licențelor, la serviciile transfrontaliere și la împrumutul electronic de la biblioteci publice.	Subgrup MDC (3) Experții vor cataloga cele mai bune practici.	2015 Raport care conține studii de caz.
Statele membre	A3. Stimularea contribuției culturii la incluziunea socială	MDC	2017-2018
Statele membre	Cum pot politicile publice să încurajeze și să sprijine instituțiile culturale în ceea ce privește lucrul în parteneriat cu alte sectoare (asistența medicală, asistența socială, penitenciarele etc.)?	Experții vor cataloga politicile publice existente care se ocupă de incluziunea socială prin cultură și vor identifica bune practici.	Orientări pentru factorii de decizie politică și pentru instituțiile culturale.

Domeniul prioritar B: Patrimoniu cultural

Agenda europeană pentru cultură: Diversitate culturală și dialog intercultural (3.1)

Strategia Europa 2020: Creștere inteligentă și durabilă (prioritățile 1 și 2)

Actori	Subiecte	Instrumente și metode de lucru (inclusiv intersectoriale)	Rezultate scontate și calendar orientativ
Statele membre	B1. Guvernanța participativă a patrimoniului cultural	MDC	2015-2016
Statele membre	Identificarea de abordări inovatoare în ceea ce privește guvernanța pe mai multe niveluri a patrimoniului material, imaterial și digital care implică sectorul public, părțile interesate din sectorul privat și societatea civilă. Va fi abordată cooperarea dintre diferitele niveluri de guvernanță și domenii de politică.	Experții vor cataloga și compara politicile publice de la nivel național și regional pentru a identifica bune practici, cu cooperarea rețelelor de patrimoniu existente.	Manual de bune practici pentru factorii de decizie politică și instituțiile de patrimoniu cultural.
Statele membre	B2. Competențe, formare și transfer de cunoștințe: profesii tradiționale și emergente din domeniul patrimoniului	MDC, intersectorial	2017-2018
Statele membre	Consolidarea capacităților pentru profesioniștii din domeniul patrimoniului. Concentrare pe transmiterea competențelor și cunoștințelor tradiționale și pe profesiunile emergente, inclusiv în contextul tranziției către digital. Se va încuraja participarea experților în educație.	Experții vor cataloga programele de formare existente și vor identifica competențele și nevoile de formare emergente din domeniul patrimoniului material, imaterial și digital.	Manual de bune practici pentru instituțiile culturale și de învățământ.
Comisia	B3. Evaluarea și prevenirea riscurilor pentru protejarea patrimoniului cultural de efectele dezastrelor naturale și de amenințările cauzate de acțiunea umană Catalogarea strategiilor și practicilor existente la nivel național. Supraexploatarea, poluarea, dezvoltarea nesustenabilă, zonele de conflict și catastrofele naturale (incendii, inundații, cutremure) se numără printre factorii de luat în considerare.	Studiu	2016

Domeniul prioritar C: Sectoarele culturale și creative: Economia creativă și inovarea

Agenda europeană pentru cultură: Promovarea culturii ca un catalizator al creativității (3.2)

Strategia Europa 2020: Creștere inteligentă și durabilă (prioritățile 1 și 2)

Actori

Subiecte

Instrumente și metode de lucru (inclusiv intersectoriale)

Rezultate scontate și calendar orientativ

Statele membre

C1. Accesul la finanțare

MDC (4), intersectorial

2015

Concentrare asupra ecosistemului financiar pentru sectoarele culturale și creative. Examinarea instrumentelor financiare, cum ar fi împrumuturile și participațiile. Imaginea de ansamblu și analiza finanțării alternative, precum fondurile public-private, investitorii providențiali, capitalul de risc, finanțarea participativă, sponsorizarea, donațiile și filantropia.

Se va încuraja participarea experților în finanțe și economie.

Experții vor identifica programe de finanțare și practici de investiții inovatoare în sectoarele culturale și creative.

Recomandări pentru autoritățile publice.

C2. Rolul politicilor publice în dezvoltarea potențialului antreprenorial și inovator al sectoarelor culturale și creative

Statele membre

(a)	Interacțiuni culturale și creative pentru a stimula inovarea, sustenabilitatea economică și incluziunea socială. Examinează și promovează sinergii între sectoarele culturale și creative, pe de o parte, și alte sectoare relevante, pe de altă parte.

posibile concluzii ale Consiliului

2015

Statele membre

(b)	Identifică măsuri inovatoare de promovare a spiritului antreprenorial și a unor noi modele de afaceri din sectoarele culturale și creative.

MDC, intersectorial

2016-2017

Se va încuraja participarea experților în domeniul economic și al întreprinderilor.

Experții vor identifica bune practici privind măsurile de sprijin pentru întreprinderi destinate antreprenorilor din domeniul cultural și creativ.

Manual de bune practici și recomandări pentru autoritățile publice.

Statele membre

C3. Turism cultural durabil

MDC, intersectorial

2017-2018

Identifică modalități de creare a unei oferte turistice europene bazate pe patrimoniul cultural material și imaterial ca factor de competitivitate în vederea atragerii unor noi forme de turism durabil. Explorează modalități prin care digitizarea conținutului cultural și serviciile digitale pot stimula extinderea rețelelor transeuropene de turism și dezvoltarea în continuare a itinerariilor, inclusiv a micilor destinații emergente, luând, de asemenea, în considerare activitățile de artă contemporană, festivalurile și evenimentele culturale.

Se va încuraja participarea experților din turism.

Experții vor identifica metode și instrumente pentru a face patrimoniul cultural european accesibil și interoperabil cu sistemul de marketing și promovare turistică.

Orientări pentru factorii de decizie

Domeniul prioritar D: Promovarea diversității culturale, a culturii în cadrul relațiilor externe ale UE și a mobilității

Strategia Europa 2020: Creștere durabilă și favorabilă incluziunii (prioritățile 2, 3), Mobilizarea instrumentelor de politică externă ale UE.

Agenda europeană pentru cultură: Diversitatea culturală și dialogul intercultural (3.1), Cultura ca element vital în cadrul relațiilor internaționale (3.3)

Actori

Subiecte

Instrumente și metode de lucru (inclusiv intersectoriale)

Rezultate scontate și calendar orientativ

Statele membre/Comisia

D1. Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale

Evaluarea punerii în aplicare a convenției din 2005 a UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, pe baza raportului prezentat în numele UE în 2012 (5). Examinarea impactului acesteia asupra acordurilor și protocoalelor privind cooperarea culturală în cadrul acordurilor de liber schimb. Examinarea aplicării acesteia în special în context digital.

