INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/2

Cerere de decizie preliminară introdusă de Kúria (Republica Ungară) la 25 septembrie 2013 — E.ON Földgáz Trade Zrt./Magyar Energetikai és Közmű-szabályozási Hivatal

(Cauza C-510/13)

2014/C 15/02

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din procedura principală

Reclamantă: E.ON Földgáz Trade Zrt.

Pârâtă: Magyar Energetikai és Közmű-szabályozási Hivatal

Întrebările preliminare

Sunt aplicabile dispozițiile care stabilesc care sunt persoanele care pot exercita o cale de atac, prevăzute la articolul 25 din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE (1) (denumită în continuare „Directiva din 2003”), în cazul unei decizii administrative adoptate în perioada în care s-a aflat în vigoare această directivă, sau trebuie luate în considerare în procedura judiciară în curs dispozițiile cuprinse la articolul 41 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (2) (denumită în continuare „Directiva din 2009”), care a intrat în vigoare în cursul procedurii, ținând seama de dispozițiile articolului 54 alineatul (1) al doilea paragraf din aceasta, în conformitate cu care dispozițiile menționate se aplică începând cu 3 martie 2011?

În cazul în care este aplicabilă Directiva din 2009, poate fi considerat „parte afectată” în sensul articolului 41 alineatul (17) din directiva menționată un comerciant autorizat care are un interes economic precum cel existent în prezenta cauză în legătură cu o cale de atac formulată împotriva deciziei prin care se aprobă un cod de rețea sau prin care se stabilește conținutul acestuia, sau parte afectată este numai operatorul rețelei împuternicit să solicite aprobarea codului?

3.	În cazul în care este aplicabilă Directiva din 2003, aprobarea sau modificarea codului de rețea, precum cea care a avut loc în prezenta cauză, face parte dintre cazurile prevăzute la articolul 25 alineatele (5) sau (6), în măsura în care privește aprecierea cererilor de rezervare a capacității?

În cazul în care situația din speță intră sub incidența articolului 25 alineatul (6) din Directiva din 2003, poate fi considerat „parte vătămată” un comerciant autorizat care are un interes economic precum cel existent în prezenta cauză în legătură cu o cale de atac formulată împotriva deciziei prin care se aprobă un cod de rețea sau prin care se stabilește conținutul acestuia, sau parte vătămată este numai operatorul rețelei împuternicit să solicite aprobarea codului?

Ce interpretare trebuie dată articolului 25 alineatul (11) din Directiva din 2003, potrivit căruia reclamațiile menționate la alineatele (5) și (6) nu trebuie să aducă atingere exercitării căilor de atac prevăzute de dreptul comunitar și național, în cazul în care din răspunsurile la întrebările anterioare va reieși că dreptul național subordonează introducerea căilor de atac unor condiții mai stricte decât cele care rezultă din dispozițiile directivei sau ale dreptului comunitar?

(1) Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE (JO L 176, p. 57, Ediție specială, 12/vol. 02, p. 80).

(2) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, p. 94, rectificare în JO L 60, 5.3.2011, p. 23).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/3

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Georg Felber/Bundesministerin für Unterricht, Kunst und Kultur

(Cauza C-529/13)

2014/C 15/03

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamant: Georg Felber

Autoritate pârâtă: Bundesministerin für Unterricht, Kunst und Kultur

Întrebările preliminare

Fără a aduce atingere articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și articolului 6 din Directiva 2000/78/CE (1) a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (denumită în continuare „directiva”), luarea în calcul a perioadelor de studiu gimnazial sau liceal tehnic sau profesional drept perioade anterioare de vechime în muncă numai în cazul în care au fost realizate după împlinirea de către funcționar a vârstei de 18 ani, aceste perioade anterioare de vechime în muncă fiind relevante nu doar pentru dreptul la pensie, ci și pentru cuantumul pensiei și această pensie (pensia totală) fiind considerată potrivit dreptului național drept o acordare în continuare a unei remunerații în cadrul unui raport de muncă de drept public care continuă și după pensionarea funcționarului, reprezintă un tratament diferențiat (direct) pe motive de vârstă în sensul articolului 21 alineatul (1) din cartă, respectiv al articolului 2 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din directivă?

În cazul unui răspuns afirmativ, ținând seama de lipsa unui motiv justificativ în sensul articolului 52 alineatul (1) din cartă, respectiv al articolului 6 din directivă (a se vedea în acest sens a treia întrebare), un funcționar se poate întemeia, în cadrul unei proceduri privind o cerere referitoare la luarea în calcul a perioadelor anterioare de vechime în muncă, pe aplicarea directă a articolului 21 din cartă, respectiv a articolului 2 din directivă și în cazul în care la acest moment nu este încă la pensie, având în vedere și faptul că în conformitate cu dreptul național — în cazul în care la momentul pensionării situația juridică rămâne aceeași — în cadrul unei proceduri de stabilire a vechimii în muncă sau în cazul depunerii unei noi cereri de luare în calcul a acestor perioade i se poate opune caracterul definitiv al hotărârii de respingere a unei astfel de cereri?

În cazul unui răspuns afirmativ, acest tratament diferențiat în sensul articolului 52 alineatul (1) din cartă sau al articolului 6 alineatul (1) sau (2) din directivă este justificat întrucât:

(a)

permite și persoanelor a căror zi de naștere este ulterioară datei începerii anului școlar din anul în care aceste persoane au început studiile, respectiv persoanelor care urmează o formă de învățământ prelungit, motiv pentru care trebuie să frecventeze școala pentru a-și termina studiile și după împlinirea vârstei de 18 ani, să beneficieze de aceleași condiții de care beneficiază persoanele care au finalizat studiile gimnaziale sau liceale tehnice sau profesionale înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, și în cazul în care luarea în considerare a perioadelor de studii urmate după împlinirea vârstei de 18 ani nu este limitată la cazurile amintite;

(b)

permite excluderea din vechimea în muncă necesară în vederea pensionării a perioadelor în care, în general, nu a existat nicio încadrare în muncă și în care, în mod corespunzător, nu au fost plătite contribuții; există o astfel de justificare indiferent de aspectul că nici pentru perioadele în care sunt frecventate cursurile școlii gimnaziale sau liceale tehnice sau profesionale după împlinirea vârstei de 18 ani nu există în primul rând obligația de a acorda prestații, iar în cazul în care asemenea perioade de școlarizare se iau în considerare mai târziu trebuie să se acorde totuși o prestație specială cu titlu de pensie;

(c)	excluderea luării în calcul a perioadelor anterioare de vechime în muncă realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani trebuie asimilată stabilirii „pentru regimurile profesionale de securitate socială, a unei vârste pentru aderare” în sensul articolului 6 alineatul (2) din directivă?

(1) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/3

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Leopold Schmitzer/Bundesministerin für Inneres

(Cauza C-530/13)

2014/C 15/04

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamant: Leopold Schmitzer

Autoritate pârâtă: Bundesministerin für Inneres

Întrebările preliminare

Fără a aduce atingere în primul rând articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și articolului 6 din Directiva 2000/78/CE (1) a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (denumită în continuare „directiva”), situația în care, din cauza introducerii unui sistem nou și nediscriminatoriu de avansare în treptele de salarizare pentru funcționari nou angajați, un funcționar în funcție care este discriminat conform vechii reglementări (din cauza excluderii posibilității de a lua în considerare pentru avansarea în treptele de salarizare perioadele realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani) poate într-adevăr opta, prin formularea unei cereri, să fie încadrat în sistemul nou și astfel să obțină stabilirea în mod nediscriminatoriu a unei date de referință pentru promovarea în trepte de salarizare, însă aprobarea unei astfel de cereri are drept efect — potrivit dreptului intern — faptul că din cauza prevederii unei avansări lente în noul sistem situația sa remuneratorie (și astfel în final salariul efectiv la care are dreptul) nu este una mult mai bună, în pofida corectării datei de referință pentru promovarea în treptele de salarizare, în sensul că nu se va afla în aceeași situație remuneratorie precum funcționarul în funcție favorizat în mod discriminatoriu potrivit vechii reglementări (care trebuie să facă dovada unor perioade echivalente realizate nu înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, ci după împlinirea acestei vârste, perioade care i-au fost calculate deja conform vechii reglementări), care nu a considerat că este cazul să solicite încadrarea în noul sistem, reprezintă un tratament diferențiat (direct) pe motive de vârstă în sensul articolului 21 din cartă și al articolului 2 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din directivă?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 1, având în vedere introducerea unui sistem nediscriminatoriu pentru funcționarii nou angajați, o menținere a diferenței în ceea ce privește situația remuneratorie între funcționarii în funcție și favorizați care nu au optat pentru noul sistem, pe de o parte, și funcționarii în funcție care sunt în continuare dezavantajați în pofida opțiunii exercitate, pe de altă parte, este justificată în sensul articolului 52 alineatul (1) din cartă și al articolului 6 din directivă, ca fenomen tranzitoriu, pentru motive de economie administrativă și pentru motive legate de protecția drepturilor dobândite, respectiv pentru motive privind protecția încrederii legitime și în cazul în care:

