|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 57 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
|
|
2014/C 282/01 |
||
|
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/1 |
Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
2014/C 282/01
Ultima publicație
Publicații anterioare
Aceste texte sunt disponibile pe
EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu
V Anunţuri
PROCEDURI JURISDICŢIONALE
Curtea de Justiție
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/2 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 12 iunie 2014 – Deltafina SpA/Comisia Europeană
(Cauza C-578/11 P) (1)
((Recurs - Înțelegeri - Piața italiană a achiziției și a primei procesări a tutunului brut - Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 81 CE - Imunitate la amenzi - Obligație de cooperare - Dreptul la apărare - Limitele controlului jurisdicțional - Dreptul la un proces echitabil - Audierea martorilor sau a părților - Termen rezonabil - Principiul egalității de tratament))
2014/C 282/02
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurentă: Deltafina SpA (reprezentanți: J.-F. Bellis, F. Di Gianni, G. Coppo, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: E. Gippini Fournier și L Malferrari, agenți)
Dispozitivul
|
1) |
Respinge recursul. |
|
2) |
Obligă Deltafina SpA la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/2 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 iunie 2014 – FLS Plast A/S/Comisia Europeană
(Cauza C-243/12) (1)
((Recurs - Concurență - Înțelegeri - Sectorul sacilor industriali din plastic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Competenţa de fond a Tribunalului - Obligația de motivare - Imputabilitatea încălcării săvârșite de filială societății-mamă - Răspunderea societății-mamă pentru plata amenzii aplicate filialei - Proporționalitate - Procedura în fața Tribunalului - Termen de soluționare rezonabil))
2014/C 282/03
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: FLS Plast A/S (reprezentanți: M. Thill-Tayara și Y. Anselin, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Castillo de la Torre și V. Bottka, agenți, asistate de M. Gray, Barrister)
Dispozitivul
|
1) |
Respinge recursul. |
|
2) |
Obligă FLS Plast A/S la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/3 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 11 iunie 2014 – Comisia Europeană/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza C-377/12) (1)
((Acțiune în anulare - Decizia 2012/272/UE a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii, a Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și Republica Filipine - Alegerea temeiului juridic - Articolele 79 TFUE, 91 TFUE, 100 TFUE, 191 TFUE și 209 TFUE - Readmisia resortisanților țărilor terțe - Transporturi - Mediu - Cooperare pentru dezvoltare))
2014/C 282/04
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Bartelt, G. Valero Jordana și F. Erlbacher, agenți)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți:A. Vitro și J.-P. Hix, agenți)
Interveniente în susținerea pârâtului: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek, D. Hadroušek și E. Ruffer, agenți), Republica Federală Germania (reprezentanți: T. Henze, J. Möller și N. Graf Vitzthum, agenți), Irlanda (reprezentanți: E. Creedon și M. A. Joyce, agenți, asistați de A. Carroll, barrister), Republica Elenă (reprezentanți: S. Chala și G. Papagianni, agenți), Republica Austria (reprezentant: C. Pesendorfer, agent), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: inițial A. Robinson, ulterior E. Jenkinson și M. Holt, agenți, asistați de J. Holmes, barrister)
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2012/272/UE a Consiliului din 14 mai 2012 privind semnarea, în numele Uniunii, a Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte, în măsura în care Consiliul Uniunii Europene a adăugat în cuprinsul acesteia temeiurile juridice referitoare la readmisia resortisanților țărilor terțe, la transporturi și la mediu. |
|
2) |
Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
|
3) |
Republica Cehă, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Elenă, Republica Austria și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/4 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof te 's-Hertogenbosch – Țările de Jos) – Granton Advertising BV/Inspecteur van de Belastingdienst Haaglanden/kantoor Den Haag
(Cauza C-461/12) (1)
([Trimitere preliminară - A șasea directivă TVA - Scutiri - Articolul 13 secțiunea B litera (d) punctele 3 și 5 - Noțiunile „alte titluri” și „alte valori mobiliare” - Sistem de promovare a vânzărilor - Card de reduceri - Baza de impozitare])
2014/C 282/05
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Gerechtshof te 's-Hertogenbosch
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Granton Advertising BV
Pârât: Inspecteur van de Belastingdienst Haaglanden/kantoor Den Haag
Dispozitivul
Articolul 13 secțiunea B litera (d) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că vânzarea unui card de reduceri precum cel în discuție în litigiul principal nu constituie o operațiune cu „alte titluri” sau privind „alte valori mobiliare”, în sensul punctelor 5 și, respectiv, 3 ale acestei dispoziții, care se referă la anumite operațiuni pe care statele membre trebuie să le scutească de taxa pe valoarea adăugată.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/4 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Berlin – Germania) – Thomas Specht (C-501/12), Jens Schombera (C-502/12), Alexander Wieland (C-503/12), Uwe Schönefeld (C-504/12), Antje Wilke (C-505/12), Gerd Schini (C-506/12), Rena Schmeel (C-540/12), Ralf Schuster (C-541/12)/Land Berlin, Bundesrepublik Deutschland
(Cauzele conexate C-501/12-506/12, C-540/12 și C-541/12) (1)
((Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 2000/78/CE - Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă - Articolul 2, articolul 3 alineatul (1) litera (c) și articolul 6 alineatul (1) - Discriminare directă pe motive de vârstă - Salariu de bază al funcționarilor determinat în funcție de vârstă - Sistem tranzitoriu - Perpetuarea tratamentului diferențiat - Justificări - Dreptul la repararea prejudiciului - Răspunderea statului membru - Principiile echivalenței și efectivității))
2014/C 282/06
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgericht Berlin
Părțile din procedura principală
Reclamanți: Thomas Specht (C-501/12), Jens Schombera (C-502/12), Alexander Wieland (C-503/12), Uwe Schönefeld (C-504/12), Antje Wilke (C-505/12), Gerd Schini (C-506/12), Rena Schmeel (C-540/12), Ralf Schuster (C-541/12)
Pârâte: Land Berlin, Bundesrepublik Deutschland
Dispozitivul
|
1) |
Articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretat în sensul că condițiile de remunerare a funcționarilor intră în domeniul de aplicare al acestei directive. |
|
2) |
Articolul 2 și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 trebuie interpretate în sensul că se opun unei măsuri naționale precum cea în discuție în litigiile principale, în temeiul căreia, în cadrul fiecărui grad al unei funcții, treapta salariului de bază al unui funcționar este determinată, la angajarea acestuia, în funcție de vârsta sa. |
|
3) |
Articolul 2 și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiile principale, care definește, în cadrul unui nou sistem de remunerare, modalitățile de reîncadrare a funcționarilor titularizați înainte de intrarea în vigoare a acestei legislații și care prevede, pe de o parte, că treapta salarială în care aceștia vor fi încadrați este determinată doar pe baza cuantumului salariului de bază pe care îl primeau în temeiul sistemului de remunerare anterior, în condițiile în care acesta se întemeia pe o discriminare legată de vârsta funcționarului, și, pe de altă parte, că avansarea ulterioară în noua grilă de salarizare va fi determinată exclusiv în funcție de experiența profesională dobândită de la intrarea în vigoare a legislației respective. |
|
4) |
În împrejurări precum cele care privesc cauzele principale, dreptul Uniunii, în special articolul 17 din Directiva 2000/78, nu impune să se acorde retroactiv funcționarilor discriminați o sumă echivalentă cu diferența dintre remunerația încasată efectiv și cea corespunzătoare treptei celei mai înalte a gradului lor. Revine instanței de trimitere obligația să verifice dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a putea angaja răspunderea Republicii Federale Germania în temeiul dreptului Uniunii. |
|
5) |
Dreptul Uniunii ne se opune unei norme naționale precum cea în discuție în litigiile principale, care prevede obligația funcționarului de a invoca un drept la prestații în numerar care nu decurg în mod direct din lege, într-un termen relativ scurt, și anume înainte de sfârșitul exercițiului bugetar în curs, dacă această normă nu aduce atingere nici principiului echivalenței, nici principiului efectivității. Este de competența instanței de trimitere să verifice dacă aceste condiții sunt îndeplinite în cauzele principale. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/5 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court of the United Kingdom – Regatul Unit) – Jessy Saint Prix/Secretary of State for Work and Pensions
(Cauza C-507/12) (1)
((Trimitere preliminară - Articolul 45 TFUE - Directiva 2004/38/CE - Articolul 7 - Noțiunea „lucrător” - Cetățeană a Uniunii Europene care a încetat să lucreze din cauza constrângerilor fizice care apar în ultima perioadă a sarcinii și în perioada ulterioară nașterii))
2014/C 282/07
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
Supreme Court of the United Kingdom
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Jessy Saint Prix
Pârât: Secretary of State for Work and Pensions
cu participarea: AIRE Centre
Dispozitivul
Articolul 45 TFUE trebuie interpretat în sensul că o femeie care încetează munca sau care încetează să caute un loc de muncă din cauza constrângerilor fizice care apar în ultima perioadă a sarcinii și în perioada ulterioară nașterii își păstrează statutul de „lucrător”, în sensul acestui articol, cu condiția să își reia activitatea sau să își găsească un alt loc de muncă într-o perioadă rezonabilă după nașterea copilului.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/6 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 iunie 2014 – Commune de Millau, Société d'économie mixte d'équipement de l'Aveyron (SEMEA)/Comisia Europeană
(Cauza C-531/12) (1)
((Recurs - Clauză compromisorie - Contract de subvenționare având ca obiect o acțiune de dezvoltare locală - Restituirea unei părți din sumele plătite în avans - Preluarea datoriei - Competența Tribunalului - Prescripţie - Răspunderea Comisiei))
2014/C 282/08
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurente: Commune de Millau, Société d'économie mixte d'équipement de l'Aveyron (SEMEA) (reprezentant(ți): L. Hincker și F. Bleykasten, avocați]
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Lejeune și D. Calciu, agenți, asistate de E. Bouttier, avocat)
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene Comisia/SEMEA și commune de Millau (T-168/10 și T-572/10) în măsura în care a reținut, în privința cererii reconvenționale formulate de commune de Millau și de Société d’économie mixte d’équipement de l’Aveyron (SEMEA), că nu există o legătură de cauzalitate directă între comportamentul Comisiei Europene și prejudiciul pretins suferit ca urmare a obligării la plata dobânzilor moratorii. |
|
2) |
Admite în parte cererea reconvențională formulată de commune de Millau și de Société d’économie mixte d’équipement de l’Aveyron (SEMEA) și obligă Comisia Europeană să suporte trei sferturi din cuantumul corespunzător dobânzilor moratorii calculate potrivit ratei legale anuale aplicate în Franța scadente între data de 27 aprilie 1993 și data de 18 noiembrie 2005. |
|
3) |
Respinge în rest recursul. |
|
4) |
Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și celei de recurs, un sfert din cheltuielile de judecată efectuate de commune de Millau și de Société d’économie mixte d’équipement de l’Aveyron (SEMEA) în procedurile respective. |
|
5) |
Commune de Millau și Société d’économie mixte d’équipement de l’Aveyron (SEMEA) suportă trei sferturi din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurilor în primă instanță și de recurs. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/7 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Østre Landsret – Danemarca) – TDC A/S/Teleklagenævnet
(Cauza C-556/12) (1)
([Trimitere preliminară - Reţele și servicii de comunicaţii electronice - Directiva 2002/19/CE - Articolul 2 litera (a) - Acces la anumite elemente și la infrastructura specifică asociată rețelei, precum și la utilizarea acestora - Articolele 5, 8, 12 și 13 - Competența autorităților naționale de reglementare - Obligație referitoare la accesul la anumite elemente și la infrastructura specifică asociată rețelei, precum și la utilizarea acestora - Întreprindere care are o putere semnificativă pe piață - Instalarea de cabluri de racord care leagă comutatorul de distribuție al rețelei de acces la punctul terminal al rețelei din locuința utilizatorului final - Proporționalitatea obligațiilor privind acceptarea cererilor rezonabile de acces la anumite elemente și la infrastructura specifică asociată rețelei și la utilizarea acestora - Directiva 2002/21/CE - Articolul 8 - Obiective generale pentru îndeplinirea sarcinilor autorităților naționale de reglementare])
2014/C 282/09
Limba de procedură: daneza
Instanța de trimitere
Østre Landsret
Părțile din procedura principală
Reclamantă: TDC A/S
Pârât: Teleklagenævnet
Dispozitivul
|
1) |
Articolul 2 litera (a), articolul 8 și articolul 12 din Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, trebuie interpretate în sensul că autoritatea națională de reglementare este abilitată să impună unui operator de comunicații electronice care are o putere semnificativă pe piață, în temeiul obligațiilor privind acceptarea cererilor rezonabile de acces la anumite elemente și la infrastructura specifică asociată rețelei și la utilizarea acestora, o obligație de a instala, la cererea operatorilor concurenți, un cablu de racord cu o lungime care nu depășește 30 de metri, care leagă comutatorul de distribuție al rețelei de acces la punctul terminal al rețelei din locuința utilizatorului final, în cazul în care această obligație este bazată pe natura problemei identificate, este proporțională și justificată în raport cu obiectivele stabilite la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva cadru), cu modificările aduse prin Directiva 2009/140, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere. |
|
2) |
Articolele 8 și 12 din Directiva 2002/19, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, coroborate cu articolul 13 din aceasta trebuie interpretate în sensul că o autoritate națională de reglementare, în cazul în care are în vedere să impună unui operator de comunicații electronice care are o putere semnificativă pe piață instalarea unor cabluri de racord pentru a conecta utilizatorul final la rețea, trebuie să țină seama de investiția inițială realizată de operatorul în cauză și de existența unui control al prețurilor care permite recuperarea costurilor de instalare. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/8 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal Administrativo – Portugal) – Centro Hospitalar de Setúbal, EPE, Serviço de Utilização Comum dos Hospitais (SUCH)/Eurest Portugal – Sociedade Europeia de Restaurantes Lda
(Cauza C-574/12) (1)
([Trimitere preliminară - Contracte de achiziții publice de servicii - Directiva 2004/18/CE - Atribuirea contractului fără organizarea unei proceduri de cerere de ofertă (așa-numita atribuire „in house”) - Adjudecatar distinct din punct de vedere juridic de autoritatea contractantă - Centru de prestări de servicii de asistenţă şi de susţinere spitalicească - Asociaţie de utilitate publică fără scop lucrativ - Majoritatea asociaţilor formată din autorități contractante - Minoritatea asociaților formată din entități de drept privat, asociații caritative fără scop lucrativ - Activitate realizată în proporție de cel puțin 80 % din cifra de afaceri anuală în beneficiul asociaților])
