20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/1

---

Recomandare privind un regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană

(BCE/2014/13)

(prezentată de Banca Centrală Europeană)

(2014/C 188/01)

EXPUNERE DE MOTIVE

I.   INTRODUCERE

La 23 noiembrie 1998, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului (1). În concordanță cu articolul 107 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, BCE a transmis în trecut Consiliului Recomandarea BCE/1998/10 (2). Ulterior, BCE a mai transmis Recomandarea BCE/2008/9 (3) care a precedat adoptarea Regulamentului (CE) nr. 951/2009 al Consiliului (4). Prin urmare, este potrivit să se urmeze aceeași procedură, astfel cum este în prezent prevăzut în articolul 129 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și să se introducă modificările propuse pentru Regulamentul (CE) nr. 2533/98.

II.   COMENTARII PE ARTICOLE

Utilizarea informațiilor statistice pentru îndeplinirea funcțiilor de supraveghere

În vederea minimizării sarcinii de raportare, și astfel încât colectarea datelor să trebuiască efectuată doar o dată, în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 băncile centrale naționale (BCN) sunt în prezent autorizate să folosească informații statistice confidențiale pentru îndeplinirea funcțiilor acestora în domeniul supravegherii. Ar trebui specificat faptul că BCE, căreia prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (5) i-au fost conferite atribuții specifice în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit, în mod asemănător cu BCN cărora le-au fost conferite atribuții specifice în domeniul supravegherii prudențiale, poate utiliza informații statistice confidențiale pentru îndeplinirea atribuțiilor respective.

În același timp, ar trebui clarificat faptul că informațiile statistice confidențiale transmise între membrii SEBC și alte autorități din statele membre și Uniune responsabile cu (a) supravegherea instituțiilor, piețelor și infrastructurilor financiare, și (b) stabilitatea sistemului financiar, pot fi transmise și Mecanismului european de stabilitate (MES) pentru susținerea îndeplinirii atribuțiilor respective. Autoritățile pot include, printre altele, autoritățile competente responsabile cu supravegherea și supravegherea macroprudențială, autoritățile europene de supraveghere (6), Comitetul european pentru risc sistemic precum și autoritățile autorizate să efectueze rezoluția instituțiilor de credit.

Recomandare privind un

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 8).

(2)  Recomandarea BCE/1998/10 privind un regulament (CE) al Consiliului privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO C 246, 6.8.1998, p. 12).

(3)  Recomandarea BCE/2008/9 privind un regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2533/98 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO C 251, 3.10.2008, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 951/2009 al Consiliului din 9 octombrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2533/98 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 269, 14.10.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(6)  Autoritățile europene de supraveghere sunt Autoritatea bancară europeană, Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale și Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe.

(7)  Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 8).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(9)  Autoritățile europene de supraveghere sunt Autoritatea bancară europeană, Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale și Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe.

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/4

---

COMUNICAREA COMISIEI

Criterii pentru analiza compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun

(2014/C 188/02)

1.   INTRODUCERE

1.

Prezenta comunicare furnizează orientări privind evaluarea, în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, a finanțării publice a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).

2.

PIIEC pot reprezenta o contribuție foarte importantă la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate pentru industria și economia Uniunii, având în vedere efectele lor de propagare pozitive, care influențează piața internă și societatea din Uniune.

3.

PIIEC fac posibilă reunirea cunoștințelor, a expertizei, a resurselor financiare și a actorilor economici din întreaga Uniune, pentru a se depăși disfuncționalitățile importante ale pieței sau cele de la nivel sistemic, precum și provocările de la nivelul societății la care nu s-ar putea găsi soluții în lipsa acestor proiecte. Aceste inițiative sunt menite să reunească sectorul public și pe cel privat pentru a întreprinde proiecte pe scară largă, care să aducă beneficii importante Uniunii și cetățenilor acesteia.

4.

PIIEC pot fi relevante pentru toate politicile și acțiunile care contribuie la îndeplinirea unor obiective europene comune, în special în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020 (1), inițiativele emblematice ale Uniunii și domeniile-cheie pentru creșterea economică, cum ar fi tehnologiile generice esențiale (TGE) (2).

5.

Inițiativa de modernizare a ajutoarelor de stat (MAS) (3) invită la direcționarea ajutoarelor de stat către obiective de interes european comun, în acord cu prioritățile agendei Europa 2020, pentru a răspunde la disfuncționalitățile pieței sau la alte disfuncționalități sistemice importante care stau în calea promovării creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și a dezvoltării unei piețe interne integrate, dinamice și competitive. Realizarea PIIEC necesită de multe ori o participare semnificativă din partea autorităților publice, întrucât în absența acesteia astfel de proiecte nu ar putea obține finanțare de pe piață. În cazul în care finanțarea unor astfel de proiecte reprezintă ajutor de stat, prezenta comunicare stabilește normele aplicabile pentru a asigura păstrarea unor condiții de concurență echitabilă pe piața internă.

6.

În Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (4) și în Orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (5), care oferă îndrumări privind aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”), sunt deja prevăzute norme privind finanțarea publică a PIIEC. Inițiativa MAS reprezintă o bună ocazie de actualizare a orientărilor existente și de consolidare a acestora într-un singur document, pentru a fi aliniate la obiectivele Strategiei Europa 2020 și ale MAS, precum și pentru extinderea lor la alte domenii în care acestea ar putea fi aplicabile. Prin urmare, prezenta comunicare înlocuiește orice dispoziții existente referitoare la PIIEC. În acest mod, prezenta comunicare oferă statelor membre orientări specifice și transdisciplinare, care vizează încurajarea dezvoltării proiectelor colaborative importante de promovare a intereselor europene comune.

7.

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat prevede că ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun pot fi considerate compatibile cu piața internă. În consecință, prezenta comunicare stabilește orientări în ceea ce privește criteriile pe care le va aplica Comisia pentru evaluarea ajutoarelor de stat destinate să promoveze realizarea PIIEC. Mai întâi, în comunicare se definește domeniul de aplicare al acesteia, după care se prezintă o listă de criterii pe care Comisia o va folosi pentru a evalua natura și importanța unor astfel de proiecte în scopul aplicării articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat. În continuare, se explică modul în care Comisia va evalua compatibilitatea finanțării publice a PIIEC în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.

8.

Prezenta comunicare nu exclude posibilitatea ca ajutoarele destinate să promoveze realizarea unor PIIEC să fie considerate compatibile cu piața internă și pe baza altor dispoziții ale tratatului, în special pe baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, precum și a normelor de punere în aplicare aferente. Cadrul privind ajutoarele de stat este actualmente în curs de modernizare pentru a le oferi statelor membre posibilități mai extinse de a subvenționa proiecte importante care remediază disfuncționalități ale pieței și provocări în materie de coeziune în diverse zone, în vederea promovării creșterii durabile și a creării de locuri de muncă. Cu toate acestea, este posibil ca dispozițiile în cauză să nu corespundă pe deplin relevanței, specificității și caracteristicilor PIIEC, care pot necesita dispoziții specifice în materie de eligibilitate, compatibilitate și procedură, care fac obiectul prezentei comunicări.

2.   DOMENIUL DE APLICARE

9.

Prezenta comunicare se aplică în cazul PIIEC din toate sectoarele de activitate economică.

10.

Prezenta comunicare nu se aplică în cazul: (a) măsurilor care implică ajutoare pentru întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt acestea definite în orientările privind salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (6) sau în eventualele orientări ulterioare, astfel cum au fost modificate sau înlocuite; (b) măsurilor care implică ajutoare pentru întreprinderi care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei, prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața internă; (c) măsurilor de ajutor care implică, prin natura lor, prin condițiile în care sunt acordate sau prin metoda de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii (7), în special: — măsurile de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; — măsurile de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale; — măsurile de ajutor care limitează posibilitatea beneficiarului de a exploata în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.

3.   CRITERII DE ELIGIBILITATE

11.

Pentru a stabili dacă un proiect intră sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, se aplică următoarele criterii:

3.1.   Definiția proiectului

12.

Ajutorul propus se referă la un singur proiect care este clar definit în ceea ce privește obiectivele și termenii de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește participanții și finanțarea (8).

13.

