INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/2

Cerere de decizie preliminară introdusă de Gerechtshof Den Haag (Țările de Jos) la 7 august 2014 – TOP Logistics BV & Van Caem International BV/Bacardi & Co. Ltd & Bacardi International Ltd

(Cauza C-379/14)

2014/C 388/02

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof Den Haag

Părțile din procedura principală

Reclamante: TOP Logistics BV, Van Caem International BV

Pârâte: Bacardi & Co. Ltd, Bacardi International Ltd

Întrebările preliminare

Aceste întrebări privesc produse originare din afara SEE, care, ulterior introducerii lor pe teritoriul SEE (fără acordul titularului și nu de către acesta), au fost incluse într-un regim de tranzit extern sau de antrepozit vamal [în sensul Codului vamal comunitar instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (1) (fostul regulament) și Regulamentul (CE) nr. 450/2008 (2)], într-un stat membru al Uniunii Europene.

Atunci când aceste produse sunt ulterior plasate, în împrejurări similare celor din prezenta cauză, într-un regim de suspendare a accizelor, trebuie să fie considerate ca fiind importate, în sensul prevăzut la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva 89/104/CEE (3) (în prezent Directiva 2008/95/CE (4)), astfel încât există o „utilizare (a semnului) în cadrul comerțului”, pe care titularul mărcii să o poată interzice potrivit dispozițiilor articolului 5 alineatul (1) din directiva menționată?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: trebuie să se considere că, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, simpla prezență a unor asemenea produse într-un stat membru (care au fost incluse într-un regim de suspendare a accizelor în acest stat membru) nu aduce atingere sau nu poate aduce atingere funcțiilor mărcii, astfel încât titularul mărcii care invocă drepturile naționale asupra mărcii nu se poate opune acestei prezențe?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 05, p. 58)

(2) Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) (JO L 145, p. 1)

(3) Prima Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 1989, L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 01, p. 92)

(4) Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (versiune codificată) (JO L 299, p. 25)

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/3

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona (Spania) la 11 august 2014 – Jorge Sales Sinués/Caixabank S.A.

(Cauza C-381/14)

2014/C 388/03

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamant: Jorge Sales Sinués

Pârâtă: Caixabank S.A.

Întrebările preliminare

Dat fiind că sistemul juridic spaniol stabilește la articolul 43 din LEC (1) acest efect suspensiv sau preliminar, prin care consumatorul este obligat să aștepte până la pronunțarea unei hotărâri definitive în procedura colectivă, fără a putea exercita în paralel o acțiune individuală independentă, folosind toate mijloacele legale și fără a se putea disocia de această acțiune colectivă:

1)	Se poate aprecia [că ordinea juridică spaniolă reglementează] un mijloc sau un mecanism eficace în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CE[E] (2)?

2)	În ce măsură acest efect suspensiv reprezintă un obstacol pentru consumator și, prin urmare, o încălcare a articolului 7 alineatul (1) din directiva menționată, în ceea ce privește invocarea nulității clauzelor abuzive incluse în contractul încheiat de acesta?

3)	Imposibilitatea consumatorului de a se disocia de acțiunea colectivă implică o încălcare a articolului 7 alineatul (3) din Directiva 93/13/CE[E]?

Sau, dimpotrivă, prin această suspendare nu se încalcă articolul 7 din Directiva 93/13/CE[E], întrucât drepturile consumatorului sunt protejate integral prin acțiunea colectivă introdusă de o organizație abilitată legal în acest sens, iar legiuitorul spaniol a prevăzut alte mecanisme la fel de adecvate și de eficace în conformitate cu norma comunitară menționată?

(1) Ley de Enjuiciamiento Civil (Codul de procedură civilă).

(2) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273)

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/3

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de Primera Instancia no 44 de Barcelona (Spania) la 11 august 2014 – Alta Realitat S.L./Erlock Films și Ulrich Thomsen

(Cauza C-384/14)

2014/C 388/04

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de Primera Instancia no 44 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Alta Realitat S.L.

Pârâți: Erlock Films și Ulrich Thomsen

Întrebările preliminare

1)	Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 (1) trebuie interpretat în sensul că instanța sesizată cu acțiunea poate stabili dacă destinatarul înțelege limba în lumina tuturor elementelor aflate la dispoziția sa la dosarul cauzei?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care instanța sesizată cu acțiunea a stabilit, în lumina tuturor elementelor aflate la dispoziția sa la dosarul cauzei, că destinatarul unui act înțelege o limbă străină, nu trebuie să i se ofere acestuia posibilitatea de a refuza primirea actului prin care se efectuează comunicarea?

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1393/2007 trebuie interpretat în sensul că, dacă destinatarul unei notificări refuză un act redactat într-o anumită limbă, în condițiile în care instanța sesizată cu acțiunea constată că persoana în cauză înțelege în suficientă măsură limba respectivă, se consideră că refuzul actului nu este justificat, iar instanța sesizată cu acțiunea poate să aplice consecințele prevăzute de legislația statului de origine pentru acest tip de refuz nejustificat al primirii actului și chiar, în cazul în care normele de procedură ale statului de origine prevăd această posibilitate, să rețină că notificarea actului către destinatar a fost efectuată?

(1) Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului (JO L 324, p. 79).

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/4

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado Mercantil no 9 de Barcelona (Spania) la 12 august 2014 – Youssouf Drame Ba/Catalunya Caixa S.A.

(Cauza C-385/14)

2014/C 388/05

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado Mercantil no 9 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamant: Youssouf Drame Ba

Pârâtă: Catalunya Caixa S.A.

Întrebările preliminare

1)	Se poate aprecia [că ordinea juridică spaniolă reglementează] un mijloc sau un mecanism eficace în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CE[E] (2)?

2)	În ce măsură acest efect suspensiv reprezintă un obstacol pentru consumator și, prin urmare, o încălcare a articolului 7 alineatul (1) din directiva menționată, în ceea ce privește invocarea nulității clauzelor abuzive incluse în contractul încheiat de acesta?

3)	Imposibilitatea consumatorului de a se disocia de acțiunea colectivă implică o încălcare a articolului 7 alineatul (3) din Directiva 93/13/CE[E]?

Sau, dimpotrivă, trebuie să reținem că prin această suspendare nu se încalcă articolul 7 din Directiva 93/13/CE[E], întrucât drepturile consumatorului sunt protejate integral prin acțiunea colectivă introdusă de o organizație abilitată legal în acest sens, iar legiuitorul spaniol a prevăzut alte mecanisme la fel de adecvate și de eficace în conformitate cu norma comunitară menționată?

(1) Ley de Enjuiciamiento Civil (Codul de procedură civilă).

(2) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/5

Recurs introdus la 2 septembrie 2014 de Quimitécnica.com – Comércio e Indústria Química, SA și José de Mello – Sociedade Gestora de Participações Sociais, SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 26 iunie 2014 în cauza T-564/10, Quimitécnica.com și de Mello/Comisia

(Cauza C-415/14)

2014/C 388/07

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Recurente: Quimitécnica.com – Comércio e Indústria Química, SA și José de Mello – Sociedade Gestora de Participações Sociais, SA (reprezentant: J. Calheiros, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

—

anularea, în temeiul articolului 256 TFUE alineatul (1) al doilea paragraf, a Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 26 iunie 2014 (cauza T-564/10) prin care s-a respins acțiunea formulată de recurente împotriva Comisiei Europene, având ca obiect anularea deciziei Comisiei adoptată de contabilul acesteia prin scrisoarea din 8 octombrie 2010, în măsura în care prin scrisoarea respectivă se impunea ca garanția financiară necesară conform articolului 85 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 (1) să fie furnizată de o bancă ce a primit ratingul „AA” pe termen lung, și prin care recurentele au fost obligate la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Comisie;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată;

—

admiterea, ca urmare a anulării hotărârii atacate, a concluziilor formulate de recurente în primă instanță și, în consecință, anularea în parte a deciziei Comisiei, adoptată de contabilul acesteia prin scrisoarea din 8 octombrie 2010, în măsura în care prin scrisoarea respectivă se impunea ca garanția financiară necesară conform articolului 85 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 să fie furnizată de o bancă ce a primit ratingul „AA” pe termen lung;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentele invocă două motive:

Primul motiv: motivarea hotărârii atacate este viciată de o eroare de drept, întrucât s-a respins argumentul formulat de recurente în acțiunea introdusă la Tribunal cu privire la nemotivarea deciziei adoptate de Comisie la 8 octombrie 2010, în ceea ce privește impunerea furnizării unei garanții financiare de către o bancă ce a primit ratingul „AA” pe termen lung.

