20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/1

ACORDUL INTERINSTITUȚIONAL

din 2 decembrie 2013

între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

2013/C 373/01

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

denumite în continuare „instituțiile”,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Obiectivul prezentului acord, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) este de a pune în aplicare disciplina bugetară și de a îmbunătăți funcționarea procedurii bugetare anuale și cooperarea între instituții privind chestiunile bugetare, precum și de a asigura buna gestiune financiară.

2.	Disciplina bugetară prevăzută de prezentul acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Acordul este obligatoriu pentru toate instituțiile pentru toată perioada în care este în vigoare.

Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare respective ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

4.	Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul tuturor instituțiilor.

Prezentul acord cuprinde trei părți:

—	partea I cuprinde dispoziții complementare privind cadrul financiar multianual (CFM) și dispoziții privind instrumentele speciale care nu sunt incluse în CFM;

—	partea a II-a se referă la cooperarea interinstituțională pe durata procedurii bugetare;

—	partea a III-a cuprinde dispoziții referitoare la buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii.

6.	Prezentul acord intră în vigoare la 23 decembrie 2013 și înlocuiește Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (3).

PARTEA I

CFM ȘI INSTRUMENTELE SPECIALE

A. Dispoziții privind CFM

Informațiile privind operațiunile care nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii și cele privind evoluția previzibilă a diverselor categorii de resurse proprii ale Uniunii sunt prezentate, cu titlu orientativ, în tabele separate. Informațiile respective se actualizează anual, odată cu documentele care însoțesc proiectul de buget.

În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile asigură, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM, cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”.

Actualizarea previziunilor pentru creditele de plată după 2020

În 2017, Comisia actualizează previziunile pentru creditele de plată pentru perioada de după 2020. Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare de angajament și a creditelor bugetare de plată, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.

B. Dispoziții referitoare la instrumentele speciale care nu sunt incluse în CFM

Rezerva pentru ajutoare de urgență

10.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare.

Cu toate acestea, orice propunere a Comisiei de transfer din rezervă este precedată de o analiză a posibilităților de realocare a creditelor.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Transferurile din rezervă se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene

11.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Atunci când există posibilitatea de a se efectua realocări ale creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare, Comisia ia în considerare această posibilitate la elaborarea propunerii necesare, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin utilizarea instrumentului bugetar adecvat. Decizia de mobilizare a Fondului de solidaritate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Instrumentul de flexibilitate

12.

Comisia prezintă o propunere de mobilizare a instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă. Propunerea poate fi prezentată, pentru orice exercițiu financiar, în cursul procedurii bugetare.

Decizia de mobilizare a instrumentului de flexibilitate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

Obținerea unui acord se realizează în cadrul procedurii bugetare anuale.

Fondul european de ajustare la globalizare

13.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a fondului de ajustare la globalizare este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Marja pentru situații neprevăzute

14.

Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare. O astfel de propunere poate fi făcută numai în ceea ce privește un proiect de buget rectificativ sau anual, pentru adoptarea căruia ar fi necesară o astfel de propunere. Propunerea Comisiei de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute este însoțită de o propunere de realocare, în cadrul bugetului existent, a unei sume semnificative în măsura în care este validată de analiza Comisiei.

Decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute se adoptă de Parlamentul European și de Consiliu simultan cu aprobarea bugetului rectificativ sau a bugetului general al Uniunii a cărui adoptare este facilitată prin intermediul marjei pentru situații neprevăzute. Parlamentul European și Consiliul acționează în conformitate cu regulile de votare pentru aprobarea bugetului general al Uniunii prevăzute la articolul 314 din TFUE.

PARTEA A II-A

ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CHESTIUNI BUGETARE

A. Procedura de cooperare interinstituțională

15.	Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexă.

Transparența bugetară

16.

Comisia întocmește un raport anual care urmează să însoțească bugetul general al Uniunii și care reunește informațiile disponibile și neconfidențiale privind:

—	activele și pasivele Uniunii, inclusiv cele rezultate în urma operațiunilor de acordare și de luare de credite efectuate de Uniune conform competențelor sale în temeiul tratatelor;

—	veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED), Fondului european de stabilitate financiară (FESF), Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile, inclusiv ale fondurilor fiduciare;

—	cheltuielile suportate de statele membre în cadrul cooperării consolidate, în măsura în care acestea nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii.

B. Încorporarea dispozițiilor financiare în actele legislative

17.

Fiecare act legislativ privind un program multianual adoptat prin procedura legislativă ordinară conține o dispoziție prin care legiuitorul prevede pachetul financiar aferent programului.

Suma respectivă constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 10 % de la suma respectivă pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi, obiective și pe termen lung, justificate în mod explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații rămâne sub plafonul existent pentru rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Prezentul punct nu se aplică creditelor pentru coeziune adoptate prin procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, și nici proiectelor de mare anvergură prevăzute la articolul 16 din Regulamentul privind CFM.

18.

Actele legislative referitoare la programele multianuale, care nu fac obiectul procedurii legislative ordinare, nu conțin o „sumă considerată necesară”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o valoare de referință financiară, această valoare este considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu aduce atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. O dispoziție în acest sens este inclusă în toate actele legislative care cuprind o astfel de valoare de referință financiară.

În cazul în care valoarea de referință financiară în cauză a făcut obiectul unui acord ca urmare a procedurii de conciliere prevăzută în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 4 martie 1975 (4), suma respectivă este considerată valoare de referință în sensul punctului 17 din prezentul acord.

C. Cheltuieli privind acorduri în domeniul pescuitului

19.

Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor reguli specifice.

Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor, inclusiv implicațiile bugetare ale acestora.

În cursul procedurii legislative privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura executarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp.

Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri în domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor în domeniul pescuitului care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar aferent sunt trecute în rezervă.

În cazul în care creditele pentru acordurile în domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare pentru un schimb de opinii sub forma unui trilog, eventual în formă simplificată, privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare în domeniul pescuitului și previziunile financiare pentru restul anului.

20.

Ținând seama de competențele Parlamentului European privind acordurile în domeniul pescuitului și în conformitate cu punctele 25 și 26 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (5), reprezentanții Parlamentului European pot participa, în calitate de observatori, la conferințele bilaterale și multilaterale de negociere a acordurilor internaționale în domeniul pescuitului.

21.

Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor în domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor în domeniul pescuitului.

D. Cheltuieli legate de rezerva de criză pentru sectorul agricol

22.

Creditele aferente rezervei de criză pentru sectorul agricol prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) sunt incluse în mod direct în bugetul general al Uniunii. Orice sumă din cadrul rezervei care nu este pusă la dispoziție pentru măsurile de criză este rambursată pentru plăți directe.

Cheltuielile aferente măsurilor pentru crize survenite între 16 octombrie și sfârșitul exercițiului financiar pot fi finanțate din rezerva următorului exercițiu financiar în conformitate cu cerințele prevăzute la al treilea paragraf.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezervă, în conformitate cu actul legislativ relevant, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer din rezervă către liniile bugetare care finanțează măsurile pe care aceasta le consideră necesare. Orice propunere a Comisiei de transfer din rezervă este precedată de o analiză a posibilităților de realocare a creditelor.

Transferurile din rezervă se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

E. Finanțarea politicii externe și de securitate comune (PESC)

23.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale destinate PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul elaborării proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”), precum și o marjă rezonabilă pentru acțiuni neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.

24.

În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere și pe baza proiectului de buget elaborat de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale care urmează a fi incluse în bugetul general al Uniunii și privind defalcarea acestei sume între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum sunt indicate în al patrulea paragraf de la prezentul punct. În lipsa unui acord, se consideră că Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget suma existentă în bugetul anterior sau suma propusă în proiectul de buget, reținându-se valoarea cea mai scăzută.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este defalcat între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al patrulea paragraf. Fiecare articol vizează instrumentele deja adoptate, instrumentele prevăzute, dar care nu sunt încă adoptate, precum și toate celelalte instrumente viitoare, dar neprevăzute, care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care suma înscrisă în capitolul bugetar PESC este insuficientă în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție, la propunerea Comisiei, ținând seama de articolul 3 din Regulamentul privind CFM și de punctul 10 din prezentul acord.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

—	misiunile unice majore, astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul financiar;

—	operațiuni de gestionare a crizelor, prevenirea, rezolvarea și stabilizarea conflictelor, și monitorizarea și aplicarea proceselor de pace și securitate;

—	neproliferare și dezarmare;

—	măsuri de urgență;

—	acțiuni pregătitoare și de urmărire;

—	reprezentanți speciali ai Uniunii Europene.

25.

În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în anul n-1 și o evaluare a coordonării și complementarității PESC cu celelalte instrumente financiare externe ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea, de cel puțin cinci ori pe an, a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora urmează să se convină, cel târziu, în cadrul comitetului de conciliere. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul și natura informațiilor schimbate în cadrul reuniunilor respective.