Comisia poate, de asemenea, considera eligibil un „proiect integrat”, cu alte cuvinte un grup de proiecte individuale inserate într-o structură, o foaie de parcurs sau un program comun, care urmăresc același obiectiv și au la bază o abordare sistemică și coerentă. Componentele individuale ale proiectului integrat pot avea drept obiect niveluri diferite ale lanțului de aprovizionare, dar trebuie să fie complementare și necesare pentru atingerea obiectivului european important (9).

3.2.   Interesul european comun

3.2.1.   Criterii generale cumulative

14.

Proiectul trebuie să contribuie într-o manieră concretă, clară și identificabilă la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective ale Uniunii și trebuie să aibă un impact semnificativ asupra competitivității Uniunii, a creșterii durabile, să răspundă unor provocări de la nivelul societății sau să creeze valoare în întreaga Uniune.

15.

Proiectul trebuie să reprezinte o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor Uniunii, de exemplu prin faptul că are o importanță majoră pentru: strategia Europa 2020, Spațiul european de cercetare, strategia europeană pentru tehnologiile generice esențiale (TGE) (10), strategia energetică pentru Europa (11), cadrul pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei (12), Strategia europeană a securității energetice (13), strategia europeană în domeniul electronic, rețelele transeuropene de transport și energetice, inițiativele emblematice ale Uniunii, cum ar fi O uniune a inovării (14), O agendă digitală pentru Europa (15), O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (16) sau O politică industrială integrată adaptată erei globalizării (17).

16.

În proiect trebuie să fie în mod normal implicate cel puțin două state membre (18), iar beneficiile acestuia trebuie să nu se limiteze la finanțarea statelor membre, ci să ajungă la o mare parte a Uniunii. Beneficiile proiectului trebuie să fie clar definite, într-o manieră concretă și identificabilă (19).

17.

Beneficiile proiectului nu trebuie să se limiteze la întreprinderile sau la sectorul în cauză, ci trebuie să aibă o relevanță mai largă și să se aplice economiei sau societății europene prin efecte de propagare pozitive (cum ar fi existența unor efecte sistemice la multiple niveluri ale lanțului valoric sau pe piețele din aval sau din amonte ori existența unor utilizări alternative în alte sectoare sau a unui transfer modal), care să fie definite clar, într-o manieră concretă și identificabilă.

18.

Proiectul trebuie să fie cofinanțat de către beneficiar.

19.

Proiectul trebuie să respecte principiul eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare mediului, reiterat în foaia de parcurs către o utilizare eficientă a resurselor (20), precum și într-o serie de concluzii ale Consiliului (21).

3.2.2.   Indicatori pozitivi generali

20.

Pe lângă criteriile cumulative prevăzute în secțiunea 3.2.1, Comisia va avea o poziție mai favorabile dacă: (a) proiectul a fost conceput pentru a face posibilă participarea tuturor statelor membre interesate, având în vedere tipul de proiect, obiectivul urmărit și necesarul de finanțare al acestuia; (b) în concepția proiectului este implicată Comisia sau orice altă entitate juridică căreia Comisia i-a delegat competențe, cum ar fi Banca Europeană de Investiții; (c) în selecția proiectului este implicată Comisia sau orice altă entitate juridică căreia Comisia i-a delegat competențe, cu condiția ca respectiva entitate să acționeze în acea calitate doar cu titlu de structură de punere în aplicare; (d) în structura de guvernanță a proiectului este implicată Comisia sau orice altă entitate juridică căreia Comisia i-a delegat competențe, precum și câteva state membre; (e) proiectul implică interacțiuni colaborative semnificative din punctul de vedere al numărului de parteneri, al implicării organizațiilor provenite din sectoare diferite sau al implicării unor întreprinderi de dimensiuni diferite; (f) proiectul implică existența unei cofinanțări din partea unui fond al Uniunii (22).

3.2.3.   Criterii specifice

21.

Proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie să aibă un caracter inovator major sau să genereze o valoare adăugată semnificativă în materie de cercetare, dezvoltare și inovare, ținând cont de stadiul atins de tehnologie în sectorul în cauză.

22.

Proiectele care presupun utilizări industriale trebuie să permită elaborarea unui nou produs sau a unui nou serviciu cu un conținut de cercetare și inovare ridicat și/sau punerea în practică a unui proces de producție care este inovator într-un mod fundamental. Modernizările periodice ale instalațiilor existente care nu prezintă o dimensiune inovatoare, precum și dezvoltarea de versiuni noi ale unor produse existente nu sunt considerate PIIEC.

23.

Proiectele de mediu, cele energetice sau cele din domeniul transporturilor trebuie să aibă o importanță semnificativă pentru strategia de mediu, strategia energetică – inclusiv în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie – sau strategia în domeniul transporturilor a Uniunii sau să contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea pieței interne, inclusiv, dar nu exclusiv, în sectoarele menționate.

3.3.   Importanța proiectului

24.

Pentru a fi considerat PIIEC, un proiect trebuie să fie important din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Acesta ar trebui să aibă o dimensiune sau o sferă deosebit de mare și/sau să implice un nivel considerabil al riscului tehnologic sau financiar.

4.   CRITERII DE COMPATIBILITATE

25.

Atunci când evaluează compatibilitatea cu piața internă a ajutoarelor destinate să promoveze realizarea unui PIIEC pe baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, Comisia va ține cont de criteriile enumerate în cele ce urmează (23).

26.

Comisia va efectua un test comparativ pentru a evalua dacă efectele pozitive scontate depășesc efectele negative potențiale, conform celor de mai jos.

27.

Ținând cont de natura proiectului, Comisia poate considera că existența unor disfuncționalități ale pieței sau a altor disfuncționalități sistemice importante, precum și a unei contribuții la interesul european comun, este prezumată dacă proiectul îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în secțiunea 3 de mai sus.

4.1.   Necesitatea și proporționalitatea ajutorului

28.

Ajutoarele nu trebuie să subvenționeze costurile unui proiect pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Realizarea proiectului ar trebui să fie imposibilă în absența ajutoarelor sau acesta ar trebui să fie realizat la o anvergură sau sferă mai redusă ori într-o manieră diferită, care ar restrânge în mod semnificativ beneficiile preconizate ale acestuia (24). Ajutorul este considerat proporțional numai în cazul în care același rezultat nu ar putea fi obținut cu un ajutor mai redus.

29.

Statul membru în cauză trebuie să pună la dispoziția Comisiei informații corespunzătoare referitoare la proiectul care face obiectul ajutorului, precum și o descriere cuprinzătoare a scenariului contrafactual, care corespunde situației în care beneficiarul nu primește niciun fel de ajutor din partea vreunui stat membru. Scenariul contrafactual poate consta în absența unui proiect alternativ sau într-un proiect alternativ clar definit și suficient de previzibil avut în vedere de beneficiar în cadrul procesului intern de luare a deciziilor și poate avea drept obiect un proiect alternativ desfășurat integral sau parțial în afara Uniunii.

30.

În absența unui proiect alternativ, Comisia se va asigura că valoarea ajutorului nu depășește minimul necesar pentru ca proiectul care beneficiază de ajutor să fie suficient de profitabil, de exemplu prin crearea posibilității de a atinge un RIR care să corespundă valorii de referință sau pragului minim acceptabil specifice sectorului sau întreprinderii. Pot fi, de asemenea, utilizate în acest scop ratele normale de rentabilitate cerute de întreprinderea beneficiară în alte proiecte similare, costul de capital al întreprinderii în ansamblu sau valorile rentabilității observate în mod obișnuit în sectorul în cauză. Toate costurile și beneficiile relevante preconizate trebuie să fie luate în considerare pe întreaga durată de viață a proiectului.

31.

Nivelul maxim al ajutoarelor va fi stabilit ținând cont de deficitul de finanțare identificat raportat la costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate atinge 100 % din costurile eligibile, dacă acest lucru este justificat de analiza privind deficitul de finanțare. Deficitul de finanțare se referă la diferența dintre fluxurile de numerar pozitive și negative pe durata de viață a investiției, actualizate la valoarea lor curentă pe baza unui factor de actualizare adecvat, care reflectă rata de rentabilitate necesară pentru ca beneficiarul să realizeze proiectul, în special ținând cont de riscurile implicate. Costurile eligibile sunt cele prezentate în anexă (25).