Activități de evaluare

2015

D2. Cultura în relațiile externe ale UE

(a)	Cultura în cadrul politicilor UE de cooperare pentru dezvoltare

Statele membre

—	Sprijinirea integrării culturii în agenda, instrumentele și programele UE de cooperare pentru dezvoltare cu țări terțe și evaluarea rolului culturii în dezvoltarea durabilă.

posibile concluzii ale Consiliului

2015

Comisia/statele membre

—	Programele existente referitoare la cultură din țările politicii europene de vecinătate

Studiu

Discuții și acțiuni ulterioare din partea grupului de pregătire al Consiliului în domeniul culturii, cu participarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE)

2015

Statele membre

(b)	Consolidarea unei abordări strategice a culturii în relațiile externe ale UE

Reuniuni comune informale ale înalților funcționari din cadrul ministerelor culturii și ale înalților funcționari responsabili de cultură în cadrul ministerelor afacerilor externe, cu posibila participare a (SEAE) (6)

2015-2018

Comisia/statele membre

(c)	Acțiuni pregătitoare privind cultura în relațiile externe ale UE (7): discuții, analize și acțiuni subsecvente care implică grupul de pregătire al Consiliului din domeniul culturii și SEAE.

Analiză și acțiuni subsecvente

2015-2018

Comisia

D3. Dialog intercultural și mobilitate

2016, rapoarte pentru fiecare temă

(a)	Dialog intercultural

Reuniune de evaluare

(b)	Mobilitatea profesioniștilor din domeniul cultural, inclusiv obstacole fiscale în calea mobilității artiștilor în situații transfrontaliere. Se va încuraja participarea experților fiscali.

Reuniune de evaluare

(c)	Mobilitatea colecțiilor

Reuniune de evaluare

(d)	Traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv normele UE privind importul referitoare la bunurile culturale exportate ilegal din țări terțe.

Studiu

2016

Statele membre

D4. Cinematografie: îmbunătățirea circulației filmelor europene

MDC

2017-2018

Identificarea complementarităților între politicile privind cinematografia și instrumentele de sprijin la nivel regional, național și la nivelul UE, în vederea îmbunătățirii circulației filmelor europene, în special în mediul digital.

Se va încuraja participarea experților din ministerele responsabile de politica cinematografică și din fondurile și institutele naționale din domeniul cinematografiei.

Experții vor identifica bunele practici, ținând seama de rezultatele Forumului filmului european (8).

Manual de bune practici.

(1) Grup de lucru instituit în 2014 în cadrul Planului de lucru pentru cultură 2011-2014, al cărui mandat a fost prelungit. Acesta este format din experți atât din cadrul ministerelor culturii, cât și din cadrul ministerelor educației.

(2) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(3) Acesta este un subgrup al grupului de lucru MDC privind promovarea accesului la cultură prin mijloace digitale.

(4) Grup de lucru instituit în 2014 în cadrul Planului de lucru pentru cultură 2011-2014.

(5) Rapoarte periodice cvadrienale periodice în numele Uniunii Europene cu privire la măsurile de protecție și promovare a diversității expresiilor culturale în cadrul Convenției UNESCO din 2008 – Documentul de lucru al serviciilor Comisiei [SWD(2012) 129 final].

(6) Reuniuni care urmează să fie organizate de către Președinția prin rotație a Consiliului, pe bază de voluntariat.

(7) http://cultureinexternalrelations.eu/wp-content/uploads/2013/05/Executive-Summary-ENG_13.06.2014.pdf

(8) Forumul filmului european este o platformă de dialog structurat instituită de Comisie în comunicarea sa privind filmul european în era digitală (documentul 10024/14). Primul rezultat al acestui dialog structurat este așteptat în 2016.

ANEXA II

Principii referitoare la componența și funcționarea grupurilor de lucru instituite de statele membre în cadrul planului de lucru în domeniul culturii 2015-2018

Componența

—	Participarea statelor membre la lucrările grupurilor este voluntară, statele membre având posibilitatea de a se alătura grupurilor în orice moment.

—

Fiecare stat membru interesat să participe la lucrările grupurilor va numi experți în calitate de membri ai acestui grup. Statul membru se va asigura că experții numiți au experiență practică la nivel național în domeniul relevant și va asigura comunicarea eficientă cu autoritățile naționale competente. Comisia va coordona exercițiul de numire. Pentru a identifica cel mai potrivit profil de expert pentru fiecare temă, statele membre pot numi, după caz, un expert diferit pentru fiecare domeniu tematic.

—	Fiecare grup de lucru poate decide să invite pentru a contribui la lucrările grupului experți independenți, reprezentanți ai societății civile, precum și reprezentanți ai țărilor terțe europene.

Proceduri de lucru

—	Grupurile urmează să abordeze subiectele definite în planul de lucru, respectând calendarul identificat în anexa I.

—	Definirea și calendarul obiectivelor pot fi revizuite cu ocazia evaluării la jumătatea perioadei din perspectiva rezultatelor obținute și a evoluțiilor politicilor la nivelul UE.

—	Durata unui grup este în medie de 18 luni, în cursul căreia pot avea loc, în medie, şase reuniuni.

—	Fiecărui grup de lucru îi va reveni sarcina de a-și numi președintele sau președinții pentru fiecare tematică înscrisă în priorități.

Raportarea și informarea

—

Președinții grupurilor de lucru vor raporta Comitetului pentru cultură cu privire la progresele lucrărilor în cadrul grupurilor respective. Comitetului pentru cultură i se va da posibilitatea de a oferi orientări grupurilor de lucru, în vederea asigurării rezultatului dorit și a coordonării lucrărilor acestora.

—	Pentru fiecare dintre obiectivele menționate în anexa I, grupurile vor prezenta un raport privind realizările lucrărilor desfășurate, care să cuprindă rezultate concrete și utilizabile.

—	Ordinile de zi și procesele-verbale ale reuniunilor tuturor grupurilor se vor pune la dispoziția tuturor statelor membre, indiferent de gradul lor de participare într-un anumit domeniu. Rezultatele grupurilor vor fi publicate.

—	Comisia va asigura sprijin logistic și de secretariat pentru desfășurarea activității grupurilor. Pe cât posibil, Comisia va sprijini grupurile prin alte mijloace adecvate (inclusiv studii relevante pentru domeniul lor de activitate).

—	Rapoartele sus-menționate vor fi integrate în raportul final al Comisiei privind punerea în aplicare a planului de lucru.

23.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 463/20

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2014/C 463/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„PONT-L’EVEQUE”

Nr. CE: FR-PDO-0117-01044 – 12.10.2012

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—

☐ Denumirea produsului

—

☒ Descrierea produsului

—

☒ Aria geografică

—

☒ Dovada originii

—

☒ Metoda de obținere

—

☒ Legătura

—

☒ Etichetarea

—

☐ Cerințele naționale

—

☒ Altele: controale

2. Tipul modificării (modificărilor)

—

☐ Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat

—

☒ Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat

—

☐ Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

—

☐ Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

3.1. Descrierea produsului

La acest punct se actualizează anumite date tehnice și organoleptice aferente descrierii brânzei „Pont-l’Evêque”.