Comisia este invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere („situația financiară”), în special costurile privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilități de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în privința punerii în aplicare a acțiunilor PESC și a previziunilor financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.

F. Implicarea instituțiilor în ceea ce privește aspectele politicii de dezvoltare și Fondul European de Dezvoltare

26.

Comisia instituie un dialog informal cu Parlamentul European privind aspectele politicii de dezvoltare, indiferent de sursa acestora de finanțare. Controlul exercitat de Parlamentul European în privința Fondului european de dezvoltare (FED) se aliniază, în mod voluntar, la drepturile de control care există în cadrul bugetului general al Uniunii, mai precis cu privire la Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, în temeiul procedurilor detaliate care urmează să se stabilească în cadrul dialogului informal.

Parlamentul European și Consiliul iau act de intenția Comisiei de a propune includerea FED în buget începând cu 2021, în scopul, inter alia, de a consolida controlul democratic al politicii de dezvoltare.

G. Cooperarea instituțiilor în cadrul procedurii bugetare în materie de cheltuieli administrative

27.

Economiile generate de plafonul aferent rubricii 5, astfel cum este stabilit în anexa la Regulamentul privind CFM, sunt împărțite în mod proporțional între toate instituțiile, precum și între celelalte organe ale Uniunii, pe baza cotelor lor respective din bugetele lor administrative.

Fiecare instituție, organ sau agenție urmează să prezinte cheltuieli estimative în cadrul procedurii bugetare anuale, coerente cu orientările menționate la primul paragraf.

Pentru a compensa consolidarea suplimentară a capacităților prin creșterea timpului de lucru la 40 de ore pe săptămână, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să reducă în mod progresiv cu 5 % personalul, conform schemei de personal din 1 ianuarie 2013 (7). Reducerea ar trebui să se aplice tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor și să se efectueze între 2013 și 2017. Reducerea nu aduce atingere drepturilor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului.

PARTEA A III-A

BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UNIUNII

A. Gestiunea în comun

28.

Comisia se asigură că Parlamentul European, Consiliul și Curtea de Conturi primesc, la cerere, informațiile și documentația referitoare la fondurile Uniunii cheltuite prin intermediul organizațiilor internaționale, care sunt obținute în temeiul acordurilor de verificare încheiate cu organizațiile respective și care sunt considerate necesare pentru exercitarea competențelor Parlamentului European, ale Consiliului și ale Curții de Conturi care le revin în temeiul TFUE.

Raportul de evaluare

29.

În raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, Comisia distinge între politicile interne, axate pe Strategia Europa 2020, și politicile externe și utilizează mai multe informații referitoare la performanță, inclusiv rezultatele auditurilor de performanță, în vederea evaluării finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute.

Programarea financiară

30.

Comisia prezintă de două ori pe an, prima dată în aprilie sau mai (împreună cu documentele care însoțesc proiectul de buget) și a doua oară în decembrie sau ianuarie (după adoptarea bugetului general al Uniunii), o programare financiară completă pentru rubricile 1 (cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”), 2 (exclusiv pentru „mediu” și „pescuit”), 3 și 4 din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:

(a)

legislația în vigoare, cu o distincție între programele multianuale și acțiunile anuale:

—	pentru programele multianuale, Comisia ar trebui să menționeze procedura prin care au fost adoptate (procedura legislativă ordinară sau cea specială), durata acestora, pachetul financiar total și partea alocată pentru cheltuieli administrative;

—

pentru acțiunile anuale (referitoare la proiecte-pilot, acțiuni pregătitoare și agenții) și pentru acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, aceasta ar trebui să furnizeze estimări multianuale și să indice marjele rămase în cadrul plafoanelor autorizate stabilite în Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (8);

(b)	propunerile legislative în curs: propunerile în curs ale Comisiei, în versiunea lor actualizată.

Comisia ar trebui să ia în considerare modalitățile de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea pentru aprilie sau în programarea pentru decembrie. Parlamentul European și Consiliul ar trebui informate în special cu privire la:

(a)	toate noile actele legislative adoptate și toate propunerile în curs de adoptare prezentate, dar neincluse în programarea pentru aprilie sau în programarea pentru decembrie (cu sumele corespunzătoare);

(b)	legislația prevăzută în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se dacă acțiunile sunt susceptibile de a avea un impact financiar.

Comisia ar trebui să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

B. Agențiile și școlile Europene

31.

Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare solidă, completă și obiectivă a impactului, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor, de aspectele legate de raportul costuri-beneficii, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților naționale și la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției propuse.

Se aplică următoarele etape procedurale:

—

în primul rând, Comisia prezintă în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții în cadrul primului trilog care urmează adoptării propunerii sale, și prezintă fișa financiară care însoțește proiectul de act legislativ prin care se propune crearea agenției și descrie consecințele acesteia pentru restul perioadei din programarea financiară;

—	în al doilea rând, în cursul procesului legislativ, Comisia asistă legiuitorul la evaluarea consecințelor financiare ale modificărilor propuse. Consecințele financiare respective ar trebui să fie luate în considerare în cadrul trilogurilor legislative relevante;

—

în al treilea rând, înainte de încheierea procesului legislativ, Comisia prezintă o situație financiară actualizată care ține seama de posibilele modificări efectuate de legiuitor; această situație financiară finală este inclusă pe ordinea de zi a trilogului legislativ final și este aprobată în mod oficial de legiuitor. Aceasta este, de asemenea, inclusă pe ordinea de zi a unui trilog bugetar ulterior, care, în cazuri urgente, poate avea loc în formă simplificată, în vederea obținerii unui acord cu privire la finanțare;

—

în al patrulea rând, acordul la care s-a ajuns în cadrul trilogului, ținând seama de evaluarea bugetară a Comisiei privind conținutul procesului legislativ, este confirmat printr-o declarație comună. Acordul respectiv este supus aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, în conformitate cu propriile regulamente de procedură.

Aceeași procedură s-ar aplica oricărei modificări a unui act juridic referitor la o agenție care ar avea impact asupra resurselor agenției în cauză.

În cazul modificării substanțiale a sarcinilor unei agenții fără modificarea actului juridic de înființare a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul printr-o situație financiară revizuită, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

32.	Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate semnată la 19 iulie 2012 ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.

33.	Atunci când Consiliul guvernatorilor are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică o procedură similară, mutatis mutandis, în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului general al Uniunii.

Adoptat la Bruxelles, 9 decembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

J. BERNATONIS

Pentru Comisie

J. LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei

Adoptat la Strasbourg, 10 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 din 20 decembrie 2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

(2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(4) JO C 89, 22.4.1975, p. 1.

(5) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

(6) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(7) Consiliul și Comisia au aplicat deja o primă reducere de 1 % a personalului, conform schemei lor de personal din 1 ianuarie 2013.

(8) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

ANEXĂ

Cooperarea interinstituțională în cursul procedurii bugetare

Partea A Calendarul procedurii bugetare

1.	Instituțiile convin în fiecare an asupra unui calendar pragmatic, în timp util înainte de demararea procedurii bugetare, pe baza practicii curente.

Partea B Prioritățile procedurii bugetare

2.	În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor.

Partea C Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor

3.	Instituțiile, cu excepția Comisiei, sunt invitate să își adopte situația estimativă înainte de sfârșitul lunii martie.

Comisia prezintă în fiecare an un proiect de buget în care evidențiază necesitățile reale de finanțare ale Uniunii.

Comisia ține seama de:

(a)	previziunile furnizate de statele membre referitoare la fondurile structurale;

(b)	capacitatea de utilizare a creditelor, încercând să se asigure menținerea unei relații stricte între creditele de angajament și creditele de plată;

(c)

posibilitățile de a demara noi politici prin proiecte-pilot, noi acțiuni pregătitoare sau ambele, sau de a continua acțiuni multianuale care se apropie de finalizare, după evaluarea posibilității de a obține un act de bază, în sensul Regulamentului financiar (definiția actului de bază, necesitatea unui act de bază în vederea execuției și excepții);

(d)	necesitatea de a se asigura că orice modificare a cheltuielilor în raport cu exercițiul anterior este conformă cu imperativele disciplinei bugetare.

5.	Instituțiile evită, pe cât posibil, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor privind operațiunile.

6.	Parlamentul European și Consiliul se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară, efectuată de Comisie în proiectele sale, precum și în legătură cu executarea bugetului curent.

În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor din nomenclatorul bugetar îl au asupra responsabilităților serviciilor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, Parlamentul European și Consiliul se angajează să discute cu Comisia orice modificare majoră, în cadrul procedurii de conciliere.