(a)

la reglementarea sistemului de avansare în trepte de salarizare legiuitorul național nu este obligat să ia în considerare acordul partenerilor sociali, fiind ținut numai de limitele constituționale ale protecției încrederii legitime, care nu impune o menținere completă a drepturilor dobândite în sensul păstrării integrale a sistemului vechi pentru funcționarii în funcție favorizați și care nu au optat pentru noul sistem;

(b)

în acest context, legiuitorul național ar fi liber să stabilească egalitatea între funcționarii în funcție prin luarea în considerare și a perioadelor realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani cu menținerea regulilor vechi de avansare în treptele de salarizare aplicabile funcționarilor în funcție care au fost defavorizați până în acest moment;

(c)

cheltuielile administrative apărute ca urmare a numărului mare de cereri de acest tip ar fi substanțiale, chiar dacă aceste cheltuieli ar fi mult mai reduse decât cuantumul total al remunerațiilor pe care le pierd funcționarii defavorizați în raport cu funcționarii favorizați și pe care le vor pierde în continuare;

(d)

perioada de tranziție în care va exista în continuare acest tratament diferențiat între funcționarii în funcție va dura zeci de ani de acum înainte și va afecta pentru un timp îndelungat (din cauza faptului că în principiu nu vor mai fi angajați funcționari noi în temeiul unui contract de drept public) marea majoritate a tuturor funcționarilor;

(e)

ar avea loc o introducere cu titlu retroactiv a sistemului și, având în vedere aplicarea prioritară a dreptului Uniunii, cel puțin în perioada 1 ianuarie 2004-30 august 2010, această introducere ar însemna o ingerință în situația juridică mai favorabilă a acelor funcționari care au solicitat aplicarea acesteia în cazul lor înainte de adoptarea noii reglementări?

În cazul în care răspunsul la întrebările 1 sau 2 este negativ sau dacă răspunsul la întrebarea 3 este afirmativ:

(a)	o reglementare care prevede o perioadă mai lungă pentru avansarea în treptele de salarizare pentru perioadele de angajare și care îngreunează astfel avansarea în treapta imediat superioară reprezintă un tratament diferențiat indirect pe motiv de vârstă?

(b)	în cazul unui răspuns afirmativ, ținând seama de experiența profesională redusă la începutul carierei, este această inegalitate adecvată și necesară?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 3:

(a)	o reglementare care, fără a viza studiile și acumularea experienței profesionale, prevede că „alte perioade” de până la 3 ani sunt luate în considerare în întregime și numai jumătate din alți trei ani reprezintă o discriminare pe motiv de vârstă?

(b)

în cazul unui răspuns afirmativ, este aceasta justificată în cazul în care are drept scop evitarea înrăutățirii situației remuneratorii pentru acei funcționari (este vorba evident și de funcționarii nou angajați) care nu dispun de astfel de perioade adecvate, realizate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, care să poată fi luate în calcul, deși luarea în calcul se referă și la alte perioade realizate după împlinirea vârstei de 18 ani?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 4 a) și al unui răspuns negativ la întrebarea 4 b), concomitent cu un răspuns afirmativ la întrebarea 3 sau al unui răspuns afirmativ la întrebarea 5a) și al unui răspuns negativ la întrebarea 5 b):

Caracterele discriminatorii ale noii reglementări au drept urmare faptul că tratamentul diferențiat în ceea ce privește funcționarii în funcție nu mai poate fi justificat ca fenomen de tranziție?

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/5

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Kornhuber și alții

(Cauza C-531/13)

2014/C 15/05

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Marktgemeinde Straßwalchen, Heinrich Kornhuber, Helga Kornhuber, Karoline Pöckl, Heinz Kornhuber, Marianne Kornhuber, Wolfgang Kornhuber, Andrea Kornhuber, Alois Herzog, Elfriede Herzog, Katrin Herzog, Stefan Asen, Helmut Zopf, Ingrid Zopf, Silvia Zopf, Daniel Zopf, Maria Zopf, Anton Zopf sen., Paula Loibichler, Theresa Baumann, Josep Schindlauer, Christine Schindlauer, Barbara Schindlauer, Bernhard Schindlauer, Alois Mayrhofer, Daniel Mayrhofer, Georg Rindberger, Maria Rindlberger, Georg Rindlberger sen., Max Herzog, Romana Herzog, Michael Herzog, Markus Herzog, Marianne Herzog, Max Herzog sen., Helmut Lettner, Maria Lettner, Anita Lettner, Alois Lettner sen., Christian Lettner, Sandra Lettner, Anton Nagelseder, Amalie Nagelseder, Josef Nagelseder, Gabriele Schachinger, Thomas Schachinger, Andreas Schinagl, Michaela Schinagl, Lukas Schinagl, Michael Schinagl, Maria Schinagl, Josef Schinagl, Johannn Mayr, Christine Mayr, Martin Mayr, Christian Mayr, Johann Mayr sen., Gerhard Herzog, Anton Mayrhofer, Siegfried Zieher

Pârât: Bundesminister für Wirtschaft, Familie und Jugend

Intervenientă: Rohöl-Aufsuchungs AG

Întrebările preliminare

Un test de extracție a gazelor naturale limitat temporal și cantitativ, realizat în cadrul unui foraj de explorare în vederea cercetării potențialului economic al unei extracții permanente a gazelor naturale, constituie „extracție a […] gazelor naturale în scopuri comerciale” în conformitate cu punctul 14 din anexa I la Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 (2)?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, se adresează următoarele întrebări suplimentare:

2.	Punctul 14 din anexa I la Directiva 85/337 se opune unei reglementări naționale care prevede că, în cazul extracției gazelor naturale, limitele menționate la punctul 14 din anexa I la Directiva 85/337 nu au legătură cu extracția ca atare, ci cu „extracția pe sondă”?

Directiva 85/337 trebuie interpretată în sensul că, într-o situație precum cea din procedura principală în care se solicită autorizarea unui test de extracție a gazelor naturale în cadrul unui foraj de explorare, autoritatea trebuie să examineze efectul cumulativ al tuturor proiectelor similare, mai exact al tuturor forajelor de explorare de pe teritoriul localității în cauză pentru a stabili dacă există obligația de a evalua efectele asupra mediului?

(1) JO L 175, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 174.

(2) JO L 140, p. 114.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/5

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság (Ungaria) la 9 octombrie 2013 — Sofia Zoo/Országos Környezetvédelmi, Természetvédelmi és Vízügyi Főfelügyelőség

(Cauza C-532/13)

2014/C 15/06

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Sofia Zoo

Pârât: Országos Környezetvédelmi, Természetvédelmi és Vízügyi Főfelügyelőség

Întrebările preliminare

Permisele și certificatele vizate la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 338/97 (1) al Consiliului trebuie considerate nule numai cu privire la exemplarele afectate în mod efectiv de o cauză de nulitate sau trebuie considerate de asemenea nule cu privire la celelalte specii cuprinse în permis sau certificat?

Toate exemplarele vizate la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului cuprinse în permisele și certificatele considerate nule în conformitate cu litera (a) trebuie să facă obiectul unui sechestru și pot fi confiscate exemplarele sau numai acelea afectate în mod efectiv de cauza de nulitate?