Pentru a se descrie fiecare tip de calup, greutatea substanței uscate, care anterior era indicată doar pentru brânza „Pont-l’Evêque” și pentru brânza „Pont-l’Evêque”petit, este specificată și pentru calupurile de „Pont-l’Evêque”grand și „Pont-l’Evêque”demi. De asemenea, se precizează care trebuie să fie greutatea netă indicată pe ambalaj în cazul fiecărui tip de calup, pe baza practicilor existente, scopul fiind o mai bună descriere a produsului:

—	„Pont-l’Evêque”grand are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 1 200 g și 1 600 g, iar greutatea de substanță uscată este cuprinsă între 650 g și 850 g;

—	„Pont-l’Evêque” are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 300 și 400 g;

—	„Pont-l’Evêque”demi are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 150 și 200 g;

—	„Pont-l’Evêque”petit are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 180 și 250 g.

Eliminarea culorii portocalii a cojii și înlocuirea nuanțelor de galben-auriu până la portocaliu cu o culoare care variază de la albicios la roșiatic constituie urmarea deciziei luate de grup, și anume de a interzice utilizarea de bixină drept colorant pentru coajă.

În ceea ce privește coaja, se elimină adjectivul „netedă”, prezența acestuia în caietul de sarcini înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei din 12 iunie 1996 privind înregistrarea indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului (3) fiind o greșeală evidentă, deoarece coaja brânzei „Pont-l’Evêque” nu a fost niciodată netedă.

De asemenea, practicile obișnuite sunt descrise cu mai multă precizie. De fapt, coaja poate fi periată (prin acțiunea fizică a unei perii uscate sau umede pe coajă) sau spălată (prin împroșcarea sub presiune a unei soluții apoase). Perierea a fost întotdeauna utilizată și este asimilată unei spălări, deși nu este menționată ca atare în caietul de sarcini înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/96. Așadar, se precizează că perierea poate fi considerată metodă de spălare, caracterul facultativ al oricăreia dintre proceduri fiind totuși precizat prin exprimarea „putând fi”.

În sfârșit, elementele referitoare la descrierea metodei de obținere (scurgerea și sărarea) au fost mutate la punctul corespunzător.

3.2. Aria geografică

Aria geografică de producție a brânzei „Pont-l’Evêque” este modificată și cuprinde acum 1 365 de localități, mai exact 38 % din suprafața ariei delimitate din caietul de sarcini înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/96 (2 129 de comune au fost excluse). Reducerea ariei geografice este rezultatul unui efort pentru consolidarea legăturii dintre denumirea „Pont-l’Evêque” și sistemele normande de producție de lapte pe bază de masă verde și pentru definirea nucleului denumirii și a caracteristicilor acestuia (mediu natural/utilizări). Astfel, fiecare comună din aria geografică rezultată în urma reviziei aparține unei zone favorabile pentru producția de iarbă, delimitată de o climă răcoroasă și umidă și/sau de prezența mlaștinilor și a fundurilor de văi și se caracterizează printr-un peisaj cu garduri vii, mărturie a păstrării unei tradiții de creștere a vacilor de lapte pe bază de pășunat, și prin prezența crescătoriilor de vaci de lapte care continuă să utilizeze în mod semnificativ iarba.

În plus, reducerea ariei este legată de revizuirea caietului de sarcini, care consolidează legătura cu teritoriul prin obligația de a se recurge, în parte, la vaci din rasa Normande și la o hrănire în care predomină pășunatul, pentru producerea laptelui.

3.3. Dovada originii

Modificările de la punctul 4.1 sunt legate de o evoluție a reglementărilor naționale. Se prevede, în special, o autorizare a operatorilor prin care să fie recunoscută capacitatea acestora de a îndeplini cerințele din caietul de sarcini al denumirii de care solicită să beneficieze.

La punctul 4.2 este prevăzută o declarație specifică pentru atestarea angajamentului operatorilor într-un proces de evoluție a efectivelor spre rasa Normande.

O dispoziție cu privire la declarațiile necesare pentru cunoașterea și monitorizarea volumelor permite grupului să colecteze datele necesare bunei cunoașteri a denumirii de origine „Pont-l’Evêque” și monitorizării acesteia.

Au fost completate punctele referitoare la ținerea registrelor și la controlul referitor la produs.

3.4. Metoda de obținere

Caietul de sarcini precizează numeroase aspecte din cadrul metodei de obținere, pentru a descrie mai bine condițiile de producție a laptelui și de prelucrare a brânzei, care contribuie la caracteristicile și la reputația produsului „Pont-l’Evêque”.

— Condițiile de producție a laptelui:

„Pont-l’Evêque” este obținut, în parte, din lapte produs de vaci din rasa Normande, care constituie cel puțin 50 % din efectivele de vaci de lapte din fiecare exploatație. Pentru a face posibile angajamentul și adaptarea la această condiție ale tuturor crescătorilor de vaci de lapte pentru „Pont-l’Evêque” și a producătorilor acestei brânze, în caietul de sarcini este prevăzută o perioadă de tranziție care se încheie la sfârșitul lunii aprilie 2017. Această modificare permite consolidarea legăturii cu teritoriul, prin obligația de a se utiliza vaci din rasa Normande în efectivul de vaci de lapte.

Pentru a se facilita aplicarea caietului de sarcini, se introduce definiția efectivului, și anume: totalitatea vacilor de lapte ale unei exploatații, formată din vacile în lactație, vacile în repaus mamar și junincile de reînnoire a efectivului.

Vacile de lapte pășunează cel puțin şase luni pe an. Fiecare exploatație are o suprafață de iarbă de minimum 0,33 ha pe vacă de lapte mulsă, din care o suprafață de cel puțin 0,25 ha cu iarbă de pășunat accesibilă din spațiile pentru muls, precum și 2 ha de pășune per hectar de porumb însilozat utilizat pentru hrana animalelor din efectiv. Acest lucru permite garantarea unei alimentații în care predomină consumul de iarbă (pe pășune, fân etc.), continuându-se legătura cu tradiția creșterii animalelor pe bază de masă verde în această arie geografică.

Pentru a se asigura legătura cu aria geografică, cel puțin 80 % din substanța uscată a rației de bază a efectivului (nutrețuri) trebuie să provină de pe parcele ale exploatației situate în aria geografică.

În afara perioadelor de pășunat, vacile de lapte au la dispoziție fân în fiecare zi. Folosirea hranei complementare este limitată la 1 800 kg pe vacă din efectiv și pe an calendaristic. Nutrețurile și hrana complementară autorizate sunt enumerate în caietul de sarcini. Astfel, legătura cu teritoriul se exprimă prin intermediul autonomiei exploatațiilor în ceea ce privește hrana animalelor și prin limitarea utilizării hranei complementare.