—	În hotărârea atacată se admite că decizia adoptată la 8 octombrie 2010 nu cuprinde nicio motivare expresă în ceea ce privește cerința referitoare la ratingul băncii care emite garanția. Se susține, în schimb, că baza raționamentului Comisiei reiese din însăși această cerință.

—	Conform prevederilor articolului 296 TFUE, toate actele, inclusiv deciziile, sunt obligatoriu motivate.

—	„Baza raționamentului Comisiei” trebuie să rezulte din motivarea deciziei, iar nu din însuși actul atacat.

—

Cele prezentate anterior se impun a fortiori în cazul în care „protecția intereselor financiare ale Uniunii”, care se presupune că constituie „baza raționamentului Comisiei”, ar putea fi garantată în mod adecvat prin intermediul garanției bancare propuse de recurente prin scrisoarea trimisă Comisiei la 3 septembrie 2010.

—

Pe de altă parte, în anul 2010, când Comisia a impus această cerință, alegerea ratingului drept unic criteriu pentru furnizarea unei garanții bancare era deja complet neadecvată, întrucât acest criteriu, discutabil din punct de vedere obiectiv, necesita o motivare mai convingătoare, clară și expresă.

—	De asemenea, faptul că amânarea plății se acordă în mod discreționar ridică nivelul cerinței de motivare în raport cu cel aplicabil în cazul exercitării unei competențe nediscreționare.

—	În plus, în decizie nu se invocă nicio normă comunitară pe care s-ar putea întemeia cerința menționată.

—

Având în vedere că, astfel cum se admite în hotărârea atacată, decizia Comisiei din 8 octombrie 2010 nu cuprinde nicio motivare expresă în privința cerinței referitoare la ratingul băncii care emite garanția, hotărârea atacată cuprinde o eroare prin faptul că se consideră că actul atacat nu este afectat de nemotivarea invocată de recurente în acțiunea introdusă la Tribunal.

Al doilea motiv: motivarea hotărârii atacate este viciată de o eroare de drept, în măsura în care a fost respins argumentul formulat de recurente în acțiunea introdusă la Tribunal cu privire la încălcarea tratatului – principiul proporționalității.

—

Din cuprinsul articolului 85 din Regulamentul nr. 2342/2002 rezultă că, în cazul în care sunt îndeplinite cerințele și prevederile acestui articol, persoana care adoptă decizia comunitară (în speță, contabilul) trebuie să examineze cererea de prelungire a termenului de plată prezentată de întreprinderea în cauză și trebuie să o admită dacă sunt respectate cerințele și prevederile legale în acest sens.

—

„Larga putere de apreciere” acordată contabilului Comisiei în temeiul articolului 85 din regulamentul menționat se concretizează în examinarea cererii de prelungire a termenului de plată prezentate de întreprinderea în cauză și în admiterea acesteia, fără a se extinde la tipul de garanție bancară pe care contabilul Comisiei îl consideră acceptabil, astfel încât, în exercitarea controlului asupra actului atacat nu este suficient să se demonstreze că acesta este vădit neadecvat pentru atingerea obiectivelor urmărite, astfel cum s-a considerat în mod greșit în hotărârea atacată.

—

O garanție emisă la cerere de o instituție de credit, care respectă modelul impus de Comisie, constituie o formă adecvată și proporțională în vederea garantării plății sumelor datorate. În fapt, sistemul judiciar portughez în general – ca și sistemele din alte state ale Uniunii Europene – acceptă, în diverse scopuri, furnizarea unei garanții bancare, inclusiv pentru suspendarea executării hotărârilor judecătorești și, în special, a eventualei executări solicitate de Comisie în fața instanțeloe naționale pentru recuperarea unei amenzi neplătite.

—

În acest caz concret, garanția propusă de recurente, care nu a fost acceptată de Comisie, ar fi fost emisă de Banco Comercial Português, S. A., instituție de credit cu sediul în Uniunea Europeană și supusă normelor de supraveghere și consolidare definite de înseși instituțiile Uniunii. Prin urmare, nimic nu pare să justifice ca, în scopul protecției drepturilor Uniunii, să se refuze posibilitatea furnizării garanției de către banca în cauză, nici impunerea constituirii acesteia de către o bancă ce a primit ratingul „AA” pe termen lung.

—

În plus, se are în vedere contextul de notorietate publică în sensul că ratingul băncilor portugheze a fost afectat de modificarea ratingului Republicii Portugheze. În acest mod, nu există nicio bancă cu sediul în Portugalia care să respecte criteriile de rating („AA” pe termen lung) impuse în decizia Comisiei. Această circumstanță era menționată în hotărârea atacată, sub titlul „Situația de fapt”, dar a fost ignorată în motivarea acestei hotărâri.

—

Decizia Comisiei încalcă astfel criteriul necesității (care constituie un aspect important al principiului proporționalității), având în vedere că, dintre toate modalitățile posibile, aceasta a optat pentru aceea care în conjunctura actuală se dovedește a prejudicia cel mai mult interesele recurentelor.

—

Prin urmare, există o disproporție flagrantă între condiția impusă de Comisie (garanție emisă de o bancă europeană cu rating „AA” pe termen lung) și obiectivul care se pretinde a fi urmărit (protecția dreptului Comisiei la plata sumelor datorate), motiv pentru care hotărârea atacată cuprinde o eroare în măsura în care consideră că actul atacat nu încalcă principiul proporționalității.

(1) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p. 3).

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/8

Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Mikhalchanka/Consiliul

(Cauzele conexate T-196/11 și T-542/12) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Belarus - Înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Restricții de intrare și de tranzitare a teritoriului Uniunii - Includerea și menținerea numelui reclamantului pe lista persoanelor vizate - Jurnalist - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Inadmisibilitate parțială - Dreptul la apărare - Obligația de motivare - Eroare de apreciere”))

2014/C 388/08

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Aliaksei Mikhalchanka (Minsk, Belarus) (reprezentant: M. Michalauskas, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanţi: în cauza T-196/11, F. Naert şi M.-M. Joséphidès, iar în cauza T-542/12, F. Naert şi J.-P. Hix, agenţi)

Obiectul

Cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei 2011/69/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/639/PESC a Consiliului privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus (JO L 28, p. 40), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 84/2011 al Consiliului din 31 ianuarie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva președintelui Lukașenko și a anumitor funcționari din Belarus (JO L 28, p. 17), a Deciziei de punere în aplicare 2011/174/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/639/PESC privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus (JO L 76, p. 72) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 271/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva președintelui Lukașenko și a anumitor funcționari din Belarus (JO L 76, p. 13), și, pe de altă parte, a Deciziei 2012/642/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (JO L 285, p. 1), a Regulamentului (UE) nr. 1014/2012 al Consiliului din 6 noiembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (JO L 307, p. 1) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1017/2012 al Consiliului din 6 noiembrie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva Belarus (JO L 307, p. 7), în măsura în care toate aceste acte îl privesc pe reclamant

Dispozitivul

Anulează, în măsura în care îl privesc pe domnul A. Mikhalchanka:

—	Decizia 2011/69/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/639/PESC a Consiliului privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus;

—	Decizia de punere în aplicare 2011/174/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/639/PESC privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 271/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva președintelui Lukașenko și a anumitor funcționari din Belarus;

—	Decizia 2012/642/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Belarus;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1017/2012 al Consiliului din 6 noiembrie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva Belarus.

2)	Nu este necesar să se admită cererea Consiliului de a menține efectele în timp ale actelor atacate.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de domnul Mikhalchanka.

(1) JO C 165, 9.6.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/9

Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Ipatau/Consiliul

(Cauza T-646/11) (1)

((„Politică externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Belarus - Înghețare a fondurilor și a resurselor economice - Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Admisibilitate - Obligația de motivare - Dreptul la apărare - Eroare de apreciere”))

2014/C 388/09

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Vadzim Ipatau (Minsk, Belarus) (reprezentant: M. Michalauskas, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: F. Naert și B. Driessen, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2011/666/PESC a Consiliului din 10 octombrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/639/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarusului (JO L 265, p. 17), în măsura în care îl vizează pe reclamant, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1000/2011 al Consiliului din 10 octombrie 2011 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (JO L 265, p. 8), în măsura în care îl vizează pe reclamant, a deciziei Consiliului din 14 noiembrie 2011 prin care se respinge cererea reclamantului care vizează ca numele său să fie înlăturat din Decizia 2011/69/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 de modificare a Deciziei 2010/639/PESC a Consiliului privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus (JO L 28, p. 40), și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 84/2011 al Consiliului din 31 ianuarie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva președintelui Lukașenko și anumitor funcționari din Belarus (JO L 28, p. 17), și anularea Deciziei 2012/642/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Belarus (JO L 285, p. 1), și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1017/2012 din 6 noiembrie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsurile restrictive împotriva Belarus (JO L 307, p. 7), în măsura în care îl vizează pe reclamant

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Vadzim Ipatau suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

(1) JO C 258, 25.8.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/10

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Georgias și alții/Consiliul și Comisia

(Cauza T-168/12) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Zimbabwe - Înghețarea fondurilor - Răspundere extracontractuală - Legătură de cauzalitate - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Eroare vădită de apreciere - Obligația de motivare”))

2014/C 388/10

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Aguy Clement Georgias (Harare, Zimbabwe), Trinity Engineering (Private) Ltd (Harare) și Georgiadis Trucking (Private) Ltd (Harare) (reprezentanți: inițial M. Robson, E. Goulder, solicitors, și H. Mercer, QC, ulterior M. Robson, H. Mercer și I. Quirk, barrister)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: B. Driessen și G. Étienne, agenți) și Comisia Europeană (reprezentanți: M. Konstantinidis și S. Bartelt, agenți)

Obiectul

Cerere de reparare a prejudiciului pretins suferit de reclamanți ca urmare a adoptării Regulamentului (CE) nr. 412/2007 al Comisiei din 16 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 314/2004 al Consiliului privind anumite măsuri restrictive împotriva Zimbabwe (JO L 101, p. 6).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Aguy Clement Georgias, Trinity Engineering (Private) Ltd și Georgiadis Trucking (Private) Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de Comisia Europeană.

(1) JO C 165, 9.6.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/10

Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Nuna International/OAPI – Nanu-Nana Joachim Hoepp (nuna)

(Cauza T-195/12) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative nuna - Mărci comunitare verbale anterioare NANA și NANU-NANA - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii produselor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

2014/C 388/11

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Nuna International BV (Erp, Țările de Jos) (reprezentant: A. Alpera Plazas, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: V. Melgar, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Nanu-Nana Joachim Hoepp GmbH & Co. KG (Bremen, Germania) (reprezentant: A. Nordemann, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 15 februarie 2012 (cauza R 476/2011-1), privind o procedură de opoziție între Nanu-Nana Joachim Hoepp GmbH & Co. KG și Nuna International BV.

Dispozitivul

Anulează decizia Camerei întâi de recurs a Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 15 februarie 2012 (cauza R 476/2011-1), privind o procedură de opoziție între Nanu-Nana Joachim Hoepp GmbH & Co. KG și Nuna International BV, în ceea ce privește „cărucioare pentru copii; cărucioare; scaune de siguranță pentru copii pentru mașină” din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, precum și „premergătoare pentru bebeluşi” și „saci de dormit pentru copii și bebeluşi” din clasa 20.

2)	Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 209, 14.7.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/11

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Central Bank of Iran/Consiliul

(Cauza T-262/12) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului cu scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Acțiune în anulare - Litispendență - Obligația de motivare - Dreptul la apărare”))

2014/C 388/12

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Central Bank of Iran (Teheran, Iran) (reprezentant: M. Lester, barrister)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bishop și V. Piessevaux, agenți)

Obiectul

În esență, o cerere de anulare, în primul rând, a Deciziei 2012/35 PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 19, p. 22) și a Deciziei 2012/635/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 282, p. 58), în măsura în care acestea au înscris sau au menținut, după reexaminare, înscrierea numelui reclamantei în lista care figurează în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39) și, în al doilea rând, a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 945/2012 al Consiliului din 15 octombrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 (JO L 282, p. 16), în măsura în care au înscris sau au menținut, după reexaminare, înscrierea numelui reclamantei în lista care figurează în anexa IX la Regulamentul nr. 267/2012

Dispozitivul

1)	Anulează Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1), în măsura în care acesta a înscris numele Central Bank of Iran în lista care figurează în anexa IX.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Consiliul Uniunii Europene suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată și din cele ale Central Bank of Iran.

4)	Central Bank of Iran suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată și din cele ale Consiliului.

(1) JO C 243, 11.8.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/12

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Holcim (Romania)/Comisia

(Cauza T-317/12) (1)

((„Răspundere extracontractuală - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Răspundere subiectivă - Refuz al Comisiei de a divulga informații și de a interzice orice tranzacție cu privire la cote de emisie pretins sustrase - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Răspundere obiectivă”))

2014/C 388/13

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Holcim (Romania) SA (București, România) (reprezentant: L. Arnauts, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Mifsud-Bonnici și E. White, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, o cerere, întemeiată pe răspunderea subiectivă, având ca obiect repararea prejudiciului pretins suferit de reclamantă ca urmare a refuzului Comisiei de a-i divulga informații referitoare la cote de emisie de gaze cu efect de seră care i-au fost presupus sustrase și de a interzice orice tranzacție cu privire la aceste cote și, pe de altă parte, o cerere de despăgubiri, întemeiată pe răspunderea obiectivă.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Holcim (Romania) SA să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

(1) JO C 287, 22.9.2012.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/12

Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2014 – Sanofi/OAPI – GP Pharm (GEPRAL)

(Cauza T-493/12) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană - Marca verbală GEPRAL - Marca internațională verbală anterioară DELPRAL - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

2014/C 388/14

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamant: Sanofi (Paris, Franța) (reprezentant: C. Hertz-Eichenrode, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: GP Pharm, SA (Sant Quinti de Mediona, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 5 septembrie 2012 (cauza R 201/2012-2) privind o procedură de opoziție între Sanofi SA și GP Pharm SA

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 5 septembrie 2012 (cauza R 201/2012-2) privind o procedură de opoziție între Sanofi SA și GP Pharm SA.

2)	Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 26, 26.1.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/13

Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Tegometall International/OAPI – Irega (MEGO)

(Cauza T-11/13) (1)

((„Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară verbală MEGO - Motiv relativ de refuz - Procedură de opoziție anterioară - Lipsa autorității de lucru judecat”))

2014/C 388/15

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Tegometall International AG (Lengwil, Elveția) (reprezentanţi: H. Timmann și E. Schaper, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Irega AG (Zuchwil, Elveția)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 25 octombrie 2012 (cauza R 1522/2011-1) privind o procedură de declarare a nulității între Tegometall International AG și Irega AG

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 25 octombrie 2012 (cauza R 1522/2011-1).

2)	OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Tegometall International AG în fața Tribunalului, precum și în fața camerei de recurs.

(1) JO C 55, 23.2.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/14

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Herdade de S. Tiago II/OAPI – Polo/Lauren (V)

(Cauza T-90/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii figurative V - Marcă figurativă anterioară comunitară, națională și Benelux reprezentând un jucător de polo - Motive relative de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009”])

2014/C 388/16

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Herdade de S. Tiago II – Sociedade Agrícola, SA (Lisabona, Portugalia) (reprezentanţi: I. de Carvalho Simões și J. Pimenta, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanţi: P. Bullock și N. Bambara, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: The Polo/Lauren Company, LP (New York, New York, Statele Unite) (reprezentanţi: R. Black și S. Davies, solicitors)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 28 noiembrie 2012 (cauza R 2240/2011-2), privind o procedură de opoziție între The Polo/Lauren Company, LP și Herdade de S. Tiago II – Sociedade Agrícola, SA

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Herdade de S. Tiago II – Sociedade Agrícola, SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 123, 27.4.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/14

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Polo/Lauren/OAPI – FreshSide (Reprezentarea unui băiat pe bicicletă ținând un ciocan)

(Cauza T-265/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative care reprezintă un băiat pe bicicletă ținând un ciocan - Mărci comunitară și națională figurative anterioare care reprezintă un jucător de polo - Motive relative de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009”])

2014/C 388/17

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: The Polo/Lauren Company, LP (New York, New York, Statele Unite) (reprezentanţi: S. Davies, solicitor, J. Hill, barrister, și R. Black, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanţi: P. Bullock și N. Bambara, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: FreshSide Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: N. Lockett, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 1 martie 2013 (cauza R 15/2012-2) privind o procedură de opoziție între The Polo/Lauren Company, LP și FreshSide Ltd

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 1 martie 2013 (cauza R 15/2012-2).

2)	OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de The Polo/Lauren Company, LP.

3)	FreshSide Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 207, 20.7.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/15

Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – El Corte Inglés/OAPI – Gaffashion (BAUSS)

(Cauza T-267/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BAUSS - Marca comunitară figurativă anterioară BASS3TRES - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Absența riscului de confuzie”])

2014/C 388/18

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamantă: El Corte Inglés, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: E.Seijo Veiguela și J. L. Rivas Zurdo, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanţi: J. García Murillo și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Gaffashion – Comércio de Acessórios de Moda, Lda (Viana do Castelo, Portugalia)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 21 februarie 2013 (cauza R 2295/2011-2) privind o procedură de opoziție între El Corte Inglés, SA și Gaffashion – Comércio de Acessórios de Moda, Lda

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă El Corte Inglés la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 215, 27.7.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/16

Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Groupe Léa Nature/OAPI – Debonair Trading Internacional (SO’BiO ētic)

(Cauza T-341/13) (1)

((„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative SO’BiO ētic - Mărci comunitare și naționale verbale anterioare SO…? - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Lipsa utilizării serioase a mărcii anterioare - Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009”))

2014/C 388/19

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamant: Groupe Léa Nature (Périgny, Franţa) (reprezentant: S. Arnaud, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) (reprezentanţi: P. Geroulakos şi V. Melgar, agenţi)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Debonair Trading Internacional Lda (Funchal, Portugalia) (reprezentant: T. Alkin, barrister)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei camerei întâi de recurs a OAPI din 26 martie 2013 (cauza R 203/2011-1), referitoare la o procedură de opoziție între Debonair Trading Internacional Lda și Groupe Léa Nature SA.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) (OAPI) din 26 martie 2013 (cauza R 203/2011-1).

2)	Obligă OAPI și Debonair Trading Internacional Lda să suporte fiecare propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Groupe Léa Nature SA.

(1) JO C 260, 7.9.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/16

Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2014 – Kadhaf Al Dam/Consiliul

(Cauza T-348/13) (1)

((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Libia - Înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Obligație de motivare - Eroare vădită de apreciere - Modularea efectelor în timpul unei anulări - Răspundere extracontractuală”))

2014/C 388/20

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Ahmed Mohammed Kadhaf Al Dam (Cair, Egipt) (reprezentant: H. de Charette, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro şi V. Piessevaux, agenţi)

Obiectul

Pe de o parte, anularea Deciziei 2011/137/PESC a Consiliului din 28 februarie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO L 58, p. 53), a Regulamentului (UE) nr. 204/2011 al Consiliului din 2 martie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (JO L 58, p. 1), a Deciziei 2013/182/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013 de modificare a Deciziei 2011/137/PESC (JO L 111, p. 50), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 689/2014 al Consiliului din 23 iunie 2014 privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 204/2011 (JO L 183, p. 1), și a Deciziei 2014/380/PESC a Consiliului din 23 iunie 2014, de modificare a Deciziei 2011/137 (JO L 183, p. 52), în măsura în care aceste acte îl vizează pe reclamant, și, pe de altă parte, o cerere de reparare a prejudiciului cauzat de aceste acte.

Dispozitivul

Anulează Decizia 2013/182/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013 și Decizia 2014/380/PESC a Consiliului din 23 iunie 2014 de modificare a Deciziei 2011/137/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia în măsura în care mențin numele domnului Ahmed Mohammed Kadhaf Al Dam pe listele care figurează în anexele II și IV la Decizia 2011/137/PESC a Consiliului din 28 februarie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia.

Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 689/2014 al Consiliului din 23 iunie 2014 privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 204/2011 în măsura în care menține numele domnului Ahmed Mohammed Kadhaf Al Dam pe lista care figurează în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 204/2011 al Consiliului din 2 martie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia.

Menține efectele Deciziei 2013/182, ale Deciziei 2014/380 și ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 689/2014 în ceea ce îl privește pe domnul Kadhaf Al Dam până la expirarea termenului de recurs împotriva prezentei hotărâri sau, în ipoteza în care se formulează un recurs în acest termen, până la hotărârea Curții în această privință.

4)	Respinge acțiunea în privința celorlalte motive.

5)	Îl obligă pe domnul Kadhaf Al Dam să suporte cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene precum și propriile cheltuieli de judecată în legătură cu cererea sa de despăgubire.

6)	Obligă Consiliul să suporte cheltuielile de judecată efectuate de domnul Kadhaf Al Dam și propriile cheltuieli de judecată în legătură cu cererea de anulare.

(1) JO C 298, 12.10.2013.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/18

Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – Ackermann Saatzucht și alții/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-559/14)

2014/C 388/22

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Ackermann Saatzucht GmbH & Co. KG (Irlbach, Germania); Böhm-Nordkartoffel Agrarproduktion GmbH & Co. OHG (Hohenmocker, Germania); Deutsche Saatveredelung AG (Lippstadt, Germania); Ernst Benary, Samenzucht GmbH, (Hann. Münden, Germania); Freiherr Von Moreau Saatzucht GmbH (Osterhofen, Germania); Hybro Saatzucht GmbH & Co. KG (Kleptow, Germania); Klemm + Sohn GmbH & Co. KG (Stuttgart, Germania); KWS Saat AG (Einbeck, Germania); Norddeutsche Pflanzenzucht Hans-Georg Lembke KG (Hohenlieth, Germania); Nordsaat Saatzuchts GmbH (Halberstadt, Germania); Peter Franck-Oberaspach (Schwäbisch Hall, Germania); P.H. Petersen Saatzucht Lundsgaard GmbH (Grundhof, Germania); Saatzucht Streng – Engelen GmbH & Co. KG (Uffenheim, Germania); Saka Pflanzenzucht GmbH & Co. KG (Hamburg, Germania); Strube Research GmbH & Co. KG (Söllingen, Germania); Gartenbau und Spezialkulturen Westhoff GbR (Südlohn-Oeding, Germania); și W. von Borries-Eckendorf GmbH & Co. KG (Leopoldshöhe, Germania) (reprezentanți: P. de Jong, P. Vlaemminck și B. Van Vooren, avocați)

Pârâte: Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	declararea admisibilității acțiunii în anulare;

—

anularea Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune (JO L 150, p. 59) și

—	obligarea Parlamentului European și a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Uniunea Europeană este parte la Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante, pusă în aplicare în cadrul Uniunii prin Regulamentul de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante (1). Articolul 15 litera (c) din acest regulament recunoaște așa-numita exceptare a amelioratorilor, care constă în aceea că domeniul de aplicare al protecției soiurilor de plante nu se extinde asupra„actelor efectuate în vederea creării, a descoperirii și a dezvoltării altor soiuri”. Actul atacat reprezintă o limitare drastică a exceptării amelioratorilor, încălcând astfel o obligație internațională a Uniunii, constrângătoare și direct aplicabilă. De asemenea, exceptarea amelioratorilor este recunoscută la articolul 27 din Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete. Deși Uniunea nu este parte la acest acord, actul atacat impune în esență statelor membre să încalce obligațiile internaționale care le revin în temeiul acordului.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că, în calitate de parte contractantă la Convenția privind diversitatea biologică și în temeiul articolului 3 alineatul (5) TUE, Uniunea Europeană este obligată să încurajeze menținerea biodiversității Pământului. Regulamentul atacat va avea un efect inhibitor semnificativ asupra tuturor eforturilor legate de protecția biodiversității plantelor, impietând astfel asupra acestei obligații internaționale.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că actul atacat este întemeiat exclusiv pe articolul 192 alineatul (1) TFUE. Potrivit unei jurisprudențe constante, alegerea temeiului juridic al unui act trebuie să se întemeieze pe elemente obiective care pot fi supuse controlului jurisdicțional. În măsura în care actul urmărește să instituie măsuri de conformitate destinate utilizatorilor de pe piața internă a Uniunii, regulamentul ar fi trebuit să se întemeieze pe articolul 114 TFUE. Alegerea temeiului juridic are implicații asupra conținutului actului, întrucât obiectivele pentru care pot fi folosite temeiurile juridice sunt complet diferite, afectând astfel în mod substanțial procesul legislativ.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul încalcă în mod vădit principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 alineatul (4) TUE, întrucât: în primul rând, analiza de impact nu a stabilit nicio legătură între datele cantitative și concluzii, care se întemeiau doar pe argumente „calitative”; în al doilea rând, în mod vădit, nu s-a ținut cont de faptul că sectorul selecției soiurilor va fi afectat în mod grav și evident ca urmare a faptului că resursele genetice reprezintă esența însăși a acestui sector, iar nu doar un element accesoriu al activității respective; în al treilea rând, regulamentul impune în mod vădit restricții disproporționate articolului 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; în al patrulea rând, acesta impune sectorului selecției soiurilor o obligație de facto nelimitată, constând în înregistrarea și păstrarea informațiilor referitoare la activitățile sale; în sfârșit, există măsuri mai puțin oneroase, astfel cum rezultă din Tratatul internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat creează o situație de incertitudine juridică vădită pentru amelioratori, întrucât: în primul rând, domeniul de aplicare al acestuia depinde de aspectul dacă statele aleg să își exercite sau să nu își exercite suveranitatea în domeniul resurselor genetice; în al doilea rând, acesta se întemeiază pe definiții care se pretează la diferite interpretări și care nu permit să se stabilească dacă o resursă genetică poate fi considerată drept „utilizată”; în al treilea rând, faptul că acesta se pretează la diferite interpretări face posibilă o aplicare retroactivă de facto; în sfârșit, dezvoltarea de bune practici este doar „susceptibilă” să reducă, pentru utilizatorii cărora li se aplică regulamentul atacat, riscul neconformității cu normele.

(1) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2100/94 din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante (JO L 227, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 15, p. 197).

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/19

Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – ABZ Aardbeien Uit Zaad Holding și alții/Parlamentul și Consiliul

(Cauza T-560/14)

2014/C 388/23

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: ABZ Aardbeien Uit Zaad Holding BV (Hoorn NH, Țările de Jos); Agriom BV (Aalsmeer, Țările de Jos); Agrisemen BV (Ellewoutsdijk, Țările de Jos); Anthura BV (Bleiswijk, Țările de Jos); Barenbrug Holding BV (Oosterhout, Țările de Jos); De Bolster BV (Epe, Țările de Jos); Evanthia BV (Hoek van Holland, Țările de Jos); Gebr. Vletter & Den Haan VOF (Rijnsburg, Țările de Jos); Hilverda Kooij BV (Aalsmeer, Țările de Jos); Holland-Select BV (Andijk, Țările de Jos); Könst Breeding BV (Nieuwveen, Țările de Jos); Koninklijke Van Zanten BV (Hillegom, Țările de Jos); Kweek- en Researchbedrijf Agirco BV (Emmeloord, Țările de Jos); Kwekerij de Wester-Bouwing BV (Rossum, Țările de Jos); Limgroup BV (Horst aan de Maas, Țările de Jos) și Ontwikkelingsmaatschappij Het Idee BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: P. de Jong, P. Vlaemminck și B. Van Vooren, lawyers)

Pârâte: Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	declararea admisibilității acțiunii în anulare;

—

—	obligarea Parlamentului European și a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive, în esență identice sau similare cu cele invocate în cauza T-559/14, Ackermann Saatzucht și alții/Parlamentul și Consiliul.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/20

Acțiune introdusă la 27 august 2014 – Italia/Comisia

(Cauza T-636/14)

2014/C 388/24

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: P. Gentili, avvocato dello Stato, G. Palmieri, agent)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea anunțului pentru ocuparea postului vacant de director al Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (Luxemburg), grupa de funcții AD gradul 14 (COM/2014/10356) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 185 A din 17 iunie 2014;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta atacă anunțul menționat mai sus, în măsura în care candidaturile trebuie să fie prezentate în mod obligatoriu în limbile engleză, franceză sau germană.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 18 TFUE și a articolului 24 al patrulea paragraf TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolelor 1 și 2 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6) din Statutul funcționarilor (aplicabil prin analogie agenților temporari și menționat în anunțul atacat)

—

Reclamanta susține în această privință că, prin trimiterea la site-ul internet al Comisiei care conținea această dispoziție obligatorie, anunțul a impus candidaților să își prezinte curriculum vitae și scrisoarea de motivare în limbile engleză, franceză sau germană, iar nu în orice limbă a Uniunii Europene.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime și a cooperării loiale [articolul 4 alineatul (3) TUE]

—

Reclamanta susține în această privință că în cursul procedurii de adoptare a anunțului în discuție, Comisia ar fi asigurat în mod formal guvernul italian că discriminarea lingvistică sus-menționată va fi înlăturată, însă a avut un comportament contrar la redactarea anunțului și la stabilirea normelor de funcționare a site-ului internet la care face trimitere anunțul pentru prezentarea candidaturilor.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/21

Acțiune introdusă la 30 august 2014 – ADR Center/Comisia

(Cauza T-644/14)

2014/C 388/25

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ADR Center Srl (Roma, Italia) (reprezentant: L. Tantalo, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Comisiei, astfel cum este prezentată în scrisoarea sa din 27 iunie 2014, de a iniția o acțiune în recuperare împotriva ADR Center;

—	dispunerea plății imediate a sumei restante datorate ADR Center, în cuantum de 79 700,40 euro, conform facturii pro forma și notelor de credit din 13 noiembrie 2013;

—	dispunerea plății imediate de despăgubiri către ADR Center pentru prejudiciul adus reputației sale internaționale și pentru timpul alocat de personalul de conducere al acesteia în scopul apărării împotriva unei pretenții nefondate;

