1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/1

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/2

1.

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a cadrelor de conducere au recunoscut că o conducere eficace a instituțiilor de învățământ reprezintă un factor major de organizare a mediilor generale de predare și de învățare, de stimulare a aspirațiilor și de sprijinire a elevilor, a părinților și a personalului, stimulând prin aceasta niveluri mai ridicate de performanță, și că, prin urmare, este fundamental să se asigure că cadrele de conducere din unitățile de învățământ au sau pot dezvolta capacitățile și calitățile necesare pentru a-și asuma numărul crescând de sarcini cu care se confruntă.

2.

Concluziile Consiliului European din 13 și 14 decembrie 2012 au solicitat Consiliului, statelor membre și Comisiei să asigure o continuare rapidă a inițiativei privind „Regândirea educației”, iar concluziile ulterioare ale Consiliului din 15 februarie 2013 privind „Investițiile în educație și formare profesională – o reacție la Regândirea educației” au invitat statele membre să revizuiască și să consolideze profilul profesional al profesiilor didactice, inclusiv al cadrelor de conducere, și să exploateze la maximum potențialul de cooperare și învățare reciprocă în cadrul metodei deschise de coordonare.

3.

Strategia Europa 2020, în special Analiza anuală a creșterii 2013, solicită statelor membre să mențină potențialul de creștere prin acordarea de prioritate investițiilor în educație și formare profesională și, acolo unde este posibil, prin consolidarea acestora, asigurând totodată eficacitatea acestor cheltuieli.

—

Conferinței președinției lituaniene privind conducerea în educație, desfășurată la Vilnius la 9 și 10 septembrie 2013, care a furnizat o platformă pentru reprezentanții din partea statelor membre ale UE, a țărilor candidate și a statelor AELS, împreună cu Comisia Europeană, pentru a contribui la dezbaterea de orientare pe această temă importantă;

—

Conferinței Comenius privind „Dezvoltarea școlii dumneavoastră cu sprijinul acordat de programul UE, o conferință pentru cadrele de conducere din instituțiile de învățământ”, desfășurată la Vilnius la 11 și 12 octombrie 2013.

1.

În calitate de vectori majori ai creșterii, competitivității și coeziunii sociale într-o societate bazată pe cunoaștere, sistemele europene de educație și formare necesită o conducere fermă și eficace la toate nivelurile. În prezent, cadrele de conducere din domeniul educației se confruntă cu o varietate de sarcini problematice, asumându-și responsabilitatea nu numai pentru îmbunătățirea calității actului de predare și creșterea nivelurilor de performanță, ci și pentru gestionarea resurselor umane și financiare.

2.

Conducerea în educație necesită o serie de competențe extrem de dezvoltate bazate pe valori fundamentale. Aceasta necesită angajament profesional, capacitatea de a motiva și a inspira, precum și competențe pedagogice, manageriale și de comunicare solide. Cadrele de conducere competente din instituțiile de învățământ dezvoltă o viziune strategică pentru instituțiile lor, acționează ca modele demne de urmat atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice și au un rol-cheie în crearea unui mediu eficace și atractiv care să conducă la învățare. De asemenea, acestea joacă un rol major în crearea de legături eficace între diferitele niveluri de educație și formare, familii, lumea muncii și comunitatea locală, cu scopul comun de a crește performanța elevilor.

3.

Selecția, recrutarea, pregătirea și menținerea celui mai competent personal pentru pozițiile de conducere din instituțiile de învățământ, precum și asigurarea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea lor profesională sunt, prin urmare, de o importanță vitală și necesită o atenție deosebită din partea factorilor decizionali.

4.

Conducerea în educație poate fi eficace atunci când:

1.

Abordările inovatoare privind conducerea pot contribui la atragerea și menținerea candidaților de cel mai mare calibru și la crearea premiselor pentru ca mediile de învățare să facă față inovărilor permanente care se succed într-un ritm rapid în educație și să exploateze pe deplin potențialul acestora.

