|
ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2014.088.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 57 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
|
Consiliu |
|
|
2014/C 088/01 |
Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii |
|
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2014/C 088/02 |
||
|
2014/C 088/03 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
|
2014/C 088/04 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
|
2014/C 088/05 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației |
|
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
PROCEDURI ADMINISTRATIVE |
|
|
|
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) |
|
|
2014/C 088/06 |
||
|
|
PROCEDURI JURISDICȚIONALE |
|
|
|
Curtea de justiție a AELS |
|
|
2014/C 088/07 |
||
|
2014/C 088/08 |
||
|
2014/C 088/09 |
||
|
2014/C 088/10 |
||
|
2014/C 088/11 |
||
|
2014/C 088/12 |
||
|
2014/C 088/13 |
||
|
2014/C 088/14 |
||
|
2014/C 088/15 |
||
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2014/C 088/16 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7153 – BNPP/LaSer) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
|
ALTE ACTE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2014/C 088/17 |
||
|
2014/C 088/18 |
||
|
|
Rectificări |
|
|
2014/C 088/19 |
||
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
RECOMANDĂRI
Consiliu
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/1 |
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 10 martie 2014
privind un cadru de calitate pentru stagii
2014/C 88/01
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292 coroborat cu articolele 153 și 166,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Tinerii au fost grav afectați de criză. Rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la vârfuri istorice în ultimii ani în mai multe state membre, fără niciun semn de scădere pe termen scurt. Creșterea capacității de inserție profesională a tinerilor și favorizarea productivității lor sunt esențiale pentru intrarea tinerilor pe piața forței de muncă. |
|
(2) |
O tranziție lină de la educație la ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru a spori șansele tinerilor pe piața forței de muncă. Îmbunătățirea educației tinerilor și facilitarea tranziției lor către un loc de muncă sunt necesare pentru a atinge obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de obținere a unei rate de ocupare a forței de muncă de 75 % pentru femeile și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani până în 2020. Orientarea nr. 8 privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre le îndeamnă pe acestea să instituie sisteme prin care să îi ajute pe tineri, în special pe cei care nu au un loc de muncă, nu studiază sau nu se află în proces de formare, să își găsească un prim loc de muncă, să dobândească experiență profesională sau să beneficieze de oportunități pentru educație și formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri (1). |
|
(3) |
În ultimele două decenii, stagiile au devenit o formă importantă de intrare pe piața muncii. |
|
(4) |
Apar costuri socioeconomice în cazul în care stagiile, în special cele repetate, înlocuiesc locurile de muncă obișnuite, în special pe cele de început de carieră, oferite de obicei stagiarilor. În plus, stagiile de slabă calitate, în special cele cu conținut educațional redus, nu conduc la o creștere semnificativă a productivității și nici nu presupun efecte pozitive „de semnalizare”. Pot apărea costuri sociale, de asemenea, și în legătură cu stagiile neremunerate care pot limita oportunitățile de carieră ale celor provenind din medii dezavantajate. |
|
(5) |
Există dovezi care atestă legăturile dintre calitatea stagiului și rezultatele în materie de obținere a unui loc de muncă. Valoarea stagiilor în a facilita tranziția către obținerea unui loc de muncă depinde de calitatea lor în ceea ce privește conținutul educațional și condițiile de muncă. Stagiile de calitate aduc beneficii directe în ceea ce privește productivitatea, îmbunătățesc adaptarea la nevoile pieței muncii și promovează mobilitatea, în special prin reducerea costurilor pe care le implică căutarea și adaptarea atât pentru întreprinderi, cât și pentru stagiari. |
|
(6) |
Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (2) invită statele membre să se asigure că toți tinerii sub vârsta de 25 de ani primesc o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal. |
|
(7) |
Diferite studii și sondaje au constatat că problemele privind calitatea afectează multe stagii, în special pe cele în cazul cărora nicio instituție de învățământ sau de formare profesională nu este direct responsabilă de conținutul educațional și de condițiile de muncă din cadrul stagiului. |
|
(8) |
Dovezile arată că unui număr semnificativ de stagiari li se cere să îndeplinească doar sarcini neînsemnate. Un stagiu de calitate trebuie să ofere totodată un conținut educațional solid și pertinent. Aceasta înseamnă, printre altele, identificarea competențelor specifice care trebuie dobândite, supravegherea și îndrumarea stagiarului și monitorizarea evoluției acestuia. |
|
(9) |
De asemenea, au fost identificate probleme în ceea ce privește condițiile de muncă, de exemplu, orarul de lucru prelungit, absența securității sociale, riscurile la adresa sănătății și securității sau cele profesionale, remunerația și/sau indemnizația mică sau absentă, o lipsă de claritate cu privire la regimurile juridice aplicabile și prelungirea excesivă a duratei stagiului. |
|
(10) |
În prezent, stagiile sunt nereglementate în unele state membre și sectoare, iar în cazul în care există reglementări, acestea sunt foarte diverse și prevăd elemente privind calitatea diferite sau practici de punere în aplicare diferite. În lipsa unui cadru sau instrument de reglementare, sau pentru că există o lipsă de transparență în ceea ce privește condițiile de muncă în cadrul stagiilor și conținutului lor educațional, numeroși ofertanți de stagii pot utiliza stagiarii pe post de lucrători ieftini sau chiar neplătiți. |
|
(11) |
Un cadru de calitate pentru stagii va sprijini îmbunătățirea condițiilor de muncă și a conținutului educațional al stagiilor. Principalul element al cadrului de calitate este acordul scris de stagiu care indică obiectivele educaționale, condițiile de muncă adecvate, drepturile și obligațiile, precum și o durată rezonabilă a stagiilor. |
|
(12) |
Lipsa de informații este una dintre cauzele calității slabe a unor stagii și constituie o problemă care afectează mult mai des stagiile decât locurile de muncă obișnuite. Cerințele privind sporirea transparenței pentru anunțurile de stagii vacante sau pentru publicitatea referitoare la acestea ar contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la stimularea mobilității transfrontaliere. |
|
(13) |
Partenerii sociali joacă un rol esențial în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor și ale programelor de formare profesională. Cooperarea dintre partenerii sociali, ofertanții de servicii de orientare profesională pe tot parcursul vieții și autoritățile relevante ar putea avea drept obiectiv punerea la dispoziția stagiarilor a unor informații specifice privind oportunitățile de carieră disponibile și necesitățile de competențe de pe piețele forței de muncă, precum și privind drepturile și responsabilitățile stagiarilor. În plus, partenerii sociali pot juca un rol în facilitarea punerii în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii, în special prin redactarea și punerea la dispoziție a unor modele de acord de stagiu simple și concise, în special pentru utilizarea lor de către microîntreprinderi, și adaptate la scopurile lor specifice. În cuprinsul cadrului de acțiuni privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor din iulie 2013, partenerii sociali europeni au luat act de intenția Comisiei de a propune o recomandare a Consiliului în acest domeniu și au anunțat că sprijină acțiunile statelor membre menite să îmbunătățească calitatea stagiilor. |
|
(14) |
Una dintre provocări este de a spori mobilitatea transfrontalieră a stagiarilor în Uniune, astfel încât să contribuie la promovarea unei autentice piețe europene a muncii. Diversitatea existentă a reglementărilor constituie un obstacol în calea dezvoltării mobilității transfrontaliere a stagiarilor. În plus, în unele cazuri, s-a constatat că obstacolele administrative și legislative în calea mobilității transfrontaliere a stagiarilor afectează câteva dintre statele membre care îi primesc. În acest context, informațiile privind dreptul la mobilitatea transfrontalieră a stagiarilor, în special drepturile prevăzute în Directiva 2004/38/CE (3), sunt importante. Prin furnizarea de principii și orientări care să fie folosite ca referințe, cadrul de calitate pentru stagii va facilita și accesul la stagii transnaționale. |