În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

Până la convocarea comitetului de conciliere, Comisia poate modifica proiectul de buget, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv printr-o scrisoare rectificativă de actualizare a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii. Comisia transmite spre examinare Parlamentului European și Consiliului informații privind actualizările, de îndată ce acestea sunt disponibile. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului toate justificările pe care acestea le-ar putea solicita.

Partea D Procedura bugetară înainte de procedura de conciliere

10.	Pentru a permite instituțiilor să realizeze un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget, se convoacă un trilog în timp util înainte de lectura de către Consiliu.

11.

Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util posibilitățile de punere în aplicare a modificărilor avute în vedere de Parlamentul European și de Consiliu, prin care se creează noi acțiuni pregătitoare sau proiecte-pilot sau se prelungesc cele existente, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul acestui trilog.

12.	Se poate convoca un trilog înainte de votul în plen al Parlamentului European.

Partea E Procedura de conciliere

13.

În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente la poziția Consiliului, președintele Consiliului ia act, în cursul aceleiași ședințe plenare, de diferențele dintre pozițiile celor două instituții și își dă acordul ca președintele Parlamentului European să convoace de îndată comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat comitetul de conciliere este trimisă cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii ce urmează după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua imediat următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (1).

14.

În cazul în care nu poate accepta toate amendamentele adoptate de Parlamentul European, Consiliul ar trebui să își confirme poziția printr-o scrisoare, trimisă înaintea primei reuniuni prevăzute în perioada de conciliere. În acest caz, comitetul de conciliere procedează conform condițiilor stabilite la punctele următoare.

15.

Președinția comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile comitetului de conciliere sunt prezidate de copreședintele instituției care găzduiește reuniunea. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriile regulamente de procedură, participanții pentru fiecare reuniune și își definește mandatul pentru negocieri. Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

16.	În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și ia toate inițiativele necesare pentru reconcilierea poziției Parlamentului European cu cea a Consiliului.

17.	Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul comitetului de conciliere.

18.	Reuniunile comitetului de conciliere și cele ale trilogurilor se organizează alternativ în clădirile Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.

19.	Datele reuniunilor comitetului de conciliere și cele ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții.

20.

Mai multe documente comune („documente de lucru”) care compară diferitele etape ale procedurii bugetare sunt puse la dispoziția comitetului de conciliere (2). Aceste documente includ cifrele „linie cu linie”, totalurile pentru fiecare rubrică a CFM și un document consolidat cu cifre și observații pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere, toate liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic sunt cuprinse într-un document specific (3). Aceste documente sunt clasificate în funcție de nomenclatorul bugetar.

Se anexează și alte documente la documentele de lucru destinate comitetului de conciliere, inclusiv o scrisoare privind executabilitatea, elaborată de Comisie, referitoare la poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European și orice scrisoare sau scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului sau amendamentele Parlamentului European.

21.

În vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, trilogurile:

—	definesc sfera negocierilor privind aspectele bugetare care urmează să fie abordate;

—	aprobă lista liniilor bugetare considerate închise din punct de vedere tehnic, sub rezerva acordului final privind întregul buget aferent exercițiului financiar;

—	discută problemele menționate la prima liniuță în vederea ajungerii la eventuale acorduri care urmează să fie supuse aprobării de către comitetul de conciliere;

—	abordează chestiuni tematice, inclusiv pe rubricile CFM.

Pe parcursul fiecărui trilog sau imediat după acesta, sunt desprinse în comun concluzii provizorii, și, concomitent, se cade de acord cu privire la ordinea de zi a viitoarei reuniuni. Concluziile respective sunt înregistrate de instituția ce găzduiește trilogul și sunt considerate aprobate cu titlu provizoriu după 24 de ore, fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere.

22.	Concluziile trilogurilor și un document pentru o eventuală aprobare sunt disponibile în cadrul reuniunilor comitetului de conciliere, împreună cu liniile bugetare asupra cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul acestor triloguri.

23.

Proiectul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este elaborat de Secretariatele Parlamentului European și Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Proiectul comun constă într-o scrisoare de transmitere adresată de președinții celor două delegații președinților Parlamentului European și Consiliului, menționând data la care s-a obținut acordul comitetului de conciliere, precum și anexe care includ:

—	sumele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare și un rezumat al sumelor defalcate pe rubricile CFM;

—	un document consolidat cuprinzând sumele și textul final pentru toate liniile care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;

—	lista liniilor care nu sunt modificate în raport cu proiectul de buget sau poziția Consiliului cu privire la acesta.

Comitetul de conciliere poate aproba și concluziile și eventualele declarații comune referitoare la buget.

24.

Proiectul comun este tradus în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii (de către serviciile Parlamentului European) și este înaintat Parlamentului European și Consiliului spre aprobare într-un termen de paisprezece zile calculat de la data acordului privind proiectul comun în temeiul punctului 23.

Bugetul face obiectul unei finalizări juridico-lingvistice după adoptarea proiectului comun prin integrarea anexelor proiectului comun și a liniilor bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procedurii de conciliere.

25.

Instituția care găzduiește reuniunea (trilog sau conciliere) furnizează servicii de interpretare cu un regim lingvistic integral aplicabil reuniunilor comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.

Instituția care găzduiește reuniunea asigură multiplicarea și distribuirea documentelor de ședință.

Serviciile celor trei instituții cooperează pentru a codifica rezultatele negocierii în vederea finalizării proiectului comun.

Partea F Bugetele rectificative

Principii generale

26.

Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate chestiunilor specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra următoarelor principii pentru a asigura cooperarea interinstituțională adecvată în vederea derulării rapide și în bune condiții a procesului decizional privind bugetele rectificative, evitând în același timp, pe cât posibil, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.

27.	În măsura posibilităților, instituțiile încearcă să limiteze numărul bugetelor rectificative.

Calendar

28.	Comisia informează în avans Parlamentul European și Consiliul cu privire la datele la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.

29.	În conformitate cu propriile regulamente de procedură, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru examinarea proiectului de buget rectificativ propus de Comisie la scurt timp după adoptarea acestuia de către Comisie.

30.

Pentru a accelera procedura, Parlamentul European și Consiliul asigură, în măsura posibilităților, coordonarea calendarelor lor de lucru respective în vederea facilitării unei desfășurări coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea încearcă să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar indicativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.

Parlamentul European și Consiliul țin seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a îl aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului financiar vizat.

Cooperarea pe parcursul lecturilor

31.

Instituțiile cooperează cu bună-credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilităților, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.

Dacă este cazul și atunci când există posibile divergențe, Parlamentul European și Consiliul, înainte de a adopta fiecare o poziție finală privind bugetul rectificativ, sau Comisia în orice moment, pot propune convocarea unui trilog specific pentru a discuta divergențele și pentru a încerca să ajungă la un compromis.

32.

Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv sunt introduse sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia prezintă proiectele de bugete rectificative, iar Parlamentul European și Consiliul fac cunoscute, în măsura posibilităților, pozițiile lor respective înainte de trilog.

33.	În cazul în care se ajunge la un compromis în timpul trilogului, Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină cont de rezultatele trilogului atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu TFUE și cu regulamentele lor de procedură.

Cooperarea după lecturi

34.	În cazul în care Parlamentul European aprobă fără amendamente poziția Consiliului, bugetul rectificativ este adoptat în conformitate cu TFUE.

35.

În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea comitetului de conciliere, se convoacă un trilog:

—	în cazul în care se ajunge la un acord în cadrul trilogului și cu condiția ca Parlamentul European și Consiliul să fie de acord cu rezultatele trilogului, concilierea se încheie printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a comitetului de conciliere;

—

în cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul trilogului, comitetul de conciliere se reunește și își organizează activitățile în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza cât mai mult posibil din procesul de elaborare a deciziilor înainte de expirarea termenului de douăzeci și una de zile stabilit la articolul 314 alineatul (5) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.

Partea G. Angajamente restante („Reste à liquider” – RAL)

36.

Având în vedere necesitatea asigurării unei evoluții ordonate a creditelor totale de plată în raport cu creditele de angajament pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind stadiul lucrărilor și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația actuală detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la executarea plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2014-2020 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

(1) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(2) Diversele etape includ: bugetul aferent exercițiului financiar în curs (inclusiv bugetele rectificative adoptate); proiectul inițial de buget; poziția Consiliului privind proiectul de buget; amendamentele Parlamentului European la poziția Consiliului și scrisorile rectificative ale Comisiei (dacă nu au fost deja aprobate de toate instituțiile).

(3) O linie bugetară închisă din punct de vedere tehnic este o linie în cazul căreia nu se înregistrează dezacorduri între Parlamentul European și Consiliu și pentru care nu a fost prezentată nicio scrisoare rectificativă.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/12

Declarații ale Comisiei (programul-cadru)

2013/C 373/02

DECLARAȚIA A COMISIEI

Pentru programul-cadru Orizont 2020, Comisia Europeană propune ca deciziile privind finanțarea de către UE a cercetărilor pe celule stem embrionare umane să se bazeze pe cadrul etic aplicat în Al șaptelea program-cadru.