— Laptele utilizat:

Pentru a se evita în cât mai mare măsură problemele legate de alterarea materiei prime, se specifică perioada pentru care poate fi depozitat laptele utilizat la producerea brânzei „Pont-l’Evêque”. Laptele nu poate fi depozitat mai mult de 48 de ore în fermă și mai mult de 96 de ore de la ora primei mulgeri și până la începutul maturării. Această durată se scurtează la 72 de ore în cazul produselor din lapte crud.

În plus, pentru a se evita orice practică ce nu respectă metodele tradiționale, se adaugă faptul că este interzisă concentrarea laptelui prin eliminarea parțială a conținutului apos înainte de coagulare și că, în afara materiilor prime lactate, singurele ingrediente sau singurii adjuvanți tehnologici sau aditivi autorizați în lapte și pe parcursul fabricării sunt cheagul, culturile inofensive de bacterii, drojdii și mucegai, sarea și clorura de calciu.

Această ultimă dispoziție implică interdicția utilizării de bixină, un colorant pentru coajă, utilizat în trecut pentru corectarea defectelor culturii de mucegai a cojii, apărute din cauza stării sanitare a laptelui. Îmbunătățirea calității sanitare a laptelui, înregistrată în ultimii ani, a făcut ca utilizarea bixinei să devină inutilă. Producătorii de „Pont-l’Evêque” nu mai utilizează bixină de peste 15 ani.

— Condițiile de producție a brânzei:

Condițiile de prelucrare a brânzei „Pont-l’Evêque”, de la adăugarea cheagului în lapte și până la maturare, sunt specificate mai detaliat decât în caietul de sarcini înregistrat prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96. Este vorba despre descrierea, mai ales cu ajutorul unor valori-țintă, a diverselor etape ale procesului de producție a brânzei „Pont-l’Evêque”, care corespund unor practici locale loiale și constante.

De asemenea, sunt aduse următoarele precizări:

—	recipientul pentru lapte, un cazan de maximum 600 de litri, care face posibilă punerea brânzei în forme într-o singură operațiune și care permite garantarea faptului că durata coagulării laptelui a fost aceeași pentru toate calupurile de brânză puse în forme;

—	condițiile de maturare: mai puțin de 26 de ore la o temperatură de sub 40 °C, astfel încât să fie reglementați parametrii legați de această etapă;

—	condițiile de adăugare a cheagului: potrivit tradiției, se poate utiliza doar cheag de origine animală, temperatura la care se desfășoară operațiunea fiind cuprinsă între 32 și 40 °C;

—	metoda de obținere a coagulului: tăiere în granule cu dimensiuni medii mai mici de 25 mm și amestecare pentru asigurarea unei scurgeri destul de semnificative în cazan;

—	eliminarea parțială a zerului înainte de punerea în forme, ca urmare a pastei malaxate și a scurgerii forțate;

—	intervalul dintre adăugarea cheagului și punerea în forme: aceasta din urmă se realizează la mai puțin de două ore de la adăugarea cheagului, pentru a se limita acidificarea coagulului;

—

condițiile de scurgere în formă: minimum 10 ore între 17 și 31 °C, acestea fiind condiții de temperatură mai precise decât noțiunile de temperatură ambientală și de cameră încălzită prezente în caietul de sarcini înregistrat în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1107/96, cu mai multe întoarceri de pe o parte pe alta;

—	sărarea: se realizează într-un interval de 1-4 zile după adăugarea cheagului, acesta fiind timpul minim necesar pentru dezvoltarea culturii de mucegai de suprafață;

—	etapa și condițiile uscării: uscarea corespunde etapei aflate între sărare și începutul maturării, condițiile de temperatură (între 10 și 22 °C) fiind precizate pentru a încadra acest parametru;

—	interzicerea conservării prin menținere la o temperatură negativă a materiilor prime lactate, a produselor în curs de fabricare, a coagulului sau a brânzei proaspete, pentru a se evita orice practică ce nu este conformă cu know-how-ul tradițional.

— Maturarea brânzei:

În scopul optimizării calităților organoleptice ale brânzei, sunt modificate condițiile de maturare. Durata minimă a maturării, care înainte era de 14 zile pentru toate tipurile, este acum de 18 zile, calculate din momentul adăugării cheagului, cu excepția tipului „Pont-l’Evêque”grand, în cazul căruia este fixată la 21 de zile. Maturarea are loc pe parcursul unei perioade de minimum 8-9 zile, în funcție de tip, la o temperatură cuprinsă între 11 și 19 °C. Pentru ca brânza, care iese din etapa de uscare de după sărare (în care temperatura poate fi cuprinsă între 10 și 22 °C), să se poată răci treptat, temperatura maximă pentru maturare crește de la 14 la 19 °C. „Pont-l’Evêque” poate face obiectul unei maturări suplimentare la o temperatură cuprinsă între 4 și 15 °C, după o eventuală ambalare. Referirea la culturile roșii (brevibacterium linens) a fost eliminată din caietul de sarcini, deoarece dezvoltarea lor nu este sistematică și nici neapărat dorită. Dat fiind că răcirea necesară pentru transport blochează maturarea, se precizează, de asemenea, faptul că durata minimă a maturării nu cuprinde durata transferului între unitatea de producție și cea de maturare, fiind stabilit că un astfel de transfer nu poate depăși 72 de ore.

3.5. Legătura

Această parte a caietului de sarcini a fost rescrisă în conformitate cu dispozițiile care constituie baza caietelor de sarcini ale denumirilor de origine protejată. Sunt descrise specificitatea ariei geografice, specificitatea produsului și legătura cauzală dintre factorii fizici și umani din aria geografică și caracteristicile produsului. Devin mai explicite precizările referitoare la know-how-ul aferent producției de lapte și metodei de obținere și de prelucrare a brânzei, care contribuie la caracterul și la specificitatea brânzei „Pont-l’Evêque”. În plus, se afirmă prezența rasei Normande, care se află acum în concurență cu alte rase, mai productive, de vaci de lapte.

3.6. Etichetarea

Pentru a se restabili conformitatea caietului de sarcini cu reglementările naționale, a fost eliminată dispoziția privind obligativitatea aplicării logoului „INAO”. Se precizează că mențiunea „Appellation d’Origine Protégée” sau „AOP” este obligatorie, precum și logoul DOP al Uniunii Europene.

3.7. Altele

Au fost precizate organismele însărcinate cu controlarea caietului de sarcini și au fost adăugate în caietul de sarcini atât tabelul cu principalele elemente de controlat, cât și metoda de evaluare.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (4)

„PONT-L’EVEQUE”

Nr. CE: FR-PDO-0117-01044 – 12.10.2012

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Pont-l’Evêque”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Denumirea „Pont-l’Evêque” este rezervată brânzei din lapte de vacă, produsul având o pastă moale și o coajă cu cultură de mucegai, ce poate fi periată sau spălată, formă pătrată sau dreptunghiulară și un conținut minim de grăsime de 45 g la 100 g de brânză, după uscarea completă. Coaja este de culoare albicioasă spre roșiatică. Pasta este moale, nu este lipicioasă și nu curge, are culoare galben-pai, este omogenă și prezintă câteva găuri. Gustul este fin, cu diverse arome (vegetale, de lapte, cremoase sau ușor afumate).

