COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 336/5

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 24 iunie 2014

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare

(CON/2014/49)

(2014/C 336/04)

Introducere și temei juridic

La 18 martie 2014 și la 27 martie 2014, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziții care au incidență asupra contribuției Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor referitoare la stabilitatea sistemului financiar, astfel cum este prevăzut la articolul 127 alineatul (5) din Tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Observații generale

BCE apreciază în ansamblu regulamentul propus, care are drept obiectiv creșterea siguranței și transparenței pieței financiare, în concordanță cu recomandările emise de Consiliul de stabilitate financiară (CSF) și aprobate de liderii G20 în septembrie 2013 (2). Regulamentul propus introduce măsuri în trei domenii: (1) informațiile referitoare la operațiuni trebuie raportate registrelor centrale de tranzacții, iar autoritățile competente și organele relevante ale Uniunii trebuie să aibă acces direct și imediat la aceste informații pentru a putea facilita monitorizarea acumulării riscurilor sistemice legate de utilizarea operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (securities financing transactions) (SFT) care, în sensul regulamentului propus, includ operațiuni repo, darea sau luarea cu împrumut de titluri de valoare sau mărfuri și alte operațiuni cu efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special tranzacții de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back); (2) informațiile privind SFT trebuie furnizate investitorilor ale căror active sunt implicate în aceste operațiuni și în alte structuri de finanțare care au efecte echivalente cu SFT; și (3) în cazul activităților de reipotecare, trebuie să existe transparență contractuală. BCE apreciază că noile reguli uniforme privind raportarea și transparența SFT, precum și dispozițiile privind reipotecarea, pot avea un rol important în extinderea stabilității financiare în Uniune. În plus, regulamentul propus ar trebui să ia în considerare lucrările desfășurate de grupul de experți CSF în domeniul datelor privind piețele operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, care a fost instituit în vederea adoptării unor recomandări viitoare cu privire la colectarea și agregarea datelor la nivel global în conformitate cu Recomandările CSF și care va elabora standardele și procesele propuse până la sfârșitul anului 2014 (3). În plus, BCE are următoarele observații specifice.

2. Observații specifice

2.1. Exceptarea tranzacțiilor băncilor centrale de la obligațiile de transparență și de raportare

Cadrul de raportare și de transparență propus nu prevede o excepție cu privire la tranzacțiile la care este contraparte o bancă centrală din cadrul SEBC (4).

În această privință, BCE constată că, deși raportarea și transparența tranzacțiilor efectuate de băncile centrale ca parte a obiectivelor și a atribuțiilor statutare ale acestora nu ar conduce la o mai mare transparență a pieței, eficacitatea acestor operațiuni în domeniul politicii monetare sau al operațiunilor valutare și, prin urmare, îndeplinirea acestor sarcini de către băncile centrale, care se bazează pe promptitudine și confidențialitate, ar putea fi grav compromisă prin raportarea sau transparența informațiilor asupra acestor tranzacții.

A obliga contrapărțile la tranzacții la care este parte un membru al SEBC să raporteze registrelor centrale de tranzacții toate informațiile aferente poate aduce atingere regimurilor de confidențialitate ale BCE și ale băncilor centrale naționale (BCN) și ar contraveni scopului imunităților acordate BCE în temeiul Tratatului, în special inviolabilității arhivelor și comunicațiilor oficiale ale BCE (5). Din aceste motive, operațiunile de finanțare prin instrumente financiare la care este contraparte o bancă centrală din cadrul SEBC ar trebui exceptate de la obligațiile de raportare și transparență.

BCE recomandă insistent includerea în regulamentul propus a unei excepții în funcție de tranzacția efectuată (6). Neincluderea unei astfel de excepții ar fi echivalentă cu a impune chiar SEBC astfel de obligații de raportare și transparență.

2.2. Clarificare privind competența Comisiei de a modifica lista de exceptări

În plus, este necesar să se clarifice articolul 2 alineatul (3) din regulamentul propus, care acordă Comisiei competența de a modifica, prin intermediul unui act delegat, lista de excepții prevăzută la articolul 2 alineatul (2). BCE consideră că articolul 2 alineatul (3) ar trebui să prevadă direct posibilitatea de extindere a listei de excepții în vederea includerii băncilor centrale din țările terțe (7).

2.3. Reipotecare

În sensul regulamentului propus, reipotecare înseamnă „utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți” (8). Regulamentul propus prevede că unei contrapărți care primește instrumente financiare ca garanție reală i se va permite să le reipotecheze doar cu acordul expres al contrapărții care le furnizează și numai după transferarea acestora în propriul cont (9).

BCE apreciază obligațiile de raportare pentru SFT prevăzute la articolul 4, inclusiv obligația de raportare de informații cu privire la garanția furnizată, în special atunci când aceasta este disponibilă pentru reipotecare sau în cazul în care a fost reipotecată. În plus, BCE apreciază cerințele de transparență contractuală prevăzute la articolul 15 din regulamentul propus. Cu toate acestea, în vederea asigurării consecvenței, BCE propune alinierea terminologiei utilizate în regulamentul propus, în măsura în care este posibil, cu terminologia din cadrul Recomandărilor CSF (10) și, astfel, includerea termenului „reutilizare” în locul termenului „reipotecare”, întrucât acesta reflectă mai bine domeniul de aplicare larg al operațiunilor reglementate de regulamentul propus și va asigura securitate juridică participanților la piață. BCE furnizează propuneri de redactare în acest sens (11).

În ceea ce privește cerințele de transparență contractuală, regulamentul propus nu face distincție între garanția financiară transferată în temeiul unui „contract de garanție financiară cu transfer de proprietate” și furnizată printr-un „contract de garanție financiară fără transfer de proprietate” în sensul Directivei 2002/47/CE (12). În cadrul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate, cel care constituie garanția transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină sau drepturile depline asupra garanției financiare. În schimb, în cadrul unui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate, cel care constituie garanția pune garanția financiară la dispoziția beneficiarului sau constituie această garanție în favoarea beneficiarului și, astfel, cel care constituie garanția păstrează proprietatea deplină sau restrânsă asupra garanției financiare sau drepturile depline asupra acesteia la momentul constituirii dreptului real de garanție. Din perspectiva stabilității financiare, domeniul larg de aplicare al regulamentului propus ar trebui, în principiu, să fie apreciat. Cu toate acestea, având în vedere dispozițiile Directivei 2002/47/CE, beneficiarului unei garanții nu ar trebui să i se restrângă beneficiul deplinei proprietăți sau drepturilor depline asupra garanției financiare în condițiile în care fost încheiat un contract de garanție financiară cu transfer de proprietate. Deși contrapartea beneficiară ar trebui să fie totuși obligată să îndeplinească celelalte cerințe prevăzute la articolul 15 din regulamentul propus, este necesar să se precizeze faptul că încheierea unui contract de garanție financiară cu transfer de proprietate implică deja un acord cu privire la reutilizare și că orice încălcare a cerințelor de la articolul 15 nu va influența validitatea sau caracterul executoriu al SFT, iar contrapărții beneficiare nu i s-ar putea aplica decât sancțiuni administrative în temeiul regulamentului propus. BCE furnizează propuneri de redactare în acest sens (13).