2.

De asemenea, sunt necesare profesionalizarea, consolidarea și sprijinirea rolului cadrelor de conducere din instituțiile de învățământ, mai întâi prin identificarea competențelor necesare, prin dezvoltarea unor parcursuri de carieră mai structurate și prin evaluarea nevoilor specifice în materie de dezvoltare profesională ale persoanelor care preiau poziții de conducere și asigurarea de oportunități de formare relevante.

3.

Este nevoie de suficientă flexibilitate, autonomie și răspundere pentru a permite cadrelor de conducere din domeniul educației să dezvolte abordări inovatoare privind conducerea, precum și pentru a crea condițiile în care și alți membri ai personalului să fie încurajați să își asume responsabilități de conducere.

4.

Personalul care ocupă poziții de conducere trebuie să dețină sau să dobândească, precum și să își actualizeze periodic competențele necesare pentru aceste poziții, inclusiv cele care le permit să utilizeze în mod eficace noile tehnologii și tehnici de management pentru promovarea învățării inovatoare și a gestionării eficiente a instituției lor.

1.

promovarea autonomiei instituțiilor de învățământ și a cadrelor de conducere din domeniul educației cu privire la aspecte pedagogice și la alocarea de resurse pe plan intern, asigurându-se totodată că acestea dispun de sprijinul și mijloacele necesare pentru a se adapta și a răspunde în mod eficace la condiții locale specifice și în schimbare;

2.

definirea clară a rolurilor și responsabilităților și asigurarea de măsuri astfel încât competențele esențiale necesare pentru cadrele de conducere din domeniul educației să fie sprijinite și consolidate prin diferite moduri de dezvoltare profesională, inclusiv crearea de rețele între respectivele cadre de conducere;

3.

facilitarea procesului decizional fundamentat și a unei răspunderi sporite, de exemplu prin utilizarea datelor inteligente, prevăzând introducerea unor mecanisme de asigurare a calității și dezvoltând măsuri specifice pentru instituțiile de învățământ aflate în zone dezavantajate;

4.

colectarea de elemente concrete privind abordările eficace și de succes în materie de conducere a instituțiilor de învățământ în diferite contexte naționale, în special urmărind un echilibru optim între flexibilitate, autonomie și răspundere, precum și pentru a evalua impactul abordărilor inovatoare asupra calității rezultatelor predării și învățării.

1.

asigurarea unui grad mai mare de profesionalizare ca mijloc pentru a atrage candidații cei mai competenți;

2.

crearea premiselor pentru axarea cadrelor de conducere din domeniul educației pe îmbunătățirea predării și învățării în cadrul instituțiilor lor, inclusiv prin urmărirea unui mai bun echilibru între sarcinile pur administrative și sarcinile principale legate de predare și învățare;

3.

explorarea și dezvoltarea unor forme atractive de formare inițială, sprijin la începutul carierei și dezvoltare profesională continuă pentru cadrele de conducere din instituțiile de învățământ, inclusiv prin cooperare transsectorială cu alte părți interesate cum ar fi mediul de afaceri și partenerii sociali;

4.

promovarea lucrului în echipă și a unor medii de conducere flexibile, de exemplu prin sprijinirea creării în cadrul instituțiilor de învățământ a unor echipe ad-hoc care urmăresc să abordeze provocări specifice și a unor rețele în afara școlilor vizând schimbul de experiență și cooperarea;

5.

promovarea unor măsuri specifice, a învățării reciproce și a schimbului de bune practici, pentru a încuraja echilibrul de gen în conducerea în domeniul educației.

