ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2014.093.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 93
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 57
29 martie 2014

Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2014/C 093/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 85, 22.3.2014

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2014/C 093/02

Cauzele conexate C-512/11 și C-513/11: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Työtuomioistuin — Finlanda) — Terveys- ja sosiaalialan neuvottelujärjestö TSN ry/Terveyspalvelualan Liitto ry (C-512/11), Ylemmät Toimihenkilöt (YTN) ry/Teknologiateollisuus ry, Nokia Siemens Networks Oy (C-513/11) (Politică socială — Directiva 92/85/CEE — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Lucrătoare gravide, care au născut de curând sau care alăptează — Concediu de maternitate — Menținerea unei remunerații și/sau a beneficiului unei prestații adecvate — Directiva 96/34/CE — Acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului — Drept individual la un concediu pentru creșterea copilului pe baza nașterii sau a adopției unui copil — Condiții de muncă și de remunerare — Convenție colectivă națională — Lucrătoare care au luat un concediu de maternitate după întreruperea unui concediu neremunerat pentru creșterea copilului — Refuzul plății salariului pe perioada concediului de maternitate)

2

2014/C 093/03

Cauza C-530/11: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu — Noțiunea cost care să nu fie prohibitiv al unei proceduri judiciare)

3

2014/C 093/04

Cauza C-537/11: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Genova — Italia) — Mattia Manzi, Compagnia Naviera Orchestra/Capitaneria di Porto di Genova (Transport maritim — Directiva 1999/32/CE — Convenția MARPOL 73/78 — Anexa VI — Poluarea aerului de către nave — Nave de pasageri care efectuează servicii regulate — Nave de croazieră — Conținutul maxim de sulf al combustibililor marini — Validitate)

3

2014/C 093/05

Cauza C-65/12: Hotărârea Curții (Camera intâi) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Leidseplein Beheer BV, H.J.M. de Vries/Red Bull GmbH, Red Bull Nederland BV (Trimitere preliminară — Mărci — Directiva 89/104/CEE — Drepturi conferite de marcă — Marcă de renume — Protecție extinsă la produse sau servicii care nu sunt similare — Utilizarea de către un terț, fără un motiv întemeiat, a unui semn identic sau similar cu marca de renume — Noțiunea motiv întemeiat)

4

2014/C 093/06

Cauza C-152/12: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Bulgaria [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Transport — Directiva 2001/14/CE — Dezvoltarea căilor ferate din Uniune — Tarifarea accesului la infrastructura feroviară — Articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (1) — Posibilitate de a percepe majorări ale redevențelor — Costul direct imputabil exploatării serviciilor de transport feroviar]

4

2014/C 093/07

Cauzele conexate C-162/12 și C-163/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio — Italia) — Airport Shuttle Express scarl (C-162/12), Giovanni Panarisi (C-162/12), Società Cooperativa Autonoleggio Piccola arl (C-163/12), Gianpaolo Vivani (C-163/12)/Comune di Grottaferrata [Trimitere preliminară — Articolele 49 TFUE, 101 TFUE și 102 TFUE — Regulamentul (CEE) nr. 2454/92 — Regulamentul (CE) nr. 12/98 — Activitate de închiriere de autovehicule cu șofer — Reglementare națională și reglementare regională — Autorizație eliberată de comune — Condiții — Situații pur interne — Competența Curții — Admisibilitatea întrebărilor]

5

2014/C 093/08

Cauza C-164/12: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg — Germania) — DMC Beteiligungsgesellschaft mbH/Finanzamt Hamburg-Mitte (Fiscalitate — Impozit pe profit — Transferul participațiilor deținute într-o societate de persoane într-o societate de capital — Valoare contabilă — Valoare estimată — Convenție pentru evitarea dublei impuneri — Impozitare imediată a plusvalorilor latente — Diferență de tratament — Restricții privind libera circulație a capitalurilor — Menținerea repartizării competenței de impozitare între statele membre — Proporționalitate)

6

2014/C 093/09

Cauza C-285/12: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 30 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État — Belgia) — Aboubacar Diakite/Commissaire général aux réfugiés et aux apatrides [Directiva 2004/83/CE — Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară — Persoană care poate beneficia de protecție subsidiară — Articolul 15 litera (c) — Amenințări grave și individuale la adresa vieții sau a persoanei unui civil ca urmare a violenței generalizate în caz de conflict armat — Noțiunea conflict armat intern — Interpretare autonomă în raport cu dreptul internațional umanitar — Criterii de apreciere]

6

2014/C 093/10

Cauza C-296/12: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 23 ianuarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Belgiei (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Libera prestare a serviciilor — Libera circulație a capitalurilor — Impozit pe venit — Cotizații plătite în cadrul pensiei facultative — Reducere de impozit aplicabilă numai plăților către instituțiile sau către fondurile stabilite în același stat membru — Coerența sistemului fiscal — Eficacitatea controalelor fiscale)

7

2014/C 093/11

Cauza C-323/12: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel București — România) — E. ON Global Commodities SE, fostă E.On Energy Trading SE/Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București — Serviciul de administrare a contribuabililor nerezidenți (Directiva 79/1072/CEE — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Persoane impozabile rezidente într-un alt stat membru — Sisteme de rambursare a TVA-ului — Persoane impozabile care au desemnat un reprezentant fiscal conform dispozițiilor naționale anterioare aderării la Uniune — Excludere — Noțiunea persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul țării — Condiția lipsei sediului comercial — Condiția lipsei unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii — Livrări de energie electrică unor comercianți persoane impozabile — Directiva 2006/112/CE — Articolul 171)

7

2014/C 093/12

Cauza C-355/12: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Milano — Italia) — Nintendo Co. Ltd și alții/PC Box Srl, 9Net Srl (Directiva 2001/29/CE — Drept de autor și drepturi conexe în societatea informațională — Noțiunea măsuri tehnice — Dispozitiv de protecție — Aparat și produse complementare protejate — Dispozitive, produse sau componente complementare similare provenind de la alte întreprinderi — Excluderea oricărei interoperabilități între acestea — Conținutul acestor măsuri tehnice — Relevanță)

8

2014/C 093/13

Cauza C-367/12: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Oberösterreich — Austria) — procedură inițiată de Susanne Sokoll-Seebacher (Libertatea de stabilire — Sănătate publică — Articolul 49 TFUE — Farmacii — Aprovizionarea adecvată a populației cu medicamente — Autorizație de înființare — Repartizarea teritorială a farmaciilor — Instituirea unor limite întemeiate în principal pe un criteriu demografic — Distanța minimă dintre farmacii)

9

2014/C 093/14

Cauza C-380/12: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — X BV/Staatssecretaris van Financiën (Poziții tarifare — Pământ decolorant — Capitolul 25 din Nomenclatura combinată — Poziția tarifară 2508 — Noțiunea de produse spălate — Eliminarea impurităților fără a schimba structura produsului — Capitolul 38 din Nomenclatura combinată — Poziția tarifară 3802)

9

2014/C 093/15

Cauza C-385/12: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 5 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Székesfehérvári Törvényszék — Ungaria) — Hervis Sport- és Divatkereskedelmi Kft/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Közép-dunántúli Regionális Adó Főigazgatósága (Trimitere preliminară — Impozite directe — Libertatea de stabilire — Legislație fiscală națională care instituie un impozit excepțional pe cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul în magazine — Lanțuri de magazine din sectorul marii distribuții — Existența unui efect discriminatoriu — Discriminare indirectă)

10

2014/C 093/16

Cauzele conexate C-419/12 și C-420/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio — Italia) — Crono Service Scarl și alții (C-419/12), Anitrav — Associazione Nazionale Imprese Trasporto Viaggiatori (C-420/12)/Roma Capitale, Regione Lazio (C-420/12) (Trimitere preliminară — Articolele 49 TFUE, 101 TFUE și 102 TFUE — Servicii de închiriere de autovehicule cu șofer — Situație pur internă — Competența Curții — Condiții de admisibilitate)

10

2014/C 093/17

Cauza C-424/12: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Oradea — România) — SC Fatorie SRL/Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor (Trimitere preliminară — TVA — Directiva 2006/112/CE — Taxare inversă — Drept de deducere — Plata taxei către prestatorul de servicii — Omiterea unor mențiuni obligatorii — Plata unui TVA nedatorat — Pierderea dreptului de deducere — Principiul neutralității fiscale — Principiul securității juridice)

11

2014/C 093/18

Cauza C-466/12: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Svea hovrätt — Suedia) — Nils Svensson, Sten Sjögren, Madelaine Sahlman, Pia Gadd/Retriever Sverige AB [Trimitere preliminară — Apropierea legislațiilor — Drept de autor și drepturi conexe — Directiva 2001/29/CE — Societatea informațională — Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe — Articolul 3 alineatul (1) — Comunicare publică — Noțiune — Linkuri internet (linkuri care pot fi accesate) care conferă acces la opere protejate]

12

2014/C 093/19

Cauza C-479/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof — Germania) — H. Gautzsch Großhandel GmbH & Co. KG/Münchener Boulevard Möbel Joseph Duna GmbH [Trimitere preliminară — Proprietate intelectuală — Desene sau modele industriale comunitare — Regulamentul (CE) nr. 6/2002 — Articolul 7 alineatul (1), articolul 11 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 88 și articolul 89 alineatul (1) literele (a) și (d) — Model industrial comunitar neînregistrat — Protecție — Divulgare către public — Noutate — Acțiune în contrafacere — Sarcina probei — Prescripție — Decădere — Drept aplicabil]

12

2014/C 093/20

Cauza C-509/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Central Administrativo Norte — Portugalia) — IPTM-Instituto Portuário e dos Transportes Marítimos/Navileme-Consultadoria Náutica, Lda, Nautizende — Consultadoria Náutica, Lda (Trimitere preliminară — Articolele 52 TFUE și 56 TFUE — Libera prestare a serviciilor — Acordarea unei licențe pentru navigația de agrement — Condiție privind reședința în țara emitentă — Restricții pentru nerezidenți — Protecția siguranței pe mare — Ordine publică)

13

2014/C 093/21

Cauza C-528/12: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Bonn — Germania) — Mömax Logistik GmbH/Bundesamt für Justiz (Trimitere preliminară — Dreptul societăților comerciale — Directiva 78/660/CEE — Publicitatea conturilor anuale consolidate ale anumitor forme de societăți comerciale — Aplicarea normelor de publicitate a acestor conturi în privința societăților care intră sub incidența legislației unui stat membru și care aparțin unui grup a cărui societate-mamă intră sub incidența legislației unui alt stat membru)

14

2014/C 093/22

Cauza C-596/12: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Italiană [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Concedieri colective — Noțiunea lucrători — Excluderea dirigenti — Directiva 98/59/CE — Articolul 1 alineatele (1) și (2) — Încălcare]

14

2014/C 093/23

Cauza C-613/12: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Düsseldorf — Germania) — Helm Düngemittel GmbH/Hauptzollamt Krefeld (Trimitere preliminară — Uniunea vamală și tariful vamal comun — Acordul euromediteraneean cu Egiptul — Articolul 20 din Protocolul nr. 4 — Dovadă de origine — Certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 — Certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 înlocuitor eliberat în momentul în care marfa nu se mai găsește sub controlul autorității vamale emitente — Refuzul aplicării regimului preferențial)

15

2014/C 093/24

Cauza C-2/13: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation — Franța) — Directeur général des douanes et droits indirects, Chef de l'agence de la direction nationale du renseignement et des enquêtes douanières/Humeau Beaupreau SAS [Tariful vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Capitolul 64 — Importul unor elemente necesare pentru fabricarea de încălțăminte destinată activității sportive — Poziția 6404 — Încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din materiale textile — Poziția 6406 — Părți de încălțăminte — Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate — Articol incomplet sau nefinit care prezintă caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit — Articol prezentat nemontat sau demontat — Notă explicativă pentru interpretarea sistemului armonizat — Operațiuni de montare cu excluderea oricărei operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea elementelor destinate să fie asamblate]

15

2014/C 093/25

Cauza C-18/13: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad — Bulgaria) — Maks Pen EOOD/Direktor na Direktsia Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika Sofia, fost Direktor na Direktsia Obzhalvane i upravlenie na izpalnenieto (Fiscalitate — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Directiva 2006/112/CE — Deducerea taxei achitate în amonte — Servicii prestate — Control — Furnizor care nu dispune de mijloacele necesare — Noțiunea de fraudă fiscală — Obligația de a constata din oficiu existența fraudei fiscale — Cerința prestării în mod efectiv a serviciului — Obligația de a ține o contabilitate suficient de detaliată — Contencios — Interdicție pentru instanță de a califica din punct de vedere penal frauda și de a agrava situația reclamantului)

16

2014/C 093/26

Cauza C-31/13 P: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 — Ungaria/Comisia Europeană, Republica Slovacă [Recurs — Indicații geografice protejate — Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 — Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru vinuri — Baza de date E-Bacchus — Tokaj]

17

2014/C 093/27

Cauza C-69/13: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale civile di Roma — Italia) — Mediaset SpA/Ministero dello Sviluppo Economico (Trimitere preliminară — Ajutoare de stat — Achiziția sau închirierea subvenționată a decodoarelor digitale — Decizie a Comisiei prin care o schemă de ajutor este declarată ilegală și incompatibilă cu piața internă — Recuperare — Cuantificarea sumei care urmează a fi recuperată — Rolul instanței naționale — Luarea în considerare de către instanța națională a luărilor de poziție ale Comisiei în cadrul punerii în aplicare a deciziei sale — Principiul cooperării loiale)

17

2014/C 093/28

Cauza C-98/13: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Højesteret — Danemarca) — Martin Blomqvist/Rolex SA, Manufacture des Montres Rolex SA [Trimitere preliminară — Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 — Măsuri care vizează împiedicarea introducerii pe piață a mărfurilor contrafăcute și a mărfurilor piratate — Articolul 2 — Domeniul de aplicare al regulamentului — Vânzare în scop privat dintr-un stat terț, pe internet, a unui ceas de mână contrafăcut către un particular care are reședința într-un stat membru — Confiscarea ceasului de către autoritățile vamale la intrarea pe teritoriul statului membru — Legalitatea confiscării — Condiții — Condiții care privesc atingerea adusă drepturilor de proprietate intelectuală — Directiva 2001/29/CE — Articolul 4 — Distribuire către public — Directiva 2008/95/CE — Articolul 5 — Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Articolul 9 — Utilizare în comerț]

18

2014/C 093/29

Cauza C-139/13: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Belgiei [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Spațiu de libertate, securitate și justiție — Standarde pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre — Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 — Pașaport biometric — Includerea amprentelor digitale — Neexecutarea obligațiilor — Neemitere în termen]

18

2014/C 093/30

Cauza C-653/13: Acțiune introdusă la 10 decembrie 2013 — Comisia Europeană/Republica Italiană

19

2014/C 093/31

Cauza C-667/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal do Comércio de Lisboa (Portugalia) la 16 decembrie 2013 — Estado português/Massa Insolvente do Banco Privado Português SA, în lichidare

19

2014/C 093/32

Cauza C-38/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco (Spania) la 27 ianuarie 2014 — Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa — Extranjeria/Samir Zaizoune

20

2014/C 093/33

Cauza C-50/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Piemonte (Italia) la 3 februarie 2014 — CASTA și alții/A.S.L. di Ciriè, Chivasso e Ivrea (ASL T04) și Regione Piemonte

20

2014/C 093/34

Cauza C-60/14: Acțiune introdusă la 6 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Elenă

21

2014/C 093/35

Cauza C-73/14: Acțiune introdusă la 10 februarie 2014 — Consiliul Uniunii Europene/Comisia Europeană

21

 

Tribunalul

2014/C 093/36

Cauza T-570/11: Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — Oetker Nahrungsmittel/OAPI (La qualité est la meilleure des recettes) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale La qualité est la meilleure des recettes — Marcă constituită dintr-un slogan publicitar — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

22

2014/C 093/37

Cauza T-81/12: Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — Beco/Comisia [Dumping — Importul unor elemente de fixare din oțel inoxidabil provenite din China și din Taiwan — Cerere de rambursare a taxelor percepute — Articolul 11 alineatul (8) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 — Securitate juridică]

22

2014/C 093/38

Cauza T-380/12: Hotărârea Tribunalului din 13 februarie 2014 — Demon International/OAPI — Big Line (DEMON) [Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marca comunitară figurativă DEMON — Marca internațională verbală DEMON — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Similitudinea produselor — Similitudinea semnelor — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

22

2014/C 093/39

Cauza T-26/13: Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — dm-drogerie markt/OAPI — Semtee (CALDEA) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale CALDEA — Marcă internațională verbală anterioară BALEA — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Lipsa de similitudine între semne — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

23

2014/C 093/40

Cauza T-614/13 R: Ordonanța președintelui Tribunalului din 20 ianuarie 2014 — Romonta/Comisia (Măsuri provizorii — Mediu — Directiva 2003/87/CE — Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră — Alocarea cotelor de emisie cu titlu gratuit începând din anul 2013 — Cerere de recunoaștere a unei situații extreme — Lipsa urgenței)

23

2014/C 093/41

Cauza T-688/13: Acțiune introdusă la 24 decembrie 2013 — Deloitte Consulting/Comisia

23

2014/C 093/42

Cauza T-693/13: Acțiune introdusă la 31 decembrie 2013 — Mikhalchanka/Consiliul

25

2014/C 093/43

Cauza T-694/13: Acțiune introdusă la 31 decembrie 2013 — Ipatau/Consiliul

25

2014/C 093/44

Cauza T-697/13: Acțiune introdusă la 27 decembrie 2013 — Kinnarps/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (MAKING LIFE BETTER AT WORK)

25

2014/C 093/45

Cauza T-26/14 P: Recurs introdus la 8 ianuarie 2014 de Peter Schönberger împotriva Hotărârii din 5 noiembrie 2013 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-14/12, Schönberger/Curtea de Conturi

26

2014/C 093/46

Cauza T-44/14: Acțiune introdusă la 15 ianuarie 2014 — Costantini și alții/Comisia

26

2014/C 093/47

Cauza T-51/14: Acțiune introdusă la 22 ianuarie 2014 — Republica Cehă/Comisia

27

2014/C 093/48

Cauza T-60/14: Acțiune introdusă la 27 ianuarie 2014 — BMV Mineralöl Versorgungsgesellschaft/OAPI — Delek Europe (GO)

27

2014/C 093/49

Cauza T-64/14: Acțiune introdusă la 29 ianuarie 2014 — Good Luck Shipping/Consiliul

28

 

Tribunalul Funcției Publice

2014/C 093/50

Cauza F-20/13: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 13 februarie 2014 — Moës/Comisia

29

RO

 

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/1

2014/C 93/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 85, 22.3.2014

Publicații anterioare

JO C 78, 15.3.2014

JO C 71, 8.3.2014

JO C 61, 1.3.2014

JO C 52, 22.2.2014

JO C 45, 15.2.2014

JO C 39, 8.2.2014

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/2

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Työtuomioistuin — Finlanda) — Terveys- ja sosiaalialan neuvottelujärjestö TSN ry/Terveyspalvelualan Liitto ry (C-512/11), Ylemmät Toimihenkilöt (YTN) ry/Teknologiateollisuus ry, Nokia Siemens Networks Oy (C-513/11)

(Cauzele conexate C-512/11 și C-513/11) (1)

(Politică socială - Directiva 92/85/CEE - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Lucrătoare gravide, care au născut de curând sau care alăptează - Concediu de maternitate - Menținerea unei remunerații și/sau a beneficiului unei prestații adecvate - Directiva 96/34/CE - Acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului - Drept individual la un concediu pentru creșterea copilului pe baza nașterii sau a adopției unui copil - Condiții de muncă și de remunerare - Convenție colectivă națională - Lucrătoare care au luat un concediu de maternitate după întreruperea unui concediu neremunerat pentru creșterea copilului - Refuzul plății salariului pe perioada concediului de maternitate)

2014/C 93/02

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Työtuomioistuin

Părțile din procedura principală

Reclamante: Terveys- ja sosiaalialan neuvottelujärjestö TSN ry (C-512/11), Ylemmät Toimihenkilöt (YTN) ry (C-513/11)

Pârâte: Terveyspalvelualan Liitto ry (C-512/11), Teknologiateollisuus ry, Nokia Siemens Networks Oy (C-513/11)

Cu participarea: Mehiläinen Oy (C-512/11)

Obiectul

Cereri de decizie preliminară — Työtuomioistuin — Interpretarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, p. 23, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262) și a Directivei 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 3, p. 3) — Contract colectiv de muncă național care prevede un drept al lucrătoarelor la plata întregului salariu pe durata concediului de maternitate, cu condiția de a fi fost angajate cel puțin trei luni fără întrerupere înainte de începerea concediului de maternitate — Neplata salariului pe durata concediului de maternitate prevăzut de contractul menționat lucrătoarelor care au intrat în acest concediu imediat după un concediu fără plată pentru creșterea copilului

Dispozitivul

Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului încheiat între UNICE, CEEP și CES trebuie interpretată în sensul că se opune unei dispoziții a dreptului național, precum cea prevăzută de convențiile colective în discuție în litigiile principale, în temeiul căreia o lucrătoare însărcinată care întrerupe un concediu neremunerat pentru creșterea copilului în sensul acestei directive pentru a lua imediat un concediu de maternitate, în sensul Directivei 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [A zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], nu beneficiază de menținerea remunerației la care ar fi avut dreptul dacă acest concediu de maternitate ar fi fost precedat de o perioadă minimă de reluare a muncii.

(1)  JO C 347, 26.11.2011.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(Cauza C-530/11) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu - Noțiunea „cost care să nu fie prohibitiv” al unei proceduri judiciare)

2014/C 93/03

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Oliver și L. Armati, agenți)

Pârât: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: C. Murrell, M. Holt și J. Maurici, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtului: Regatul Danemarcei (reprezentant: C. H. Vang, agent), Irlanda (reprezentanți: E. Creedon și A. Joyce, agenți, asistate de E. Barrington și G. Gilmore, barristers)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Neadoptarea actelor necesare pentru a se conforma articolului 3 punctul 7 și articolului 4 punctul 4 din Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție — Declarația Comisiei (JO L 156, p. 17, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 8) — Obligația de a elimina sau de a reduce obstacolele financiare care împiedică accesul la justiție în probleme de mediu — Noțiunea „cost neprohibitiv” al unei proceduri judiciare

Dispozitivul

1.

Prin faptul că nu a transpus corect articolul 3 punctul 7 și articolul 4 punctul 4 din Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție, în măsura în care aceste articole prevăd că procedurile jurisdicționale menționate trebuie să aibă un cost care să nu fie prohibitiv, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive.

2.

Obligă Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la plata cheltuielilor de judecată. Regatul Danemarcei și Irlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 39, 11.2.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/3

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Genova — Italia) — Mattia Manzi, Compagnia Naviera Orchestra/Capitaneria di Porto di Genova

(Cauza C-537/11) (1)

(Transport maritim - Directiva 1999/32/CE - Convenția MARPOL 73/78 - Anexa VI - Poluarea aerului de către nave - Nave de pasageri care efectuează servicii regulate - Nave de croazieră - Conținutul maxim de sulf al combustibililor marini - Validitate)

2014/C 93/04

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Genova

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Mattia Manzi, Compagnia Naviera Orchestra

Pârâtă: Capitaneria di Porto di Genova

Cu participarea: Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Tribunale civile di Genova — Validitatea articolului 4a din Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, p. 13, Ediție specială, 13/vol. 26, p. 216), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33/CE (JO L 191, p. 59, Ediție specială, 13/vol. 49, p. 134) — Compatibilitatea cu Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave („Convenția MARPOL”) a obligației care revine statelor membre de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea utilizării unor combustibili marini al căror conținut de sulf depășește limita de 1,5 % în masă pentru navele de pasageri care efectuează servicii regulate spre sau dinspre porturi ale Uniunii — Interpretarea articolului 2 din aceeași directivă — Noțiunea „servicii regulate” — Aplicabilitatea limitei menționate în cazul navelor de croazieră

Dispozitivul

1.

O navă de croazieră precum cea în discuție în litigiul principal intră în domeniul de aplicare al articolului 4a alineatul (4) din Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005, în ceea ce privește criteriul „serviciilor regulate”, astfel cum este prevăzut la articolul 2 punctul 3g din această directivă, cu condiția să efectueze croaziere cu sau fără escale, cu finalizare în portul de plecare sau în alt port, în măsura în care aceste croaziere sunt organizate cu o frecvență determinată, la date precise și, în principiu, la ore de plecare și de sosire precise, iar persoanele interesate pot să aleagă liber între diferitele croaziere oferite, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

2.

Validitatea articolului 4a alineatul (4) din Directiva 1999/32, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33, nu poate fi examinată din perspectiva principiului de drept internațional general pacta sunt servanda și nici a principiului cooperării loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf TUE pentru motivul că această dispoziție din directiva menționată poate să dea naștere unei încălcări a anexei VI la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, semnată la Londra la 2 noiembrie 1973, astfel cum a fost completată prin Protocolul din 17 februarie 1978, și să oblige astfel statele membre părți la Protocolul din 1997 de modificare a Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1978 la aceasta, semnat la Londra la 26 septembrie 1997, să încalce obligațiile care le revin față de celelalte părți contractante la acesta.

3.

Nu este de competența Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe cu privire la efectele anexei VI menționate asupra domeniului de aplicare al articolului 4a alineatul (4) din Directiva 1999/32, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33.

(1)  JO C 370, 17.12.2011.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/4

Hotărârea Curții (Camera intâi) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Leidseplein Beheer BV, H.J.M. de Vries/Red Bull GmbH, Red Bull Nederland BV

(Cauza C-65/12) (1)

(Trimitere preliminară - Mărci - Directiva 89/104/CEE - Drepturi conferite de marcă - Marcă de renume - Protecție extinsă la produse sau servicii care nu sunt similare - Utilizarea de către un terț, fără un motiv întemeiat, a unui semn identic sau similar cu marca de renume - Noțiunea „motiv întemeiat”)

2014/C 93/05

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Leidseplein Beheer BV, H.J.M. de Vries

Pârâte: Red Bull GmbH, Red Bull Nederland BV

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 5 alineatul (2) din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 1989, L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92) — Drepturi conferite de marcă — Marcă de renume — Protecție extinsă la produse sau servicii care nu sunt similare — Utilizare de către u terț, fără un motiv întemeiat, a unui semn identic sau similar cu marca de renume care îi permite să obțină foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori aduce atingere acestora — Noțiunea de motiv întemeiat

Dispozitivul

Articolul 5 alineatul (2) din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că titularul unei mărci de renume poate fi obligat, pe baza unui „motiv întemeiat” în sensul acestei dispoziții, să tolereze utilizarea de către un terț a unui semn similar cu această marcă pentru un produs identic cu cel pentru care a fost înregistrată marca respectivă atunci când se dovedește că acest semn a fost utilizat anterior înregistrării mărcii și că utilizarea sa pentru produsul identic este de bună-credință. Pentru a aprecia dacă aceasta este situația, instanța națională trebuie să țină seama în special:

—

de răspândirea și de reputația semnului respectiv în rândul publicului vizat;

—

de gradul de proximitate între produsele și serviciile pentru care a fost utilizat inițial acest semn și produsul pentru care a fost înregistrată marca de renume și

—

de relevanța economică și comercială a utilizării pentru acest produs a semnului similar cu această marcă.

(1)  JO C 126, 28.4.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/4

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Bulgaria

(Cauza C-152/12) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Transport - Directiva 2001/14/CE - Dezvoltarea căilor ferate din Uniune - Tarifarea accesului la infrastructura feroviară - Articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (1) - Posibilitate de a percepe majorări ale redevențelor - Costul direct imputabil exploatării serviciilor de transport feroviar)

2014/C 93/06

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Vasileva și H. Støvlbæk, agenți)

Pârâtă: Republica Bulgaria (reprezentanți: T. Ivanov, precum și D. Drambozova și E. Petranova, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Republica Polonă (reprezentanți: B. Majczyna și M. Szpunar, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 7 alineatul (3) și a articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță (JO L 75, p. 29, Ediție specială, 07/vol. 8, p. 66) — Sistem de tarifare a accesului la infrastructura feroviară — Noțiunea „costul direct imputabil exploatării serviciilor de transport feroviar” — Redevențe care depășesc costurile direct imputabile exploatării serviciilor de transport feroviar — Condițiile de aplicare a articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2001/14/CE

Dispozitivul

1.

Prin faptul că a permis includerea, în calculul redevențelor încasate pentru ansamblul prestațiilor minime și pentru accesul prin rețea la infrastructurile serviciilor, a costurilor, respectiv a remunerațiilor personalului și cotizațiile la asigurările de securitate socială, care nu pot fi considerate ca fiind direct imputabile exploatării serviciilor de transport feroviar, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007.

2.

Respinge acțiunea în rest.

3.

Comisia Europeană, Republica Bulgaria și Republica Polonă suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 174, 16.6.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/5

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio — Italia) — Airport Shuttle Express scarl (C-162/12), Giovanni Panarisi (C-162/12), Società Cooperativa Autonoleggio Piccola arl (C-163/12), Gianpaolo Vivani (C-163/12)/Comune di Grottaferrata

(Cauzele conexate C-162/12 și C-163/12) (1)

(Trimitere preliminară - Articolele 49 TFUE, 101 TFUE și 102 TFUE - Regulamentul (CEE) nr. 2454/92 - Regulamentul (CE) nr. 12/98 - Activitate de închiriere de autovehicule cu șofer - Reglementare națională și reglementare regională - Autorizație eliberată de comune - Condiții - Situații pur interne - Competența Curții - Admisibilitatea întrebărilor)

2014/C 93/07

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Airport Shuttle Express scarl (C-162/12), Giovanni Panarisi (C-162/12), Società Cooperativa Autonoleggio Piccola arl (C-163/12), Gianpaolo Vivani (C-163/12)

Pârâtă: Comune di Grottaferrata

Cu participarea: Federnoleggio

Obiectul

Cereri de decizie preliminară — Tribunale Amministrativo Regionale del Lazio — Interpretarea articolelor 26 TFUE, 49 TFUE și 90 TFUE, a articolului 3 TUE coroborat cu articolul 4 alineatul (3) TUE și cu articolele 3, 4, 5 și 6 TFUE, a articolelor 101 și 102 TFUE, precum și a Regulamentului (CEE) nr. 2454/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 de stabilire a condițiilor în care transportatorii nerezidenți pot presta servicii naționale de transport rutier de călători într-un stat membru (JO L 251, p. 1) și a Regulamentului (CE) nr. 12/98 al Consiliului din 11 decembrie 1997 de stabilire a condițiilor în care transportatorii nerezidenți pot presta servicii naționale de transport rutier de călători într-un stat membru (JO L 4, p. 10, Ediție specială, 07/vol. 4, p. 184) — Serviciu de închiriere de vehicule cu șofer — Reglementare națională care condiționează prestarea acestui serviciu de o licență eliberată de comune și care impune titularilor unei astfel de licențe să aibă garajul obișnuit al vehiculelor lor pe teritoriul comunei care le-a eliberat licența, precum și să își înceapă și să își încheie serviciul pe același teritoriu

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la cererile de decizie preliminară introduse de Tribunale amministrativo per il Lazio (Italia), prin deciziile din 19 octombrie 2011 și din 1 decembrie 2011, în cauzele conexate C-162/12 și C-163/12, în măsura în care acestea privesc interpretarea articolului 49 TFUE. În măsura în care aceste cereri privesc interpretarea altor dispoziții ale dreptului Uniunii, ele sunt inadmisibile.

(1)  JO C 165, 9.6.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/6

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg — Germania) — DMC Beteiligungsgesellschaft mbH/Finanzamt Hamburg-Mitte

(Cauza C-164/12) (1)

(Fiscalitate - Impozit pe profit - Transferul participațiilor deținute într-o societate de persoane într-o societate de capital - Valoare contabilă - Valoare estimată - Convenție pentru evitarea dublei impuneri - Impozitare imediată a plusvalorilor latente - Diferență de tratament - Restricții privind libera circulație a capitalurilor - Menținerea repartizării competenței de impozitare între statele membre - Proporționalitate)

2014/C 93/08

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: DMC Beteiligungsgesellschaft mbH

Pârât: Finanzamt Hamburg-Mitte

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Finanzgericht Hamburg — Interpretarea articolului 43 CE (devenit articolul 49 TFUE) — Societăți, stabilite în alt stat membru, care aduc ca aport în natură într-o societate de capitaluri națională participații la o întreprindere în schimbul unor părți sociale ale acestei societăți — Reglementare care prevede că, într-un astfel de caz, aportul de capital trebuie să fie înscris în bilanțul societății de capitaluri în funcție de valoarea sa reală, iar nu de valoarea sa contabilă, anticipând astfel impozitarea valorilor mobiliare nerealizate — Posibilitatea de a plăti impozitele în cauză în cinci tranșe anuale, cu condiția existenței unei garanții de plată

Dispozitivul

1.

Articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că obiectivul de menținere a repartizării competenței de impozitare între statele membre poate justifica o reglementare a unui stat membru care impune stabilirea valorii activelor aduse ca aport dintr-o societate în comandită simplă în capitalul unei societăți de capital cu sediul pe teritoriul acestui stat membru la valoarea estimată a acestora, determinând impozitarea, înainte de realizarea lor efectivă, a plusvalorilor latente aferente acestor active generate pe acest teritoriu, din moment ce statul membru respectiv nu poate în mod efectiv să își exercite competența fiscală asupra acestor plusvalori la momentul realizării lor efective, aspect care trebuie stabilit de instanța națională.

2.

O reglementare a unui stat membru care prevede o impozitare imediată a plusvalorilor latente generate pe teritoriul său nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de menținere a repartizării competenței de impozitare între statele membre în măsura în care, atunci când contribuabilul optează pentru o amânare a plății impozitului, obligația de constituire a unei garanții bancare este impusă în funcție de riscul real privind neplata impozitului.

(1)  JO C 217, 21.7.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/6

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 30 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État — Belgia) — Aboubacar Diakite/Commissaire général aux réfugiés et aux apatrides

(Cauza C-285/12) (1)

(Directiva 2004/83/CE - Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară - Persoană care poate beneficia de protecție subsidiară - Articolul 15 litera (c) - Amenințări grave și individuale la adresa vieții sau a persoanei unui civil ca urmare a violenței generalizate în caz de conflict armat - Noțiunea „conflict armat intern” - Interpretare autonomă în raport cu dreptul internațional umanitar - Criterii de apreciere)

2014/C 93/09

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamant: Aboubacar Diakite

Pârât: Commissaire général aux réfugiés et aux apatrides

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Conseil d'État (Belgia) — Interpretarea articolului 15 litera (c) din Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate (JO L 304, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 7, p. 52) — Refuzul acordării statutului de refugiat și al protecției subsidiare — Persoană care poate beneficia de protecție subsidiară — Noțiunea „conflict armat intern” — Interpretare autonomă specifică sau admisibilitate a unei interpretări conforme celei a dreptului internațional umanitar — Criterii de apreciere

Dispozitivul

Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate trebuie interpretat în sensul că existența unui conflict armat intern trebuie să fie admisă, în scopul aplicării acestei dispoziții, atunci când forțele regulate ale unui stat înfruntă unul sau mai multe grupuri armate sau când se confruntă două sau mai multe grupuri armate, fără să fie necesar ca acest conflict să poată fi calificat drept conflict armat care nu prezintă un caracter internațional în sensul dreptului internațional umanitar și fără ca intensitatea înfruntărilor armate, nivelul de organizare a forțelor armate prezente sau durata conflictului să facă obiectul unei aprecieri distincte de cea a gradului de violență de pe teritoriul în cauză.

(1)  JO C 235, 4.8.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/7

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 23 ianuarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Belgiei

(Cauza C-296/12) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Libera prestare a serviciilor - Libera circulație a capitalurilor - Impozit pe venit - Cotizații plătite în cadrul pensiei facultative - Reducere de impozit aplicabilă numai plăților către instituțiile sau către fondurile stabilite în același stat membru - Coerența sistemului fiscal - Eficacitatea controalelor fiscale)

2014/C 93/10

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lyal și W. Roels, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentanți: J.-C. Halleux et M. Jacobs, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolelor 56 TFUE și 63 TFUE — Plăți pentru pensii facultative — Reducere de impozit — Plăți cu titlu definitiv efectuate în Belgia

Dispozitivul

1.

Prin adoptarea și prin menținerea reducerii impozitului aplicabil cotizațiilor plătite în cadrul sistemului de pensii facultative, în măsura în care nu se aplică decât în cazul plăților către instituții și către fonduri stabilite în Belgia, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 56 TFUE.

2.

Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 273, 8.9.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/7

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel București — România) — E. ON Global Commodities SE, fostă E.On Energy Trading SE/Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București — Serviciul de administrare a contribuabililor nerezidenți

(Cauza C-323/12) (1)

(Directiva 79/1072/CEE - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Persoane impozabile rezidente într-un alt stat membru - Sisteme de rambursare a TVA-ului - Persoane impozabile care au desemnat un reprezentant fiscal conform dispozițiilor naționale anterioare aderării la Uniune - Excludere - Noțiunea „persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul țării” - Condiția lipsei sediului comercial - Condiția lipsei unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii - Livrări de energie electrică unor comercianți persoane impozabile - Directiva 2006/112/CE - Articolul 171)

2014/C 93/11

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel București

Părțile din procedura principală

Reclamantă: E. ON Global Commodities SE, fostă E.On Energy Trading SE

Pârâte: Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București — Serviciul de administrare a contribuabililor nerezidenți

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Curtea de Apel București — Interpretarea articolelor 1, 3, 4 și 6 din A opta directivă 79/1072 a Consiliului din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul țării (JO L 331, p. 11, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 34) — Rambursarea TVA-ului într-un stat membru unor persoane impozabile stabilite într-un alt stat membru care au desemnat, în primul stat, un reprezentant fiscal conform dispozițiilor naționale aplicabile anterior aderării acestui stat la Uniune — Condiția lipsei înregistrării persoanei impozabile în statul membru în cauză pentru rambursare — Noțiunea de condiție suplimentară în raport cu condițiile prevăzute la articolele 3 și 4 din Directiva 79/1072/CEE — Compatibilitatea cu dispozițiile articolului 6 din aceeași directivă — Efectul direct al articolelor 3 și 4 din Directiva 79/1072/CEE

Dispozitivul

Dispozițiile celei de A opta directive 79/1072/CEE a Consiliului din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul țării coroborate cu articolele 38, 171 și 195 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/75/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007, trebuie interpretate în sensul că o persoană impozabilă stabilită într-un stat membru care a livrat energie electrică unor comercianți persoane impozabile stabiliți în alt stat membru are dreptul de a se prevala de A opta directivă 79/1072 în acest al doilea stat în scopul de a obține rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate în amonte. Acest drept nu este exclus prin simplul fapt al desemnării unui reprezentant fiscal înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în acest din urmă stat.

(1)  JO C 295, 29.9.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Milano — Italia) — Nintendo Co. Ltd și alții/PC Box Srl, 9Net Srl

(Cauza C-355/12) (1)

(Directiva 2001/29/CE - Drept de autor și drepturi conexe în societatea informațională - Noțiunea „măsuri tehnice” - Dispozitiv de protecție - Aparat și produse complementare protejate - Dispozitive, produse sau componente complementare similare provenind de la alte întreprinderi - Excluderea oricărei interoperabilități între acestea - Conținutul acestor măsuri tehnice - Relevanță)

2014/C 93/12

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Milano

Părțile din procedura principală

Reclamante: Nintendo Co. Ltd, Nintendo of America Inc., Nintendo of Europe GmbH

Pârâte: PC Box Srl, 9Net Srl

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Tribunale ordinario di Milano — Interpretarea articolului 6 din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230, rectificare în limba română în JO 2008 L 314, p. 16) coroborat cu considerentul (48) al aceleiași directive — Noțiunea „măsuri tehnice” — Dispozitiv de protecție care exclude orice interoperabilitate între, pe de o parte, aparat și produsele complementare protejate și, pe de altă parte, aparate și produse complementare similare care nu provin de la întreprinderea producătoare sau de la întreprinderile autorizate de aceasta — Relevanța destinației atribuite acestor măsuri tehnice de către întreprinderea producătoare

Dispozitivul

1.

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională trebuie interpretată în sensul că noțiunea „măsură tehnică eficientă”, potrivit articolului 6 alineatul (3) din această directivă, poate să includă măsuri tehnice care constau în principal în a echipa cu un dispozitiv de recunoaștere nu numai suportul care conține opera protejată, precum jocul video, în vederea protecției sale împotriva actelor neautorizate de titularul unui drept de autor, ci și aparatele portabile sau consolele destinate să asigure accesul la aceste jocuri și utilizarea lor.

2.