(1) Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 61, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 3, p. 239).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/6

Cerere de decizie preliminară introdusă de Centrale Raad van Beroep (Țările de Jos) la 17 octombrie 2013 — Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank/E. Fischer-Lintjens

(Cauza C-543/13)

2014/C 15/07

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Centrale Raad van Beroep

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank

Pârâtă: E. Fischer-Lintjens

Întrebările preliminare

Noțiunea „datorate” în sensul articolului 27 și următoarele din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (1) trebuie interpretată în sensul că pentru a stabili momentul de la care se datorează o pensie sau o rentă este decisivă data la care a fost adoptată decizia de pensionare și de la care s-a plătit pensia sau data de la care produce efecte pensia acordată cu titlu retroactiv?

În cazul în care noțiunea „datorate” se referă la data de la care produce efecte pensia acordată cu titlu retroactiv:

Este compatibil cu această interpretare faptul că o persoană care are dreptul la o pensie în temeiul legislației olandeze și care intră sub incidența articolului 27 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 nu poate încheia o asigurare de sănătate cu același efect retroactiv?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO L 149, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26)

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/6

Cerere de decizie preliminară introdusă de Stockholms tingsrätt (Suedia) la 21 octombrie 2013 — Abcur ABApoteket Farmaci AB

(Cauza C-544/13)

2014/C 15/08

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Stockholms tingsrätt

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Abcur AB

Pârâtă: Apoteket Farmaci AB

Întrebările preliminare

Poate un medicament de uz uman eliberat numai pe bază de rețetă, utilizat exclusiv în cadrul asistenței medicale de urgență, pentru care nu a fost acordată nicio autorizație de comercializare de către autoritatea competentă dintr-un stat membru sau în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 (1) și care este preparat de un operator precum cel implicat în cauza aflată pe rolul Stockholms tingsrätt și comandat de instituții de asistență medicală în condițiile în discuție în litigiul cu care este sesizat Stockholms tingsrätt, să intre sub incidența excepțiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) sau la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE (2), în special în situația în care există un alt medicament autorizat cu aceeași substanță activă, același dozaj și aceeași formă?

În cazul în care un medicament de uz uman eliberat numai pe bază de rețetă precum cel la care se face referire în întrebarea 1 intră sub incidența articolului 3 alineatul (1), al articolului 3 alineatul (2) sau al articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/83, legislația privind măsurile de publicitate pentru medicamente poate să fie considerată nearmonizată sau există tipuri de măsuri considerate în prezenta cauză ca reprezentând publicitate reglementată de Directiva 2006/114 (3)?

Dacă Directiva 2006/114 se aplică în conformitate cu întrebarea 2, în ce condiții de bază măsurile supuse analizei Stockholms tingsrätt [și anume utilizarea unui nume de produs, a unui număr de produs și a codului de clasificare anatomică, terapeutică și chimică al medicamentului, aplicarea unui preț fix pentru medicament, furnizarea de informații privind medicamentul în Registrul Național al Substanțelor pentru Medicamente (NPL), atribuirea unui element de identificare NPL medicamentului, diseminarea unei fișe cu informații privind medicamentul, furnizarea medicamentului prin intermediul unui serviciu electronic de comandă pentru servicii de sănătate și furnizarea de informații privind medicamentul prin intermediul unei publicații a unei organizații naționale profesionale] constituie publicitate în sensul Directivei 2006/114?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Evaluarea Medicamentelor (JO L 214, p. 1).

(2) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3).

(3) Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă (JO L 376, p. 21, Ediție specială, 15/vol. 18, p. 229).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/7

Cerere de decizie preliminară introdusă de Stockholms tingsrätt (Suedia) la 21 octombrie 2013 — Abcur AB/Apoteket AB și Apoteket Farmaci AB

(Cauza C-545/13)

2014/C 15/09

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Stockholms tingsrätt

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Abcur AB

Pârâte: Apoteket AB și Apoteket Farmaci AB

Întrebările preliminare

Poate un medicament de uz uman eliberat numai pe bază de rețetă, care este preparat și furnizat în situațiile care fac obiectul litigiului aflat pe rolul Stockholms tingsrätt (Tribunalul Districtual din Stockholm), pentru care nu a fost acordată o autorizație de introducere pe piață din partea autorității competente dintr-un stat membru sau în conformitate cu Regulamentul (CEE) 2309/93 (1), să fie considerat un medicament în sensul articolului 3 alineatul (1) sau al articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE (2) de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, în special în situația în care există un alt medicament autorizat cu aceeași substanță activă, aceeași dozare și aceeași formă?

Dacă un medicament de uz uman eliberat numai pe bază de rețetă, care este preparat și furnizat în situațiile care fac obiectul litigiului aflat pe rolul Stockholms tingsrätt, intră sub incidența Directivei 2001/83, se pot aplica în paralel Directiva 2005/29/CE (3) privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și Directiva 2001/83 în ceea ce privește presupusele măsuri cu caracter publicitar?

Dacă un medicament de uz uman eliberat pe bază de rețetă, care este preparat și furnizat în situațiile care fac obiectul litigiului aflat pe rolul Stockholms tingsrätt, intră sub incidența articolului 3 alineatul (1), a articolului 3 alineatul (2) sau a articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/83, poate legislația privind măsurile cu caracter publicitar pentru medicamente să fie considerată nearmonizată sau există tipuri de măsuri considerate în prezenta cauză ca reprezentând publicitate în sensul (i) Directivei 2006/114/CE (4) privind publicitatea înșelătoare și comparativă și/sau (ii) al Directivei 2005/29 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori?

Dacă Directiva 2006/114 privind publicitatea înșelătoare și comparativă se aplică în conformitate cu întrebarea 3, în ce condiții de bază măsurile care fac obiectul litigiului aflat pe rolul Stockholms tingsrätt [utilizarea sau atribuirea unui nume de produs, a unui număr de produs și a codului ATC medicamentului, aplicarea unui preț fix pentru medicament, furnizarea de informații privind medicamentul în Registrul Național al Substanțelor pentru Medicamente (NPL), atribuirea unui element de identificare NPL medicamentului, transmiterea unei fișe cu informații privind medicamentul și de informații referitoare la acesta prin intermediul unui serviciu electronic de comandă pentru asistență medicală sau prin intermediul site-ului unei întreprinderi, furnizarea de informații privind medicamentul prin intermediul unei publicații a unei organizații comerciale naționale, furnizarea de informații privind medicamentul în Registrul Central al Produselor al Apoteket și în registrul aferent (JACA), furnizarea de informații privind medicamentul într-o altă bază de date națională cu informații privind medicamentele (SIL), furnizarea de informații prin intermediul sistemului terminalelor Apoteket (ATS) sau prin intermediul unui sistem de transmitere similar, furnizarea de informații privind un medicament propriu sau al unui furnizor concurent în corespondența cu cabinetele medicilor și cu organizațiile pacienților, introducerea pe piață a medicamentului, măsurile privind controalele farmaceutice ale medicamentului și ale unor medicamente concurente, neprezentarea diferențelor documentate și relevante dintre produse, lipsa notificării cu privire la conținutul unui medicament propriu și la evaluarea medicamentului de către Läkemedelsverket (Agenția Suedeză pentru Medicamente), neinformarea serviciului de asistență medicală cu privire la evaluarea de către comitetul consultativ științific al Läkemedelsverket a unor produse concurente, menținerea unui nivel fix al prețului pentru medicament, stabilirea unei perioade de valabilitate de trei (3) luni pentru o rețetă, distribuirea medicamentului prin intermediul unei farmacii în locul unui medicament concurent, în pofida faptului că pacientul are o rețetă pentru respectivul medicament concurent și împiedicarea sau afectarea transferurilor de preparate standardizare de pe piață pentru medicamentul concurent, inclusiv farmaciile locale care refuză să livreze medicamentul concurent și aplicarea unui preț fix în cadrul regimului conform căruia medicamentele sunt eligibile pentru compensare fără o decizie prealabilă din partea autorității naționale] constituie publicitate în sensul Directivei 2006/114?