1.

luarea în considerare a nevoilor specifice ale instituțiilor de învățământ și aplicarea unor criterii adecvate de asigurare a calității în procesul de selecție a viitoarelor cadre de conducere;

2.

recunoașterea și promovarea potențialului de conducere al personalului din cadrul instituțiilor, în special prin „conducere distribuită”, prin furnizarea de oportunități de a lucra cu colegi din alte instituții și prin furnizarea de încurajări și oportunități de dezvoltare a potențialului lor în acest sens;

3.

stimularea creării unor medii de predare și învățare inovatoare, inclusiv prin utilizarea adecvată a TIC și a resurselor educaționale deschise atât ca mijloace de asistență pedagogică, cât și ca instrumente de management;

4.

instituirea și menținerea unor rețele vizând inițierea și dezvoltarea unor abordări eficace privind conducerea în educație, precum și stimularea și promovarea învățării reciproce între cadrele de conducere din instituțiile de învățământ.

1.

Să valorifice la maximum metoda deschisă de coordonare pentru a promova bunele practici și a sprijini dezvoltarea conducerii profesioniste în domeniile școlii, educației adulților și învățământului profesional și tehnic, precum și să furnizeze un feedback periodic la nivel politic, după caz.

2.

Să promoveze cooperarea și parteneriatele pentru inovare eficace în conducere și pentru dezvoltarea profesională a cadrelor de conducere din domeniul educației – inclusiv prin cooperarea transsectorială dintre școli, învățământul superior și instituțiile de formare profesională și mediul de afaceri – cu sprijinul finanțării europene, inclusiv prin intermediul programului Erasmus+ și al fondurilor structurale europene, în special Fondul social european.

3.

Să promoveze schimbul de bune practici și dezvoltarea unor abordări inovatoare privind conducerea eficace în domeniul educației, de exemplu prin acțiunile din cadrul parteneriatului strategic ale programului Erasmus+, inclusiv încurajând cadrele de conducere din domeniul educației să coopereze cu diferite părți interesate cum ar fi companiile, asociațiile societății civile și diferite niveluri ale instituțiilor de învățământ, atât la nivel internațional, cât și în cadrul comunității locale.

4.

Să exploreze în continuare posibilitățile oferite de platforme precum eTwinning pentru a sprijini schimburile transsectoriale privind conducerea inovatoare, prin furnizarea unor spații virtuale prin intermediul cărora cadrele de conducere din instituțiile de învățământ pot colabora și difuza practici eficace și inovatoare.

5.

Să promoveze cercetări aprofundate în domeniul conducerii eficace în educație și să asigure diseminarea rezultatelor acestora.

6.

Să consolideze sprijinul pentru rețelele naționale și regionale ale părților interesate care se ocupă de conducerea instituțiilor de învățământ, precum și să contribuie la asigurarea unei difuzări și monitorizări adecvate a acțiunilor lor la nivel european, inclusiv prin Rețeaua de politici europene privind conducerea instituțiilor de învățământ și prin valorificarea la maximum a elementelor concrete colectate prin cooperarea internațională.

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/5

1.

Tinerii, femei și bărbați, reprezintă o resursă importantă a Europei. Ei reprezintă potențial pentru prezent și pentru viitor; cu toate acestea, tinerii se confruntă cu numeroase dificultăți, cum ar fi șomajul și problemele sociale conexe (1). Pentru a ieși din criza actuală și a preveni apariția unor probleme similare în viitor, toate statele membre trebuie să treacă la acțiuni imediate în vederea promovării ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, a educației și formării, a participării și incluziunii sociale a tinerilor.

2.

Tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (denumiți în continuare „tineri în situație de NEET”) (2) se pot confrunta cu condiții sociale negative, precum izolarea, lipsa autonomiei, implicare în comportament de risc și sănătate mentală și fizică instabilă, care îi expun la riscuri mai ridicate de șomaj și excluziune socială mai târziu în viață. Excluziunea socială a tinerilor, în special a tinerilor în situație de NEET, poate avea consecințe negative pentru economie și poate duce la costuri semnificative pentru Europa. În 2011, pierderea economică cauzată de dezangajarea tinerilor de pe piața muncii s-a ridicat la 153 de miliarde de euro. Aceasta este o estimare prudentă și reprezintă 1,2 % din PIB-ul UE (3).