Comisia Europeană propune aplicarea în continuare a acestui cadru etic deoarece a evoluat, în urma experienței, într-o abordare responsabilă a unui domeniu științific cu mult potențial și s-a dovedit a fi un cadru cu rezultate satisfăcătoare în contextul unui program de cercetare la care participă cercetători din multe țări cu reglementări foarte diverse în acest domeniu.

Decizia privind programul-cadru Orizont 2020 interzice în mod explicit finanțarea din fonduri comunitare a trei domenii de cercetare:

—	activități de cercetare care urmăresc clonarea umană în scop de reproducere;

—	activități de cercetare care urmăresc modificarea moștenirii genetice a ființelor umane și care pot duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare;

—	activități de cercetare destinate creării de embrioni umani exclusiv în scopul cercetării sau al procurării de celule stem, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice.

2.	Nu va fi finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu vor fi finanțate activități într-un stat membru în care acestea sunt interzise.

Decizia privind programul-cadru Orizont 2020 și dispozițiile referitoare la cadrul etic care reglementează finanțarea comunitară a cercetărilor pe celule stem embrionare umane nu presupun în niciun caz o judecată de valoare cu privire la cadrul normativ sau etic care reglementează acest tip de cercetări în statele membre.

Atunci când solicită propuneri, Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor stem embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor stem umane, indiferent dacă sunt adulte sau embrionare, este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care le urmăresc. În practică, fondurile comunitare destinate cercetărilor pe celule stem sunt utilizate în proporție net preponderentă pentru celule stem adulte. Nu există niciun motiv care ar justifica schimbarea acestei abordări în cazul programului Orizont 2020.

5.	Fiecare proiect care propune utilizarea celulelor stem embrionare umane trebuie să fi trecut cu succes o evaluare științifică în cadrul căreia experți științifici independenți analizează necesitatea de a se utiliza respectivele celule stem pentru atingerea obiectivelor științifice stabilite.

Propunerile care trec cu succes această evaluare științifică sunt apoi supuse unei analize etice stricte, organizată de Comisia Europeană. În cadrul acestei analize etice se ține seama de principiile reflectate în Carta drepturilor fundamentale a UE și în convențiile internaționale pertinente, cum ar fi Convenția Consiliului Europei privind drepturile omului și biomedicina semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997 și protocoalele sale adiționale, precum și Declarația universală privind genomul uman și drepturile omului adoptată de UNESCO. Un alt rol al analizei etice este de a verifica dacă propunerile respectă normele din țările în care se vor desfășura cercetările.

7.	În anumite cazuri, se poate efectua o verificare etică în cursul desfășurării proiectului.

Fiecare proiect în cadrul căruia se vor utiliza celule stem embrionare umane trebuie să obțină aprobarea comitetului competent la nivel național sau local în materie de etică înainte de demarare. Trebuie respectate toate normele și procedurile de la nivel național, inclusiv cele privind aspecte precum consimțământul părinților, lipsa de stimulente financiare etc. Se va verifica dacă în proiect se menționează măsurile de autorizare și control ce trebuie luate de autoritățile competente din statul membru în care se vor desfășura cercetările.

O propunere care trece cu succes evaluarea științifică, analizele de etică de la nivel național sau local și analiza de etică de la nivel european va fi prezentată spre aprobare, în mod individual, statelor membre, acestea întrunindu-se sub forma unui comitet care acționează în conformitate cu procedura de examinare. Nu va fi finanțat niciun proiect în care se vor utiliza celule stem embrionare umane și care nu obține aprobarea statelor membre.

10.	Comisia Europeană va depune în continuare eforturi pentru a face pe larg accesibile tuturor cercetătorilor rezultatele cercetărilor pe celule stem care au fost finanțate de Comunitate, întru beneficiul pacienților din toate țările.

11.

Comisia Europeană va sprijini măsuri și inițiative care contribuie la coordonarea și la optimizarea cercetărilor pe celule stem embrionare umane și care manifestă o abordare responsabilă din punct de vedere etic. În special, Comisia va sprijini în continuare un registru european al surselor de celule stem embrionare umane. Sprijinirea unui astfel de registru va permite monitorizarea celulelor stem embrionare umane existente în Europa, va contribui la maximizarea utilizării lor de către cercetători și poate contribui la evitarea generării inutile de noi surse de celule stem.

12.

Comisia Europeană își va continua practica actuală și nu va prezenta comitetului care acționează în temeiul procedurii de examinare propuneri de proiecte care conțin activități de cercetare în urma cărora sunt distruși embrioni umani, inclusiv în scopul obținerii de celule stem. Excluderea finanțării pentru această etapă a cercetării nu va împiedica finanțarea comunitară a etapelor ulterioare care implică celule stem embrionare umane.

Declarație privind energia

„Comisia recunoaște rolul esențial pe care îl vor avea în viitor eficiența energetică și sursele regenerabile de energie la nivelul utilizatorului final, importanța îmbunătățirii rețelelor și a capacităților de stocare prin maximizarea potențialului acestor surse și necesitatea măsurilor pentru preluarea lor pe piață în vederea dezvoltării capacităților, a îmbunătățirii guvernanței și a depășirii barierelor existente pe piață, astfel încât să se poată aplica soluții legate de eficiența energetică și de sursele regenerabile de energie.

Comisia va depune eforturi pentru a se asigura că un procent de cel puțin 85 % din bugetul programului Orizont 2020 destinat provocărilor energetice va fi consacrat unor domenii care operează cu combustibili nefosili, iar cel puțin 15 % din bugetul global destinat provocărilor energetice trebuie să fie alocat activităților de preluare pe piață a tehnologiilor existente legate de sursele regenerabile și de eficiența energetică în cadrul programului «Energie inteligentă – Europa» III. Acest program va fi implementat de o structură de gestionare specifică și va include, de asemenea, măsuri de sprijinire a implementării de politici care vizează utilizarea sustenabilă a energiei, dezvoltarea de capacități și mobilizarea de fonduri în vederea investițiilor, astfel cum s-a procedat și până în prezent.

Partea rămasă va fi destinată tehnologiilor și opțiunilor de dezvoltare bazate pe surse fosile, care sunt considerate esențiale pentru realizarea obiectivelor stabilite pentru 2050 și pentru sprijinirea tranziției către un sistem bazat pe energie sustenabilă.

Progresele înregistrate în vederea realizării acestor obiective vor fi monitorizate, iar Comisia va raporta periodic cu privire la acestea.”

Declarație privind articolul 6 alineatul (5)

„Fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale, Comisia intenționează să prezinte, în cadrul dialogului structurat cu Parlamentul European, un raport anual privind aplicarea defalcării bugetare pe priorități și pe obiectivele specifice din cadrul acestora, prevăzută în anexa II la programul Orizont 2020, inclusiv aplicarea eventuală a articolului 6 alineatul (5).”

Declarație privind articolul 12

„Comisia va prezenta, la cerere, comisiei responsabile din cadrul Parlamentului European programele de lucru adoptate.”

Declarație privind marca de excelență

„Intervenția la nivelul Uniunii favorizează concurența la scara UE, ceea ce permite să fie selectate cele mai bune propuneri, ridicând astfel nivelul de excelență și asigurând vizibilitatea proiectelor de frunte în materie de cercetare și inovare.

Comisia consideră că Consiliul European pentru Cercetare, proiectul Marie Sklodowska-Curie, inițiativele de creare de echipe, etapa a doua a instrumentului pentru IMM-uri și propunerile de proiecte de colaborare care au fost evaluate pozitiv, dar nu au putut fi finanțate din considerente bugetare, au îndeplinit totuși criteriul de excelență al programului Orizont 2020.

După aprobarea participanților, aceste informații pot fi transmise autorităților responsabile.

Comisia salută, așadar, orice inițiativă de finanțare a unor astfel de proiecte din surse naționale, regionale sau private. În acest sens, un rol important îi revine și politicii de coeziune prin dezvoltarea de capacități.”

Declarație privind răspândirea excelenței și extinderea participării

„Comisia s-a angajat să elaboreze și să aplice, în cadrul noului titlu «Răspândirea excelenței și extinderea participării», măsuri pentru lichidarea decalajului existent în Europa în materie de cercetare și inovare. Fondurile prevăzute pentru aceste măsuri nu vor fi mai mici decât cele cheltuite în Al șaptelea program-cadru pentru măsuri ce vizau «extinderea participării».

Noile activități întreprinse de COST (cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei) în contextul măsurilor de «extindere a participării» ar trebui sprijinite de la bugetul alocat obiectivului privind «Răspândirea excelenței și extinderea participării». Activitățile întreprinse de COST, care nu se încadrează la aceste măsuri și care ar trebui să aibă un buget comparabil, ar trebui sprijinite de la bugetul alocat obiectivului «6. Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive».