Revine instanței naționale sarcina de a verifica dacă alte măsuri sau dispozitive neinstalate pe console ar fi putut produce mai puține interferențe cu activitățile terților sau mai puține limitări ale acestor activități, asigurând în același timp o protecție comparabilă a drepturilor titularului. În acest scop, este relevant să se țină seama în special de costurile referitoare la diferite tipuri de măsuri tehnice, de aspectele tehnice și practice ale punerii lor în aplicare, precum și de comparația eficienței acestor diferite tipuri de măsuri tehnice în ceea ce privește protecția drepturilor titularului, nefiind necesar totuși ca această eficiență să fie absolută. Revine de asemenea instanței menționate sarcina de a examina scopul dispozitivelor, al produselor sau al componentelor susceptibile să eludeze respectivele măsuri tehnice. În această privință, dovada privind utilizarea efectivă a acestora de către terți va fi, în funcție de împrejurările cauzei, deosebit de relevantă. Instanța națională poate în special să examineze frecvența cu care aceste dispozitive, produse sau componente sunt utilizate în fapt cu nerespectarea dreptului de autor, precum și frecvența cu care sunt utilizate în scopuri care nu încalcă dreptul menționat.

(1)  JO C 295, 29.9.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/9

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Oberösterreich — Austria) — procedură inițiată de Susanne Sokoll-Seebacher

(Cauza C-367/12) (1)

(Libertatea de stabilire - Sănătate publică - Articolul 49 TFUE - Farmacii - Aprovizionarea adecvată a populației cu medicamente - Autorizație de înființare - Repartizarea teritorială a farmaciilor - Instituirea unor limite întemeiate în principal pe un criteriu demografic - Distanța minimă dintre farmacii)

2014/C 93/13

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Oberösterreich

Părțile din procedura principală

Susanne Sokoll-Seebacher

Cu participarea: Agnes Hemetsberger, succesoare în drepturi a Susannei Zehetner

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Oberösterreich — Interpretarea articolului 49 TFUE, precum și a articolelor 16 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene — Reglementare a unui stat membru care condiționează acordarea unei concesiuni pentru exploatarea unei farmacii de evaluarea nevoilor pieței pe baza unor criterii complexe și aproape imprevizibile

Dispozitivul

Articolul 49 TFUE, în special cerința coerenței în urmărirea obiectivului vizat, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal, care stabilește drept criteriu esențial de verificare a existenței necesității de înființare a unei noi farmacii o limită fixă a „persoanelor care vor trebui aprovizionate întotdeauna”, în măsura în care autoritățile naționale competente nu au posibilitatea de a deroga de la această limită pentru a ține seama de unele particularități locale.

(1)  JO C 331, 27.10.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/9

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 23 ianuarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — X BV/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-380/12) (1)

(Poziții tarifare - Pământ decolorant - Capitolul 25 din Nomenclatura combinată - Poziția tarifară 2508 - Noțiunea de produse spălate - Eliminarea impurităților fără a schimba structura produsului - Capitolul 38 din Nomenclatura combinată - Poziția tarifară 3802)

2014/C 93/14

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Reclamantă: X BV

Pârât: Staatssecretaris van Financiën

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Hoge Raad der Nederlanden — Tariful vamal comun — Clasificarea mărfurilor — Pământ activ — Clasificare la subpoziția 2508 40 00 sau la subpoziția 3802 90 00 a Nomenclaturii combinate — Noțiunea de eliminare a impurităților în sensul notei 1 de la capitolul 25 din Nomenclatura combinată

Dispozitivul

1.

Noțiunea „elimină impuritățile” menționată la nota 1 de la capitolul 25 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006, trebuie interpretată în sensul că vizează și eliminarea dintr-un produs mineral în stare brută a anumitor particule chimice care se găsesc în acesta ca urmare a unor împrejurări naturale, în măsura în care această eliminare consolidează capacitatea produselor în discuție de a fi utilizate potrivit destinației lor inerente, instanța națională urmând a face verificări cu privire la acest aspect.

2.

Nota 1 de la capitolul 25 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1549/2006, trebuie interpretată în sensul că produsele care au fost supuse unui tratament care presupune utilizarea unor substanțe chimice și care a condus la eliminarea unor impurități nu pot fi clasificate la poziția tarifară 2508 din Nomenclatura combinată decât dacă tratamentul respectiv nu a modificat structura lor superficială, fapt ce rămâne să fie determinat de instanța națională.

(1)  JO C 303, 6.10.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/10

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 5 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Székesfehérvári Törvényszék — Ungaria) — Hervis Sport- és Divatkereskedelmi Kft/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Közép-dunántúli Regionális Adó Főigazgatósága

(Cauza C-385/12) (1)

(Trimitere preliminară - Impozite directe - Libertatea de stabilire - Legislație fiscală națională care instituie un impozit excepțional pe cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul în magazine - Lanțuri de magazine din sectorul marii distribuții - Existența unui efect discriminatoriu - Discriminare indirectă)

2014/C 93/15

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Székesfehérvári Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Hervis Sport- és Divatkereskedelmi Kft

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Közép-dunántúli Regionális Adó Főigazgatósága

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Székesfehérvári Törvényszék — Interpretarea articolelor 18 TFUE, 26 TFUE, 49 TFUE, 54 TFUE, 55 TFUE, 56 TFUE, 63 TFUE, 65 TFUE și 110 TFUE — Legislație fiscală națională care instituie un impozit special care vizează sectoarele comerțului cu amănuntul în magazin — Taxă progresivă calculată pe baza cifrei de afaceri nete realizate — Cotă minimă de impozitare care afectează mai mult întreprinderile de comerț cu amănuntul deținute de străini decât pe cele deținute de propriii cetățeni

Dispozitivul

Articolele 49 TFUE și 54 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații a unui stat membru privind un impozit pe cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul în magazine care obligă persoanele impozabile care sunt, în cadrul unui grup de societăți, „întreprinderi afiliate” în sensul acestei legislații să adune cifrele lor de afaceri în vederea aplicării unei cote în trepte intens progresive, iar apoi să repartizeze între ele, proporțional cu cifrele lor de afaceri reale, cuantumul impozitului astfel obținut, atunci când — ceea ce este de competența instanței de trimitere să verifice — persoanele impozabile care aparțin unui grup de societăți și care se încadrează în cea mai înaltă treaptă a impozitului special sunt „afiliate”, în cea mai mare parte a cazurilor, unor societăți care au sediul în alt stat membru.

(1)  JO C 366, 24.11.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/10

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio — Italia) — Crono Service Scarl și alții (C-419/12), Anitrav — Associazione Nazionale Imprese Trasporto Viaggiatori (C-420/12)/Roma Capitale, Regione Lazio (C-420/12)

(Cauzele conexate C-419/12 și C-420/12) (1)

(Trimitere preliminară - Articolele 49 TFUE, 101 TFUE și 102 TFUE - Servicii de închiriere de autovehicule cu șofer - Situație pur internă - Competența Curții - Condiții de admisibilitate)

2014/C 93/16

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Crono Service Scarl, Carla Silvestri, Nando Cese, Fabrizio Melarango, Yahia Nafea, Robert Martin, Angelo Minosse, Raimondo Pratico, Vincenti, Pesce, Fedeli, Sebastiani, Nanni, Savino, Andrea Rossi, Filiberto Marinelli, Puglia, Sordelli, Antonini, Andrea Iannilli, Pasquale Iavarone, Roberto Agostinelli, Valerio Giannoni, Fernando Boccadamo, Aristide Salvati, Annalisa Di Grigoli, Antonio Evangelisti, Marco Brecciaroli, Cardoso Wandenberg, Fabrizio Villamaina, Sandro Rossi, Fabrizio Di Somone, Debora Falasca, Elisabetta Serrano, Claudio Bandini, Bruno Piromallo, Maurizio Pesce, Mirko Capogrossi, Giovanni Barilotti, Stefano Petitti, Paolo Ricci, Vincenzo Curto, Luci Di Luzio, Gianfrancesco Argiro', Magdi Gou Bial, Secondo Uffreduzzi, Fausto Menotti, Danilo Valdambrini, Andrea Orfei, Daniele Silvestrini, Maurizio Borzi, Flavio Piromalli, Carlo Campanari, Volodymyr Lupu, Solution Car scarl, Paolo De Santis, Michele Rienzi, Roberta Rinaldi, BPS Autonoleggio scarl, Sebastiano Favara, Stefano Calabretta, Adriano Carducci, Giuseppa Gabriello, Modestino Capaccio, Mario Paruzza, Massimiliano Casu, Luciano Gulizia, Planet Service scarl, Fabio Belmonte, Fabrizio Romagnoli, Italo Ratta, Fabio Martella, Ilario Fiano, Coop Michelangelo, Michele Falcione, Roberto Natalizia, Claudio Botticelli, Odoardo Palombelli, Mario rondeoni, Massimiliano Dionisi, Luigi Vitrano, Stefano Iovino, Merella Micheciivo, Daniele Latorre, Walter Luccaferri, Bruno Iannone, Mariannina Tesone, Alessandro Polidoro, Giorgio Scortichini, Fabio Atturi, Leonardo Coop, Coop Sia A Srl, Marco Lucaferri, Roberto Turchetti, Corrado Mortillaro, Gianrico Lanternari, Sandro Baronciani, Ugo Mecchia, Flavio Meroni, Giuseppina Berchicci, Enrico Poddi, Nicola Solipacca, Franco Perazzola, Agostino Di Sciullo, Sergio Angeletti, Patrizio Tesi, Fabio Carrozi, Tommaso Pagani, Marco Stivoli, Roberto Miglio, Professional Car Service Snc, Massimo Mongiovi, Roberto Corona, (C-419/12), Anitrav — Associazione Nazionale Imprese Trasporto Viaggiatori (C-420/12)

Pârâte: Roma Capitale, Regione Lazio (C-420/12)

Cu participarea: UGL Taxi — Unione Generale del Lavoro Taxi e.a., Codacons — Coordinamento delle associazioni per la tutela dell’ambiente e dei diritti degli utenti e consumatori (C-420/12)

Obiectul

Cereri de decizie preliminară — Tribunale Amministrativo Regionale Per il Lazio — Interpretarea articolelor 26, 49 și 90 TFUE, a articolului 3 TUE, coroborate cu articolul 4 alineatul (3) TUE și cu articolele 3, 4, 5 și 6 TFUE, și a articolelor101 și 102 TFUE — Serviciu de închiriere de vehicule cu șofer — Reglementare națională care condiționează prestarea acestui serviciu de o licență eliberată de comune și care impune titularilor unei astfel de licențe să aibă punctul de staționare obișnuit a vehiculelor lor pe teritoriul comunei care le-a eliberat licența, precum și să aibă un sediu și să înceapă și să încheie serviciul pe acest teritoriu

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la cererile de decizie preliminară introduse de Tribunale amministrativo per il Lazio (Italia), prin deciziile din 20 iunie 2012, în cauzele conexate C-419/12 și C-420/12, în măsura în care acestea privesc interpretarea articolului 49 TFUE. În măsura în care aceste cereri privesc interpretarea altor dispoziții ale dreptului Uniunii, ele sunt inadmisibile.

(1)  JO C 366, 24.11.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/11

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Oradea — România) — SC Fatorie SRL/Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor

(Cauza C-424/12) (1)

(Trimitere preliminară - TVA - Directiva 2006/112/CE - Taxare inversă - Drept de deducere - Plata taxei către prestatorul de servicii - Omiterea unor mențiuni obligatorii - Plata unui TVA nedatorat - Pierderea dreptului de deducere - Principiul neutralității fiscale - Principiul securității juridice)

2014/C 93/17

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Oradea

Părțile din procedura principală

Reclamantă: SC Fatorie SRL

Pârâtă: Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Curtea de Apel Oradea — Interpretarea Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7) — Pierderea dreptului la deducerea TVA-ului ca urmare a faptului că pe factură nu se menționează aplicarea regimului taxării inverse — Principiul securității juridice — Decizie prin care se dispune plata TVA-ului dedus în mod nejustificat, precum și a dobânzilor și a penalităților de întârziere, în urma unei decizii administrative irevocabile prin care se recunoaște dreptul la deducere — Principiul neutralității fiscale — Plata TVA-ului menționat în mod eronat pe o factură de un terț — Lipsa intervenției autorităților fiscale în vederea corectării facturii și imposibilitatea regularizării ulterioare

Dispozitivul

1.

În cadrul unei operațiuni supuse regimului de taxare inversă, în împrejurări precum cele din litigiul principal, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și principiul neutralității fiscale nu se opun lipsirii beneficiarului unor servicii de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pe care a plătit-o în mod nejustificat prestatorului de servicii pe baza unei facturi întocmite în mod eronat, nici chiar în cazul în care îndreptarea respectivei erori nu este posibilă din cauza falimentului prestatorului.

2.

Principiul securității juridice nu se opune unei practici administrative a organelor fiscale naționale care constă în revocarea, într-un termen de decădere, a unei decizii prin care acestea au recunoscut persoanei impozabile un drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată, solicitându-i, în urma unei noi inspecții, această taxă și majorări de întârziere.

(1)  JO C 379, 8.12.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/12

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Svea hovrätt — Suedia) — Nils Svensson, Sten Sjögren, Madelaine Sahlman, Pia Gadd/Retriever Sverige AB

(Cauza C-466/12) (1)

(Trimitere preliminară - Apropierea legislațiilor - Drept de autor și drepturi conexe - Directiva 2001/29/CE - Societatea informațională - Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe - Articolul 3 alineatul (1) - Comunicare publică - Noțiune - Linkuri internet („linkuri care pot fi accesate”) care conferă acces la opere protejate)

2014/C 93/18

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Svea hovrätt

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Nils Svensson, Sten Sjögren, Madelaine Sahlman, Pia Gadd

Pârâtă: Retriever Sverige AB

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Svea Hovrätt — Interpretarea articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol.01, p. 230) — Site internet de căutare și de monitorizare care oferă abonaților, contra cost, un serviciu de acces la opere protejate — Punerea la dispoziție de către o altă persoană decât autorul operei sau persoanele îndreptățite a unui link care pagina sa de web care conferă acces la operă

Dispozitivul

1.

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională trebuie interpretat în sensul că nu constituie un act de comunicare publică, în sensul acestei dispoziții, furnizarea pe un site internet de linkuri care pot fi accesate către opere disponibile în mod liber pe un alt site internet.

2.

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să poată conferi o protecție mai amplă titularilor de drepturi de autor prevăzând că noțiunea de comunicare publică include mai multe operațiuni decât cele vizate la această dispoziție.

(1)  JO C 379, 8.12.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/12

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof — Germania) — H. Gautzsch Großhandel GmbH & Co. KG/Münchener Boulevard Möbel Joseph Duna GmbH

(Cauza C-479/12) (1)

(Trimitere preliminară - Proprietate intelectuală - Desene sau modele industriale comunitare - Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Articolul 7 alineatul (1), articolul 11 alineatul (2), articolul 19 alineatul (2), articolul 88 și articolul 89 alineatul (1) literele (a) și (d) - Model industrial comunitar neînregistrat - Protecție - Divulgare către public - Noutate - Acțiune în contrafacere - Sarcina probei - Prescripție - Decădere - Drept aplicabil)

2014/C 93/19

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: H. Gautzsch Großhandel GmbH & Co. KG

Pârâtă: Münchener Boulevard Möbel Joseph Duna GmbH

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Bundesgerichtshof — Interpretarea articolului 7 alineatul (1) prima teză, a articolului 11 alineatul (2), a articolului 19 alineatul (2) și a articolului 89 alineatul (2) literele (a) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) — Noțiunea de divulgare către public — Sarcina probei imitării desenului neînregistrat — Model prezentat într-o sală de expoziție în afara ariei de observație obișnuite a profesiei și divulgat unui antreprenor din sectorul specializat fără condiția păstrării secretului — Termen de prescripție a dreptului de a interzice oricărui terț utilizarea — Decădere — Stabilirea dreptului aplicabil litigiilor în materie de contrafacere și de declarare a nulității desenelor sau modelelor industriale comunitare

Dispozitivul

1.

Articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare trebuie interpretat în sensul că se poate considera că un desen sau model industrial neînregistrat ar putea deveni cunoscut, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Uniunea Europeană în cazul în care comercianților care își desfășoară activitatea în acest sector le-au fost distribuite imagini ale desenului sau modelului industrial respectiv, aspect care trebuie apreciat de instanța competentă în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare în raport cu circumstanțele cauzei cu care este sesizată.

2.

Articolul 7 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că se poate considera că un desen sau model industrial neînregistrat, deși a fost divulgat terților fără condiții de confidențialitate explicite sau implicite, nu ar fi putut deveni cunoscut, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în cadrul Uniunii Europene în cazul în care nu a fost făcut cunoscut decât unei singure întreprinderi din sectorul menționat sau nu a fost prezentat decât în sălile de expoziție ale unei întreprinderi situate în afara teritoriului Uniunii, aspect care trebuie apreciat de instanța competentă în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare în raport cu circumstanțele cauzei cu care este sesizată.

3.

Articolul 19 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că revine titularului desenului sau modelului industrial protejat sarcina de a dovedi că utilizarea contestată rezultă din copierea acestui desen sau model industrial. Cu toate acestea, în cazul în care instanța competentă în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare constată că faptul de a face ca această sarcină să revină titularului menționat poate să facă imposibilă sau excesiv de dificilă administrarea probelor, aceasta este obligată, pentru a asigura respectarea principiului efectivității, să recurgă la toate mijloacele procedurale puse la dispoziția sa de dreptul național pentru a remedia această dificultate, inclusiv, dacă este cazul, la normele dreptului intern care prevăd modificări sau facilitări privind sarcina probei.

4.

Prescripția și decăderea care pot fi invocate în apărare în cadrul acțiunii exercitate în temeiul articolului 19 alineatul (2) și al articolului 89 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 sunt reglementate de dreptul național, care trebuie aplicat cu respectarea principiilor echivalenței și efectivității.

5.

Articolul 89 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că cererile de distrugere a produselor contrafăcute sunt reglementate de legea, inclusiv de dreptul internațional privat, a statului membru în care au fost săvârșite actele de contrafacere sau care prezintă riscul de contrafacere. Cererile care au ca obiect repararea prejudiciului produs ca urmare a activităților autorului acestor acte și obținerea, în scopul stabilirii prejudiciului, de informații cu privire la aceste activități sunt reglementate, conform articolului 88 alineatul (2) din regulamentul menționat, de dreptul național, inclusiv de dreptul internațional privat, al instanței competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare sesizate.

(1)  JO C 32, 2.2.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/13

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Central Administrativo Norte — Portugalia) — IPTM-Instituto Portuário e dos Transportes Marítimos/Navileme-Consultadoria Náutica, Lda, Nautizende — Consultadoria Náutica, Lda

(Cauza C-509/12) (1)

(Trimitere preliminară - Articolele 52 TFUE și 56 TFUE - Libera prestare a serviciilor - Acordarea unei licențe pentru navigația de agrement - Condiție privind reședința în țara emitentă - Restricții pentru nerezidenți - Protecția siguranței pe mare - Ordine publică)

2014/C 93/20

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Central Administrativo Norte

Părțile din procedura principală

Reclamant: IPTM-Instituto Portuário e dos Transportes Marítimos

Pârâte: Navileme-Consultadoria Náutica, Lda, Nautizende — Consultadoria Náutica, Lda

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Tribunal Central Administrativo Norte — Portugalia — Interpretarea articolelor 18, 20, 45, 52 și 62 TFUE — Discriminare pe motiv de cetățenie — Libera circulație a persoanelor și libertatea de prestare a serviciilor — Restricții — Dispoziție care impune o condiție de reședință pe teritoriul național pentru acordarea unui permis de navigație de agrement

Dispozitivul

Articolele 52 TFUE și 56 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care impune o condiție privind reședința pe teritoriul național cetățenilor Uniunii Europene care doresc să obțină un permis de navigație maritimă de agrement în acest stat membru.

(1)  JO C 32, 2.2.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/14

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Bonn — Germania) — Mömax Logistik GmbH/Bundesamt für Justiz

(Cauza C-528/12) (1)

(Trimitere preliminară - Dreptul societăților comerciale - Directiva 78/660/CEE - Publicitatea conturilor anuale consolidate ale anumitor forme de societăți comerciale - Aplicarea normelor de publicitate a acestor conturi în privința societăților care intră sub incidența legislației unui stat membru și care aparțin unui grup a cărui societate-mamă intră sub incidența legislației unui alt stat membru)

2014/C 93/21

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Bonn

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Mömax Logistik GmbH

Pârât: Bundesamt für Justiz

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Landgericht Bonn — Interpretarea articolului 49 TFUE, precum și a articolului 57 alineatul (1) din A Patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (JO L 222, p. 11, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 21) — Dreptul statelor membre de a nu aplica societăților care depind de un grup și care intră sub incidența legislației lor naționale dispozițiile Directivei 78/660/CEE privind conținutul, auditarea, precum și publicitatea conturilor anuale, dacă societatea dominantă a grupului intră sub incidența legislației unui stat membru — Reglementare a unui stat care prevede această posibilitate în cazul în care societatea dominantă intră sub incidența legislației sale și care o exclude în cazul în care aceasta intră sub incidența legislației unui alt stat membru

Dispozitivul

Articolul 57 din A patra directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006, trebuie interpretat în sensul că se opune reglementării unui stat membru care nu exonerează o întreprindere-filială care intră sub incidența legislației acestui stat de aplicarea dispozițiilor directivei respective care privesc conținutul, auditarea și publicitatea conturilor anuale decât dacă și întreprinderea-mamă intră sub incidența legislației statului menționat.

(1)  JO C 63, 2.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/14

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Italiană

(Cauza C-596/12) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Concedieri colective - Noțiunea „lucrători” - Excluderea „dirigenti” - Directiva 98/59/CE - Articolul 1 alineatele (1) și (2) - Încălcare)

2014/C 93/22

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Enegren și C. Cattabriga, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, asistată de S. Varone, avvocato dello Stato)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 1 alineatele (1) și (2) din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 95.) — Domeniu de aplicare — Noțiunea de lucrători — Includerea managerilor în această noțiune

Dispozitivul

1.

Prin excluderea, prin articolul 4 alineatul 9 din Legea nr. 223 privind normele în materie de șomaj tehnic, de mobilitate, de alocații de șomaj, de punere în aplicare a directivelor comunitare, de plasare a forței de muncă și alte dispoziții privind piața muncii (legge n. 223 — Norme in materia di cassa integrazione, mobilita’, trattamenti di disoccupazione, attuazione di direttive della Comunita’ europea, avviamento al lavoro ed altre disposizioni in materia di mercato del lavoro) din 23 iulie 1991, a categoriei „dirigenti” (manageri) din domeniul de aplicare al procedurii prevăzute la articolul 2 din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 1 alineatele (1) și (2) din această directivă.

2.

Obligă Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 71, 9.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/15

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Düsseldorf — Germania) — Helm Düngemittel GmbH/Hauptzollamt Krefeld

(Cauza C-613/12) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală și tariful vamal comun - Acordul euromediteraneean cu Egiptul - Articolul 20 din Protocolul nr. 4 - Dovadă de origine - Certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 - Certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 înlocuitor eliberat în momentul în care marfa nu se mai găsește sub controlul autorității vamale emitente - Refuzul aplicării regimului preferențial)

2014/C 93/23

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Düsseldorf

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Helm Düngemittel GmbH

Pârâtă: Hauptzollamt Krefeld

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Finanzgericht Düsseldorf — Interpretarea articolului 20 din Protocolul nr. 4 la Acordul euromediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (JO L 304, p. 39, Ediție specială, 11/vol. 76, p. 204), astfel cum a fost modificat prin Decizia 1/2006 a Consiliului de asociere UE-Egipt din 17 februarie 2006 (JO L 73, p. 1) — Certificat de circulație înlocuitor eliberat a posteriori atunci când marfa nu se mai găsește sub controlul autorității vamale emitente

Dispozitivul

1.

Acordul euromediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 25 iunie 2001 și aprobat prin Decizia 2004/635/CE a Consiliului din 21 aprilie 2004, trebuie interpretat în sensul că originea egipteană a unei mărfi, în sensul regimului vamal preferențial instituit prin acordul menționat, poate fi dovedită chiar și în cazul în care marfa a fost împărțită la sosirea într-un prim stat membru în scopul expedierii unei părți din aceasta către un al doilea stat membru, iar certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 înlocuitor eliberat de autoritățile vamale din primul stat membru pentru partea din această marfă expediată către al doilea stat membru nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru eliberarea unui astfel de certificat la articolul 20 din Protocolul nr. 4 la acest acord, referitor la definiția noțiunii „produse originare” și la metodele de cooperare administrativă, astfel cum a fost modificat prin Decizia nr. 1/2006 a Consiliului de asociere UE-Egipt din 17 februarie 2006.

2.

Administrarea unei astfel de dovezi impune însă, pe de o parte, ca originea preferențială a mărfii importate inițial din Egipt să fie stabilită prin intermediul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 eliberat de autoritățile vamale egiptene în conformitate cu protocolul menționat și, pe de altă parte, ca importatorul să dovedească faptul că partea din marfa împărțită în acest prim stat membru și expediată către al doilea stat membru corespunde unei părți din marfa importată din Egipt în primul stat membru. Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica îndeplinirea acestor condiții în cauza principală.

(1)  JO C 101, 6.4.2003.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/15

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation — Franța) — Directeur général des douanes et droits indirects, Chef de l'agence de la direction nationale du renseignement et des enquêtes douanières/Humeau Beaupreau SAS

(Cauza C-2/13) (1)

(Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Capitolul 64 - Importul unor elemente necesare pentru fabricarea de încălțăminte destinată activității sportive - Poziția 6404 - Încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din materiale textile - Poziția 6406 - Părți de încălțăminte - Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate - Articol incomplet sau nefinit care prezintă „caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit” - Articol „prezentat nemontat sau demontat” - Notă explicativă pentru interpretarea sistemului armonizat - Operațiuni de „montare” cu excluderea oricărei „operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea elementelor destinate să fie asamblate”)

2014/C 93/24

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Directeur général des douanes et droits indirects, Chef de l'agence de la direction nationale du renseignement et des enquêtes douanières

Pârâtă: Humeau Beaupreau SAS

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Cour de cassation (Franța) — Interpretarea regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea nomenclaturii combinate și a alineatului (7) din notele explicative la Sistemul armonizat — Tarif vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Proces de fabricare a încălțămintei — Operațiuni de montaj sau operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea

Dispozitivul

Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate care constituie anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea în vigoare la data faptelor, trebuie interpretată în sensul că o față, o talpă exterioară și o talpă interioară se clasifică, în calitate de articol prezentat nemontat care are caracteristicile esențiale ale încălțămintei, la poziția 6404 din Nomenclatura combinată, atunci când, ulterior importului acestora, un ștaif trebuie introdus în față, iar talpa exterioară și fața trebuie să facă obiectul unei operațiuni de cardare în vederea asamblării lor.

(1)  JO C 71, 9.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/16

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad — Bulgaria) — Maks Pen EOOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Sofia, fost Direktor na Direktsia „Obzhalvane i upravlenie na izpalnenieto”

(Cauza C-18/13) (1)

(Fiscalitate - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Deducerea taxei achitate în amonte - Servicii prestate - Control - Furnizor care nu dispune de mijloacele necesare - Noțiunea de fraudă fiscală - Obligația de a constata din oficiu existența fraudei fiscale - Cerința prestării în mod efectiv a serviciului - Obligația de a ține o contabilitate suficient de detaliată - Contencios - Interdicție pentru instanță de a califica din punct de vedere penal frauda și de a agrava situația reclamantului)

2014/C 93/25

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Sofia-grad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Maks Pen EOOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Sofia, fost Direktor na Direktsia „Obzhalvane i upravlenie na izpalnenieto”

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Administrativen sad Sofia-grad — Interpretarea articolului 63, a articolului 178 litera (a), a articolului 226 punctul 6, precum și a articolului 242 și a articolului 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială 09/vol. 3, p. 7) — Noțiunea „evaziune fiscală” — Menționarea pe factură a unui furnizor care nu dispune de personal, de mijloacele fixe și de activele necesare pentru prestarea serviciului — Lipsa unor probe contabile — Întocmirea unor documente false pentru a justifica efectuarea prestației — Obligația instanței naționale de a constata din oficiu existența evaziunii fiscale — Condiționarea dreptului de deducere de furnizarea efectivă a unei prestații — Cerința respectării standardelor internaționale de contabilitate pentru îndeplinirea exigențelor unei contabilități suficient de detaliate pentru a permite controlarea dreptului de deducere — Necesitatea eventuală de a insera în facturi informațiile privind prestarea efectivă a serviciului — Legislație națională care consideră serviciul ca efectuat la data îndeplinirii condițiilor necesare pentru recunoașterea încasării care rezultă din serviciul respectiv în conformitate cu legislația relevantă

Dispozitivul

1.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că se opune ca o persoană impozabilă să deducă taxa pe valoarea adăugată care figurează pe facturile emise de un furnizor atunci când, deși serviciul a fost prestat, se dovedește că acesta nu a fost prestat efectiv de respectivul furnizor sau de subcontractantul său, în special pentru că aceștia din urmă nu dispuneau de personalul, de mijloacele fixe și de activele necesare, că costurile pentru prestarea serviciului nu au fost înscrise în registrele lor contabile sau că identitatea persoanelor care au semnat anumite documente în calitate de furnizori s-a dovedit inexactă, cu condiția dublă ca astfel de fapte să constituie un comportament fraudulos și să se dovedească, având în vedere elementele obiective furnizate de autoritățile fiscale, că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată ca temei pentru dreptul de deducere era implicată în această fraudă, ceea ce revine instanței de trimitere să verifice.

2.

Atunci când instanțele naționale au obligația sau posibilitatea să opună din oficiu motivele de drept întemeiate pe o normă obligatorie de drept național, acestea trebuie să o facă în temeiul unei norme obligatorii de drept al Uniunii, precum cea care impune autorităților și instanțelor naționale să refuze acordarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată dacă se stabilește, în raport cu elemente obiective, că acest drept este invocat în mod fraudulos sau abuziv. Revine acestor instanțe, în aprecierea caracterului fraudulos sau abuziv al invocării acestui drept de deducere, sarcina să interpreteze dreptul național, în măsura posibilului, în lumina textului și a finalității Directivei 2006/112, pentru a atinge rezultatul urmărit de aceasta, ceea ce impune ca ele să facă tot ce ține de competența lor, luând în considerare ansamblul dispozițiilor de drept intern și aplicând metodele de interpretare recunoscute de acestea.

3.

Directiva 2006/112, prin faptul că impune în special, potrivit articolului 242 din aceasta, oricărei persoane impozabile să țină o contabilitate suficient de detaliată pentru a permite aplicarea taxei pe valoarea adăugată și controlarea aplicării taxei pe valoarea adăugată de către autoritățile fiscale, trebuie interpretată în sensul că nu se opune ca statul membru în cauză, în limitele prevăzute la articolul 273 din aceeași directivă, să impună oricărei persoane impozabile să respecte în această privință ansamblul normelor naționale de contabilitate conforme standardelor internaționale de contabilitate, cu condiția ca măsurile adoptate în acest sens să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea colectării în mod corect a taxei și prevenirea evaziunii. În această privință, Directiva 2006/112 se opune unei dispoziții naționale conform căreia serviciul se consideră prestat atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea veniturilor obținute din prestarea respectivă.

(1)  JO C 79, 16.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/17

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 februarie 2014 — Ungaria/Comisia Europeană, Republica Slovacă

(Cauza C-31/13 P) (1)

(Recurs - Indicații geografice protejate - Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 - Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru vinuri - Baza de date E-Bacchus - Tokaj)

2014/C 93/26

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Recurentă: Ungaria (reprezentanți: M. Z. Fehér și K. Szíjjártó, agenți)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Bottka, B. Schima și B. Eggers, agenți), Republica Slovacă (reprezentant: B. Ricziová, agent)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 8 noiembrie 2012 în cauza Ungaria/Comisia (T-194/10) prin care Tribunalul a respins ca inadmisibilă o acțiune având ca obiect anularea înscrierii denumirii de origine protejată „Vinohradnícka oblast’ Tokaj”, a cărei țară de origine, înregistrată în registrul electronic al denumirilor de origine și al indicațiilor geografice protejate referitoare la vinuri (baza de date E-Bacchus), este Slovacia — Efecte juridice al înscrierii în E-Bacchus — Obligație de motivare — Principiile bunei administrări, al cooperării loiale și al securității juridice

Dispozitivul

1.

Respinge recursul.

2.

Obligă Ungaria la plata cheltuielilor de judecată.

3.

Republica Slovacă suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 71, 9.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/17

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale civile di Roma — Italia) — Mediaset SpA/Ministero dello Sviluppo Economico

(Cauza C-69/13) (1)

(Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Achiziția sau închirierea subvenționată a decodoarelor digitale - Decizie a Comisiei prin care o schemă de ajutor este declarată ilegală și incompatibilă cu piața internă - Recuperare - Cuantificarea sumei care urmează a fi recuperată - Rolul instanței naționale - Luarea în considerare de către instanța națională a luărilor de poziție ale Comisiei în cadrul punerii în aplicare a deciziei sale - Principiul cooperării loiale)

2014/C 93/27

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale civile di Roma

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Mediaset SpA

Pârât: Ministero dello Sviluppo Economico

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Tribunale civile di Roma — Recuperarea de ajutoare de stat ilegale — Cuantificarea ajutorului de recuperat — Decizie a Comisiei care stabilește criterii pentru determinarea acestui cuantum — Hotărâre a Curții care recunoaște instanței naționale posibilitatea de a aprecia caracterul adecvat al criteriilor stabilite de Comisie — Întinderea marjei de apreciere a instanței naționale

Dispozitivul

1.

Deși, pentru a asigura punerea în aplicare a unei decizii a Comisiei Europene prin care o schemă de ajutor a fost declarată ilegală și incompatibilă cu piața internă și prin care s-a dispus recuperarea ajutoarelor în discuție, dar care nu identifică beneficiarii individuali ai acestor ajutoare și nu determină sumele precise care trebuie restituite, instanța națională este ținută de această decizie, în schimb nu este ținută de luările de poziție exprimate de instituția menționată în cadrul punerii în aplicare a deciziei amintite. Cu toate acestea, instanța națională trebuie, ținând cont de principiul cooperării loiale menționat la articolul 4 alineatul (3) TUE, să aibă în vedere aceste luări de poziție ca element de apreciere în cadrul litigiului cu care este sesizată.

2.

La stabilirea sumelor exacte ale ajutoarelor care urmează să fie recuperate și în cazul în care Comisia Europeană nu a identificat în decizia sa prin care a declarat o schemă de ajutor ilegală și incompatibilă cu piața internă beneficiarii individuali ai ajutoarelor în discuție și nici nu a stabilit sumele precise care trebuie restituite, instanța națională poate să concluzioneze, fără a repune în discuție validitatea deciziei Comisiei și obligația de restituire a ajutoarelor în cauză, că suma ajutorului care trebuie restituită este egală cu zero atunci când acest lucru decurge din calculele efectuate pe baza tuturor elementelor relevante aduse la cunoștința sa.

(1)  JO C 147, 25.5.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/18

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 6 februarie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Højesteret — Danemarca) — Martin Blomqvist/Rolex SA, Manufacture des Montres Rolex SA

(Cauza C-98/13) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 - Măsuri care vizează împiedicarea introducerii pe piață a mărfurilor contrafăcute și a mărfurilor piratate - Articolul 2 - Domeniul de aplicare al regulamentului - Vânzare în scop privat dintr-un stat terț, pe internet, a unui ceas de mână contrafăcut către un particular care are reședința într-un stat membru - Confiscarea ceasului de către autoritățile vamale la intrarea pe teritoriul statului membru - Legalitatea confiscării - Condiții - Condiții care privesc atingerea adusă drepturilor de proprietate intelectuală - Directiva 2001/29/CE - Articolul 4 - Distribuire către public - Directiva 2008/95/CE - Articolul 5 - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 9 - Utilizare în comerț)

2014/C 93/28

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Højesteret

Părțile din procedura principală

Reclamant: Martin Blomqvist

Pârâte: Rolex SA, Manufacture des Montres Rolex SA

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Højesteret — Interpretarea articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230), a articolului 5 alineatele (1) și (3) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, p. 25), a articolului 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1) și a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală (JO L 196, p. 7, Ediție specială, 02/vol. 16, p. 18) — Măsuri care vizează împiedicarea introducerii pe piață a mărfurilor contrafăcute și a mărfurilor piratate — Particular, având reședința într-un stat membru, care a achiziționat pe site-ul internet al unui vânzător dintr-un stat terț un ceas contrafăcut în scopuri private — Reținerea ceasului respectiv, expediat cumpărătorului prin poștă, și suspendarea livrării ceasului de către autoritățile statului membru în cauză

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală trebuie interpretat în sensul că titularul unui drept de proprietate intelectuală asupra mărfii vândute unei persoane care are reședința pe teritoriul unui stat membru prin intermediul unui site internet de vânzări online dintr-o țară terță beneficiază, la momentul la care această marfă intră pe teritoriul statului membru amintit, de protecția garantată acestui titular de regulamentul menționat în considerarea simplei achiziționări a mărfii respective. Nu este necesar în acest sens ca, în plus, înainte de vânzare, mărfurile în discuție să fi făcut obiectul unei oferte de vânzare sau al unei publicități adresate consumatorilor din același stat.

(1)  JO C 129, 4.5.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/18

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 13 februarie 2014 — Comisia Europeană/Regatul Belgiei

(Cauza C-139/13) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Spațiu de libertate, securitate și justiție - Standarde pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre - Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 - Pașaport biometric - Includerea amprentelor digitale - Neexecutarea obligațiilor - Neemitere în termen)

2014/C 93/29

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Maidani și G. Wils, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei (reprezentanți: J.-C. Halleux și L. Van den Broeck, agenți)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 5, p. 155) — Pașapoarte biometrice care includ amprentele digitale — Neemiterea unor astfel de pașapoarte în termenul prevăzut de regulamentul menționat anterior

Dispozitivul

1.

Prin nepunerea în aplicare în termenul prevăzut a specificațiilor tehnice privind emiterea de pașapoarte biometrice care conțin amprente digitale, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre.

2.

Obligă Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 156, 1.6.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/19

Acțiune introdusă la 10 decembrie 2013 — Comisia Europeană/Republica Italiană

(Cauza C-653/13)

2014/C 93/30

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Recchia, E. Sanfrutos Cano, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

—

constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura executarea Hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 4 martie 2010 în cauza C-297/08, în care Curtea a declarat că prin faptul că nu a adoptat, pentru regiunea Campania, toate măsurile necesare pentru a garanta că deșeurile sunt recuperate și eliminate fără a pune în pericol sănătatea omului și fără a aduce atingere mediului, și în special prin faptul că nu a creat o rețea adecvată și integrată de instalații de eliminare, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 4 și 5 din Directiva 2006/12/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile, Republica Italiană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 260 alineatul (1) TFUE;

—

obligarea Republicii Italiene la plata către Comisie a unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 256 819,2 euro (respectiv 85 606,4 euro pe zi pentru fiecare categorie de instalație), micșorată cu eventuala reducere legată de formula de degresivitate propusă, din ziua pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la executarea integrală a Hotărârii în cauza C-297/08;

—

obligarea Republicii Italiene la plata către Comisie a unei sume forfetare al cărei cuantum rezultă din multiplicarea cu o sumă zilnică de 28 089,6 euro a numărului de zile în care persistă încălcarea, din ziua pronunțării Hotărârii în cauza C-297/08 până la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză;

—

obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Italia nu ar fi adoptat măsurile necesare pentru a asigura executarea Hotărârii pronunțate de Curte în cauza C-297/08. Sancțiunea propusă (penalitate cu titlu cominatoriu și sumă forfetară) ar fi adaptată la gravitatea și la durata încălcării, ținând seama totodată de necesitatea de a asigura efectul disuasiv al sancțiunii pentru a evita încălcările repetate.

(1)  Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile (JO L 11, p. 9, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 45).

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal do Comércio de Lisboa (Portugalia) la 16 decembrie 2013 — Estado português/Massa Insolvente do Banco Privado Português SA, în lichidare

(Cauza C-667/13)

2014/C 93/31

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal do Comércio de Lisboa

Părțile din procedura principală

Reclamant: Statul portughez

Pârâtă: Massa Insolvente do Banco Privado Português SA, în curs de lichidare

Întrebările preliminare

1.

Decizia (1) este afectată de nemotivare:

(a)

întrucât nu precizează motivul pentru care garanția acordată de statul portughez afectează schimburile comerciale dintre statele membre?

(b)

întrucât nu clarifică motivul pentru care ajutorul acordat sub formă de garanție –ajutor care, inițial, a intrat sub incidența articolului 107 alineatul (3) TFUE– a fost declarat ulterior incompatibil cu piața comună?

2.

Decizia este afectată de un viciu care constă în contradicția dintre motivarea și dispozitivul acesteia în ceea ce privește momentul de la care [ajutorul] a fost considerat ilegal: 5 decembrie 2008 sau 5 iunie 2009?

3.

Decizia este contrară dispozițiilor articolului 107 alineatul (1) TFUE, în măsura în care ajutorul acordat nu a afectat schimburile comerciale dintre statele membre, având în vedere mai ales scopul împrumutului și utilizarea efectivă a acestuia, precum și faptul că beneficiarul nu își mai desfășoară activitatea de la 1 decembrie 2008?

4.

Decizia este contrară dispozițiilor articolului 107 alineatul (3) TFUE, în măsura în care ajutorul era destinat remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru și, pentru acest motiv, este compatibil cu piața comună?

5.

În subsidiar: Alineatele (1) și (2) [ale articolului 14] din Regulamentul nr. 659/1999 (2) împiedică aplicarea, în situația de față, a reducerii cuantumului care trebuie recuperat, atunci când această normă este aplicabilă, în mod nediscriminatoriu, tuturor creditorilor societății aflate în stare de insolvență?

(1)  Decizia 2011/346/UE a Comisiei din 20 iulie 2010 privind ajutorul de stat C 33/09 (ex NN 57/09, CP 191/09) pus în aplicare de Portugalia sub forma unei garanții de stat în favoarea BPP [notificată cu numărul C(2010) 4932] (JO L 159, p. 95)

(2)  Regulamentul (CE) nr.659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială 8/vol.1, p. 41)

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco (Spania) la 27 ianuarie 2014 — Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa — Extranjeria/Samir Zaizoune

(Cauza C-38/14)

2014/C 93/32

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa — Extranjeria

Pârât: Samir Zaizoune

Întrebarea preliminară

În lumina principiilor cooperării loiale și efectului util al directivelor, articolul 4 alineatele (2) și (3) și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE (1) trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări, precum reglementarea națională contestată în litigiul principal și jurisprudenței care o interpretează, prin care se permite sancționarea șederii ilegale a unui străin exclusiv cu o sancțiune financiară care, în plus, este incompatibilă cu sancțiunea expulzării?

(1)  Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, p. 98).

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per il Piemonte (Italia) la 3 februarie 2014 — CASTA și alții/A.S.L. di Ciriè, Chivasso e Ivrea (ASL T04) și Regione Piemonte

(Cauza C-50/14)

2014/C 93/33

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Piemonte

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Consorzio Artigiano Servizio Taxi e Autonoleggio (CASTA), Galati Lucimorto Roberto — Autonoleggio Galati, Seren Bernardone Guido — Autonoleggio Seren Guido

Pârâte: Azienda Sanitaria Locale di Ciriè, Chivasso e Ivrea (ASL T04), Regione Piemonte

Întrebările preliminare

1.

Dreptul Uniunii în materie de contracte de achiziții publice — în speță, întrucât este vorba despre contracte excluse, principiile generale ale liberei concurențe, nediscriminării, transparenței și proporționalității — se opune unei legislații naționale care permite atribuirea directă a serviciului de transport sanitar asociațiilor de voluntariat a căror organizare se întemeiază în principal pe prestații de muncă neremunerate și în schimbul unei rambursări veritabile a cheltuielilor?

2.

Dacă se consideră că acest tip de atribuire este compatibil cu dreptul comunitar, este necesară o comparație prealabilă a ofertelor prezentate de mai mulți operatori omogeni (eventual inclusiv operatori din alte state membre) și care au dreptul la atribuirea directă, pentru a limita riscul unor costuri inutile sau nerezonabile, și, prin urmare, în acest sens trebuie interpretată legislația națională care permite atribuirea directă?

3.

Dacă se consideră că acest tip de atribuire este compatibil cu dreptul comunitar, asociațiile de voluntariat care au dreptul la atribuiri directe trebuie supuse unor limite procentuale precise în ceea ce privește accesul paralel pe piață și, prin urmare, în acest sens trebuie interpretată dispoziția națională care prevede că activitățile comerciale ale asociațiilor respective trebuie să aibă caracter marginal?

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/21

Acțiune introdusă la 6 februarie 2014 — Comisia Europeană/Republica Elenă

(Cauza C-60/14)

2014/C 93/34

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Stromsky și I. Zervas)

Pârâtă: Republica Elenă

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al articolelor 2, 3 și 4 din Decizia (1) Comisiei din 24 mai 2011, în măsura în care aceasta nu a adoptat în termenul prevăzut toate măsurile necesare pentru recuperarea de la cazinourile din Tesalonic, din Mont Parnés și din Corfu ajutoarele de stat nelegale și în care, în orice caz, aceasta nu a informat suficient Comisia despre valoarea exactă (suma principală și dobânda) care trebuie recuperată de la toți beneficiarii ajutoarelor de stat nelegale și nici despre alte măsuri pe care le-a adoptat în temeiul articolului 4 din decizie;

—

obligarea Republicii Elene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

1.

Republica Elenă avea obligația să recupereze ajutoarele de stat nelegale până la 25 septembrie 2011.

2.

Republica Elenă avea obligația să comunice Comisiei până la 25 iulie 2011 măsurile pe care le adoptă pentru recuperarea ajutoarelor de stat nelegale, precum și valoarea exact care trebuie recuperată.

3.

Republica Elenă nu și-a îndeplinit niciuna dintre aceste obligații în termenele prevăzute.

(1)  Decizia Comisiei din 24 mai 2011 privind ajutorul de stat acordat de Grecia în favoarea anumitor cazinouri grecești [măsura de ajutor de stat C 16/10 (ex NN 22/10, ex CP 318/09)] (JO L 285, p. 25 à 45).

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/21

Acțiune introdusă la 10 februarie 2014 — Consiliul Uniunii Europene/Comisia Europeană

(Cauza C-73/14)

2014/C 93/35

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Westerhof Löfflerová, E. Finnegan și R. Liudvinaviciute-Cordeiro, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantului

Reclamantul solicită Curții:

—

anularea deciziei Comisiei din 29 noiembrie 2013 de a prezenta o „Declarație scrisă a Comisiei Europene în numele Uniunii Europene” în Cauza 21 a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării (1) și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

1.

Prin intermediul prezentei cereri, Consiliul solicită Curții anularea deciziei Comisiei din 29 noiembrie 2013 de a prezenta o „Declarație scrisă în numele Uniunii Europene” în Cauza 21 a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării (denumită în continuare „decizia atacată”).

2.

Consiliul consideră că decizia atacată, care a fost prezentată de Comisie fără aprobarea Consiliului și împotriva voinței acestuia, este nelegală întrucât încalcă principiile fundamentale ale dreptului Uniunii consacrate de tratate.

3.

Consiliul invocă două motive în susținerea cererii sale de anulare a deciziei atacate.

4.

În primul rând, prin adoptarea deciziei atacate, Comisia a încălcat principiul repartizării competențelor consacrat la articolul 13 alineatul (2) TUE și, în consecință, principiul echilibrului instituțional (primul motiv). Prin intermediul primului aspect al acestui motiv, Consiliul susține că Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării este o instituție creată prin Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, care adoptă acte ce produc efecte juridice și că, în consecință, poziția exprimată în numele Uniunii în fața Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării ar trebui să fie adoptată de Consiliu în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) TFUE. Prin intermediul celui de al doilea aspect al primului motiv, Consiliul consideră că, în orice caz, Comisia a încălcat articolul 16 alineatul (1) TUE prin faptul că și-a arogat funcțiile de elaborare a politicilor care, potrivit prevederilor tratatului, aparțin doar Consiliului.

5.

În al doilea rând, prin adoptarea conduitei care a condus la adoptarea deciziei atacate, Comisia a încălcat principiul cooperării loiale consacrat la articolul 13 alineatul (2) TUE (al doilea motiv).

(1)  Consiliul nu solicită, în acest moment, anularea declarației Comisiei prezentate Tribunalului.

Tribunalul

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/22

Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — Oetker Nahrungsmittel/OAPI (La qualité est la meilleure des recettes)

(Cauza T-570/11) (1)

(Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale La qualité est la meilleure des recettes - Marcă constituită dintr-un slogan publicitar - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2014/C 93/36

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Dr. August Oetker Nahrungsmittel KG (Bielefeld, Germania) (reprezentant: F. Graf von Stosch, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: K. Klüpfel și A. Schifko, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Marii camere de recurs a OAPI din 8 iulie 2011 (cauza R 1798/2010-G), privind o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a semnului verbal La qualité est la meilleure des recettes.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Dr. August Oetker Nahrungsmittel KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 13, 14.1.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/22

Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — Beco/Comisia

(Cauza T-81/12) (1)

(Dumping - Importul unor elemente de fixare din oțel inoxidabil provenite din China și din Taiwan - Cerere de rambursare a taxelor percepute - Articolul 11 alineatul (8) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 - Securitate juridică)

2014/C 93/37

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Beco Metallteile-Handels GmbH (Spaichingen, Germania) (reprezentant: T. Pfeiffer, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: H. van Vliet și T. Maxian Rusche, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C(2011) 9112 final a Comisiei din 13 decembrie 2011 privind o cerere de rambursare a unor taxe antidumping achitate pentru importul de elemente de fixare din oțel inoxidabil provenite din Republica Populară Chineză și din Taiwan

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia C(2011) 9112 final a Comisiei din 13 decembrie 2011 privind o cerere de rambursare a unor taxe antidumping achitate pentru importul de elemente de fixare din oțel inoxidabil provenite din Republica Populară Chineză și din Taiwan.

2.

Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 118, 21.4.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/22

Hotărârea Tribunalului din 13 februarie 2014 — Demon International/OAPI — Big Line (DEMON)

(Cauza T-380/12) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară figurativă DEMON - Marca internațională verbală DEMON - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Similitudinea produselor - Similitudinea semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2014/C 93/38

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Demon International, LC (Orem, Utah, Statele Unite) (reprezentant: T. Krüger, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: inițial F. Mattina, ulterior L. Rampini, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Big Line Sas di Graziani Lorenzo (Thiene, Italia) (reprezentant: B. Osti, avocat)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 20 iunie 2012 (cazul R 1845/2011-4), referitoare la o procedură de declarare a nulității între Demon International LC și Big Line Sas di Graziani Lorenzo

Dispozitivul

1.

Anulează decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din din 20 iunie 2012 (cazul R 1845/2011-4), în măsura în care această decizie a anulat în parte decizia camerei de anulare și a respins cererea de declarare a nulității a mărcii comunitare nr. 6 375 398 privind „măștile de schi” și „măștile de snow-board”.

2.

Respinge în rest acțiunea.

3.

Demon International LC și Big Line Sas di Graziani Lorenzo suportă propriile cheltuieli de judecată, inclusiv pe cele efectuate în fața camerei de recurs.

4.

OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 331, 27.10.2012.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/23

Hotărârea Tribunalului din 12 februarie 2014 — dm-drogerie markt/OAPI — Semtee (CALDEA)

(Cauza T-26/13) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale CALDEA - Marcă internațională verbală anterioară BALEA - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa de similitudine între semne - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2014/C 93/39

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: dm-drogerie markt GmbH & Co. KG (Karlsruhe, Germania) (reprezentanți: O. Bludovsky, B. Beinert și A. Bender, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Semtee (Escaldes Engornay, Andorra)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 10 octombrie 2012 (cauza R 2432/2011-1) privind o procedură de opoziție între dm-drogerie markt GmbH & Co. KG și Semtee

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă dm-drogerie markt GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 86, 23.3.2013.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/23

Ordonanța președintelui Tribunalului din 20 ianuarie 2014 — Romonta/Comisia

(Cauza T-614/13 R)

(Măsuri provizorii - Mediu - Directiva 2003/87/CE - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Alocarea cotelor de emisie cu titlu gratuit începând din anul 2013 - Cerere de recunoaștere a unei situații extreme - Lipsa urgenței)

2014/C 93/40

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Romonta GmbH (Amsdorf, Seegebiet Mansfelder Land, Germania) (reprezentanți: I. Zenke, M. Vollmer, C. Telschow și A. Schulze, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. White, C. Hermes și K. Herrmann, agenți)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării articolului 1 alineatul (1) din Decizia 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 240, p. 27), în măsura în care se respinge alocarea către reclamantă a unor cote de emise pentru situații extreme

Dispozitivul

1.

Respinge cererea de măsuri provizorii.

2.

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/23

Acțiune introdusă la 24 decembrie 2013 — Deloitte Consulting/Comisia

(Cauza T-688/13)

2014/C 93/41

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Deloitte Consulting CVBA (Diegem, Belgia) (reprezentanți: K. De hornois și N. Korogiannakis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei pârâtei de a selecta oferta reclamantei în calitate de al patrulea ofertant câștigător în cascadă în contextul cererii de ofertă DIGIT/R2/PO/2013/004 ABC III — Servicii de consultanță, analiză comparativă și asistență în domeniul tehnologiei informației și comunicării, (Lot 2), comunicată reclamantei prin scrisoarea din 15 octombrie 2013 și de a acorda contractul consorțiului PWC-EVERIS în calitate de prim ofertant câștigător, KPMG-TRASYS-KURT SALMON în calitate de al doilea ofertant câștigător și GGI Accenture în calitate de al treilea ofertant câștigător;

—

anularea deciziei atacate cel puțin pentru faptul că nu a exclus primul ofertant câștigător în cascadă PWC-EVERIS întrucât a inclus informații privind oferta sa financiară în cadrul ofertei sale tehnice;

—

obligarea pârâtei la despăgubirea reclamantei pentru daunele suferite ca urmare a pierderii contractului sau, în subsidiar, pentru pierderea unei oportunități în cadrul procedurii de cerere de ofertă în discuție;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, pe nedivulgarea meritelor relative ale ofertanților câștigători — articolul 113 paragraful (2) din Regulamentul financiar, pe încălcarea articolului 161 paragrafele 2 și 3 din Regulamentul delegat și a unei norme fundamentale de procedură — a principiului dreptului la o cale de atac efectivă;

—

Cu toate că obiectul cererii de ofertă este de complexitate tehnică și de importanță strategică, conținutul extraselor din Raportul de evaluare este scurt, superficial, simplist, nu conține indicații ale punctelor tari și ale punctelor slabe ale ofertelor evaluate și este limitat la „calificări” fără a descrie în niciun mod esența răspunsului. În cazul anumitor sub-criterii nu există nicio motivare care să explice notele ofertanților, în timp ce comentariile Comitetului de evaluare sunt adesea contradictorii raportat la notele acordate diferiților ofertanți. Deficiențele motivării deciziei atacate împiedică controlul jurisdicțional al acesteia, cu încălcarea principiului dreptului la o cale de atac efectivă.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de a utiliza criterii de adjudecare clare, în temeiul cărora contractul poate fi atribuit în mod obiectiv, pe încălcarea distincției dintre criteriile de selecție și criteriile de atribuire;

—

Specificațiile tehnice constau într-o cantitate considerabilă de sub-criterii vagi. În consecință, ofertanții informați corect și care dau dovadă de o diligență normală nu sunt în măsură să interpreteze criteriul specific de atribuire. Nu se precizează clar ceea ce ar constitui o abordare bună sau mai puțin bună și nici nu există vreun element calitativ care demonstrează care indicatori ar conduce la un rezultat mai bun sau mai puțin bun. De altfel, Raportul de evaluare conține o referire la criterii de selecție utilizate pentru a evalua oferta tehnică a ofertanților.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe nerespectarea prevederilor caietului de sarcini. Încălcarea principiilor transparenței și bunei administrări — încălcarea instrucțiunilor pentru ofertanți — referire la preț conținută în oferta tehnică;

—

Unul dintre ofertanții câștigători a dezvăluit elemente financiare importante în secțiunea tehnică a ofertei, ceea ce o face inadmisibilă, întrucât a încălcat prevederi specifice ale caietului de sarcini, precum și principiul nediscriminării și Ghidul privind achizițiile publice al DIGIT care se aplică în prezentul caz.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul 1litera a din Regulamentul financiar și a Secțiunii 5.2.3.2. din Caietul de sarcini — existența unui conflict de interese.

—

Potrivit articolului 107 din Regulamentul financiar, pârâta ar trebui să evalueze dacă ofertanții se află într-un conflict de interese în timpul procedurii de achiziții pentru contractul-cadru, contrar evaluării de la caz la caz din timpul executării contractului-cadru pe care pârâta o preferă în acest caz. Orice ofertant care s-a aflat într-un conflict de interese, astfel cum este descris, în timpul procedurii de atribuire, ar fi trebuit să fie exclus înainte de atribuirea contractului-cadru, iar nu de la caz la caz în timpul executării contractului, astfel cum susține pârâta în acest caz. Secțiunea 5.2.3.2. din Caietul de sarcini constituie o cerință și mai strictă decât conflictul de interese astfel cum este definit la articolul 107 din Regulamentul financiar. Având în vedere cele de mai sus, pârâta ar fi trebuit să îi respingă pe unii dintre ofertanții câștigători.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/25

Acțiune introdusă la 31 decembrie 2013 — Mikhalchanka/Consiliul

(Cauza T-693/13)

2014/C 93/42

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Aliaksei Mikhalchanka (Minsk, Belarus) (reprezentant: M. Michalauskas, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei 2013/534/PESC a Consiliului din 29 octombrie 2013 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarus, în măsura în care privește reclamantul;

—

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1054/2013 al Consiliului din 29 octombrie 2013 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive împotriva Belarus, în măsura în care privește reclamantul;

—

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare, întrucât procedura în contradictoriu prealabilă nu a fost respectată de Consiliu.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe insuficiența motivării, motivarea actelor nepermițând părții reclamante să conteste validitatea acestora în fața Tribunalului, iar instanței să își exercite controlul în privința legalității acestora.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de apreciere, în măsura în care actul atacat ar fi lipsit de orice justificare în fapt.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe nerespectarea principiului proporționalității, în special în ceea ce privește restricționarea intrării și tranzitării teritoriului Uniunii Europene.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/25

Acțiune introdusă la 31 decembrie 2013 — Ipatau/Consiliul

(Cauza T-694/13)

2014/C 93/43

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Vadzim Ipatau (Minsk, Belarus) (reprezentant: M. Michalauskas, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei 2013/534/PESC a Consiliului din 29 octombrie 2013 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarus, în măsura în care îl vizează pe reclamant;

—

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1054/2013 al Consiliului din 29 octombrie 2013 privind punerea în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive împotriva Belarus, în măsura în care îl vizează pe reclamant;

—

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive care sunt în esență identice sau similare celor invocate în cadrul cauzei T-693/13, Mikhalchanka/Consiliul.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/25

Acțiune introdusă la 27 decembrie 2013 — Kinnarps/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (MAKING LIFE BETTER AT WORK)

(Cauza T-697/13)

2014/C 93/44

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamantă: Kinnarps AB (Falköping, Suedia) (reprezentant: M. Wahlin, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 28 octombrie 2013 din cauza R 2272/2012-2;

—

constatarea faptului că marca reclamantei MAKING LIFE BETTER AT WORK are caracterul distinctiv necesar, în raport cu produsele și serviciile invocate în cauză, pentru înregistrarea ca marcă comunitară;

—

obligarea OAPI la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată atât din fața Tribunalului, cât și din fața OAPI.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „MAKING LIFE BETTER AT WORK” pentru produse și servicii din clasele 16, 20, 35 și 42 — cererea de înregistrare a unei mărcii comunitare nr. 10 887 982

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: nerespectarea articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/26

Recurs introdus la 8 ianuarie 2014 de Peter Schönberger împotriva Hotărârii din 5 noiembrie 2013 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-14/12, Schönberger/Curtea de Conturi

(Cauza T-26/14 P)

2014/C 93/45

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Peter Schönberger (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentant: O. Mader, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte din procedură: Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

—

anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 5 noiembrie 2013 în cauza F-14/12 (Schönberger/Curtea de Conturi);

—

admiterea cererii formulate de recurent în prima instanță;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă șapte motive.

1.

Primul motiv: în opinia recurentului, Tribunalul Funcției Publice a omis să se pronunțe asupra primului motiv al acțiunii, potrivit căruia, fiind numai trei, numărul de posturi disponibile pentru promovare în cadrul exercițiului 2011 era inferior cu 10 poziții mediei cincinale prevăzute de statut pentru perioada 2007-2011.

2.

Al doilea motiv: recurentul arată că hotărârea atacată deformează pozițiile exprimate de părți în măsura în care declară că exercițiile de promovare 2010 — 2014 constituie perioada cincinală în litigiu.

3.

Al treilea motiv: în cadrul acestui motiv, recurentul susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât nu a avut posibilitatea de a-și exprima poziția cu privire la perioada cincinală pe care Tribunalul Funcției Publice a considerat-o relevantă.

4.

Al patrulea motiv: recurentul invocă o lipsă de motivare, deoarece în hotărârea atacată nu se explică de ce perioada cincinală 2010 — 2014 trebuia considerată perioada de referință.

5.

Al cincilea motiv: recurentul arată că interpretarea statutului de către Tribunalul Funcției Publice încalcă intenția clar exprimată de legiuitor de a începe o nouă perioadă cincinală în 2014.

6.

Al șaselea motiv: recurentul susține în cadrul acestui motiv că Tribunalul Funcției Publice a încălcat principiul încrederii legitime întrucât și-a întemeiat hotărârea pe o interpretare a statutului pe care pârâta a respins-o în mod expres.

7.

Al șaptelea motiv: recurentul arată că principiul egalității de tratament nu a fost aplicat în mod corect și în acord cu jurisprudența constantă.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/26

Acțiune introdusă la 15 ianuarie 2014 — Costantini și alții/Comisia

(Cauza T-44/14)

2014/C 93/46

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Bruno Costantini (Jesi, Italia), Robert Racke (Lamadelaine, Luxemburg), Pietro Pravata (Beyne-Heusay, Belgia), Zbigniew Galązka (Łódź, Polonia), Justo Santos Domínguez (Leganés, Spania), Maria Isabel Lemos (Mealhada, Portugalia), André Clavelou (Vincennes, Franța), Citizens’ Committee „Right to Lifelong Care: Leading a life of dignity and Independence is a fundamental right!” (reprezentanți: O. Brouwer, lawyer și A. Woods, Solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei din 5 noiembrie 2013 a Comisiei Europene prin care s-a refuzat înregistrarea inițiativei cetățenești „Right to Lifelong Care: Leading a life of dignity and Independence is a fundamental right!” (denumită în continuare „inițiativa”) potrivit Regulamentului (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, p. 1), astfel cum a fost comunicată reprezentantului și reprezentantului supleant ai reclamanților la 5 noiembrie 2013 printr-o scrisoare care poartă referința „C(2013) 7612 final” (denumită în continuare „decizia atacată”) și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți, inclusiv a celor efectuate de orice intervenient.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă trei motive.

1.

Prin intermediul primului motiv se susține că, atunci când a refuzat să înregistreze inițiativa, Comisia a făcut o aplicare greșită a criteriului juridic adecvat prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 211/2011 întrucât (i) a stabilit în mod incorect că obiectivele inițiativei nu pot fi atinse în mod suficient în cadrul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și (ii) nu a luat în considerare principiile de bază ale Regulamentului nr. 211/2011.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv se susține că au fost încălcate de către Comisie principiile generale ale bunei administrări, prin faptul că aceasta a refuzat să înregistreze inițiativa, deși a înregistrat inițiative cetățenești care urmăresc atingerea unui tip de obiective similar.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv se susține că Comisia nu și-a îndeplinit obligația de a motiva decizia atacată în mod suficient și corespunzător, încălcând articolul 296 TFUE.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/27

Acțiune introdusă la 22 ianuarie 2014 — Republica Cehă/Comisia

(Cauza T-51/14)

2014/C 93/47

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek, J. Vláčil, J. Vitáková, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2013) 7615 din 13 noiembrie 2013 prin care se respinge cererea de înregistrare în registrul specialităților tradiționale garantate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) [Pomazánkové máslo [unt tartinabil] (STG)], și

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic întemeiat pe încălcarea dispozițiilor coroborate ale articolelor 50 și 52, ale articolului 8 din Regulamentul nr. 1151/2012. Reclamanta susține că Comisia nu a efectuat o examinare a respectării condițiilor de înregistrare a denumirii „Pomazánkové máslo” [unt tartinabil] ca specialitate tradițională garantată și că aceasta a respins cererea pentru alt motiv decât nerespectarea acestor condiții.

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, p. 1).

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/27

Acțiune introdusă la 27 ianuarie 2014 — BMV Mineralöl Versorgungsgesellschaft/OAPI — Delek Europe (GO)

(Cauza T-60/14)

2014/C 93/48

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: BMV Mineralöl Versorgungsgesellschaft mbH (Berlin, Germania) (reprezentanți: M. Von Fuchs și I. Czernik, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Delek Europe BV (Breda, Țările de Jos)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Camerei a patra a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 22 noiembrie 2013 în cauza R 382/2013-4;

—

obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate în procedura desfășurată în fața camerei de recurs;

—

cu titlu subsidiar, în ipoteza în care intervenienta nu va participa la procedură, obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate în procedura desfășurată în fața camerei de recurs.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: Delek Europe BV.

Marca comunitară vizată: marca figurativă care cuprinde elementul verbal „GO” pentru produse și servicii din clasele 9, 35 și 36 (cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 995 201).

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta.

Marca sau semnul invocat: marca figurativă care cuprinde elementul verbal „GO” pentru produse și servicii din clasele 4, 19, 35, 39 și 42.

Decizia diviziei de opoziție: respinge în parte opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/28

Acțiune introdusă la 29 ianuarie 2014 — Good Luck Shipping/Consiliul

(Cauza T-64/14)

2014/C 93/49

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Good Luck Shipping LLC (Dubai, Emiratele Arabe Unite) [reprezentanți: F. Randolph, QC (Queen's Counsel), M. Lester, Barrister și M. Taher, Solicitor]

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Deciziei 2013/661/PESC a Consiliului din 15 noiembrie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 306, p. 18) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1154/2013 al Consiliului din 15 noiembrie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 306, p. 3);

—

declararea inaplicabilității Deciziei 2013/497/PESC a Consiliului din 10 octombrie 2013 (1) și a Regulamentului (UE) nr. 971/2013 al Consiliului din 10 octombrie 2013 (2) („măsurile din octombrie”);

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

1.

Primul motiv, potrivit căruia măsurile din octombrie ar trebui declarate inaplicabile în măsura în care îi sunt aplicabile reclamantei și întrucât nu au un temei legal.

2.

Al doilea motiv, potrivit căruia Consiliul a încălcat așteptările legitime ale reclamantei și principiile caracterului definitiv al deciziilor, securității juridice, non bis in idem, res iudicata și principiul nediscriminării.

3.

Al treilea motiv, potrivit căruia Consiliul și-a încălcat obligația de motivare.

4.

Al patrulea motiv, potrivit căruia Consiliul a încălcat dreptul la apărare al reclamantei.

5.

Al cincilea motiv, potrivit căruia Consiliul a săvârșit o eroare vădită în aprecierea potrivit căreia oricare dintre criteriile de includere pe listă sunt îndeplinite în ceea ce o privește pe reclamantă și nu a reușit să prezinte dovezi care să justifice desemnarea reclamantei.

6.

Al șaselea motiv, potrivit căruia măsurile contestate încalcă drepturile fundamentale ale reclamantei, inclusiv dreptul acesteia la respectarea reputației și a proprietății sale.

7.

Al șaptelea motiv, potrivit căruia Consiliul a săvârșit un abuz de putere atunci când a adoptat măsurile contestate; vizarea reclamantei prin încălcarea unei hotărâri a Curții nu reprezintă o exercitare adecvată a competențelor.

(1)  Decizie de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului. (JO L 272, p. 46).

(2)  Regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului. (JO L 272, p. 1).

Tribunalul Funcției Publice

29.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/29

Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 13 februarie 2014 — Moës/Comisia

(Cauza F-20/13) (1)

2014/C 93/50

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a treia a dispus radierea cauzei.

(1)  JO C 114, 20.4.2013, p. 48.