COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

31.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/2

Concluziile Consiliului privind dimensiunea globală a învățământului superior european

2014/C 28/03

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

ÎNTRUCÂT:

Declarația de la Bologna din 19 iunie 1999 a instituit un proces interguvernamental menit să creeze un spațiu european al învățământului superior (EHEA), care este sprijinit activ de Uniunea Europeană, iar miniștrii responsabili pentru învățământul superior din țările participante, reuniți la București în aprilie 2012, au adoptat strategia pentru 2020 a EHEA intitulată „Mobilitate pentru o învățare mai bună”, ca parte integrantă a eforturilor de promovare a internaționalizării învățământului superior (1).

Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (2) recunoaște că unul dintre obiectivele acțiunii comunitare în domeniul educației este promovarea Europei în ansamblu ca centru mondial de excelență pentru studii și formare profesională.

Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (3) are un obiectiv similar, acela de a sprijini Comunitatea să devină mai atractivă pentru cercetători din întreaga lume și de a promova poziția UE de centru internațional de cercetare.

Strategia internațională adoptată la reuniunea miniștrilor Bologna din mai 2007 de la Londra (4) a subliniat necesitatea de a avea un spațiu european al învățământului superior deschis și atrăgător pentru alte părți ale lumii și de a consolida cooperarea în domeniul învățământului superior și dialogul politic cu țările din afara Europei.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale au subliniat importanța sprijinirii eforturilor statelor membre de a moderniza învățământul superior prin sinergii strânse cu procesul Bologna, în special în ceea ce privește instrumentele de asigurare a calității, de recunoaștere, ale mobilității și ale transparenței.

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, adoptată în iunie 2010 (5), a stabilit obiectivul specific de îmbunătățire a nivelurilor de educație, în special prin creșterea la cel puțin 40 %, până în 2020, a numărului tinerilor absolvenți de învățământ terțiar sau echivalent acestuia.

Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior (6) au evidențiat faptul că programele de cooperare internațională și dialogurile politice cu țările terțe în domeniul învățământului superior înlesnesc transmiterea de cunoștințe într-un mod mai liber, contribuind, de asemenea, la îmbunătățirea calității și a reputației internaționale a învățământului superior european, la stimularea cercetării și a inovării, la sporirea mobilității și a dialogului intercultural, precum și la promovarea dezvoltării internaționale în conformitate cu obiectivele UE în materie de politică externă.

Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional (7) au stabilit un criteriu de referință prin care o medie la nivelul UE de cel puțin 20 % dintre absolvenții de învățământ superior ar trebui să fi beneficiat, până în 2020, de o perioadă de studiu sau de formare (inclusiv stagii într-un mediu profesional) în străinătate legată de învățământul superior.

Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind modernizarea învățământului superior au salutat intenția Comisiei de a dezvolta o strategie internațională a UE în ceea ce privește învățământul superior, vizând creșterea deschiderii și vizibilității internaționale, și de a se implica în parteneriate în vederea consolidării relațiilor și a construirii de capacități în sectorul învățământului superior.

ȘI DIN PERSPECTIVA:

Conferinței Președinției privind învățământul superior european în lume, desfășurată la Vilnius la 5 și 6 septembrie 2003, care a subliniat necesitatea ca statele membre și instituțiile de învățământ superior să dezvolte strategii de internaționalizare cuprinzătoare care:

—	să sporească calitatea și competitivitatea învățământului superior european;

—	să vizeze nu numai mobilitatea și să țină din ce în ce mai mult seama de dimensiunea globală în elaborarea și conținutul programelor de învățământ și al proceselor de predare și învățare (denumită deseori „internaționalizare în țara de origine”);

—	să abordeze o gamă mai diversă și un număr mai mare de studenți prin combinarea noilor resurse digitale cu forme mai tradiționale de predare și învățare, asigurând totodată o calitate ridicată;

—	să intensifice cooperarea pentru dezvoltare prin parteneriate strategice și prin consolidarea capacităților.

IA NOTĂ CU INTERES DE:

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Învățământul superior european în lume” (8); și

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise” (9).

RECUNOAȘTE CĂ:

Învățământul superior joacă un rol-cheie în dezvoltarea unor cetățeni implicați, împliniți și comunicativi și este un factor puternic de stimulare pentru societăți inteligente, durabile și favorabile incluziunii, pentru prosperitatea individuală și pentru creșterea economică. Mobilitatea internațională a persoanelor și includerea unei perspective globale în programele de învățământ superior pot contribui în continuare la acest progres.

Forța sistemelor de învățământ superior din Europa constă în furnizarea unui învățământ și a unei cercetări de înaltă calitate, în diversitatea instituțiilor sale și în sprijinul său pentru cooperarea în domenii în care se aduce o valoare adăugată, cum ar fi programele universitare comune și duble, școlile și studiile doctorale și parteneriatele internaționale.

În conjunctura economică actuală, învățământul superior, precum și învățământul profesional și tehnic terțiar joacă un rol esențial în consolidarea capacității Europei de cercetare și inovare și în dotarea acesteia cu resursele umane de înaltă calificare de care are nevoie pentru a asigura locuri de muncă, creștere economică și prosperitate.

4.	Competențele absolvenților nu corespund întotdeauna nevoilor în evoluție ale pieței muncii și ale societății, iar angajatorii publici și privați raportează neconcordanțe și dificultăți în găsirea unor candidați adecvați pentru a răspunde nevoilor unei economii bazate pe cunoaștere.

5.	Îmbătrânirea demografică în UE poate avea un impact major în deceniile următoare, întrucât ratele natalității constant scăzute riscă să agraveze problema lipsei de competențe ale absolvenților cu care se confruntă angajatorii europeni.