Cea mai mare parte a activităților legate de mecanismul de sprijinire a politicilor și de rețelele transnaționale ale punctelor de contact de la nivel național ar trebui, de asemenea, sprijinite de la bugetul alocat obiectivului «6. Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive».”

Declarație privind instrumentul pentru IMM-uri

„Sprijinul acordat IMM-urilor în cadrul programului Orizont 2020 este foarte important și reprezintă un element proeminent care contribuie la realizarea obiectivului programului privind sprijinirea inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Prin urmare, Comisia va asigura un grad înalt de vizibilitate, în programele de lucru, în orientări și în activitățile de comunicare. Pentru măsurile de sprijinire a IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020, în special prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri. Se va depune orice efort necesar pentru a ușura și simplifica identificarea și utilizarea de către IMM-uri a oportunităților puse la dispoziția lor prin intermediul priorității «Provocări societale» și al obiectivului specific «Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale».

Instrumentul pentru IMM-uri va fi pus în aplicare prin intermediul unei structuri de gestionare centralizate unice, care va fi responsabilă de evaluarea și de gestionarea proiectelor, fiind utilizate, de asemenea, sisteme informatice și procese operaționale comune.

Instrumentul pentru IMM-uri trebuie să atragă cele mai ambițioase proiecte de inovare lansate de IMM-uri. Acesta va fi pus în aplicare în principal într-o manieră ascendentă, prin intermediul unui mecanism de primire permanentă a propunerilor adaptat nevoilor IMM-urilor, astfel cum se prevede la obiectivul specific «Inovare în IMM-uri», ținându-se totodată seama de prioritățile și obiectivele «Poziției de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale» (LEIT) și ale «Provocărilor societale» și permițând să se formuleze propuneri combinate, ceea ce va accentua abordarea ascendentă. Acest mecanism de solicitare a propunerilor poate fi revizuit/reînnoit o dată la doi ani, pentru a se ține seama de programele strategice bienale. Atunci când este cazul, pot fi organizate cereri de propuneri pentru anumite subiecte de interes strategic, pe lângă cererea descrisă mai sus. Pentru aceste cereri de propuneri se pot utiliza conceptul și procedura instrumentului pentru IMM-uri, precum și punctul său unic de depunere a cererilor și serviciile aferente de mentorat și îndrumare.”

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/16

Declarații ale Comisiei (reguli de participare)

2013/C 373/03

Declarație privind calea rapidă spre inovare (FTI – Fast track to Innovation)

„Comisia are intenția de a conferi FTI o vizibilitate adecvată în rândul comunității de cercetare și inovare prin acțiuni de sensibilizare și de comunicare înaintea lansării cererii-pilot în 2015.

Comisia nu intenționează să limiteze durata acțiunilor FTI ex ante. Factori precum gradul de urgență și situația concurențială internațională sunt luați în considerare suficient în momentul evaluării «impactului» unei propuneri, pentru a permite o anumită flexibilitate, în funcție de specificitățile diferitelor domenii ale cercetării aplicate.

Pe lângă evaluarea aprofundată efectuată în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont 2020, acțiunea-pilot FTI va face obiectul unei monitorizări continue a tuturor aspectelor practice legate de depunerea, evaluarea, selectarea și finanțarea propunerilor în cadrul cererii de propuneri privind FTI, începând cu primul termen din 2015.

Pentru a permite acțiunii-pilot să fie eficientă și pentru a se asigura desfășurarea unei evaluări corespunzătoare, acest lucru ar putea necesita sprijinirea a până la o sută de proiecte.”

Declarație privind orientările referitoare la criteriile de aplicare a „bonusului”

„În ceea ce privește remunerația suplimentară, intenția Comisiei este de a emite, fără întârziere, orientări cu privire la criteriile pentru aplicarea sa, după adoptarea regulilor de participare și diseminare aferente programului Orizont 2020.”

Declarație privind articolul 42 din regulile de participare

„Intenția Comisiei este de a stabili termene în acordul-model de grant cu privire la protejarea rezultatelor, luând în considerare termenele PC7.”

Declarație privind stabilirea costurilor directe ale infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni

„Ca răspuns la cerințele exprimate de părțile interesate, Comisia s-a angajat să clarifice problema costurilor directe ale infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni în conformitate cu principiile menționate în această declarație.

Orientările privind calcularea costurilor directe pentru infrastructurile de cercetare de mari dimensiuni în cadrul programului Orizont 2020 se vor aplica în cazul costurilor acestui tip de infrastructuri cu o valoare totală de cel puțin 20 de milioane EUR pentru un anumit beneficiar, calculată ca sumă a valorilor activelor istorice ale infrastructurilor de cercetare individuale, așa cum apar în ultimul bilanț închis al beneficiarului în cauză, înainte de data semnării acordului de finanțare, sau astfel cum au fost determinate pe baza costurilor de închiriere și de leasing ale infrastructurilor de cercetare.

Sub acest prag, nu se aplică orientările privind calcularea costurilor directe pentru infrastructurile de cercetare de mari dimensiuni în cadrul programului Orizont 2020. Anumite elemente de cost pot fi declarate ca fiind costuri eligibile directe în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale acordului de finanțare.

În general, sunt acceptate drept costuri directe toate costurile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate, sunt legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunii și, prin urmare, pot fi atribuite direct acesteia.

Pentru o infrastructură de cercetare de mari dimensiuni utilizată pentru un proiect, acesta va fi de regulă cazul pentru costurile capitalizate și pentru costurile de exploatare.

«Costurile capitalizate» sunt costurile suportate pentru crearea și/sau renovarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni, precum și unele costuri specifice privind repararea și întreținerea infrastructurii de cercetare de mari dimensiuni, precum și costurile pieselor de schimb sau ale componentelor esențiale.

«Costurile de exploatare» sunt costurile pe care beneficiarul le suportă în mod specific pentru gestionarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni.

Prin contrast, unele costuri nu vor putea fi declarate ca fiind costuri directe, dar vor putea fi rambursate prin sumele forfetare acordate pentru costuri indirecte, de exemplu costurile asociate cu închirierea, leasingul sau costurile de amortizare ale clădirilor administrative și ale sediului.

În cazul în care costurile au fost cauzate doar parțial de activitățile desfășurate în cadrul proiectului, doar partea care se măsoară direct relativ la proiect poate fi declarată.

În acest scop, sistemul de măsurare al beneficiarului trebuie să prevadă un mijloc precis de cuantificare a valorii reale a costurilor proiectului (și anume să indice consumul real și/sau utilizarea reală a proiectului). Acesta va fi cazul dacă măsurarea este obținută din factura furnizorului.

Evaluarea costurilor este, în general, asociată cu timpul utilizat pentru proiect, care trebuie să corespundă cu numărul efectiv de ore/zile/luni de utilizare a infrastructurii de cercetare în scopul proiectului. Numărul total de ore/zile/luni productive trebuie să corespundă cu potențialul total de utilizare (capacitatea totală) al infrastructurii de cercetare. Calculul întregii capacități va include orice moment în care infrastructura de cercetare este utilizabilă, dar neutilizată. Cu toate acestea, calculul capacității totale va ține seama în mod corespunzător de constrângerile reale, cum ar fi orarul de lucru al entității, timpul de reparație și întreținere (inclusiv calibrarea și testările).

Dacă un cost poate fi măsurat direct în raport cu infrastructura de cercetare, dar nu în raport cu proiectul, din cauza constrângerilor tehnice, o alternativă acceptabilă va fi măsurarea acestor costuri prin intermediul unităților de utilizare efectivă, relevante pentru proiect, susținute de specificații tehnice exacte și de date reale și determinate pe baza sistemului de contabilitate analitică a costurilor al beneficiarului.

Costurile și măsurarea directă a acestora în raport cu proiectul trebuie să fie justificate de documente adecvate, care să ofere informații suficiente pentru efectuarea unui audit.

Beneficiarul poate demonstra legătura directă prin dovezi alternative convingătoare.

Serviciile Comisiei vor recomanda cele mai bune practici pentru măsurarea directă și pentru documentele justificative (de exemplu, în cazul costurilor capitalizate: evidențele contabile însoțite de politica de amortizare a beneficiarului, ca parte a principiilor contabile uzuale ale acestuia, ilustrând modul de calculare a posibilei utilizări și a duratei de viață economică a activului, și dovezi privind folosirea efectivă în scopul proiectului; în cazul cheltuielilor de exploatare: factura specifică, etichetată în mod explicit, legată de infrastructurile de cercetare de mari dimensiuni, contractul, perioada de desfășurare a proiectului etc.).