BCE observă că regulamentul propus nu se concentrează decât asupra introducerii unor cerințe de raportare și transparență. Cu toate acestea, criza financiară recentă a demonstrat că în urma aplicării practicilor de reutilizare și de reipotecare a activelor clienților pot apărea riscuri semnificative privind stabilitatea financiară: acestea pot accentua riscul de contagiune, pot conduce, eventual, la acumularea unui grad de îndatorare excesiv în sistemul financiar și pot, de asemenea, să crească riscul retragerilor masive în ceea ce privește instituțiile individuale. În acest context, se observă că CSF a emis recomandări la nivel internațional cu privire la introducerea unor limite în ceea ce privește: (1) reipotecarea activelor clienților în scopul finanțării activităților desfășurate în contul propriu al intermediarului; și (2) entitățile care au dreptul să participe la reipotecarea activelor clienților (14). În plus, în Uniune ar trebui asigurate și alte măsuri. În consecință, BCE consideră că este important să se realizeze o evaluare de către Comisie cu privire la necesitatea introducerii unor măsuri de reglementare suplimentare, care să meargă mai departe de cerințele de raportare și transparență propuse, inclusiv necesitatea impunerii unor limite cantitative asupra reutilizării și reipotecării activelor clienților, care ar putea fi introduse într-un act juridic ulterior. Pentru a se asigura că aceste limite cantitative nu au un impact negativ asupra piețelor operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, este necesar să se realizeze o analiză detaliată de tip costuri-beneficii.

2.4. Modalități de raportare a datelor privind SFT

Pentru a îndeplini misiunile SEBC și pentru a monitoriza piețele și activitățile financiare din zona euro și din întreaga Uniune, BCE, sprijinită de băncile centrale naționale, are nevoie să colecteze informații statistice de înaltă calitate (15). În consecință, informațiile cu privire la operațiuni raportate registrelor centrale de tranzacții și, în anumite împrejurări, Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în temeiul regulamentului propus sunt esențiale pentru îndeplinirea următoarelor misiuni de către SEBC: (1) contribuirea la menținerea stabilității sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din Tratat prin monitorizarea acumulării de riscuri sistemice legate de SFT; (2) punerea în aplicare a politicii monetare; (3) analizarea mecanismului de transmitere a politicii monetare; (4) coordonarea monitorizării infrastructurilor pieței financiare (16); și (5) oferirea de sprijin analitic și statistic Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 (17).

Pentru aceste motive și în vederea reducerii sarcinii de raportare care le revine participanților de pe piața financiară, informațiile cu privire la tipurile specifice de SFT care trebuie raportate, precum și formatul și frecvența acestor raportări, ar trebui să faciliteze utilizarea acestor informații în vederea îndeplinirii misiunilor SEBC: BCE apreciază oportunitatea de a coopera strâns cu ESMA în vederea elaborării de proiecte de standarde tehnice și este pregătită să sprijine ESMA în îndeplinirea misiunii sale.

În plus, BCE recomandă ca datele cu privire la SFT să fie raportate, compilate și puse la dispoziția SEBC cu un grad maxim de granularitate și într-o formă complet standardizată. În ceea ce privește categoriile de date care trebuie raportate, BCE recomandă ca standardele tehnice pregătite în conformitate cu articolul 4 alineatul (7) din regulamentul propus să solicite date privind activele individuale utilizate ca garanții, precum și valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea fiecărui activ care trebuie raportat. Aceasta va ajuta la stabilirea activelor care sunt disponibile pentru reipotecare sau care au fost reipotecate și va facilita compilarea acestor informații prin proceduri automate. De asemenea, standardele tehnice ar trebui să permită raportarea activelor individuale care fac obiectul luării sau dării cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri. Activele individuale ar trebui de asemenea să fie raportate în cazul în care operațiunile sunt garantate prin fonduri de active, de exemplu, pe bază de portofoliu sau prin intermediul unor servicii tripartite de gestionare a garanțiilor reale (18). Standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale acestor fonduri de active și natura lor dinamică, în special în cazul în care componența fondului se modifică în mod frecvent. Modul în care sunt raportate activele individuale ar trebui modificat în mod corespunzător. De exemplu, una dintre opțiunile pentru facilitarea raportării operațiunilor tripartite de răscumpărare ar putea fi admiterea raportării activelor individuale care intră la sfârșitul zilei în componența pachetului de garanții reale care garantează operațiunile. Raportarea prin intermediul infrastructurilor de piață financiară relevante poate facilita fezabilitatea tehnică a raportării (inclusiv a datelor privind activele individuale utilizate drept garanții reale) și ar fi în concordanță cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, care permite contrapărților să delege raportarea SFT.

În plus, BCE sugerează că standardele tehnice ar trebui să impună contrapărților obligația de a raporta elemente suplimentare pentru a facilita o monitorizare mai cuprinzătoare în scopul menținerii stabilității financiare și al îndeplinirii misiunilor SEBC menționate mai sus, luând în considerare, printre altele, evoluțiile la nivel internațional precum lucrările desfășurate în prezent de către CSF.

Regulamentul propus prevede ca informațiile cu privire la SFT să fie transmise cel târziu în ziua lucrătoare următoare încheierii, modificării sau sistării tranzacției. În vederea asigurării calității datelor și a caracterului corect și complet al informațiilor, BCE recomandă să se analizeze dacă ar fi necesar să se impună contrapărților cerințe referitoare la raportarea suplimentară, cu frecvență mai redusă, a tuturor operațiunilor care nu au ajuns încă la scadență. Aceste cerințe de raportare suplimentară ar avea drept scop să minimalizeze acumularea, în timp, a unor erori la nivelul informațiilor privind SFT raportate și ar fi în conformitate cu recomandarea CSF cu privire la colectarea unor instantanee regulate ale soldurilor (19).

BCE recomandă insistent ca standardele tehnice prevăzute de regulamentul propus să prevadă ca datele raportate să includă elemente de identificare adecvate, utilizându-se standardele prezente și viitoare agreate la nivel internațional. ESMA ar trebui să prevadă obligativitatea utilizării acestor elemente de identificare, în special a numărului internațional de identificare a valorilor mobiliare (international securities identification number) (ISIN), a identificatorului global al persoanei juridice (global legal entity identifier) (LEI) și a unui identificator unic pentru tranzacție (20), pentru toate contrapărțile care intră în sfera de aplicare a regulamentului propus.

În primul rând, ISIN, care este atribuit valorilor mobiliare și identifică în mod unic o emisiune de valori mobiliare, ar trebui menționat în cazul raportării instrumentelor de tip non-cash care constituie garanție reală.

În al doilea rând, în vederea asigurării consecvenței și a unui instrument pentru compilarea adecvată a datelor, este necesar ca toate părțile care participă la operațiuni financiare să fie identificate cu un cod unic. În acest scop, BCE susține utilizarea sistemului global LEI, astfel cum este aprobat de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și de ESMA (21), într-un mod care este compatibil cu Recomandările CSF (22). Deși sistemul global LEI nu este încă pe deplin operațional, articolul 4 alineatul (8) din regulamentul propus ar trebui să menționeze necesitatea de aplicare a LEI în standardele tehnice, în special având în vedere utilizarea unor versiuni preliminare ale LEI în cadrul sistemului global LEI provizoriu, care este în prezent operațional (23). Utilizarea sistemului LEI sau a versiunilor preliminare ale LEI va facilita colectarea și agregarea datelor la nivel global, în special pentru a corecta dubla contabilizare a operațiunilor internaționale raportate în jurisdicții diferite.