32.

În cazul în care se demonstrează, de exemplu prin intermediul unor documente interne ale întreprinderii în cauză, că beneficiarul ajutorului are de ales în mod clar între realizarea unui proiect pentru care se acordă ajutor și un proiect alternativ, fără ajutor, Comisia va compara valorile actualizate nete preconizate ale investiției în proiectul care beneficiază de ajutor și în proiectul contrafactual, ținându-se cont de probabilitățile diferitelor scenarii de afaceri aferente.

33.

În analiza sa, Comisia va lua în considerare următoarele elemente: (a)    specificarea schimbării avute în vedere : statul membru trebuie să specifice clar schimbarea de comportament care se așteaptă să rezulte în urma acordării ajutorului de stat, cu alte cuvinte dacă este inițiat un proiect nou sau este îmbunătățită dimensiunea, sfera sau ritmul unui proiect. Schimbarea de comportament trebuie să fie identificată comparând rezultatele preconizate și nivelul activității vizate între scenariile cu și fără ajutor. Diferența dintre cele două scenarii arată impactul măsurii de ajutor și efectul stimulativ al acesteia; (b)    nivelul de profitabilitate : în cazul în care un proiect nu ar fi suficient de profitabil în sine pentru a fi realizat de o întreprindere privată, însă ar genera beneficii importante pentru societate, este mai probabil ca ajutorul să aibă un efect stimulativ.

34.

Pentru a contracara denaturările reale sau potențiale, directe sau indirecte ale comerțului internațional, Comisia poate ține cont de faptul că, în mod direct sau indirect, concurenții aflați în afara Uniunii au primit (în ultimii trei ani) sau urmează să primească ajutoare de o intensitate echivalentă pentru proiecte similare. Cu toate acestea, în cazul în care denaturările comerțului internațional sunt susceptibile să se producă după mai mult de trei ani, având în vedere particularitățile sectorului în cauză, perioada de referință poate fi prelungită în mod corespunzător. Dacă este posibil, statul membru în cauză va furniza Comisiei informații suficiente care să îi permită să evalueze situația, în special necesitatea de a lua în considerare avantajul competitiv de care se bucură un concurent dintr-o țară terță. În cazul în care Comisia nu dispune de informații privind ajutorul acordat sau preconizat, aceasta poate, de asemenea, să se bazeze pe dovezi circumstanțiale în decizia sa.

35.

Pentru colectarea dovezilor, Comisia poate recurge la propriile competențe de investigare (26).

36.

Alegerea instrumentului de ajutor trebuie efectuată ținând cont de disfuncționalitatea pieței sau de alte disfuncționalități sistemice importante pe care instrumentul de ajutor urmărește să le contracareze. De exemplu, în cazul în care problema subiacentă constă în lipsa accesului la finanțare, statele membre ar trebui în mod normal să recurgă la ajutoare sub formă de sprijin pentru asigurarea lichidității, cum ar fi un împrumut sau o garanție (27). În cazul în care este necesar, de asemenea, să se asigure un anumit grad de partajare a riscurilor de către întreprindere, în mod normal instrumentul de ajutor ales ar trebui să fie un avans rambursabil. Instrumentele de ajutor rambursabile vor fi în general considerate un indicator pozitiv.

37.

Obiectivele de asigurare a securității și a eficienței energetice trebuie avute în vedere în cadrul analizei, dacă acest lucru este relevant.

38.

Comisia va aprecia mai favorabil proiectele care includ o contribuție proprie semnificativă a beneficiarilor sau a unor investitori privați independenți. Contribuțiile constând în active corporale și necorporale, precum și în terenuri, sunt calculate la prețul pieței.

39.

Selecția beneficiarilor printr-o procedură de ofertare deschisă, transparentă și nediscriminatorie va fi considerată un element pozitiv.

4.2.   Prevenirea denaturărilor nejustificate ale concurenței și testul comparativ

40.

Statul membru ar trebui să furnizeze dovezi că măsura de ajutor propusă reprezintă instrumentul de politică adecvat pentru atingerea obiectivului proiectului. O măsură de ajutor nu va fi considerată adecvată dacă există alte instrumente de politică sau alte tipuri de instrumente de ajutor care permit obținerea aceluiași rezultat în condițiile unui efect de denaturare mai redus.

41.

Pentru ca ajutorul să fie compatibil, efectele negative ale măsurii de ajutor în ceea ce privește denaturarea concurenței și impactul asupra comerțului între statele membre trebuie să fie limitate și mai puțin semnificative decât efectele pozitive în ceea ce privește contribuția la obiectivul european de interes comun.

42.

Atunci când analizează efectele negative ale măsurii de ajutor, Comisia pune accent pe impactul previzibil pe care îl poate avea ajutorul asupra concurenței între întreprinderile de pe piețele produsului în cauză, inclusiv piețele din amonte și din aval, și asupra riscului de capacitate excedentară.

43.

Comisia va evalua riscul de închidere a pieței și de dominare a pieței, în special în cazul nediseminării rezultatelor cercetării sau a unei diseminări limitate a acestora. Proiectele implicând construcția de infrastructuri (28) trebuie să asigure accesul deschis și nediscriminatoriu la aceste infrastructuri și prețuri nediscriminatorii (29).

44.

Comisia va evalua potențialele efecte negative asupra comerțului, inclusiv riscul apariției unei curse a subvențiilor între statele membre, în special în ceea ce privește alegerea amplasamentului.

4.3.   Transparența

45.

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt publicate pe un site internet cuprinzător consacrat ajutoarelor de stat, la nivel național sau regional: (a) textul măsurii de ajutor și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia sau un link către acestea; (b) identitatea autorității sau a autorităților care acordă ajutorul; (c) identitatea beneficiarului individual, forma și valoarea ajutorului acordat fiecărui beneficiar, data acordării, tipul de întreprindere (IMM/întreprindere de mari dimensiuni), regiunea în care este situat beneficiarul (la nivelul NUTS II) și principalul sector economic în care își desfășoară activitatea întreprinderea beneficiară (la nivel de grupă NACE) (30).

46.

Se poate acorda o derogare de la această cerință în ceea ce privește ajutoarele individuale mai mici de 500 000 EUR. Informațiile respective trebuie să fie publicate după luarea deciziei de acordare a ajutorului, trebuie să fie păstrate timp de cel puțin 10 ani și trebuie să fie puse la dispoziția publicului larg fără restricții (31). Statelor membre nu li se va cere să prezinte informațiile menționate mai sus înainte de 1 iulie 2016.

5.   DISPOZIȚII FINALE

5.1.   Obligația de notificare

47.

În conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat, statele membre trebuie să informeze în prealabil Comisia în privința oricăror intenții de instituire sau de modificare a ajutoarelor de stat, inclusiv ajutoare pentru un PIIEC.

48.

Statele membre implicate în același PIEEC sunt invitate, în măsura posibilului, să transmită Comisiei o notificare comună.

5.2.   Evaluare ex post și raportare

49.

Realizarea proiectului trebuie să facă obiectul unor raportări periodice. Dacă este cazul, Comisia poate solicita efectuarea unei evaluări ex post.

5.3.   Intrarea în vigoare, valabilitate și revizuire

50.

Prezenta comunicare se va aplica de la 1 iulie 2014 până la 31 decembrie 2020.

51.

Comisia va aplica principiile stabilite în prezenta Comunicare tuturor proiectelor de ajutor notificate în legătură cu care se impune luarea unei decizii după data publicării comunicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, chiar dacă proiectele au fost notificate anterior acestei date.

52.

În concordanță cu Comunicarea privind stabilirea normelor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (32), Comisia va aplica, în cazurile de ajutoare care nu au fost notificate, prezenta comunicare dacă ajutorul în cauză a fost acordat după intrarea sa în vigoare și normele în vigoare la momentul acordării ajutorului în toate celelalte cazuri.

53.

Comisia poate decide să modifice oricând prezenta comunicare în cazul în care acest lucru este necesar din motive legate de politica în materie de concurență sau pentru a ține seama de alte politici ale Uniunii, angajamente internaționale, evoluții de pe piață sau din orice alt motiv justificat.

---

(1)  Comunicarea Comisiei, Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.

(2)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă”, COM(2012) 341 final, 26.6.2012.