Brânza „Pont-l’Evêque” poate fi de următoarele tipuri:

—	„Pont-l’Evêque”grand, care prezintă o suprafață pătrată, cu latura de o lungime cuprinsă între 190 mm și 210 mm, și are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 1 200 g și 1 600 g și o greutate de substanță uscată între 650 și 850 g;

—	„Pont-l’Evêque”, care prezintă o suprafață pătrată, cu latura de o lungime cuprinsă între 105 mm și 115 mm, și are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 300 g și 400 g și o greutate minimă de substanță uscată de 140 g;

—	„Pont-l’Evêque”demi, care prezintă o suprafață dreptunghiulară, are lungimea cuprinsă între 105 și 115 mm și lățimea cuprinsă între 52 mm și 57 mm și are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 150 g și 200 g și o greutate minimă de substanță uscată de 70 g;

—	„Pont-l’Evêque”petit, care prezintă o suprafață pătrată, cu latura de o lungime cuprinsă între 85 mm și 95 mm, și are o greutate netă indicată pe ambalaj cuprinsă între 180 g și 250 g și o greutate minimă de substanță uscată de 85 g.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Începând cu data de 1 mai 2017, efectivul de vaci de lapte al exploatațiilor trebuie să fie format în proporție de minimum 50 % din vaci de rasă Normande.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Pentru a se garanta legătura directă dintre teritoriu și produs printr-o alimentație specifică ariei geografice, vacile de lapte pasc cel puțin şase luni din an, exploatația având o suprafață de iarbă de minimum 0,33 ha pe vacă de lapte mulsă, din care o suprafață de cel puțin 0,25 ha cu iarbă de pășunat accesibilă din spațiile pentru muls, precum și 2 ha de pășune per hectar de porumb însilozat utilizat pentru hrana animalelor din efectiv.

Rația de bază a efectivului constituită din nutrețuri este produsă în proporție de cel puțin 80 % pe parcele ale exploatației situate în aria geografică (calculată în substanță uscată). Folosirea hranei complementare este limitată la 1 800 kg pe vacă din efectiv și pe an calendaristic.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producerea laptelui, precum și producerea și maturarea brânzeturilor se efectuează în aria geografică definită la punctul 4.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Fiecare calup de brânză „Pont-l’Evêque” DOP comercializată poartă o etichetă individuală care include denumirea de origine, scrisă cu caractere de dimensiuni cel puțin egale cu două treimi din dimensiunile celor mai mari caractere ce figurează pe etichetă, mențiunea „Appellation d’Origine Protégée” sau „AOP” și logoul DOP al Uniunii Europene.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Lista cantoanelor și a comunelor din aria geografică de producție a brânzei „Pont-l’Evêque” DOP.

În departamentul Calvados

În întregime, cantoanele Aunay-sur-Odon, Balleroy, Bayeux, Le Bény-Bocage, Blangy-le-Château, Cambremer, Caumont-l’Eventé, Condé-sur-Noireau, Dozulé, Honfleur, Isigny-sur-Mer, Lisieux, Livarot, Mézidon-Canon, Orbec, Pont-l’Evêque, Saint-Pierre-sur-Dives, Saint-Sever-Calvados, Thury-Harcourt, Trévières, Trouville-sur-Mer, Vassy, Vire.

Cantonul Cabourg, cu excepția localităților Colombelles, Escoville, Hérouvillette, Ranville. Cantonul Falaise-Nord, cu excepția localităților Aubigny, Bons-Tassilly, Falaise, Potigny, Saint-Pierre-Canivet, Soulangy, Soumont-Saint-Quentin, Ussy, Villers-Canivet. Cantonul Villers-Bocage, cu excepția localităților Le Locheur, Missy, Noyers-Bocage.

Localitățile Airan, Argences, Barou-en-Auge, Bazenville, la Caine, Canteloup, Cléville, Courcy, Commes, Curcy-sur-Orne, Goupillières, Grimbosq, Hamars, La Hoguette, Janville, Jort, Longues-sur-Mer, Louvagny, Magny-en-Bessin, Le Manoir, Manvieux, Montigny, Moult, Les Moutiers-en-Auge, Les Moutiers-en-Cinglais, Norrey-en-Auge, Ouffières, Préaux-Bocage, Port-en-Bessin-Huppain, Ryes, Saint-Vaast-sur-Seulles, Saint-Ouen-du-Mesnil-Oger, Saint-Pair, Saint-Pierre-du-Jonquet, Sainte-Honorine-du-Fay, Saint-Martin-de-sallen, Sommervieu, Tracy-sur-Mer, Troarn, Trois-Monts, Vaux-sur-Aure, Vendeuvre, Vienne-en-Bessin.

În departamentul Eure

În întregime, cantoanele Bernay-est, Beuzeville, Cormeilles, Thiberville.

Cantonul Bernay-Ouest, cu excepția localităților Plasnes și Valailles. Cantonul Broglie, cu excepția localității Mesnil-Rousset. Cantonul Pont-Audemer, cu excepția localităților Colletot și Corneville-sur-Risle. Cantonul Quillebeuf-sur-Seine, cu excepția localităților Aizier, Bourneville, Sainte-Croix-sur-Aizier, Tocqueville, Vieux-Port. Cantonul Saint-Georges-du-Vièvre, cu excepția localităților Saint-Benoît-des-Ombres, Saint-Christophe-sur-Condé, Saint-Grégoire-du-Vièvre, Saint-Pierre-des-Ifs.

Localitățile Morsan, Notre-Dame-d’Epine, Saint-Victor-d’Epine.

În departamentul La Manche

În întregime, cantoanele Barenton, Barneville-Carteret, Brécey, Bréhal, Canisy, Carentan, Cerisy-la-Salle, Coutances, Gavray, La Haye-du-Puits, La Haye-Pesnel, Isigny-le-Buat, Juvigny-le-Tertre, Lessay, Marigny, Montebourg, Montmartin-sur-Mer, Mortain, Percy, Périers, Sourdeval, Saint-Clair-sur-l’Elle, Sainte-Mère-Eglise, Saint-Hilaire-du-Harcouët, Saint-Jean-de-Daye, Saint-Lô, Saint-Lô-Est, Saint-Lô-Ouest, Saint-Malo-de-la-Lande, Saint-Ovin, Saint-Pois, Saint-Sauveur-Lendelin, Saint-Sauveur-le-Vicomte, Le Teilleul, Tessy-sur-Vire, Torigni-sur-Vire, Valognes, Vesly, Villedieu-les-Poêles.