În al treilea rând, în lipsa unui cadru agreat la nivel internațional, BCE recomandă insistent crearea de către ESMA a unui identificator unic al tranzacției la nivel european. Acesta este în mod special important pentru compararea informațiilor privind aceeași operațiune raportate de două sau de mai multe contrapărți, fiind în același timp o condiție necesară pentru asigurarea integrității informațiilor furnizate de o contraparte, de exemplu, pentru evitarea lacunelor și a dublei contabilizări.

De asemenea, este important să se asigure că SEBC dispune de acces adecvat la informațiile granulare complete și deplin standardizate colectate de registrele centrale de tranzacții în formate care facilitează exercitarea misiunilor SEBC (24). În cazul în care ESMA consideră că este necesar și adecvat, aceasta ar trebui să aibă posibilitatea să includă, în proiectele de standarde tehnice, proceduri prin care registrele centrale de tranzacții să poată să verifice caracterul complet și corectitudinea datelor care le sunt raportate, în special în cazul în care registrul central depistează informații care lipsesc, sunt incomplete sau inconsecvente (25). Aceasta nu aduce atingere responsabilităților care le revin autorităților competente cu privire la aplicarea de sancțiuni și măsuri administrative contrapărților în conformitate cu capitolul VIII din regulamentul propus.

În urma adoptării acestor standarde tehnice în conformitate cu procedura prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 (26), este necesară o actualizare periodică a acestora în vederea reflectării adecvate a evoluțiilor pieței, a consolidării cadrului de reglementare și a intrării depline în vigoare a cadrului de reglementare european unic.

De asemenea, poate fi necesară alinierea standardelor tehnice adoptate în temeiul altor reglementări ale Uniunii referitoare la servicii financiare, precum Regulamentul (UE) nr. 648/2012, cu standardele tehnice adoptate în temeiul regulamentului propus. Aceasta va contribui la reducerea sarcinii de raportare care le revine contrapărților, asigurând în același timp includerea efectivă a informațiilor solicitate în temeiul articolului 4 din regulamentul propus în aceste rapoarte. Această aliniere ar trebui să aibă drept scop asigurarea unei monitorizări cuprinzătoare a SFT, în special a consecvenței informațiilor privind SFT raportate și a formatului acestora în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul propus.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 24 iunie 2014.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2014) 40 final.

(2) A se vedea documentul Strengthening Oversight and Regulation of Shadow Banking: Policy Framework for Addressing Shadow Banking Risks in Securities Lending and Repos („Consolidarea monitorizării și reglementării sistemului bancar paralel: cadrul politic pentru abordarea riscurilor legate de operațiunile de dare cu împrumut de titluri de valoare și de tranzacțiile repo din sistemul bancar paralel”) (denumit în continuare „Recomandările CSF”), 29 august 2013, disponibil pe website-ul CSF, la adresa http://www.financialstabilityboard.org

(3) A se vedea recomandările 2 și 3 din Recomandările CSF.

(4) Articolul 2 alineatul (2) din regulamentul propus prevede doar o excepție subiectivă pentru membrii SEBC, pentru alte organisme ale statelor membre având funcții similare, pentru alte organisme ale Uniunii însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia și pentru Banca Reglementelor Internaționale. Contrapărțile la tranzacțiile băncilor centrale din cadrul SEBC nu sunt exceptate în mod clar de la obligațiile de raportare și transparență prevăzute de articolele 4, 13, 14 și 15 din regulamentul propus.

(5) A se vedea articolul 343 din Tratat și articolul 39 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), precum și articolele 2, 5 și 22 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.

(6) A se vedea modificarea nr. 7 din anexa la prezentul aviz. În conformitate cu punctul 7.2 din Avizul CON/2012/21 și cu articolul 1 alineatele (6)-(8) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014/CE al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(7) A se vedea modificarea nr. 8 din anexa la prezentul aviz. Această clarificare ar fi în concordanță cu articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1) și cu articolul 1 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(8) Articolul 3 alineatul (7) din regulamentul propus.

(9) Articolul 15 din regulamentul propus.

(10) A se vedea recomandarea 7 din Recomandările CSF.

(11) A se vedea modificarea nr. 10 din anexa la prezentul aviz. A se vedea de asemenea modificările 2-6, 11 și 16.

(12) Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară (JO L 168, 27.6.2002, p. 43).

(13) A se vedea modificările 10 și 19 din anexa la prezentul aviz.

(14) A se vedea recomandarea 7 din Recomandările CSF.

(15) Articolul 5 din Statutul SEBC.

(16) A se vedea Avizul BCE CON/2011/1.

(17) Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 162).

(18) A se vedea modificarea nr. 11 din anexa la prezentul aviz.

(19) A se vedea recomandarea 2 din Recomandările CSF.

(20) A se vedea modificarea nr. 12 din anexa la prezentul aviz.

(21) A se vedea Recomandarea ABE cu privire la utilizarea identificatorului persoanei juridice (LEI) din 29 ianuarie 2014 (EBA/REC/2014/01), disponibilă pe website-ul ABE, la adresa http://www.eba.europa.eu, și Documentul cu întrebări și răspunsuri al ESMA Implementation of the Regulation (EU) No 648/2012 on OTC derivatives, central counterparties and trade repositories (EMIR) [„Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții (EMIR)”] (ESMA/2013/1527), 22 octombrie 2013, p. 45, disponibil pe website-ul ESMA, la adresa http://www.esma.europa.eu

(22) A se vedea documentul A Global Legal Entity Identifier for Financial Markets („Un identificator global al persoanei juridice pentru piețele financiare”) din 8 iunie 2012, disponibil pe website-ul CSF, la adresa http://www.financialstabilityboard.org

(23) A se vedea documentul LEI Regulatory Oversight Committee (ROC): 1st progress note on the Global LEI Initiative [„Comitetul de monitorizare reglementară pentru LEI (ROC): prima notă cu privire la progresul Inițiativei LEI global”] din 8 martie 2013, disponibil pe website-ul LEI ROC la adresa http://www.leiroc.org. Sistemul LEI global provizoriu a fost lansat în ianuarie 2013, iar prin intermediul acestuia LEI ROC a acceptat drept compatibilă la nivel global orice versiune preliminară a LEI emisă de o unitate operațională locală (Local Operating Unit – LOU) preliminară.

(24) A se vedea modificarea nr. 15 din anexa la prezentul aviz.

(25) A se vedea modificarea nr. 13 din anexa la prezentul aviz.