3.

Tinerii în situație de NEET sunt mai mult sau mai puțin vulnerabili, cu caracteristici și necesități diferite. Prin urmare, este necesară o abordare personalizată pentru a-i (re)integra efectiv și cu succes în piața muncii, în sistemul de educație sau formare și în viața socială.

4.

Această abordare a fost recunoscută de Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, adoptată la 22 aprilie 2013 (4). Această recomandare stabilește că toți tinerii sub vârsta de 25 de ani ar trebui să primească o ofertă de muncă de bună calitate, de continuare a educației, de ucenicie sau de stagiu într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal (5).

5.

Panorama competențelor în UE și previziunile Cedefop legate de competențe pot sprijini inițiativele politice destinate să reducă șomajul în rândul tinerilor prin facilitarea identificării deficitelor emergente în materie de competențe, precum și a tendințelor în materie de competențe și a perspectivelor pieței muncii.

6.

Factorii de risc care sporesc pericolul de a ajunge în situație de NEET sunt adeseori o combinație de circumstanțe personale, economice, educaționale și sociale.

7.

Activitățile pentru tineret, activitățile de voluntariat, cetățenia activă și învățarea nonformală și informală pot juca un rol important și complementar, având valoare adăugată pentru toți tinerii, în special pentru cei în situație de NEET, în tranziția către piața muncii, prin: crearea de punți între sistemele de educație și de ocupare a forței de muncă, completarea sistemului de educație formală, asigurarea încrederii de sine, a capitalului social și a propriei dezvoltări și sporirea competențelor comportamentale și tehnice care măresc capacitatea de inserție profesională.

8.

Concluziile comune ale Conferinței UE pentru tineret organizate de președinția lituaniană între 9 și 12 septembrie 2013 accentuează nevoia de a se adapta educația la necesitățile tinerilor și la cererile pieței muncii pentru facilitarea tranziției de la învățământ la activitatea profesională și pentru îmbunătățirea condițiilor de integrare a tinerilor în piața muncii (6).

9.

Sunt necesare analizarea și evaluarea cercetării, a sistemelor și a programelor existente la nivel local, regional, național și european, legate de tinerii în situație de NEET, în vederea identificării obstacolelor în calea accesului lor la servicii, în special pentru cei care sunt inactivi.

10.

Politica privind tineretul, în special activitățile pentru tineret, poate contribui la punerea în aplicare cu succes a inițiativelor UE de combatere a șomajului și a inactivității în rândul tinerilor, cum sunt pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și, în special, garanția pentru tineret. Prin urmare, pentru a obține cele mai bune rezultate posibil, sunt necesare măsuri naționale și alte instrumente politice care să fie coerente și să se consolideze reciproc.

11.

Pentru a se îmbunătăți incluziunea socială a tinerilor în situație de NEET, ar trebui să se asigure o abordare holistică și cooperarea intersectorială. Pentru îmbunătățirea posibilităților de a se integra pe piața muncii și în societate, investițiile sociale în competențele și capacitățile persoanelor pe parcursul întregii vieți sunt esențiale (7). Toate instrumentele, măsurile și acțiunile de politică ar trebui să fie coordonate și puse în aplicare la nivel local, regional, național și european și ar trebui să includă o gamă largă de părți interesate de elaborarea și prezentarea unor măsuri de incluziune socială a tinerilor.

12.

Prevenirea ar trebui să reprezinte o prioritate pentru a se evita creșterea numărului de tineri care ajung în situație de NEET și pentru a se rupe ciclul intergenerațional al excluziunii sociale. Pentru a se asigura o intervenție rapidă cu scopul de a se evita ca tinerii să ajungă în situație de NEET, este necesară o abordare proactivă care să implice familia, educatorii de la vârsta preșcolară, școlile, mai ales învățământul secundar și profesional, furnizorii de formare și de învățare nonformală, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), în special organizațiile de tineret, tinerii lucrători, părinții și alte părți interesate.