Cantonul Avranches, cu excepția localităților Avranches, Marcey-les-Grèves, Saint-Martin-des-Champs, Vains, Le Val-Saint-Père. Cantonul Quettehou, cu excepția localității Octeville-l’Avenel.

Localitățile Les Chéris, Marcilly, Le Mesnil-Ozenne.

În departamentul Orne

În întregime, cantoanele Athis-de-l’Orne, Briouze, Domfront, La Ferté-Macé, Flers, Flers-Nord, Flers-Sud, Gacé, Juvigny-sous-Andaine, Le Merlerault, Messei, Passais, Putanges-Pont-Ecrepin, Sées, Tinchebray, Vimoutiers.

Cantonul Carrouges, cu excepția localității Ciral. Cantonul Courtomer, cu excepția localităților Bures și Sainte-Scolasse-sur-Sarthe. Cantonul Ecouché, cu excepția localităților Goulet și Sentilly. Cantonul Exmes, cu excepția localității Silly-en-Gouffern. Cantonul La Ferté-Frênel, cu excepția localităților Couvains, Gauville, Glos-la-Ferrière, Marnefer, Saint-Nicolas-de-Sommaire. Cantonul Mortrée, cu excepția localităților Boissei-la-Lande, Marcei, Médavy, Saint-Christophe-le-Jajolet, Saint-Loyer-des-Champs.

Localitățile Boitron, Bursard, Chambois, Coudehard, Ecorches, Essay, Louvières-en-Auge, Mont-Ormel, Montreuil-la-Cambe, Neauphe-sur-Dive, Nécy, Saint-Gervais-des-Sablons, Saint-Lambert-sur-Dives, Trun.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Aria delimitată a denumirii „Pont-l’Evêque” cuprinde o parte din teritoriul a trei departamente din Basse Normandie (Calvados, Manche și Orne), precum și partea vestică a departamentului Eure. Această arie beneficiază de o climă de tip oceanic temperat, cu precipitații abundente (> 700 mm) și bine repartizate de-a lungul anului. Peisajele cu pășuni, pe fondul unui relief blând, sunt dominate de prezența gardurilor vii și a unei rețele hidrografice dense, asociate cu numeroase mlaștini. Pajiștile, care ocupau în trecut o proporție covârșitoare a suprafeței agricole a ariei geografice delimitate, constituie și în prezent mai mult de jumătate din această suprafață.

Această regiune cu tradiție în domeniul creșterii bovinelor este leagănul rasei Normande, care, deși se află acum în concurență cu rasa Prim’Holstein, mai productivă, a fost dintotdeauna prezentă în aria geografică delimitată, cu intenția clară de a-și menține și a-și dezvolta efectivele. În prezent, condițiile de hrănire a vacilor de lapte sunt determinate, în continuare, de predominanța ierbii în rația animalelor și de consumul ierbii prin pășunat timp de cel puțin şase luni pe an. Astfel, pentru exploatații se stabilește o suprafață minimă cu iarbă per vacă de lapte. În plus, pentru a se afirma predominanța puternică a ierbii, mai ales în raport cu porumbul, exploatațiile dispun de suprafețe cu iarbă de două ori mai mari decât suprafețele cultivate cu porumbul utilizat pentru hrănirea animalelor.

Această tradiție străveche, a păscutului și a producției de lapte, care s-a menținut până în zilele noastre, a dus la o pricepere recunoscută în ceea ce privește producția de brânzeturi cu pastă moale. Această îndemânare de demult se perpetuează prin prelucrarea brânzei cu ajutorul unor cazane de dimensiuni limitate, prin utilizarea exclusivă a cheagului de origine animală și prin tăierea coagulului în granule de la medii la foarte fine.

Notorietatea acestei brânze consumate după o perioadă de maturare relativ scurtă s-a răspândit după 1622: Hélie le Cordier, scriitor normand, a publicat un poem format din 16 cânturi în onoarea brânzei „Pont-l’Evêque”, din acest poem provenind următoarea frază: „Toată lumea o iubește deopotrivă, deoarece este făcută cu atâta artă încât, proaspătă sau învechită, este numai cremă”. De la începutul secolului al XVIII-lea, printr-un efort de diferențiere, brânza „Pont-l’Evêque” a adoptat forma pătrată, fiind utilizate forme din lemn.

5.2. Specificitatea produsului

„Pont-l’Evêque” este o brânză din lapte de vacă și prezintă, de când se utilizează formele de lemn introduse în secolul al XVIII-lea, o formă pătrată sau dreptunghiulară, cu margini și colțuri ascuțite. Coaja de culoare albicioasă spre roșiatică acoperă o pastă moale, care nu se lipește și a cărei culoare variază de la culoarea fildeșului la galben-pai. Gustul este fin, adesea cu arome vegetale, de lapte, și ușor afumate.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Condițiile climatice ploioase și blânde din aria geografică delimitată permit obținerea unei producții de iarbă semnificative pe tot parcursul anului. Astfel, producția de lapte provine de la animale hrănite în principal cu iarbă. Acest lapte, obținut de la vaci care pasc perioade îndelungate, este foarte potrivit pentru producția de brânză. Prezența vitelor din rasa Normande nu face decât să accentueze această specificitate.

Pe lângă priceperea crescătorilor de animale și a producătorilor de lapte, s-a dezvoltat un know-how pentru producția de brânză care a dus la apariția, deja în vremuri străvechi, a faimei produsului „Pont-l’Evêque”. Acest know-how pentru producția de brânză se bazează pe tehnologii numite „paste moi”, cu perioade de maturare relativ scurte. Aceste tehnologii sunt foarte bine adaptate la absența constrângerilor climatice și topografice, care nu impun necesitatea conservării pe termen foarte lung a laptelui sub formă de brânză. Rezultatul este o brânză moale și aromatică, recunoscută de secole ca fiind de foarte bună calitate.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (5)]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCPontl-Eveque.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) JO L 148, 21.6.1996, p. 1.

(4) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(5) A se vedea nota de subsol 4.

23.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 463/28

Rectificare la Recomandarea 2014/70/UE Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 39 din 8 februarie 2014 )

(2014/C 463/09)

În cuprinsul întregii recomandări, în toate formele gramaticale corespunzătoare:

în loc de:

„sondă”,

se va citi:

„puț”;

în loc de:

„stare de referință”,

se va citi:

„stare inițială”;

în loc de:

„studiu de referință”,

se va citi:

„studiu pentru determinarea stării inițiale”.

La pagina 72, considerentul (3):

în loc de:

„uleiului de șist”,

se va citi:

„petrolului de șist”.