6.	În calitate de surse de cunoaștere și inovare, instituțiile de învățământ superior au și o responsabilitate socială de a contribui la dezvoltarea umană și la binele comun, atât în context național, cât și la nivel mondial.

CONSIDERĂ CĂ:

Implicarea activă în instituțiile europene de învățământ superior a personalului, cercetătorilor și studenților internaționali, furnizarea de sprijin financiar și organizațional pentru mobilitatea internațională atât a studenților, cât și a personalului, precum și eforturile sporite în vederea internaționalizării programei de învățământ pot ajuta studenții să dobândească niște competențe relevante pentru piața mondială a muncii.

Statele membre și instituțiile de învățământ superior europene au făcut, cu sprijinul UE, progrese semnificative în dezvoltarea unor mecanisme pentru asigurarea transfrontalieră a calității și recunoașterea calificărilor în cadrul procesului de la Bologna prin rețele cum ar fi ENIC/NARIC, precum și prin acțiuni precum programele Erasmus Mundus și Tempus.

Creșterea la nivel mondial a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit, a cursurilor deschise de tip Open Courseware și a cursurilor online deschise și în masă (MOOC) este un progres internațional care poate avea implicații importante pentru sistemele de învățământ superior, creând oportunități pentru forme inovatoare de cooperare transfrontalieră la nivel global.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE, DUPĂ CAZ, SĂ COOPEREZE CU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR, ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE AUTONOMIA ACESTORA, PENTRU:

a urmări, în cooperare cu părțile interesate relevante, abordări strategice cuprinzătoare față de internaționalizare care să cuprindă trei domenii principale:

(a)	mobilitatea studenților și a personalului;

(b)	internaționalizarea programelor de învățământ și a învățării digitale;

(c)	cooperarea strategică, parteneriatele și consolidarea capacităților;

a promova mobilitatea reciprocă, la nivel internațional, a studenților pentru obținerea de credite și diplome și a oferi oportunități în ceea ce privește mobilitatea personalului între Europa și țările terțe, inclusiv prin:

(i)	asigurarea faptului că strategiile de internaționalizare cuprind o componentă puternică de mobilitate a studenților, a cercetătorilor și a personalului, acestea fiind susținute de un cadru de referință privind calitatea care să poată să includă, inter alia, servicii de orientare și consiliere;

(ii)

stabilirea unor programe de mobilitate reciprocă de interes comun cu țările terțe, care să realizeze un echilibru rezonabil între mobilitatea fizică și cea virtuală, precum și între mobilitatea către și dinspre Uniunea Europeană, care să cuprindă o mare varietate de subiecte și care să vizeze, după caz, domenii cu deficit de competențe;

(iii)

susținerea recunoașterii creditelor, a diplomelor, a calificărilor și a competențelor dobândite în străinătate pentru personalul, studenții și cercetătorii mobili la nivel internațional, în conformitate cu legislația și practicile naționale;

(iv)	consolidarea accentului pus pe rezultatele învățării, precum și a coerenței cu instrumentele europene de asigurare a transparenței, cum ar fi Sistemul european de credite transferabile, suplimentul de diplomă și cadrul european al calificărilor, precum și cu mecanismele de asigurare a calității; și

(v)	accelerarea progreselor în ceea ce privește propunerea de reformare a directivelor privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopuri de cercetare și studii;

a promova internaționalizarea în țara de origine și învățarea digitală pentru a asigura faptul că marea majoritate a studenților europeni care nu participă la acțiuni de mobilitate fizică au, de asemenea, posibilitatea de a dezvolta competențe internaționale, inclusiv prin:

(i)	asigurarea furnizării de facilități și servicii de înaltă calitate pentru studenții din învățământul terțiar care să fie relevante pentru nevoile studenților;

(ii)

utilizarea eficientă a experienței și a competențelor internaționale ale personalului din instituțiile de învățământ superior și încurajarea unei contribuții a acestora la dezvoltarea programelor de învățământ de înaltă calitate cu orientare internațională în beneficiul cursanților nemobili și mobili;

(iii)

asigurarea de oportunități sporite pentru studenți, cercetători și personal în scopul dezvoltării competențelor lingvistice ale acestora, în special prin intermediul predării în limba din țara-gazdă pentru persoanele care urmează cursuri în altă limbă decât cea maternă, pentru a optimiza beneficiile diversității lingvistice europene și integrarea socială a studenților, a cercetătorilor și a personalului în țara lor gazdă;

(iv)

oferirea de oportunități sporite de învățare online prin colaborare internațională și explorarea utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor și a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit în scopul unor noi moduri de învățare în vederea lărgirii accesului, a internaționalizării programelor de învățământ și a pregătirii unor noi forme de parteneriate;

a promova crearea de parteneriate atât în interiorul, cât și în afara Europei, pentru a consolida capacitatea instituțională în domeniile educației, cercetării și inovării, inclusiv prin:

(i)	furnizarea de programe de învățământ care să stimuleze antreprenoriatul și inovarea și care să promoveze, de asemenea, dezvoltarea de competențe transferabile și prin crearea de oportunități de formare la nivel internațional printr-o strânsă colaborare cu angajatorii din interiorul și din afara UE;

(ii)	promovarea accentului pe punctele forte specifice și prioritățile fiecărei instituții de învățământ superior, drept mijloc de asigurare a utilizării eficiente și eficace a investițiilor publice;

(iii)