(26) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

ANEXA

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul (9)

„Ca urmare, informațiile referitoare la riscurile inerente piețelor operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare vor fi centralizate și vor putea fi accesate ușor și direct de organisme precum Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe («ESMA»), Autoritatea Bancară Europeană («ABE»), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale («EIOPA»), autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din Sistemul European al Băncilor Centrale («SEBC»), inclusiv Banca Centrală Europeană («BCE»), în scopul identificării și monitorizării riscurilor la adresa stabilității financiare cauzate de activitățile bancare paralele realizate de entități reglementate și nereglementate. ESMA ar trebui să ia în considerare standardele existente instituite prin articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 care reglementează registrele centrale de tranzacții pentru contractele derivate și evoluția viitoare a acestora atunci când elaborează sau propune revizuirea standardelor tehnice de reglementare prevăzute de prezentul regulament și ar trebui să vizeze garantarea faptului că autoritățile competente relevante, CERS și băncile centrale relevante din cadrul SEBC, inclusiv BCE, au acces direct și imediat la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.”

Explicație

Informațiile privind operațiunile raportate registrelor centrale de tranzacții și, în anumite împrejurări, ESMA sunt esențiale pentru SEBC în scopul îndeplinirii misiunilor sale. Utilizarea acestor informații în scopul menționat ar trebui să se reflecte în cuprinsul textului regulamentului propus. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 2

Considerentul (17)

„Reipotecarea furnizează lichidități și permite contrapărților să își diminueze costurile de finanțare, însă creează lanțuri complexe de garanții reale între sistemul bancar tradițional și sistemul bancar paralel, ceea ce prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară. Lipsa transparenței în ceea ce privește măsura în care instrumentele financiare furnizate ca garanții reale au fost reipotecate și riscurile în caz de faliment poate submina încrederea în contrapărți și poate spori riscurile pentru stabilitatea financiară.”

„Reipotecarea Reutilizarea furnizează lichidități și permite contrapărților să își diminueze costurile de finanțare, însă creează lanțuri complexe de garanții reale între sistemul bancar tradițional și sistemul bancar paralel, ceea ce prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară. Lipsa transparenței în ceea ce privește măsura în care instrumentele financiare furnizate ca garanții reale au fost reipotecate reutilizate și riscurile în caz de faliment poate submina încrederea în contrapărți și poate spori riscurile pentru stabilitatea financiară.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului„reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 3

Considerentul (18)

„Prezentul regulament stabilește norme în materie de informare a contrapărților în ceea ce privește re-ipotecarea care nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor sectoriale adaptate actorilor, structurilor și situațiilor specifice. Prin urmare, normele privind reipotecarea prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice, de exemplu, fondurilor și depozitarilor numai în măsura în care nu există norme mai stricte privind reutilizarea în cadrul aplicabil fondurilor de investiții, care constituie o lex specialis și care prevalează asupra normelor cuprinse în prezentul regulament. În special, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere niciunei norme care limitează capacitatea contrapărților de a realiza operațiuni de re-ipotecare a instrumentelor financiare care sunt furnizate ca garanții reale de către contrapărți sau de alte persoane decât contrapărțile.”

„Prezentul regulament stabilește norme în materie de informare a contrapărților în ceea ce privește re-ipotecarea reutilizarea care nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor sectoriale adaptate actorilor, structurilor și situațiilor specifice. Prin urmare, normele privind reipotecarea reutilizarea prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice, de exemplu, fondurilor și depozitarilor numai în măsura în care nu există norme mai stricte privind reutilizarea în cadrul aplicabil fondurilor de investiții, care constituie o lex specialis și care prevalează asupra normelor cuprinse în prezentul regulament. În special, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere niciunei norme care limitează capacitatea contrapărților de a realiza operațiuni de re-ipotecare reutilizare a instrumentelor financiare care sunt furnizate ca garanții reale de către contrapărți sau de alte persoane decât contrapărțile. Definiția termenului «reutilizare» în sensul prezentului regulament urmărește alinierea cu Recomandările CSF. Definiția reutilizării include noțiunea de reipotecare utilizată în cadrul Recomandărilor CSF, fără a aduce atingere necesității de a defini acest termen în sensul viitoarelor inițiative legislative ale Uniunii Europene.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului„reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 4

Considerentul (24)

„În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se asigure transparența anumitor activități de piață, cum ar fi operațiunile de finanțare prin instrumente financiare, reipotecarea și, după caz, alte structuri financiare și pentru a permite monitorizarea și identificarea riscurilor corespunzătoare la adresa stabilității financiare. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.”

„În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun să se asigure transparența anumitor activități de piață, cum ar fi operațiunile de finanțare prin instrumente financiare, reipotecarea reutilizarea și, după caz, alte structuri financiare și pentru a permite monitorizarea și identificarea riscurilor corespunzătoare la adresa stabilității financiare. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 5

Articolul 1

„Prezentul regulament stabilește norme privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, a altor structuri financiare și a reipotecării.”

„Prezentul regulament stabilește norme privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare, a altor structuri financiare și a reipotecării reutilizării.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 6

Articolul 2 alineatul (1) litera (d)

„(d)

unei contrapărți care realizează operațiuni de reipotecare și care își are sediul:

(1)	pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;

(2)

într-o țară terță, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)	reipotecarea este efectuată în cadrul activității desfășurate de o sucursală din UE;

(ii)	reipotecarea se referă la instrumente financiare furnizate ca garanții reale de o contraparte stabilită în Uniune sau de o sucursală din UE a unei contrapărți stabilite într-o țară terță.”

„(d)

unei contrapărți care realizează operațiuni de reipotecare reutilizare și care își are sediul:

(1)	pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;

(2)

într-o țară terță, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)	reipotecarea reutilizarea este efectuată în cadrul activității desfășurate de o sucursală din UE;

(ii)	reipotecarea reutilizarea se referă la instrumente financiare furnizate ca garanții reale de o contraparte stabilită în Uniune sau de o sucursală din UE a unei contrapărți stabilite într-o țară terță.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 7

Articolul 2 alineatul (2a)

Nu există text.

„Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor în cadrul cărora entitățile enumerate la punctul 2 au calitatea de contrapărți.”

Explicație

Exceptarea subiectivă a membrilor SEBC de la domeniul de aplicare al regulamentului propus nu este suficientă pentru a asigura faptul că operațiunile în cadrul cărora membrii SEBC au calitatea de contrapărți sunt de asemenea excluse de la obligațiile de raportare și transparență. În consecință, este necesar să se introducă un nou alineat. A se vedea punctul 2.1 din prezentul aviz.

Modificarea 8

Articolul 2 alineatul (3)

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol.”

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol și în special pentru a extinde domeniul de aplicare al alineatului (2) la băncile centrale din țările terțe.

În acest scop, până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a modului în care sunt tratate în temeiul prezentului regulament operațiunile efectuate de băncile centrale din țările terțe, în care:

(a)	se identifică dispozițiile aplicabile în țările terțe relevante în ceea ce privește dezvăluirea reglementată a informațiilor privind operațiunile băncilor centrale, inclusiv operațiunile desfășurate de membrii SEBC în țările terțe respective și

(b)	se evaluează impactul potențial pe care l-ar putea avea cerințele normative din Uniune referitoare la dezvăluirea informațiilor asupra tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din țările terțe.

În cazul în care raportul concluzionează că excepția prevăzută la alineatul (2) este necesară pentru tranzacțiile în care contrapartea este o bancă centrală dintr-o țară terță care desfășoară operațiuni de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară, Comisia prevede aplicarea acestei excepții cu privire la banca centrală a țării terțe în cauză.”

Explicație

Această propunere are drept scop asigurarea consecvenței cu articolul 1 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014. A se vedea punctul 2.2 din prezentul aviz.

Modificarea 9

Articolul 3 alineatul (6) al treilea paragraf

„«operațiune de finanțare prin instrumente financiare» înseamnă:

[…]

—	orice tranzacție care are un efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special o tranzacție de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back);”

„«operațiune de finanțare prin instrumente financiare» înseamnă:

[…]

—	orice tranzacție care are un efect economic echivalent și care prezintă riscuri similare, în special o tranzacție de cumpărare-revânzare (buy-sell back) sau de vânzare-recumpărare (sell-buy back) sau o tranzacție de swap cu garanții;”

Explicație

Definiția SFT ar trebui să fie extinsă pentru a include și alte tipuri de transfer de garanții între contrapărți. Aceasta facilitează raportarea și monitorizarea unor astfel de tranzacții în conformitate cu articolul 4 din regulamentul propus, aspect care este important dintr-o perspectivă macroprudențială întrucât tranzacțiile menționate pot contribui la acumularea de riscuri sistemice.

Modificarea 10

Articolul 3 alineatul (7)

„«reipotecarea» înseamnă utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți;”

„«reipotecarea reutilizarea» înseamnă utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite ca garanție reală în nume propriu și pe cont propriu sau în contul unei alte contrapărți;”

Explicație

Prezenta propunere de redactare are drept scop să reflecte faptul că această definiție largă este în concordanță cu termenul „reutilizare” în sensul Recomandărilor CSF. A se vedea punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 11

Articolul 4 alineatul (7)

„Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, ESMA, în strânsă cooperare cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și ținând seama de necesitățile acestuia, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru specificarea detaliilor pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare, care să precizeze cel puțin:

(a)	părțile la operațiunea de finanțare prin instrumente financiare și beneficiarul drepturilor și obligațiilor care decurg din contract, dacă acesta este diferit;

(b)

valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea garanțiilor reale, metoda utilizată pentru a oferi garanțiile reale, posibilitatea ca acestea să fie disponibile pentru reipotecare, dacă au fost reipotecate, orice înlocuire a garanțiilor reale, rata de răscumpărare sau taxa de împrumut, contrapartea, marja de ajustare, data valutei, data scadenței și prima dată la care răscumpărarea este posibilă.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

(a)	părțile la operațiunea de finanțare prin instrumente financiare și beneficiarul drepturilor și obligațiilor care decurg din contract, dacă acesta este diferit;

(b)

activele individuale care sunt utilizate drept garanții reale sau care fac obiectul dării sau luării cu împrumut de titluri de valoare sau de mărfuri, inclusiv, dacă este cazul, activele individuale în care operațiunile sunt garantate cu fonduri de active. Pentru facilitarea raportării, standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale fondurilor de active;

(b) (c)

valoarea principalului, moneda, tipul, calitatea și valoarea activelor individuale utilizate drept garanțiilor reale, metoda utilizată pentru a oferi garanțiile reale, posibilitatea ca acestea să fie disponibile pentru reipotecare reutilizare, dacă au fost reipotecate reutilizate, orice înlocuire a garanțiilor reale, rata de răscumpărare sau taxa de împrumut, contrapartea, marja de ajustare, data valutei, data scadenței și prima dată la care răscumpărarea este posibilă, precum și segmentul de piață. Pentru facilitarea raportării, standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale fondurilor de active.

La elaborarea acestor standarde tehnice, ESMA ține seama de standardele și evoluțiile agreate la nivel internațional.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În vederea asigurării unui nivel suficient de standardizare și a facilitării utilizării acestor informații pentru îndeplinirea misiunilor SEBC, este necesar ca informațiile privind diferitele tipuri de SFT care trebuie raportate registrelor centrale de tranzacții să fie stabilite în mod clar, ținându-se cont de evoluțiile și standardele agreate la nivel internațional. Standardele tehnice ar trebui să asigure raportarea cuprinzătoare a garanțiilor reale, inclusiv informațiile cu privire la activele individuale în cazul în care operațiunile sunt garantate cu fonduri de active, precum, de exemplu, pe bază de portofoliu sau prin intermediul unor servicii tripartite de gestionare a garanțiilor reale. Standardele tehnice ar trebui să ia în considerare caracteristicile tehnice ale acestor fonduri de active și natura lor dinamică, modificând în mod corespunzător cerințele de raportare. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 12

Articolul 4 alineatul (8)

„În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a alineatului (1), ESMA, în cooperare strânsă cu SEBC și ținând seama de necesitățile sale, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze formatul și frecvența rapoartelor menționate la alineatele (1) și (3) pentru diferitele tipuri de operațiuni de finanțare prin instrumente financiare;

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

La elaborarea acestor standarde tehnice, ESMA ține seama de standardele și evoluțiile agreate la nivel internațional. În special formatul acestor rapoarte ar trebui să includă, printre altele, următoarele standarde internaționale sau alte standarde echivalente elaborate de-a lungul timpului:

(a)	identificatorii globali ai persoanei juridice (LEI) sau, provizoriu, versiunile preliminare ale LEI;

(b)	numerele internaționale de identificare a titlurilor de valoare (ISIN);

(c)	un identificator unic al tranzacției pentru fiecare tranzacție.

ESMA, în strânsă colaborare cu SEBC și cu consultarea participanților la piață, stabilește condițiile în baza cărora identificatorii unici ai tranzacțiilor sunt elaborați, atribuiți și păstrați și, în cazul în care este necesar, ține seama de evoluțiile internaționale.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În vederea asigurării unui nivel suficient de standardizare și a facilitării utilizării acestor informații pentru îndeplinirea misiunilor SEBC, este necesar să fie stabilite în mod clar mai multe aspecte cu privire la conținutul și formatul rapoartelor transmise registrelor centrale de tranzacții, ținându-se cont de identificatorii internaționali, precum LEI globali și ISIN, pentru a asigura primirea de către autoritățile competente a informațiilor referitoare la operațiuni cu atributele necesare ale datelor și în formatele adecvate pentru transmitere. În plus, în lipsa unui cadru agreat la nivel internațional, ESMA ar trebui să primească sarcina de a elabora un identificator unic al tranzacției la nivel european. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 13

Articolul 5 alineatul (6)

„ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile cererii de înregistrare menționate la alineatul (4).

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

„ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile cererii de înregistrare menționate la alineatul (4).

Standardele tehnice pot preciza procedurile care trebuie aplicate de către registrele centrale de tranzacții în vederea verificării caracterului complet și corectitudinii informațiilor raportate acestora în temeiul articolului 4 alineatul (1), în cazul în care ESMA consideră că aceste proceduri sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

În cazul în care ESMA consideră că este necesar și adecvat, aceasta ar trebui să aibă posibilitatea să definească procedurile prin care registrele centrale de tranzacții să efectueze verificarea completă și corectitudinea datelor care le sunt raportate, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul propus. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 14

Articolul 12 alineatul (2)

„Registrele centrale de tranzacții colectează și păstrează informațiile privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare și se asigură că entitățile menționate la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) au acces direct și imediat la aceste informații care să le permită să își îndeplinească sarcinile și mandatele.”

„Registrele centrale de tranzacții colectează și păstrează informațiile privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare și se asigură că entitățile menționate la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, inclusiv BCE, atunci când îndeplinește atribuțiile care îi revin în cadrul unui mecanism unic de supraveghere conform Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) au acces direct și imediat la aceste informații care să le permită să își îndeplinească sarcinile și mandatele.”

Explicație

Articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 include „membrii relevanți ai SEBC”. Deși acest termen se referă și la BCE, în scopul asigurării securității juridice, ar trebui să se facă trimitere expresă la rolul BCE în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (SSM).

Modificarea 15

Articolul 12 alineatul (3)

„Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC și ținând seama de nevoile entităților menționate la alineatul (2), proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează:

(a)	frecvența și detaliile pozițiilor agregate menționate la alineatul (1), precum și informații privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare menționate la alineatul (2);

(b)	standardele operaționale necesare pentru a agrega și a compara datele între registrele centrale de tranzacții;

(c)	informațiile la care entitățile menționate la alineatul (2) au acces.

Aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare asigură faptul că informațiile publicate în temeiul alineatului (1) nu permit identificarea vreunei părți la oricare dintre operațiunile de finanțare prin instrumente financiare.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

(a)	frecvența și detaliile pozițiilor agregate menționate la alineatul (1), precum și informații privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare menționate la alineatul (2);

(b)	standardele operaționale necesare pentru a compila, a agrega și a compara datele între registrele centrale de tranzacții în mod complet automatizat;

(c)	informațiile la care entitățile menționate la alineatul (2) au acces, ținând cont de necesitatea de a avea acces la date granulare complete în formate standardizate.

ESMA înaintează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare Comisiei până la data de [12 luni de la data publicării prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

Explicație

Pentru a îndeplini misiunile care îi revin și pentru a monitoriza piețele și activitățile financiare, SEBC are nevoie să colecteze informații statistice de înaltă calitate. Prin urmare, proiectele de standarde tehnice de reglementare trebuie să asigure faptul că informațiile furnizate membrilor SEBC de către registrele centrale de tranzacții sunt complete, granulare și accesibile într-un format standardizat de către toate registrele centrale de tranzacții. A se vedea punctul 2.4 din prezentul aviz.

Modificarea 16

Articolul 15

„Capitolul V

Transparența reipotecării

Articolul 15

Reipotecarea instrumentelor financiare primite ca garanții reale

Contrapărțile au dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare a fost informată în mod corespunzător, în scris, de către contrapartea beneficiară cu privire la riscurile care rezultă din acordarea consimțământului prevăzut la litera (b), în special riscurile care pot apărea în caz de neplată de către contrapartea beneficiară;

(b)	Contrapartea care furnizează instrumentele financiare și-a dat în prealabil consimțământul expres, dovedit prin semnarea de către aceasta a unui acord scris sau printr-un alt mecanism echivalent.

Contrapărțile își exercită dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)	reipotecarea se desfășoară în conformitate cu termenii acordului scris menționat la alineatul (1) litera (b);

(b)	instrumentele financiare primite ca garanții reale sunt transferate într-un cont deschis în numele contrapărții beneficiare.

3.	Prezentul articol nu aduce atingere legislației sectoriale mai stricte, în special Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE.”

„Capitolul V

Transparența reipotecării reutilizării

Articolul 15

Reipotecarea Reutilizarea instrumentelor financiare primite ca garanții reale

Contrapărțile au dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare reutilizare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)

(b)

Contrapartea care furnizează instrumentele financiare și-a dat în prealabil consimțământul expres, dovedit prin semnarea de către aceasta a unui acord scris, sau printr-un a unui alt mecanism echivalent sau a unui contract de garanție financiară cu transfer de proprietate, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2002/47/CE.

Contrapărțile își exercită dreptul de a realiza operațiuni de reipotecare reutilizare în cazul în care cel puțin toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

(a)	reipotecarea reutilizarea se desfășoară în conformitate cu termenii acordului scris menționat la alineatul (1) litera (b);

(b)	instrumentele financiare primite ca garanții reale sunt transferate într-un cont deschis în numele contrapărții beneficiare.

3.	Prezentul articol nu aduce atingere legislației sectoriale mai stricte, în special Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE.”

Explicație

Această modificare are drept scop asigurarea consecvenței odată cu introducerea termenului „reutilizare” în regulamentul propus. A se vedea modificarea 10 și punctul 2.3 din prezentul aviz.

Modificarea 17

Articolul 17 alineatul (2)

„Autoritățile competente menționate la articolul 16 și ESMA cooperează strâns cu membrii relevanți ai SEBC în cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea atribuțiilor care le revin, în special în ceea ce privește articolul 4.”

„Autoritățile competente menționate la articolul 16 și ESMA cooperează strâns cu membrii relevanți ai SEBC, inclusiv BCE, atunci când îndeplinește atribuțiile care îi revin în cadrul unui mecanism unic de supraveghere conform Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, în cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea atribuțiilor care le revin, în special în ceea ce privește articolul 4.”

Explicație

Modificarea 18

Articolul 20 alineatul (4) litera (d)

„Statele membre, în conformitate cu dreptul lor intern, conferă autorităților competente puterea de a aplica cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri în cazul încălcărilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol:

[…]

(d)	retragerea sau suspendarea autorizației;”

[…]

(d)	retragerea sau suspendarea autorizației contrapărților, altele decât instituțiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE;

(da)	retragerea autorizației. Această putere intră sub incidența competenței exclusive a BCE de a retrage autorizațiile instituțiilor de credit conform articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului;”

Explicație

BCE are competența exclusivă de a retrage autorizațiile instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului. În consecință, regulamentul propus trebuie să precizeze că retragerea autorizației instituțiilor de credit stabilite în statele membre participante este de competența exclusivă a BCE. În plus, pentru a asigura buna funcționare și integritatea SSM, autoritățile competente nu ar trebui să dispună de puterea de a suspenda autorizația instituțiilor de credit în temeiul regulamentului propus.

Modificarea 19

Articolul 20 alineatul (5)

„O încălcare a normelor prevăzute la articolul 4 nu afectează valabilitatea termenilor unei operațiuni de finanțare prin instrumente financiare și nici posibilitatea părților de a executa acești termeni. Încălcarea normelor definite la articolul 4 nu conduce la acordarea de drepturi la despăgubire din partea unei părți la o operațiune de finanțare prin instrumente financiare.”

„O încălcare a normelor prevăzute la articolul 4 sau la articolul 15 nu afectează valabilitatea termenilor unei operațiuni de finanțare prin instrumente financiare și nici posibilitatea părților de a executa acești termeni. Încălcarea normelor definite la articolul 4 nu conduce la acordarea de drepturi la despăgubire din partea unei părți la o operațiune de finanțare prin instrumente financiare.”

Explicație

Pentru a se asigura că cerințele de transparență contractuală prevăzute de regulamentul propus nu creează în mod neadecvat riscuri legate de stabilitatea financiară pentru lanțurile de garanții reale, ar trebui să se precizeze că încălcarea cerințelor de transparență prevăzute la articolul 15 nu va afecta validitatea sau caracterul executoriu al operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare. A se vedea punctul 2.3 din prezentul aviz.

(1) Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 336/23

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2014/C 336/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„PECORINO DELLE BALZE VOLTERRANE”

Nr. CE: IT-PDO-0005-01166 – 22.10.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Pecorino delle Balze Volterrane”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Pecorino delle Balze Volterrane” este o brânză produsă doar din cheag vegetal și din lapte de oaie crud integral, provenit din crescătorii aflate în aria geografică delimitată, denumirea corespunzând unui număr de patru tipuri de brânză care diferă în funcție de durata perioadei de maturare: „fresco” („proaspătă”), între 7 și 44 de zile de conservare, „semistagionato” („semimaturată”), între 45 de zile și 6 luni de maturare, „stagionato” („maturată”), între 6 luni și 12 luni de maturare, „da asserbo” („supramaturată”), peste 12 luni de maturare. În plus, la momentul comercializării, „Pecorino delle Balze Volterrane” prezintă următoarele caracteristici:

caracteristici fizice: formă: cilindrică, prezentând fețe plane și o margine exterioară dreaptă sau ușor convexă; diametrul fețelor: între 10 și 20 cm; înălțimea marginii exterioare: între 5 și 15 cm; greutate: între 600 g și 2 kg în cazul tipurilor de brânză „fresco”, „semistagionato” și „stagionato” și până la 7 kg în cazul tipului de brânză „da asserbo”;

caracteristici chimice: grăsime în substanța uscată: > 45 %; proteine (Nx6,25): > 20 %;

caracteristici organoleptice: coajă: de culoare care variază între galben-pai și galben intens. După tratarea cu ulei de măsline și cu cenușă, coaja este de culoare gri; pasta: cu structură compactă și friabilitate minimă, eventual cu puține găurele răspândite în mod neregulat. În secțiune, culoarea variază între alb, în cazul tipului „fresco”, și galben-pai mai mult sau mai puțin intens, în cazul tipurilor „semistagionato”, „stagionato” și „da asserbo”; aromă: persistentă, care amintește de lapte și de cardon, cu note de ierburi aromatice și flori galbene; gust: dulce la prima degustare, cu note de lapte, florale și de cardon; gust rezidual îndelungat și persistent, cu note de plante proaspete; la final, ușor picant, caracteristică ce devine tot mai intensă pe parcursul perioadei de maturare, precum și savuros și ușor astringent în cazul tipurilor „stagionato” și „da asserbo”.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Lapte: de oaie, crud și integral, produs de animale din rasa sardă crescute în semilibertate.

Cheag: vegetal, obținut din inflorescențe de cardon sau anghinare sălbatică (Cynaria cardunculus).

Sare: fină.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Cel puțin 2/3 din necesarul de hrană al ovinelor se obține prin păscut în aria geografică de origine. Nutrețurile conservate și cerealele care conțin boabe (orz, ovăz, semințe de Vicia faba var. equina) sunt administrate în cantități care variază între 100 g/cap/zi și 800 g/cap/zi în funcție de perioada anului, valorile mai mari fiind concentrate în lunile de iarnă, iar valorile mai mici în lunile de vară. Ovinele nu pot fi hrănite cu produse modificate genetic (OMG).

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele producției care trebuie să se desfășoare în aria de producție sunt creșterea animalelor, precum și fabricarea și maturarea brânzei.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea

La momentul comercializării, pe una dintre cele două fețe ale produsului trebuie să fie aplicată o etichetă pe care să figureze, cu caractere clare și lizibile, pe lângă logoul produsului și cel al Uniunii, următoarele indicații:

—	denumirea „Pecorino delle Balze Volterrane”, urmată de expresia „Denominazione di Origine Protetta” în cuvinte întregi sau abreviată (DOP);

—	tipul de maturare („fresco”, „semistagionato”, „stagionato” și „da asserbo”);

—	numele, denumirea comercială și adresa societății care a produs, a maturat și a ambalat produsul.

Produsul poate fi vândut preambalat, adică ambalat în vid, întreg și/sau porționat. Pentru a se evita ca prin porționare să se piardă identitatea produsului, mențiunea „Pecorino delle Balze Volterrane” trebuie să figureze pe etichetă în alternanță cu logoul produsului și trebuie să fie repetată de cel puțin 4 ori (la 90° distanță una de alta). Este interzisă adăugarea oricărui calificativ care nu este prevăzut în mod expres.

Totuși, este permisă utilizarea indicațiilor care fac referire la nume, denumiri comerciale sau mărci private, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul, și a altor referiri conforme cu realitatea și demonstrabile permise de legislația în vigoare. Astfel cum reiese din imaginea prezentată, logoul constă într-un desen cu formă circulară în centrul căruia se află figura stilizată a unui fir de anghinare sălbatică (de cardon) și două semne grafice curbate care delimitează o literă „V”, formată din frunzele firului de anghinare sălbatică, și profilul a două dealuri care apar în fundal, cu un cer deasupra. În interiorul cercului figurează mențiunea „Pecorino delle Balze Volterrane”. Logoul poate fi adaptat în funcție de diversele modalități de utilizare.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria în care sunt crescute ovinele și este produsă și maturată brânza „Pecorino delle Balze Volterrane” este formată doar din teritoriul comunelor Volterra, Pomarance, Montecatini Val di Cecina, Castelnuovo Val di Cecina, Monteverdi, toate situate în provincia Pisa.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Aflată la extremitatea sud-estică a granițelor provinciei Pisa, aria de producție se întinde între văile râurilor Era (la nord) și Cecina (la sud). Având în vedere localizarea sa, în interior, dar nu prea departe de mare, aria de producție prezintă o climă aproape litorală, cu luni de toamnă și primăvară ploioase. Din punct de vedere geomorfologic, zona prezintă variații extreme generate de eroziunea puternică provocată de condițiile meteorologice, îmbinată cu activitatea antropică îndelungată (despădurire, pășunat), care au dus la formarea unor biancane (mici cupole argiloase cu aspect de mamelon), a unor calanchi (serie de mici văi adiacente, foarte abrupte, caracterizate de un profil planimetric similar cu o potcoavă) și a unor balze (hăuri gigantice create de acțiunea erozivă a apelor meteorice). În acest mediu are loc o selecție puternică a vegetației. Morfologia accidentată, mobilitatea și permeabilitatea redusă a substratului, conținutul redus de materie organică, procentajul ridicat de săruri și perioadele lungi de secetă au dus la selecția unei vegetații ierboase care tolerează salinitatea și pune în mișcare mecanisme de adaptare specifice. Vârfurile structurilor numite calanchi și culmile sunt ocupate de o pășune de graminee, în zonele cu argilă la suprafață predomină sparceta spaniolă, iar la baza structurilor numite calanchi se găsesc plante care suportă bălțile. Sunt răspândite și cimbrul și plantele care pot fi păscute, cum ar fi bucsăul. Dar, mai ales, „aici crește spontan și foarte abundent” (Amerighi, 1973) cardonul. La originea caracterului artizanal al acestei activități se află și prelucrarea laptelui crud direct în unitățile de producție a brânzei anexate structurilor în care sunt adăpostite animalele. Grație utilizării forței de muncă locale și a unor tehnici constante, s-a asigurat păstrarea continuității acestei tradiții, consecința fiind menținerea unei înalte specializări, legate inevitabil de resurse umane care cu greu ar putea fi găsite în alte contexte teritoriale.

5.2. Specificitatea produsului

Specificitatea brânzei „Pecorino delle Balze Volterrane” se datorează în primul rând metodei de producție deosebite, bazate pe utilizarea cheagului obținut din florile plantei de cardon, prezentă din abundență pe acest teritoriu. Acest aspect, precum și morfologia pășunilor, generează diferențe față de alte brânzeturi obținute din lapte de oaie, mai ales din punct de vedere organoleptic. În special, se percep particularități legate de gust, care este neașteptat de dulce pentru o brânză de oaie, și legate de aromă, care este determinată de cardon, precum și de ierburile și florile locale, ale căror esențe, grație temperaturii de prelucrare reduse (< 40 °C), rămân dizolvate și caracterizează produsul finit.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Clima și conformația geologică a teritoriului favorizează dezvoltarea esențelor vegetale locale, care constituie principala sursă de hrană a oilor lăsate să pască și care dau laptelui aromele volatile aflate la originea particularităților organoleptice ale brânzei. Mediul este determinant și pentru obținerea tipului special de cheag, derivat din cardon, care reprezintă una dintre principalele caracteristici ale brânzei „Pecorino delle Balze Volterrane”.

Mai mult, fenomenul impunător al eroziunii a dus la formarea unor structuri cavernoase cu diverse forme și dimensiuni, utilizate de ciobanii locali în secolele trecute, înaintea realizării încăperilor climatizate, atât pentru adăpostirea animalelor, cât și pentru maturarea naturală a brânzeturilor și a produselor lactate. Nivelurile de umiditate de aici, care tind să fie constante, fac ca brânza să se matureze treptat, contribuind astfel la păstrarea particularităților produsului. Chiar și în prezent, aceste condiții, care fac parte din know-how-ul local, sunt considerate ideale nu doar de către producătorii care preferă să efectueze în grotă maturarea sau ultima etapă a acesteia, ci și de către producătorii care au în dotare încăperi climatizate. În spațiile climatizate sunt reproduse valorile de temperatură și umiditate înregistrate în mod natural în grote, mai exact o temperatură între 7 și 10 °C și o umiditate între 70 și 90 %.

Factorul uman este determinant și pe parcursul ciclului de producție a brânzei, mai ales în următoarele etape, care se desfășoară manual și se bazează pe competențele dobândite în mod tradițional pe acest teritoriu: adăugarea cheagului vegetal, care trebuie să se efectueze cu o îndemânare deosebită, având în vedere forța coagulantă mai redusă a acestuia în comparație cu cheagul de origine animală, ruperea coagulului, care se face în mod delicat, cu ajutorul unui instrument ascuțit (numit „spino”), și punerea în formă, care este rezultatul unei presări efectuate cu multă precizie, pentru a se favoriza scurgerea cantității potrivite de zer. În ceea ce privește repercusiunile procesului de producție asupra caracteristicilor produsului final, trebuie precizat că metoda de producție a brânzei „Pecorino delle Balze Volterrane” cu ajutorul cheagului vegetal implică o coagulare mai lentă și mai delicată a laptelui față de cea obținută dacă se utilizează cheag de origine animală. Acest lucru influențează în mod semnificativ sinereza (adică fenomenul care provoacă separarea zerului de coagul), determinând o eliminare mai puțin intensă și în același timp mai lentă a umidității decât în cazul celorlalte brânzeturi. Rezultatul este obținerea unui produs mai dulce și mai lipsit de vârfuri de note picante, chiar și în cazul tipurilor „stagionato” și „da asserbo”.

În gastronomia locală, brânza „Pecorino delle Balze Volterrane”, cunoscută pentru gustul ei delicat, este extrem de căutată, numărându-se printre ingredientele multor feluri de mâncare din bucătăria tradițională a teritoriului. Acest produs se poate consuma în numeroase moduri: ca aperitiv, împreună cu mezeluri și legume conservate, răzuită pe mâncărurile din paste sau orez cu sos pe bază de carne sau, în sfârșit, în funcție de perioada de maturare, ca brânză de masă sau de răzuit în prepararea ciorbelor și a pastelor umplute și coapte în cuptor (de exemplu, în felul de mâncare numit „ceci in magro”).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție, publicând propunerea de înregistrare a DOP „Pecorino delle Balze Volterrane” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 198 din 24.8.2013.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) A se vedea nota de subsol 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 336

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 26 septembrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 336/01	Comunicare a Comisiei privind autoritatea abilitată să elibereze certificate de origine în temeiul Regulamentului (CE) nr. 891/2009	1
2014/C 336/02	Comunicarea Comisiei privind autoritatea abilitată să elibereze certificate de autenticitate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 481/2012	2
2014/C 336/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7341 – MVD/Postcon/ADVO) ( 1 )	4

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 336/05	Rata de schimb a monedei euro	20
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2014/C 336/06	Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit	21
2014/C 336/07	Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit	21
2014/C 336/08	Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit	22

	V Anunţuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2014/C 336/09	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	23
2014/C 336/10	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	27

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2712
JPY	yen japonez	138,88
DKK	coroana daneză	7,4433
GBP	lira sterlină	0,78040
SEK	coroana suedeză	9,1836
CHF	franc elvețian	1,2076
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,1450
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,572
HUF	forint maghiar	310,54
LTL	litas lituanian	3,4528
PLN	zlot polonez	4,1771
RON	leu românesc nou	4,4000
TRY	lira turcească	2,8684
AUD	dolar australian	1,4432
CAD	dolar canadian	1,4136
HKD	dolar Hong Kong	9,8564
NZD	dolar neozeelandez	1,6006
SGD	dolar Singapore	1,6152
KRW	won sud-coreean	1 325,85
ZAR	rand sud-african	14,2561
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8016
HRK	kuna croată	7,6246
IDR	rupia indoneziană	15 244,83
MYR	ringgit Malaiezia	4,1433
PHP	peso Filipine	56,965
RUB	rubla rusească	48,9520
THB	baht thailandez	41,083
BRL	real brazilian	3,0551
MXN	peso mexican	16,9832
INR	rupie indiană	78,0873

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2014/C 336/04	Avizul Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2014 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (CON/2014/49)	5

Data și ora încetării activităților	28.8.2014
Durata	28.8.2014-31.12.2014
Statul membru	Irlanda
Stoc sau grup de stocuri	GHL/2A-C46
Specie	Halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides)
Zona	Apele Uniunii din zonele IIa și IV și apele Uniunii și internaționale din zonele Vb și VI
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Număr de referință	32/TQ43


	(1) Text cu relevanță pentru SEE