La cererea unui beneficiar de infrastructuri de cercetare de mari dimensiuni și ținând seama de resursele disponibile și de principiul rentabilității, Comisia este pregătită să efectueze o evaluare ex ante a metodologiei de calcul al costurilor directe ale beneficiarului într-un mod simplu și transparent, pentru a asigura certitudinea juridică. Aceste evaluări ex ante vor fi luate pe deplin în considerare în timpul auditurilor ex post.

În plus, Comisia va institui un grup format din reprezentanți ai organizațiilor părților interesate relevante, pentru a evalua gradul de utilizare a orientărilor.

Comisia confirmă că va adopta fără întârziere orientări privind calcularea directă a costurilor pentru infrastructurile de cercetare de mari dimensiuni după adoptarea reglementărilor referitoare la programul Orizont 2020.”

Declarație privind articolele 3 și 4 (reguli de participare)

„Comisia intenționează să includă în acordul de grant trimiteri la legislația națională privind accesul public la documente și confidențialitatea, în vederea obținerii unui echilibru corespunzător între diferitele interese.”

Declarație privind articolul 28

(opțiunea unei rate de rambursare de 100 % pentru acțiuni inovatoare realizate de entități juridice fără scop lucrativ)

„Comisia observă că până și entitățile fără scop lucrativ pot desfășura activități economice care sunt aproape de piață și a căror subvenționare poate crea denaturări ale pieței interne. Prin urmare, Comisia va evalua ex ante dacă activitățile eligibile sunt de natură economică, dacă subvenționarea transversală a activităților economice este împiedicată în mod efectiv și dacă rata de finanțare a activităților economice eligibile are efecte negative asupra concurenței în cadrul pieței interne, necompensate prin efectele sale pozitive.”

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/18

Declarația Comisiei privind articolul 5 alineatul (7) din programul specific

2013/C 373/04

„Comisia regretă profund includerea alineatului (7) la articolul 5, care introduce procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 pentru acordarea de asistență financiară din partea Uniunii proiectelor sau părților de proiecte selectate în urma fiecărei cereri de propuneri, pe baza programelor de lucru prevăzute la articolul 5 din programul specific de punere în aplicare a programului Orizont 2020. Comisia reamintește că nu a propus această procedură în niciunul dintre actele sectoriale legate de CFM. Intenția sa era de a simplifica programele referitoare la CFM, în interesul beneficiarilor finanțării UE. Aprobarea deciziilor de acordare de granturi fără o examinare din partea unui comitet ar accelera procedura, reducând perioada de acordare a granturilor spre avantajul beneficiarilor și evitând birocrația și costurile inutile. În plus, Comisia reamintește că luarea de decizii în materie de granturi face parte din prerogativele sale instituționale privind execuția bugetului și că, prin urmare, aceste decizii nu ar trebui să fie adoptate prin procedura de comitologie.

De asemenea, Comisia consideră că această includere nu poate servi drept precedent pentru alte instrumente de finanțare.”

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/19

Non-opoziție la o concentrare notificată

[Cazul COMP/M.7057 – Suntory/Glaxosmithkline (Ribena & Lucozade Soft Drinks Business)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

2013/C 373/05

La data de 27 noiembrie 2013, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32013M7057. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/19

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.7044 – Blackstone/Cambourne/Goldman Sachs/Rothesay)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2013/C 373/06

La data de 29 noiembrie 2013, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32013M7044. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/20

Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/72/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia

2013/C 373/07

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor care figurează în anexa la Decizia 2011/72/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia.

Consiliul intenționează să modifice expunerile de motive pentru persoanele care figurează pe listele din anexa la Decizia 2011/72/PESC a Consiliului și din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului, cu excepția persoanelor de la punctele 1, 4, 5, 25 și 46, după cum urmează:

„Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și complicitate la abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.”

Consiliul intenționează să modifice expunerea de motive pentru persoana înregistrată cu nr. 1 în anexa la Decizia 2011/72/PESC a Consiliului și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului, după cum urmează:

„Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.”

Persoanele vizate pot trimite Consiliului observații, însoțite de documente justificative, până la 7 ianuarie 2014, la următoarea adresă:

Council of the European Union

General Secretariat

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Orice observații primite vor fi luate în considerare în scopul revizuirii periodice de către Consiliu, în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2011/72/PESC și cu articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 101/2011.

(1) JO L 28, 2.2.2011, p. 62.

(2) JO L 31, 5.2.2011, p. 1.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/22

Rata de schimb a monedei euro (1)

19 decembrie 2013

2013/C 373/08

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3667
JPY	yen japonez	142,55
DKK	coroana daneză	7,4600
GBP	lira sterlină	0,83490
SEK	coroana suedeză	8,9539
CHF	franc elvețian	1,2261
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,3830
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,657
HUF	forint maghiar	299,38
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7028
PLN	zlot polonez	4,1739
RON	leu românesc nou	4,4813
TRY	lira turcească	2,8338
AUD	dolar australian	1,5445
CAD	dolar canadian	1,4650
HKD	dolar Hong Kong	10,5964
NZD	dolar neozeelandez	1,6715
SGD	dolar Singapore	1,7313
KRW	won sud-coreean	1 449,92
ZAR	rand sud-african	14,1911
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,3011
HRK	kuna croată	7,6358
IDR	rupia indoneziană	16 525,38
MYR	ringgit Malaiezia	4,4770
PHP	peso Filipine	60,793
RUB	rubla rusească	44,9955
THB	baht thailandez	44,370
BRL	real brazilian	3,2112
MXN	peso mexican	17,7312
INR	rupie indiană	85,2490

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/23

DECIZIA COMISIEI

din 12 decembrie 2013

de înființare a Consiliului European pentru Cercetare

2013/C 373/09

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) (1), în special articolul 6 alineatele (1) și (2),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura continuitatea acțiunilor și a activităților realizate în temeiul Deciziei 2006/972/CE a Consiliului (2), Consiliului European pentru Cercetare („CEC”) care urmează să fie instituit prin Decizia 2013/743/UE ar trebui să înlocuiască CEC instituit prin Decizia 2007/134/CE a Comisiei și să îi succeadă acestuia (3).

(2)

Articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2013/743/UE prevede că CEC este format dintr-un Consiliu științific independent și dintr-o structură dedicată de punere în aplicare. Structura dedicată de punere în aplicare ar trebui să fie înființată ca structură externă, sub forma unei agenții executive care urmează să fie instituită printr-un act separat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (4).

(3)	Consiliul științific ar trebui să fie format din oameni de știință, ingineri și savanți de cel mai înalt renume. Membrii săi ar trebui să acționeze independent de orice interese externe și ar trebui numiți astfel încât să se asigure continuitatea activității Consiliului științific.

(4)

Pentru a garanta punerea în aplicare în timp util a programului specific, Consiliul științific al CEC instituit prin Decizia 2007/134/CE a stabilit deja pozițiile preliminare anticipând măsurile care urmează să fie adoptate în conformitate cu articolul 7 din Decizia 2013/743/UE. Aceste poziții preliminare ar trebui să fie girate sau respinse de Consiliul științific instituit prin prezenta decizie.

(5)	Ar trebui prevăzute dispozițiile necesare pentru funcționarea Consiliului științific.

(6)	Ar trebui adoptate dispoziții care să asigure o cooperare armonioasă între Consiliul științific și structura dedicată de punere în aplicare a CEC.

(7)	Consiliul științific ar trebui să aibă acces la documentele și la datele necesare pentru desfășurarea activităților sale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(8)	Decizia 2013/743/UE prevede remunerarea membrilor Consiliului științific pentru sarcinile îndeplinite și ar trebui stabilite reguli în acest sens.

(9)	Decizia 2007/134/CE ar trebui să fie abrogată,

DECIDE:

Articolul 1

Înființarea Consiliului European pentru Cercetare

Se înființează Consiliul European pentru Cercetare („CEC”) pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Acesta înlocuiește Consiliul European pentru Cercetare instituit prin Decizia 2007/134/CE a Comisiei și îi succede acestuia.

Articolul 2

Membrii Consiliului științific

(1) Consiliul științific este format din președintele CEC („președintele CEC”) și din alți 21 de membri. Cele 21 de persoane enumerate în anexa I sunt numite în calitate de membri ai Consiliului științific pentru durata mandatului stabilită în anexa respectivă.

(2) Membrii își îndeplinesc sarcinile independent de orice influență externă. Aceștia informează Comisia în timp util cu privire la orice conflict de interese care le-ar putea compromite obiectivitatea.

(3) Membrii sunt numiți pentru o perioadă maximă de patru ani, reînnoibilă o singură dată. Pentru a permite o rotație progresivă a membrilor, un membru poate fi numit și pentru un mandat mai scurt. Membrii rămân în funcție până când sunt înlocuiți sau până când le expiră mandatul.