2014/C 282/10
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Supremo Tribunal Administrativo
Părțile din procedura principală
Reclamante: Centro Hospitalar de Setúbal, EPE, Serviço de Utilização Comum dos Hospitais (SUCH)
Pârâtă: Eurest Portugal – Sociedade Europeia de Restaurantes Lda
Dispozitivul
Atunci când entitatea adjudecatară a unui contract de achiziții publice este o asociație de utilitate publică fără scop lucrativ care, la data atribuirii contractului respectiv, nu are printre asociați exclusiv entități care aparțin sectorului public, ci și instituții private de solidaritate socială care desfășoară activități fără scop lucrativ, condiția privind „controlul analog”, stabilită în jurisprudența Curții pentru ca atribuirea unui contract de achiziții publice să poată fi considerată o operațiune „in house”, nu este îndeplinită, astfel încât este aplicabilă Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/8 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundespatentgericht – Germania) – Bayer CropScience AG/Deutsches Patent- und Markenamt
(Cauza C-11/13) (1)
([Trimitere preliminară - Dreptul brevetelor - Produse fitosanitare - Certificat suplimentar de protecție - Regulamentul (CE) nr. 1610/96 - Articolele 1 și 3 - Noțiunile „produs” și „substanțe active” - Agent fitoprotector])
2014/C 282/11
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundespatentgericht
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Bayer CropScience AG
Pârât: Deutsches Patent- und Markenamt
Dispozitivul
Noțiunea „produs”, care figurează la articolul 1 punctul 8 și la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare, precum și noțiunea „substanțe active”, care figurează la articolul 1 punctul 3 din acest regulament, trebuie interpretate în sensul că aceste noțiuni pot include o substanță destinată utilizării ca agent fitoprotector în măsura în care substanța exercită o acțiune toxică, fitotoxică sau fitosanitară proprie.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/9 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Gerechtshof te Amsterdam – Tările de Jos) – Inspecteur van de Belastingdienst/Noord/kantoor Groningen/SCA Group Holding BV (C-39/13), X AG și alții/Inspecteur van de Belastingdienst Amsterdam (C-40/13), Inspecteur van de Belastingdienst Holland-Noord/kantoor Zaandam/MSA International Holdings BV, MSA Nederland BV (C-41/13)
(Cauze conexate C-39/13 – C-41/13) (1)
((Libertatea de stabilire - Impozit pe profit - Entitate fiscală unică între societățile aceluiași grup - Cerere - Motive de refuz - Situația sediului uneia sau mai multor societăți intermediare sau al societății-mamă într-un alt stat membru - Lipsa unui sediu permanent în statul de impunere))
2014/C 282/12
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Gerechtshof te Amsterdam
Părțile din procedura principală
Reclamanți: Inspecteur van de Belastingdienst/Noord/kantoor Groningen (C-39/13, C-41/13), X AG, X1 Holding GmbH, X2 Holding GmbH, X3 Holding GmbH, D1 BV, D2 BV, D3 BV (C-40/13), Inspecteur van de Belastingdienst Holland-Noord/kantoor Zaandam (C-41/13)
Pârâți: SCA Group Holding BV (C-39/13), Inspecteur van de Belastingdienst Amsterdam (C-40/13), MSA International Holdings BV, MSA Nederland BV (C-41/13)
Dispozitivul
|
1) |
În cauzele C-39/13 și C-41/13, articolele 49 TFUE și 54 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun legislației unui stat membru în temeiul căreia o societate-mamă rezidentă poate forma o entitate fiscală unică împreună cu o subfilială rezidentă dacă o deține prin intermediul uneia sau mai multor societăți rezidente, dar nu poate face acest lucru dacă o deține prin intermediul unor societăți nerezidente care nu dispun de un sediu permanent în acest stat membru. |
|
2) |
În cauza C-40/13, articolele 49 TFUE și 54 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun legislației a unui stat membru în temeiul căreia un regim de entitate fiscală unică este acordat unei societăți-mamă rezidente care deține filiale rezidente, dar este exclus pentru societăți-soră rezidente a căror societate-mamă comună nu are sediul social în acest stat membru și nu dispune de un sediu permanent pe teritoriul acestuia. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/10 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Krajský soud v Ostravě, Nejvyšší správní soud – Republica Cehă) – Strojírny Prostějov a.s. (C-53/13), ACO Industries Tábor s.r.o. (C-80/13)/Odvolací finanční ředitelství
(Cauze conexate C-53/13 și C-80/13) (1)
((Libera prestare a serviciilor - Agenție de muncă temporară - Detașarea de lucrători de către o agenție cu sediul în alt stat membru - Restricţie - Întreprindere care utilizează forță de muncă - Reținere la sursă a impozitului aferent venitului acestor lucrători - Obligație - Plată la bugetul de stat - Obligație - Situația lucrătorilor detașați de o agenție națională - Lipsa unor astfel de obligații))
2014/C 282/13
Limba de procedură: ceha
Instanța de trimitere
Krajský soud v Ostravě, Nejvyšší správní soud
Părțile din procedura principală
Reclamante: Strojírny Prostějov a.s. (C-53/13), ACO Industries Tábor s.r.o. (C-80/13)
Pârâtă: Odvolací finanční ředitelství
Dispozitivul
Articolul 56 TFUE se opune unei reglementări precum cea în discuție în litigiile principale, în temeiul căreia societățile cu sediul într-un prim stat membru care recurg la serviciile unor lucrători angajați și detașați de agenții de muncă temporară cu sediul într-un al doilea stat membru, dar care își desfășoară activitatea în primul stat membru menționat prin intermediul unei sucursale, sunt obligate să rețină la sursă și să plătească primului stat un avans asupra impozitului pe venitul datorat de lucrătorii respectivi, în timp ce această obligație nu este prevăzută pentru societățile cu sediul în primul stat care utilizează serviciile unor agenții de muncă temporară cu sediul în același stat.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/10 |
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – SEK Zollagentur GmbH/Hauptzollamt Gießen
(Cauza C-75/13) (1)
((Uniunea vamală și tariful vamal comun - Sustragerea de sub supravegherea vamală a mărfurilor supuse taxelor vamale la import - Nașterea datoriei vamale))
2014/C 282/14
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundesfinanzhof
Părțile din procedura principală
Reclamantă: SEK Zollagentur GmbH
Pârât: Hauptzollamt Gießen
Dispozitivul
|
1) |
Articolele 50 și 203 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005, trebuie interpretate în sensul că o marfă plasată în depozit temporar trebuie considerată ca fiind sustrasă de sub supravegherea vamală în cazul în care este declarată în vederea plasării sub regim de tranzit comunitar extern, însă nu părăsește depozitul și nu este prezentată biroului vamal de destinație, deși documentele de tranzit au fost prezentate acestuia din urmă. |
|
2) |
Articolul 203 alineatul (3) a patra liniuță din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 648/2005, trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, în caz de sustragere a unei mărfi de sub supravegherea vamală, persoana care, în calitate de expeditor agreat, a plasat marfa respectivă sub regimul vamal de tranzit comunitar extern este debitor vamal în temeiul acestei dispoziții. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/11 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesarbeitsgericht Hamm – Germania) – Gülay Bollacke/K + K Klaas & Kock B.V. & Co. KG
(Cauza C-118/13) (1)
((Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Concediu anual plătit - Indemnizație financiară în caz de deces))
2014/C 282/15
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landesarbeitsgericht Hamm
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Gülay Bollacke
Pârâtă: K + K Klaas & Kock B.V. & Co. KG
Dispozitivul
Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că se opune unor legislații sau unor practici naționale precum cele în discuție în litigiul principal, care prevăd că dreptul la concediul anual plătit se stinge fără a conferi dreptul la o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat în cazul în care raportul de muncă încetează ca urmare a decesului lucrătorului. Obținerea unei astfel de indemnizații nu poate să depindă de o cerere prealabilă a persoanei interesate.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/12 |
Hotărârea Curții (Camera atreia) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Digibet Ltd, Gert Albers/Westdeutsche Lotterie GmbH & Co. OHG
(Cauza C-156/13) (1)
((Trimitere preliminară - Libera prestare a serviciilor - Articolul 56 TFUE - Jocuri de noroc - Reglementare care prevede interdicții referitoare la jocurile de noroc pe internet, care nu au fost aplicabile, pentru o perioadă limitată, într-o entitate federată a unui stat membru - Coerență - Proporționalitate))
2014/C 282/16
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundesgerichtshof
Părțile din procedura principală
Reclamanți: Digibet Ltd, Gert Albers
Pârâtă: Westdeutsche Lotterie GmbH & Co. OHG
Dispozitivul
Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări comune majorității entităților federate ale unui stat membru cu structură federală, care interzice, în principiu, organizarea și intermedierea jocurilor de noroc pe internet, în timp ce, pentru o perioadă limitată, o singură entitate federată a menținut în vigoare o legislație mai permisivă care a coexistat cu cea restrictivă a celorlalte entități federate, dacă o astfel de reglementare este susceptibilă să îndeplinească condițiile de proporționalitate stabilite prin jurisprudența Curții, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/12 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundespatentgericht – Germania) – Oberbank AG C-217/13), Banco Santander SA (C-218/13), Santander Consumer Bank AG (C-218/13)/Deutscher Sparkassen- und Giroverband eV
(Cauzele C-217/13 și C-218/13) (1)
([Trimitere preliminară - Mărci - Directiva 2008/95/CE - Articolul 3 alineatele (1) și (3) - Marcă constând într-o culoare roșie fără contururi, înregistrată pentru servicii bancare - Cerere de declarare a nulității - Caracter distinctiv dobândit prin utilizare - Probă - Sondaj de opinie - Momentul la care trebuie dobândit caracterul distinctiv prin utilizare - Sarcina probei])
2014/C 282/17
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundespatentgericht
Părțile din procedura principală
Reclamante: Oberbank AG C-217/13), Banco Santander SA (C-218/13), Santander Consumer Bank AG (C-218/13)
Pârâtă: Deutscher Sparkassen- und Giroverband eV
Dispozitivul
|
1) |
Articolul 3 alineatele (1) și (3) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că se opune unei interpretări a dreptului național potrivit căreia, în procedurile în care se ridică problema dacă o marcă de culoare fără contururi a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, este în toate cazurile necesar ca un sondaj de opinie să dea drept rezultat un grad de recunoaștere a acestei mărci de cel puțin 70 %. |
|
2) |
Atunci când un stat membru nu a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2008/95, articolul 3 alineatul (3) prima teză din această directivă trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unei proceduri de declarare a nulității unei mărci fără caracter distinctiv intrinsec, este necesar, în vederea aprecierii aspectului dacă acea marcă a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, să se examineze dacă un asemenea caracter a fost dobândit înainte de data depunerii cererii de înregistrare a acelei mărci. Faptul că titularul mărcii contestate susține că aceasta din urmă a dobândit în orice caz caracter distinctiv prin utilizare după depunerea cererii de înregistrare, însă înainte de înregistrare este lipsit de incidență în această privință. |
|
3) |
Atunci când un stat membru nu a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2008/95, articolul 3 alineatul (3) prima teză din directiva menționată trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca, în cadrul unei proceduri de declarare a nulității, marca contestată să fie declarată nulă atunci când nu are caracter distinctiv intrinsec, iar titularul acesteia nu reușește să demonstreze că acea marcă dobândise, înainte de data depunerii cererii de înregistrare, un caracter distinctiv prin utilizare. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/13 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas – Lituania) – Užsienio reikalų ministerija, Finansinių nusikaltimų tyrimo tarnyba/Vladimir Peftiev, BelTechExport ZAO, Sport-pari ZAO, BT Telecommunications PUE
(Cauza C-314/13) (1)
((Trimitere preliminară - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Belarusului - Înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Derogări - Plata de onorarii profesionale aferente unor servicii juridice - Putere de apreciere a autorității naționale competente - Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă - Incidența originii ilegale a fondurilor - Absență))
2014/C 282/18
Limba de procedură: lituaniana
Instanța de trimitere
Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas
Părțile din procedura principală
Reclamanți: Užsienio reikalų ministerija, Finansinių nusikaltimų tyrimo tarnyba
Pârâți: Vladimir Peftiev, BelTechExport ZAO, Sport-pari ZAO, BT Telecommunications PUE
Dispozitivul
|
1) |
Articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului din 18 mai 2006 privind măsurile restrictive împotriva Belarusului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 84/2011 al Consiliului din 31 ianuarie 2011 (JO L 28, p. 17) și prin Regulamentul (UE) 588/2011 al Consiliului din 20 iunie 2011, trebuie interpretat în sensul că, atunci când se pronunță cu privire la o cerere de derogare prezentată în conformitate cu această dispoziție în vederea formulării unei acțiuni având ca obiect contestarea legalității unor măsuri restrictive impuse de Uniunea Europeană, autoritatea națională competentă nu dispune de o putere de apreciere absolută, ci trebuie să își exercite competențele cu respectarea drepturilor prevăzute la articolul 47 al doilea paragraf a doua teză din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a caracterului indispensabil al reprezentării de către un avocat pentru a introduce o astfel de acțiune la Tribunalul Uniunii Europene. Autoritatea națională competentă are dreptul să verifice dacă fondurile a căror deblocare este solicitată sunt destinate exclusiv plății unor onorarii profesionale rezonabile și rambursării cheltuielilor pentru prestarea de servicii juridice. Această autoritate poate stabili de asemenea condițiile pe care le consideră adecvate pentru a garanta, printre altele, că nu se aduce atingere obiectivului sancțiunii pronunțate și că nu se abuzează de derogarea acordată. |
|
2) |
Articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 765/2006, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 588/2011, trebuie interpretat în sensul că, într-o situație precum cea din litigiul principal, în care înghețarea de fonduri și de resurse economice este întemeiată pe regulamentul menționat, o derogare de la înghețarea fondurilor și a resurselor economice în vederea remunerării unor servicii juridice trebuie apreciată în conformitate cu această dispoziție, care nu face nicio aluzie la originea fondurilor și la eventuala dobândire ilegală a acestora. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/14 |
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 12 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Аdministrativen sad – Burgas – Bulgaria) – Lukoyl Neftohim Burgas AD/Nachalnik na Mitnicheski punkt „Pristanishte Burgas Tsentar” pri Mitnitsa Burgas
(Cauza C-330/13) (1)
((Trimitere preliminară - Tariful vamal comun - Nomenclatura combinată - Clasificarea mărfurilor - Marfă descrisă ca „ulei greu, ulei lubrifiant sau alt ulei destinat a fi supus unui tratament specific” - Pozițiile 2707 și 2710 - Constituenți aromatici și constituenți nearomatici - Raportul dintre Nomenclatura combinată și Sistemul armonizat))