La pagina 74, considerentul (8) a doua teză:

în loc de:

„Prin urmare, anumite aspecte de mediu legate de explorarea și extracția hidrocarburilor care implică această practică nu sunt abordate pe larg în legislația actuală a Uniunii, în special aspectele referitoare la planificarea strategică, evaluarea riscurilor la nivel subteran, integritatea sondelor, monitorizarea de referință și operațională, captarea emisiilor de metan și publicarea informațiilor privind substanțele chimice folosite pentru fiecare sondă în parte.”,

se va citi:

„Prin urmare, anumite aspecte de mediu legate de explorarea și extracția hidrocarburilor care implică această practică nu sunt abordate pe larg în legislația actuală a Uniunii, în special aspectele referitoare la planificarea strategică, evaluarea riscurilor la nivel subteran, integritatea puțurilor, monitorizarea stării inițiale și monitorizarea operațională, captarea emisiilor de metan și publicarea informațiilor privind substanțele chimice folosite pentru fiecare puț în parte.”

La pagina 75, punctul 5.4:

în loc de:

„Prin urmare, un amplasament ar trebui să fie selectat numai dacă evaluarea riscurilor efectuată în conformitate cu punctele 5.1, 5.2 și 5.3 arată că fracturarea hidraulică de mare volum nu va duce la o evacuare directă de poluanți în apele subterane și că nu sunt prejudiciate alte activități din apropierea instalației.”,

se va citi:

„Un amplasament ar trebui să fie selectat numai dacă evaluarea riscurilor efectuată în conformitate cu punctele 5.1, 5.2 și 5.3 arată că fracturarea hidraulică de mare volum nu va duce la o evacuare directă de poluanți în apele subterane și că nu sunt prejudiciate alte activități din jurul instalației.”

La pagina 75, punctul 6.1 litera (a):

în loc de:

„operatorul determină starea ecologică (de referință)”,

se va citi:

„operatorul determină starea ecologică (inițială)”.

La pagina 76, punctul 7:

în loc de:

„eventualele scurgeri și deversări la suprafață, în sol, apă sau aer”,

se va citi:

„eventualele scurgeri la suprafață și deversări în sol, apă sau aer”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (c):

în loc de:

„captează gazele în vederea utilizării ulterioare, reduc la minimum arderea la flacără deschisă și evită pierderile în atmosferă. În mod concret, operatorii ar trebui să pună în aplicare măsuri menite să asigure reducerea emisiilor atmosferice în etapa de explorare și extracție prin captarea gazelor și utilizarea ulterioară a acestora. Pierderile în atmosferă de metan și alți poluanți atmosferici ar trebui să se limiteze la circumstanțe operaționale cu totul excepționale, din motive de siguranță;”,

se va citi:

„captează gazele în vederea utilizării ulterioare, reduc la minimum arderea la flacără deschisă și evită evacuările în atmosferă. În mod concret, operatorii ar trebui să pună în aplicare măsuri menite să asigure reducerea emisiilor atmosferice în etapa de explorare și extracție prin captarea gazelor și utilizarea ulterioară a acestora. Evacuările de metan și de alți poluanți atmosferici ar trebui să se limiteze la circumstanțe operaționale cu totul excepționale, din motive de siguranță;”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (d):

în loc de:

„să desfășoare”,

se va citi:

„desfășoară”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (e):

în loc de:

„să asigure integritatea sondelor prin intermediul proiectării, al construcției și al testelor de integritate. Rezultatele testelor de integritate ar trebui să fie examinate de o terță parte calificată și independentă pentru a asigura performanțele operaționale ale sondelor, precum și siguranța acestora din punct de vedere al mediului și al sănătății în toate etapele dezvoltării proiectului, precum și după închiderea sondelor;”,

se va citi:

„asigură integritatea puțurilor prin intermediul proiectării, al construcției și al testelor de integritate. Rezultatele testelor de integritate ar trebui să fie examinate de o terță parte independentă și calificată pentru a asigura performanța operațională a puțului, precum și siguranța acestuia din punct de vedere al mediului și al sănătății în toate etapele dezvoltării proiectului, precum și după închiderea puțului;”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (f):

în loc de:

„să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor și să stabilească măsurile necesare pentru a preveni și/sau a atenua efectele, precum și măsurile de reacție necesare;”,

se va citi:

„elaborează planuri de gestionare a riscurilor și stabilesc măsurile necesare pentru a preveni și/sau a atenua efectele, precum și măsurile de reacție necesare;”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (g):

în loc de:

„să înceteze operațiunile și să ia de urgență toate măsurile de remediere necesare în cazul în care se înregistrează o pierdere a integrității sondei sau în cazul în care se evacuează în mod accidental poluanți în apele subterane;”,

se va citi:

„încetează operațiunile și iau de urgență toate măsurile de remediere necesare în cazul în care se înregistrează o pierdere a integrității puțului sau în cazul în care se evacuează în mod accidental poluanți în apele subterane;”.

La pagina 76, punctul 9.2 litera (h):

în loc de:

„să informeze imediat autoritatea competentă în eventualitatea apariției unui incident sau accident care afectează sănătatea publică sau mediul. Raportul ar trebui să includă cauzele incidentului sau accidentului, consecințele acestuia și măsurile de remediere care au fost luate. Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper.”,

se va citi:

„informează imediat autoritatea competentă în eventualitatea apariției oricărui incident sau accident care afectează sănătatea publică sau mediul. Raportul ar trebui să includă cauzele incidentului sau accidentului, consecințele acestuia și măsurile de remediere întreprinse. Studiul pentru determinarea stării inițiale prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca referință.”

La pagina 77, punctul 10.2:

în loc de:

„Statele membre ar trebui să încurajeze operatorii să utilizeze tehnici de fracturare care reduc la minimum consumul de apă și fluxurile de deșeuri și să nu folosească substanțe chimice periculoase,”,

se va citi:

„Statele membre ar trebui să încurajeze operatorii să utilizeze tehnici de fracturare care reduc la minimum consumul de apă și fluxurile de deșeuri și care nu folosesc substanțe chimice periculoase,”.

La pagina 77, punctul 11.2:

în loc de:

„Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper pentru monitorizarea ulterioară.”,

se va citi:

„Studiul pentru determinarea stării inițiale prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca referință pentru monitorizarea ulterioară.”

La pagina 77, punctul 12.2:

în loc de:

„Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii furnizează o garanție financiară sau un instrument echivalent care să acopere dispozițiile autorizațiilor și eventuala răspundere pentru daunele aduse mediului înainte de începerea operațiunilor care implică fracturarea hidraulică de mare volum.”,

se va citi:

„Statele membre ar trebui să se asigure că operatorul furnizează o garanție financiară sau un instrument echivalent care să acopere condițiile prevăzute în autorizație și eventuala răspundere pentru daunele aduse mediului înainte de începerea operațiunilor care implică fracturarea hidraulică de mare volum.”