(4) În situații justificate în mod corespunzător, pentru a menține integritatea sau continuitatea Consiliului științific, Comisia poate lua inițiativa de a retrage înainte de termen mandatul unui membru.

Articolul 3

Funcționarea Consiliului științific

(1) Consiliul științific își adoptă regulamentul intern, precum și un cod de conduită în materie de confidențialitate, de conflicte de interese și de prelucrare a datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(2) Consiliul științific se întrunește în reuniuni plenare ori de câte ori activitățile sale o necesită. Pe site-ul web al CEC se publică sinteze ale proceselor-verbale ale reuniunilor plenare.

(3) Președintele poate decide să organizeze reuniuni în sesiuni închise publicului, în conformitate cu regulamentul intern al Consiliului științific.

(4) Consiliul științific poate înființa comitete permanente, grupuri de lucru și alte structuri formate din membrii săi, care au ca obiectiv efectuarea unor sarcini specifice ale Consiliului științific.

(5) Pozițiile preliminare ale Consiliului științific instituit prin Decizia 2007/134/CE cu privire la măsurile care urmează să fie adoptate în conformitate cu articolul 7 din Decizia 2013/743/UE sunt girate sau respinse de Consiliul științific instituit în temeiul prezentei decizii imediat după înființarea sa.

Articolul 4

Cooperarea în cadrul Consiliului European pentru Cercetare

Consiliul științific și structura dedicată de punere în aplicare asigură coerența între aspectele strategice și operaționale ale tuturor activităților CEC. Președintele CEC, vicepreședinții Consiliului științific și directorul structurii dedicate de punere în aplicare participă la reuniuni periodice de coordonare pentru asigurarea unei cooperări eficiente.

Articolul 5

Accesul la documente și la date

(1) Comisia și structura dedicată de punere în aplicare îi furnizează Consiliului științific documentele, datele și asistența necesare pentru desfășurarea activităților sale, permițându-i acestuia să funcționeze în condiții de autonomie și de independență, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(2) Membrii Consiliului științific utilizează documentele și datele care le sunt furnizate în conformitate cu alineatul (1) numai în scopurile și pentru sarcinile pentru care ele le sunt puse la dispoziție și sunt obligați să păstreze confidențialitatea lor.

(3) Consiliul științific adoptă măsuri organizatorice și tehnice adecvate pentru garantarea securității și a confidențialității documentelor și datelor, în scopul prevenirii publicării sau accesului neautorizat, distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii sau modificării respectivelor date și documente.

(4) Membrii Consiliului științific acordă atenția cuvenită legitimității, adecvării, relevanței, acurateței, necesității și limitării în timp a colectării, a prelucrării și a conservării datelor cu caracter personal.

(5) În cazul în care nu se poate acorda acces la documente și date sau la date cu caracter personal din motive de protecție a datelor cu caracter personal, de confidențialitate, de securitate sau de interes public, Comisia și structura dedicată de punere în aplicare transmit în scris Consiliului științific o explicație a motivelor respective, precum și orice informații referitoare la subiectul în discuție pe care consideră că este posibil să le furnizeze în temeiul reglementărilor în vigoare.

Articolul 6

Remunerarea membrilor Consiliului științific, alții decât președintele CEC

Regulile referitoare la onorariile acordate pentru sarcinile îndeplinite de membrii Consiliului științific, alții decât Președintele CEC, precum și la rambursarea cheltuielilor lor de deplasare și de ședere sunt prevăzute în anexa II.

Articolul 7

Abrogare

Decizia 2007/134/CE se abrogă. Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca fiind trimiteri la prezenta decizie.

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Adoptată la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Máire GEOGHEGAN-QUINN

Membru al Comisiei

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 965.

(2) Decizia 2006/972/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Idei” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 243).

(3) Decizia 2007/134/CE a Comisiei din 2 februarie 2007 de înființare a Consiliului European pentru Cercetare (JO L 57, 24.2.2007, p. 14).

(4) Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

ANEXA I

Membrii Consiliului științific

Nume și institut	Sfârșitul mandatului
Klaus BOCK, Fundația națională daneză pentru cercetare	31 decembrie 2016
Nicholas CANNY, Universitatea Națională din Irlanda, Galway	31 decembrie 2014
Sierd A.P.L. CLOETINGH, Universitatea din Utrecht	31 decembrie 2015
Tomasz DIETL, Academia de Științe din Polonia	31 decembrie 2014
Daniel DOLEV, Universitatea Ebraică din Ierusalim	31 decembrie 2014
Athene DONALD, Universitatea din Cambridge	31 decembrie 2016
Barbara ENSOLI, Institutul superior de sănătate, Roma	31 decembrie 2016
Pavel EXNER, Academia de Științe din Cehia	31 decembrie 2014
Nuria Sebastian GALLES, Universitatea Pompeu Fabra, Barcelona	31 decembrie 2016
Reinhard GENZEL, Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră	31 decembrie 2016
Carl-Henrik HELDIN, Institutul Ludwig pentru Cercetări asupra Cancerului, Uppsala	31 decembrie 2014
Timothy HUNT, Fundația britanică pentru cercetări asupra cancerului, South Mimms	31 decembrie 2014
Matthias KLEINER, Universitatea Tehnică din Dortmund	31 decembrie 2016
Éva KONDOROSI, Academia de Științe din Ungaria	31 decembrie 2016
Mart SAARMA, Universitatea din Helsinki	31 decembrie 2014
Nils Christian STENSETH, Universitatea din Oslo	31 decembrie 2017
Martin STOKHOF, Universitatea din Amsterdam	31 decembrie 2017
Anna TRAMONTANO, Universitatea Sapienza din Roma	31 decembrie 2014
Isabelle VERNOS, Centrul pentru reglare genomică, Barcelona	31 decembrie 2014
Reinhilde VEUGELERS, Universitatea Catolică din Leuven	31 decembrie 2016
Michel WIEVIORKA, Centrul pentru analiză și intervenție sociologică, Paris	31 decembrie 2017

ANEXA II

Reguli referitoare la remunerarea membrilor Consiliului științific, alții decât președintele CEC, astfel cum se menționează la articolul 6

Onorariile membrilor Consiliului științific, alții decât președintele CEC, precum și cheltuielile de deplasare și de ședere corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor care le revin sunt plătite de structura dedicată de punere în aplicare, în conformitate cu un contract care include condițiile prevăzute la punctele 2-5.

2.	Onorariile vicepreședinților Consiliului științific sunt de 3 500 EUR pentru participarea integrală la o reuniune plenară și de 1 750 EUR pentru participarea parțială.

3.	Onorariile celorlalți membri menționați la punctul 1 sunt de 2 000 EUR pentru participarea integrală la o reuniune plenară și de 1 000 EUR pentru participarea parțială.

Plățile sunt autorizate de directorul structurii dedicate de punere în aplicare sau de adjunctul său, pe baza unei liste de prezență validate de președintele CEC și de directorul structurii dedicate de punere în aplicare sau de adjuncții acestora. Lista de prezență precizează dacă fiecare membru a participat la întreaga reuniune (participare integrală) sau doar la o parte din aceasta (participare parțială).

În ceea ce privește alte reuniuni decât cele plenare, structura dedicată de punere în aplicare rambursează, dacă este cazul, cheltuielile de deplasare și de ședere ale membrilor Consiliului științific, necesare pentru desfășurarea activităților în care sunt implicați, în conformitate cu contractul lor și cu regulile Comisiei privind remunerarea experților externi (1).

6.	Onorariile și cheltuielile de deplasare și de ședere sunt plătite din bugetul operațional al programului specific stabilit prin Decizia 2013/743/UE.

(1) Decizia C(2007) 5858 a Comisiei.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/27

CERERE DE PROPUNERI – EACEA 24/13

Program de cooperare în domeniul învățământului (ITI)

Cooperare în domeniul învățământului superior și formării profesionale între Uniunea Europeană și Australia, Uniunea Europeană și Japonia, și Uniunea Europeană și Republica Coreea

Cerere de propuneri 2013 pentru Proiecte comune de mobilitate (JMP) și Proiecte privind diplomele comune (JDP)

2013/C 373/10

1. Obiective și descriere

Obiectivul general constă în dezvoltarea înțelegerii reciproce între popoarele Uniunii Europene și cele ale țărilor partenere, inclusiv cunoașterea mai bună a limbilor, culturilor și instituțiilor acestora, precum și în îmbunătățirea calității învățământului superior și a formării prin încurajarea parteneriatelor echilibrate între instituțiile de învățământ superior și de formare din UE și din țările partenere.

2. Solicitanți eligibili

Următoarea cerere se adresează unui consorțiu de instituții de învățământ superior și/sau instituții de formare și de formare profesională postliceală.

Solicitanții eligibili trebuie să provină din una dintre țările partenere și din unul dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

3. Acțiuni eligibile

Există două tipuri de acțiuni în cadrul prezentei cereri de propuneri, și anume Proiectele comune de mobilitate și Proiectele privind diplomele comune.