(3)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Modernizarea ajutoarelor de stat în UE, COM(2012) 209 final, 8.5.2012.

(4)  Cadru comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (JO C 323, 30.12.2006, p. 1).

(5)  Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (JO C 82, 1.4.2008, p. 1).

(6)  Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (JO C 244, 1.10.2004, p. 2). După cum se explică la punctul 20 din orientările respective, având în vedere că însăși existența sa este în pericol, o întreprindere aflată în dificultate nu poate fi considerată un vehicul adecvat pentru promovarea altor obiective de politică publică până când nu este asigurată viabilitatea acesteia.

(7)  A se vedea, de exemplu, cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 78 și cauza C-333/07, Régie Networks/Rhône Alpes Bourgogne, Rep., 2008, p. I-10807, punctele 94-116.

(8)  În cazul cercetării și dezvoltării, atunci când două sau mai multe proiecte nu sunt separabile în mod clar unele de altele și, în special, în cazul în care nu prezintă probabilități independente de succes tehnologic, acestea trebuie considerate ca fiind un singur proiect. Nu sunt considerate compatibile ajutoarele pentru un proiect care nu conduce decât la schimbarea amplasamentului proiectului în cadrul Spațiului Economic European (SEE), fără modificarea naturii, a dimensiunii sau a sferei proiectului.

(9)  În cele ce urmează, denumirea de „proiect” se referă atât la proiectele individuale, cât și la proiectele integrate.

(10)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă”, COM(2012) 341 final, 26.6.2012.

(11)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Energie 2020: Strategie pentru o energie competitivă, durabilă și sigură”, COM(2010) 639 final.

(12)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030”, COM(2014) 15 final.

(13)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – „Strategia europeană a securității energetice”, COM(2014) 330 final.

(14)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării”, COM(2010) 546 final, 6.10.2010.

(15)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O Agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245 final/2, 26.8.2010.

(16)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020”, COM(2011) 21, 26.1.2011.

(17)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, COM(2010) 614 final, 28.10.2010.

(18)  Cu excepția proiectelor referitoare la infrastructurile de cercetare interconectate și a proiectelor TEN-T, care prezintă o importanță transnațională fundamentală, deoarece fac parte dintr-o rețea transfrontalieră conectată fizic sau deoarece sunt esențiale pentru consolidarea gestionării traficului transfrontalier sau a interoperabilității.

(19)  Simplul fapt că un proiect este realizat de întreprinderi din țări diferite sau că o infrastructură de cercetare este utilizată ulterior de întreprinderi cu sediul în state membre diferite nu este suficient pentru ca un proiect să fie considerat PIIEC. Curtea a susținut politica Comisiei potrivit căreia un proiect poate fi considerat ca fiind de interes european comun în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) atunci când face parte dintr-un program european transnațional care beneficiază de susținerea comună a unui număr de guverne din statele membre sau atunci când decurge din acțiunea concertată a unui număr de state membre, destinată să combată o amenințare comună. Cauzele conexate C-62/87 și 72/87, Exécutif regional wallon și SA Glaverbel/Comisia, Rec., 1988, p. 1573, punctul 22.

(20)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, COM(2011) 571 final, 20.9.2011.

(21)  De exemplu, concluziile Consiliului European din 23 mai 2013 au confirmat necesitatea de a elimina progresiv subvențiile dăunătoare mediului sau economiei, inclusiv cele acordate pentru combustibilii fosili, cu scopul de a facilita investițiile în infrastructuri energetice noi și inteligente.

(22)  Finanțarea acordată de Uniune, gestionată centralizat de către instituțiile, agențiile, întreprinderile comune sau alte organisme ale Uniunii, care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru, nu constituie ajutor de stat.

(23)  Potrivit Curții de Justiție, Comisia dispune de putere de apreciere în ceea ce privește evaluarea compatibilității PIIEC. Cauzele conexate C-62/87 și 72/87, Exécutif regional wallon și SA Glaverbel/Comisia, Rec., 1988, p. 1573, punctul 21.

(24)  Cererea de ajutor trebuie să preceadă „demararea lucrărilor”, ceea ce înseamnă fie demararea lucrărilor de construcție în cadrul investiției, fie primul angajament ferm de comandă pentru echipamente sau alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, precum obținerea permiselor și realizarea studiilor preliminare de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor.

(25)  În cazul unui proiect integrat, costurile eligibile trebuie detaliate la nivelul fiecărui proiect individual.

(26)  A se vedea articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 734/2013 al Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 204, 31.7.2013, p. 15).

(27)  Ajutoarele sub formă de garanții trebuie să fie limitate în timp, iar ajutoarele sub formă de împrumuturi trebuie să facă obiectul unor perioade de rambursare.

(28)  Pentru evitarea oricărui dubiu, liniile pilot nu sunt considerate infrastructuri.

(29)  Proiectele care implică infrastructuri energetice trebuie să respecte reglementările în materie de tarife și acces pe piață, precum și cerințele privind separarea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislația referitoare la piața internă.

(30)  Cu excepția secretelor comerciale sau a altor informații confidențiale, în cazuri justificate în mod corespunzător și cu condiția obținerii acordului Comisiei [Comunicarea Comisiei C(2003) 4582 privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat (JO C 297, 9.12.2003, p. 6)].

(31)  Informațiile respective se publică în termen de șase luni de la data acordării. În cazul ajutoarelor ilegale, statele membre vor trebui să garanteze publicarea ex post a acestor informații, cel puțin în termen de șase luni de la data deciziei Comisiei. Informațiile trebuie să fie disponibile într-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML.

(32)  Comunicarea Comisiei privind stabilirea regulilor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (JO C 119, 22.5.2002, p. 22).

---

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/13

---

Rata de schimb a monedei euro (1)

19 iunie 2014

(2014/C 188/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3620
JPY	yen japonez	138,82
DKK	coroana daneză	7,4564
GBP	lira sterlină	0,79985
SEK	coroana suedeză	9,0885
CHF	franc elvețian	1,2170
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,3140
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,435
HUF	forint maghiar	305,31
LTL	litas lituanian	3,4528
PLN	zlot polonez	4,1326
RON	leu românesc nou	4,3940
TRY	lira turcească	2,9025
AUD	dolar australian	1,4478
CAD	dolar canadian	1,4749
HKD	dolar Hong Kong	10,5566
NZD	dolar neozeelandez	1,5622
SGD	dolar Singapore	1,7003
KRW	won sud-coreean	1 387,13
ZAR	rand sud-african	14,5054
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,4881
HRK	kuna croată	7,5755
IDR	rupia indoneziană	16 254,03
MYR	ringgit Malaiezia	4,3813
PHP	peso Filipine	59,588
RUB	rubla rusească	46,6940
THB	baht thailandez	44,330
BRL	real brazilian	3,0426
MXN	peso mexican	17,6774
INR	rupie indiană	81,7677

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/14

---

Anunț al Guvernului Regatului Unit referitor la Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/C 188/04)

Anunț privind a 14-a rundă de acordare a licențelor on-shore pentru petrol și gaze în Regatul Unit

Department of Energy and Climate Change (Ministerul Energiei și Schimbărilor Climatice)

Legea petrolului (Petroleum Act) 1998

Runda de acordare a licențelor on-shore

1.

Ministrul Energiei și Schimbărilor Climatice invită persoanele interesate să depună cereri de licențe de explorare și exploatare a petrolului pentru o anumită suprafață de pe teritoriul continental al Marii Britanii. Aceasta este cea de a 14-a rundă de acordare a licențelor on-shore.

2.

Informații complete privind oferta, inclusiv hărți ale suprafeței care face obiectul ofertei și orientări privind licențele, termenii acestor licențe și metoda de depunere a cererii sunt disponibile pe site-ul internet gov.uk: https://www.gov.uk/oil-and-gas-licensing-rounds

3.

Toate cererile vor fi examinate în conformitate cu termenii normelor din 1995 de aplicare a Directivei privind acordarea licențelor pentru hidrocarburi (Hydrocarbons Licensing Directive Regulations 1995) (S.I. 1995 No. 1434) și având în vedere necesitatea permanentă a unei explorări rapide, minuțioase, eficiente și sigure pentru identificarea resurselor de petrol și gaze de pe teritoriul continental al Marii Britanii, acordând atenția cuvenită aspectelor de mediu.