înlăturarea obstacolelor rămase în calea dezvoltării și a punerii în aplicare a programelor de acordare de diplome comune, duble și multiple, precum și îmbunătățirea dispozițiilor privind asigurarea calității și recunoașterea transfrontalieră;

(iv)	încurajarea coerenței dintre strategiile de internaționalizare ale statelor membre și politicile UE de cooperare pentru dezvoltare, ținând cont de principiile echității și responsabilității țărilor partenere, precum și de necesitățile instituțiilor de învățământ superior;

(v)	valorificarea experiențelor studenților, ale cercetătorilor și ale personalului din țările terțe în calitate de ambasadori ai cooperării cu instituțiile de învățământ superior din aceste țări;

(vi)

încurajarea instituțiilor de învățământ superior să dezvolte propriile lor strategii de internaționalizare cuprinzătoare, recunoscând natura transversală a internaționalizării, care influențează toate domeniile vieții universitare, inclusiv cercetarea, predarea, gestionarea, administrația și serviciile, și sprijinirea eforturilor acestora.

SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:

de a sprijini eforturile statelor membre și ale instituțiilor de învățământ superior de a urmări abordări strategice cuprinzătoare ale internaționalizării și de a exploata oportunitățile de cooperare internațională în învățământul superior în cadrul programelor Erasmus+ și Orizont 2020, inclusiv prin:

(i)	acordarea de sprijin financiar sporit prin programul Erasmus+ pentru mobilitatea studenților și a personalului către și din țări terțe, precum și prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie din cadrul programului Orizont 2020 pentru mobilitatea cercetătorilor către și din țări terțe;

(ii)

sprijinirea consorțiilor internaționale ale instituțiilor de învățământ superior în elaborarea de programe de învățământ masterale și doctorale comune prin Erasmus+ și, respectiv, prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie, precum și prin oferirea de oportunități de acordare a unor burse la nivel înalt studenților și candidaților la doctorat;

(iii)

sprijinirea parteneriatelor strategice pentru cooperare și inovare în învățământul superior, inclusiv a parteneriatelor pentru consolidarea capacităților dintre instituțiile de învățământ superior din UE și din țările terțe;

de a depune eforturi, în cooperare cu statele membre, pentru a spori atractivitatea și a promova diversitatea învățământului superior european în întreaga lume, inclusiv prin:

(i)	îmbunătățirea calității și a transparenței și promovarea mecanismelor transfrontaliere de asigurare a calității și a comparabilității calificărilor, a creditelor și a sistemelor de recunoaștere prin cooperare și dialog internaționale;

(ii)	îmbunătățirea calității mobilității academice printr-o Cartă Universitară Erasmus consolidată, inclusiv prin intermediul unor orientări pentru instituțiile de învățământ superior cu privire la autoevaluare și monitorizare;

(iii)

promovarea, după caz, cu respectarea autonomiei instituțiilor de învățământ superior, a implementării U-Multirank, noul instrument multidimensional și internațional de asigurare a transparenței care vizează sporirea comparabilității între instituțiile de învățământ superior;

(iv)

sprijinirea cooperării între statele membre și între agențiile de promovare, pe de o parte, și asociațiile de absolvenți naționale, pe de altă parte, prin schimbul de informații, lansarea și coordonarea de acțiuni comune în vederea promovării Europei ca destinație cu un învățământ și o cercetare de înaltă calitate, de exemplu la târguri studențești și prin elaborarea de instrumente de promovare comune;

de a promova cooperarea în scopul inovării și al dezvoltării în învățământul superior dintre UE și partenerii săi din întreaga lume, inclusiv prin:

(i)	desfășurarea de dialoguri bilaterale și multilaterale privind politicile cu parteneri intenaționali cheie, în conformitate cu politicile externe ale UE;

(ii)	promovarea Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților de cunoaștere și inovare ale acestuia drept punți de cooperare internațională în materie de inovare, cercetare și învățământ superior pentru a răspunde provocărilor societății;

(iii)

sprijinirea și îmbunătățirea elaborării bazate pe elemente concrete a politicilor în domeniul învățământului internațional, prin cercetare, colectarea și analiza statisticilor, precum și prin dialogul cu experți.

(1) Comunicatul de la București, 27 aprilie 2012, p. 3.

(2) JO L 375, 23.12.2004, p. 12.

(3) JO L 289, 3.11.2005, p. 15.

(4) Spațiul european al învățământului superior în context mondial.

(5) EUCO 13/10.

(6) JO C 135, 26.5.2010, p. 12.

(7) JO C 372, 20.12.2011, p. 31.

(8) 12453/13.

(9) 14116/13 + ADD 1.

31.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/8

Rata de schimb a monedei euro (1)

30 ianuarie 2014

2014/C 28/06

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3574
JPY	yen japonez	139,28
DKK	coroana daneză	7,4622
GBP	lira sterlină	0,82380
SEK	coroana suedeză	8,8347
CHF	franc elvețian	1,2233
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,4680
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,594
HUF	forint maghiar	310,97
LTL	litas lituanian	3,4528
PLN	zlot polonez	4,2312
RON	leu românesc nou	4,5110
TRY	lira turcească	3,0808
AUD	dolar australian	1,5459
CAD	dolar canadian	1,5176
HKD	dolar Hong Kong	10,5421
NZD	dolar neozeelandez	1,6624
SGD	dolar Singapore	1,7323
KRW	won sud-coreean	1 469,53
ZAR	rand sud-african	15,2700
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,2302
HRK	kuna croată	7,6605
IDR	rupia indoneziană	16 551,39
MYR	ringgit Malaiezia	4,5417
PHP	peso Filipine	61,527
RUB	rubla rusească	47,8025
THB	baht thailandez	44,745
BRL	real brazilian	3,2955
MXN	peso mexican	18,1111
INR	rupie indiană	85,0840

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

31.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/11

Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de plăci ceramice originare din Republica Populară Chineză

2014/C 28/09

1. Deschiderea reexaminării

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Cererea a fost depusă de societățile Foshan Gani Ceramic Co., Ltd și Qingyang Gani Ceramic Co., Ltd, producători-exportatori (denumite în continuare „grupul Gani” sau „societatea în cauză”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”).

Reexaminarea este limitată ca domeniu de aplicare la examinarea structurii acționariatului și, în cazul în care acest lucru se justifică, din oficiu, a marjei de dumping în ceea ce privește grupul Gani.

În paralel, Comisia inițiază din oficiu o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, cu același domeniu de aplicare, dar în ceea ce privește presupusele foste societăți afiliate ale grupului Gani, Dongguan City Wonderful Ceramics Industrial Park Co., Ltd și Guangdong Jiamei Ceramics Co., Ltd (denumite în continuare „grupul Wonderful” sau „societatea în cauză”).

2. Produsul care face obiectul reexaminării

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de plăci și dale din ceramică smălțuite și nesmălțuite, pentru pavaj sau pentru acoperit pereții; cuburi și articole similare din ceramică smălțuite și nesmălțuite pentru mozaicuri, chiar pe suport (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent sub codurile NC 6907 10 00, 6907 90 20, 6907 90 80, 6908 10 00, 6908 90 11, 6908 90 20, 6908 90 31, 6908 90 51, 6908 90 91, 6908 90 93 și 6908 90 99.

3. Măsurile existente

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 917/2011 al Consiliului (2). Grupul Gani și grupul Wonderful sunt supuse unei taxe unice de 26,3 % în calitate de părți afiliate.

4. Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe elemente de probă prima facie furnizate de grupul Gani, conform cărora, în ceea ce privește grupul Gani, circumstanțele pe baza cărora au fost instituite măsurile existente s-au modificat, aceste modificări fiind de natură durabilă.

Se prezumă că relația participativă dintre grupul Gani și grupul Wonderful a încetat. Se presupune că, prin urmare, menținerea măsurilor la nivelul existent, care este nivelul de dumping stabilit anterior pentru grupul de societăți în ansamblu, cuprinzând atât grupul Gani, cât și grupul Wonderful, pare să nu mai reflecte situația actuală pentru a compensa efectele dumpingului prejudiciabil, după cum s-a stabilit anterior. Prin urmare, această pretinsă schimbare de circumstanțe vizează, de asemenea, grupul Wonderful și justifică deschiderea din oficiu a unei reexaminări cu privire la grupul Wonderful.

Încetarea relației dintre cele două societăți în cauză se presupune că are un impact economic asupra funcționării celor două societăți în cauză și, în consecință, asupra marjelor lor de dumping. Prin urmare, în cazul în care acest lucru se justifică, marjele de dumping ale celor două societăți în cauză vor fi, din oficiu, revizuite pe o bază individuală.

Modificarea în structura corporativă a fost comunicată Comisiei ca urmare a comunicării constatărilor provizorii ale anchetei către părți [a se vedea considerentul 97 din Regulamentul (UE) nr. 917/2011].

5. Procedura

În urma consultării Comitetului consultativ și după ce a constatat că există elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale care se limitează la examinarea structurii acționariatului și, în cazul în care acest lucru se justifică, a dumpingului cu privire la grupul Gani și grupul Wonderful, Comisia deschide, prin prezentul aviz, o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Ancheta va evalua, de asemenea, necesitatea de a continua, de a înlătura sau de a modifica măsurile existente cu privire la cele două societăți în cauză.

5.1. Procedura de determinare a dumpingului

5.1.1. Anchetarea producătorilor-exportatori

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite chestionare celor două societăți în cauză în Republica Populară Chineză.

Cele două societăți în cauză trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Chestionarul va solicita informații privind, printre altele, structura societății (societăților) producătorilor-exportatori, activitățile societății (societăților) legate de produsul care face obiectul reexaminării, costul de producție, vânzările produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă a țării în cauză și vânzările către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării.

5.1.2. Procedura suplimentară privind producătorii-exportatori din țara în cauză fără economie de piață

5.1.2.1. Selectarea unei țări terțe cu economie de piață

Sub rezerva dispozițiilor din secțiunea 5.1.2.2 de mai jos, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul importurilor din Republica Populară Chineză, valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață.

În ancheta precedentă, Statele Unite ale Americii au fost utilizate în calitate de țară terță cu economie de piață în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză. În scopul anchetei actuale, Comisia intenționează să utilizeze din nou Statele Unite ale Americii. Părțile interesate sunt invitate să își prezinte observațiile privind această alegere în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.1.2.2. Tratamentul producătorilor-exportatori din țara fără economie de piață în cauză

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, producătorii-exportatori individuali din țara fără economie de piață în cauză care consideră că sunt supuși condițiilor unei economii de piață în ceea ce privește producerea și vânzarea produsului care face obiectul anchetei pot depune o cerere motivată corespunzător în acest sens (denumită în continuare „cerere de acordare a TEP”). Acest tratament va fi acordat dacă evaluarea cererii respective de TEP arată că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază (3). În măsura în care este posibil și fără a aduce atingere utilizării datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, marja de dumping a producătorilor-exportatori cărora li s-a acordat TEP va fi calculată utilizând valoarea normală proprie și prețurile lor de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază.

Comisia va trimite formulare de solicitare a TEP celor două societăți în cauză. Producătorii-exportatori care solicită TEP trebuie să transmită formularul de solicitare a TEP completat în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

5.2. Alte comunicări în scris

În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative. În lipsa unor dispoziții contrare, aceste informații și elemente de probă justificative trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.3. Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Pentru audierile referitoare la aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, solicitarea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

5.4. Instrucțiuni de întocmire a comunicărilor în scris și de transmitere a chestionarelor completate și a corespondenței

Toate comunicările în scris, inclusiv informațiile solicitate în prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Limited” („Acces limitat”) (4).

Părților interesate care transmit informații cu mențiunea „Limited” li se solicită să furnizeze rezumate ale acestora cu caracter neconfidențial, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” („Versiune destinată consultării de către părțile interesate”). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte interesată care transmite informații confidențiale nu furnizează și un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, informațiile respective pot să nu fie luate în considerare.

Părțile interesate trebuie să transmită toate informațiile și solicitările în format electronic (informațiile neconfidențiale prin e-mail, cele confidențiale pe CD-R/DVD) și trebuie să își indice numele, adresa, adresa de e-mail, numerele de telefon și de fax. Cu toate acestea, toate împuternicirile, certificările semnate și toate actualizările acestora, care însoțesc formularele de solicitare a TEP sau răspunsurile la chestionare, trebuie să fie transmise pe suport de hârtie, și anume prin poștă sau prin înmânare directă, la adresa de mai jos. Pentru informații suplimentare privind corespondența cu Comisia, părțile interesate pot consulta pagina de internet corespunzătoare de pe site-ul internet al Direcției Generale Comerț: http://ec.europa.eu/trade/tackling-unfair-trade/trade-defence

Adresa de corespondență a Comisiei este următoarea:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: N105 08/020

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

E-mail: Trade-R586-Ceramic-Tiles@ec.europa.eu

6. Lipsa de cooperare

În cazul în care o parte interesată refuză accesul la informațiile necesare sau nu le furnizează în termenul prevăzut sau în cazul în care aceasta obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza datelor disponibile, constatări pozitive sau negative, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și pot fi utilizate datele disponibile.

În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, concluziile sunt stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul anchetei poate fi mai puțin favorabil acelei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se dă un răspuns pe suport electronic nu este considerat refuz de a coopera, cu condiția ca partea respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar putea antrena sarcini sau costuri suplimentare excesive. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia.

7. Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor al Direcției Generale Comerț. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor analizează cererile de acces la dosar, controversele cu privire la caracterul confidențial al documentelor, cererile de prelungire a termenelor și cererile de audiere transmise de părțile terțe. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa drept mediator pentru a asigura exercitarea pe deplin a drepturilor la apărare ale părților interesate.

Orice solicitare de audiere de către consilierul-auditor trebuie să fie efectuată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Pentru audierile referitoare la aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, solicitarea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

Consilierul-auditor va oferi, de asemenea, posibilitatea organizării unei audieri a părților, care să permită prezentarea punctelor de vedere divergente și a contraargumentelor privind aspecte referitoare, printre altele, la dumping.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/degucht/contact/hearing-officer/

8. Calendarul anchetei

În temeiul articolului 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

9. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) JO L 238, 15.9.2011, p. 1.

(3) Producătorul-exportator/producătorii-exportatori trebuie să demonstreze în special că: (i) deciziile și costurile economice se stabilesc drept reacție la condițiile de piață și fără intervenția semnificativă a statului; (ii) întreprinderile utilizează o singură serie de documente contabile de bază, care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele contabile internaționale și care sunt utilizate în toate scopurile; (iii) nu există denaturări semnificative induse de precedentul sistem de economie planificată; (iv) legile privind falimentul și proprietatea garantează stabilitatea și securitatea juridică; și (v) operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursurile pieței.

(4) Un document cu mențiunea „Limited” („Acces limitat”) este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 343, 22.12.2009, p. 51) și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). Acesta este, de asemenea, un document protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(5) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

31.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/16

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2014/C 28/11

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„CHAROLAIS”

NR. CE: FR-PDO-0005-0838-15.11.2010

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Charolais”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Brânzeturile „Charolais” sunt produse din lapte de capră integral nefiert, ușor închegat.

Brânza, obținută pe baza unui coagul de tip lactic, are formă cilindrică verticală ușor bombată, cu o pastă de culoare crem, fermă și netedă. Este acoperită în principal de geotrichum. Pe parcursul maturării pot apărea pete albastre, mai ales de penicillium.

Greutatea sa la încheierea perioadei minime de maturare (și anume cel puțin 16 zile de la coagulare) este de 250-310 grame pentru următoarele dimensiuni:

—	diametru la jumătatea înălțimii între 60 și 70 mm;

—	înălțime între 70 și 85 mm.

Charolais conține cel puțin 45 de grame de materie uscată la 100 de grame de brânză.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Nu se aplică.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana caprelor se bazează pe un sistem de hrănire cu iarbă în care 100 % dintre furaje provin exclusiv din aria geografică.

Furajele sunt compuse din iarbă crudă (păscută sau distribuită în staul) sau din fân. Furajele care provin de pe pășuni monospecifice și din culturi anuale sunt interzise.

Pentru fiecare exploatație, suprafața furajeră rezervată efectivului de capre este constituită din cel puțin 60 % pășuni permanente și/sau temporare care au mai mult de 4 ani.

Durata anuală a păscutului și/sau a hrănirii cu furaje verzi este de cel puțin 150 de zile, consecutive sau nu, această perioadă incluzând tranziția alimentară:

Pe pășune:

Într-o perioadă de cel puțin 120 de zile de păscut, partea de iarbă proaspătă păscută reprezintă cel puțin o treime din furajele consumate zilnic de capră, cu un aport de fân care nu poate depăși 1,2 kilograme de materie brută.

În regim de hrană cu furaje verzi:

Într-o perioadă de cel puțin 120 de zile de hrănire cu furaje verzi, partea de iarbă proaspătă distribuită în staul reprezintă cel puțin două treimi din furajele distribuite zilnic pentru fiecare capră, cu un aport de fân care nu poate depăși 1 kilogram de materie brută. Iarba este consumată în termen de 24 de ore. Tot ce nu este consumat în termenul de 24 de ore, este scos din staul.

Furajele complementare sunt compuse din materii prime încorporabile definite conform unei liste pozitive. Zerul provenit de la fermă poate fi redistribuit caprelor, dar nu este inclus în calcularea rației. Cantitatea anuală de alimente complementare nu poate depăși o treime din cantitatea ingerată anual de capră (inclusiv lucernă), evaluată în kilograme de materie uscată și 600 de grame pe litrul de lapte produs de capră într-un an.

În hrana caprelor sunt autorizate numai produsele vegetale, subprodusele și furajele complementare obținute din produse nemodificate genetic. Este interzisă, pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei „Charolais” DOP, cultivarea plantelor modificate genetic. Această interdicție de cultivare se referă la toate speciile vegetale care ar putea constitui hrană pentru animalele din exploatație și la toate culturile de specii vegetale care le-ar putea contamina.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Nu se aplică.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Independent de mențiunile regulamentare care se aplică tuturor brânzeturilor, brânza „Charolais” care se comercializează este prevăzută cu o etichetă. Această etichetă are o parte personalizată care conține coordonatele operatorului și o parte comună pentru toți operatorii economici, unde figurează:

—	denumirea „Charolais”, înscrisă cu litere de dimensiuni cel puțin egale cu două treimi din dimensiunile literelor celor mai mari tipărite pe etichetă;

—	logo-ul „DOP” al Uniunii Europene;

—	eticheta poate fi completată cu mențiunea „Denumire de origine protejată”.

Totuși, etichetarea individuală nu este obligatorie în cazul vânzării directe de către producător sau de către orice persoană aflată direct sub responsabilitatea acestuia, în cadrul exploatației sau în piețe; în cazul acesta, informațiile respective trebuie să figureze doar pe un panou informativ.

Modelele de etichetă și cele de panou informativ sunt stabilite de grup, care asigură punerea lor la dispoziție.

Denumirea „Charolais” urmată de mențiunea „Denumire de origine protejată” sau „DOP” trebuie să figureze, în mod obligatoriu, pe facturi și pe documentele comerciale, începând cu data înregistrării produsului la nivelul Uniunii Europene.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică ce cuprinde teritoriul următoarelor localități:

Departamentul Allier (03):

Localitățile din cantoanele următoare sau părți ale acestora:

—	Le Donjon: Avrilly, Chassenard, Le Bouchaud, Le Donjon, Lenax, Loddes, Luneau, Montaiguët-en-Forez, Neuilly-en-Donjon, Le Pin, Saint-Didier-en-Donjon, Saint-Léger-sur-Vouzance;

—	Dompierre-sur-Besbre: Coulanges, Molinet, Monétay-sur-Loire;

—	Jaligny-sur-Besbre: Liernolles.

Departamentul Loire (42):

Cantoanele Belmont-de-la-Loire, Charlieu.

Localitățile din cantoanele următoare sau părți ale acestora:

—	La Pacaudière: Changy, La Pacaudière, Sail-les-Bains, Urbise, Vivans;

—	Perreux: Coutouvre, Montagny, Perreux.

Departamentul Rhône (69):

Cantonul Monsols.

Localitățile din cantoanele următoare sau părți ale acestora:

—	Beaujeu: Les Ardillats, Avenas, Saint-Didier-sur-Beaujeu, Vernay;

—	Lamure-sur-Azergues: Chenelette, Claveisolles, Poule-les-Echarmeaux, Saint-Nizier-d’Azergues.

Departamentul Saône-et-Loire (71):

Cantoanele Charolles, Chauffailles, Digoin, Gueugnon, Issy-l’Evêque, La Clayette, La Guiche, Le Creusot-Est, Marcigny, Matour, Montcenis, Montchanin, Palinges, Paray-le-Monial, Saint-Bonnet-de-Joux, Semur-en-Brionnais, Toulon-sur-Arroux.

Localitățile din cantoanele următoare sau părți ale acestora:

—	Bourbon-Lancy: Bourbon-Lancy, Chalmoux, Gilly-sur-Loire, Maltat, Mont, Perrigny-sur-Loire, Saint-Aubin-sur-Loire;

—	Buxy: Bissy-sur-Fley, Cersot, Chenôves, Culles-les-Roches, Fley, Germagny, Marcilly-lès-Buxy, Saint-Boil, Saint-Martin-d’Auxy, Saint-Martin-du-Tartre, Saint-Maurice-des-Champs, Saint-Privé, Saint-Vallerin, Saules, Savianges, Villeneuve-en-Montagne;

—	Cluny: Bergesserin, Buffières, Chérizet, Curtil-sous-Buffières, Donzy-le-National, Saint-André-le-Désert, Sainte-Cécile, Saint-Vincent-des-Prés;

—	Couches: Essertenne, Saint-Pierre-de-Varennes;

—	Mesvres: La Boulaye, La Chapelle-sous-Uchon, Charbonnat, Dettey, Saint-Eugène, Saint-Nizier-sur-Arroux, La Tagnière, Uchon;

—	Montceau-les-Mines: Montceau-les-Mines, Saint-Vallier;

—	Mont-Saint-Vincent: Genouilly, Gourdon, Marigny, Mary, Mont-Saint-Vincent, Le Puley, Saint-Micaud, Saint-Romain-sous-Gourdon;

—	Saint-Gengoux-Le-National: Sailly;

—	Saint-Léger-sous-Beuvray: Etang-sur-Arroux, Saint-Didier-sur-Arroux, Thil-sur-Arroux;

—	Tramayes: Clermain, Germolles-sur-Grosnes, Saint-Léger-sous-la-Bussière, Saint-Pierre-le-Vieux, Tramayes.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Situată în zona orașului Charolles, aria geografică a brânzei „Charolais” este o regiune de deal care face trecerea între munții Avergne la sud și masivul Morvan la nord. În această zonă, relieful este deluros, iar altitudinea variază între aproximativ 200 și 900 de metri.

Regiunea prezintă o climă oceanică răcoroasă. Aceasta este marcată de un regim pluviometric cuprins între 750 și 950 de milimetri pe an, bine repartizat pe durata întregului an și de o variație de temperatură anuală moderată. Clima este influențată totuși de relief, zonele cele mai elevate prezentând influențe de tip muntos (temperaturi scăzute în timpul iernii).

Subsolul este compus în principal din granit și din roci acide. Formațiuni sedimentare uneori calcaroase și cel mai adesea argiloase sau nisipoase apar la suprafață local pe marginile orientale și occidentale ale masivului Charolais. Pe acest ansamblu de roci predominant silicifiate (granituri, argile, nisipuri) s-au dezvoltat soluri acide, adeseori levigate și adânci.

Peisajul este compus în principal din câmpuri împrejmuite de garduri vii („bocages”). Această zonă prezintă particularitatea de a nu fi cunoscut o reducere a pășunilor în favoarea suprafețelor pentru culturi arabile; în consecință, aproape 90 % dintre suprafețele agricole utilizate în această arie geografică sunt suprafețe furajere, față de sub 50 % la nivel național. Pășunile se caracterizează printr-o floră foarte bogată cu numeroase specii acidofile; astfel, partea de est a acestei zone este clasată ca zonă Natura 2000 (sit de importanță comunitară „Bocage, forêts et milieux humides du bassin de la Grosne et du Clunysois”). Diversitatea florei este favorizată, de asemenea, în pășunile temporare, de interzicerea pășunilor monospecifice și de obligația de a avea o vechime de cel puțin 4 ani, ceea ce permite colonizarea de către diferite specii rezistente la călcarea în picioare, de către specii de peluză și de către specii de pășune.

La sfârșitul secolului 19, creșterea caprelor în Saône-et-Loire reprezenta un domeniu important (40 000 de capre în 1892), iar producția de brânzeturi de capră era foarte dezvoltată. Aceasta reprezenta un aliment foarte apreciat de către toți locuitorii din Charolais (La fortune agricole du Charolais — Raymond Boivin — 1924).

Din punct de vedere istoric, producția de brânză „Charolais” este strâns legată de creșterea de bovine, ca activitate complementară. Astfel, calitatea brânzei este un factor de recunoaștere acordată femeilor care asigurau fabricarea brânzeturilor. Tehnologia produselor lactate era cel mai bine adaptată pentru a valorifica laptele, ceea ce permitea un randament mai ridicat în brânzeturi. Locul de producție era lângă gospodărie, în special pentru a efectua adăugările succesive de cheag necesare pentru fabricarea acestui tip de brânză de dimensiuni mari.

Această brânză este apreciată pentru dimensiunea sa, pentru textura sa și pentru proprietățile sale de conservare. De exemplu, în anii 1950, aceste tipuri de brânză erau foarte apreciate de către muncitorii din bazinul minier din aria respectivă, care participau la lucrările agricole sezoniere. Ei cumpărau brânza proaspătă și o păstrau în cămară sau în cuști speciale pentru brânză denumite „tsézires” sau „chazères”, care sunt și astăzi folosite de către amatorii de „Charolais”.

Începând cu anii 1960, producția de brânzeturi din lapte de capră pur s-a mărit datorită apariției unor crescători de caprine specializați, care nu dețineau un efectiv de bovine care alăptează sau care produc lapte.

Comercializarea brânzei „Charolais” s-a dezvoltat datorită specialiștilor în maturare („affineurs”) sau a colectorilor („coquetiers”), care colectau brânzeturile din ferme pentru a le vinde magazinelor de brânzeturi, măcelăriilor și băcăniilor din orașele vecine, Lyon și Roanne. În fine, în anii 1970, renumele brânzei „Charolais”, care fusese mult timp limitat la Burgundia și la nordul regiunii Rhône-Alpes, a crescut odată cu pătrunderea acestui produs pe marile piețe din Paris. Se trece astfel de la o brânză tipică societății rurale, la o brânză vândută în mediul urban.

În zilele noastre, tehnicile de producție se aseamănă cu cele utilizate în trecut. De fapt, fermenții utilizați în fabricarea brânzei „Charolais” prezintă particularitatea de a proveni în special din producția unor loturi anterioare de brânză „Charolais”. Mai mult, laptele destinat fabricării brânzei este păstrat crud și integral fără a fi supus unui tratament fizic. Punerea în formă a coagulului se efectuează cu polonicul în recipientele de tip Charolais care sunt înalte și au un diametru mare. Operațiunile de sărare pe toate fețele brânzei și cele de răsturnare se realizează manual. Maturarea se desfășoară într-un loc răcoros și umed, favorabil dezvoltării de geotrichum și uneori de penicillium.

5.2. Specificitatea produsului

Brânza „Charolais” se caracterizează prin complexitatea aromelor sale, prin densitatea pastei sale de culoare crem și prin textura sa moale, fină și netedă. Are un gust pronunțat, cu note vegetale (iarbă, fân, paie proaspete, ciuperci etc.), de fructe uscate (alune de pădure) și de unt, care vor apărea în cursul celor cel puțin 16 zile necesare pentru a fabrica și a matura brânza „Charolais”.

În cursul maturării, realizată într-un loc răcoros și umed, crusta sa de culoare bej-fildeșiu la început, datorată în special geotrichum, poate evolua către nuanțe de albastru, în special datorită dezvoltării penicillium. Brânza este de dimensiuni mari pentru o brânză de capră și are o formă cilindrică verticală, ușor bombată, de tip butoiaș.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Aria geografică, prin climatul său de tip oceanic răcoros și fără secetă pe timpul verii, cu relieful său blând și solurile profunde dezvoltate peste substraturi silicioase, este favorabilă dezvoltării unor pășuni bogate cu floră diversă și de bună calitate. Regularitatea precipitațiilor, combinată cu fertilitatea solurilor, favorizează creșterea uniformă a ierbii din pășuni din primăvară până în toamnă. Practica recoltării fânului și, în anumite sectoare, obținerea unei recolte de otavă constituie resurse de furaje abundente. Peisajul din Charolles este astfel compus dintr-o rețea de parcele care asociază sistemul de câmpuri împrejmuite de garduri vii și din pășuni, majoritatea permanente.

Aceste pășuni constituie marea majoritate a suprafețelor furajere de pe care provin furajele consumate în stare proaspătă sau uscată de către capre. Aceste caracteristici fac ca aria geografică să fie o zonă de creștere a animalelor, în care creșterea caprinelor vine în completarea creșterii bovinelor. Brânza „Charolais” este, de asemenea, un produs al istoriei agricole locale, de-a lungul căreia structurile agricole s-au format ca urmare a opoziției dintre marile ferme de bovine (aparținând în special industriașilor din zonă) și un număr mare de mici ferme, care au fost nevoite să își valorizeze suprafețele mici specializându-se în creșterea caprelor.

Tehnicile tradiționale și artizanale de fabricație au fost păstrate datorită lungii experiențe a acestor producători, valorizând în mod optim atât condițiile naturale, cât și materia primă. În acest proces, însămânțarea cu bacterii lactice se face de preferință cu ajutorul zerului provenind de la covăsirea precedentă. Flora microbiană abundentă care se dezvoltă în mod natural pe suprafața brânzei se repartizează uniform datorită diferitelor manipulări efectuate în cursul maturării. Aceste manipulări contribuie, de asemenea, la obținerea formei tipice a brânzei „Charolais”, cea de butoiaș.

Dimensiunea mare a brânzei „Charolais” permite să fie păstrată mai mult timp și în condiții bune. Perioada de maturare, lungă pentru o brânză de capră, permite dezvoltarea unei cruste ușor ridate, care protejează de uscare această brânză de dimensiuni mari și care îi conferă o textură fină, moale și de o mare calitate gustativă. În cursul maturării, realizată într-un loc răcoros și umed, crusta inițială a brânzei, de culoare bej-fildeșiu, produsă în special de geotrichum, poate evolua către nuanțe de albastru odată cu apariția petelor de penicillium.

Alimentația caprelor pe bază de iarbă și de furaje provenite din pășunile caracterizate printr-o mare diversitate de specii vegetale, situate în aria geografică delimitată, contribuie la bogăția aromelor și la culoarea pastei brânzei „Charolais”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCCharolais.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2014.028.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 28

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 31 ianuarie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 028/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6857 – Crane Co./MEI Group) ( 1 )	1

2014/C 028/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.7021 – Swissport/Servisair) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2014/C 028/03	Concluziile Consiliului privind dimensiunea globală a învățământului superior european	2

2014/C 028/04	Decizia Consiliului din 28 ianuarie 2014 de numire a unui membru în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice	6

2014/C 028/05	Aviz în atenția persoanelor care fac obiectul măsurilor prevăzute în Decizia 2011/72/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2014/49/PESC a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 81/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia	7

	Comisia Europeană
2014/C 028/06	Rata de schimb a monedei euro	8

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2014/C 028/07	Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Abrogarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate ( 1 )	9

2014/C 028/08	Notificare din partea autorităților franceze către Comisia Europeană cu privire la informațiile în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/119/CE a Consiliului privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere	10

Stat membru	Italia
Rute vizate	Alghero–Bologna și retur Alghero–Torino și retur
Data inițială a intrării în vigoare a obligațiilor de serviciu public	1 martie 2007
Data abrogării	13 ianuarie 2014
Adresa de la care se pot obține textul, precum și informațiile și/sau documentele pertinente referitoare la obligația de serviciu public	Document de referință: JO C 93, 21.4.2006 Pentru informații suplimentare, vă invităm să contactați: Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti Direzione Generale per Aeroporti e il Trasporto Aereo Tel. +39 659084908 / 4041 / 4350 Fax +39 659083280 E-mail: segreteria_dgata@mit.gov.it Internet: http://www.mit.gov.it

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2014/C 028/09	Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de plăci ceramice originare din Republica Populară Chineză	11

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2014/C 028/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7104 – Crown Holdings/Mivisa) ( 1 )	15

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2014/C 028/11	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	16


	(1) Text cu relevanță pentru SEE