Pentru Proiectele comune de mobilitate (JMP), se acordă sprijin pentru a permite consorțiilor de instituții de formare și de formare profesională postliceală sau de învățământ superior din UE și din țările partenere să desfășoare programe comune de studii și de formare și să pună în aplicare mobilitatea în rândul studenților și cadrelor universitare. Sprijinul include finanțare în sumă forfetară pentru administrare, burse pentru studenți și membrii personalului academic și administrativ. Un consorțiu care depune o cerere pentru un Proiect comun de mobilitate ITI-PCI trebuie să includă cel puțin două instituții de formare profesională postliceală sau de învățământ superior din două state membre diferite ale UE și cel puțin două astfel de instituții din țara parteneră. Durata maximă a proiectelor PCM este de 36 de luni. Se va acorda o atenție deosebită proiectelor care includ perioade de ucenicie și stagii.

Pentru Proiectele privind diplomele comune (JDP), se acordă sprijin în vederea dezvoltării și punerii în aplicare a programelor privind diplomele mixte/duble sau comune. Sprijinul include finanțare în sumă forfetară pentru activitatea de dezvoltare și administrare, burse pentru studenți și membrii personalului academic și administrativ. Un consorțiu care depune o cerere pentru un Proiect privind diplomele comune ITI-PCI trebuie să includă cel puțin două instituții de învățământ superior din două state membre diferite ale UE și cel puțin două instituții din țara parteneră. Durata maximă a proiectelor PDC este de 48 de luni. Se va acorda o atenție deosebită cererilor referitoare la Proiecte privind diplomele comune.

Activitățile sunt programate să înceapă în octombrie 2014.

4. Criterii de atribuire

Importanța proiectului pentru relația dintre UE și țările partenere și contribuția la calitate și excelență (20 %) vor fi determinate de:

(a)	relevanța propunerii pentru obiectivele cererii de propuneri și pentru relațiile dintre UE și țara parteneră;

(b)	contribuția proiectului la calitatea educațională, excelență și inovare în domeniul respectiv.

Calitatea punerii în aplicare a proiectului (80 %) va fi determinată de:

(c)	gestionarea parteneriatului și cooperarea între parteneri;

(d)	programul de mobilitate a studenților;

(e)	măsuri privind transferul și recunoașterea creditelor universitare;

(f)	găzduirea studenților și a cadrelor universitare, serviciile pentru studenți, pregătirea lingvistică și culturală;

(g)	programul privind mobilitatea cadrelor universitare;

(h)	planul de evaluare;

(i)	planul de diseminare;

(j)	planul de durabilitate.

5. Buget

Bugetul UE disponibil este de aproximativ 2,2 milioane EUR. Țările partenere vor avea o contribuție financiară comparabilă în conformitate cu normele aplicabile pentru fiecare dintre ele (1).

Valoarea maximă a finanțării din partea UE va fi de 350 000 EUR pentru un proiect PDC de patru ani care include două sau mai multe instituții din UE și de 190 000 EUR pentru un proiect PCM de trei ani care include două instituții din UE sau de 197 500 EUR pentru un proiect PCM de trei ani care include trei sau mai multe instituții din UE.

6. Termen-limită

Cererile trebuie să fie trimise atât la UE, cât și la instituțiile de punere în aplicare din Australia (Australian Government – Department of Education), Japonia (Japan Student Services Organisation – JASSO), și Republica Coreea (National Research Foundation of Korea – NRF).

Cererile în numele instituției principale din UE trebuie să fie trimise Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură cel târziu la 15 mai 2014. Cererile care poartă o dată a poștei ulterioară acestei date nu vor fi luate în considerare. Cererile trebuie să fie trimise la următoarea adresă:

The Education, Audiovisual and Culture Executive Agency

EU-ICI ECP Call for proposals 24/13

BOUR 02/17

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Cererile din UE în numele instituției principale din UE trebuie să fie trimise folosind formularul corect, completat în mod corespunzător, semnat de persoana autorizată să încheie angajamente obligatorii din punct de vedere juridic în numele organizației solicitante și datat.

Cererile din Australia și documentele justificative trebuie trimise prin scrisoare recomandată la:

The Director, Strategic Policy, Europe & Americas

International and Infrastructure Group

Department Education

GPO Box 9880

Canberra ACT 2601

AUSTRALIA

Cererile din Japonia și documentele justificative trebuie trimise prin scrisoare recomandată la:

Tetsuya Yamamoto

Director

Student Exchange Support Division

Student Exchange Department

Japan Student Services Organisation (JASSO)

2-2-1 Aomi, Koto-ku

Tokyo 135-8630

JAPAN

Cererile din Republica Coreea: https://ernd.nrf.re.kr/index.do

7. Informații suplimentare

Ghidul și formularele de cerere sunt disponibile pe următorul site:

http://eacea.ec.europa.eu/bilateral_cooperation/eu_ici_ecp/index_en.php

Cererile trebuie trimise folosind formularul pus la dispoziție și trebuie să includă toate anexele și informațiile solicitate.

(1) Proiectele comune vor fi finanțate în funcție de disponibilitatea bugetului în țara parteneră în cauză.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/30

Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping

2013/C 373/11

Ca urmare a publicării unui aviz de expirare iminentă (1), în urma căruia nu a fost depusă nicio cerere de reexaminare argumentată în mod corespunzător, Comisia notifică faptul că măsura antidumping menționată mai jos va expira în scurt timp.

Prezentul aviz este publicat în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 (2) privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene.

Produsul	Țara (țările) de origine sau de export	Măsuri	Referință	Data expirării (3)
Frânghii din fibre sintetice	India	Taxă antidumping	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1242/2010 al Consiliului (JO L 338, 22.12.2010, p. 10)	23.12.2013

(1) JO C 85, 23.3.2013, p. 14.

(2) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(3) Măsura expiră la miezul nopții la data menționată în această coloană.

20.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/31

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul COMP/M.7078 – Santander Customer Finance/El Corte Inglés/Financier El Corte Inglés)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2013/C 373/12

La data de 13 decembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Santander Customer Finance SA („SCF”, Spania), care aparține Santander Group, și El Corte Inglés SA („ECI”, Spania) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Financiera El Corte Inglés E.F.C., SA („FECI”, Spania), prin achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—	în cazul întreprinderii SCF: servicii în domeniul activităților de creditare pentru clienți, și anume emitere de carduri și acordare de împrumuturi, oferite la punctele de vânzare (prin dealeri și puncte de vânzare ale comercianților) și direct clienților de pe teritoriul SEE;

—	în cazul întreprinderii ECI: activă în domeniul distribuției cu amănuntul bazate pe modelul magazinelor universale, în Spania și în Portugalia;

—	în cazul întreprinderii FECI: instituție de credit specializată, care oferă împrumuturi personale clienților și finanțare prin carduri de magazin pentru achiziționarea de bunuri și servicii în magazinele ECI Group și la sediile anumitor întreprinderi ce desfășoară activități de comerț cu amănuntul.

3.	În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7078 – Santander Customer Finance/El Corte Inglés/Financier El Corte Inglés, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.373.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 373

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 56 20 decembrie 2013

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	ACORDURI INSTITUȚIONALE
	Parlamentul European Consiliu Comisia Europeană
2013/C 373/01	Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară	1

	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 373/02	Declarații ale Comisiei (programul-cadru)	12

2013/C 373/03	Declarații ale Comisiei (reguli de participare)	16

2013/C 373/04	Declarația Comisiei privind articolul 5 alineatul (7) din programul specific	18

2013/C 373/05	Non-opoziție la o concentrare notificată [Cazul COMP/M.7057 – Suntory/Glaxosmithkline (Ribena & Lucozade Soft Drinks Business)] ( 1 )	19

2013/C 373/06	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.7044 – Blackstone/Cambourne/Goldman Sachs/Rothesay) ( 1 )	19

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2013/C 373/07	Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/72/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia	20

	Comisia Europeană
2013/C 373/08	Rata de schimb a monedei euro	22

2013/C 373/09	Decizia Comisiei din 12 decembrie 2013 de înființare a Consiliului European pentru Cercetare	23

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Comisia Europeană
2013/C 373/10	Cerere de propuneri – EACEA 24/13 – Program de cooperare în domeniul învățământului (ITI) – Cooperare în domeniul învățământului superior și formării profesionale între Uniunea Europeană și Australia, Uniunea Europeană și Japonia, și Uniunea Europeană și Republica Coreea – Cerere de propuneri 2013 pentru Proiecte comune de mobilitate (JMP) și Proiecte privind diplomele comune (JDP)	27

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2013/C 373/11	Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping	30

2013/C 373/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7078 – Santander Customer Finance/El Corte Inglés/Financier El Corte Inglés) ( 1 )	31