|
(15) |
Dezvoltarea unui cadru de calitate pentru stagii va spori transparența. În plus, acesta ar putea sprijini extinderea EURES la stagiile remunerate, facilitând astfel mobilitatea. |
|
(16) |
Programele statelor membre care promovează și pun la dispoziție stagii pot fi sprijinite financiar din fondurile europene. În plus, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va sprijini stagiile în contextul garanției pentru tineret, care vizează tinerii din regiunile Uniunii cel mai grav afectate de șomajul în rândul tinerilor și va fi cofinanțată din Fondul social european (FSE) alocat pentru perioada 2014-2020. FSE, precum și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pot fi utilizate pentru a spori numărul și calitatea sistemelor de stagii oferite în statele membre. Aceasta implică o potențială contribuție la costul stagiului, inclusiv, în anumite condiții, acoperirea unei părți a remunerației. În plus, ele pot suporta de asemenea costurile altor tipuri de formare profesională pe care stagiarii le pot urma în afara stagiilor, de exemplu cursuri de limbi străine. |
|
(17) |
Comisia a lansat un program specific de sprijin sub formă de asistență tehnică din partea FSE, pentru a ajuta statele membre să instituie sisteme de stagii cu sprijin acordat de FSE. Acest Program de sprijin oferă consultanță strategică, operațională și politică autorităților naționale și regionale care preconizează instituirea unor noi sisteme de stagii sau modernizarea celor existente. |
|
(18) |
Consiliul, în rezoluția sa privind dialogul structurat pe tema încadrării în muncă a tinerilor din mai 2011, a afirmat că ar fi de dorit să se creeze un cadru de calitate referitor la stagii în vederea asigurării valorii educaționale a acestei experiențe. |
|
(19) |
Concluziile Consiliului din 17 iunie 2011 privind „Promovarea încadrării în muncă a tinerilor pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020” au invitat Comisia să ofere orientare cu privire la condițiile favorabile unor stagii de înaltă calitate prin intermediul unui cadru de calitate pentru stagii. |
|
(20) |
La 14 iunie 2012, în rezoluția sa „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte cât mai curând posibil o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii și să definească standardele minime pentru oferirea și realizarea de stagii de calitate. |
|
(21) |
Consiliul European din 28-29 iunie 2012 a invitat Comisia să examineze posibilitatea de a include stagiile în portalul EURES. |
|
(22) |
Concluziile Consiliului European din 13-14 decembrie 2012 au invitat Comisia să finalizeze rapid cadrul de calitate pentru stagii. |
|
(23) |
În Pachetul privind integrarea tinerilor pe piața muncii din 6-7 decembrie 2012, Comisia a lansat o consultare a partenerilor sociali cu privire la un cadru de calitate pentru stagii. În răspunsurile lor, partenerii sociali din UE au informat Comisia că nu intenționează să lanseze negocieri privind un acord autonom în temeiul articolului 154 din TFUE. |
|
(24) |
Consiliului European din 27-28 iunie 2013 a reconfirmat faptul că instituirea cadrului de calitate pentru stagii ar trebui să aibă loc la începutul anului 2014. |
|
(25) |
Cadrul de calitate reprezintă un important punct de referință pentru determinarea a ceea ce constituie o ofertă de stagii de bună calitate în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret. |
|
(26) |
În conformitate cu Analiza anuală a creșterii pentru 2014 este esențial să se faciliteze tranziția de la educație la viața profesională, în special prin sporirea disponibilității stagiilor sau uceniciilor de calitate. |
|
(27) |
În sensul prezentei recomandări, stagiile sunt înțelese ca o perioadă limitată de practică profesională, remunerată sau nu, care include o componentă educațională și o componentă de formare profesională, pentru câștigarea unei experiențe profesionale și practice în vederea îmbunătățirii capacității de inserție profesională și a facilitării tranziției către un loc de muncă obișnuit. |
|
(28) |
Prezenta recomandare nu vizează stagiile necesare pentru dobândirea de experiență în muncă care fac parte din programa educației formale sau a învățământului profesional și tehnic. Stagiile al căror conținut este reglementat prin legislația națională și a căror finalizare este o cerință obligatorie pentru a avea acces la o anumită profesie (de exemplu, medicină, arhitectură etc.) nu sunt vizate de prezenta recomandare. |
|
(29) |
Având în vederea natura și obiectivul prezentei recomandări, aceasta nu ar trebui interpretată ca un obstacol în calea menținerii sau a instituirii de către statele membre, pentru stagiari, a unor dispoziții mai favorabile decât cele recomandate. |
RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:
|
1. |
Să îmbunătățească calitatea stagiilor, în special în ceea ce privește conținutul educațional și de formare profesională, precum și condițiile de muncă, cu scopul de a facilita tranziția de la educație, șomaj sau inactivitate la muncă prin punerea în aplicare a următoarelor principii ale unui cadru de calitate pentru stagii: |
Încheierea unui acord scris de stagiu
|
2. |
Să solicite ca stagiile să se bazeze pe un acord scris, încheiat la începutul stagiului între stagiar și ofertantul stagiului; |
|
3. |
Să solicite ca acordurile privind stagiile să indice obiectivele educaționale, condițiile de muncă, dacă ofertantul stagiului oferă stagiarului o remunerație sau o indemnizație, precum și drepturile și obligațiile părților în temeiul legislației UE și al legislației naționale aplicabile, precum și durata stagiului, astfel cum sunt menționate în recomandările 4-12; |
Obiectivele educaționale și de formare profesională
|
4. |
Să promoveze cele mai bune practici în ceea ce privește obiectivele educaționale și de formare profesională pentru a ajuta stagiarii să dobândească experiență practică și competențe relevante; sarcinile atribuite stagiarilor ar trebui să permită atingerea acestor obiective; |
|
5. |
Să încurajeze ofertanții de stagii să desemneze un supraveghetor pentru stagiari care să îi ghideze pe aceștia în îndeplinirea sarcinilor atribuite, monitorizându-le și evaluându-le progresele; |
Condițiile de muncă aplicabile stagiarilor
|
6. |
Să asigure respectarea drepturilor și a condițiilor de lucru ale stagiarilor în temeiul legislației UE și al legislației naționale aplicabile, inclusiv a limitelor timpului de lucru maxim săptămânal, a perioadelor minime de repaus zilnic și săptămânal și, după caz, a drepturilor minime la concediu de odihnă; |
|
7. |
Să încurajeze ofertanții de stagii să clarifice dacă sunt incluse asigurările de sănătate și de accident, precum și concediul medical; |
|
8. |
Să solicite ca în acordul de stagiu să se clarifice dacă este aplicabilă o remunerație sau o indemnizație și, iar în caz afirmativ, să se precizeze valoarea acesteia; |
Drepturile și obligațiile
|
9. |
Să încurajeze părțile vizate să asigure faptul că acordul de stagiu precizează drepturile și obligațiile stagiarului și ale ofertantului stagiului, inclusiv, dacă este relevant, politicile ofertantului stagiului în ceea ce privește confidențialitatea și drepturile de proprietate intelectuală; |
Durata rezonabilă
|
10. |
Să asigure o durată rezonabilă a stagiului, care, în principiu, să nu depășească șase luni, cu excepția cazurilor în care o durată mai lungă este justificată, ținând seama de practicile naționale; |
|
11. |
Să clarifice circumstanțele și condițiile în care un stagiu poate fi prelungit sau reînnoit după expirarea acordului inițial de stagiu; |
|
12. |
Să încurajeze specificarea în acordul de stagiu a faptului că fie stagiarul, fie ofertantul poate rezilia acordul printr-o informare în scris, oferind un preaviz comunicat într-un interval adecvat având în vedere durata stagiului și practicile naționale relevante; |
Recunoașterea adecvată a stagiilor
|
13. |
Să promoveze recunoașterea și validarea cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor dobândite în cursul stagiilor și să încurajeze ofertanții în sensul atestării acestora, pe baza unei evaluări, prin intermediul unui certificat; |
Cerințele privind transparența
|
14. |
Să încurajeze ofertanții de stagiu să includă în anunțurile lor de stagii vacante și în comunicatele cu caracter publicitar referitoare la acestea informații privind condițiile de stagiu, în special cu privire la aplicabilitatea unei remunerații și/sau a unei indemnizații, precum și a unei asigurări de sănătate și în caz de accident; să încurajeze ofertanții de stagiu să pună la dispoziție informații privind politicile de recrutare, inclusiv proporția de stagiari recrutați în ultimii ani; |