4.

Cererile vor fi examinate pe baza următoarelor criterii: (a) viabilitatea financiară a solicitantului și capacitatea financiară a acestuia de a desfășura activitățile care ar fi permise în temeiul licenței în perioada inițială, inclusiv programul de lucru prezentat pentru evaluarea întregului potențial al zonei în sectorul sau sectoarele care fac obiectul cererii; (b) capacitatea tehnică a solicitantului de a desfășura activități care ar urma să fie permise în temeiul licenței în cursul perioadei inițiale, inclusiv identificarea posibilelor zăcăminte de hidrocarburi din sectorul sau sectoarele care fac obiectul cererii. Capacitatea tehnică va fi evaluată în parte în funcție de calitatea analizei referitoare la sectorul sau sectoarele care fac obiectul cererii; (c) modul în care solicitantul propune desfășurarea activităților care ar urma să fie permise în temeiul licenței, inclusiv calitatea programului de lucru prezentat în vederea evaluării întregului potențial al zonei care face obiectul cererii; (d) în cazul în care solicitantul deține sau a deținut o licență acordată sau considerată ca fiind acordată în temeiul Legii petrolului (Petroleum Act) din 1998, orice dovadă de ineficiență și de iresponsabilitate a solicitantului în cadrul activităților desfășurate în temeiul licenței respective.

5.

Solicitanții trebuie să depună o Declarație de cunoaștere a aspectelor de mediu (Environmental Awareness Statement), respectiv a legislației de mediu a Regatului Unit aplicabile sectorului on-shore și a aspectelor generale de mediu sensibile ale suprafeței care face obiectul cererii.

6.

Ministrul va acorda o licență numai dacă intenționează să aprobe în același timp operatorul ales de solicitant.

Orientări

7.

Orientările suplimentare care detaliază cele de mai sus și însoțesc această ofertă pot fi consultate pe site-ul internet gov.uk: https://www.gov.uk/oil-and-gas-licensing-rounds

Licențe

8.

În cazul în care ministrul acordă o licență în urma acestei invitații, oferta este comunicată în termen de douăsprezece până la optsprezece luni de la data prezentului anunț.

9.

Ministrul nu își asumă răspunderea pentru costurile suportate de solicitant pentru intenția de a depune sau pentru depunerea cererii sale.

Evaluarea strategică de mediu

10.

Ministrul a efectuat o evaluare strategică de mediu a tuturor zonelor care fac obiectul acestei runde, conform Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. Această evaluare și alte documente conexe sunt disponibile pe site-ul internet gov.uk: https://www.gov.uk/oil-and-gas-licensing-rounds Site-ul internet gov.uk: https://www.gov.uk/oil-and-gas-licensing-rounds

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/16

---

Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit

(2014/C 188/05)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), a fost luată o decizie de încetare a activităților de pescuit, prezentată în tabelul următor:

Data și ora încetării activităților	22.5.2014
Durată	22.5.2014-31.12.2014
Statul membru	Danemarca
Stoc sau grup de stocuri	SAN/234_2
Specia	Uvă (Ammodytes spp.)
Zona	Apele Uniunii în care se află zona 2 de gestionare a uvei
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Numărul de referință	06/TQ43

---

(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/17

---

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.7242 – Cargill/Copersucar/IC)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/C 188/06)

1.

La data de 13 iunie 2014, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Cargill, Incorporated („Cargill”, SUA) și Copersucar S.A. („Copersucar”, Brazilia) intenționează să dobândească, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei societăți nou create care constituie o întreprindere comună (IC, Spania).

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt: —   în cazul întreprinderii Cargill: societate privată care își desfășoară activitatea în domeniul producției și comercializării internaționale de alimente, de produse și servicii agricole și de produse și servicii de gestionare a riscurilor; —   în cazul întreprinderii Copersucar: societate privată al cărei capital este deținut de 24 de grupuri de producție care își desfășoară activitatea în domeniul producției de zahăr și de alcool etilic în Brazilia; —   în cazul IC: această societate va reuni activitățile globale de comercializare a zahărului ale Cargill și Copersucar și își va desfășura activitatea în domeniul tranzacționării de instrumente financiare derivate legate de zahăr, precum și în domeniul comercializării fizice a zahărului.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (nr. +32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, cu numărul de referință M.7242 – Cargill/Copersucar/IC, la următoarea adresă: Commission européenne Direction générale de la concurrence Greffe des concentrations 1049 Bruxelles/Brussel BELGIQUE/BELGIË

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/18

---

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2014/C 188/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„MANTEQUILLA DE SORIA”

Nr. CE: ES-PDO-0105-01110 – 19.04.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—

    ☐ Denumirea produsului

—

    ☒ Descrierea produsului

—

    ☐ Aria geografică

—

    ☒ Dovada originii

—

    ☒ Metoda de obținere

—

    ☐ Legătura

—

    ☒ Etichetarea

—

    ☒ Cerințele naționale

—

    ☒ Altele [de precizat]

2.   Tipul modificării

—

    ☒ Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat

—

    ☐ Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat

—

    ☐ Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

—

    ☐ Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3.   Modificare (modificări)

Dovada originii

Această secțiune a fost reformulată pentru a oferi o descriere mai clară a procedurilor de control care garantează calitatea și originea untului în cauză, iar informațiile inutile au fost eliminate.

Cerințele referitoare la evaluarea inițială a operatorilor au fost retrase în vederea adaptării acesteia la cerințele Directivei privind serviciile.

Cerințele privind autorizarea și controlul de către Consiliul de reglementare au fost eliminate, pentru a nu pune o restricție privind libertatea de circulație.

Metoda de obținere

Punctul 1 din această secțiune include în prezent o cerință referitoare la hrănirea animalelor care trebuie îndeplinită de exploatațiile producătoare de lapte folosit la fabricarea untului protejat prin DOP.

S-a remarcat o eroare în descrierea procedurii de separare a smântânii și aceasta trebuie corectată. S-a profitat de ocazie pentru a se revizui în întregime această secțiune.

Astfel, s-au eliminat detalii privind operațiunile de control intern efectuate de fabrică la livrarea laptelui, întrucât nu este necesar ca acestea să fie incluse în caietul de sarcini.

S-au eliminat diferite trimiteri la răcirea cu ajutorul plăcilor, întrucât se consideră că metoda de răcire folosită este irelevantă, fiind lăsate astfel deschise posibilitățile oferite de progresul tehnologic în acest domeniu.

Unele intervale de temperatură care erau nejustificat de stricte au fost modificate, de exemplu cele pentru conservarea laptelui, pentru spălarea grăsimii cu apă etc. care erau foarte mici (2-4 °C), întrucât experții au confirmat că o temperatură cuprinsă între 1 și 6 °C este suficientă pentru a garanta proprietățile produsului pe parcursul întregului proces de producție, nu influențează produsul final și este mai conformă cu parametrii tehnologiilor și echipamentelor folosite. Prin urmare, ar fi suficient să se stabilească o temperatură maximă de 6 °C.

După cum s-a menționat mai sus, punctul care descrie procesul de separare a smântânii a fost reformulat, deoarece cuprindea erori. Astfel, textul următor:

se va citi:

Temperatura de termizare (57-68 °C) este temperatura atinsă de lapte la final, după separarea smântânii, și, prin urmare, acest parametru nu este realmente relevant nici pentru obținerea smântânii și nici pentru procesul ulterior de fabricare a untului. Temperatura la care se separă de obicei smântâna este cuprinsă între 40 și 55 °C, interval recomandat de producătorii echipamentelor, deoarece facilitează separarea și împiedică ruperea moleculelor de grăsime prin acțiuni mecanice, reducând lipaza și încetinind procesele de descompunere. Toate acestea sunt susținute de următoarele publicații: „Technology of dairy products” (Tehnologia produselor lactate) de Ralph Early (Blackie Academia & Professional), capitolul 7 – „Cream pasteurization technology” (Tehnologia de pasteurizare a smântânii) – buletinul IDF nr. 271 „Pasteurization of Cream” (Pasteurizarea smântânii) de T. Bøgh-Sørensen, „Tratamiento específico para diferentes tipos de nata” (Tratament specific pentru diferite tipuri de smântână) de Carlos Gandolfo (www.agroterra.es) și capitolul 8 din „Dairy Processing Handbook” (Manual de prelucrare a laptelui), Tetra Pak Processing Systems AB, 2003.

De asemenea, se lasă deschisă posibilitatea de a determina, în viitor, aciditatea smântânii prin alte metode, valabile în egală măsură, cum ar fi măsurarea în unități de pH.

În ceea ce privește pasteurizarea smântânii, parametrii de pasteurizare au fost eliminați, deoarece sunt impliciți având în vedere definiția acestui tip de tratament termic, care este unul dintre punctele critice de control pentru industrie.

Referitor la faza de maturare a smântânii, s-a eliminat cerința de a întrerupe maturarea atunci când aciditatea smântânii atinge 18-28 °Dornic, deoarece factorul care determină momentul în care trebuie încetinită maturarea nu este valoarea acidității, ci timpul care s-a scurs de la demararea procesului (12-15 ore), și anume timpul în care fermenții au fost activi.

Cerința ca smântâna să rămână rece timp de patru ore a fost de asemenea eliminată, deoarece durata aproximativă necesară pentru ca aceasta să se răcească depinde de volumul lotului și, prin urmare, nu există o durată fixă. În plus, în timpul în care smântâna rămâne în rezervor, temperatura va continua să fie verificată în permanență astfel încât să rămână constantă. Timpul în care smântâna rămâne în rezervor nu prezintă niciun risc de alterare.

S-a eliminat cerința de a testa, în etapa de malaxare, nivelul de umiditate al untului cu ajutorul unor cântare cu infraroșu, astfel încât să se poată utiliza și alte tehnici de testare.

Etichetarea

Cerințele privind autorizarea și controlul de către Consiliul de reglementare au fost eliminate, pentru a nu se impune restricții libertății de circulație.

Imaginea logoului produsului a fost inclusă, cu toate că nu mai este obligatoriu ca aceasta să figureze pe etichetă.

Cerințele naționale

Legislația actuală referitoare la denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate a fost actualizată.

Organismul de control

Organismul de control este în prezent Instituto Tecnológico Agrario de Castilla y León, care este autoritatea competentă.

Solicitantul modificărilor propuse este Consiliul de reglementare al DOP „Mantequilla de Soria”, care reprezintă sectoarele producătoare de lapte și de unt din provincia Soria și care se consideră că are un interes legitim în ceea ce privește modificarea caietului de sarcini.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (3)

„MANTEQUILLA DE SORIA”

Nr. CE: ES-PDO-0105-01110 – 19.04.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire

„Mantequilla de Soria”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Untul fabricat din grăsimea obținută din laptele de vacă provenit de la rasele Frisona sau Pardo-Alpina sau de la încrucișări între cele două, având ca sursă fermele de lactate situate în anumite comune din provincia Soria.

Denumirea „Mantequilla de Soria” va proteja cele trei tipuri de unt fabricate în mod tradițional: natural, sărat și dulce.

Caracteristicile fizice, chimice și organoleptice ale acestor tipuri de unt sunt următoarele:

1.

Untul natural: Caracteristici fizico-chimice: —   conținut de grăsime: minimum 82 % m/m; —   substanța uscată lactică negrasă: maximum 2 % m/m; —   umiditate: maximum 16 % m/m. Caracteristici organoleptice: culoare care variază de la fildeșiu la galben pai. Miros de diacetil slab spre mediu. Aciditate foarte ușoară. Se topește în gură relativ rapid. Vâscozitate medie. Aromă de smântână proaspătă. Gust rezidual moderat.

2.

Untul sărat: Caracteristici fizico-chimice: —   conținut de grăsime: minimum 80 % m/m; —   substanța uscată lactică negrasă: maximum 4 % m/m; —   umiditate: maximum 16 % m/m; —   clorură de sodiu: maximum 2,5 % m/m. Caracteristici organoleptice: culoare care variază de la alb perlat la alb fildeș. Aspect ușor granulat în secțiune. Miros subtil de smântână maturată. Gust sărat intens. Se topește în gură relativ rapid. Vâscozitate medie. Aromă de smântână. Gust rezidual de scurtă durată.

3.

Untul dulce: Caracteristici fizico-chimice: —   conținut de grăsime: minimum 39 % m/m; —   substanța uscată lactică negrasă: maximum 35 % m/m; —   umiditate: maximum 25 % m/m; —   zaharoză: între 20 și 35 % m/m; —   aditivi: betacaroten și/sau extract de cârmâz utilizate pentru a colora pasta. Caracteristici organoleptice: culoarea fildeșului, cu excepția pastei, care are o nuanță portocalie sau rozalie. În secțiune arată ca o spumă slab spre ușor aerată, dar compactă, cu goluri neregulate a căror dimensiune variază de la mărimea unei granule de zahăr alb la cea a unui bob de orez. Miros de diacetil cu o notă de zahăr caramelizat. Gust dulce intens care este ușor acid. Se topește în gură rapid/relativ rapid. Vâscozitate medie. Aromă de smântână, ușor vegetală. Gust rezidual moderat spre persistent.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Laptele din care se fabrică untul provine de la exploatațiile de creștere a animalelor aflate în aria geografică delimitată, situată în provincia Soria. Aria respectivă este cea mai rece parte a provinciei, aflată la cea mai mare altitudine, se bucură de o tradiție în producția laptelui și dispune de terenuri de pășunat tari și uscate, cu floră caracteristică, ce conferă laptelui calitățile sale specifice, care sunt apoi transferate untului.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Alimentația animalelor este determinată de factori climatici și de disponibilitatea resurselor naturale și se face prin pășunat în perioadele corespunzătoare ale anului, iar, în restul timpului, constă în furaje însilozate, fân, cereale măcinate și/sau nutreț, care provin, în măsura posibilului, din aria delimitată.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția de lapte și fabricarea untului trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Mențiunile sau etichetele de pe ambalajele care conțin untul în cauză trebuie să cuprindă termenii „Denominación de Origen Protegida” și „Mantequilla de Soria”.

Untul care beneficiază de DOP destinat consumului trebuie să poarte marca de conformitate a denumirii protejate. Aceasta este o contraetichetă care nu poate fi falsificată, care nu poate fi reutilizată și care se aplică pe ambalaj înainte de expediere.

Contraetichetele trebuie să poarte logoul denumirii și un cod alfanumeric care permite trasabilitatea. Codul pentru untul natural va figura pe o bandă aurie, cel pentru untul dulce pe o bandă roz, iar cel pentru untul sărat pe o bandă albastră.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria în care trebuie să aibă loc producția de lapte și fabricarea untului Mantequilla de Soria cuprinde următoarele 169 de comune din provincia Soria:

Abejar, Adradas, Ágreda, Alconaba, Alcubilla de Avellaneda, Aldealafuente, Aldealices, Aldealpozo, Aldealseñor, Aldehuela de Periáñez, Las Aldehuelas, Alentisque, Aliud, Almajano, Almaluez, Almarza, Almazán, Almazul, Almenar de Soria, Arancón, Arcos de Jalón, Arévalo de la Sierra, Ausejo de la Sierra, Barca, Bayubas de Abajo, Bayubas de Arriba, Beratón, Berlanga de Duero, Blacos, Bliecos, Borjabad, Borobia, Buberos, Buitrago, Burgo de Osma-Ciudad de Osma, Cabrejas del Campo, Cabrejas del Pinar, Calatañazor, Caltojar, Candilichera, Cañamaque, Carabantes, Carrascosa de Abajo, Carrascosa de la Sierra, Casarejos, Castilfrío de la Sierra, Castillejo de Robledo, Castilruiz, Centenera de Andaluz, Cerbón, Cidones, Cigudosa, Cihuela, Ciria, Cirujales del Río, Coscurita, Covaleda, Cubilla, Cubo de la Solana, Cueva de Ágreda, Dévanos, Deza, Duruelo de la Sierra, Escobosa de Almazán, Espeja de San Marcelino, Espejón, Estepa de San Juan, Frechilla de Almazán, Fresno de Caracena, Fuentearmegil, Fuentecambrón, Fuentecantos, Fuentelmonge, Fuentelsaz de Soria, Fuentepinilla, Fuentes de Magaña, Fuentestrún, Garray, Golmayo, Gómara, Gormaz, Herrera de Soria, Hinojosa del Campo, Langa de Duero, La Losilla, Magaña, Maján, Matalebreras, Matamala de Almazán, Medinaceli, Miño de San Esteban, Molinos de Duero, Momblona, Monteagudo de las Vicarías, Montenegro de Cameros, Morón de Almazán, Muriel de la Fuente, Muriel Viejo, Nafría de Ucero, Narros, Navaleno, Nepas, Nolay, Noviercas, Ólvega, Oncala, Pinilla del Campo, Portillo de Soria, La Póveda de Soria, Pozalmuro, Quintana Redonda, Quintanas de Gormaz, La Quiñoneria, Los Rábanos, Rebollar, Recuerda, Renieblas, Reznos, Rioseco de Soria, Rollamienta, El Royo, Salduero, San Esteban de Gormaz, San Felices, San Leonardo de Yagüe, San Pedro Manrique, Santa Cruz de Yanguas, Santa María de Huerta, Santa María de las Hoyas, Serón de Nájima, Soliedra, Soria, Sotillo del Rincón, Suellacabras, Tajahuerce, Tajueco, Talveila, Tardelcuende, Taroda, Tejado, Torlengua, Torreblacos, Torrubia de Soria, Trévago, Ucero, Vadillo, Valdeavellano de Tera, Valdegeña, Valdelagua del Cerro, Valdemaluque, Valdenebro, Valdeprado, Valderrodilla, Valtajeros, Velamazán, Velilla de La Sierra, Velilla de los Ajos, Viana de Duero, Villaciervos, Villanueva de Gormaz, Villar del Ala, Villar del Campo, Villar del Río, Los Villares de Soria, Villaseca de Arciel, Vinuesa, Vizmanos, Vozmediano, Yanguas.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Caracteristicile untului „Mantequilla de Soria” sunt legate de faptul că laptele folosit la fabricarea sa provine de la vaci care se hrănesc cu produse obținute în condiții climatice și de altitudine distincte.

Provincia Soria se situează la o altitudine medie de 1 026 de metri deasupra nivelului mării. Dintre provinciile situate în Podișul Iberic, aceasta are cea mai mare altitudine medie și relieful cel mai accidentat, ceea ce contribuie la climatul extrem de aspru din zonă.

Provincia cuprinde: zone situate la altitudini foarte mari, de peste 1 500 de metri, unde majoritatea pășunilor se pot folosi la păscut numai pe timpul verii, zone intermediare situate la aproximativ 1 000-1 500 de metri, care sunt destul de bine împădurite, dar au și pășuni care se pot folosi la păscut din primăvară până în toamnă, zone de tranziție, situate la 900-1 000 de metri altitudine, care, neputând fi folosite ca terenuri arabile, se utilizează pentru pășunat pe aproape întreg parcursul anului, și, în cele din urmă, zone situate la sub 900 de metri altitudine care se utilizează în principal pentru culturile agricole. Pe terenurile neirigate se cultivă cel mai frecvent cerealele și plantele furajere, iar pe terenurile irigate, situate în văile cele mai adânci din sudul provinciei, se cultivă porumbul. Aria geografică delimitată nu include zonele mai calde din sudul provinciei, care sunt la o altitudine mai joasă și nu au o tradiție de producție a laptelui și a untului.

Vacile care pășunează liber sunt o caracteristică tipică a peisajului din provincia Soria.

Terenurile de pășunat, care sunt tari și uscate și au o floră caracteristică, conferă laptelui calitățile specifice care sunt transmise untului.

Atât putineiul tradițional (manzadero), cât și cilindrul de batere discontinuă leagă globulele de grăsime din smântână. În cazul putineiului manzadero, baterea se făcea manual, imitând acțiunea unui piston, până când globulele de grăsime se aglomerau. Cilindrul de batere discontinuă folosit în prezent produce un efect similar prin presiunea generată de mișcarea sa.

5.2.   Specificitatea produsului

Un factor specific în producția acestui unt este faptul că nu se adaugă fermenți lactici la începutul fazei de maturare, ci după 3-4 ore, în scopul de a atinge un grad mai înalt de rafinare și de a-i conferi o notă distinctivă.

Siropul pentru untul dulce se prepară după rețetele tradiționale, iar produsul este prezentat în mod tradițional.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Vechimea „Mantequilla de Soria” este atestată de numeroase mențiuni istorice (mărturii, știri, informații etc.) din 1845 până în prezent, care arată faptul că produsul se bucură în mod incontestabil de un istoric și de o tradiție bogate și că denumirea este bine cunoscută și renumită.

Dat fiind că zona este foarte slab populată și, prin urmare, nu există posibilități prea mari de mediatizare, reputația produsului se datorează exclusiv caracteristicilor specifice ale laptelui și procesului de fabricare, care fac ca untul obținut să fie foarte apreciat de consumatori.

Orografia zonei contribuie la condițiile climatice extreme care determină caracterul și compoziția pășunilor și a culturilor folosite pentru alimentația vacilor. Alimentația lor determină conținutul de acizi grași al laptelui și îi conferă acestuia calitățile sale specifice care sunt transmise apoi untului.

În plus, tradițiile locale, precum utilizarea putineiului tradițional (manzadero) și a cilindrului de batere discontinuă înseamnă că produsul este obținut într-un mod specific, care îi influențează calitățile.

În fine, tradiția fabricării untului dulce din unt natural în cofetării aparține exclusiv ariei delimitate.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

http://www.itacyl.es/opencms_wf/opencms/informacion_al_ciudadano/calidad_alimentaria/4_condiciones_DOP/index.html

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)  A se vedea nota de subsol 3.

---

20.6.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 188/24

---

Publicare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei, a documentului unic al unei denumiri de origine sau al unei indicații geografice înregistrate în Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului

(2014/C 188/08)

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (1)

„PROSCIUTTO DI SAN DANIELE”

NR. CE: IT-PDO-0117-01149 – 19.08.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire

„Prosciutto di San Daniele”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Prosciutto di San Daniele” se caracterizează prin forma sa exterioară de chitară, incluzând partea distală (piciorul). Greutatea jambonului „Prosciutto di San Daniele” întreg cu os este, de obicei, cuprinsă între 8 și 10 kg, totuși, niciodată mai mică de 7,5 kg. Carnea este compactă, fragedă și elastică, cu partea grasă perfect albă, în proporție potrivită cu partea slabă de culoare roz și roșie, cu câteva striuri de grăsime. Gustul este ușor dulce, cu un gust rezidual mai intens. Aroma este parfumată și caracteristică, în funcție de perioada de maturare.

Jambonul „Prosciutto di San Daniele” este caracterizat prin următorii parametri chimici:

—	umiditatea nu trebuie să fie mai mică de 57 % sau mai mare de 63 %;

—	raportul între conținutul procentual de clorură de sodiu și procentul de umiditate nu trebuie să fie mai mic de 7,8 sau mai mare de 11,2;

—	raportul între procentul de umiditate și conținutul procentual de proteine totale nu trebuie să fie mai mic de 1,9 sau mai mare de 2,5;

—	indicele de proteoliză (conținutul procentual de fracțiuni azotate solubile în acid tricloracetic – ATC – raportat la conținutul de azot total) nu trebuie să fie mai mare de 31.

Parametrii chimici de mai sus se referă la compoziția centezimală a unei fracțiuni din mușchiul biceps femural și se stabilesc înainte de aplicarea mărcii.

Jambonul „Prosciutto di San Daniele” poate să fie introdus spre consum și dezosat, porționat, adică subdivizat în tranșe cu formă și greutate variabile sau feliat. Marca e prezentă pe toate tipurile de produs.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Animale vii

Pentru producția jambonului „Prosciutto di San Daniele”:

Sunt admise animalele de rasă pură sau de rase derivate din rasele tradiționale de bază Large White și Landrace, astfel cum au fost îmbunătățite de registrul genealogic italian.

—	Sunt admise și animalele derivate din rasa Duroc, astfel cum a fost îmbunătățită de registrul genealogic italian.

—	Sunt admise, de asemenea, animalele de alte rase, mixte și hibride, cu condiția să fie obținute prin programe de selecție sau de încrucișare ale căror obiective sunt compatibile cu cele din registrul genealogic italian, pentru producția de porci grei.

—	Pentru a se respecta tradiția, rămân, totuși, excluși purtătorii de caracteristici antitetice, cu referire în particular la sensibilitatea la stres (PSS).

—	Totuși, sunt excluse animalele de rasă pură din rasele Landrace belgian, Hampshire, Pietrain, Duroc și Spotted Poland.

—	Utilizarea cărnii provenind de la vieri și scroafe este exclusă.

—	Tipurile genetice utilizate trebuie să asigure obținerea de greutăți mari, cu eficiență bună și, în orice caz, o greutate medie per lot (greutate în viu) de 160 de kg plus sau minus 10 %.

Pulpe proaspete

Pulpele de porc utilizate la prepararea jambonului „Prosciutto di San Daniele”, provenind de la carcase de porci grei din clasele „U”, „R” și „O” din tabelul Uniunii pentru clasificarea carcaselor de porci, trebuie să fie de cel puțin 11 kg.

Grosimea grăsimii de pe partea externă a pulpei proaspete finisate, măsurată vertical la nivelul femurului, cu pulpa și latura exterioară corespunzătoare plasate pe plan orizontal, nu trebuie să fie mai mică de 15 milimetri, cu piele cu tot, în funcție de dimensiunile de tranșare.

Sunt excluse pulpele provenind de la porci cu miopatii PSE sau DFD evidente sau cu semne evidente ale unor procese inflamatorii sau traumatice din trecut.

Nu este admisă prelucrarea pulpelor de porc care sunt prelevate de la porci sacrificați în urmă cu mai puțin de 24 de ore sau cu mai mult de 120 de ore sau care sunt congelate.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Trebuie respectate reguli detaliate privind utilizarea și compoziția rației alimentare. Hrana se prezintă, de preferință, sub formă lichidă (fiertură sau terci) și, conform tradiției, cu adaos de zer.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele prelucrării jambonului „Prosciutto di San Daniele”, pornind de la finisarea pulpelor proaspete și până la încheierea perioadei de maturare, trebuie să se desfășoare în interiorul localității San Daniele del Friuli, în provincia Udine.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Operațiunile de ambalare a produsului feliat sunt efectuate exclusiv în zona geografică de producere a jambonului „Prosciutto di San Daniele”.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Pentru jambonul „Prosciutto di San Daniele” există norme specifice referitoare la identificarea sa în contextul lanțului de producție (materia primă), în cursul etapelor finale de producție și în etapa de prezentare comercială.

În contextul lanțului de producție a jambonului „Prosciutto di San Daniele” este prevăzută următoarea secvență de elemente de identificare:

—	ștampilă/ștampile aplicată/aplicate de crescător;

—	ștampilă de identificare a abatorului aplicată de măcelar pe pulpele proaspete;

—	sigiliu aplicat de producător pe pulpele proaspete;

—	marcaj de conformitate – marcaj la cald – aplicat pe pielea jambonului sub răspunderea și în prezența organismului de control.

Eticheta jambonului „Prosciutto di San Daniele” întreg cu os include următoarele elemente obligatorii:

—	„Prosciutto di San Daniele”, urmat de „denominazione di origine protetta” (denumire de origine protejată);

—	adresa unității de producție.

Eticheta jambonului „Prosciutto di San Daniele” întreg dezosat sau tranșat sau feliat include următoarele elemente obligatorii:

—	„Prosciutto di San Daniele”, urmat de „denominazione di origine protetta” (denumire de origine protejată);

—	adresa unității de ambalare;

—	data producției (începutul prelucrării), în toate cazurile în care sigiliul nu mai este lizibil.

Ambalajele conținând jambon „Prosciutto di San Daniele” feliat trebuie să conțină reproducerea grafică a marcajului și codul numeric de identificare a unității de ambalare.

Marcajul de mai sus îl reproduce pe cel aplicat pe pielea jambonului maturat și este următorul:

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Prelucrarea jambonului „Prosciutto di San Daniele” trebuie să se realizeze în interiorul localității San Daniele del Friuli, în provincia Udine.

Zona geografică de creștere și sacrificare a porcilor din care se produce jambonul „Prosciutto di San Daniele” coincide cu teritoriul următoarelor regiuni: FriuliVenezia Giulia, Veneto, Lombardia, Piemonte, Emilia Romagna, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo și Lazio.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Zona de producție a jambonului „Prosciutto di San Daniele” este situată geografic în Friuli, partea centrală, corespunzând localității San Daniele del Friuli, poziționată dea lungul râului Tagliamento, după care se ivesc primele reliefuri muntoase ale zonei Prealpi Carniche.

Orografia zonei definește o conformație particulară a solului care, fiind format în mare parte și în mod tipic din pietriș și fiind de origine morenică, are o puternică funcție higroscopică și, în consecință, o funcție permanentă de drenare a umidității.

Acest efect direct interacționează cu brizele calde care, provenind de la nivelul Mării Adriatice, urcă de-a lungul albiei râului Tagliamento, răcindu-se treptat și intersectându-se direct cu cele mai reci, care coboară de la nivelul Alpilor de-a lungul albiei din zona montană a aceluiași râu, într-o conexiune ideală directă cu Canale del Ferro del Tarvisano. Rezultă o microclimă constantă, care are drept caracteristică ventilarea permanentă ușoară a zonei, care, împreună cu funcția de drenaj a solului, asigură un mediu ușor umed, ideal pentru maturarea jambonului. Nu întâmplător, mulțumită prezenței acestei microclime, activitățile de producție a jambonului „Prosciutto di San Daniele” s-au concentrat în timp exclusiv în localitatea omonimă și, din același motiv, s-au dezvoltat competențe specializate în ceea ce privește prelucrarea pulpelor, care, din vremuri istorice, provin din crescătorii localizate în zone cât se poate de propice pentru creșterea suinelor. Printre operațiunile semnificative realizate de operatorii specializați se numără finisarea pulpelor. Această operațiune prevede eliminarea de la nivelul pulpei proaspete a porțiunilor de grăsime și mușchi în exces și conferă pulpei proaspete o formă definită, astfel încât se obține, împreună cu operațiunea de presare, forma caracteristică de „chitară”. De asemenea, presarea la care sunt supuse pulpele după finisare și sărare favorizează procesul osmotic care optimizează maturarea cărnii.

5.2.   Specificitatea produsului

Jambonul „Prosciutto di San Daniele” se caracterizează prin prezența piciorușului („piedino”), adică a părții distale a pulpei, care, spre deosebire de marea majoritate a jamboanelor prezente pe piață, nu se îndepărtează. Menținerea piciorușului în timpul prelucrării face posibilă recunoașterea imediată de către consumator a jambonului „Prosciutto di San Daniele”. De asemenea, forma particulară de „chitară”, gustul delicat și aroma deosebită a jambonului „Prosciutto di San Daniele” sunt caracteristice și sunt datorate operațiunilor specifice procesului de prelucrare, mai exact finisării și presării pulpei, utilizării doar a sării de origine marină care este adăugată la începutul prelucrării, precum și duratei lungi de maturare naturală a cărnii.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate specifică, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Jambonul „Prosciutto di San Daniele” are originea în zona geografică San Daniele del Friuli, iar caracteristicile sale sunt legate în mod esențial de zona geografică de producție, cu caracteristicile ei de mediu și umane.

Prezența unei microclime particulare și specifice, datorată caracteristicilor orografice și pedologice ale zonei geografice de producție, determină condiții de umiditate, în mod normal mică, și de ventilație ideale pentru procesul de maturare a jamboanelor, aceste condiții fiind determinante pentru gustul și aroma jambonului „Prosciutto di San Daniele”.

Este importantă experiența lucrătorilor, care, în interiorul unor camere de maturare dotate cu numeroase ferestre, așează jamboanele în poziție transversală în raport cu fluxurile de intrare a aerului, pentru a obține o maturare progresivă a jambonului „Prosciutto di San Daniele”, precum și aroma sa caracteristică.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (2)]

Textul caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3339

sau

accesând direct pagina principală a site-ului de internet al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), acționând butonul „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului), iar apoi „Disciplinari di Produzione prodotti DOP, IGP e STG”.

---

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(2)  A se vedea nota de subsol 1.

---