2014/C 282/19
Limba de procedură: bulgara
Instanța de trimitere
Аdministrativen sad – Burgas
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Lukoyl Neftohim Burgas AD
Pârât: Nachalnik na Mitnicheski punkt „Pristanishte Burgas Tsentar” pri Mitnitsa Burgas
Dispozitivul
|
1) |
Criteriul care trebuie luat în considerare pentru a clasifica un produs având caracteristici similare celor ale produsului în discuție în litigiul principal la poziția 2707 sau la poziția 2710 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011, este conținutul în greutate al constituenților aromatici în raport cu constituenții nearomatici. |
|
2) |
Termenii „constituenți aromatici” care figurează în capitolul 27 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011, trebuie interpretați ca fiind mai extinși decât termenii „hidrocarburi aromatice”. |
|
3) |
Revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina de a stabili care este metoda cea mai adecvată pentru a determina conținutul de constituenți aromatici dintr-un anumit produs în vederea clasificării acestuia la poziția 2707 sau la poziția 2710 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011. |
|
4) |
Punctul 1 din Notele explicative ale Nomenclaturii combinate care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1006/2011, aferente subpozițiilor 2707 99 91 și 2707 99 99 din această Nomenclatură combinată trebuie interpretat ca fiind neexhaustiv, astfel încât un produs care intră sub incidența poziției 2707 din Nomenclatura combinată menționată, dar care nu poate fi clasificat la o subpoziție precisă, va trebui să fie clasificat la subpoziția 2707 99 99 din aceeași Nomenclatură combinată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/15 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court – Irlanda) – Karen Millen Fashions Ltd/Dunnes Stores, Dunnes Stores (Limerick) Ltd
(Cauza C-345/13) (1)
([Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Desen sau model industrial comunitar - Articolul 6 - Caracter individual - Impresie globală diferită - Articolul 85 alineatul (2) - Desen sau model industrial comunitar neînregistrat - Valabilitate - Condiții - Sarcina probei])
2014/C 282/20
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
Supreme Court
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Karen Millen Fashions Ltd
Pârâtă: Dunnes Stores, Dunnes Stores (Limerick) Ltd
Dispozitivul
|
1) |
Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare trebuie interpretat în sensul că, pentru a se putea considera că un desen sau model industrial prezintă caracter individual, impresia globală pe care acest desen sau model industrial o produce asupra utilizatorului avizat trebuie să fie diferită nu de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de o combinație de caracteristici izolate ale mai multor desene sau modele industriale anterioare, ci de cea produsă de unul sau mai multe desene sau modele industriale anterioare, privite individual. |
|
2) |
Articolul 85 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că, pentru ca o instanţă competentă în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare să considere valabil un desen sau model industrial comunitar neînregistrat, titularul respectivului desen sau model industrial nu este obligat să demonstreze că acesta prezintă caracter individual în sensul articolului 6 din regulamentul menționat, ci trebuie să indice numai prin ce anume desenul sau modelul industrial prezintă un asemenea caracter, și anume să identifice elementul sau elementele desenului sau modelului industrial în cauză care, potrivit titularului, îi conferă acest caracter. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/16 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 12 iunie 2014 [cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia] – Ascendi Beiras Litoral e Alta, Auto Estradas das Beiras Litoral e Alta, SA/Autoridade Tributária e Aduaneira
(Cauza C-377/13) (1)
((Trimitere preliminară - Noțiunea „instanță dintr-un stat membru” - Tribunal Arbitral Tributário - Directiva 69/335/CEE - Articolele 4 și 7 - Majorarea capitalului social al unei societăți de capital - Taxă de timbru în vigoare la 1 iulie 1984 - Abrogarea ulterioară a respectivei taxe de timbru, apoi reintroducerea acesteia))
2014/C 282/21
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD)
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Ascendi Beiras Litoral e Alta, Auto Estradas das Beiras Litoral e Alta, SA
Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira
Dispozitivul
Articolul 4 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 alineatele (1) și (2) din Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/303/CEE a Consiliului din 10 iunie 1985, trebuie interpretate în sensul că se opun reintroducerii de către un stat membru a unui impozit pe capital în privința operațiunilor de majorare a capitalului social care intră sub incidența primei dispoziții menționate, care erau supuse la plata unui astfel de impozit la 1 iulie 1984, dar care, ulterior, au fost scutite de plata acestuia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/16 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 7 aprilie 2014 – MedEval – Qualitäts-, Leistungs- und Struktur-Evaluierung im Gesundheitswesen GmbH/Bundesvergabeamt
(Cauza C-166/14)
2014/C 282/22
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgerichtshof
Părțile din procedura principală
Reclamantă: MedEval – Qualitäts-, Leistungs- und Struktur-Evaluierung im Gesundheitswesen GmbH
Pârât: Bundesvergabeamt
Alte părți: Bundesminister für Wissenschaft, Forschung und Wirtschaft; Hauptverband der österreichischen Sozialversicherungsträger; Pharmazeutische Gehaltskasse für Österreich
Întrebare preliminară
Dreptul Uniunii – în special principiile generale ale echivalenței și efectivității, precum și Directiva 89/665/CEE (1) a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66/CE (2) a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice – trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale conform căreia o cerere de constatare a unei încălcări în materie de atribuire a contractelor trebuie formulată în termen de șase luni de la data încheierii contractului în cazul în care constatarea unei încălcări în materie de atribuire a contractelor nu reprezintă doar o premisă pentru anularea contractului, ci și pentru exercitarea dreptului la despăgubire?
(1) JO L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/17 |
Recurs introdus la 7 mai 2014 de Lidl Stiftung & Co. KG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 27 februarie 2014 în cauza T-226/12, Lidl Stiftung & Co. KG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-224/14 P)
2014/C 282/23
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Lidl Stiftung & Co. KG (reprezentanți: M. Wolter, M. Kefferpütz, A. K. Marx, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
|
— |
anularea Hotărârii Tribunalului din 27 februarie 2014 (cauza T-226/12); |
|
— |
în cazul în care recursul este declarat fondat, anularea Deciziei Camerei întâi de recurs din 21 martie 2012 (R 2380/2010-1), potrivit concluziilor acțiunii în fața Tribunalului; |
|
— |
obligarea OAPI, în calitate de pârât în acțiunea în fața Tribunalului, la plata cheltuielilor de judecată ale procedurii în fața Tribunalului și ale procedurii de recurs. |
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul recursului, Lidl Stiftung & Co. KG invocă trei motive îndreptate împotriva hotărârii atacate:
|
1) |
încălcarea articolului 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 (1) și a normei 22 alineatele (3) și (4) din Regulamentul de punere în aplicare a Regulamentului nr. 207/2009 (2) coroborate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009, întrucât Tribunalul a interpretat în mod eronat cerințele privind dovada utilizării serioase a mărcii anterioare în sensul acestor dispoziții; |
|
2) |
încălcarea articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 coroborat cu articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât Tribunalul a interpretat în mod eronat cerințele pentru a se considera că utilizarea mărcii anterioare într-o formă diferită față de forma în care a fost înregistrată constituie utilizare serioasă în sensul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009; |
|
3) |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, întrucât Tribunalul a interpretat în mod eronat cerințele privind aprecierea riscului de confuzie. |
Principalele argumente pot fi rezumate după cum urmează:
În ceea ce privește primul motiv, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a constatat că camera de recurs a considerat în mod corect trei fotografii nedatate și unele facturi ca dovezi solide și obiective, suficiente pentru a dovedi utilizarea serioasă a mărcii anterioare, în special în ceea ce privește natura utilizării.
În ceea ce privește al doilea motiv, Tribunalul nu a respectat caracterul derogatoriu al articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009, care impune, pentru motive legate de securitate juridică și de predictibilitate, o interpretare strictă și o apreciere a tuturor elementelor mărcii în forma în care aceasta a fost înregistrată. Așadar, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept confirmând constatarea camerei de recurs potrivit căreia forma utilizată a mărcii constituia o utilizare serioasă întrucât nu altera caracterul distinctiv al mărcii anterioare în forma în care aceasta a fost înregistrată, întrucât camera de recurs nu a luat în considerare toate elementele mărcii anterioare.
În ceea ce privește al treilea motiv, Tribunalul a interpretat în mod eronat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât, în aprecierea sa cu privire la concluziile camerei de recurs privind similitudinea semnelor și riscul de confuzie, nu a luat în considerare în mod corespunzător faptul că, în primul rând, în cazul de față nivelul de atenție al publicului relevant este destul de ridicat, că, în al doilea rând, consumatorul mediu percepe în mod normal o marcă ca un tot și nu încearcă să analizeze diferitele sale detalii și, că, în al treilea rând, numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile, aprecierea similitudinii semnelor va putea fi efectuată numai în baza elementului dominant. Dacă aceste aspecte ar fi fost luate în considerare în mod corect, Tribunalul nu ar fi putut constata existența unui risc de confuzie.
Prin urmare, întrucât hotărârea atacată nu respectă dispozițiile Regulamentului nr. 207/2009, Lidl Stiftung & Co. KG solicită anularea acesteia.
(1) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).
(2) Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului privind marca comunitară (JO L 303, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 189).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/18 |
Recurs introdus la 13 mai 2014 de Lidl Stiftung & Co. KG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 27 februarie 2014 în cauza T-225/12, Lidl Stiftung & Co. KG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-237/14 P)
2014/C 282/24
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Lidl Stiftung & Co. KG (reprezentanți: M. Wolter, M. Kefferpütz, A. K. Marx, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
|
— |
anularea Hotărârii Tribunalului din 27 februarie 2014 (cauza T-225/12); |
|
— |
în cazul în care recursul este declarat fondat, anularea deciziei Camerei întâi de recurs din 21 martie 2012 (R 2379/2010-1), astfel cum s-a solicitat în procedura din fața Tribunalului; |
|
— |
obligarea OAPI, în calitate de pârât în cadrul procedurii din fața Tribunalului, la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii din fața Tribunalului și procedurii de recurs. |
Motivele și principalele argumente
Prin recursul formulat, Lidl Stiftung & Co. KG invocă trei motive în drept împotriva hotărârii atacate:
|
1) |
încălcarea articolului 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 (1) și a normei 22 alineatele (3) și (4) din Regulamentul nr. 2868/95 (2) coroborate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009, întrucât Tribunalul a interpretat eronat cerințele privind dovada unei utilizări importante a mărcii care a format obiectul opoziției, în sensul dispozițiilor amintite; |
|
2) |
încălcarea articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 coroborat cu articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009, în măsura în care Tribunalul a interpretat eronat cerințele care permit să se considere că utilizarea mărcii anterioare într-o formă diferită de cea sub care a fost înregistrată constituie o utilizare importantă în sensul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009; |
|
3) |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009, în măsura în care Tribunalul a interpretat eronat condițiile referitoare la aprecierea riscului de confuzie. |
Principalele argumente pot fi rezumate după cum urmează:
În ceea ce privește motivul 1), Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a constatat că camera de recurs a considerat corect trei fotografii nedatate, împreună cu câteva facturi drept elemente de probă obiective și concrete, suficiente pentru a dovedi o utilizare importantă a mărcii anterioare, în special în raport cu natura utilizării.
În ceea ce privește motivul 2), Tribunalul nu a ținut seama de caracterul excepțional al articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 care impune, pentru motive legate de securitatea juridică și de previzibilitate, o interpretare strictă și limitată, o apreciere a tuturor elementelor mărcii în forma sa înregistrată. Tribunalul a săvârșit, așadar, o eroare de drept prin faptul că a confirmat constatarea camerei de recurs potrivit căreia forma utilizată a mărcii a constituit o utilizare importantă în măsura în care nu a afectat caracterul distinctiv al mărcii anterioare în forma sa înregistrată, având în vedere că camera de recurs nu a ținut seama de toate elementele ale mărcii anterioare.
În ceea ce privește motivul 3), Tribunalul a interpretat eronat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, în măsura în care, în cadrul evaluării constatărilor camerei de recurs referitoare la similitudinea semnelor și la riscul de confuzie, nu a luat în considerare în mod adecvat faptul că, în primul rând, gradul de atenție al publicului relevant este, în speță, destul de înalt, în al doilea rând, consumatorul mediu percepe în mod normal o marcă drept un întreg și nu tinde să analizeze diferitele detalii ale acesteia și, în al treilea rând, aprecierea cu privire la similitudinea semnelor poate fi efectuată doar pe baza elementului dominant numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile. Dacă aceste aspecte ar fi fost luate în considerare corect, nu ar fi putut să fie constatat un risc de confuzie.
Astfel, având în vedere că hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile Regulamentului nr. 207/2009, Lidl Stiftung & Co. KG solicită anularea acesteia.
(1) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).
(2) Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului privind marca comunitară (JO L 303, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 189).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/19 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Audiencia Nacional (Spania) la 2 iunie 2014 – Federación de Servicios Privados del sindicato Comisiones obreras (CC.OO.)/Tyco Integrated Security S.L. și Tyco Integrated Fire & Security Corporation Servicios S.A.
(Cauza C-266/14)
2014/C 282/25
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Audiencia Nacional – Sala de lo Social
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Federación de Servicios Privados del sindicato Comisiones obreras (CC.OO.)
Pârâte: Tyco Integrated Security S.L. și Tyco Integrated Fire & Security Corporation Servicios S.A.
Întrebare preliminară
Se impune interpretarea articolului 2 din Directiva 2003/88/CE (1) în sensul că timpul petrecut cu deplasarea la începutul și la finalul zilei de lucru de un lucrător care nu este alocat unui punct de lucru fix, ci trebuie să se deplaseze în fiecare zi de la domiciliu la unitatea unui client al întreprinderii, diferit în fiecare zi, și să revină la domiciliu de la unitatea unui alt client, la rândul său diferit (în baza unui traseu sau a unei liste stabilite de întreprindere în ziua anterioară), unități situate într-o zonă geografică mai mult sau mai puțin întinsă, în condițiile litigiului principal detaliate în motivarea prezentei trimiteri, constituie „timp de lucru” conform definiției acestei noțiuni din articolul menționat din directivă sau, dimpotrivă, trebuie considerat „perioadă de repaus”?
(1) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/20 |
Recurs introdus la 30 mai 2014 de Buzzi Unicem SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 martie 2014 în cauza T-297/11, Buzzi Unicem SpA/Comisia Europeană
(Cauza C-267/14 P)
2014/C 282/26
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurentă: Buzzi Unicem SpA (reprezentanți: C. Osti, A. Prastaro și A. Sodano, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții anularea în totalitate sau în parte a hotărârii atacate și, în consecință:
|
— |
anularea în totalitate a deciziei atacate pentru lipsa motivării sau pentru motivarea insuficientă și, în consecință, pentru încălcarea dreptului la apărare al societății, precum și a principiului bunei administrări; |
|
— |
anularea în totalitate a deciziei atacate pentru depășirea competențelor și abuz de putere, având ca rezultat inversarea sarcinii probei; |
|
— |
anularea în totalitate sau în parte a deciziei atacate pentru depășirea competențelor conferite Comisiei de articolul 18 [din Regulamentul nr. 1/2003], pentru încălcarea principiilor proporționalității și bunei administrări, precum și pentru lipsa unei proceduri prealabile contradictorii, cu încălcarea Best Practices ale Comisiei; |
|
— |
anularea hotărârii atacate în ceea ce privește obligarea Buzzi Unicem la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii desfășurate în primă instanță; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură, precum și a celor aferente cauzei T-297/11. |
Motivele și principalele argumente
|
A. |
Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept, pe lipsa motivării sau pe o motivare insuficientă cu privire la afirmațiile referitoare la încălcarea dreptului la apărare și a principiului bunei administrări Prin intermediul primului motiv, Buzzi Unicem susține că hotărârea atacată este afectată de o eroare de drept și de o lipsă a motivării sau de o motivare insuficientă, în măsura în care se concluzionează că referirea generică la pretinse încălcări, conținută în decizia de deschidere a procedurii, ar constitui o motivare suficientă pentru solicitarea de informații întemeiată pe articolul 18 alineatul (3), pentru a prezenta „nivelul minim de claritate” impus de această dispoziție în ceea ce privește obiectul și scopul solicitării. |
|
B. |
Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere și pe o eroare de drept în legătură cu pretinsa depășire a competențelor și cu abuzul de putere prezumat din partea Comisiei, precum și pe inversarea subsecventă a sarcinii probei Prin intermediul celui de al doilea motiv, Buzzi Unicem arată că Tribunalul a săvârșit o eroare vădită de apreciere și o eroare de drept prin faptul că a respins critica referitoare la abuzul de putere din partea Comisiei, rezultat ca urmare a utilizării solicitării de informații în temeiul articolului 18 din Regulamentul nr. 1/2003 (1) în pofida absenței unor indicii privind existența unei încălcări, în măsura în care Tribunalul susține că Buzzi Unicem nu ar fi formulat o cerere explicită și motivată care să permită verificarea existenței unor indicii suficiente și în măsura în care Tribunalul respinge pretinsa inversare a sarcinii probei fără a furniza nicio motivare. |
|
C. |
Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de fapt și de drept și pe caracterul ilogic al motivării în legătură cu pretinsa depășire a competențelor în raport cu articolul 18 din Regulamentul nr. 1/2003 Prin intermediul celui de al treilea motiv, Buzzi Unicem a contestat aplicarea eronată a principiilor referitoare la obligațiile de cooperare ale întreprinderilor, în măsura în care Tribunalul a reținut că Comisia a solicitat în mod legitim întreprinderilor să răspundă la întrebări care nu erau pur factuale, la informații despre care Comisia știa că nu se aflau la dispoziția întreprinderilor, precum și la informații suplimentare pe care Comisia ar fi putut să le obțină în mod autonom. |
|
D. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe o eroare de drept și pe lipsa motivării în legătură cu afirmațiile privind încălcarea principiului proporționalității și depășirea competențelor în raport cu articolul 18 Prin intermediul celui de al patrulea motiv, recurenta susține că hotărârea atacată este afectată de o lipsă a motivării sau de o motivare insuficientă și de o eroare de drept în legătură cu încălcarea principiului proporționalității și cu impunerea în consecință a unei sarcini excesive asupra părților care rezultă din solicitările de informații, din reiterarea și reformularea solicitărilor respective, din propunerea de noi variabile și de noi întrebări, din refuzul de a limita informațiile care trebuiau furnizate și din modul de a opta pentru solicitarea, prin intermediul unei decizii, și a unor informații care fuseseră deja furnizate anterior. |
|
E. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept și pe lipsa motivării cu privire la încălcarea Best practices ale Comisiei și cu privire la încălcarea principiului bunei administrări Prin intermediul celui de al cincilea motiv, Buzzi Unicem invocă eroarea de drept săvârșită de Tribunal atunci când a reținut că Best Practices ale Comisiei nu sunt obligatorii pentru aceasta din urmă în cazul în care, după ce a decis să solicite întreprinderilor să formuleze observații cu privire la un proiect de decizie în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), ulterior Comisia nu a ținut deloc seama de observațiile primite și a modificat în mod semnificativ textul deciziei finale. Buzzi Unicem contestă de asemenea lipsa motivării cu privire la încălcarea principiului bunei administrări de către Comisie prin modul în care aceasta și-a exercitat competența de a solicita informații. |
(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/21 |
Recurs introdus la 30 mai 2014 de Italmobiliare SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 martie 2014 în cauza T-305/11, Italmobiliare SpA/Comisia Europeană
(Cauza C-268/14 P)
2014/C 282/27
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurentă: Italmobiliare SpA (reprezentanți: M. Siragusa, F. Moretti și L. Nascimbene, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
|
— |
anularea în totalitate a hotărârii, cu toate consecințele asupra deciziei atacate, inclusiv anularea acesteia; |
|
— |
în cazul în care se consideră oportun și necesar, dispunerea măsurilor de organizare a procedurii și/sau a activităților de cercetare judecătorească prevăzute la articolele 62 și respectiv 64 din Regulamentul de procedură al Curții; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului și |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care cele menționate mai sus nu sunt posibile, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului, inclusiv cu scopul eventual de a dispune activitățile de cercetare judecătorească sau măsurile de organizare a procedurii care nu au fost deja dispuse de Curte. |
Motivele și principalele argumente
|
1 |
Primul motiv: identificarea eronată a destinatarului deciziei atacate Prin intermediul primului motiv Italmobiliare contestă teza acceptată de Tribunal, potrivit căreia informațiile solicitate ar fi putut fi reținute în mod fundamental în sarcina Italmobiliare. Tribunalul a săvârșit și o denaturare gravă a faptelor și o aplicare eronată a principiului încrederii legitime neluând în considerare că comportamentul anterior al Comisiei, precum și asigurările scrise ale acesteia, erau apte să contrazică încrederea legitimă că Italmobiliare nu ar fi fost vizată dedecizia atacată. În sfârșit, hotărârea Tribunalului este viciată de lipsa absolută de motivare în ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului nediscriminării întrucât nu ia în considerare critica recurentei prin care urmărește să demonstreze că Italmobiliare este unicul holding financiar chemat în cauză în calitate de destinatar al cererii de informații în temeiul articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003. |
|
2 |
Al doilea motiv: caracterul contradictoriu și ilogic al motivării privind examinarea criticii privind încălcarea de către Comisie a articolului 296 TFUE Prin intermediul celui de al doilea motiv, Italmobiliare invocă caracterul contradictoriu și ilogic al motivării Tribunalului în măsura în care acesta din urmă, deși recunoaște că motivarea Comisiei este insuficientă din punctul de vedere al obiectului și scopului cererii, o consideră completă dacă o pune în legătură cu ceea ce se afirmă în decizia de inițiere, deși aceasta din urmă nu ajunge deloc din punctul de vedere substanței la conținutul deciziei atacate. Motivarea deciziei atacate mai întâi și a hotărârii ulterior, este viciată printre altele în ceea ce privește cerința necesității informațiilor solicitate, precum și în ceea ce privește alegerea de a utiliza instrumentul deciziei în temeiul articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003. |
|
3 |
Al treilea motiv: aplicarea eronată a articolului 101 TFUE și a articolului 18 alineatele (1) și (3) din Regulamentul nr. 1/2003 întrucât Tribunalul nu a recunoscut natura de act ultra vires a deciziei atacate Prin intermediul celui de al treilea motiv, Italmobiliare contestă analiza efectuată de Tribunal în ceea ce privește pretinsa lipsă de competență a Comisiei de a adopta decizia atacată. Tribunalul a omis în esență să ia în considerare elementele furnizate de reclamantă în susținerea propriei critici, și nu acționat prin dispunerea de măsuri de organizare a procedurii pentru verificarea indiciilor care potrivit Comisiei ar fi justificat adoptarea cererii de informații. |
|
4 |
Al patrulea motiv: lipsa, caracterul contradictoriu și caracterul ilogic al motivării în ceea ce privește examinarea criticii privind încălcarea principiului proporționalității Prin intermediul celui de al patrulea motiv, Italmobiliare impută lipsa și/sau caracterul contradictoriu al motivării în ceea ce privește pretinsa încălcare de către Comisie a principiului proporționalității, evidențiată sub următoarele aspecte: i) caracterul neadecvat al cererii de informații care trebuie eliberate în cazul din speță scopul prestabilit; ii) caracterul oneros excesiv ale eforturilor cerute întreprinderii în vederea predispunerii răspunsului la cererea de informații și iii) încălcarea criteriului măsurii mai puțin restrictive, care, în orice caz impune ca obiectivele supuse anchetei să fie acordate prin adoptarea de măsuri care implică un sacrificiu minor pentru sfera juridică a destinatarilor acestora. |
|
5 |
Al cincilea motiv: lipsa motivării în raport cu pretinsa încălcare a dreptului de a fi ascultat Prin intermediul celui de al cincilea motiv, Italmobiliare reproșează lipsa de motivare a hotărârii în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de a fi ascultat. Tribunalul a reținut în mod eronat că „modalitățile” prin care Comisia efectuează o consultare pot fi sustrase de la controlul jurisdicțional pentru simpla împrejurare că Comisia însăși nu ar fi avut „nicio obligație” de a proceda în acest sens. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/23 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Franța) la 4 iunie 2014 – LFB Biomédicaments, Association des déficitaires en Alpha 1 Antitrypsine (Association ADAAT Alpha 1-France)/Ministre du travail, de l’emploi et de la santé, Ministre du budget, des comptes publics et de la réforme de l'Etat
(Cauza C-271/14)
2014/C 282/28
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Conseil d'État
Părțile din procedura principală
Reclamante: LFB Biomédicaments, Association des déficitaires en Alpha 1 Antitrypsine (Association ADAAT Alpha 1-France)
Pârâți: Ministre du travail, de l’emploi et de la santé, Ministre du budget, des comptes publics et de la réforme de l'Etat
Întrebarea preliminară
Dispozițiile alineatului (5) al articolului 6 din Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate (1) impun motivarea unei decizii de radiere a unei specialități de pe lista medicamentelor administrate pacienților spitalizați în unitățile sanitare care pot fi suportate de sistemele obligatorii de asigurări de sănătate în plus față de prestațiile de spitalizare suportate în cadrul sumelor forfetare privind internarea și îngrijirile medicale stabilite pe grupuri omogene de bolnavi?
(1) JO L 40, p. 8, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 84.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/23 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Franța) la 5 iunie 2014 – Pierre Fabre Médicament/Ministre du budget, des comptes publics et de la réforme de l'Etat, Ministre des affaires sociales et de la santé
(Cauza C-273/14)
2014/C 282/29
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Conseil d'État
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Pierre Fabre Médicament
Pârâți: Ministre du budget, des comptes publics et de la réforme de l'Etat, Ministre des affaires sociales et de la santé
Întrebarea preliminară
Dispozițiile alineatelor (3) și (5) ale articolului 6 din Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate (1) sunt aplicabile unor decizii de radiere a unei specialități de pe lista medicamentelor administrate pacienților spitalizați în unitățile sanitare care pot fi suportate de sistemele obligatorii de asigurări de sănătate în plus față de prestațiile de spitalizare suportate în cadrul sumelor forfetare privind internarea și îngrijirile medicale stabilite pe grupuri omogene de bolnavi?
(1) JO L 40, p. 8, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 84.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/24 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Symvoulio tis Epikrateias (Grecia) la 13 iunie 2014 – Republica Elenă/Stefanos Stroumpoulis și alții
(Cauza C-292/14)
2014/C 282/30
Limba de procedură: greaca
Instanța de trimitere
Symvoulio tis Epikrateias
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Republica Elenă
Pârâți: Stefanos Stroumpoulis, Nikolaos Koumpanos, Panagiotis Renieris, Charalampos Renieris, Ioannis Zacharias, Dimitrios Lazarou, Apostolos Chatzisotiriou
Întrebările preliminare
|
1) |
În temeiul dispozițiilor Directivei 80/987/CEE a Consiliului (1), marinarii dintr-un stat membru care au fost încadrați la bordul unei nave sub pavilionul unei țări terțe față de Uniunea Europeană beneficiază în ceea ce privește creanțele salariale pe care le au față de compania de navigație – care are sediul social pe teritoriul țării terțe, iar sediul de funcționare pe teritoriul statului membru în discuție și care, ținând seama de acest din urmă sediu, a fost declarată în stare de faliment de către instanța din statul membru în conformitate cu legislația acestuia – de protecția oferită de directiva menționată, având în vedere scopul urmărit de aceasta și independent de faptul că contractele de muncă sunt reglementate de legislația țării terțe și că statul membru nu poate impune armatorului proprietar al navei, care nu este supus ordinii sale juridice, o contribuție pentru finanțarea instituției de garantare? |
|
2) |
În temeiul dispozițiilor Directivei 80/987/CEE a Consiliului, trebuie considerată protecție echivalentă plata instituită prin articolul 29 din Legea nr. 1220/1981 în sarcina Naftiko Apomachiko Tameio [Fondul de asigurări sociale pentru marinari] (NAT), pentru o perioadă maximă de trei luni, a retribuțiilor de bază și a indemnizațiilor prevăzute în contractele colective relevante în favoarea marinarilor greci încadrați la bordul unei nave sub pavilion elen sau al unei nave străine care face obiectul unei convenții încheiate cu NAT, plată prevăzută la articolul menționat numai pentru situația în care marinarii au fost abandonați în străinătate? |
(1) Directiva 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului (JO L 283, p. 35, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 197).
Tribunalul
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/25 |
Hotărârea Tribunalului din 12 iunie 2014 – Nike International/OAPI – Muñoz Molina (R 10)
(Cauza T-137/09 RENV) (1)
((„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale R10 - Marcă națională verbală R10 neînregistrată - Cesiunea mărcii naționale - Dovada deținerii mărcii anterioare”))
2014/C 282/31
Limba de procedură: spaniola
Părţile
Reclamantă: Nike International Ltd (Beaverton, Oregon, Statele Unite) (reprezentant: M. de Justo Bailey, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Aurelio Muñoz Molina (Petrer, Spania)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 21 ianuarie 2009 (cauza R 551/2008-1), privind o procedură de opoziție între DL Sports & Marketing Ltda și domnul Aurelio Muñoz Molina.
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Obligă Nike International Ltd la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la Curte și la Tribunal. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/25 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Țările de Jos/Comisia
(Cauza T-16/11) (1)
((„FEOGA - Secțiunea «Garantare» - FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Cheltuieli efectuate în cadrul regimului european de stabilire a cotelor de producție de amidon de cartofi - Drept la apărare”))
2014/C 282/32
Limba de procedură: neerlandeza
Părțile
Reclamant: Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: C. Wissels, M. de Ree și M. Noort, agenți)
Pârâtă: Comisia Europeană
Intervenientă în susținerea reclamantului: Republica Federală Germania (reprezentanți: T. Henze și J. Möller, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare a Deciziei 2010/668/UE a Comisiei din 4 noiembrie 2010 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 288, p. 24), întrucât aplică o corecție financiară în cuantum total de 2 8 9 47 149,31 euro Regatului Țărilor de Jos în cadrul schemei europene de stabilire a contingentelor la producția de amidon de cartofi pentru anii 2003-2008
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2010/668/UE a Comisiei din 4 noiembrie 2010 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) întrucât aplică o corecție financiară Regatului Țărilor de Jos în cadrul schemei europene de stabilire a contingentelor la producția de amidon de cartofi pentru anii 2003-2008 |
|
2) |
Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată. |
|
3) |
Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/26 |
Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2014 – Kimman/Comisia
(Cauza T-644/11 P) (1)
([„Recurs - Recurs incident - Funcție publică - Funcționari - Notare - Raport de evaluare - Exercițiul de evaluare 2009 - Regula concordanței dintre cererea introductivă și reclamație - Articolul 91 alineatul (2) din Statutul funcționarilor - Avizul grupului ad-hoc - Denaturare - Obligația de motivare - Eroare vădită de apreciere”])
2014/C 282/33
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Eugène Emile Marie Kimman (Overijse, Belgia) (reprezentanți: L. Levi și M. Vandenbussche, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Berardis-Kayser și G. Berscheid, agenți)
Obiectul
Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 29 septembrie 2011, Kimman/Comisia (F-74/10, nepublicată încă în Repertoriu), și având ca obiect anularea acestei hotărâri
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 29 septembrie 2011, Kimman/Comisia (F-74/10), pe de o parte, în privința faptului că declară admisibil al doilea motiv, primele șase aspecte ale celui de al treilea motiv și al patrulea motiv, cu excepția obiecției potrivit căreia activitatea desfășurată de recurent în interesul instituției nu ar fi fost luată în considerație, motive invocate de recurent în cadrul procedurii în primă instanță, precum și, pe de altă parte, în privința faptului că obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, un sfert din cheltuielile de judecată ale recurentului aferente procedurii respective. |
|
2) |
Respinge recursul principal. |
|
3) |
Respinge recursul formulat de domnul Eugène Emile Marie Kimman în fața Tribunalului Funcției Publice. |
|
4) |
Îl obligă pe domnul Eugène Emile Marie Kimman să suporte toate cheltuielile aferente atât procedurii de primă instanță, cât și recursului principal. |
|
5) |
Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată în cadrul recursului incident. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/27 |
Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2014 – Moonich Produktkonzepte & Realisierung/OAPI – Thermofilm Australia (HEATSTRIP)
(Cauza T-184/12) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale HEATSTRIP - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolele 75 și 76 din Regulamentul nr. 207/2009”])
2014/C 282/34
Limba de procedură: germana
Părţile
Reclamantă: Moonich Produktkonzepte & Realisierung GmbH (Sauerlach b. München, Germania) (reprezentant: H. Pannen, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Thermofilm Australia Pty Ltd (Melbourne, Australia) (reprezentanți: J. Kroher și K. Bach, avocați)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 26 ianuarie 2012 (cauza R 1956/2010-1), privind o procedură de opoziție între Thermofilm Australia Pty Ltd și Moonich Produktkonzepte & Realisierung GmbH
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Moonich Produktkonzepte & Realisierung GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) și de Thermofilm Australia Pty Ltd. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/27 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Alchaar/Consiliul
(Cauza T-203/12) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Siriei - Înscrierea unui particular pe listele persoanelor vizate - Legături cu regimul - Dreptul la apărare - Dreptul la un proces echitabil - Obligația de motivare - Sarcina probei - Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă - Proporționalitate - Drept de proprietate - Dreptul la viață privată”))
2014/C 282/35
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Mohamad Nedal Alchaar (Alep, Siria) (reprezentanți: A. Korkmaz, D. Amaudruz și A. Boesch, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou și M. Vitsentzatos, agenți)
Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: É. Cujo și S. Pardo Quintillán, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare în parte a Deciziei 2011/782/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei și de abrogare a Deciziei 2011/273/PESC (JO L 319, p. 56), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1244/2011 al Consiliului din 1 decembrie 2011 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L 319, p. 8) și a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (JO L 16, p. 1), întrucât aceste acte conțin măsuri restrictive referitoare la reclamant, precum și a tuturor actelor ulterioare de modificare a acestei decizii sau a acestui regulament și, pe de altă parte, a Comunicării Consiliului din 16 martie 2012 de informare a reclamantului în legătură cu menținerea înscrierii numelui său pe lista persoanelor vizate de măsuri restrictive
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 363/2013 al Consiliului din 22 aprilie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria în măsura în care îl privește pe domnul Mohamad Nedal Alchaar. |
|
2) |
Respinge în rest acțiunea. |
|
3) |
Obligă Consiliul Uniunii Europene la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a două treimi din cheltuielile de judecată efectuate de domnul Alchaar. |
|
4) |
Domnul Alchaar este obligat la suportarea unei treimi din propriile cheltuieli de judecată. |
|
5) |
Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/28 |
Hotărârea Tribunalului din 1 iulie 2014 – Jyoti Ceramic Industries/OAPI – DeguDent (ZIECON)
(Cauza T-239/12) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative ZIECON - Marca comunitară verbală anterioară CERCON - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Examinare din oficiu a faptelor - Articolul 76 din Regulamentul nr. 207/2009”])
2014/C 282/36
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Jyoti Ceramic Industries PVT. Ltd (Nashik, India) (reprezentanți: R. Egerer, D. Jochim și A. Kolb, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)
Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: DeguDent GmbH (Hanau Wolfgang, Germania) (reprezentanți: W. Blau, T. Hertl și P. Winkler, avocați)
Obiectul
Acțiune în anulare împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 2 martie 2012 (cauza R 2546/2010-1) privind o procedură de opoziție între DeguDent GmbH și Jyoti Ceramic Industries PVT. Ltd
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Jyoti Ceramic Industries PVT. Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale). |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/29 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Spania/Comisia
(Cauzele T-319/12 și 321/12) (1)
((„Ajutoare de stat - Cinematograf - Ajutor pentru construcția și exploatarea unui complex cinematografic - Decizie prin care se declară ajutor incompatibil cu piața internă - Criteriul investitorului privat în economia de piață - Ajutor de stat cu finalitate regională - Ajutor destinat promovării culturii - Obligație de motivare”))
2014/C 282/37
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamanți: Regatul Spaniei (reprezentant: A. Rubio González abogado del Estado); Ciudad de la Luz, SAU (Alicante, Spania); și Sociedad Proyectos Temáticos de la Comunidad Valenciana, SAU (Alicante) (reprezentanți: inițial J. Buendía Sierra, N. Ruiz García, J. Belenguer Mula și M. Muñoz de Juan, apoi J. Buendía Sierra și J. Belenguer Mula, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: É. Gippini Fournier, P. Němečková și B. Stromsky, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare a Deciziei (2012) 3025 final a Comisiei Europene din 8 mai 2012 privind ajutorul de stat SA.22668 [C 8/2008 (NN 4/2008)], pe care Spania l-a pus în aplicare în favoarea Ciudad de la Luz, SA.
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunile. |
|
2) |
Ciudad de la Luz, SA, Sociedad Proyectos Temáticos de la Comunidad Valenciana, SA și Regatul Spaniei suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/29 |
Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2014 – Al-Tabbaa/Consiliul
(Cauzele conexate T-329/12 și T-74/13) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Siriei - Înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii - Dreptul la apărare - Dreptul la o cale de atac judiciară efectivă - Obligația de motivare - Eroare de apreciere”))
2014/C 282/38
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Mazen Al-Tabbaa (Beirut, Liban) (reprezentanți: M. Lester, barrister, și G. Martin, solicitor)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou și V. Piessevaux, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare a actelor Consiliului care conțin măsuri restrictive referitoare la reclamant, și anume, inițial, Decizia de punere în aplicare 2012/256/PESC a Consiliului din 14 mai 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/782/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO L 126, p. 9), precum și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 410/2012 al Consiliului din 14 mai 2012 privind punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L 126, p. 3)
Dispozitivul
|
1) |
Anulează, în măsura în care se referă la domnul Mazen Al-Tabbaa, Decizia de punere în aplicare 2012/256/PESC a Consiliului din 14 mai 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/782/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei, precum și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 410/2012 al Consiliului din 14 mai 2012 privind punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria. |
|
2) |
Anulează, în măsura în care se referă la domnul Al-Tabbaa, Decizia 2012/739/PESC a Consiliului din 29 noiembrie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Siriei și de abrogare a Deciziei 2011/782 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1117/2012 al Consiliului din 29 noiembrie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul nr. 36/2012. |
|
3) |
Anulează, în măsura în care se referă la domnul Al-Tabbaa, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 363/2013 al Consiliului din 22 aprilie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012, precum și Decizia de punere în aplicare 2013/185/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013 de punere în aplicare a Deciziei 2012/739. |
|
4) |
Anulează, în măsura în care se referă la domnul Al-Tabbaa, Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei. |
|
5) |
Menține efectele Deciziei 2013/255 în ceea ce îl privește pe domnul Al-Tabbaa până la momentul la care va produce efecte anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare nr. 363/2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012. |
|
6) |
Constată că nu este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei T-74/13. |
|
7) |
Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de reclamant în cauza T-329/12 și trei sferturi din cheltuielile de judecată efectuate de acesta din urmă în cauza T-74/13. |
|
8) |
Reclamantul suportă un sfert din cheltuielile sale de judecată efectuate în cauza T-74/13. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/30 |
Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2014 – Pågen Trademark/OAPI
(Cauza T-520/12) (1)
([„Marcă comunitară - Cererea de înregistrare a mărcii comunitare figurative gifflar - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Lipsa caracterului distinctiv - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
2014/C 282/39
Limba de procedură: suedeza
Părțile
Reclamantă: Pågen Trademark AB (Malmö, Suedia) (reprezentant: J. Norderyd, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: D. Leffler și P. Geroulakos, agenți)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 18 septembrie 2012 (cauza R 46/2012-2) privind o cerere de înregistrare a mărcii figurative gifflar ca marca comunitară
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Obligă Pågen Trademark AB la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/31 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – National Iranian Tanker Company/Consiliul
(Cauza T-565/12) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Adaptarea în timp a efectelor unei anulări”))
2014/C 282/40
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: National Iranian Tanker Company (Teheran, Iran) (reprezentanți: R. Chandrasekera, S. Ashley, C. Murphy, solicitors, M. Lester, barrister, și D. Wyatt, QC)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Boelaert și M. Bishop, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei 2012/635/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 282, p. 58), în măsura în care denumirea reclamantei a fost inclusă pe lista care figurează în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), și, pe de altă parte, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 945/2012 al Consiliului din 15 octombrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 282, p. 16), în măsura în care acest regulament o vizează pe reclamantă
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2012/635/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului în măsura în care prin aceasta se include denumirea National Iranian Tanker Company în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC. |
|
2) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 945/2012 al Consiliului din 15 octombrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului în măsura în care prin acesta se include denumirea National Iranian Tanker Company în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010. |
|
3) |
Menține efectele Deciziei 2012/635 și ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 945/2012 în ceea ce privește National Iranian Tanker Company până la expirarea termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care în acest termen se introduce un recurs, până la respingerea recursului. |
|
4) |
Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de National Iranian Tanker Company. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/32 |
Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2014 – Advance Magazine Publishers/OAPI – Montres Tudor (GLAMOUR)
(Cauza T-1/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale GLAMOUR - Marca internațională anterioară TUDOR GLAMOUR - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])
2014/C 282/41
Limba de procedură: engleza
Părţile
Reclamantă: Advance Magazine Publishers, Inc. (New York, Statele Unite) (reprezentanţi: T. Raab, H. Lauf și V. Ahmann, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Montres Tudor SA (Geneva, Elveția) (reprezentanţi: J. P. de Oliveira Vaz Miranda de Sousa și C. Sueiras Villalobos, avocați)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 10 octombrie 2012 (cauza R 213/2012-2) privind o procedură de opoziție între Montres Tudor SA și Advance Magazine Publishers, Inc.