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 463

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 23 decembrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2014/C 463/01	Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural	1

2014/C 463/02	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018)	4

	Comisia Europeană
2014/C 463/03	Rata de schimb a monedei euro	15

	Serviciul European de Acțiune Externă
2014/C 463/04	Notă privind intrarea în vigoare	16

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2014/C 463/05	Sărbători legale în 2015	17

	V Anunţuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2014/C 463/06	Cereri de propuneri în cadrul programului de lucru pentru acordarea de granturi în domeniul rețelelor de telecomunicații transeuropene din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada 2014-2020 [Decizia C(2014) 2069 a Comisiei, astfel cum a fost modificată prin Decizia C(2014) 9588]	18

2014/C 463/07	Cerere de candidaturi pentru acțiunea Capitala europeană a culturii – EAC/A03/2014	19

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2014/C 463/08	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	20

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2259
JPY	yen japonez	147,06
DKK	coroana daneză	7,4401
GBP	lira sterlină	0,78490
SEK	coroana suedeză	9,5536
CHF	franc elvețian	1,2035
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,0565
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,618
HUF	forint maghiar	315,33
LTL	litas lituanian	3,45280
PLN	zlot polonez	4,2665
RON	leu românesc nou	4,4666
TRY	lira turcească	2,8423
AUD	dolar australian	1,5057
CAD	dolar canadian	1,4257
HKD	dolar Hong Kong	9,5098
NZD	dolar neozeelandez	1,5803
SGD	dolar Singapore	1,6171
KRW	won sud-coreean	1 343,82
ZAR	rand sud-african	14,2082
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6271
HRK	kuna croată	7,6650
IDR	rupia indoneziană	15 255,54
MYR	ringgit Malaiezia	4,2839
PHP	peso Filipine	54,723
RUB	rubla rusească	67,1555
THB	baht thailandez	40,282
BRL	real brazilian	3,2455
MXN	peso mexican	17,8608
INR	rupie indiană	77,4769

Belgique/België	1.1, 6.4, 1.5, 14.5, 25.5, 21.7, 15.8, 1.11, 2.11, 11.11, 15.11, 25.12
България	1.1, 3.3, 10.4, 11.4, 12.4, 13.4, 1.5, 6.5, 24.5, 6.9, 22.9, 1.11, 24.12, 25.12, 26.12
Česká republika	1.1, 6.4, 1.5, 8.5, 5.7, 6.7, 28.9, 28.10, 17.11, 24.12, 25.12, 26.12
Danmark	1.1, 2.4, 3.4, 5.4, 6.4, 1.5, 14.5, 24.5, 25.5, 5.6, 24.12, 25.12, 26.12, 31.12
Deutschland	1.1, 3.4, 6.4, 1.5, 14.5, 25.5, 21.7, 15.8, 3.10, 1.11, 24.12, 25.12, 26.12, 31.12
Eesti	1.1, 24.2, 3.4, 5.4, 1.5, 24.5, 23.6, 24.6, 20.8, 24.12, 25.12, 26.12
Éire/Ireland	1.1, 17.3, 3.4 6.4, 4.5, 1.6, 3.8, 26.10, 25.12, 28.12
Ελλάδα	1.1, 6.1, 23.2, 25.3, 10.4, 13.4, 1.5, 1.6, 28.10, 25.12
España	1.1, 6.1, 3.4, 1.5, 15.8, 12.10, 8.12, 25.12
France	1.1, 6.4, 1.5, 14.5, 25.5, 14.7, 21.7, 15.8, 1.11, 11.11, 25.12
Hrvatska	1.1, 6.1, 5.4, 6.4, 1.5, 4.6, 22.6, 25.6, 5.8, 15.8, 8.10, 1.11, 25.12, 26.12
Italia	1.1, 6.1, 6.4, 25.4, 1.5, 2.6, 15.8, 1.11, 8.12, 25.12, 26.12
Κύπρος/Kıbrıs	1.1, 6.1, 23.2, 25.3, 1.4, 10.4, 12.4, 13.4, 1.5, 31.5, 1.6, 15.8, 1.10, 28.10, 24.12, 25.12, 26.12
Latvija	1.1, 3.4, 5.4, 6.4, 1.5, 4.5, 10.5, 24.5, 23.6, 24.6, 18.11, 24.12, 25.12, 26.12, 31.12
Lietuva	1.1, 16.2, 11.3, 5.4, 1.5, 3.5, 7.6, 24.6, 6.7, 15.8, 1.11, 24.12, 25.12
Luxembourg	1.1, 6.4, 1.5, 14.5, 25.5, 23.6, 15.8, 1.11, 25.12, 26.12
Magyarország	1.1, 2.1, 15.3, 5.4, 6.4, 1.5, 24.5, 25.5, 20.8, 21.8, 23.10, 1.11, 24.12, 25.12, 26.12
Malta	1.1, 10.2, 19.3, 31.3, 3.4, 7.6, 29.6, 15.8, 8.9, 21.9, 8.12, 13.12, 25.12
Nederland	1.1, 5.4, 6.4, 27.4, 5.5, 14.5, 24.5, 25.5, 25.12, 26.12
Österreich	1.1, 6.1, 6.4, 1.5, 14.5, 25.5, 4.6, 15.8, 26.10, 1.11, 8.12, 25.12, 26.12
Polska	1.1, 6.1, 5.4, 6.4, 1.5, 3.5, 4.6, 15.8, 1.11, 11.11, 25.12, 26.12
Portugal	1.1, 3.4, 5.4, 25.4, 1.5, 10.6, 15.8, 8.12, 25.12
România	1.1, 2.1, 24.1, 12.4, 13.4, 1.5, 31.5, 1.6, 15.8, 30.11, 1.12, 25.12, 26.12
Slovenija	1.1, 6.4, 1.5, 14.5, 15.5, 25.6, 24.12, 25.12, 28.12, 29.12, 30.12, 31.12
Slovensko	1.1, 6.1, 3.4, 6.4, 1.5, 8.5, 5.7, 1.9, 15.9, 1.11, 17.11, 24.12, 25.12, 26.12
Suomi/Finland	1.1, 6.1, 25.3, 27.3, 28.3, 1.5, 5.5, 15.5, 25.6, 5.11, 6.12, 25.12, 26.12
Sverige	1.1, 6.1, 3.4, 5.4, 6.4, 1.5, 14.5, 24.5, 6.6, 20.6, 31.10, 25.12, 26.12
United Kingdom	Wales and England: 1.1, 3.4, 6.4, 4.5 25.5, 31.8, 25.12, 28.12 Northern Ireland: 1.1, 17.3, 3.4, 6.4, 4.5, 25.5, 13.7, 31.8, 25.12, 28.12 Scotland: 1.1, 2.1, 3.4, 4.5, 25.5, 3.8, 30.11, 25.12, 28.12

	Rectificări
2014/C 463/09	Rectificare la Recomandarea 2014/70/UE Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum ( JO L 39, 8.2.2014 )	28