(1) Regulamentului (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Evaluarea Medicamentelor (JO L 214, p. 1).

(3) Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 250).

(4) Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparative (JO L 376, p. 21, Ediție specială, 15/vol. 18, p. 229).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/8

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tallinna Ringkonnakohus (Estonia) la 28 octombrie 2013 — Statoil Fuel & Retail Eesti AS/Tallinna Ettevõtlusamet

(Cauza C-553/13)

2014/C 15/10

Limba de procedură: estona

Instanța de trimitere

Tallinna Ringkonnakohus

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Statoil Fuel & Retail Eesti AS

Pârât: Tallinna Ettevõtlusamet

Întrebările preliminare

Finanțarea operării serviciului de transport public de călători pe teritoriul unei colectivități locale este un scop specific în sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118/CE (1) a Consiliului Uniunii Europene, în cazul în care îndeplinirea și finanțarea unei asemenea sarcini reprezintă obligații ale respectivei colectivități locale?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că este conformă acestei dispoziții instituirea în dreptul național a unui impozit indirect care este perceput de la consumatorul final pentru vânzarea unui produs accizabil și care este utilizat exclusiv în vederea operării serviciului local de transport public de călători, în cazul în care operarea serviciului local de transport public de călători reprezintă o obligație a colectivității locale beneficiare a impozitului care trebuie îndeplinită independent de existența unui astfel de impozit, iar cuantumul finanțării serviciului local de transport public de călători nu depinde, în cele din urmă, în mod automat, de totalul impozitelor încasate, întrucât finanțarea acestui serviciu este stabilită în sumă fixă, astfel încât — în situația în care veniturile obținute din impozitele indirecte sunt mai mari — mijloacele financiare puse la dispoziție de autoritățile publice sunt în mod corespunzător mai reduse și invers, în cazul în care încasările din taxa pe vânzări sunt mai mici, colectivitatea locală trebuie să majoreze în mod corespunzător alte mijloace financiare pentru operarea serviciului local de transport public de călători, fiind totuși posibil ca, în cazul în care veniturile din impozite diferă față de cuantumul prognozat [OR 2], să fie modificat cuantumul cheltuielilor pentru operarea serviciului de transport public de călători prin intermediul modificării bugetului colectivității locale?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că este conformă acestei dispoziții perceperea unui impozit indirect suplimentar asupra unui produs accizabil, al cărui scop a fost stabilit ulterior nașterii obligației de plată a acestuia?

(1) Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/9

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 29 octombrie 2013 — Hermann Lutz/Elke Bäuerle, în calitate de administrator în procedura insolvenței privind patrimoniul ECZ Autohandel GbmH

(Cauza C-557/13)

2014/C 15/12

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamant: Hermann Lutz

Pârâtă: Elke Bäuerle, în calitate de administrator în procedura insolvenței privind patrimoniul ECZ Autohandel GbmH

Întrebările preliminare

1.	Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență (1) este aplicabil în cazul în care plata contestată de lichidator a unei sume poprite înainte de deschiderea procedurii de insolvență a fost făcută doar după deschiderea procedurii?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, excepția prevăzută la articolul 13 din Regulamentul privind procedurile de insolvență privește și termenele de prescripție, de anulare și de decădere prevăzute de legea aplicabilă a statului membru în care actul atacat își produce efectele (lex causae)?

3.	În cazul în care răspunsul la a doua întrebare este afirmativ, cerințele de formă necesare pentru valabilitatea unei cereri în sensul articolului 13 din Regulamentul privind procedurile de insolvență sunt determinate de lex causae sau de lex fori concursus?

(1) JO L 160, p. 1.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/9

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hovrätten för västra Sverige (Suedia) la 4 noiembrie 2013 — Kammaråklagaren/Ove Ahlström, Lennart Kjellberg, Fiskeri Aktiebolaget Ganthi și Fiskeri Aktiebolaget Nordic

(Cauza C-565/13)

2014/C 15/13

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Hovrätten för västra Sverige

Părțile din procedura principală

Reclamant: Kammaråklagaren

Pârâți: Ove Ahlström, Lennart Kjellberg, Fiskeri Aktiebolaget Ganthi și Fiskeri Aktiebolaget Nordic

Întrebările preliminare

Articolul 6 alineatul (1) din Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc este exclusiv, în sensul că exclude ca navele comunitare să fie autorizate să pescuiască în zonele de pescuit marocane în baza unor licențe emise exclusiv de autoritățile marocane competente pentru deținătorii unor cote de pescuit marocani?

Articolul 6 alineatul (1) din Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc este exclusiv, în sensul că exclude ca navele comunitare să fie navlosite unor societăți marocane în temeiul unui contract de navlosire a navei nude (pe formularul tip „Barecon 2001” BIMCO Standard Bareboat Charter) pentru activități de pescuit în zone de pescuit marocane desfășurate în baza unei licențe emise exclusiv de autoritățile marocane competente deținătorilor de cote marocani?

3.	Răspunsul la a doua întrebare este diferit în cazul în care navlosantul furnizează societății marocane know-how în materie de administrare și de armare a navei de pescuit, precum și suport tehnic?

Conform Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc, Regatul Maroc are dreptul de a dezvolta și de a desfășura propriile activități naționale de pescuit pelagic industrial sub paralela 29 (N) pe lângă cele reglementate de acord? În caz afirmativ, acordul dă dreptul Regatului Maroc să încheie contracte de navlosire sau să acorde licențe în mod direct navelor de pescuit comunitare pentru pescuitul său național, fără a fi necesară emiterea unui permis din partea Comunității Europene?

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/10

Cerere de decizie preliminară introdusă de Förvaltningsrätten i Malmö (Suedia) la 6 noiembrie 2013 — Bricmate AB/Tullverket

(Cauza C-569/13)

2014/C 15/14

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Förvaltningsrätten i Malmö

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Bricmate AB

Pârâtă: Tullverket

Întrebările preliminare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 917/2011 (1) din 12 septembrie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de plăci de ceramică originare din Republica Populară Chineză (JO L 238, p. 1) este lipsit de validitate pentru oricare dintre motivele de mai jos:

1.	ancheta efectuată de instituțiile Uniunii Europene conține erori vădite de fapt;

2.	ancheta efectuată de instituțiile Uniunii Europene conține erori vădite de apreciere;

Comisia nu și-a îndeplinit obligația de diligență și a încălcat articolul 3 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (2); al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, p. 51),

4.	Comisia nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1225/2009 și a încălcat dreptul la apărare al societății;

5.	Comisia, contrar articolului 17 din Regulamentul nr. 1225/2009, nu a ținut seama de informațiile furnizate de societate și/sau

6.	Comisia nu și-a îndeplinit obligația de motivare (în conformitate cu articolul 296 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene)?

(1) JO L 238., p.1.

(2) JO L 343, p. 51.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/10

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Rüsselsheim (Germania) la 12 noiembrie 2013 — Thomas Etzold și alții/Condor Flugdienst GmbH

(Cauza C-575/13)

2014/C 15/15

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Rüsselsheim

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Thomas Etzold, Sandra Etzold, Toni Lennard Etzold

Pârâtă: Condor Flugdienst GmbH

Întrebările preliminare

1.	Împrejurările excepționale în sensul articolului 5 alineatul (3) din regulament (1) trebuie să privească în mod direct zborul rezervat?

În cazul în care împrejurări excepționale care au intervenit cu ocazia zborurilor anterioare sunt relevante în privința unui zbor efectuat ulterior, măsurile rezonabile pe care operatorul de transport aerian trebuie să le adopte în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din regulament trebuie să vizeze numai prevenirea apariției împrejurărilor excepționale sau și prevenirea unei întârzieri mai mari?

3.	Trebuie calificate drept împrejurări excepționale, în sensul articolului 5 alineatul (3) din regulament, acțiunile terților care acționează pe proprie răspundere și cărora li s-au delegat funcții specifice operațiunilor unui transportator aerian?

4.	În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a treia întrebare, prezintă relevanță cine (companie aeriană, operator aeroportuar etc.) a încredințat sarcinile terțului?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218)

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/11

Recurs introdus la 19 noiembrie 2013 de Europäisch-Iranische Handelsbank AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 6 septembrie 2013 în cauza T-434/11, Europäisch-Iranische Handelsbank AG/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-585/13 P)

2014/C 15/16

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Europäisch-Iranische Handelsbank AG (reprezentanți: S. Jeffrey, Solicitor, S. Ashley, Solicitor, A. Irvine, Solicitor, H. Hohmann, Rechtsanwalt, D. Wyatt QC, R. Blakeley, Barrister)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului cu privire la aspectele precizate în prezentul recurs;

—	anularea cu efect imediat a măsurilor atacate, în măsura în care acestea se aplică EIH;

—	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de EIH în procedura în fața Tribunalului și în procedura în fața acestei instanțe de recurs.

Motivele și principalele argumente

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și a ajuns la o concluzie incompatibilă cu cererea introductivă constatând că EIH a recunoscut că a efectuat tranzacțiile pe care s-a întemeiat Consiliul pentru a justifica desemnarea sa.

—	EIH nu a recunoscut că a efectuat tranzacțiile la care făcea trimitere motivarea Consiliului;

—	EIH a respins suficient în observațiile scrise faptul că a efectuat tranzacțiile menționate în motivare, iar contestația sa era, în consecință, admisibilă;

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a constatat că erau îndeplinite criteriile de fond pentru desemnarea sa:

—	EIH nu a admis că a efectuat tranzacțiile pe care se întemeiază Consiliul pentru a justifica desemnarea sa, iar Consiliul nu a furnizat dovezi contrare;

—	tranzacțiile la care se referă cererea introductivă formulată de EIH nu corespundeau tranzacțiilor pe care se întemeiază Consiliul pentru a justifica desemnarea sa;

—	afirmația EIH în sensul că anumite tranzacții erau excluse din domeniul de aplicare al regimului de sancțiuni al Uniunii Europene (și anume plăți în conturi înghețate) era suficient de temeinică și, în consecință, admisibilă.

—

EIH nu a omis să furnizeze dovada autorizării conform articolelor 8-10 din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului (1) sau dovezi suficiente cu privire la autorizațiile acordate în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului (2) pentru tranzacții care au avut loc ulterior datei de 2 septembrie 2010.

—

așa-numitele tranzacții efectuate în cadrul procedurii celei de a treia căi au fost aprobate de autoritatea națională responsabilă cu aplicarea sancțiunilor în Germania și cu supravegherea EIH (Bundesbank), iar Tribunalul a statuat, în mod eronat, că Bundesbank își depășise competențele și a constatat în mod eronat că EIH ar fi trebuit să conteste autoritatea Bundesbank de a acorda autorizațiile pe care le-a emis.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept respingând motivul invocat de EIH privind încrederea legitimă/securitatea juridică:

—	Tribunalul a reținut o calificare inexactă a faptelor din dosarul instanței și a constatat, în mod eronat, că EIH ar fi trebuit să prevadă că va fi desemnată ca urmare a faptului că se conformase declarațiilor obligatorii ale Bundesbank;

—

Tribunalul a reținut în mod eronat că EIH nu putea invoca principiul protecției încrederii legitime ca urmare a faptului că Bundesbank își depășise competențele, întrucât Bundesbank nu își depășise competențe și, chiar dacă le-ar fi depășit, aceasta nu ar exclude posibilitatea de a invoca principiul încrederii legitime;

—	Tribunalul a săvârșit o eroare reținând că normele relevante în temeiul cărora EIH a fost desemnată erau clare.

Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a constatat că EIH nu putea să invoce articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului în susținerea contestației formulate împotriva desemnării sale și a reținut că sancțiunile aplicate EIH asigurau un efect preventiv care nu putea fi atins dacă Bundesbank nu mai aproba tranzacțiile efectuate în cadrul procedurii celei de a treia căi sau nu mai autoriza astfel de tranzacții:

—

în ipoteza (care este respinsă) în care EIH ar fi acționat nelegal, articolul 32 alineatul (2) împiedica desemnarea EIH, întrucât EIH a acționat în toate privințele potrivit consilierii și în conformitate cu indicațiile Bundesbank și nu a știut și nici nu a avut un motiv justificat să bănuiască faptul că acționa ilegal;

—

impunerea măsurilor restrictive împotriva EIH era disproporționată întrucât existau măsuri proporționale adecvate din moment ce, în cazul în care Consiliul considera că era necesar ca regimul de reglementare german să fie reexaminat și, eventual, modificat, ar fi putut să sugereze o astfel de reexaminare autorităților germane, iar autoritățile germane ar fi fost obligate să coopereze în temeiul obligației lor de cooperare loială, pe care Tribunalul a omis, în mod eronat, să o ia în considerare;

—

Tribunalul a săvârșit și o eroare de drept și a ajuns la o concluzie incompatibilă cu documentele din dosar atunci când a constatat că măsurile restrictive erau proporționale întrucât, în situația EIH, tranzacțiile în cauză au fost identificate ulterior evenimentului. În primul rând, Bundesbank a aprobat procedura celei de a treia căi înainta ca EIH să fi acționat în conformitate cu această aprobare. În al doilea rând, dacă o reexaminare a aprobării tranzacțiilor efectuate în cadrul procedurii celei de a treia căi ar fi condus la o schimbare în poziția Bundesbank, aceasta ar fi avut un efect preventiv în privința tuturor tranzacțiilor ulterioare.

(1) Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului din 19 aprilie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 103, p. 1, rectificare în JO 2007, L 180, p. 45).

(2) Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2007 (JO L 281, p. 1).

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/12

Recurs introdus la 20 noiembrie 2013 de Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, S.A. împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 9 septembrie 2013 pronunțate în cauza T-429/11, Banco Bilbao Vizcaya Argentaria/Comisia

(Cauza C-587/13 P)

2014/C 15/17

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurentă: Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, S.A. (reprezentanți: J. Ruiz Calzado, M. Núñez Müller și J. Domínguez Pérez, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

—	Anularea ordonanței atacate;

—	constatarea faptului că acțiunea în anulare formulată în cauza T-429/11 este admisibilă și trimiterea cauzei Tribunalului pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la fondul litigiului;

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente procedurilor referitoare la admisibilitate în fața celor două instanțe.

Motivele și principalele argumente

Tribunalul a încălcat dreptul Uniunii prin modul în care a interpretat jurisprudența referitoare la noțiunea de beneficiar efectiv în contextul examinării admisibilității acțiunilor formulate împotriva deciziilor prin care o schemă de ajutoare este declarată nelegală și incompatibilă. În special:

—	Tribunalul a interpretat în mod greșit jurisprudența referitoare la noțiunea de beneficiar efectiv și a denaturat situația de fapt aplicând respectiva jurisprudență în ceea ce privește operațiunile efectuate de reclamantă ulterior datei de 21 decembrie 2007;

—	Tribunalul a săvârșit de asemenea o eroare de drept în ceea ce privește operațiunile anterioare datei de 21 decembrie 2007 prin modul în care a interpretat noțiunea definită de jurisprudență de beneficiar activ.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în cadrul interpretării articolului 263 al patrulea paragraf teza finală TFUE. Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a afirmat că deciziile referitoare la schemele de ajutoare de stat precum decizia în litigiu necesită măsuri de executare în sensul noii dispoziții a tratatului.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin adoptarea unei decizii care încalcă dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă. În cadrul ordonanței atacate se reține o noțiune pur teoretică a acestui drept, care împiedică reclamanta să aibă acces la calea deciziei preliminare în condiții normale și fără a fi nevoită să încalce legea pentru a contesta decizia în litigiu.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/14

Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Lorenz Shoe Group/OAPI — Fuzhou Fuan Leather Plastics Clothing Making (Ganeder)

(Cauza T-374/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de marcă comunitară verbală Ganeder - Marca comunitară verbală anterioară Ganter - Motiv relativ de refuz - Similitudinea semnelor - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2014/C 15/18

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Lorenz Shoe Group AG (Taufkirchen an der Pram, Austria) (reprezentanți: inițial M. Douglas, ulterior N. Hebeis, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: R. Pethke și A. Schifko agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Fuzhou Fuan Leather Plastics Clothing Making Co. Ltd (Cangshan Fuzhou, China) (reprezentant: A. Paschke, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 16 iulie 2009 (cauza R 1289/2008-1) privind o procedură de opoziție între Shoe fashion group Lorentz AG și Fuzhou Fuan Leather Plastics Clothing Making Co. Ltd.

Dispozitivul

1.	Anulează decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 16 iulie 2009 (cauza R 1289/2008-1).

2.	OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Lorenz Shoe Group AG.

3.	Fuzhou Fuan Leather Plastics Clothing Making Co. Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 282, 21.11.2009.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/14

Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Herbacin cosmetic/OAPI — Laboratoire Garnier (HERBA SHINE)

(Cauza T-34/12) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale HERBA SHINE - Mărci națională, comunitară și internațională verbale anterioare Herbacin - Motiv relativ de refuz - Utilizare serioasă a mărcilor anterioare - Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Obligație de motivare - Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009)

2014/C 15/19

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Herbacin cosmetic GmbH (Wutha-Farnroda, Germania) (reprezentant: J. Eberhardt, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Laboratoire Garnier et Cie (Paris, Franța)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 22 noiembrie 2011 (cauza R 2255/2010-1), privind o procedură de opoziție între Herbacin cosmetic GmbH și Laboratoire Garnier et Cie.

Dispozitivul

1.	Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 22 noiembrie 2011 (cauza R 2255/2010-1).

2.	Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 80, 17.3.2012.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/15

Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Vitaminaqua/OAPI — Energy Brands (vitaminaqua)

(Cauza T-410/12) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative vitaminaqua - Mărci naționale verbale anterioare VITAMINWATER - Marcă comunitară figurativă anterioară GLACEAU vitamin water - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2014/C 15/20

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Vitaminaqua Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: A. Krajnyák, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: J. Németh și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Energy Brands, Inc. (Whitestone, Statele Unite) (reprezentanți: S. Malynicz, D. Stone și L. Ritchie, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 26 iunie 2012 (cauza R 997/2011-1), referitoare la o procedură de opoziție între Energy Brands Inc. și Vitaminaqua Ltd.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Vitaminaqua Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 355, 17.11.2012.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/15

Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Gaumina/EIGE

(Cauza T-424/12) (1)

(Contracte de achiziții publice de servicii - Procedură de cerere de ofertă - Prestare de servicii de susținere a activităților de comunicare ale EIGE - Respingerea ofertei unui ofertant - Obligație de motivare)

2014/C 15/21

Limba de procedură: lituaniana

Părțile

Reclamantă: UAB Gaumina (Vilnius, Lituania) (reprezentanți: S. Aviža și D. Soloveičikas, avocați)

Pârât: Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) (reprezentanți: V. Langbakk, agent, asistat de J. Stuyck și de A.-M. Vandromme, avocați)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei EIGE din 26 iulie 2012 de respingere a ofertei depuse de reclamantă în cadrul cererii de ofertă EIGE/2012/ADM/13.

Dispozitivul

1.	Anulează decizia Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) din 26 iulie 2012 de respingere a ofertei depuse de UAB Gaumina în cadrul cererii de ofertă EIGE/2012/ADM/13.

2.	EIGE suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Gaumina.

(1) JO C 373, 1.12.2012.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/16

Ordonanța Tribunalului din 18 noiembrie 2013 — Trabelsi/Consiliul

(Cauza T-162/12) (1)

(Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia - Prelungirea înghețării fondurilor - Anularea măsurilor inițiale de înghețare a fondurilor - Nepronunțare asupra fondului)

2014/C 15/22

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Mohamed Trabelsi (Paris, Franța) (reprezentant: A. Tekari, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: G. Étienne și M. Bishop, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2012/50/PESC a Consiliului din 27 ianuarie 2012 de modificare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 27, p. 11), în măsura în care aceasta îl privește pe reclamant

Dispozitivul

1.	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 355, 17.11.2012.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/16

Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — Mory și alții/Comisia

(Cauza T-545/12) (1)

(Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Curierat tradițional și expres - Deciziei de a nu extinde obligația de rambursare a beneficiarului, aflat în reorganizare judiciară, la potențialii cumpărători - Lipsa interesului de a exercita acțiunea - Inadmisibilitate)

2014/C 15/23

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Mory SA (Pantin, Franța), Mory Team (Pantin), Superga Invest, fostă Compagnie française superga d’investissement dans le service (CFSIS) (Miraumont, Franța) (reprezentanți: B. Vatiert și F. Loubières, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Maxian Rusche și B. Stromsky, agenți)

Obiectul

Decizie de anulare a Deciziei C(2012) 2401 final a Comisiei din 4 aprilie 2012, privind preluarea activelor grupului Sernam în cadrul reorganizării judiciare a acestuia

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2.	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție formulate de Republica Franceză și de Calberson.

3.	Mory SA, Mory Team și Superga Invest suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

4.	Republica Franceză și Calberson, interveniente, suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 71, 9.3.2013.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/17

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2013 — 1. garantovaná/Comisia

(Cauza T-42/13) (1)

(Acțiune în anulare - Concurență - Înțelegeri - Piața carburii de calciu și a magneziului pentru industriile oțelului și gazului din SEE, cu excepția Irlandei, a Spaniei, a Portugaliei și a Regatului Unit - Amenzi - Dobânzi de întârziere - Act care nu este supus căilor de atac - Inadmisibilitate)

2014/C 15/24

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: 1. garantovaná a.s. (Bratislava, Slovacia) (reprezentanți: inițial M. Powell, solicitor, G. Forwood, barrister, M. Staroň și P. Hodál, avocați, ulterior K. Lasok, QC, J. Holmes, B. Hartnett, barristers, și O. Geiss, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Bottka, F. Dintilhac și N. von Lingen, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei pretins conținute în scrisoarea Comisiei din 21 decembrie 2012 (cazul COMP/39.396 — Reactivi pe bază de carbură de calciu și magneziu pentru industriile oțelului și gazului), prin care Comisia a solicitat reclamantei să plătească suma restantă datorată, majorată cu dobânzi de întârziere, din amenda pe care a aplicat-o acesteia prin Decizia C(2009) 5791 final din 22 iulie 2009 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] și al articolului 53 din Acordul privind SEE sau să constituie în favoarea sa o garanție bancară pentru această sumă

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	1. garantovaná a.s. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

(1) JO C 79, 16.3.2013.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/17

Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia

(Cauza T-229/13 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Respingerea acțiunii în primă instanță ca vădit inadmisibilă - Lipsa de identitate dintre cererea introductivă prezentată prin fax și originalul depus ulterior - Depunerea originalului după expirarea termenului - Tardivitatea acțiunii - Recurs vădit nefondat)

2014/C 15/25

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Berardis-Kayser și G. Gattinara, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 21 februarie 2013, Marcuccio/Comisia (F-113/11, nepublicată încă în Repertoriu), și vizând anularea acestei ordonanțe.

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Domnul Luigi Marcuccio suportă propriile cheltuieli de judecată precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri.

(1) JO C 171, 15.6.2013.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/18

Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia

(Cauza T-283/13 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Respingerea acțiunii în primă instanță ca vădit inadmisibilă - Lipsa identității între cererea introdusă prin fax și originalul depus ulterior - Depunerea originalului după expirarea termenului - Tardivitatea acțiunii - Recurs vădit nefondat)

2014/C 15/26

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Berardis-Kayser și G. Gattinara, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a treia) din 11 martie 2013, Marcuccio/Comisia (F-131/12), având ca obiect anularea acestei ordonanțe

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Domnul Luigi Marcuccio suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei proceduri.

(1) JO C 207, 20.7.2013.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/18

Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia

(Cauza T-284/13 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Respingerea acțiunii din primă instanță ca vădit inadmisibilă - Inexistența unei identități între cererea introductivă trimisă prin fax și originalul depus ulterior - Depunere a originalului după expirarea termenului - Tardivitatea acțiunii - Recurs vădit nefondat)

2014/C 15/27

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Berardis-Kayser și G. Gattinara, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Recurs împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a treia) din 11 martie 2013, Marcuccio/Comisia (F-17/12), având ca obiect anularea acestei ordonanțe

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Domnul Luigi Marcuccio suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană în cadrul prezentei acțiuni.

(1) JO C 207, 20.7.2013.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/19

Ordonanța președintelui Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — CSF/Comisia

(Cauza T-337/13 R)

(Măsuri provizorii - Protecția sănătății și a securității consumatorilor și a lucrătorilor față de riscurile rezultate din utilizarea echipamentelor tehnice - Măsură luată de autoritățile daneze prin care se interzice un tip de echipamente tehnice de terasare cu utilizare multiplă care nu sunt dotate cu o structură de protecție adecvată - Decizie a Comisiei prin care măsura este declarată ca fiind justificată - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței)

2014/C 15/28

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: CSF Srl (Grumolo delle Abbadesse, Italia) (reprezentanți: R. Santoro, S. Armellini și R. Bugaro, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Zavvos, agent, asistat de M. Pappalardo, avocat)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării Deciziei 2013/173/UE a Comisiei din 8 aprilie 2013 privind măsura adoptată de Danemarca în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului de interzicere a unui tip de echipamente tehnice de terasare cu utilizare multiplă (JO L 101, p. 29)

Dispozitivul

1.	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2.	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/19

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2013 — Inclusion Alliance for Europe/Comisia

(Cauza T-539/13)

2014/C 15/29

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Inclusion Alliance for Europe GEIE (București, România) (reprezentant: S. Famiani, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comisiei Europene din 17 iulie 2013, prin care aceasta a impus plata sumei totale de 212 411,89 euro pentru proiectul nr. 224482, denumit MARE (80 352,07 euro), pentru proiectul nr. 216820, denumit SENIOR (53 138,40 euro) și pentru proiectul nr. 225010, denumit ECRN (78 231,42 euro); și

—	obligarea CE la repararea prejudiciului patrimonial și moral suferit, în cuantum de 3 000 000 de euro, sau într-un cuantum care va trebui evaluat în cursul procedurii și obligarea în plus la plata cheltuielilor de judecată majorate cu dobânzi și ținând seama de inflația monetară la sumele acordate.

Motivele și principalele argumente

Societatea reclamantă în speță, care a participat la trei proiecte aprobate în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru al CE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație (2007-2013), contestă decizia Comisiei privind restituirea în parte a ajutoarelor acordate.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă opt motive.

Primul motiv se întemeiază pe inaplicabilitatea și pe lipsa de efecte a ghidului financiar din 2010 în ceea ce privește proiectele MARE și SENIOR.

—	În această privință, reclamanta invocă lipsa de efect retroactiv a ghidului financiar din 2010, în măsura în care ar fi trebuit să se aplice ghidurile din 2007, în vigoare la data încheierii contractelor.

Al doilea motiv se întemeiază pe refuzul dreptului de a fi ascultat opus de CE societății responsabile cu auditul.

—	În această privință, reclamanta susține că CE ar fi încălcat normele din anexa II la contract, atât în ceea ce privește dreptul de a fi ascultată, cât și în ceea ce privește termenele de prezentare a rapoartelor.

3.	Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiilor cooperării și încrederii reciproce a CE în raporturile cu reclamanta, în special în ceea ce privește gestiunea deficitară și atitudinea prejudiciabilă caracterizată de suspiciune.

Al patrulea motiv se întemeiază pe caracterul incert al normelor aplicabile IMM-urilor în vederea recunoașterii costurilor proiectului.

—	În această privință, reclamanta susține că CE omite să sublinieze riscurile legate de mecanismele de eroare ale sistemului contabil care pot conduce la refuzul tuturor costurilor proiectului.

5.	Al cincilea motiv se întemeiază pe neaplicarea normelor Federației Internaționale de Audit și a reglementării europene în materie de audit al IMM-urilor.

6.	Al șaselea motiv se întemeiază pe eligibilitatea costurilor de proiect și pe lipsa de evaluare a auditului.

Al șaptelea motiv se întemeiază pe faptul că societatea însărcinată cu auditul și-a întemeiat în principal concluziile legate de refuzul costurilor pe utilizarea exclusivă a unor fișe de prezență.

—	În această privință, reclamanta arată că auditorii au respins anumite cheltuieli de călătorie întrucât nu figurau în documentul de planificare inițială (Dow), în condițiile în care este normal ca planurile de lucru ale proiectelor să fie detaliate de la un an la altul.

Al optulea motiv se întemeiază pe dreptul legitim al reclamantei de a fi remunerată pentru activitățile executate corect și pe îmbogățirea fără justă cauză a CE.

În această privință, reclamanta arată că rezultatele proiectelor MARE, SENIOR și ECNR au fost livrate CE în termenele stabilite. Aceasta a acceptat fără rezerve rezultatele excelente obținute, iar comisarul european responsabil de sector le-a aprobat și le-a semnat. Ținând seama de calitatea excelentă a muncii furnizate, proiectul ECNR a fost prelungit cu șase luni. Refuzul tuturor costurilor proiectelor ar fi, așadar, contrar principiului dreptului legitim la remunerare pentru munca prestată, ceea ce determină o îmbogățire fără justă cauză a CE.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/21

Acțiune introdusă la 22 octombrie 2013 — ZZ și alții/Curtea de Conturi

(Cauza F-105/13)

2014/C 15/32

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: ZZ și alții (reprezentanți: A. Coolen, J.-N. Louis, É. Marchal și D. Abreu Caldas, avocați)

Pârâtă: Curtea de Conturi

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Curții de Conturi din 13 decembrie 2012 de a nu sesiza Curtea de Justiție pentru a solicita examinarea aspectului dacă doamna S., la acel moment membră a Curții de Conturi, încetase să îndeplinească condițiile impuse sau să respecte obligațiile care decurg din atribuțiile sale și de a nu lua decizii cu privire la plângerile reclamanților, de a nu lua nicio măsură de natură să recunoască public hărțuirea căreia i-au fost victime și suferințele lor și de a nu lua măsurile de natură să repare reputația lor lezată, credibilitatea și demnitatea lor și de a nu îi despăgubi pentru prejudiciile morale și materiale suferite

Concluziile reclamanților

—

Anularea deciziei Curții de Conturi din 13 decembrie 2012, în calitate de AIPN, de a nu lua decizii cu privire la plângerea reclamanților, de a nu lua nicio măsură de natură să recunoască public hărțuirea căreia i-au fost victime și suferințele lor și de a nu lua măsurile de natură să repare reputația lor lezată, credibilitatea și demnitatea lor și de a nu îi despăgubi pentru prejudiciile morale și materiale suferite;

—	obligarea Curții de Conturi la plata cheltuielilor de judecată.

18.1.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/21

Acțiune introdusă la 4 noiembrie 2013 — ZZ/ENISA

(Cauza F-109/13)

2014/C 15/33

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: L. Levi și A. Tymen, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei prin care s-a pus capăt contractului de angajare al reclamantei și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei la reintegrarea sa în muncă și la plata prestațiilor pecuniare cu începere de la momentul în care s-a pus capăt efectiv contractului său până la reintegrarea în muncă, cu deducerea eventualelor venituri percepute în aceeași perioadă, la care să se adauge dobânzi calculate la rata stabilită de BCE plus 3 puncte procentuale, și, în sfârșit, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului moral al reclamantei.

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei din 31 ianuarie 2013 prin care s-a pus capăt contractului de angajare a reclamantei;

—	anularea deciziei din 22 august 2013 de respingere a reclamației reclamantei;

—

pe cale de consecință, obligarea pârâtei să o reintegreze în muncă și să îi plătească prestațiile pecuniare cu începere de la momentul în care s-a pus capăt efectiv contractului său până la reintegrarea în muncă, cu deducerea eventualelor venituri percepute în aceeași perioadă, la care să se adauge dobânzi de întârziere calculate la rata stabilită de Banca Centrală Europeană, majorate cu 3 puncte procentuale;

—	repararea prejudiciului moral al reclamantei, evaluat ex æquo et bono la suma de 10 000 euro;

—	obligarea ENISA la plata cheltuielilor de judecată.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2014.015.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 15

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 18 ianuarie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2014/C 015/01	Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 9, 11.1.2014	1

	V Anunțuri
	PROCEDURI JURISDICȚIONALE
	Curtea de Justiție
2014/C 015/02	Cauza C-510/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Kúria (Republica Ungară) la 25 septembrie 2013 — E.ON Földgáz Trade Zrt./Magyar Energetikai és Közmű-szabályozási Hivatal	2

2014/C 015/03	Cauza C-529/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Georg Felber/Bundesministerin für Unterricht, Kunst und Kultur	3

2014/C 015/04	Cauza C-530/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Leopold Schmitzer/Bundesministerin für Inneres	3

2014/C 015/05	Cauza C-531/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 8 octombrie 2013 — Kornhuber și alții	5

2014/C 015/06	Cauza C-532/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság (Ungaria) la 9 octombrie 2013 — Sofia Zoo/Országos Környezetvédelmi, Természetvédelmi és Vízügyi Főfelügyelőség	5

2014/C 015/07	Cauza C-543/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Centrale Raad van Beroep (Țările de Jos) la 17 octombrie 2013 — Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank/E. Fischer-Lintjens	6

2014/C 015/08	Cauza C-544/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Stockholms tingsrätt (Suedia) la 21 octombrie 2013 — Abcur ABApoteket Farmaci AB	6

2014/C 015/09	Cauza C-545/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Stockholms tingsrätt (Suedia) la 21 octombrie 2013 — Abcur AB/Apoteket AB și Apoteket Farmaci AB	7

2014/C 015/10	Cauza C-553/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tallinna Ringkonnakohus (Estonia) la 28 octombrie 2013 — Statoil Fuel & Retail Eesti AS/Tallinna Ettevõtlusamet	8

2014/C 015/11	Cauza C-555/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Arbitral (Portugalia) la 28 octombrie 2013 — Merck Canada Inc./Accord Healthcare Limited și alții	9

2014/C 015/12	Cauza C-557/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 29 octombrie 2013 — Hermann Lutz/Elke Bäuerle, în calitate de administrator în procedura insolvenței privind patrimoniul ECZ Autohandel GbmH	9

2014/C 015/13	Cauza C-565/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Hovrätten för västra Sverige (Suedia) la 4 noiembrie 2013 — Kammaråklagaren/Ove Ahlström, Lennart Kjellberg, Fiskeri Aktiebolaget Ganthi și Fiskeri Aktiebolaget Nordic	9

2014/C 015/14	Cauza C-569/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Förvaltningsrätten i Malmö (Suedia) la 6 noiembrie 2013 — Bricmate AB/Tullverket	10

2014/C 015/15	Cauza C-575/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Rüsselsheim (Germania) la 12 noiembrie 2013 — Thomas Etzold și alții/Condor Flugdienst GmbH	10

2014/C 015/16	Cauza C-585/13 P: Recurs introdus la 19 noiembrie 2013 de Europäisch-Iranische Handelsbank AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 6 septembrie 2013 în cauza T-434/11, Europäisch-Iranische Handelsbank AG/Consiliul Uniunii Europene	11

2014/C 015/17	Cauza C-587/13 P: Recurs introdus la 20 noiembrie 2013 de Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, S.A. împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a opta) din 9 septembrie 2013 pronunțate în cauza T-429/11, Banco Bilbao Vizcaya Argentaria/Comisia	12

	Tribunalul
2014/C 015/18	Cauza T-374/09: Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Lorenz Shoe Group/OAPI — Fuzhou Fuan Leather Plastics Clothing Making (Ganeder) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de marcă comunitară verbală Ganeder — Marca comunitară verbală anterioară Ganter — Motiv relativ de refuz — Similitudinea semnelor — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	14

2014/C 015/19	Cauza T-34/12: Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Herbacin cosmetic/OAPI — Laboratoire Garnier (HERBA SHINE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale HERBA SHINE — Mărci națională, comunitară și internațională verbale anterioare Herbacin — Motiv relativ de refuz — Utilizare serioasă a mărcilor anterioare — Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Obligație de motivare — Articolul 75 din Regulamentul nr. 207/2009]	14

2014/C 015/20	Cauza T-410/12: Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Vitaminaqua/OAPI — Energy Brands (vitaminaqua) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative vitaminaqua — Mărci naționale verbale anterioare VITAMINWATER — Marcă comunitară figurativă anterioară GLACEAU vitamin water — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	15

2014/C 015/21	Cauza T-424/12: Hotărârea Tribunalului din 28 noiembrie 2013 — Gaumina/EIGE (Contracte de achiziții publice de servicii — Procedură de cerere de ofertă — Prestare de servicii de susținere a activităților de comunicare ale EIGE — Respingerea ofertei unui ofertant — Obligație de motivare)	15

2014/C 015/22	Cauza T-162/12: Ordonanța Tribunalului din 18 noiembrie 2013 — Trabelsi/Consiliul (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia — Prelungirea înghețării fondurilor — Anularea măsurilor inițiale de înghețare a fondurilor — Nepronunțare asupra fondului)	16

2014/C 015/23	Cauza T-545/12: Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — Mory și alții/Comisia (Acțiune în anulare — Ajutoare de stat — Curierat tradițional și expres — Deciziei de a nu extinde obligația de rambursare a beneficiarului, aflat în reorganizare judiciară, la potențialii cumpărători — Lipsa interesului de a exercita acțiunea — Inadmisibilitate)	16

2014/C 015/24	Cauza T-42/13: Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2013 — 1. garantovaná/Comisia (Acțiune în anulare — Concurență — Înțelegeri — Piața carburii de calciu și a magneziului pentru industriile oțelului și gazului din SEE, cu excepția Irlandei, a Spaniei, a Portugaliei și a Regatului Unit — Amenzi — Dobânzi de întârziere — Act care nu este supus căilor de atac — Inadmisibilitate)	17

2014/C 015/25	Cauza T-229/13 P: Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia (Recurs — Funcție publică — Respingerea acțiunii în primă instanță ca vădit inadmisibilă — Lipsa de identitate dintre cererea introductivă prezentată prin fax și originalul depus ulterior — Depunerea originalului după expirarea termenului — Tardivitatea acțiunii — Recurs vădit nefondat)	17

2014/C 015/26	Cauza T-283/13 P: Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia (Recurs — Funcție publică — Respingerea acțiunii în primă instanță ca vădit inadmisibilă — Lipsa identității între cererea introdusă prin fax și originalul depus ulterior — Depunerea originalului după expirarea termenului — Tardivitatea acțiunii — Recurs vădit nefondat)	18

2014/C 015/27	Cauza T-284/13 P: Ordonanța Tribunalului din 14 noiembrie 2013 — Marcuccio/Comisia (Recurs — Funcție publică — Respingerea acțiunii din primă instanță ca vădit inadmisibilă — Inexistența unei identități între cererea introductivă trimisă prin fax și originalul depus ulterior — Depunere a originalului după expirarea termenului — Tardivitatea acțiunii — Recurs vădit nefondat)	18

2014/C 015/28	Cauza T-337/13 R: Ordonanța președintelui Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — CSF/Comisia (Măsuri provizorii — Protecția sănătății și a securității consumatorilor și a lucrătorilor față de riscurile rezultate din utilizarea echipamentelor tehnice — Măsură luată de autoritățile daneze prin care se interzice un tip de echipamente tehnice de terasare cu utilizare multiplă care nu sunt dotate cu o structură de protecție adecvată — Decizie a Comisiei prin care măsura este declarată ca fiind justificată — Cerere de suspendare a executării — Lipsa urgenței)	19

2014/C 015/29	Cauza T-539/13: Acțiune introdusă la 2 octombrie 2013 — Inclusion Alliance for Europe/Comisia	19

2014/C 015/30	Cauza T-234/08: Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — EuroChem MCC/Consiliul	20

2014/C 015/31	Cauza T-485/09: Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2013 — Franța/Comisia	20

	Tribunalul Funcției Publice
2014/C 015/32	Cauza F-105/13: Acțiune introdusă la 22 octombrie 2013 — ZZ și alții/Curtea de Conturi	21

2014/C 015/33	Cauza F-109/13: Acțiune introdusă la 4 noiembrie 2013 — ZZ/ENISA	21