—	obligarea pârâtei și a eventualilor intervenienți la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri, într-un cuantum care urmează a fi stabilit în mod echitabil de Tribunal.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată trebuie anulată pentru motivul că acțiunile de audit și ordinele ulterioare ale Comisiei se întemeiază pe un set de reguli care nu au făcut niciodată obiectul unui acord.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată trebuie anulată pentru motivul că Comisia a întârziat în mod nerezonabil publicarea rapoartelor finale de audit și a ordinelor de recuperare aferente.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia nu și-a îndeplinit sarcina probei, care îi revenea. În această privință, reclamanta susține că Comisia și-a întemeiat auditul financiar final și ordinele de recuperare pe constatări care nu au fost probate.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că constatările în urma auditului Comisiei erau eronate. Reclamanta susține în această privință că constatările din cadrul auditului Comisiei sunt contestate pe baza unei serii de erori vădite, de procedură și de fond. Aceasta susține de asemenea că Comisia nu doar a omis să revizuiască ordinele pe care le adoptase, dar a și ignorat în mod flagrant toate problemele ridicate de ADR Center și nu a luat în considerare niciuna dintre acestea.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/21

Acțiune introdusă la 8 septembrie 2014 – Revolution/OAPI (REVOLUTION)

(Cauza T-654/14)

2014/C 388/26

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Revolution LLC (Washington, Statele Unite) (reprezentanți: P. Roncaglia, F. Rossi și N. Parrotta, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene și modele industriale) din 11 iunie 2014 pronunţată în cauza R 2143/2013-1;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „REVOLUTION” pentru servicii din clasa 36 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 1 1 8 15 297.

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare a unei mărci comunitare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) şi a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/22

Acțiune introdusă la 11 septembrie 2014 – Peri/OAPI (Forma unei încuietori pentru cofraje)

(Cauza T-656/14)

2014/C 388/27

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Peri GmbH (Weißenhorn, Germania) (reprezentanți: A. Bognár și M. Eck, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 26 iunie 2014 în cauza R 1178/2013-1;

—	obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marcă tridimensională care prezintă forma unei încuietori pentru cofraje, pentru produse din clasele 6 și 19 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 0 8 26 766.

Decizia examinatorului: respinge cererea.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate:

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/23

Acțiune introdusă la 15 septembrie 2014 – Instituto dos vinhos do Douro e do Porto/OAPI – Bruichladdich Distillery (PORT CARLOTTE)

(Cauza T-659/14)

2014/C 388/28

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: Instituto dos vinhos do Douro e do Porto (Peso da Régua, Portugalia) (reprezentant: P. Sousa e Silva, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bruichladdich Distillery Co. Ltd (Argyll, Regatul Unit)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 8 iulie 2014 în cauza R 946/2013-4;

—	obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată, inclusive a celor aferente procedurii desfășurate în fața OAPI.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca verbală „PORT CARLOTTE” pentru produse din clasa 33 – marca comunitară nr. 5 4 21 474.

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: reclamantul.

Motivarea cererii de declarare a nulității: motivele prevăzute la articolul 52 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alieatul (1) litera (g), la articolul 53 alineatul (1) litera (c) coroborat cu articolul 8 alineatul (4) și la articolul 53 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 207/2009.

Decizia diviziei de anulare: respinge cererea de anulare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (c) și (g) și a articolului 53 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul nr. 207/2009.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/23

Acțiune introdusă la 19 septembrie 2014 – SEA/Comisia

(Cauza T-674/14)

2014/C 388/29

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Società per azioni esercizi aeroportuali (SEA) (Segrate, Italia) (reprezentanți: F. Gatti, J.-F. Bellis, F. Di Gianni și A. Scalini, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei C(2014) 4537 final din 9 iulie 2014, prin care Comisia a deschis o procedură oficială de investigare cu privire la constituirea societății Airport Handling;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv se întemeiază pe un viciu de motivare a deciziei în litigiu.

—

Reclamanta arată, în această privință, că decizia în litigiu ignoră elemente (mai precis, constituirea unui trust pentru a asigura lipsa totală de continuitate economică între Airport Handling și SEA Handling, societate prezumată a fi beneficiara ajutorului SA.21420) care joacă un rol esențial în adoptarea deciziei și despre care Comisia fusese informată în detaliu.

Al doilea motiv se întemeiază pe o aplicare eronată a articolului 107 alineatul (1) TFUE, care decurge dintr-o apreciere eronată a unor elemente importante și a unor informații obiective care fuseseră aduse la cunoștința Comisiei de către reclamantă.

—

Reclamanta arată, în această privință, că Comisia a apreciat în mod eronat, în decizia în litigiu, că Airport Handling putea fi considerată succesorul economic al SEA Handling și că aportul efectuat de reclamantă în favoarea Airport Handling constituia un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE.

Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiilor fundamentale ale încrederii legitime, bunei administrări, proporționalității și nediscriminării.

—

Reclamanta arată, în această privință, că comportamentul serviciilor Comisiei și decizia în litigiu sunt vădit contrare principiilor menționate mai sus ale ordinii juridice a Uniunii Europene. Mai precis, în ceea ce privește principiul proporționalității, reclamanta arată că Comisia ar fi trebuit să își înlăture dubiile printr-o analiză diligentă a informațiilor pe care i le furnizase deja, înainte de investigație, în loc să adopte decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare în cauză.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/24

Acțiune introdusă la 22 septembrie 2014 – Spania/Comisia

(Cauza T-675/14)

2014/C 388/30

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentant: M. García-Valdecasas Dorrego, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 9 iulie 2014 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în măsura în care se referă la Regatul Spaniei, și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că corecția forfetară impusă în cuantum net de 2 7 31 208,07 euro și metoda de calcul utilizată sunt contrare articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193) și orientărilor enunțate în Documentul nr. VI/5330/97 al Comisiei din 23 decembrie 1997 (Orientări privind calcularea consecințelor financiare în cadrul pregătirii deciziei de închidere a conturilor FEOGA-Garantare), precum și Documentului AGRI-64043-2005 (Communication from the Commission, on how the Commission intends in the context of the EAGGF-Guarantee clearance procedure to handle shortcomings in the context of croos-compliance control system implemented by the Member State), întrucât nu rezultă că este necesară efectuarea unei estimări forfetare, dat fiind că reclamantul a prezentat o evaluare punctuală a riscului real pentru fond. Măsurile de aplicare adoptate de Comisie sunt nu doar incorecte, ci și disproporționate și nejustificate.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că adiționarea la calculul forfetar general de 2 % a corecției impuse cu caracter punctual în cuantum de 1 91 873,55 euro, precum și metoda de calcul sunt contrare articolului 31 alineatul (2) din regulamentul sus-menționat și documentelor Comisiei referitoare la orientările privind calcularea corecțiilor financiare, întrucât nu se pot utiliza și cumula în mod simultan două metode de calcul pentru aceeași încălcare. Pe lângă faptul că este incoerent din punct de vedere juridic, acest lucru este întru totul disproporționat și nejustificat.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că corecția impusă pentru anul de cerere 2010, exercițiul financiar 2011, încalcă articolul 31 alineatul (4) din regulamentul menționat, implică o încălcare a principiului cooperării loiale și face imposibilă exercitarea dreptului la apărare în măsura în care pârâta a extins în mod nejustificat corecția financiară la o perioadă ulterioară celor 24 de luni care au precedat notificarea, în condițiile în care, în plus, deficiențele fuseseră deja remediate.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/25

Acțiune introdusă la 22 septembrie 2014 – Spania/Comisia

(Cauza T-676/14)

2014/C 388/31

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentant: A. Rubio González, Abogado del Estado)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei C(2014) 4856 final a Comisiei din 11 iulie 2014 privind deschiderea unei anchete referitoare la manipularea statisticilor în Spania, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro și

—	obligarea instituției pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor securității juridice și neretroactivității normelor juridice

—

Se susține în această privință că principiile legalității și neretroactivității normelor juridice, aplicate Regulamentului (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (JO L 306, p. 1) și Deciziei 2012/678/UE, implică faptul că nu pot fi luate în considerare fapte anterioare datei de 13 decembrie 2011, moment la care faptele litigioase nu puteau fi sancționate. Singurele date care ar putea fi sancționabile sunt cele notificate în luna aprilie 2012. Astfel, perioada care face obiectul investigației ar trebui limitată la datele cuprinse în notificările întocmite începând din anul 2012.

Perioada care face obiectul investigației ar trebui limitată la datele cuprinse în notificările întocmite începând din anul 2012 atunci când privesc fapte care au avut loc începând din luna decembrie 2011, data intrării în vigoare a regulamentului menționat anterior. În consecință, nu există temei juridic pentru deschiderea unei proceduri de investigație pentru fapte anterioare datei de 13 decembrie 2011.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (3) din regulamentul menționat anterior

—	Se susține în această privință că nu există indicii serioase cu privire la existența unor fapte care să constituie o manipulare a datelor referitoare la deficit și la datoria publică. Acțiunea autorităților spaniole constituie o revizuire explicată în mod clar și adecvat a acestor date.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al Regatului Spaniei

—	Se susține în această privință că s-a efectuat o investigație sub acoperire, în afara procedurii prevăzute, în detrimentul dreptului la apărare al Spaniei.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/26

Acțiune introdusă la 19 septembrie 2014 – Airport Handling/Comisia

(Cauza T-688/14)

2014/C 388/32

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Airport Handling SpA (Somma Lombardo, Italia) (reprezentanți: R. Cafari Panico și F. Scarpellini, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în tot a Deciziei C(2014) 4537 final din 9 iulie 2014, prin care Comisia a deschis o procedură oficială de investigare în cauza SA.21420 (2014/NN), cu privire la constituirea societății Airport Handling S.p.A.;

—	în subsidiar, în ipoteza, contestată, în care Tribunalul ar aprecia că trebuie admise numai unele dintre motivele formulate în cadrul prezentei acțiuni, anularea în parte a deciziei menționate mai sus;

—	în orice caz, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv se întemeiază pe încălcarea și aplicarea eronată a articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 alineatul (2) TFUE.

—

Reclamanta arată că decizia este afectată de un viciu, în măsura în care Comisia a apreciat în mod eronat, pe baza unui raport presupus de continuitate economică între cele două societăți, că Airport Handling S.p.A. este succesorul SEA Handling și în măsura în care a adoptat, pe baza acestei premise eronate, decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare.

Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea și aplicarea eronată a articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 alineatul (2) TFUE.

—	Reclamanta arată în această privință că decizia este eronată, în măsura în care Comisia a apreciat că capitalizarea Airport Handling S.p.A. putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața și în măsura în care a deschis, pe baza acestei premise eronate, procedura oficială de investigare.

Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiului bunei administrări.

—	Reclamanta arată în această privință că, prin adoptarea deciziei în litigiu, Comisia nu și-a respectat obligația de examinare parțială și diligentă a informațiilor de care dispunea, nici cerința de a efectua o comparare a intereselor aflate în joc.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/28

Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – ZZ și ZZ/Comisia

(Cauza F-70/14)

2014/C 388/34

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: ZZ și ZZ (reprezentanți: D. de Abreu Caldas, M. de Abreu Caldas și J.-N. Louis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziilor privind transferul drepturilor de pensie ale reclamantelor în sistemul de pensii al Uniunii, care aplică noile dispoziții generale de aplicare (DGA) a articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la Statut, din 3 martie 2011, și, cu titlu subsidiar, obligarea Comisiei la despăgubirea reclamantelor pentru prejudiciile determinate de o durată excesiv de lungă a analizei cererii de transfer a acestora

Concluziile reclamantelor

—	Anularea deciziilor privind calculul sporului aferent drepturilor de pensie ale acestora, dobândite anterior angajării în muncă în cadrul Comisiei;

—	cu titlu subsidiar, obligarea Comisiei la despăgubirea reclamantelor pentru prejudiciul suferit ca urmare a erorilor săvârșite, care au generat o durată excesiv de lungă a analizei cererii de transfer a drepturilor de pensie ale acestora;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/29

Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – ZZ/Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

(Cauza F-71/14)

2014/C 388/35

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: L. F. de Castro şi J.-L. Gillain, avocaţi)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de a nu mai plăti indemnizația pentru condiții de viață (ICV), indemnizația suplimentară (IS) având în vedere condițiile de viață de la locul de repartizare a reclamantului și o diurnă (D), plata a 49 de zile de concediu aferent anului 2012 neefectuate, precum și o cerere de reparare a prejudiciului pentru lipsire de asistență și abandon în urma unui accident de muncă suferit de reclamant.

Concluziile reclamantului

—	Plata ICV și a IS pentru perioada cuprinsă între 1 mai 2012 și 31 octombrie 2013 și, în orice caz, plata pentru aceeași perioadă a D;

—	plata celor 49 de zile de concediu neefectuate în cursul anului 2012;

—

repunerea în vigoare a contractului sau încheierea unui nou contract pe durată nedeterminată sau care urmează, în timp, să fie confirmat drept contract pe durată nedeterminată sau o reparație a prejudiciului legat de faptul că, în lipsa accidentului, între reclamant și pârât s-ar fi încheiat un alt contract;

—

repararea prejudiciului suferit în urma accidentului. i) în cuantum de 10 000 de euro în ceea ce privește lipsa asistenței în Iordania și la Bruxelles la nivel medical, administrativ și pecuniar; ii) în cuantum egal cu toate salariile, indemnizațiile și avantajele neprimite și pierdute și cu cheltuielile efectuate, medicale și de altă natură, de către reclamant ca urmare a accidentului, estimate provizoriu la 50 000 de euro, pentru accidentul pentru care responsabilitatea revine Națiunilor Unite și SEAE; acesta din urmă va trebui să sprijine și să finanțeze acest litigiu în răspundere împotriva Națiunilor Unite și toți intervenienții în organizarea acestui stagiu; iii) într-un cuantum provizoriu de 50 000 de euro pentru utilizarea abuzivă a contractelor pe durată determinată, care conțin de fiecare dată clauze referitoare la o perioadă de probă, în special ultimul și refuzul reînnoirii sale.

3.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/33

Acțiune introdusă la 1 septembrie 2014 – ZZ și alții/Comisia Europeană

(Cauza F-86/14)

2014/C 388/43

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: ZZ și alții (reprezentant: O. Mader, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziilor de reducere a numărului total de zile de concediu anual și declararea inaplicabilității articolului 6 din anexa X la Statutul funcționarilor, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 punctul 70 din Regulamentul nr. 1023/2013, aplicabil de la 1 ianuarie 2014

Concluziile reclamanților

—	Anularea deciziilor adresate reclamanților prin Sysper2 referitoare la noile lor drepturi de bază privind concediul anual;

—

declararea inaplicabilității articolului 1 punctul 70 litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 prin care se modifică articolul 6 din anexa X la Statutul funcționarilor („Dispoziții speciale și derogatorii aplicabile funcționarilor repartizați într-o țară terță”) și a Deciziei C(2013) 9051 final a Comisiei din 16 decembrie 2013, în măsura în care prin acestea se reduc drepturile reclamanților în privința numărului zilelor de concediu anual;

—	anularea Deciziei din 23 mai 2014 a Comisiei (R/123/14) de respingere a reclamațiilor formulate de reclamanți, în măsura în care se referă la concediul anual;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 388

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 3 noiembrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2014/C 388/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2014/C 388/02	Cauza C-379/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Gerechtshof Den Haag (Țările de Jos) la 7 august 2014 – TOP Logistics BV & Van Caem International BV/Bacardi & Co. Ltd & Bacardi International Ltd	2

2014/C 388/03	Cauza C-381/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona (Spania) la 11 august 2014 – Jorge Sales Sinués/Caixabank S.A.	3

2014/C 388/04	Cauza C-384/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de Primera Instancia no 44 de Barcelona (Spania) la 11 august 2014 – Alta Realitat S.L./Erlock Films și Ulrich Thomsen	3