|
15. |
Să încurajeze serviciile de ocupare a forței de muncă și alți furnizori de orientare profesională să aplice, în cazul în care oferă informații privind stagiile, cerințe vizând transparența; |
Stagiile transfrontaliere
|
16. |
Să faciliteze mobilitatea transfrontalieră a stagiarilor în Uniunea Europeană, printre altele, prin clarificarea cadrului juridic național pentru stagii, prin stabilirea unor norme clare privind acceptarea stagiarilor din alte state membre și trimiterea de stagiari în alte state membre și prin reducerea formalităților administrative; |
|
17. |
Să examineze posibilitatea de a utiliza rețeaua EURES extinsă și de a schimba informații privind stagiile remunerate prin portalul EURES; |
Utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene
|
18. |
Să utilizeze fondurile structurale și de investiții europene, și anume Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională, în perioada de programare 2014-2020, precum și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, dacă va fi cazul, în vederea creșterii numărului și a calității stagiilor, inclusiv prin parteneriate efective cu toate părțile interesate relevante; |
Punerea în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii
|
19. |
Să adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii în cel mai scurt timp; |
|
20. |
Să pună la dispoziția Comisiei, până la sfârșitul lui 2015, informațiile privind măsurile adoptate în conformitate cu prezenta recomandare; |
|
21. |
Să promoveze implicarea activă a partenerilor sociali în punerea în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii; |
|
22. |
Să promoveze implicarea activă a serviciilor de ocupare a forței de muncă, a instituțiilor de învățământ și a ofertanților de stagii în punerea în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii; |
REMARCĂ INTENȚIA COMISIEI DE A:
|
23. |
Stimula cooperarea strânsă cu statele membre, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate, cu scopul de a pune rapid în aplicare prezenta recomandare; |
|
24. |
Monitoriza, în cooperare cu statele membre și în special prin intermediul EMCO, progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de calitate pentru stagii în conformitate cu prezenta recomandare și de a analiza impactul politicilor în vigoare; |
|
25. |
Raporta cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a prezentei recomandări pe baza informațiilor furnizate de către statele membre; |
|
26. |
Colabora cu statele membre, cu partenerii sociali, cu serviciile de ocupare a forței de muncă, cu organizațiile pentru tineret și pentru stagiari și cu alte părți interesate în vederea promovării prezentei recomandări; |
|
27. |
Încuraja și sprijini statele membre, inclusiv prin promovarea schimbului de cele mai bune practici între ele, să recurgă la Fondul social european și la Fondul european de dezvoltare regională sau la alte fonduri europene aferente perioadei de programare 2014-2020 pentru a crește numărul și calitatea stagiilor; |
|
28. |
Examina, împreună cu statele membre, posibilitatea includerii stagiilor remunerate în EURES și de a înființa o pagină de internet specială privind cadrele juridice naționale referitoare la stagii. |
Adoptată la Bruxelles, 10 martie 2014.
Pentru Consiliu
Președintele
I. VROUTSIS
(1) Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010, privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).
(2) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(3) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/5 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
26 martie 2014
2014/C 88/02
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,3791 |
|
JPY |
yen japonez |
141,25 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4651 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,83360 |
|
SEK |
coroana suedeză |
8,9032 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,2216 |
|
ISK |
coroana islandeză |
|
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,3320 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
27,459 |
|
HUF |
forint maghiar |
312,27 |
|
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,1803 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,4717 |
|
TRY |
lira turcească |
3,0445 |
|
AUD |
dolar australian |
1,4934 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,5398 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
10,6995 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,6018 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,7479 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 482,41 |
|
ZAR |
rand sud-african |
14,7398 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,5631 |
|
HRK |
kuna croată |
7,6645 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
15 736,96 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,5498 |
|
PHP |
peso Filipine |
61,857 |
|
RUB |
rubla rusească |
48,8965 |
|
THB |
baht thailandez |
44,945 |
|
BRL |
real brazilian |
3,1784 |
|
MXN |
peso mexican |
18,0986 |
|
INR |
rupie indiană |
82,8850 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/6 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
2014/C 88/03
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Letonia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia dă publicității caracteristicile modelelor tuturor monedelor noi (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro pot emite monede euro comemorative destinate circulației, cu anumite condiții, printre care aceea de a nu folosi decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă: Letonia
Obiectul comemorării: Riga – Capitală europeană a culturii 2014
Descrierea modelului: Partea centrală a monedei înfățișează o imagine din Riga și centrul istoric al orașului, care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În partea de sus a imaginii figurează inscripția „EIROPAS KULTURAS GALVASPILSETA” (Capitala europeană a culturii) și în partea de jos numele orașului celebrat și anul emiterii, „RIGA – 2014”, iar dedesubt indicația țării emitente, „LV”.
Inelul exterior al monedei conține cele douăsprezece stele ale drapelului european.
Volumul emisiunii: 1 milion
Data aproximativă a emisiunii: Septembrie 2014
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/7 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
2014/C 88/04
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Portugalia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia dă publicității caracteristicile modelelor tuturor monedelor noi (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro pot emite monede euro comemorative destinate circulației, cu anumite condiții, printre care aceea de a nu folosi decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă: Portugalia
Obiectul comemorării: A 40-a aniversare a Revoluției din 25 aprilie
Descrierea modelului: Cele două curbe reprezintă forma generală a unei garoafe, floarea care simbolizează mișcarea și care s-a aflat și la originea numelui revoluției. Numele țării emitente, „PORTUGAL”, și stema sunt înscrise în partea de sus a florii. Centrul imaginii conține data evenimentului, „25 DE ABRIL” (25 aprilie), iar în partea de jos figurează numărul de ani care au trecut de la revoluție, „40 ANOS” (40 de ani), și anul emisiunii, „2014”. Forma literelor și a numerelor se bazează pe cele folosite în afișe și alte materiale de informare politică în urmă cu 40 de ani, fiind un simbol al perioadei de euforie care a urmat evenimentului.
Inelul exterior al monedei conține cele douăsprezece stele ale drapelului european.
Volumul emisiunii:
Data emisiunii: Aprilie 2014
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/8 |
O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației
2014/C 88/05
Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Portugalia
Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia dă publicității caracteristicile modelelor tuturor monedelor noi (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro pot emite monede euro comemorative destinate circulației, cu anumite condiții, printre care aceea de a nu folosi decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.
Țara emitentă: Portugalia
Obiectul comemorării: Anul internațional al agriculturii familiale
Descrierea modelului: În partea centrală a modelului sunt reprezentate unelte utilizate în mod obișnuit în agricultura tradițională, alături de produse agricole: un pui de găină în centru, înconjurat de dovleci, un coș de cartofi și alte legume și flori. În partea stângă, în semicerc, figurează subiectul comemorării, „AGRICULTURA FAMILIAR” (agricultura familială), iar în partea dreaptă, în semicerc, numele țării emitente, „PORTUGAL”, urmat de anul emisiunii, „2014”. În stânga jos apare simbolul monetăriei, „INCM”.