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Obligă Advance Magazine Publishers, Inc. la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/32 |
Hotărârea Tribunalului din 26 iunie 2014 – Marcuccio/Comisia
(Cauza T-20/13 P) (1)
((„Recurs - Funcție publică - Funcționari - Pensii și prestația de invaliditate - Pensionare din motiv de invaliditate - Comisia de invaliditate - Compunere - Desemnarea medicilor - Nedesemnarea de către funcționarul interesat a celui de al doilea medic - Desemnarea celui de al doilea medic de către președintele Curții - Desemnarea celui de al treilea medic de comun acord de către primul și al doilea medic desemnați - Articolul 7 din anexa II la statut - Respingerea acțiunii în primă instanță după trimiterea de către Tribunal spre rejudecare”))
2014/C 282/42
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Currall, C. Berardis-Kayser și G. Gattinara, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)
Obiectul
Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 6 noiembrie 2012, Marcuccio/Comisia (F-41/06 RENV), având ca obiect anularea acestei hotărâri
Dispozitivul
|
1) |
Respinge recursul. |
|
2) |
Domnul Luigi Marcuccio suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/33 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Zanjani/Consiliul
(Cauza T-155/13) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Restricții în materie de admitere - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Admisibilitate - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Adaptarea în timp a efectelor unei anulări”))
2014/C 282/43
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Babak Zanjani (Dubai, Emiratele Arabe Unite) (reprezentanți: L. Defalque și C. Malherbe, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro și M. Bishop, agenți)
Obiectul
În primul rând, cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 71), în măsura în care numele reclamantului a fost înscris pe lista prevăzută în anexa II la Decizia 2010/413/PESC Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), precum și, pe de altă parte, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 55), în măsura în care denumirea reclamantei a fost înscrisă pe lista prevăzută în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1), și, în al doilea rând, cerere de anulare a declarației de inaplicabilitate a Deciziei 2012/829 și a Regulamentului de punere în aplicare nr. 1264/2012 în măsura în care i se aplică articolul 19 alineatul (1) literele (b) și (c) din Decizia 2010/413
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care numele Babak Zanjani a fost înscris în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC. |
|
2) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care numele domnului Zanjani a fost înscris în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010. |
|
3) |
Menține efectele Deciziei 2012/829 și ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 1264/2012, în ceea ce îl privește pe domnul Zanjani, până la data expirării termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, dacă a fost formulat un recurs în acest termen, până la respingerea recursului. |
|
4) |
Respinge în rest acțiunea. |
|
5) |
Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de domnul Zanjani. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/34 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Sorinet Commercial Trust Bankers/Consiliul
(Cauza T-157/13) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Termen de adaptare a concluziilor - Admisibilitate - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Adaptarea în timp a efectelor unei anulări”))
2014/C 282/44
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Sorinet Commercial Trust Bankers Ltd (Kish Island, Iran) (reprezentanți: L. Defalque și C. Malherbe, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. De Elera, M. Bishop și A. Vitro, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 71), în măsura în care denumirea reclamantei a fost înscrisă pe lista prevăzută în anexa II la Decizia 2010/413/PESC Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), precum și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 55), în măsura în care denumirea reclamantei a fost înscrisă pe lista prevăzută în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1), și, pe de altă parte, a Deciziei 2013/270/PESC a Consiliului din 6 iunie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413 (JO L 156, p. 10), în măsura în care denumirea reclamantei a fost menținută pe lista prevăzută în anexa II la Decizia 2010/413, precum și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 522/2013 al Consiliului din 6 iunie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 (JO L 156, p. 3), în măsura în care denumirea reclamantei a fost menținută pe lista prevăzută în anexa IX la Regulamentul nr. 267/2012
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care denumirea Sorinet Commercial Trust Bankers Ltd a fost înscrisă în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC. |
|
2) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care denumirea Sorinet Commercial Trust Bankers a fost înscrisă în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010. |
|
3) |
Anulează Decizia 2013/270/PESC a Consiliului din 6 iunie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413, în măsura în care denumirea Sorinet Commercial Trust Bankers a fost menținută în anexa II la Decizia 2010/413. |
|
4) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 522/2013 al Consiliului din 6 iunie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 267/2012, în măsura în care denumirea Sorinet Commercial Trust Bankers a fost menținută în anexa IX la Regulamentul nr. 267/2012. |
|
5) |
Menține efectele anexei II la Decizia 2010/413, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2013/270, și ale anexei IX la Regulamentul nr. 267/2012, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare nr. 522/2013, în ceea ce privește pe Sorinet Commercial Trust Bankers, până la data expirării termenului de introducere a recursului prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care un recurs este introdus în acest termen, până la respingerea recursului. |
|
6) |
Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Sorinet Commercial Trust Bankers. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/35 |
Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2014 – Sharif University of Technology/Consiliul
(Cauza T-181/13) (1)
((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Admisibilitate - Obligația de motivare - Eroare de apreciere”))
2014/C 282/45
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Sharif University of Technology (Teheran, Iran) (reprezentant: M. Happold, barrister)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: V. Piessevaux și M. Bishop, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare, pe de o parte, a Deciziei 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 71), în măsura în care denumirea reclamantei a fost înscrisă pe lista prevăzută în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), precum și, pe de altă parte, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 356, p. 55), în măsura în care denumirea reclamantei a fost înscrisă pe lista prevăzută în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1)
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia 2012/829/PESC a Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care denumirea Sharif University of Technology a fost înscrisă în anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC. |
|
2) |
Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1264/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care denumirea Sharif University of Technology a fost înscrisă în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010. |
|
3) |
Menține efectele Deciziei 2012/829 și ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 1264/2012, în ceea ce o privește pe Sharif University of Technology, pentru o durată de două luni de la data pronunțării prezentei hotărâri. |
|
4) |
Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Sharif University of Technology. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/36 |
Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2014 – Construcción, Promociones e Instalaciones/OAPI – Copisa Proyectos y Mantenimientos Industriales (CPI COPISA INDUSTRIAL)
(Cauza T-345/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative CPI COPISA INDUSTRIAL - Marca spaniolă figurativă anterioară Cpi construcción promociones e instalaciones, s.a. și denumirea comercială anterioară Construcción, Promociones e Instalaciones, S.A.-C.P.I. - Motive relative de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Lipsa unei dovezi a utilizării serioase a mărcii anterioare - Lipsa unei dovezi a utilizării în activitatea comercială a denumirii comerciale anterioare”])
2014/C 282/46
Limba de procedură: spaniola
Părţile
Reclamantă: Construcción, Promociones e Instalaciones, SA (Madrid, Spania) (reprezentanţi: E. Seijo Veiguela și J. L. Rivas Zurdo, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Copisa Proyectos y Mantenimientos Industriales, SA (L’Hospitalet de Llobregat, Spania) (reprezentant: T. González Martínez, avocat)
Obiectul
Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 10 aprilie 2013 (cauza R 1935/2012-2) privind o procedură de opoziție între Construcción, Promociones e Instalaciones, SA și Copisa Proyectos y Mantenimientos Industriales, SA
Dispozitivul
|
1) |
Respinge acțiunea. |
|
2) |
Obligă Construcción, Promociones e Instalaciones, SA la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/36 |
Hotărârea Tribunalului din 1 iulie 2014 – You-View.tv/OAPI – YouView TV (YouView+)
(Cauza T-480/13) (1)
([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale YouView+ - Marca Benelux figurativă anterioară You View You-View.tv - Prezentare tardivă a unor documente - Puterea de apreciere conferită prin articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Noțiunea «dispoziție contrară» - Norma 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95”])
2014/C 282/47
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: You-View.tv (Anvers, Belgia) (reprezentant: S. Criel, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: YouView TV Ltd (Londra, Regatul Unit)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 18 iunie 2013 (cauza R 2112/2012-4) privind o procedură de opoziție între You-View.tv și YouView TV Ltd
Dispozitivul
|
1) |
Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 18 iunie 2013 în cauza R 2112/2012-4, privind o procedură de opoziție între You-View.tv și YouView TV Ltd. |
|
2) |
Respinge în rest concluziile acțiunii. |
|
3) |
Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/37 |
Acțiune introdusă la 17 aprilie 2014 – The Smiley Company/OAPI (forma unei fețe)
(Cauza T-242/14)
2014/C 282/48
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: The Smiley Company SPRL (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: A. Freitag, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele) din 16 ianuarie 2014 pronunțate în cauza R 836/2013-1; |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marca tridimensională care reprezintă forma unei fețe pentru produse din clasele 29 și 30 – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 1 68 762.
Decizia instanței de control: apreciază că marca solicitată nu este eligibilă pentru înregistrare conform articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
Decizia Camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motive: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/38 |
Acțiune introdusă la 17 aprilie 2014 – The Smiley Company/OAPI (forma unei fețe)
(Cauza T-243/14)
2014/C 282/49
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: The Smiley Company SPRL (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: A. Freitag, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele) din 16 ianuarie 2014 pronunțate în cauza R 837/2013-1; |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marca tridimensională care reprezintă forma unei fețe pentru produse din clasele 29 și 30 – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 1 68 861.
Decizia instanței de control: apreciază că marca solicitată nu este eligibilă pentru înregistrare conform articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
Decizia Camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motive: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/38 |
Acțiune introdusă la 17 aprilie 2014 – The Smiley Company/OAPI (forma unei fețe)
(Cauza T-244/14)
2014/C 282/50
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: The Smiley Company SPRL (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: A. Freitag, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele) din 16 ianuarie 2014 pronunțate în cauza R 838/2013-1; |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marca tridimensională care reprezintă forma unei fețe pentru produse din clasele 29 și 30 – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 1 68 937.
Decizia instanței de control: apreciază că marca solicitată nu este eligibilă pentru înregistrare conform articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
Decizia Camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motive: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/39 |
Acțiune introdusă la 19 mai 2014 – Rintisch/OAPI– Compagnie laitière européenne (PROTICURD)
(Cauza T-382/14)
2014/C 282/51
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamant: Bernhard Rintisch (Bottrop, Germania) (reprezentant: A. Dreyer, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Compagnie laitière européenne SA (Conde Sur Vire, Franța)
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 14 martie 2014 în cauza R 609/2011-4; și |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată |
Motivele și principalele argumente
Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca comunitară vizată: marca verbală „PROTICURD” pentru produse din clasele 5 și 29 – înregistrarea internațională nr. 9 81 041 care desemnează Uniunea Europeană
Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamantul
Marca sau semnul invocat: mărcile germane nr. 3 9 7 02 429, 3 9 5 49 559 și 3 9 6 08 644
Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în parte.
Decizia camerei de recurs: admite calea de atac în parte.
Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/39 |
Acțiune introdusă la 10 iunie 2014 – Coca-Cola/OAPI (forma unei sticle)
(Cauza T-411/14)
2014/C 282/52
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: The Coca-Cola Company (Atlanta, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: D. Stone și A. Dykes, Solicitors și S. Malynicz, Barrister)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele) din 27 martie 2014 date în cauza R 540/2013-2; |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marcă tridimensională ce reprezintă forma unei sticle pentru produsele din clasele 6, 21 și 32 – cerere de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 0 5 32 687.
Decizia examinatorului: marca nu este eligibilă pentru înregistrare în ceea ce privește o parte din produsele menționate în cerere.
Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) Regulamentul privind marca comunitară.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/40 |
Acțiune introdusă la 25 mai 2014 – Sina Bank/Consiliul
(Cauza T-418/14)
2014/C 282/53
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Sina Bank (Teheran, Iran) (reprezentanți: B. Mettetal și C. Wucher-North, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
Anularea deciziei Consiliului adoptată în urma modificării cuprinse în notificarea din 15 martie 2014 în atenția persoanelor și entităților care fac obiectul unor măsuri restrictive prevăzute în Decizia 2010/413/PESC a Consiliului (1) și în Regulamentul (UE) nr. 267/2012 (2) al Consiliului privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO C 77, p. 1), care prevede că Decizia 2010/413/PESC a Consiliului și Regulamentul (UE) nr. 267/2012 continuă să afecteze direct reclamanta; |
|
— |
anularea punctului I.B.8 din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului, în măsura în care afectează în continuare reclamanta în mod direct, astfel cum se menționează în notificarea din 15 martie 2014; |
|
— |
obligarea Consiliului la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
|
1. |
Primul motiv întemeiat pe faptul că Decizia Consiliului în urma modificării cuprinse în notificarea din 15 martie 2014 a încălcat cerințele procedurale privind o motivare corespunzătoare, respectarea dreptului la apărare și dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă. |
|
2. |
Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Bank nu are legătură cu dobânda „Daftar” și nu contribuie la finanțarea așa-numitor dobânzi strategice ale statului și nici la programul său nuclear. Prin urmare, criteriile esențiale pentru includerea pe listă în temeiul actelor atacate nu sunt îndeplinite în ceea ce privește Bank și/sau Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere stabilind dacă aceste criterii au fost sau nu au fost respectate. Consiliul nu a aplicat nici modalitatea de verificare corespunzătoare. |
(1) Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39).