2014/C 388/05	Cauza C-385/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado Mercantil no 9 de Barcelona (Spania) la 12 august 2014 – Youssouf Drame Ba/Catalunya Caixa S.A.	4

2014/C 388/06	Cauza C-396/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Klagenævnet for Udbud (Danemarca) la 20 august 2014 – MT Højgaard A/S și Züblin A/S/Banedanmark	5

2014/C 388/07	Cauza C-415/14: Recurs introdus la 2 septembrie 2014 de Quimitécnica.com – Comércio e Indústria Química, SA și José de Mello – Sociedade Gestora de Participações Sociais, SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 26 iunie 2014 în cauza T-564/10, Quimitécnica.com și de Mello/Comisia	5

	Tribunalul
2014/C 388/08	Cauzele conexate T-196/11 și T-542/12: Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Mikhalchanka/Consiliul (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive luate împotriva Belarus — Înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Restricții de intrare și de tranzitare a teritoriului Uniunii — Includerea și menținerea numelui reclamantului pe lista persoanelor vizate — Jurnalist — Acțiune în anulare — Termen de introducere a acțiunii — Inadmisibilitate parțială — Dreptul la apărare — Obligația de motivare — Eroare de apreciere)	8

2014/C 388/09	Cauza T-646/11: Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Ipatau/Consiliul (Politică externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate împotriva Belarus — Înghețare a fondurilor și a resurselor economice — Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii — Acțiune în anulare — Termen de introducere a acțiunii — Admisibilitate — Obligația de motivare — Dreptul la apărare — Eroare de apreciere)	9

2014/C 388/10	Cauza T-168/12: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Georgias și alții/Consiliul și Comisia (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Zimbabwe — Înghețarea fondurilor — Răspundere extracontractuală — Legătură de cauzalitate — Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor — Eroare vădită de apreciere — Obligația de motivare)	10

2014/C 388/11	Cauza T-195/12: Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Nuna International/OAPI – Nanu-Nana Joachim Hoepp (nuna) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative nuna — Mărci comunitare verbale anterioare NANA și NANU-NANA — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Lipsa similitudinii produselor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	10

2014/C 388/12	Cauza T-262/12: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Central Bank of Iran/Consiliul (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive luate împotriva Iranului cu scopul de a împiedica proliferarea nucleară — Înghețarea fondurilor — Acțiune în anulare — Litispendență — Obligația de motivare — Dreptul la apărare)	11

2014/C 388/13	Cauza T-317/12: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Holcim (Romania)/Comisia (Răspundere extracontractuală — Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră — Răspundere subiectivă — Refuz al Comisiei de a divulga informații și de a interzice orice tranzacție cu privire la cote de emisie pretins sustrase — Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor — Răspundere obiectivă)	12

2014/C 388/14	Cauza T-493/12: Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2014 – Sanofi/OAPI – GP Pharm (GEPRAL) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană — Marca verbală GEPRAL — Marca internațională verbală anterioară DELPRAL — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	12

2014/C 388/15	Cauza T-11/13: Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Tegometall International/OAPI – Irega (MEGO) (Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marca comunitară verbală MEGO — Motiv relativ de refuz — Procedură de opoziție anterioară — Lipsa autorității de lucru judecat)	13

2014/C 388/16	Cauza T-90/13: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Herdade de S. Tiago II/OAPI – Polo/Lauren (V) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii figurative V — Marcă figurativă anterioară comunitară, națională și Benelux reprezentând un jucător de polo — Motive relative de refuz — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009]	14

2014/C 388/17	Cauza T-265/13: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – Polo/Lauren/OAPI – FreshSide (Reprezentarea unui băiat pe bicicletă ținând un ciocan) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative care reprezintă un băiat pe bicicletă ținând un ciocan — Mărci comunitară și națională figurative anterioare care reprezintă un jucător de polo — Motive relative de refuz — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009]	14

2014/C 388/18	Cauza T-267/13: Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 2014 – El Corte Inglés/OAPI – Gaffashion (BAUSS) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale BAUSS — Marca comunitară figurativă anterioară BASS3TRES — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Absența riscului de confuzie]	15

2014/C 388/19	Cauza T-341/13: Hotărârea Tribunalului din 23 septembrie 2014 – Groupe Léa Nature/OAPI – Debonair Trading Internacional (SO’BiO ētic) (Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative SO’BiO ētic — Mărci comunitare și naționale verbale anterioare SO…? — Motive relative de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Lipsa utilizării serioase a mărcii anterioare — Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009)	16

2014/C 388/20	Cauza T-348/13: Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2014 – Kadhaf Al Dam/Consiliul (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Libia — Înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Obligație de motivare — Eroare vădită de apreciere — Modularea efectelor în timpul unei anulări — Răspundere extracontractuală)	16

2014/C 388/21	Cauza T-511/14: Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Novartis Europharm/Comisia	17

2014/C 388/22	Cauza T-559/14: Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – Ackermann Saatzucht și alții/Parlamentul și Consiliul	18

2014/C 388/23	Cauza T-560/14: Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – ABZ Aardbeien Uit Zaad Holding și alții/Parlamentul și Consiliul	19

2014/C 388/24	Cauza T-636/14: Acțiune introdusă la 27 august 2014 – Italia/Comisia	20

2014/C 388/25	Cauza T-644/14: Acțiune introdusă la 30 august 2014 – ADR Center/Comisia	21

2014/C 388/26	Cauza T-654/14: Acțiune introdusă la 8 septembrie 2014 – Revolution/OAPI (REVOLUTION)	21

2014/C 388/27	Cauza T-656/14: Acțiune introdusă la 11 septembrie 2014 – Peri/OAPI (Forma unei încuietori pentru cofraje)	22

2014/C 388/28	Cauza T-659/14: Acțiune introdusă la 15 septembrie 2014 – Instituto dos vinhos do Douro e do Porto/OAPI – Bruichladdich Distillery (PORT CARLOTTE)	23

2014/C 388/29	Cauza T-674/14: Acțiune introdusă la 19 septembrie 2014 – SEA/Comisia	23

2014/C 388/30	Cauza T-675/14: Acțiune introdusă la 22 septembrie 2014 – Spania/Comisia	24

2014/C 388/31	Cauza T-676/14: Acțiune introdusă la 22 septembrie 2014 – Spania/Comisia	25

2014/C 388/32	Cauza T-688/14: Acțiune introdusă la 19 septembrie 2014 – Airport Handling/Comisia	26

	Tribunalul Funcției Publice
2014/C 388/33	Cauza F-54/14: Acțiune introdusă la 17 iunie 2014 – ZZ/Parlamentul	28

2014/C 388/34	Cauza F-70/14: Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – ZZ și ZZ/Comisia	28

2014/C 388/35	Cauza F-71/14: Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – ZZ/Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)	29

2014/C 388/36	Cauza F-72/14: Acțiune introdusă la 23 iulie 2014 – ZZ/Comisia	29

2014/C 388/37	Cauza F-74/14: Acțiune introdusă la 25 iulie 2014 – ZZ/Comisia	30

2014/C 388/38	Cauza F-76/14: Acțiune introdusă la 7 august 2014 – ZZ/Comisia	30

2014/C 388/39	Cauza F-78/14: Acțiune introdusă la 7 august 2014 – ZZ și alții/SEAE	31

2014/C 388/40	Cauza F-79/14: Acțiune introdusă la 7 august 2014 – ZZ/Parlamentul	31

2014/C 388/41	Cauza F-81/14: Acțiune introdusă la 14 august 2014 – ZZ/Comité des régions	32

2014/C 388/42	Cauza F-82/14: Acțiune introdusă la 15 august 2014 – ZZ/Comisia Europeană	32

2014/C 388/43	Cauza F-86/14: Acțiune introdusă la 1 septembrie 2014 – ZZ și alții/Comisia Europeană	33