Inelul exterior al monedei conține cele douăsprezece stele ale drapelului european.
Volumul emisiunii:
Data emisiunii: Octombrie 2014
(1) A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.
(2) A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).
V Anunțuri
PROCEDURI ADMINISTRATIVE
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO)
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/9 |
ANUNȚ DE CONCURS GENERAL
2014/C 88/06
Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează următorul concurs general:
EPSO/AD/278/14 – Administratori (AD 7) în următoarele domenii:
|
1. |
Mijloace criminalistice digitale; |
|
2. |
Analiză operațională. |
Anunțul de concurs este publicat în 24 de limbi în Jurnalul Oficial C 88 A din 27 martie 2014.
Puteți obține informații suplimentare pe site-ul EPSO: http://blogs.ec.europa.eu/eu-careers.info/
PROCEDURI JURISDICȚIONALE
Curtea de justiție a AELS
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/10 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 15 noiembrie 2013
în cauza E-10/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Nerespectarea de către un stat SEE/AELS a obligațiilor care îi revin – Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă)
2014/C 88/07
În cauza E-10/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE prin care se declară că, prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a măsurilor necesare pentru transpunerea corectă în legislația națională a dispozițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(d) și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(b) din actul menționat la punctul 21b din anexa XVIII la Acordul privind Spațiul Economic European [Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformare)], astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 la Acordul privind SEE, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat, Curtea, alcătuită din Carl Baudenbacher – președinte, Per Christiansen – judecător-raportor și Páll Hreinsson, judecători, a pronunțat, la 15 noiembrie 2013, o hotărâre a cărei parte dispozitivă este următoarea:
Prin prezenta, Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a adoptat, în termenul prevăzut, măsurile necesare pentru transpunerea corectă în legislația națională a articolului 2 alineatul (1) literele (a)-(d) și a articolului 2 alineatul (2) literele (a)-(b) din actul menționat la punctul 21b din anexa XVIII la Acordul privind Spațiul Economic European [Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformare)], astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 la Acordul privind SEE, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/11 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 15 noiembrie 2013
în cauza E-9/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Regatul Norvegiei
(nerespectarea de către un stat SEE a obligațiilor care îi revin – Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora)
2014/C 88/08
În cauza E-9/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Regatul Norvegiei – CERERE prin care se declară că, prin faptul că nu a adoptat sau notificat Autorității AELS de Supraveghere, fără întârziere, toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 16a din capitolul II din anexa XIII la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora), astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 la acord, în termenul prevăzut (ambele, cu excepția punctului 3 din anexa II la Directiva privind certificatele de inspecție tehnică, ce va fi pus în aplicare până la 31 decembrie 2013), Regatul Norvegiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu actul menționat anterior și în temeiul articolului 7 din acord, Curtea, alcătuită din Carl Baudenbacher – președinte, Per Christiansen și Páll Hreinsson – judecător-raportor, judecători, a pronunțat, la 15 noiembrie 2013, o hotărâre a cărei parte dispozitivă este următoarea:
Prin prezenta, Curtea:
|
1. |
declară că prin faptul că nu a adoptat toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 16a din capitolul II din anexa XIII la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora), astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 la acord, în termenul prevăzut (ambele, cu excepția punctului 3 din anexa II la Directiva privind certificatele de inspecție tehnică, ce trebuie pus în aplicare până la 31 decembrie 2013), Regatul Norvegiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat anterior și al articolului 7 din Acordul privind SEE; |
|
2. |
obligă Regatul Norvegiei la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/12 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 15 noiembrie 2013
în cauza E-11/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Nerespectarea de către o parte contractantă a obligațiilor care îi revin – Directiva 2002/92/CE din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări)
2014/C 88/09
În cauza E-11/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE prin care se declară că, prin faptul că nu a pus în aplicare corect articolul 9 alineatele (1) și (2) și articolul 10 din actul menționat la punctul 13b din anexa IX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări), astfel cum a fost adaptat, prin Protocolul 1, la Acordul privind SEE, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat și al articolului 7 din Acordul privind SEE, Curtea, alcătuită din Carl Baudenbacher – președinte și judecător-raportor, Per Christiansen și Páll Hreinsson – judecători, a pronunțat, la 15 noiembrie 2013, o hotărâre a cărei parte dispozitivă este următoarea:
Prin prezenta, Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a pus în aplicare corect (și în termenul prevăzut) articolul 9 alineatele (1) și (2) și articolul 10 din actul menționat la punctul 13 b din anexa IX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări), astfel cum a fost adaptat, prin Protocolul 1, la Acordul privind SEE, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat și al articolului 7 din Acordul privind SEE; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielior de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/13 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 27 noiembrie 2013
în cauza E-6/13
Metacom AG/Rechtsanwälte Zipper & Collegen
(Libertatea avocaților de a presta servicii transfrontaliere – Directiva 77/249/CEE – Autoreprezentare – Obligația de notificare prevăzută în dreptul național – Consecințele nerespectării obligației de notificare)
2014/C 88/10
În cauza E-6/13 Metacom AG/Rechtsanwälte Zipper & Collegen – CERERE întemeiată pe articolul 34 din Acordul încheiat între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, adresată Curții de către Fürstliche Landgericht des Fürstentums Liechtenstein (Curtea de Justiție a Principatului Liechtenstein) cu privire la interpretarea Directivei 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați, Curtea, alcătuită din Carl Baudenbacher – președinte, Per Christiansen – judecător-raportor și Páll Hreinsson, judecători, a pronunțat, la 27 noiembrie 2013, o hotărâre a cărei parte dispozitivă este următoarea:
|
1. |
un avocat care înaintează o acțiune în nume propriu într-un stat membru al SEE, altul decât cel în care este stabilit, poate lua drept temei libertatea de a presta servicii, precum și Directiva 77/249/CEE, în cazul în care acționează în cadrul activității profesionale și dacă ordinea juridică națională a statului-gazdă prevede că un avocat poate acționa în nume propriu, în calitatea sa de avocat, în cursul procedurilor judiciare; |
|
2. |
o dispoziție juridică națională, așa cum este, de exemplu, articolul 59 din Legea privind avocații adoptată de Liechtenstein, conform căreia un avocat stabilit în alt stat SEE este obligat, în toate circumstanțele și din proprie inițiativă, nu numai să prezinte documente care să ateste calificările pe care le deține în profesia de avocat, ci și să notifice autoritățile competente din statul-gazdă înainte de a presta servicii în statul respectiv și să trimită anual această notificare, contravine articolului 7 alineatul (1) din Directiva 77/249/CEE, precum și articolului 36 din Acordul privind SEE; |
|
3. |
încălcarea unei dispoziții de drept intern, așa cum este articolul 59 din Legea privind avocații adoptată de Liechtenstein, nu poate fi un aspect relevant în ceea ce privește posibilitatea de a se solicita taxe juridice legate de prestarea de servicii transfrontaliere de către un avocat. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/14 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 6 decembrie 2013
în cauza E-15/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Neîndeplinirea de către un stat AELS a obligațiilor care îi revin – Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor)
2014/C 88/11
În cauza E-15/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE de declarare a faptului că, prin neadoptarea sau necomunicarea către Autoritatea AELS de Supraveghere, în termenul prevăzut, a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 7d din anexa XIX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor), astfel cum a fost adaptat la acord prin protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și în temeiul articolului 7 din Acordul privind SEE, Curtea, compusă din Carl Baudenbacher, președinte, Per Christiansen și Páll Hreinsson (judecător-raportor), judecători, a pronunțat la 6 decembrie 2013, hotărârea al cărei dispozitiv prevede următoarele:
Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a adoptat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 7d din anexa XIX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor), astfel cum a fost adaptat la acord prin protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și în temeiul articolului 7 din acord; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/15 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 6 decembrie 2013