13.

Măsurile de politică trebuie să abordeze diversitatea tinerilor în situație de NEET, în ceea ce privește stadiul în care acestea trebuie să intervină, gama lor de scopuri, obiective și activități. Este necesar să se acorde o mai mare atenție abordării diferențelor de gen în educație, politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă și tinerilor cu nevoi speciale.

14.

Măsurile care se adresează tinerilor în situație de NEET ar trebui să fie personalizate și flexibile și să aibă drept obiectiv înregistrarea de rezultate pozitive pe termen lung pe piața muncii, precum și (re)integrarea în educație sau formare și în viața civică sau socială. Pentru a lucra cu tinerii în situație de NEET, ar trebui să se utilizeze modalități inovatoare, învățarea reciprocă și activitățile de informare.

15.

Utilizarea eficace a fondurilor structurale și de investiții europene, mai ales a Fondului social european și a inițiativelor și programelor europene, inclusiv inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Erasmus+, este vitală pentru a impulsiona proiectele în domeniul incluziunii sociale a tinerilor.

16.

Să stabilească, să pună în aplicare și să dezvolte în continuare, după caz, strategii sau programe naționale, regionale și/sau locale, precum planurile de punere în aplicare a garanției pentru tineret, pentru îmbunătățirea incluziunii sociale a tinerilor în situație de NEET. Strategiile ar trebui să fie bazate pe elemente concrete, să fie construite pe cooperare intersectorială și să includă toate părțile interesate relevante. Redactarea de strategii ar trebui să includă discuții cu grupul-țintă, planificare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a unor instrumente politice eficace. Monitorizarea și evaluarea accesului la măsuri politice și la rezultate ar trebui să țină cont de aspectele legate de egalitatea de gen.

17.

Să promoveze accesul la servicii adecvate, la preț rezonabil, accesibile și la servicii de înaltă calitate, precum educație și îngrijire preșcolară, locuință, servicii de sănătate și sociale, pentru a împiedica tinerii să ajungă în situație de NEET sau să rămână într-o astfel de situație.

18.

Să promoveze și să investească în activități de tineret și să faciliteze accesul tinerilor în situație de NEET la serviciile lor, prin consolidarea cooperării intersectoriale între părțile interesate relevante.

19.

Să recurgă la o abordare cuprinzătoare pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, care să includă măsuri de prevenire și de intervenție (8).

20.

Să dezvolte și să pună în aplicare abordări noi și personalizate, precum activitățile de tineret detașate și/sau de informare, pentru mai buna incluziune socială a tinerilor în situație de NEET. Să utilizeze pe deplin potențialul activităților pentru tineret de a oferi tinerilor încredere în sine și autodezvoltare și de a contribui la reducerea părăsirii timpurii a școlii (9).

21.

Să încurajeze și să sprijine îndrumarea de înaltă calitate, inclusiv informarea referitoare la carieră, informarea privind drepturile la locul de muncă, perspectivele de angajare și de educație, posibilitățile de liberă circulație, precum și consiliere mai cuprinzătoare și sprijin pentru toți tinerii, în special pentru cei care riscă să ajungă în situație de NEET și pentru familiile acestora.

22.

Să consolideze capacitatea organizațiilor de tineret, a activităților de tineret și a altor forme de incluziune ca mijloc de participare și să utilizeze potențialul acestora de stimulare a incluziunii sociale a tinerilor în situație de NEET.

23.

Să încurajeze inițiativele locale și planurile de coeziune sociale să dezvolte acțiuni specifice care să vizeze tinerii în situație de NEET pentru a-i (re)integra în comunitățile locale.

24.

Să utilizeze Portalul european pentru tineret ca platformă de informare pentru informarea tinerilor în legătură cu aspecte legate de incluziunea socială.

25.

Să extindă accesul la educație prin acordarea unei a doua șanse și să sprijine dobândirea și/sau dezvoltarea unor aptitudini și competențe care satisfac necesitățile pieței muncii.

26.

Să promoveze și să extindă disponibilitatea îndrumării profesionale și a orientării adaptate nevoilor tinerilor excluși din punct de vedere social, în toate momentele vieții acestora.

27.

Să instituie, cel târziu până în 2018, în conformitate cu circumstanțele și caracteristicile naționale și în modul pe care statele membre îl consideră adecvat, măsuri de validare a învățării nonformale și informale care să permită persoanelor să utilizeze aceste lecții pentru cariera lor și pentru a continua să învețe (10).

28.

Să crească accesul la servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor de vârstă fragedă. Ar trebui să se asigure un sprijin suplimentar copiilor din medii dezavantajate (11).

29.

Să pună în aplicare programul Erasmus+ ca instrument de sprijin pentru dobândirea de competențe și aptitudini sociale și civice și de consolidare a mobilității și a capacității de inserție profesională a tinerilor.

30.

Să dezvolte parteneriate între serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, serviciile de orientare profesională, alte servicii care vizează tineretul (ONG-uri, centre și asociații pentru tineret) care să faciliteze tranziția ușoară de la șomaj, inactivitate, învățământ sau formare la activitatea profesională.

31.

Să promoveze învățarea bazată pe muncă de înaltă calitate, precum uceniciile și stagiile profesionale și de formare, ca măsură eficace de îmbunătățire a tranzițiilor durabile de la educație și formare la activitatea profesională, mai ales prin stimularea competențelor relevante pentru piața muncii și prin îmbunătățirea corelării competențelor, printre altele, în contextul declarației Consiliului privind Alianța europeană pentru ucenicii (12).

32.

Să pună în aplicare măsuri pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, în special pentru îmbunătățirea tranzițiilor, ținând cont de Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, printre altele, prin elaborarea de abordări bazate pe parteneriat (inclusiv a celor care implică servicii de sprijin pentru tineret), prin intervenție și activare timpurie, prin măsuri de sprijin pentru integrarea pe piața muncii (inclusiv de îmbunătățire a competențelor și măsuri legate de piața muncii), prin utilizarea fondurilor Uniunii Europene și prin evaluarea și îmbunătățirea continuă a mecanismelor.

33.

Să consolideze participarea integrală și activă pe piața muncii cu ajutorul unor măsuri de incluziune activă, să promoveze creativitatea și inovația tinerilor în vederea desfășurării de activități independente, să sprijine antreprenoriatul și prima experiență de muncă.

34.

Să elimine obstacolele, inclusiv cele legate de vârstă și alte forme de discriminare, în calea (re)intrării pe piața muncii, să abordeze diferitele forme de muncă precară și, după caz, să analizeze posibilitățile de reducere a costurilor nesalariale cu forța de muncă, în vederea stimulării perspectivelor de angajare în rândul tinerilor (13).

35.

Să permită serviciilor de ocupare a forței de muncă, împreună cu organizațiile de tineret și cu alți parteneri care sprijină tinerii, să ofere orientare personalizată și planuri de acțiune individuale, incluzând sisteme de sprijin individual personalizat, pe baza principiului obligației reciproce într-un stadiu incipient.

36.

Să implice părțile interesate în politici pentru tineret și tinerii, precum și organizațiile de tineret și alte organizații ale societății civile, în conceperea și punerea în aplicare a unor politici adecvate, inclusiv a garanției pentru tineret, acordând o atenție specială mai ales potențialului activităților de tineret de a identifica tineri care riscă să ajungă în situație de NEET și de a stabili contacte între aceștia și prestatorii de servicii. Să abiliteze părțile interesate din domeniul tineretului să promoveze și să facă publicitate posibilităților oferite de Garanția pentru tineret și de alte inițiative din domeniul ocupării forței de muncă și al formării.

37.

Să contribuie integral la dezvoltarea EURES într-o veritabilă rețea paneuropeană de recrutare și de plasare a forței de muncă, concentrată pe satisfacerea necesităților pieței muncii în fiecare stat membru, incluzând ofertele de locuri de muncă ale serviciilor publice și private de ocupare a forței de muncă, precum și uceniciile și stagiile (14), după caz.

38.

Să sprijine reconcilierea între muncă, viața privată și cea de familie, în vederea prevenirii și evitării obstacolelor în vederea integrării pe piața muncii.

39.

Să ia în considerare schimbul de cele mai bune practici prin instrumente adecvate pe care le are la dispoziție, inclusiv printr-un raport de sinteză privind cele mai bune practici din statele membre cu privire la inițiativele vizând (re)integrarea tinerilor în situație de NEET în sistemele de ocupare a forței de muncă și de învățământ; să țină seama de alte studii de cercetare și de inițiative în acest domeniu și să disemineze rezultatele acestora; să exploateze bune practici care derivă din proiecte finanțate prin programele și fondurile UE (de exemplu, Tineretul în acțiune, Programul de învățare pe tot parcursul vieții, Erasmus+ și Fondul social european) și din rețelele de cooperare existente în domeniul politicii pentru tineret, precum Centrul european de cunoaștere privind politica pentru tineret (EKCYP).

40.

Să țină cont de informațiile din sectorul tineretului în evaluarea periodică, sistematică, a necesităților viitoare ale pieței muncii și a aptitudinilor și competențelor necesare.

41.

Să promoveze viitoarele programe ale UE pentru tineret, precum Erasmus+, și să se asigure că acestea se adresează, cu prioritate, tinerilor cu mai puține posibilități, în special celor în situație de NEET.

42.

Să promoveze dialogul între părțile interesate de chestiuni legate de tineret, inclusiv activitățile de tineret și reprezentanții mediului de afaceri, concentrându-se asupra tinerilor în situație de NEET, a orientării lor individuale și a dezvoltării de competențe sociale.

43.

Să abordeze, în cadrul unui seminar la nivel înalt, pe baza cooperării intersectoriale între mediul de afaceri, mediul academic, autoritățile publice, tineret și alte părți interesate, provocări și soluții posibile pentru tinerii în situație de NEET.

44.

Să continue să monitorizeze evoluțiile legate de conceperea, punerea în aplicare și rezultatele sistemelor de garanție pentru tineret prin supravegherea multilaterală a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european, să analizeze impactul politicilor existente și să raporteze periodic cu privire la aceste evoluții.

45.

Să continue să sprijine eforturile statelor membre și cele ale altor părți interesate de a extinde oferta de posibilități de învățare bazată pe muncă de înaltă calitate, mai ales în cadrul Alianței europene pentru ucenicii, precum și să promoveze schimbul de cele mai bune practici și experiențe privind sistemele de ucenicii.

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/9

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/10

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/11

1.

La data de 28 ianuarie 2014, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concertări propuse prin care întreprinderile Aller Media AB („Aller Media”, Suedia), aparținând grupului Aller, Danemarca, Bonnier Tidskrifter Aktiebolag („Bonnier”, Suedia), aparținând grupului Bonnier, Suedia și Egmont Holding AB („Egmont”, Suedia), aparținând grupului Egmont, Danemarca, dobândesc controlul în comun, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, asupra întrepinderii Mediafy AB („Mediafy”, Suedia), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7036 – Aller Media/Bonnier Tidskrifter/Egmont Holding/Mediafy, la următoarea adresă:

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/12

1.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 30/12

1.

La pagina 62, titlul cererii se va citi după cum urmează: