27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eurlex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32014M7162. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/2

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/3

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/4

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/5

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/6

1.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului.

2.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată are o dimensiune comunitară în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004.

3.

În vederea evaluării prezentei operațiuni, Comitetul consultativ și Comisia convin asupra faptului că piețele de produse relevante sunt următoarele:

4.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei asupra faptului că, în vederea evaluării prezentei operațiuni, definițiile piețelor geografice relevante sunt următoarele:

5.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă este susceptibilă să aibă drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața comună sau pe o parte semnificativă a acesteia pe piața pentru furnizarea de zahăr alb către prelucrătorii industriali din Italia.

6.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să aibă drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața comună sau pe o parte semnificativă a acesteia, pe următoarele piețe:

7.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia angajamentele sunt suficiente pentru a elimina obstacolele semnificative din calea concurenței pe piața pentru furnizarea de zahăr alb către prelucrătorii industriali din Italia.

8.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia, sub rezerva respectării depline a angajamentelor prezentate de părți și pe baza tuturor angajamentelor, concentrarea propusă nu denaturează în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.

9.

Comitetul consultativ invită Comisia să ia în considerare toate celelalte puncte de vedere exprimate în cadrul dezbaterii.

10.

Comitetul consultativ împărtășește opinia Comisiei conform căreia concentrarea notificată ar trebui declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/8

1.

La data de 19 septembrie 2011, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2) („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Südzucker Holding GmbH, aflată sub controlul întreprinderii Südzucker Mannheim/Ochsenfurt („partea care a efectuat notificarea”), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întreprinderii ED&F Man Holding Limited („EDFM”), prin achiziționare de acțiuni. (EDFM și partea care a efectuat notificarea sunt denumite în continuare „părțile”).

2.

În prima etapă, Comisia și-a exprimat îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea operațiunii cu piața internă. În consecință, la 9 noiembrie 2011, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice.

3.

La 24 ianuarie 2012, părțile și-au luat angajamentul oficial de a renunța la toate acțiunile deținute de EDFM în cadrul unei rafinării din Brindisi, Italia (denumită în continuare „SRB”), care este o asociere în participațiune 50 %-50 % cu întreprinderea Società Fondiaria Industriale Romagnola S.p.A. (denumită în continuare „SFIR”), și de a transfera întreprinderii SRB trei contracte existente de furnizare de zahăr brut din trestie de zahăr. Părțile s-au angajat, de asemenea, ca în cazul imposibilității de a transfera contractele să furnizeze sau să asigure furnizarea către întreprinderea SRB a cantităților de zahăr brut din trestie, la prețuri de piață rezonabile, în conformitate cu practicile răspândite în ansamblul sectorului respectiv de activitate. În urma testului de piață, Comisia a considerat că angajamentele propuse nu ar elimina în întregime problemele de concurență identificate și a procedat la adoptarea unei comunicări privind obiecțiunile („CO”).

4.

CO a fost transmisă părții care a efectuat notificarea la 14 februarie 2012. Termenul pentru trimiterea răspunsurilor a fost 28 februarie 2012.

5.

În cadrul CO, constatările preliminare ale Comisiei au indicat că concentrarea notificată ar duce la crearea unei poziții dominante pe piața de furnizare de zahăr alb către prelucrătorii industriali din Italia. Cu privire la măsurile corective, CO a descoperit că există un risc important legat de imposibilitatea de a transfera contractele de zahăr brut din trestie și că măsura corectivă alternativă propusă de EDFM a fost insuficientă pentru a garanta viabilitatea întreprinderii SRB.

6.

La 28 februarie 2012, părțile au prezentat în comun observații scrise cu privire la CO și au solicitat o audiere formală. În plus, EDFM a prezentat separat observațiile referitoare la anumite documente din dosarul Comisiei cu privire la SRB, la care EDFM a avut acces (3) și care au fost confidențiale pentru partea care a efectuat notificarea.

7.

Partea care a efectuat notificarea a avut acces la dosar la 15 februarie 2012. Cereri de acces suplimentar la dosar au fost prezentate de către părți la 20, 21 și 23 februarie 2012.

8.

Direcția Generală Concurență s-a ocupat de toate cererile părților de acces suplimentar la dosar. Dat fiind faptul că nu am primit nicio plângere din partea părților, considerăm că drepturile lor procedurale în ceea ce privește accesul la dosar au fost respectate.

9.

La 21 februarie 2012, am acceptat o cerere din partea SFIR, prin care această întreprindere solicita să fie audiată în calitate de parte terță interesată, în temeiul articolului 18 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice. SFIR a arătat suficient interes în legătură cu procedurile, având în vedere faptul că măsurile corective propuse de EDFM riscă să aibă o influență asupra poziției concurențiale pe piața în cauză și că SFIR a făcut o serie de observații scrise în cursul procedurii. La 29 februarie 2012, în urma cererii părților pentru o audiere formală, am comunicat întreprinderii SFIR decizia mea de a-i permite acesteia să își exprime punctul de vedere în cadrul audierii formale.

10.

La data de 1 martie 2012, părțile au solicitat o sesiune închisă publicului cu privire la anumite părți din prezentările lor referitoare la impactul tranzacției pe piața italiană și la măsurile corective, pe motiv că participanții de pe piață ar avea acces la informații sensibile.

11.

Am respins această cerere, din următoarele motive. În primul rând, am informat părțile că singura parte terță interesată care a participat la audierea formală a fost SFIR. În al doilea rând, argumentul părților conform căruia respectivii concurenți nu ar trebui să aibă acces la informațiile privind pozițiile respective ale părților pe piața în cauză este un argument care ar putea fi menționat în cadrul oricărei audieri formale, în orice caz de concentrare economică. Dacă ar fi acceptat, acesta ar goli de sens articolul 13 din Decizia 2011/695. În al treilea rând, SFIR, în calitate de partener al EDFM în întreprinderea comună SRB, a fost asociată la informațiile comerciale ale EDFM în ceea ce privește furnizarea de zahăr în Italia. Astfel, nu am găsit niciun motiv pentru care SFIR nu ar trebui să aibă acces la informațiile părții care a efectuat notificarea, care ar putea fi discutate în prezența EDFM. În plus, în ceea ce privește măsurile corective propuse, SFIR a avut cunoștință de conținut, dat fiind că i se conferise accesul la o versiune aproape definitivă a acestora. În cele din urmă, SFIR și EDFM sunt părți la contractul principal, care face obiectul măsurilor corective (contractul „Mitra”).

12.

Audierea formală a avut loc la 5 martie 2012, în Bruxelles, și a avut ca participanți: partea care a efectual notificarea și consilierii săi juridici, EDFM și consilierii săi juridici și economici, partea terță interesată și consilierii săi juridici, serviciile relevante ale Comisiei și reprezentanții a șase autorități naționale de concurență, și anume autoritățile de concurență din Belgia, Germania, Spania, Italia, Finlanda și Suedia.

13.

Nu a avut loc niciun incident în timpul audierii formale.

14.

La 12 martie 2012, părțile au prezentat observații, în urma discuțiilor din cadrul audierii formale.

15.

La 14 martie 2012, Comisia a trimis părților o scrisoare de expunere a faptelor care stabilește elementele suplimentare în sprijinul obiecțiilor formulate de Comisie, în cadrul deciziei finale. Părțile au avut timp până la 16 martie 2012 să își transmită observațiile în scris. Acestea au răspuns la 19 martie 2012.

16.

La 16 martie 2012, părțile au prezentat o serie de angajamente îmbunătățite, pentru a răspunde preocupărilor identificate în CO. Acestea constau în cesiunea tuturor acțiunilor deținute de EDFM în SRB și transferul avantajelor economice ale celor trei contracte existente de furnizare de zahăr brut din trestie. Părțile s-au angajat, de asemenea, ca, în cazul în care EDFM nu reușește să transfere beneficiile economice stipulate în contractul Mitra, să furnizeze sau să asigure furnizarea de cantități de zahăr brut din trestie preferențial întreprinderii SRB, în aceleași condiții ca în prezentul contract; iar în ceea ce privește celelalte două contracte, EDFM furnizează sau asigură furnizarea respectivelor cantități de zahăr brut din trestie preferențial întreprinderii SRB, la prețuri de piață rezonabile, în conformitate cu practicile răspândite în ansamblul sectorului respectiv de activitate. Pachetul de măsuri corective include măsuri suplimentare, cum ar fi definirea anumitor cerințe ale cumpărătorilor și introducerea unei clauze compromisorii accelerate.

17.

Testul de piață pentru aceste măsuri corective îmbunătățite a fost lansat la 20 martie 2012. Comisia a ajuns la concluzia că angajamentele propuse de părți la 16 martie 2012 au abordat în mod suficient toate celelalte probleme cu privire la compatibilitatea cu piața internă a tranzacției propuse.

18.

În temeiul articolului 16 alineatul (1) din Decizia 2011/695, raportul final va examina dacă proiectul de decizie abordează numai obiecțiunile asupra cărora părțile au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

19.

După revizuirea proiectului de decizie, concluzionăm că acesta nu se referă la nicio obiecțiune cu privire la care părțile care au efectuat notificarea nu ar fi avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

20.

Concluzionăm că toți participanții la proceduri au avut posibilitatea de a-și exercita în mod efectiv drepturile procedurale în acest caz.

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/11

(1)

Südzucker, partea care a efectuat notificarea, este o companie alimentară din Germania care desfășoară activități în domenii precum producția și comercializarea zahărului, aditivii alimentari, alimentele congelate, alimentele porționate, producția de bioetanol și concentratele și preparatele din sucuri de fructe. Segmentul zahărului include producția de zahăr alb din sfeclă de zahăr, precum și rafinarea zahărului brut din trestie de zahăr și comercializarea zahărului și a subproduselor de la fabricarea zahărului. Südzucker produce zahăr în 29 de fabrici de zahăr din sfeclă de zahăr și în trei rafinării din Germania, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Franța, Polonia, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Moldova și România.

(2)

ED&F Man („EDFM”) este, în principal, o întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul comerțului cu produse de bază. Gama sa de produse cuprinde zahărul, subprodusele lichide de la fabricarea zahărului, cum ar fi melasa (segmentul produselor lichide), cafeaua, uleiurile tropicale și biocombustibilii.

(3)

Südzucker și EDFM sunt denumite în continuare „părțile”, iar Südzucker este denumită „partea care a efectuat notificarea”.

(4)

La data de 19 septembrie 2011, Comisia a primit o notificare oficială în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice, prin care Südzucker urma să achiziționeze 24,99 % din capitalul social al EDFM („tranzacția propusă”).

(5)

În temeiul punctelor 54-57 din comunicarea jurisdicțională, controlul unic poate fi dobândit, în drept, de către un acționar minoritar dacă acesta obține capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra comportamentului comercial strategic al întreprinderii. Conform acordului de subscriere și al actului constitutiv, societatea Südzucker are drepturi de veto speciale asupra deciziilor strategice, în special asupra bugetului anual, a planului de afaceri și a numirii directorilor. Prin urmare, tranzacția propusă ar conferi societății Südzucker controlul unic asupra EDFM.

(6)

Tranzacția propusă constituie, prin urmare, o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

(7)

În urma investigației efectuate în prima fază, Comisia a exprimat îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea tranzacției propuse cu piața internă și a adoptat o decizie de inițiere a procedurilor în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice, la data de 9 noiembrie 2011.

(8)

La data de 14 februarie 2012, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile, în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind concentrările economice. La data de 28 februarie 2012, Südzucker a răspuns la comunicarea privind obiecțiunile.

(9)

La data de 5 martie 2012, a avut loc o audiere, oferindu-se părții care a efectuat notificarea posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare. SFIR, în calitate de terță parte, a participat, de asemenea, la audiere.

(10)

La data de 24 ianuarie 2012, Südzucker a făcut o primă serie de angajamente. În urma comunicării privind obiecțiunile și a rezultatelor testului de piață, angajamentele au fost modificate și o versiune actualizată a angajamentelor a fost prezentată Comisiei la data de 16 martie 2012. La data de 30 martie 2012, părțile au propus anumite clarificări și îmbunătățiri în ultima serie de angajamente.

(11)

Așadar, la data de 16 mai 2012, Comisia a adoptat o decizie de autorizare condiționată, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

(12)

Südzucker este cel mai mare producător de zahăr din Europa, iar EDFM este al doilea mare comerciant de zahăr la nivel mondial. EDFM desfășoară, de asemenea, activități în producția de zahăr din Europa prin două rafinării: rafinăria din Brindisi, în sudul Italiei, o întreprindere comună cu SFIR, și rafinăria DAI din Coruche (Portugalia). Activitățile lor se suprapun sau se pot suprapune în următoarele categorii: (i) aprovizionarea cu zahăr alb în Italia și Grecia; (ii) aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr preferențial în SEE; și (iii) aprovizionarea cu melasă în mai multe state membre, în principal în Europa Centrală.

(13)

Indiferent de delimitarea precisă a pieței, tranzacția propusă nu ridică probleme de concurență în ceea ce privește aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr preferențial, melasă și în aprovizionarea cu zahăr alb în Grecia. Cu toate acestea, tranzacția propusă ridică probleme de concurență în ceea ce privește aprovizionarea cu zahăr alb în Italia.

(14)

Zahărul (termenul corect fiind zaharoză) este cel mai frecvent îndulcitor. Acesta poate fi găsit în multe alimente naturale (de exemplu, fructe și legume), dar poate fi extras numai din sfecla de zahăr, care se cultivă în Europa și în alte părți ale lumii și care este prelucrată în zahăr la nivel local, sau din trestia de zahăr, care se cultivă în zonele cu climă tropicală.

(15)

În prezent, 80 % din producția mondială de zahăr se bazează pe trestia de zahăr. Dar majoritatea zahărului consumat în UE este încă zahăr din sfeclă de zahăr. Cu toate acestea, după reforma din 2006 a regimului zahărului în UE, un procentaj mai mare din producția UE se bazează pe zahăr brut din trestie de zahăr.

(16)

Aprovizionarea cu zahăr este reglementată de organizarea comună a piețelor agricole ale cărei principii sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Regimul zahărului a fost înființat în 1967 în scopul de a le asigura un venit echitabil producătorilor din Comunitate și în scopul de a stabiliza piața. Producătorii din UE puteau vinde zahărul la prețuri garantate, și anume la prețuri de intervenție care în perioada 1996-2006 au fost în mod semnificativ mai mari decât prețul de pe piața mondială. Cota de producție repartizată între statele membre a menținut producția totală în anumite limite. S-au aplicat prelevări la import în cazul producției externe, iar excedentele de zahăr au făcut obiectul unor exporturi subvenționate cu restituiri la export.

(17)

În urma unei hotărâri negative a OMC, în care erau criticate în special subvențiile la export, regimul zahărului a fost reformat în 2006, în scopul de a se spori competitivitatea în sectorul zahărului, de a se stabiliza piețele, de a se garanta aprovizionarea cu zahăr și de a se îmbunătăți orientarea către piață a sectorului prin reducerea câtorva bariere legislative.

(18)

Principalele caracteristici ale reformei regimului zahărului din 2006 au fost: (i) reducerea semnificativă a producției totale de sfeclă de zahăr la nivel european prin renunțarea la contingentele masive; (ii) desființarea prețurilor de intervenție; (iii) accesul pe piață fără taxe vamale pentru țările cel mai puțin dezvoltate și pentru țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific („țările ACP”) începând cu 1 octombrie 2009; (iv) suspendarea restituirilor la export pentru zahăr, începând din septembrie 2008; (v) aprobarea unui număr limitat de exporturi realizate în afara contingentului; și (vi) înființarea unui fond de restructurare temporar în scopul de a finanța plățile compensatorii pentru renunțările voluntare la cote de producție.

(19)

Renunțările la cote au condus la o reducere semnificativă a numărului de state membre producătoare de zahăr, al cărei rezultat a fost o creștere a schimburilor comerciale la nivelul UE și a concurenței transfrontaliere. În plus, un număr mare de state membre ale UE, inclusiv Italia, au devenit țări din UE cu deficit de zahăr, în care consumul depășește producția internă de sfeclă de zahăr.

(20)

Începând din 2006-2007, când a fost inițiată reforma sectorului zahărului din UE, se preconiza că cererea internă a UE de aproximativ 16,7-17,1 milioane de tone pe an va fi acoperită cu producția de zahăr din cota de sfeclă de zahăr a statelor membre de 13,3 milioane de tone, restul urmând să fie acoperit de zahărul importat de la partenerii comerciali preferențiali obișnuiți. Acest lucru nu s-a întâmplat însă până în prezent, în special pentru că importurile preconizate din țările cel mai puțin dezvoltate/țările ACP au fost sub așteptările Comisiei, rezultatul fiind o scădere treptată a nivelurilor stocurilor din cote.

(21)

În prezent, zahărul brut din trestie de zahăr destinat rafinării poate fi importat în UE din țări terțe în cadrul următoarelor regimuri vamale: (i) importuri de zahăr din țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate (inițiativa „Totul în afară de arme” și Acorduri de parteneriat economic); (ii) contingente CXL; (iii) contingente tarifare excepționale (contingente tarifare); și (iv) alte regimuri vamale referitoare la importurile de zahăr.

(22)

Accesul la zahăr brut din trestie de zahăr provenit din țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate sau în temeiul contingentelor CXL este extrem de important și strategic pentru producătorii de zahăr din UE, deoarece acesta este singurul zahăr brut din trestie de zahăr care poate fi importat în UE fără taxe și cantități prohibitive. Cu toate acestea, în 2010, doar 2,55 milioane de tone de zahăr brut din trestie de zahăr preferențial (inclusiv zahăr brut din țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate și zahăr brut în temeiul contingentelor CXL) au fost importate în SEE. Această cantitate este mai mică decât necesarul pentru a reduce decalajul față de cererea europeană.

(23)

În plus, reforma zahărului din 2006 a condus la o reducere a numărului de actori, consolidând astfel tendința de concentrare preexistentă în sectorul zahărului din UE. Orientarea celor mai mari producători de zahăr din UE către integrare verticală și orizontală este încă prezentă pe piață.

(24)

În ceea ce privește piața relevantă a produsului, ancheta de piață a confirmat referitor la Italia deciziile anterioare ale Comisiei prin care sunt delimitate piețe separate de produse pentru aprovizionarea cu zahăr alb a fabricilor de prelucrare și pentru aprovizionarea cu zahăr alb a distribuitorilor.

(25)

Ancheta de piață a arătat că reorientarea producției de la zahărul alb vândut fabricilor de prelucrare la zahărul alb vândut distribuitorilor nu poate fi viabilă din punct de vedere economic, așa cum a susținut partea care a efectuat notificarea, deoarece acest fapt ar putea necesita investiții considerabile, implicând, de asemenea, riscul de a pierde clienții. Din perspectiva cererii, substituibilitatea dintre produsele vândute clienților distribuitori și produsele vândute clienților industriali este, de asemenea, limitată.

(26)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, în mod contrar celor afirmate de partea care a efectuat notificarea, ancheta de piață a confirmat că piața geografică a aprovizionării cu zahăr alb este națională. Clienții și concurenții din Italia au confirmat atât deciziile anterioare ale Comisiei, cât și deciziile autorităților naționale din domeniul concurenței.

(27)

În ceea ce privește cererea, (i) în marea majoritate a cazurilor, clienții industriali cumpără de la furnizori cu sediul în Italia, au contracte naționale și nu se aprovizionează direct din străinătate; (ii) puținii actori importanți care cumpără la nivel transnațional de la actori transeuropeni trebuie să plătească prețuri „italiene” pentru achizițiile lor italiene; (iii) clienții industriali cumpără la nivel național, deoarece siguranța și regularitatea aprovizionării, precum și apropierea de spațiile de depozitare reprezintă factori-cheie pentru fabricile de prelucrare și pentru distribuitori; și (iv) deși clienții se aprovizionează din mai multe surse, se întâmplă rar ca aceștia să își schime furnizorul principal. Aceste caracteristici ale cererii arată că furnizorii care doresc să concureze cu succes pe piața generală a clienților industriali din Italia trebuie să aibă acces la o bază de clienți recunoscută, să dispună de o rețea de distribuție și logistică dezvoltată și să cunoască bine condițiile pieței locale și naționale.

(28)

În ceea ce privește cererea, (i) producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr din Italia sunt constrânși de cote de producție fixe necomercializabile care sunt stabilite la nivel național; (ii) cantitatea mare de importuri din Italia este consecința directă a sistemului de cote care limitează producția de zahăr din sfeclă de zahăr în Italia și nu indică presiunea concurențială exercitată asupra producătorilor italieni de către actorii străini; (iii) producătorii străini funcționează în Italia în principal prin intermediul unor întreprinderi comune cu actori italieni bine stabiliți; acest lucru tinde să indice faptul că piața italiană prezintă caracteristici diferite față de alte piețe din Europa; altfel, marii producători europeni ar vinde pur și simplu direct în Italia și nu ar încheia acorduri de întreprindere comună care îi constrâng să împartă profiturile; (iv) în ultimii ani, strategia societății Südzucker în Italia a fost de a concura cu prețuri scăzute, fiind așadar în mod semnificativ diferită de strategia sa din Germania sau Franța, unde și-a menținut prețurile ridicate; pe o piață mai mare decât cea națională, arbitrajul transnațional ar fi învins aceste strategii separate; (v) din documentele interne ale părților reiese că strategiile de marketing sunt naționale, specifice fiecărui stat membru; (vi) din documentele interne ale părților reiese că programele de vânzare sunt naționale și că prețurile sunt stabilite la nivel național; (vii) delimitarea piețelor în funcție de frontierele naționale este reflectată și consolidată în existența, în acordurile de întreprindere comună, a unor clauze de neconcurență în cazul cărora teritoriul de referință este Italia; și (viii) din documentația prezentată de Bundeskartellamt reiese, de asemenea, că piața din Germania este definită la nivel național, cu argumente care sunt la fel de relevante și coerente și pentru piața italiană.

(29)

În plus, diferențele de preț dintre Italia și Germania/Franța nu sunt eliminate prin arbitraj, așa cum ar trebui să se întâmple în aceeași piață geografică, iar divergențele semnificative dintre cotele de piață, de la un stat membru la altul, chiar și atunci când aceste state membre sunt învecinate, indică existența unor piețe naționale ca urmare a unor strategii naționale de aprovizionare și de producție.

(30)

Aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr este o piață în amonte față de producția de zahăr alb și aprovizionarea cu zahăr alb în UE. Ambele părți desfășoară activitate în domeniul aprovizionării cu/furnizării de zahăr brut din trestie de zahăr către rafinăriile europene (în amonte) și în domeniul producției de zahăr alb și al aprovizionării cu zahăr alb în SEE (în aval).

(31)

În conformitate cu constatările din decizia ABF/Azucarera (cazul M.5449), s-a considerat că aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr reprezintă o piață relevantă a produsului distinctă, care trebuie deosebită de piața sfeclei de zahăr. Cu toate acestea, nu se poate exclude necesitatea unei noi distincții, și anume între zahărul brut din trestie de zahăr preferențial (inclusiv zahărul brut din trestie de zahăr din țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate, contingentele și regimurile CXL și TRQ) și alte regimuri.

(32)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, piața achiziționării de zahăr brut din trestie de zahăr preferențial acoperă cel puțin țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate și ar putea cuprinde, de asemenea, principalele țări care furnizează zahăr brut din trestie de zahăr în cadrul contingentelor și taxelor vamale preferențiale CXL și TRQ, cum ar fi Brazilia, Cuba și Australia. Cu toate acestea, întrebarea dacă piața ar putea fi și mai extinsă – în cele din urmă, chiar la nivel mondial – poate rămâne deschisă, întrucât, în orice caz, tranzacția propusă nu ridică îndoieli serioase indiferent de întinderea exactă a pieței geografice relevante.

(33)

Melasa este un subprodus rezultat din procesul de rafinare a zahărului și nu face obiectul unui regim de reglementare. Există două tipuri de melasă: melasă derivată din prelucrarea trestiei de zahăr (melasă de trestie de zahăr) și melasă derivată din prelucrarea sfeclei de zahăr (melasă de sfeclă de zahăr).

(34)

Ancheta de piață nu a confirmat argumentele prezentate de părți care susțin că piața relevantă a produsului reprezentat de melasă cuprinde atât aprovizionarea cu melasă de sfeclă de zahăr, cât și aprovizionarea cu melasă de trestie de zahăr, indiferent de utilizarea finală. Cu toate acestea, întrebarea dacă piața melasei trebuie să fie delimitată mai detaliat poate fi lăsată deschisă, întrucât nu vor apărea probleme legate de concurență, indiferent de definiția exactă a pieței.

(35)

În ceea ce privește piața geografică relevantă, partea care a efectuat notificarea este de părere că piața melasei acoperă cel puțin teritoriul SEE. Ancheta de piață nu a fost concludentă în ceea ce privește acoperirea geografică a pieței. Deși a furnizat anumite indicii care conduc la ideea că piața ar putea – cel puțin pentru melasa de sfeclă de zahăr – să fie mai restrânsă decât teritoriul SEE, așa cum a afirmat partea care a efectuat notificarea, ancheta indică, de asemenea, în mod clar, că, din perspectiva clienților, frontierele naționale nu sunt relevante atunci când este vorba despre aprovizionare. Cu toate acestea, deși ancheta de piață a arătat că piața ar putea cuprinde întregul teritoriu al SEE, în scopul deciziei, problema acoperirii exacte a definiției pieței geografice a melasei poate rămâne deschisă, întrucât nu vor apărea probleme de concurență, indiferent de definiția pieței reținută (adică piețe la nivelul SEE sau naționale).

(36)

Comisia a efectuat o analiză detaliată a structurii și modului în care funcționează aprovizionarea piețelor de zahăr alb, aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr și aprovizionarea cu tipurile de melasă vizate de tranzacția propusă. Prin urmare, Comisia a constatat că tranzacția propusă ar putea afecta în mod semnificativ concurența reală, prin efecte necoordonate și prin crearea unei poziții dominante pe piața aprovizionării cu zahăr alb a fabricilor de prelucrare din Italia.

(37)

Südzucker este cel mai important actor de pe piața aprovizionării cu zahăr alb a fabricilor de prelucrare din Italia. EDFM controlează în comun cu SFIR vânzările de zahăr alb de la rafinăria din Brindisi către fabricile de prelucrare, fiind, de asemenea, un actor important pe aceeași piață de produse din Italia.

(38)

În plus, Südzucker și EDFM sunt concurenți situați în zone geografice apropiate. Spre deosebire de concurenții lor, ambele întreprinderi au spații de depozitare și vând zahăr alb unor fabrici de prelucrare și distribuitori de pe întregul teritoriu al Italiei.

(39)

Prin tranzacția propusă, părțile ar urma să dețină mari cote combinate, de cel puțin [50-60] %, din piața vânzărilor de zahăr alb către fabricile de prelucrare din Italia, cu o creștere semnificativă adăugată (de cel puțin [10-20] % conform unor estimări prudente).

(40)

Prin urmare, într-o industrie deja concentrată se produce o consolidare și mai mare, care elimină și mai mult concurența dintre doi competitori apropiați, creând un lider de piață de neegalat de către concurenții săi.

(41)

Tranzacția propusă i-ar regrupa pe cei mai dinamici doi actori, care înregistrează cea mai rapidă creștere din Italia. Südzucker și EDFM sunt cei doi concurenți care își pot adapta cel mai ușor cantitățile/vânzările pe piața italiană.

(42)

În urma tranzacției, EDFM și Südzucker ar avea interesul și capacitatea de a retrage cantități și de a mări prețurile în Italia.

(43)

Mai mult, ancheta de piață a demonstrat că, în pofida faptului că unii actori de pe piață au o bună reputație în materie de infrastructură, relații cu clienții sau parteneriate specifice cu anumiți furnizori de zahăr, concurenții ar avea o oarecare capacitate limitată, însă nu ar avea niciun stimulent și nicio intenție de a spori oferta în cazul majorării prețurilor pe piața zahărului alb din Italia.

(44)

S-a ajuns la următoarea concluzie: concurenții cu sediul în Italia sau în afara Italiei se confruntă cu constrângeri de capacitate, fiind așadar puțin probabil ca ei să mărească oferta în cazul majorării prețurilor și să contracareze în acest fel comportamentul de piață al entității rezultate în urma concentrării, așa cum s-a explicat mai sus.

(45)

Pe baza faptului că piața zahărului din Italia este deficitară și că prețurile la zahăr în Italia sunt ridicate comparativ cu prețurile la zahăr în alte state membre ale UE, siguranța aprovizionării este esențială pentru clienți, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea.

(46)

Ancheta de piață a arătat că în Italia cumpărătorii de zahăr nu consideră că dețin o putere de cumpărare mare față de furnizorii lor de zahăr și este puțin probabil ca ei să aibă posibilitatea de a schimba furnizorii de zahăr.

(47)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că, în relație cu furnizorii lor de zahăr, cumpărătorii de zahăr din Italia nu dețin nicio putere de cumpărare compensatorie și că aceștia nu exercită în acest sens nicio presiune concurențială asupra producătorilor/furnizorilor de zahăr din Italia, deci nici asupra părților.

(48)

Ancheta de piață nu a confirmat opinia părții care a efectuat notificarea, potrivit căreia nu există bariere relevante la intrarea pe această piață.

(49)

Concurenții au afirmat că piața italiană este caracterizată de bariere la intrare relativ mari, accesul la factorii de producție fiind principalul obstacol la intrare într-un mediu cu piață deficitară. De asemenea, ancheta de piață a confirmat că piața zahărului necesită cunoștințe despre realitățile locale, canale de distribuție și costuri de investiție ridicate.

(50)

În plus, ancheta de piață nu a evidențiat nicio entitate interesată să intre pe piața aprovizionării cu zahăr alb a fabricilor de prelucrare din Italia. Dimpotrivă, piața italiană a zahărului alb este mai degrabă caracterizată de ieșiri de pe piață, cauzate de insuficiența unor factori de producție esențiali.

(51)

Prin urmare, s-a concluzionat că intrarea pe piața relevantă nu este nici probabilă, nici oportună.

(52)

Cotele combinate ale părților se situează sub [30-40] % din piața aprovizionării cu zahăr alb a distribuitorilor.

(53)

Ancheta de piață a demonstrat că tranzacția propusă nu afectează în mod semnificativ concurența reală pe piața aprovizionării cu zahăr alb a distribuitorilor din Italia.

(54)

Analiza de piață a confirmat că EDFM nu vinde zahăr alb în Grecia. Cu privire la probabilitatea ca EDFM să fi constituit un potențial concurent în Grecia, nu există nicio dovadă referitoare la posibila sa intrare pe piața zahărului alb din Grecia în viitorul apropiat.

(55)

În ciuda disponibilității reale scăzute a zahărului brut din trestie de zahăr preferențial pentru SEE și în ciuda faptului că EDFM este un important actor independent pe această piață, este puțin probabil ca tranzacția propusă să aibă un impact asupra celorlalți actori, date fiind (i) cantitățile și procentele mici de zahăr brut preferențial din trestie de zahăr pe care părțile le livrează în prezent către terți; (ii) prezența unui număr mare de actori deja integrați pe verticală; (iii) rolul în scădere de comerciant independent pe care EDFM îl are în ultimii ani; (iv) prezența altor comercianți bine stabiliți, în special pentru aprovizionarea cu zahăr CXL, care ar putea înlocui cu ușurință EDFM în cazul în care acesta ar înceta să furnizeze cantitățile actuale către rafinăriile terțe; și (v) cererea potențial scăzută din partea Südzucker pentru zahărul brut din trestie de zahăr DFQF (fără taxe vamale sau contingente) pentru rafinăriile sale.

(56)

Prin urmare, se poate concluziona că entitatea rezultată în urma concentrării nu va avea nici capacitatea, nici interesul să blocheze concurenților de pe piața din aval a producției de zahăr alb accesul la factorii de producție reprezentați de zahărul brut din trestie de zahăr preferențial. În plus, având în vedere procentul mare de vânzări captive înregistrat de părți, precum și deficitul de zahăr brut din trestie de zahăr preferențial, entitatea rezultată în urma concentrării nu va avea nici interesul, nici capacitatea de a bloca accesul clienților din SEE la zahărul brut din trestie de zahăr preferențial.

(57)

Activitățile părților se suprapun în ceea ce privește aprovizionarea cu melasă atât a industriei de fermentare, cât și a agricultorilor/clienților din domeniul furajelor. În funcție de definiția pieței geografice, piețele afectate ar putea apărea atât la nivelul SEE, cât și la nivel național.

(58)

Dacă se consideră că piața acoperă teritoriul SEE, entitatea combinată va avea o cotă de piață de [30-40] % din piața totală a melasei (adică piața care cuprinde melasa de sfeclă de zahăr și melasa de trestie de zahăr) pentru toate întrebuințările. În cazul în care piața urma să fie delimitată în funcție de întrebuințarea melasei, tranzacția propusă nu aduce nicio schimbare importantă în structura pieței pentru cererea de melasă furajeră care este extrem de instabilă. În ceea ce privește aprovizionarea cu melasă a industriei de fermentare, entitatea rezultată în urma concentrării va deține cumulat o cotă de piață de aproximativ [40-50] % (Südzucker [20-30] % și EDFM [10-20] %). Cu toate acestea, nu au fost exprimate temeri justificate în ceea ce privește impactul tranzacției propuse asupra clienților din industria de fermentare în cursul anchetei de piață.

(59)

În Austria, activitățile părților se suprapun numai în ceea ce privește aprovizionarea cu melasă a producătorilor de furaje combinate. În cursul anchetei de piață, producătorii de furaje combinate au arătat că tranzacția propusă nu va afecta accesul acestora la melasă sau prețul acesteia. Având în vedere importanța clienților din industria de fermentare ca sursă stabilă și fiabilă de cerere, este puțin probabil ca entitatea rezultată în urma concentrării să fie în măsură să acționeze independent de clienții și concurenții săi.

(60)

În Republica Cehă, Südzucker și EDFM nu sunt în concurență strânsă. În plus, lipsa unui spațiu de depozitare pentru melasă în Republica Cehă limitează capacitatea societății EDMF de a juca un rol important pe piață, în afara celui de distribuitor al produsului.

(61)

În Belgia, Südzucker și EDFM aprovizionează clienți diferiți. Südzucker aprovizionează în principal industria de fermentare. Ancheta de piață a confirmat că, în industria de fermentare, clienții au furnizori alternativi și cunoștințele de specialitate necesare pentru a organiza canale de aprovizionare alternative de la terți sau pentru a cumpăra direct din țările de origine din afara SEE. În sectorul furajelor, EDFM deține cote de piață similare cu alți comercianți de pe piață. În cursul anchetei de piață, niciun grup de clienți nu a exprimat temeri justificate.

(62)

În Franța, prezența EDFM este foarte limitată ([0-5] % din totalul vânzărilor de melasă), care se adaugă la cota de piață modestă de [20-30] % deținută de Südzucker.

(63)

În Germania, Südzucker și EDFM reprezintă doar un mic procent din vânzările de melasă pentru producția de furaje. Pe piața aprovizionării cu melasă a industriei de fermentare sunt prezente ambele părți (Südzucker [20-30] % și EDFM [10-20] %), iar acestea se confruntă cu o concurență la fel de puternică. În cursul anchetei de piață, toți clienții din industria de fermentare au confirmat că în prezent își acoperă necesarul de melasă din surse multiple și că, în cazul în care entitatea combinată ar solicita un preț mai mare pentru melasă, ar căuta alți furnizori.

(64)

În Slovacia, Südzucker și EDFM nu se află în competiție strânsă. Activitățile părților se suprapun, în primul rând, în ceea ce privește aprovizionarea cu melasă a sectorului agricultorilor, care au confirmat, în cursul anchetei de piață, că este mai simplu să schimbe melasa cu alte componente furajere.

(65)

Având în vedere elementele prezentate anterior, se poate concluziona că este improbabil ca tranzacția propusă să creeze probleme în materie de concurență în ceea ce privește aprovizionarea cu melasă în SEE sau la nivel național.

(66)

Pentru a elimina problemele de concurență identificate care decurg din tranzacția propusă, părțile au propus angajamente, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice. Angajamentele finale acceptate pentru înlăturarea problemelor de concurență identificate de Comisie au fost prezentate la data de 30 martie 2012.

(67)

Angajamentele finale constau în (i) cesionarea de către EDFM a tuturor acțiunilor deținute în prezent în Brindisi de către EDFM reprezentând […] % din acțiunile Brindisi aflate pe piață; și (ii) transferul beneficiilor economice rezultate din contractele referitoare la zahărul brut din trestie de zahăr. EDFM s-a angajat, de asemenea, la anumite garanții cu privire la contractele referitoare la zahărul brut din trestie de zahăr.

(68)

Așadar, pe lângă cesionarea acțiunilor deținute de EDFM în Brindisi, părțile se obligă, de asemenea, să transfere beneficiile economice din contractele referitoare la zahărul brut din trestie de zahăr noului cumpărător, având totodată libertatea de a alege modalitatea prin care se va efectua un astfel de transfer și asigurându-se că Brindisi rămâne beneficiarul final al cantităților și prețurilor stipulate în prezent în contractele referitoare la zahărul brut din trestie de zahăr.

(69)

Pachetul definitiv de măsuri corective elimină, așadar, preocupările legate de concurență identificate în mod clar, întrucât prevede (i) cesionarea participației pe care EDFM o deține în prezent în rafinăria Brindisi; și (ii) transferul beneficiilor economice din contractele referitoare la zahărul brut din trestie de zahăr.

(70)

Din motivele menționate anterior, în decizie se concluzionează că operațiunea de concentrare economică propusă nu va afecta în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau într-un segment important al acesteia.

(71)

Prin urmare, concentrarea ar trebui să fie declarată compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/19

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/20

27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 160/21