în cauza E-16/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Neîndeplinirea de către o parte contractantă a obligațiilor care îi revin – Neaplicare – Directiva 2008/122/CE privind protecția consumatorilor în ceea ce privește anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanță cu drept de folosință pe termen lung, precum și la contractele de revânzare și de schimb)
2014/C 88/12
În cauza E-16/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE de declarare a faptului că, prin neadoptarea sau necomunicarea către Autoritatea AELS de Supraveghere, în termenul prevăzut, a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 7b din anexa XIX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecția consumatorilor în ceea ce privește anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanță cu drept de folosință pe termen lung, precum și la contractele de revânzare și de schimb), astfel cum a fost adaptat la acord prin Protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și în temeiul articolului 7 din acord, Curtea, compusă din Carl Baudenbacher, președinte și judecător-raportor, Per Christiansen și Páll Hreinsson, judecători, a pronunțat la 6 decembrie 2013 hotărârea al cărei dispozitiv prevede următoarele:
Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a pus în aplicare în mod corect, în termenul prevăzut, actul menționat la punctul 7b din anexa XIX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecția consumatorilor în ceea ce privește anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanță cu drept de folosință pe termen lung, precum și la contractele de revânzare și de schimb), astfel cum a fost adaptat la acord prin Protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului respectiv și în temeiul articolului 7 din acord; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/16 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 6 decembrie 2013
în cauza E-17/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Neîndeplinirea de către o parte contractantă a obligațiilor care îi revin – Directiva 2009/44/CE – Neaplicare)
2014/C 88/13
În cauza E-17/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE de declarare a faptului că, prin neadoptarea sau necomunicarea către Autoritatea AELS de Supraveghere, în termenul prevăzut, a tuturor măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a articolului 2 din actul menționat la punctul 16b prima liniuță din anexa IX și la punctul 4 prima liniuță din anexa XII la Acordul privind Spațiul Economic European, și anume Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare și a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanție financiară în ceea ce privește sistemele legate și creanțele private, astfel cum a fost adaptată la acord prin protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și în temeiul articolului 7 din Acordul privind SEE, Curtea, compusă din Carl Baudenbacher, președinte, Per Christiansen (judecător-raportor) și Páll Hreinsson, judecători, a pronunțat la 6 decembrie 2013, hotărârea al cărei dispozitiv prevede următoarele:
Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a adoptat toate măsurile necesare punerii în aplicare a articolului 2 din act în termenul prevăzut, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat la punctul 16b prima liniuță din anexa IX și la punctul 4 prima liniuță din anexa XII la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare și a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanție financiară în ceea ce privește sistemele legate și creanțele private), astfel cum a fost adaptat la acord prin protocolul 1, precum și în temeiul articolului 7 din acord; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/17 |
HOTĂRÂREA CURȚII
din 6 decembrie 2013
în cauza E-18/13
Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda
(Neîndeplinirea de către o parte contractantă a obligațiilor care îi revin – Directiva 2001/81/CE – Neaplicare)
2014/C 88/14
În cauza E-18/13, Autoritatea AELS de Supraveghere/Islanda – CERERE de declarare a faptului că, prin neadoptarea sau necomunicarea către Autoritatea AELS de Supraveghere, în termenul prevăzut, a tuturor măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a actului menționat la punctul 21ar din anexa XX la Acordul privind Spațiul Economic European, și anume Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici, astfel cum a fost adaptată la acord prin protocolul 1, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și al articolului 7 din Acordul privind SEE, Curtea, compusă din Carl Baudenbacher, președinte, Per Christiansen (judecător-raportor) și Páll Hreinsson, judecători, a pronunțat, la 6 decembrie 2013, hotărârea al cărei dispozitiv prevede următoarele:
Curtea:
|
1. |
declară că, prin faptul că nu a adoptat toate măsurile necesare aplicării actului, în termenul prevăzut, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului menționat la punctul 21ar din anexa XX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici), astfel cum a fost adaptat la acord prin protocolul 1, și în temeiul articolului 7 din acord; |
|
2. |
obligă Islanda la plata cheltuielilor de judecată. |
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/18 |
Cerere de obținere a unui aviz consultativ al Curții de Justiție a AELS înaintată de Staatsgerichtshof des Fürstentums Liechtenstein la data de 29 octombrie 2013 în cauza Casino Admiral AG/Wolfgang Egger
(Cauza E-24/13)
2014/C 88/15
Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2013, Staatsgerichtshof des Fürstentums Liechtenstein (instanța națională a Principatului Liechtenstein) a înaintat o cerere Curții de Justiție a AELS, înregistrată la grefa Curții la 8 noiembrie 2013, pentru obținerea unui aviz consultativ în cauza Casino Admiral AG/Wolfgang Egger, cu privire la următoarele chestiuni:
|
1. |
Care sunt cerințele generale prevăzute de legislația SEE și de legislația europeană (în special articolele 43 și 49 din Tratatul CE și obligația de transparență care decurge din acestea) în ceea ce privește procedura de atribuire a concesiunilor pentru cazinouri? |
|
2. |
Legislația SEE sau legislația europeană impune obligația ca o autoritate care dorește să atribuie o concesie să precizeze, în momentul publicării invitației de participare, modul în care intenționează să completeze și să precizeze în mod mai detaliat cerințele prevăzute de act și de reglementări? |
|
3. |
În special, în contextul procedurii de licitație relevante, există o obligație generală de informare prealabilă în legătură cu ponderea relativă pe care o vor avea criteriile de atribuire în momentul atribuirii concesiunii? Dacă răspunsul la această întrebare este afirmativ, care sunt cerințele impuse de legislația SEE și de legislația europeană cu privire la conținutul informațiilor pe care trebuie să le cuprindă informarea prealabilă respectivă? |
|
4. |
În cazul de față, cerințele prevăzute de legislația SEE și de legislația europeană au fost satisfăcute? |
|
5. |
În cazul în care Curtea de Justiție a AELS consideră că procedura de licitație nu a îndeplinit cerințele prevăzute de legislația SEE și de legislația europeană:
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/19 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7153 – BNPP/LaSer)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2014/C 88/16
|
1. |
La data de 18 martie 2014, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea BNP Paribas SA („BNPP”, Franța) dobândește, prin filiala sa BNP Paribas Personal Finance („BNPP PF”, Franța), în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi LaSer SA („LaSer”, Franța), prin achiziționare de acțiuni. Întreprinderea LaSer este controlată în prezent în comun de BNPP PF și de Galerie Lafayette SA |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7153 – BNPP/LaSer, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).
(2) JO C 366, 14.12.2013, p. 5.
ALTE ACTE
Comisia Europeană
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/20 |
Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
2014/C 88/17
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
CERERE DE MODIFICARE
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)
CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9
„COPPA PIACENTINA”
NR. CE: IT-PDO-0117-01102-08.04.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării
|
— |
|
Denumirea produsului |
|
— |
☒ |
Descrierea produsului |
|
— |
|
Aria geografică |
|
— |
|
Dovada originii |
|
— |
☒ |
Metoda de obținere |
|
— |
|
Legătura |
|
— |
|
Etichetarea |
|
— |
|
Cerințele naționale |
|
— |
|
Altele (de precizat) |
2. Tipul modificării
|
— |
☒ |
Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat |
|
— |
|
Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat |
|
— |
|
Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
|
— |
|
Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
3. Modificare (modificări)
Descrierea produsului
|
— |
Se elimină din fișa-rezumat fraza care prevede utilizarea pulpei de porc pentru producția de „Coppa Piacentina” (punctul 4.2. Descriere). Modificarea are drept scop corectarea unei incoerențe între fișa-rezumat publicată în JO C 311/20 din 16 noiembrie 2010 și caietul de sarcini. În fapt, cerințele referitoare la materia primă care trebuie utilizată pentru producția de „Coppa Piacentina”, descrise la articolul 3 din caietul de sarcini al produsului, au prevăzut întotdeauna utilizarea mușchilor din regiunea cervicală superioară proveniți de la porcul greu italian, nu a pulpei de porc, cum s-ar putea înțelege din fișa-rezumat. |
Metoda de obținere
Modificarea prin care se elimină obligația de a separa mușchiul cervical la cald – care devine opțională –, permite efectuarea acestei operațiuni și în unități de tăiere specializate care garantează obținerea unor materii prime mai bune necesare pentru procesul de producție.