(2) Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/41 |
Acțiune introdusă la 12 iunie 2014 – The Goldman Sachs Group/Comisia
(Cauza T-419/14)
2014/C 282/54
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: The Goldman Sachs Group, Inc (New York, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: W. Deselaers, J. Koponen și A. Mangiaracina, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea, în tot sau în parte, a articolelor 1, 2 3 și 4 din Decizia C(2014) 2139 final a Comisiei din 2 aprilie 2014 în cazul AT.39610 – Cabluri electrice, în măsura în care acestea privesc pe reclamantă și/sau |
|
— |
reducerea amenzii aplicate reclamantei la articolul 2 din decizie; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.
|
1. |
Primul motiv este întemeiat pe încălcarea de către decizia atacată a articolului 101 TFUE și a articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (1), întrucât prin aceasta se stabilește răspunderea în solidar a GS Group pentru pretinsa încălcare săvârșită de Prysmian. |
|
2. |
Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către decizia atacată a articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului și a articolului 296 TFUE, întrucât în aceasta nu se demonstrează corespunzător cerințelor legale că în perioada relevantă GS Group a exercitat efectiv o influență decisivă asupra Prysmian. |
|
3. |
Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către decizia atacată a articolului 101 TFUE și a articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, întrucât aceasta încalcă principiul răspunderii personale și prezumția de nevinovăție. |
|
4. |
Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea de către decizia atacată a articolului 101 TFUE și a articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, întrucât aceasta încalcă principiul securității juridice și principiul potrivit căruia sancțiunea trebuie să fie specifică autorului încălcării, în măsura în care Comisia nu a efectuat o repartizare a amenzii. |
|
5. |
Al cincilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către Comisie a dreptului reclamantei la apărare (încălcarea unei norme fundamentale de procedură), întrucât Comisia nu a acordat accesul la documente esențiale în timp util. |
|
6. |
Al șaselea motiv este întemeiat pe cererea GS Group adresată Tribunalului de a beneficia de orice reducere a amenzii impuse prin decizia atacată, care ar fi acordată în favoarea Prysmian. |
(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167, rectificare în Ediție specială, 08/vol. 4, p. 269.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/42 |
Acțiune introdusă la 12 iunie 2014 – Volkswagen/OAPI (CHOICE)
(Cauza T-431/14)
2014/C 282/55
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentant: U. Sander, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțată la 3 aprilie 2014 în cauza R 2019/2013-1 și |
|
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marca verbală „CHOICE” pentru produse și servicii din clasele 12, 28, 35 și 37 – cererea de înregistrare nr. 1 1 7 69 163.
Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare.
Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) lit. (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/42 |
Acțiune introdusă la 16. iunie 2014 – Arbuzov/Consiliul
(Cauza T-434/14)
2014/C 282/56
Limba de procedură: ceha
Părțile
Reclamant: Serghei Arbuzov (Kiev, Ucraina) (reprezentanți: M. Machytková și P. Radošovský, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
|
— |
Anularea Deciziei 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO L 66, p. 26) și a Deciziei de punere în aplicare 2014/216/PESC a Consiliului din 14 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO L 111, p. 91) în măsura în care îl privesc pe reclamant și |
|
— |
obligarea Consiliului la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.
|
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Consiliul și-a depășit competențele.
|
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate.
|
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe dreptului la integritatea persoanei și la respectarea vieții private și de familie și pe încălcarea principiului nediscriminării.
|
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/43 |
Acțiune introdusă la 16 iunie 2014 – Regatul Unit/Comisia
(Cauza T-437/14)
2014/C 282/57
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: V. Wakefield, Barrister, și M. Holt, agent)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
|
— |
Anularea a nouă înregistrări (și anume a opta, a noua și a zecea de la pagina 51 și prima-a şasea de la pagina 52) din anexa la Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 4 aprilie 2014 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2014) 2008] (JO L 104, p. 43) |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Regatul Unit. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive, toate referitoare la interpretarea Comisiei privind cerința de reglementare în materie de gestionare nr. 8 (denumită în continuare „CRGM 8” în cadrul Regulamentelor Consiliului (CE) nr. 1782/2003 (1), (CE) nr. 73/2009 (2) și (CE) nr. 21/2004 (3).
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea unei erori de către Comisie în interpretarea CRMG 8. Principalele trei argumente în susținerea acestui motiv sunt următoarele:
|
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea, de către interpretarea Comisiei privind CRMG 8, a principiului securității juridice care se aplică în mod deosebit în cazul în care o măsură are consecințe financiare și/sau conduce la impunerea unei sancțiuni și impune ca orice îndoială să profite agricultorului. |
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea, de către interpretarea Comisiei privind CRMG 8, a principiilor nediscriminării și egalității de tratament, care impun ca un agricultor care nu a respectat unul dintre articolele din Regulamentul nr. 21/2004 neinclus în CRMG 8 să nu fie tratat în același mod ca un agricultor care nu a respectat unul dintre articolele din Regulamentul nr. 21/2004 inclus în CRMG 8. |
(1) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, p. 1, Ediţie specială, 03/vol. 49, p. 177).
(2) Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, p. 16).
(3) Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, p. 8, Ediţie specială, 03/vol. 52, p. 146).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/44 |
Acțiune introdusă la 13 iunie 2014 – Silec Cable și General Cable/Comisia
(Cauza T-438/14)
2014/C 282/58
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Silec Cable (Montereau Fault Yonne, Franța) și General Cable Corp. (Wilmington, Statele Unite) (reprezentant: I. Sinan, Barrister)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
|
— |
anularea articolului 1 din Decizia Comisiei C (2014) 2139 final din 2 aprilie 2014 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, cauza COMP/AT.39610 – Cabluri electrice (denumită în continuare „decizia”), în măsura în care acesta se aplică Silec Cable și General Cable; |
|
— |
în subsidiar, modificarea articolului 2 din decizie și reducerea cuantumului amenzii impuse Silec Cable și General Cable în lumina argumentelor prezentate în susținerea cererii; |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare de drept și nu și-ar fi respectat obligația privind sarcina probei care îi revenea în temeiul articolului 2 din Regulamentul Consiliului nr. 1/2003. |
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare de drept și ar fi încălcat principiile sarcinii probei și prezumției de nevinovăție, afirmând că Silec Cable avea o obligație pozitivă de a se distanța public de pretinsa înțelegere. |
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere și ar fi încălcat principiul egalității de tratament, stabilind participarea directă a Silec Cable la pretinsa înțelegere începând cu 30 noiembrie 2005. |
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere și ar fi încălcat principiul egalității de tratament, tratând-o pe Silec Cable în mod diferit și inconsecvent față de modul în care i-a tratat pe ceilalți destinatari ai deciziei. |
|
5. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit cel puțin o eroare vădită de apreciere și ar fi încălcat principiul egalității de tratament și al proporționalității prin necalificarea Silec Cable drept actor marginal. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/45 |
Acțiune introdusă la 16 iunie 2014 – LS Cable & System/Comisia
(Cauza T-439/14)
2014/C 282/59
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: LS Cable & System Ltd (Anyang, Republica Coreea) (reprezentanți: S. Kinsella și S. Spinks, Solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea articolului 1 alineatul (11) și a articolului 2 litera (t) din Decizia Comisiei din 2 aprilie 2014 C(2014) 2139 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din SEE în cazul AT.39610 – Cabluri electrice (denumită în continuare „decizia”), în măsura în care o privește pe reclamantă; |
|
— |
în subsidiar, reducerea substanțială a cuantumului amenzii impuse reclamantei prin articolul 2 litera (t) din decizie; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
|
1. |
Primul motiv întemeiat pe faptul că decizia nu conține elemente de probă de natură să demonstreze corespunzător cerințelor legale că reclamanta a participat în cadrul încălcării continue unice, având în vedere că decizia se întemeiază pe un raționament incorect și conține elemente de probă insuficiente cu privire la participarea reclamantei la încălcare, cu nerespectarea articolului 101 alineatul (1) TFUE, a articolului 2 din Regulamentul nr. 1/2003 și a principiului prezumției de nevinovăție. |
|
2. |
Al doilea motiv întemeiat pe împrejurarea că aplicarea, în cadrul deciziei, a punctului 18 din Orientările privind calcularea amenzilor încalcă Orientările privind calcularea amenzilor și nu este conformă cu principiile proporționalității, egalității de tratament și protecției încrederii legitime, întrucât:
|
|
3. |
Al treilea motiv întemeiat pe împrejurarea că decizia încalcă articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, punctul 20 din Orientările privind calcularea amenzilor și principiul proporționalității, având în vedere că nu se ține seama în mod corespunzător de gravitatea încălcării la calcularea cuantumului amenzii aplicate reclamantei și că nu se ține seama de:
|
|
4. |
Al patrulea motiv întemeiat pe împrejurarea că decizia încalcă principiile proporționalității și egalității de tratament, având în vedere că nu se acordă reclamantei o reducere pentru circumstanțe atenuante mai mare de 11 %. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/46 |
Acțiune introdusă la 16 iunie 2014 – Taihan Electric Wire/Comisia
(Cauza T-446/14)
2014/C 282/60
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Taihan Electric Wire Co. Ltd (Anyang-Si, Republica Coreea) (reprezentanți: R. Antonini și E. Monard, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei C(2014) 2139 a Comisiei din 2 aprilie 2014 privind o procedură în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE în cazul AT.39610 – Cabluri electrice (denumită în continuare „decizia”), în măsura în care o privește pe reclamantă; |
|
— |
cu titlu subsidiar, reducerea amenzii aplicate reclamantei; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că Comisia nu se putea declara competentă pentru a aprecia comportamentul reclamantei și nu a demonstrat că reclamanta a participat la săvârșirea unei încălcări care poate fi sancționată în conformitate cu articolul 101 TFUE, dat fiind că obiectul pretinsului comportament anticoncurențial al reclamantei nu afecta piața SEE, iar pretinsa sa implicare în comportamentul anticoncurențial nu putea să aibă și nu a avut niciun efect asupra comerțului în cadrul pieței SEE. |
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia s-a întemeiat în mod eronat pe mijloace de probă obținute în cursul inspecțiilor efectuate la anumite societăți, având în vedere ilegalitatea deciziilor de inspecție. |
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că durata încălcării prezumate a fost stabilită în mod eronat de către Comisie în ceea ce o privește pe reclamantă, încălcând astfel, inter alia, principiile in dubio pro reo și nediscriminării și neprezentând mijloacele de probă relevante. |
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că abordarea diferită adoptată de Comisie față de reclamantă și față de alte societăți, în privința cărora mijloacele de probă disponibile la dosar erau similare, încalcă principiile nediscriminării și proporționalității în raport cu reclamanta. |
|
5. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că stabilirea de către Comisie a amenzii care urmează să fie aplicată reclamantei încălcă principiul nediscriminării, principiul proporționalității prevăzut, inter alia, la articolul 5 TUE, precum și articolul 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, liniile directoare (inclusiv punctele 18 și 37 din acestea) și principiul încrederii legitime. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/47 |
Acțiune introdusă la 16 iunie 2014 – nkt cables și NKT Holding/Comisia
(Cauza T-447/14)
2014/C 282/61
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: nkt cables GmbH (Köln, Germania) și NKT Holding A/S (Brøndby, Danemarca) (reprezentanți: M. Kofmann și B. Creve, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei C(2014) 2139 din 2 aprilie 2014 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, în cazul AT.39.610 – Power cables (denumită în continuare „decizia”); |
|
— |
în subsidiar, anularea în parte a deciziei și reducerea substanțială a amenzii impuse acestora; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată; |
|
— |
dispunerea oricăror alte măsuri pe care le consideră adecvate. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a dreptului la apărare al reclamantelor și a principiului general al egalității armelor, refuzându-le accesul la probe potențial dezincriminatoare primite de Comisie după notificarea comunicării privind obiecțiunile |
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe definirea eronată de către Comisie a întinderii teritoriale a încălcării unice și continue și pe aplicarea greșită a criteriului efectelor |
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia cuprinde erori vădite de apreciere a comportamentului în care a fost implicată NKT Cables și a concluziei că acest comportament dovedește că NKT Cables a participat la toate activitățile constitutive ale încălcării unice și continue sau a avut cunoștință de acestea |
|
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe eroarea săvârșită de Comisie în aprecierea cu privire la durata participării NKT Cables la încălcarea unică și continuă |
|
5. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe cuantumul nejustificat și disproporționat de mare al amenzii care a fost aplicată reclamantelor. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/48 |
Acțiune introdusă la 17 iunie 2014 – Hitachi Metals/Comisia
(Cauza T-448/14)
2014/C 282/62
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Hitachi Metals Ltd (Tokyo, Japonia) (reprezentanți: P. Crowther și C. Drew, solicitors)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei C(2014) 2139 a Comisiei din 2 aprilie 2014 privind o procedură în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul SEE în cazul AT.39610 – Cabluri electrice (denumită în continuare „decizia”); |
|
— |
cu titlu subsidiar, anularea în parte a deciziei și reducerea în mod substanțial a cuantumului amenzii aplicate J-Power Systems și reclamantei, precum și |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
|
1. |
Primul motiv privește anularea deciziei întrucât Comisia nu a dovedit existența unei încălcări unice, complexe și continue a unui acord între producătorii asiatici și cei europeni potrivit căruia cei dintâi trebuiau să păstreze distanța față de teritoriul de origine al celorlalți și invers, precum și a unui acord de repartizare între întreprinderile europene a proiectelor realizate în cadrul Spațiului Economic European (SEE). |
|
2. |
Al doilea motiv este întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori de fapt și de drept în aplicarea articolului 101 TFUE, în măsura în care prin decizie nu se dovedește corespunzător cerințelor legale implicarea J-Power Systems Corporation pe toată durata încălcării. |
|
3. |
Al treilea motiv este întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori de drept și de apreciere în calcularea amenzii aplicate J-Power Systems Corporation, dat fiind că o astfel de amendă nu reflectă gravitatea încălcării și rolul extrem de limitat al J-Power Systems Corporation în privința unei părți semnificative a duratei încălcării. |
|
4. |
Al patrulea motiv privește anularea în tot a deciziei întrucât aceasta se întemeiază într-o măsură determinantă pe probe pe care Comisia le-a obținut în mod nelegal în cursul inspecțiilor efectuate în incintele Nexans. Aceste probe sunt esențiale pentru constatările Comisiei și, în special, pentru stabilirea caracterului unic și continuu al încălcării, precum și pentru stabilirea existenței unei repartizări între întreprinderile europene a proiectelor realizate în cadrul Spațiului Economic European (SEE). |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/49 |
Acțiune introdusă la 17 iunie 2014 – Nexans France și Nexans/Comisia
(Cauza T-449/14)
2014/C 282/63
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Nexans France (Clichy, Franța) și Nexans SA (Paris, Franța) (reprezentanți: M. Powell, Solicitor, G. Forwood, Barrister, și A. Rogers, Solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei C(2014) 2139 a Comisiei din 2 aprilie 2014 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE în cazul AT.39610 – Cabluri electrice) (denumită în continuare „decizia”); |
|
— |
anularea în parte a deciziei atacate în măsura în care concluzionează că Nexans France a participat la o încălcare înainte de 22 februarie 2001; |
|
— |
reducerea amenzilor aplicate reclamantelor cu un cuantum corespunzător unei durate inferioare și unui coeficient de gravitate redus și |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.
|
1. |
Primul motiv întemeiat pe faptul că, prin ridicarea anumitor date în cursul inspecției inopinate efectuate în incintele Nexans France, Comisia a depășit competențele care îi sunt acordate prin Regulamentul nr. 1/2003 și a încălcat dreptul reclamantelor la confidențialitate. |
|
2. |
Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare în stabilirea duratei încălcării. |
|
3. |
Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere întrucât nu a ținut seama de faptul că încălcarea invocată nu a fost pusă în aplicare și nu a produs efecte asupra clienților, nu a furnizat motive adecvate și a încălcat principiul egalității de tratament. |
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/49 |
Acțiune introdusă la 27 iunie 2014 – CHEMK și KF/Comisia
(Cauza T-487/14)
2014/C 282/64
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Chelyabinsk electrometallurgical integrated plant OAO (CHEMK) (Chelyabinsk, Rusia) și Kuzneckie ferrosplavy OAO (KF) (Novokuznetsk, Rusia) (reprezentanți: B. Evtimov și M. Krestiyanova, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 360/2014 al Comisiei din 9 aprilie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de ferosiliciu originar din Republica Populară Chineză și din Rusia („regulamentul atacat”), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (1) („regulamentul de bază”) (JO L 107, p. 13); |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.
|
1. |
Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept, rezultată dintr-o interpretare eronată a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și/sau dintr-o eroare vădită de apreciere în concluzia Comisiei potrivit căreia o entitate economică unică este irelevantă pentru calcularea unui preț de export construit (inclusiv ajustările la prețul de export) conform articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și în concluzia subsecventă potrivit căreia o deducere integrală a cheltuielilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a profitului obținut de RFA International din prețul de export construit al CHEMK Group era justificat. În măsura în care Comisia ar fi putut să se întemeieze în concluziile de mai sus pe respingerea susținerii reclamantelor cu privire la existența unei entități economice unice, acestea arată că o astfel de respingere este, de asemenea, viciată de o eroare de drept și/sau de o eroare vădită de apreciere. |
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 11 alineatul (10) din regulamentul de bază și pe încălcarea conexă a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază în deducerea de către Comisie a taxelor antidumping din prețul de export construit al reclamantelor. Încălcarea articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază rezultă din aplicarea de către Comisie a unei noi metodologii pentru a aprecia dacă taxele sunt reflectate în mod corespunzător în prețul de revânzare, care era diferită de metodologia utilizată în ancheta de reexaminare intermediară care a determinat taxa aplicată reclamantelor. |
|
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că concluziile Comisiei referitoare la o pretinsă probabilitate de reapariție a unui dumping prejudiciabil în ceea ce privește importurile din Rusia este viciată de o serie de erori vădite de apreciere a faptelor și a probelor. |
(1) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, p. 51).
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/50 |
Acțiune introdusă la 26 iunie 2014 – Mdr Inversiones/Comisia
(Cauza T-488/14)
2014/C 282/65
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Mdr Inversiones, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: M. Linares Gil, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate în măsura în care în cadrul acesteia se califică ansamblul de măsuri cu privire la care se pretinde că ar constitui sistemul spaniol în materie de leasing fiscal („SEAF”) drept ajutor de stat nou și incompatibil cu piața internă; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolelor 1 și 4 din decizia atacată, care identifică investitorii grupurilor de interes economic (GIE) ca fiind beneficiarii pretinselor ajutoare și singurii beneficiari ai ordinelor de recuperare; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolului 4 din decizia atacată, în măsura în care prin acesta se dispune recuperarea pretinselor ajutoare cu încălcarea flagrantă a principiului securității juridice; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauza T-700/13, Bankia/Comisia.
Se invocă, în special, existența unei erori de calificare a respectivului sistem spaniol în materie de leasing fiscal („SEAF”) în ansamblul său, precum și a măsurilor individuale, drept ajutor de stat, existența unei erori în ceea ce privește identificarea beneficiarului măsurilor și încălcarea principiului securității juridice.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/51 |
Acțiune introdusă la 26 iunie 2014 – Espacio Activos Financieros/Comisia
(Cauza T-489/14)
2014/C 282/66
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Espacio Activos Financieros, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: A. De Zunzunegui Ruano, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate în măsura în care în cadrul acesteia se califică ansamblul de măsuri cu privire la care se pretinde că ar constitui sistemul spaniol în materie de leasing fiscal („SEAF”) drept ajutor de stat nou și incompatibil cu piața internă; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolelor 1 și 4 din decizia atacată, care identifică investitorii grupurilor de interes economic (GIE) ca fiind beneficiarii pretinselor ajutoare și singurii beneficiari ai ordinelor de recuperare; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolului 4 din decizia atacată, în măsura în care prin acesta se dispune recuperarea pretinselor ajutoare cu încălcarea flagrantă a principiului securității juridice; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauza T-700/13, Bankia/Comisia.
Se invocă, în special, existența unei erori de calificare a respectivului sistem spaniol în materie de leasing fiscal („SEAF”) în ansamblul său, precum și a măsurilor individuale, drept ajutor de stat, existența unei erori în ceea ce privește identificarea beneficiarului măsurilor și încălcarea principiului securității juridice.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/51 |
Acțiune introdusă la 30 iunie 2014 – Bodegas Muga/Comisia
(Cauza T-491/14)
2014/C 282/67
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Bodegas Muga, SL (Haro, Spania) (reprezentanți: J. L. Buendía Sierra, E. Abad Valdenebro, R. Calvo Salinero și A. Lamadrid de Pablo, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate în măsura în care în cadrul acesteia se califică ansamblul de măsuri care, potrivit deciziei, constituie sistemul spaniol în materie de leasing fiscal („SEAF”) drept ajutor de stat nou și incompatibil cu piața internă; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolelor 1 și 4 din decizia atacată, care identifică investitorii grupurilor de interes economic (GIE) ca fiind beneficiarii pretinselor ajutoare și singurii beneficiari ai ordinelor de recuperare; |
|
— |
în subsidiar, anularea articolului 4 din decizia atacată, în măsura în care prin acesta se dispune recuperarea pretinselor ajutoare cu încălcarea principiilor generale ale dreptului UE; |
|
— |
în orice caz, anularea articolului 4 din decizia atacată, în măsura în care se pronunță cu privire la legalitatea contractelor private încheiate între investitori și alte entități; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-700/13, Bankia/Comisia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/52 |
Acțiune introdusă la 30 iunie 2014 – La Perla/OAPI – Alva Management (LA PERLA)
(Cauza T-492/14)
2014/C 282/68
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: La Perla sp. z o.o. (Varșovia, Polonia) (reprezentant: M. Siciarek, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Alva Management GmbH (Icking, Germania)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 28 aprilie 2014 în cauza R 626/2013-4; |
|
— |
obligarea pârâtului, precum și a celeilalte părți, în cazul în care aceasta intervine în cauză, la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Solicitantul mărcii comunitare: La Perla sp. z o.o.
Marca comunitară vizată: marca verbală „LA PERLA” pentru produse și servicii din clasele 5 și 44 – cerere de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 8 54 225.
Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.
Marca sau semnul invocat: marca verbală „PERLAMAR” înregistrată ca marcă comunitară și ca marcă națională.
Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția.
Decizia camerei de recurs: anulează în parte decizia atacată.
Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/53 |
Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Derivados del Flúor/Comisia
(Cauza T-500/14)
2014/C 282/69
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Derivados del Flúor, SA (Bilbao, Spania) (reprezentant: J. De Juan Casadevall, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate; |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care se consideră că sistemul fiscal spaniol în materie de leasing constituie un ajutor de stat nelegal, dispunerea recuperării numai până la data publicării în JOUE a deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, și anume 21 septembrie 2011, și |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Prezenta acțiune vizează Decizia Comisiei Europene din 17 iulie 2013 privind regimul fiscal aplicabil anumitor acorduri de leasing financiar, cunoscut și sub denumirea de sistem fiscal spaniol în materie de leasing (ajutorul SA.21233, ex NN/2011, ex CP 137/2006)
Motivele și principalele argumente sunt similare celor invocate în cauzele T-401/14, Duro Felguera/Comisia, și T-700/13, Bankia/Comisia.
În concret, se invocă următoarele: neaplicarea incorectă în prezenta cauză a articolelor 17, 18 și 19 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inexistența unui avantaj fiscal competitiv, determinarea în mod inadecvat a beneficiarului ajutorului de stat, compatibilitatea ajutorului de stat cu piața internă, săvârșirea de către Comisie a unui abuz de putere și încălcarea principiilor egalității și încrederii legitime.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/53 |
Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Fami-Cuatro de Inversiones/Comisia
(Cauza T-501/14)
2014/C 282/70
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Fami-Cuatro de Inversiones, SA (Madrid, Spania) (reprezentant: J. De Juan Casadevall, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate; |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care se consideră că sistemul fiscal spaniol în materie de leasing constituie un ajutor de stat nelegal, dispunerea recuperării numai până la data publicării în JOUE a deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, și anume 21 septembrie 2011, și |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-500/14, Derivados del Flúor/Comisia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/54 |
Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Torrevisa/Comisia
(Cauza T-502/14)
2014/C 282/71
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Torrevisa, SA (Torrevieja, Spania) (reprezentant: J. De Juan Casadevall, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate; |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care se consideră că sistemul fiscal spaniol în materie de leasing constituie un ajutor de stat nelegal, dispunerea recuperării numai până la data publicării în JOUE a deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, și anume 21 septembrie 2011, și |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-500/14, Derivados del Flúor/Comisia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/54 |
Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Euroways/Comisia
(Cauza T-503/14)
2014/C 282/72
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Euroways, SL (Hospitalet de Llobregat, Spania) (reprezentant: J. De Juan Casadevall, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate; |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care se consideră că sistemul fiscal spaniol în materie de leasing constituie un ajutor de stat nelegal, dispunerea recuperării numai până la data publicării în JOUE a deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, și anume 21 septembrie 2011, și |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-500/14, Derivados del Flúor/Comisia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/55 |
Acțiune introdusă la 2 iulie 2014 – Sertrans Catalunya/Comisia
(Cauza T-504/14)
2014/C 282/73
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Sertrans Catalunya, SA (Barcelona, Spania) (reprezentant: J. De Juan Casadevall, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea deciziei atacate; |
|
— |
în subsidiar, în cazul în care se consideră că sistemul fiscal spaniol în materie de leasing constituie un ajutor de stat nelegal, dispunerea recuperării numai până la data publicării în JOUE a deciziei de deschidere a procedurii oficiale de investigare, și anume 21 septembrie 2011, și |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-500/14, Derivados del Flúor/Comisia.
|
25.8.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 282/55 |
Acțiune introdusă la 27 iunie 2014 – Grandi Navi Veloci/Comisia Europeană
(Cauza T-506/14)
2014/C 282/74
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Grandi Navi Veloci SpA (Palermo, Italia) (reprezentanți: S. Grassani, S. Ravenna și A. Franchi, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
Anularea Deciziei Comisiei Europene C (2013) 9101 final din 22 ianuarie 2014 în măsura în care Comisia a reținut că subvenția acordată Saremar pentru desfășurarea de activități promoționale și garanțiile (deschiderea unor linii de credit și scrisori de confort) acordate de Regione Sardegna nu constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE; |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri. |
Motivele și principalele argumente
Prezenta acțiune este îndreptată împotriva Deciziei Comisiei Europene C (2013) 9101 final din 22 ianuarie 2014 referitoare la măsurile de ajutoare pe care Regione Sardegna le-a pus în aplicare în favoarea societății Saremar [cauzele SA.32014 (2011/C), SA.32015 (2011/C), SA.32016 (2011/C)]. Prin decizia amintită, Comisia a stabilit inter alia că subvenția acordată Saremar pentru desfășurarea de activități promoționale și garanțiile (deschiderea unor linii de credit și scrisori de confort) acordate de Regione Sardegna nu constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE.
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
|
1. |
Prin intermediul primului motiv, întemeiat pe încălcarea și greșita aplicare a articolului 107 alineatul (1) TFUE, Grandi Navi Veloci invocă vicierea deciziei în raport cu pretinsa inexistență a unui avantaj economic în privința Saremar cu referire la contraprestația plătită de Regione Sardegna pentru presupusele activități promoționale. Potrivit reclamantei, Comisia ar fi încălcat articolul 107 alineatul (1) TFUE în măsura în care a reținut că prețul plătit de Regione Sardegna drept contraprestație pentru activitățile promoționale încredințate Saremar în schimbul unei contraprestații de 3 0 00 000 de euro era în acord cu prețul pieței și că nu era întrunită condiția avantajului economic în privința beneficiarului. |
|
2. |
Prin intermediul celui de al doilea motiv, Grandi Navi Veloci critică, în primul rând, eroarea vădită de apreciere săvârșită de Comisie cu privire la pretinsul caracter inadecvat al metodei utilizate de expertul desemnat de Tribunale di Genova și, în al doilea rând, conduita Comisiei din punctul de vedere al lipsei investigării și pentru încălcarea principiului bunei administrări. |
|
3. |
Prin intermediul celui de al treilea motiv, Grandi Navi Veloci invocă caracterul contradictoriu și insuficient al motivării deciziei în sensul articolului 296 TFUE, în raport cu calificarea măsurii legate de presupusele activități promoționale ca nefiind ajutor de stat. |
|
4. |
Prin intermediul celui de al patrulea motiv, Grandi Navi Veloci invocă, în primul rând, încălcarea și greșita aplicare a articolului 107 alineatul (1) TFUE în raport cu pretinsa inexistență a ajutorului de stat reprezentat de deschiderea liniilor de credit și scrisorile de confort; și, în al doilea rând, încălcarea corelativă a obligației de motivare a deciziei în sensul articolului 296 TFUE. |