Introducerea utilizării nitriților, cu respectarea în continuare a cantităților stabilite prin lege, este necesară întrucât prezența acestora, combinată cu cea a nitraților, garantează o eficacitate sporită împotriva agenților patogeni și a fenomenelor de oxidare în timpul fazelor de producție a „Coppa Piacentina” DOP.
Se solicită adăugarea de zaharuri în amestecul de sărare pentru a asigura o mai bună stabilizare a produsului în cursul maturării. Conținutul maxim de zaharuri admis este de 1,5 kg la 100 kg de carne proaspătă.
Modificarea care vizează autorizarea utilizării, pentru umplere, a membranelor de origine porcină, și nu doar a diafragmei parietale porcine, permite folosirea membranelor adecvate în scopul producției și răspunde evoluției realităților pieței, care fac foarte dificilă (sau, în anumite situații de piață, chiar imposibilă) găsirea tipurilor specifice de membrane prevăzute anterior.
A fost considerat necesar să se prevadă posibilitatea utilizării membranelor sub formă de plasă, în plus față de legarea cu sfoară, pentru a permite o uscare mai uniformă a produsului și a obține astfel o calitate superioară.
Introducerea unei marje de toleranță de + 10 % pentru parametrii de umiditate ai mediului de maturare contribuie la îmbunătățirea calității produsului DOP. În prezent există o cerere de produse din ce în ce mai maturate, dincolo de minimul prevăzut de caietul de sarcini. În aceste cazuri, s-a constatat că o maturare prelungită poate duce la infiltrații de aer și, în consecință, la oxidarea produsului în cazul în care mediul ambiant nu este umidificat în mod corespunzător. Din aceste motive, este adecvat să se prevadă o flexibilitate mai mare pentru parametrii de umiditate ai locului de maturare.
Este oportun să se prevadă ca faza de maturare să poată fi realizată în incinte care nu sunt semiîngropate, cu condiția de a îndeplini cerințele optime de maturare și de a asigura o reînnoire corespunzătoare a aerului. Faptul că produsul nu este păstrat în incinte semiîngropate – pentru o perioadă care nu este precizată, de altfel, – nu compromite rezultatul optim al maturării tradiționale. Faza de maturare a produsului „Coppa Piacentina” se caracterizează prin durata prelungită a acesteia, de cel puțin șase luni; de-a lungul acestui interval, influența climei umede a zonei și capacitatea producătorilor de a determina condițiile adecvate de umiditate și temperatură pentru fiecare fază și de a evalua efectele acestora asupra maturării produsului permit obținerea nivelului de excelență al acestei DOP. Experiența producătorilor din zona respectivă garantează condițiile optime de maturare, indiferent dacă locul de maturare este o incintă semiîngropată sau nu, și permite, în același timp, asigurarea unui contact permanent cu mediul.
În fine, reducerea cenușilor minime, de la 4 % la 1 %, corespunde nivelului minim de sare admis, de care depinde în mod direct procentul de cenușă, și respectă tendința constantă de reducere a cantității de sare din alimente.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)
„COPPA PIACENTINA”
NR. CE: IT-PDO-0117-01102-08.04.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire
„Coppa Piacentina”
2. Statul membru sau țara terță
Italia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tip de produs
|
Clasa 1.2. |
Produse din carne (preparată, sărată, afumată etc.) |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Coppa Piacentina” este un produs din carne de porc, sărat și uscat natural, care se conservă crud. Se obține din mușchii din zona cervicală superioară. Produsul finit are formă cilindrică, puțin mai subțire la extremități, are consistență compactă, neelastică; atunci când este tăiată, felia prezintă un aspect omogen, de culoare roșie, cu vinișoare de culoare albă-rozalie în părțile cu striații.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)
„Coppa Piacentina” este obținută din porcine născute, crescute și sacrificate în provinciile Emilia Romagna și Lombardia. Denumirea „Coppa Piacentina” beneficiază de derogarea prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)
Trebuie respectate reguli detaliate privind utilizarea și alcătuirea rației alimentare. Hrănirea porcinelor se compune din două faze și e bazată în principal pe producția cerealieră care provine din macrozona delimitată la punctul 3.3. Rația alimentară medie a porcinelor este compusă în principal din pastă de porumb, precum și din orz, tărâțe, soia și suplimente minerale. Subprodusele procesului de producție al brânzei (zer, coaguli și zară) sunt în mare majoritate furnizate de fabricile de brânzeturi din aria geografică delimitată.
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Toate etapele de producție, de sărare, de legare, de uscare și de maturare ale „Coppa Piacentina” au loc în aria indicată la punctul 4 de mai jos.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.
Operațiunile de ambalare, de feliere și de porționare trebuie să aibă loc sub supravegherea organismului de control desemnat, exclusiv în aria de prelucrare indicată la punctul 4. Pentru a garanta păstrarea caracteristicilor originale și particulare ale produsului este necesar ca operațiunile de ambalare, de feliere și de porționare să fie efectuate în aria geografică de producție, de un personal cu cunoștințe specifice privind produsul. Contactul cu aerul și expunerea produsului feliat sau porționat, fără membrană, la condiții de mediu necunoscute riscă să provoace oxidarea și înnegrirea subsecventă a feliilor sau a suprafeței expuse prin tăiere, conducând astfel la pierderea culorii roșu-aprins caracteristice părții macre, la râncezirea părții grase și la alterarea implicită a aromei.
3.7. Norme specifice privind etichetarea
Produsul comercializat trebuie să poarte mențiunea „Coppa Piacentina”.
Denumirea „Coppa Piacentina” trebuie să figureze pe etichetă cu caractere clare, indelebile, care să poată fi distinse cu claritate de restul informațiilor ce apar pe etichetă, și trebuie să fie urmată imediat de mențiunea „Denominazione di Origine Protetta”.
Se interzice adăugarea oricărei informații care nu este prevăzută în mod expres.
Este permisă însă utilizarea unor indicații care fac referire la nume, denumiri comerciale sau mărci private – cu condiția ca aceste referiri să nu aibă caracter laudativ și să nu inducă în eroare consumatorii – precum și a denumirii crescătoriei de porcine din care provine produsul.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Zona de producție a „Coppa Piacentina” cuprinde întreg teritoriul provinciei Piacenza și se limitează la zonele situate la altitudini de până la 900 de metri deasupra nivelului mării.
5. Legătura cu aria geografică
5.1. Specificitatea ariei geografice
Producția de „Coppa Piacentina” își are originile în epoca romană și s-a transmis de-a lungul timpului, concentrându-se în aria geografică a provinciei Piacenza.
Importanța ariei de producție a „Coppa Piacentina” este asociată evoluției unei culturi rurale comune întregii Padanii, de pe al cărei teritoriu provine materia primă (Emilia Romagna și Lombardia). În zona de aprovizionare cu materie primă, evoluția zootehniei este legată de prezența extinsă a culturilor de cereale și de sistemele de prelucrare ale industriei produselor lactate, puternic specializate, care au determinat orientarea producției locale înspre creșterea porcinelor.
În provincia Piacenza s-a dezvoltat și s-a transmis de-a lungul generațiilor o capacitate specifică a producătorilor locali de a selecționa și a prelucra bucățile de carne. Operatorilor li se solicită competențe speciale pentru a tăia și a curăța în mod corespunzător bucățile de carne, eliminând deșeurile de grăsime și bucățile mici de carne slabă. Această operațiune pregătește în mod corect bucățile de mușchi pentru operațiunile ulterioare de sărare și de legare.
Prezența unor văi răcoroase, bogate în apă, și a unor zone colinare împădurite are o influență pozitivă asupra condițiilor locale de maturare.
5.2. Specificitatea produsului
„Coppa Piacentina” se caracterizează prin forma sa cilindrică, puțin mai subțire la extremități. Consistența este compactă, neelastică. Gustul său dulce și fin devine mai subtil prin maturare. Partea exterioară este acoperită de un strat subțire de mucegai, care se dezvoltă în perioada de maturare. Atunci când este tăiată, felia prezintă o culoare roșie, cu vinișoare de culoare albă-rozalie în părțile cu striații.
Bucățile de mușchi utilizate în producția de „Coppa Piacentina” provin de la porcul greu italian.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)
Condițiile de mediu, precum și factorul uman și cel natural contribuie în egală măsură la îndeplinirea cerințelor caracteristice pentru „Coppa Piacentina”. În mod particular, caracterizarea materiei prime este strâns legată de aria geografică de aprovizionare delimitată, în interiorul căreia s-au dezvoltat tehnici de creștere a porcului greu italian care sunt fundamentale pentru calitatea bucăților de carne utilizate la producerea de „Coppa Piacentina”.
În plus, prelucrarea „Coppa Piacentina”, realizată în zona provinciei Piacenza, este legată de operatorii locali care au dezvoltat, pe parcursul timpului, cunoștințe specifice în ceea ce privește operațiunile de decupare a bucăților de carne, care conferă produsului forma sa caracteristică, puțin mai subțire la extremități.
Competențele tehnice ale producătorilor în ceea ce privește operațiunile de sărare, alături de gestionarea pricepută a etapelor de maturare, sunt mărturii ulterioare ale legăturii dintre „Coppa Piacentina” și teritoriul său de producție.
Factorii de mediu sunt strâns legați de caracteristicile ariei de producție. Clima, în special, are o puternică influență asupra caracteristicilor produsului finit și contribuie la parcurgerea cu succes a etapei de maturare a acestuia.
În consecință, materia primă, produsul finit și denumirea acestuia formează un întreg, strâns legat de evoluția socioeconomică specifică a ariei în cauză, care are conotații imposibil de reprodus în altă parte.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]
Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:
http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335
sau
accesând direct pagina principală a site-ului de internet al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (http://www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(4) A se vedea nota de subsol nr. 3.
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/25 |
Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
2014/C 88/18
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
CERERE DE MODIFICARE
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)
CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9
„SALAME PIACENTINO”
NR. CE: IT-PDO-0117-01104-08.04.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării
|
— |
|
Denumirea produsului |
|
— |
☒ |
Descrierea produsului |
|
— |
|
Aria geografică |
|
— |
|
Dovada originii |
|
— |
☒ |
Metoda de obținere |
|
— |
|
Legătura |
|
— |
|
Etichetarea |
|
— |
|
Cerințele naționale |
|
— |
|
Altele (de precizat) |
2. Tipul modificării
|
— |
☒ |
Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat |
|
— |
|
Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat. |
|
— |
|
Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
|
— |
|
Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
3. Modificare (modificări)
Descrierea produsului
|
— |
Se elimină fraza care prevede utilizarea de pulpe de porc proaspete pentru producția de „Salame Piacentino”, menționată în fișa-rezumat (punctul 4.2 Descriere). Modificarea își propune să corecteze o inadvertență între fișa-rezumat publicată în JOUE seria C 122/17 din 11 mai 2010 și caietul de sarcini. Efectiv, cerințele privind materia primă care trebuie utilizată la producerea de „Salame Piacentino”, descrise la punctul 3 din caietul de sarcini, au prevăzut întotdeauna utilizarea de bucăți de carne diferite provenind de la porcul greu italian și nu de pulpe de porc, așa cum s-ar putea deduce din fișa-rezumat. |
Metoda de obținere
|
— |
Introducerea utilizării nitriților, cu respectarea deplină a cantităților stabilite prin lege, este necesară întrucât prezența acestora, alături de nitrați, garantează o eficacitate sporită împotriva agenților patogeni și a fenomenelor de oxidare, pe parcursul etapelor de producție a „Salame Piacentino” DOP. |
|
— |
Se solicită introducerea nucșoarei în amestecul de sărare, pentru a da posibilitatea utilizării din nou a unui condiment care era prezent în rețeta tradițională. |
|
— |
Modificarea care permite utilizarea culturilor starter pentru fermentare are scopul de a asigura demararea rapidă a procesului de fermentare, astăzi din ce în ce mai dificilă din cauza unei prezențe reduse a florei bacteriene în localuri și utilaje, datorată normelor de igienă actuale. |
|
— |
Se introduce limita maximă a calibrului „Salame Piacentino”, pentru a garanta respectarea constantă a tradiției în producția de „Salame Piacentino” DOP. „Salame Piacentino” are, în mod tradițional, un calibru redus. Prin urmare, se consideră oportună introducerea explicită a unei obligații privind calibrul maxim al salamului, astfel încât timpul maxim de maturare prevăzut în caietul de sarcini să fie optim în raport cu acest calibru tradițional, permițând o maturare omogenă și ideală. În plus, prin stabilirea calibrului maxim al produsului se poate garanta faptul că creșterea cu 2 kg a greutății maxime permise în cazul produsului destinat felierii nu afectează în niciun fel caracteristicile calitative ale produsului, garantând astfel și pentru salamul destinat felierii un aspect și o uniformitate a maturării identice cu cele ale produsului comercializat întreg. |
|
— |
Pentru produsul destinat felierii se prevede utilizarea unei plase din fire elastice. Aceste fire facilitează operațiunile de feliere, deoarece sunt mai ușor de îndepărtat înainte de felierea produsului. |
|
— |
Introducerea unei marje de toleranță de + 10 % în ceea ce privește parametrii de umiditate a mediului de maturare contribuie la îmbunătățirea calității produsului DOP. Astăzi există o cerere de produse din ce în ce mai maturate, chiar dincolo de minimul prevăzut în caietul de sarcini. În aceste cazuri, s-a constatat că, dacă mediul nu e umidificat în mod corespunzător, maturarea prelungită poate provoca infiltrări de aer și oxidarea în consecință a produsului. Din aceste motive, este oportun să se permită o flexibilitate sporită în ceea ce privește parametrii de umiditate ai locului de maturare. |
|
— |
S-a considerat necesară creșterea greutății maxime autorizate a produsului destinat felierii, pentru a se elimina anumite probleme legate de cantitatea de deșeuri rezultată și de randamentul redus obținut prin felierea unui produs de dimensiuni reduse. |
|
— |
Reducerea cenușilor minime, de la 4 % la 1,5 %, corespunde nivelului minim de sare admis, de care depinde în mod direct procentul de cenușă, și respectă tendința constantă de reducere a cantității de sare din alimente. |
|
— |
Reducerea pH-ului produsului finit de la 5,4 la 5,2 e compatibilă cu introducerea posibilității de a utiliza culturi starter, conform modificării de mai sus. Variația minimă de 0,2 a pH-ului nu influențează caracteristicile calitative și organoleptice ale produsului. |
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)
„SALAME PIACENTINO”
NR. CE: IT-PDO-0117-01104-08.04.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire
„Salame Piacentino”
2. Statul membru sau țara terță
Italia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tip de produs
|
Clasa 1.2. |
Produse din carne (preparată, sărată, afumată etc.) |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Salame Piacentino” face parte dintre produsele sărate și maturate natural, în membrană naturală de porc, destinate să fie consumate crude. Pentru producția de „Salame Piacentino” se utilizează carne macră de porc cu adaos de grăsime de porc în proporție de 10-30 %. Produsul finit are formă cilindrică, culoarea feliei fiind roșu-aprins cu pete de grăsime de culoare alb-roz; aroma este tipică, foarte intensă, oarecum dulce, cu parfumul caracteristic cărnurilor prelucrate sub formă de mezeluri.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)
Produsul „Salame Piacentino” este obținut din porcine născute, crescute și sacrificate în provinciile Emilia Romagna și Lombardia. Denumirea „Salame Piacentino” beneficiază de derogarea prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)
Trebuie respectate reguli detaliate privind utilizarea și alcătuirea rației alimentare. Hrănirea porcinelor se compune din două faze și e bazată în principal pe producția cerealieră care provine din macrozona delimitată la punctul 3.3. Rația medie furajeră a porcinelor este compusă în majoritate din pastă de porumb, urmată de orz, tărâțe, soia și suplimente minerale. Subprodusele procesului de producție al brânzei (zer, coaguli și zară) sunt în mare majoritate furnizate de fabricile de brânzeturi din aria geografică delimitată.
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Toate fazele de producție, sărare, preparare a pastei, umplere, uscare și maturare ale produsului „Salame Piacentino” au loc în aria indicată la punctul 4 de mai jos.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.
Operațiunile de ambalare, de feliere și de porționare trebuie să aibă loc sub supravegherea organismului de control desemnat, exclusiv în aria de prelucrare indicată la punctul 4. Pentru a garanta păstrarea caracteristicilor originale și particulare ale produsului, este necesar ca operațiunile de ambalare, de feliere și de porționare să fie efectuate în aria geografică de producție, de către personal cu cunoștințe specifice privind produsul. Contactul cu aerul și expunerea produsului feliat sau porționat, fără membrană, la condiții de mediu necunoscute riscă să provoace oxidarea și înnegrirea subsecventă a feliilor sau a suprafeței expuse prin tăiere, conducând astfel la pierderea culorii roșu-aprins caracteristice părții macre, la râncezirea părții grase și la alterarea implicită a aromei.
3.7. Norme specifice privind etichetarea
Produsul comercializat trebuie să poarte mențiunea „Salame Piacentino”.
Denumirea „Salame Piacentino” trebuie să figureze pe etichetă cu caractere clare, indelebile, care să poată fi distinse cu claritate de restul informațiilor care apar pe etichetă și trebuie să fie urmată imediat de mențiunea „Denominazione di Origine Protetta”.
Se interzice adăugarea oricărei informații care nu este prevăzută în mod expres.
Este permisă însă utilizarea unor indicații care fac referire la nume, denumiri comerciale sau mărci private – cu condiția ca aceste referiri să nu aibă caracter laudativ și să nu inducă în eroare consumatorii –, precum și a denumirii crescătoriei de porcine din care provine produsul.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Zona de producție a „Salame Piacentino” cuprinde întreg teritoriul provinciei Piacenza și se limitează la zonele situate la altitudini de până la 900 de metri deasupra nivelului mării, datorită condițiilor climatice deosebite.
5. Legătura cu aria geografică
5.1. Specificitatea ariei geografice
Producția de „Salame Piacentino” își are originile în epoca romană și s-a transmis de-a lungul timpului, concentrându-se în aria geografică a provinciei Piacenza.
Importanța ariei de producție a „Salame Piacentino” este asociată evoluției unei culturi rurale comune întregii Padanii, de pe al cărei teritoriu provine materia primă (Emilia Romagna și Lombardia). În zona de aprovizionare cu materie primă, evoluția zootehniei este legată de prezența extinsă a culturilor de cereale și de sistemele de prelucrare ale industriei produselor lactate, puternic specializate, care au determinat orientarea producției locale înspre creșterea porcinelor.
În provincia Piacenza s-a dezvoltat și s-a transmis de-a lungul generațiilor o capacitate specifică a producătorilor locali de a selecționa bucățile de carne și de a prelucra părțile macre și părțile grase. În plus, prezența unor văi răcoroase, bogate în apă, și a unor zone colinare împădurite are o influență pozitivă asupra condițiilor locale de maturare.
5.2. Specificitatea produsului
Produsul „Salame Piacentino” este caracterizat de aroma sa dulce și intensă, care se dezvoltă pe parcursul perioadei de maturare. Partea macră a feliei are o culoare roșu-aprins, cu mici pete de grăsime de culoare albă. Materia primă utilizată pentru producția de „Salame Piacentino” se compune din diferite bucăți de carne, finisate și selecționate, provenind de la porcine cu caracteristici tipice porcului greu italian.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)
Cerințele specifice necesare pentru producția de „Salame Piacentino” depind atât de condițiile de mediu, cât și de factori umani și naturali. În mod particular, caracterizarea materiei prime este strâns legată de aria geografică de aprovizionare delimitată, în interiorul căreia s-au dezvoltat tehnici de creștere a porcului greu italian care sunt fundamentale pentru calitatea bucăților de carne utilizate la producerea de „Salame Piacentino”.
În plus, prelucrarea produsului „Salame Piacentino”, realizată în provincia Piacenza, este legată de prezența operatorilor locali care, în timp, au dobândit cunoștințe specifice privind selectarea bucăților de carne macră și amestecarea acestora cu componentele grase și cu condimentele. Competențele tehnice ale producătorilor în ceea ce privește prelucrarea și tocarea cărnii, alături de gestionarea pricepută a etapelor de maturare, sunt mărturii ulterioare ale legăturii dintre produsul „Salame Piacentino” și teritoriul său de producție.
Factorii de mediu sunt strâns legați de caracteristicile ariei de producție. Clima, în special, are o puternică influență asupra caracteristicilor produsului finit și contribuie la parcurgerea cu succes a etapei de maturare a acestuia.
Materia primă, produsul finit și denumirea acestuia formează așadar un întreg, care este strâns legat de evoluția socio economică specifică a ariei în cauză și care are conotații imposibil de reprodus în altă parte.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]
Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:
http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335
sau
accesând direct pagina principală a site-ului de internet al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (http://www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(4) A se vedea nota de subsol nr. 3.
Rectificări
|
27.3.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 88/30 |
Rectificare la autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 50 din 21 februarie 2014 )
2014/C 88/19
La pagina 12, textul referitor la ajutorul de stat nr. SA.37391 se anulează și se înlocuiește cu următorul text:
„Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE
Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții
(Text cu relevanță pentru SEE, cu excepția produselor prevăzute în anexa I la tratat)
|
Data adoptării deciziei |
18.11.2013 |
|||
|
Ajutorul nr. |
SA.37391 (2013/N) |
|||
|
Stat membru |
Letonia |
|||
|
Regiune |
— |
— |
||
|
Titlu (și/sau numele beneficiarului) |
Prolongation of RDP measure ‘Natura 2000 payments (to forest owners)’ |
|||
|
Temei legal |
Ministru kabineta noteikumu projekts “Noteikumi par valsts un Eiropas Savienības lauku attīstības atbalsta piešķiršanu, administrēšanu un uzraudzību vides un lauku ainavas uzlabošanai” |
|||
|
Tipul măsurii |
Schemă |
— |
||
|
Obiectiv |
Plăți Natura 2000 și plăți aferente Directivei 2000/60/CE |
|||
|
Forma de ajutor |
Subvenție directă |
|||
|
Buget |
— |
|||
|
Valoare |
0 % |
|||
|
Durată (perioadă) |
1.1.2014 - 31.12.2014 |
|||
|
Sectoare economice |
AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT |
|||
|
Numele și adresa autorității de acordare a ajutorului |
|
|||
|
Alte informații |
— |
|||
Textul deciziei în limba (limbile) originală (originale), din care au fost înlăturate toate informațiile confidențiale, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm”