ISSN 1977-1029
doi:10.3000/19771029.C_2013.345.ron
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
C 345
Ediţia în limba română
Comunicări şi informări
Anul 56
26 noiembrie 2013
|
ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.345.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 56 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2013/C 345/01 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.7022 – Immochan/CNP Assurances/Galerie Commerciale de Kirchberg) ( 1 ) |
|
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2013/C 345/02 |
||
|
2013/C 345/03 |
Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare) (Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor armonizate în temeiul legislației Uniunii în materie de armonizare) ( 1 ) |
|
|
2013/C 345/04 |
||
|
|
Curtea de Conturi |
|
|
2013/C 345/05 |
||
|
|
Rectificări |
|
|
2013/C 345/13 |
||
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/1 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.7022 – Immochan/CNP Assurances/Galerie Commerciale de Kirchberg)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/01
La data de 14 noiembrie 2013, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba franceză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
|
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
|
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32013M7022. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/2 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
25 noiembrie 2013
2013/C 345/02
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,3514 |
|
JPY |
yen japonez |
137,57 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4585 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,83480 |
|
SEK |
coroana suedeză |
8,8915 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,2311 |
|
ISK |
coroana islandeză |
|
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,2755 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
27,269 |
|
HUF |
forint maghiar |
298,21 |
|
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
|
LVL |
lats leton |
0,7030 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,1916 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,4473 |
|
TRY |
lira turcească |
2,7030 |
|
AUD |
dolar australian |
1,4754 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,4272 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
10,4773 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,6458 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,6924 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 432,79 |
|
ZAR |
rand sud-african |
13,5965 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,2344 |
|
HRK |
kuna croată |
7,6424 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
15 878,01 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,3506 |
|
PHP |
peso Filipine |
59,267 |
|
RUB |
rubla rusească |
44,5414 |
|
THB |
baht thailandez |
43,218 |
|
BRL |
real brazilian |
3,0956 |
|
MXN |
peso mexican |
17,5598 |
|
INR |
rupie indiană |
84,4560 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/3 |
Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare)
(Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor armonizate în temeiul legislației Uniunii în materie de armonizare)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/03
|
OES (1) |
Referința și titlul standardului armonizat (și documentul de referință) |
Referința standardului înlocuit |
Data încetării prezumției de conformitate a standardului înlocuit Nota 1 |
|
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
|
CEN |
EN ISO 3381:2011 Aplicații feroviare. Acustică. Măsurarea zgomotului în interiorul vehiculelor care circulă pe șine (ISO 3381:2005) |
|
|
|
CEN |
EN 12080:2007+A1:2010 Aplicații feroviare. Cutii de osii. Rulmenți |
|
|
|
CEN |
EN 12081:2007+A1:2010 Aplicații feroviare. Cutii de osii. Unsori lubrifiante |
|
|
|
CEN |
EN 12082:2007+A1:2010 Aplicații feroviare. Cutii de osii. Încercări de performanță |
|
|
|
CEN |
EN 12663-1:2010 Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 1: Locomotive și vagoane de călători (și metodă alternativă pentru vagoane de marfă) |
|
|
|
CEN |
EN 12663-2:2010 Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 2: Vagoane de marfă |
|
|
|
CEN |
EN 12665:2011 Lumină și iluminat. Termeni de bază și criterii pentru specificarea cerințelor de iluminat |
|
|
|
CEN |
EN 13103:2009+A2:2012 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii–axe purtătoare. Metodă de proiectare |
EN 13103:2009+A1:2010 Nota 2.1 |
Dată depășită (31.1.2013) |
|
CEN |
EN 13104:2009+A2:2012 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii-axe motoare. Metodă de proiectare |
EN 13104:2009+A1:2010 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2013) |
|
CEN |
EN 13145:2001+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de lemn |
|
|
|
CEN |
EN 13230-1:2009 Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de beton. Partea 1: Cerințe generale |
|
|
|
CEN |
EN 13230-2:2009 Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de beton. Partea 2: Traverse monobloc de beton precomprimat |
|
|
|
CEN |
EN 13230-3:2009 Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de beton. Partea 3: Traverse bibloc de beton armat |
|
|
|
CEN |
EN 13230-4:2009 Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de beton. Partea 4: Suporturi de beton precomprimat pentru aparate de cale |
|
|
|
CEN |
EN 13232-2:2003+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 2: Cerințe pentru proiectarea geometriei |
|
|
|
CEN |
EN 13232-3:2003+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 3: Cerințe pentru interacțiunea roată/șină |
|
|
|
CEN |
EN 13232-4:2005+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 4: Manevrare, blocare și control |
|
|
|
CEN |
EN 13232-5:2005+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 5: Macazuri |
|
|
|
CEN |
EN 13232-6:2005+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 6: Inimi de încrucișare și de traversare cu vârfuri fixe |
|
|
|
CEN |
EN 13232-7:2006+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 7: Inimi cu părți mobile |
|
|
|
CEN |
EN 13232-8:2007+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 8: Aparate de compensare |
|
|
|
CEN |
EN 13232-9:2006+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 9: Ansamblu aparat de cale |
|
|
|
CEN |
EN 13260:2009+A1:2010 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii montate. Cerințe pentru produs |
|
|
|
CEN |
EN 13261:2009+A1:2010 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii-axe. Cerințe pentru produs |
|
|
|
CEN |
EN 13262:2004+A2:2011 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți. Prescripții pentru produs |
|
|
|
CEN |
EN 13272:2012 Aplicații feroviare. Iluminatul electric pentru materialul rulant din sistemele de transport public |
|
|
|
CEN |
EN 13481-2:2012 Aplicații feroviare. Cale. Cerințe de performanță pentru sistemele de prindere. Partea 2: Sisteme de prindere pentru traverse de beton |
|
|
|
CEN |
EN 13481-3:2012 Aplicații feroviare. Cale. Cerințe de performanță pentru sistemele de prindere. Partea 3: Sisteme de prindere pentru traverse de lemn |
|
|
|
CEN |
EN 13481-5:2012 Aplicații feroviare. Cale. Cerințe de performanță pentru sistemele de prindere. Partea 5: Sisteme de prindere pentru calea pe dală cu șina la suprafață sau înglobată |
|
|
|
CEN |
EN 13481-7:2012 Aplicații feroviare. Cale. Cerințe de performanță pentru sistemele de prindere. Partea 7: Sisteme de prindere speciale pentru aparate de cale și contrașine |
|
|
|
CEN |
EN 13674-1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 1: Șine Vignole cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m |
|
|
|
CEN |
EN 13674-2:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 2: Șine pentru aparate de cale utilizate în asociere cu șine Vignole cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m |
|
|
|
CEN |
EN 13674-3:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 3: Contrașine |
|
|
|
CEN |
EN 13715:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți. Profil de rulare |
|
|
|
CEN |
EN 13749:2011 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Metode pentru specificarea cerințelor referitoare la rezistența structurilor cadrelor de boghiuri |
|
|
|
CEN |
EN 13803-1:2010 Aplicații feroviare. Cale. Parametrii de proiectare a traseului căii. Ecartament 1 435 mm și mai mare. Partea 1: Linie curentă |
|
|
|
CEN |
EN 13803-2:2006+A1:2009 Aplicații feroviare. Cale. Parametri de proiectare a traseului căii. Ecartament 1 435 mm și mai mare. Partea 2: Aparate de cale și situații comparabile de proiectare a traseului cu schimbari bruște de curbură |
|
|
|
CEN |
EN 13848-5:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 5: Niveluri de calitate ale geometriei căii. Linie curentă |
|
|
|
CEN |
EN 13979-1:2003+A2:2011 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți monobloc. Procedură de omologare tehnică. Partea 1: Roți forjate și laminate |
EN 13979-1:2003+A1:2009 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.9.2011) |
|
CEN |
EN 14033-1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Utilaje de construcție si întreținere pentru cale. Partea 1: Prescripții tehnice pentru circulație |
|
|
|
CEN |
EN 14067-4:2005+A1:2009 Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 4: Cerințe și proceduri de încercare pentru aerodinamica în câmp deschis |
|
|
|
CEN |
EN 14067-5:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 5: Cerințe și proceduri de încercare pentru aerodinamica în tunel |
|
|
|
CEN |
EN 14067-6:2010 Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 6: Cerințe și proceduri de încercare pentru evaluarea stabilității la vânt transversal |
|
|
|
CEN |
EN 14531-6:2009 Aplicații feroviare. Metode de calcul al distanțelor de oprire și de încetinire. Metode de calcul al frânării de imobilizare. Partea 6: Calcule pas cu pas pentru compunerea trenurilor sau pentru vehicule izolate |
|
|
|
CEN |
EN 14535-1:2005+A1:2011 Aplicații feroviare. Discuri de frână pentru material rulant feroviar. Partea 1: Discuri de frână montate prin presare la cald sau la rece pe osie purtătoare sau motoare, dimensiuni și cerințe de calitate |
|
|
|
CEN |
EN 14535-2:2011 Aplicații feroviare. Discuri de frână pentru material rulant feroviar. Partea 2: Discuri de frână montate pe roată, dimensiuni și cerințe de calitate |
|
|
|
CEN |
EN 14587-2:2009 Aplicații feroviare. Cale. Sudarea șinelor prin topire intermediară. Partea 2: Șine noi de mărcile de oțel R220, R260, R260Mn și R350HT cu mașini mobile de sudat în alte locuri decât într-o instalație fixă |
|
|
|
CEN |
EN 14601:2005+A1:2010 Aplicații feroviare. Robinete frontale drepte și înclinate pentru conductele generale de frânare și conductele principale |
|
|
|
CEN |
EN 14813-1:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Aer condiționat pentru cabine de conducere. Partea 1: Parametri de confort |
|
|
|
CEN |
EN 14813-2:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Aer condiționat pentru cabine de conducere. Partea 2: Încercări de tip |
|
|
|
CEN |
EN 14865-1:2009+A1:2010 Aplicații feroviare. Unsori lubrifiante pentru cutii de osii. Partea 1: Metodă de încercare a aptitudinii de lubrifiere |
|
|
|
CEN |
EN 14865-2:2006+A2:2010 Aplicații feroviare. Unsori lubrifiante pentru cutii de osii. Partea 2: Metodă de încercare a stabilității mecanice pentru viteze ale vehiculelor până la 200 km/h |
|
|
|
CEN |
EN 15020:2006+A1:2010 Aplicații feroviare. Cuplă pentru situații de urgență. Cerințe de performanță, geometria specifică interfeței și metode de încercare |
|
|
|
CEN |
EN 15153-1:2013 Aplicații feroviare. Dispozitive externe de avertizare optică și acustică pentru trenurile de mare viteză. Partea 1: Proiectoare, faruri și lămpi finale |
|
|
|
CEN |
EN 15153-2:2013 Aplicații feroviare. Dispozitive externe de avertizare optică și acustică pentru trenurile de mare viteză. Partea 2: Avertizoare sonore |
|
|
|
CEN |
EN 15220-1:2008+A1:2011 Aplicații feroviare. Indicatoare de frână. Partea 1: Indicatoare de frână pneumatice |
|
|
|
CEN |
EN 15227:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Cerințe de siguranță pasivă contra coliziunii pentru structurile cutiilor de vehicule feroviare |
|
|
|
CEN |
EN 15273-2:2013 Aplicații feroviare. Gabarite. Partea 2: Gabarit al materialului rulant |
EN 15273-2:2009 Nota 2.1 |
30.11.2013 |
|
CEN |
EN 15273-3:2013 Aplicații feroviare. Gabarite. Partea 3: Gabarit obstacole |
EN 15273-3:2009 Nota 2.1 |
30.11.2013 |
|
CEN |
EN 15302:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Metodă pentru determinarea conicității echivalente |
|
|
|
CEN |
EN 15313:2010 Aplicații feroviare. Utilizarea osiilor în exploatare. Întreținerea osiilor în exploatare și demontate |
|
|
|
CEN |
EN 15355:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Distribuitoare și robinete de izolare |
|
|
|
CEN |
EN 15427:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Controlul frecării roată/șină. Lubrifierea buzei roții |
|
|
|
CEN |
EN 15437-1:2009 Aplicații feroviare. Monitorizarea cutiilor de osii. Cerințe pentru interfață și proiectare. Partea 1: Echipament pentru cale și cutii de osii pentru material rulant |
|
|
|
CEN |
EN 15437-2:2012 Aplicații feroviare. Monitorizarea cutiilor de osii. Cerințe pentru interfață și proiectare. Partea 2: Cerințe de performanță și proiectare pentru sistemele îmbarcate de monitorizare a temperaturii |
|
|
|
CEN |
EN 15461:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Emisie de zgomot. Caracterizarea proprietăților dinamice ale sectoarelor de cale pentru măsurarea zgomotului la treceri la nivel |
|
|
|
CEN |
EN 15528:2008+A1:2012 Aplicații feroviare. Categorii de linie pentru administrarea interfeței dintre limitele de încărcare ale vehiculelor și infrastructură |
|
|
|
CEN |
EN 15551:2009+A1:2010 Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Tampoane |
|
|
|
CEN |
EN 15566:2009+A1:2010 Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Aparate de tracțiune și aparate de legare |
|
|
|
CEN |
EN 15594:2009 Aplicații feroviare. Cale. Repararea șinelor prin sudare cu arc electric |
|
|
|
CEN |
EN 15595:2009+A1:2011 Aplicații feroviare. Frânare. Protecția roților împotriva patinării |
|
|
|
CEN |
EN 15610:2009 Aplicații feroviare. Emisie de zgomot. Măsurarea rugozității șinei relativ la generarea zgomotului de rulare |
|
|
|
CEN |
EN 15611:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Ventil cântărire |
EN 15611:2008 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2011) |
|
CEN |
EN 15612:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Ventil accelerator de golire |
EN 15612:2008 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2011) |
|
CEN |
EN 15624:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Dispozitive de schimbare a regimului gol-încărcat |
EN 15624:2008 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2011) |
|
CEN |
EN 15625:2008+A1:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Dispozitive de cântărire variabilă automate |
EN 15625:2008 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2011) |
|
CEN |
EN 15663:2009 Aplicații feroviare. Definirea maselor de referință ale vehiculelor |
|
|
|
EN 15663:2009/AC:2010 |
|
|
|
|
CEN |
EN 15686:2010 Încercări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică a vehiculelor feroviare cu sistem de compensare și/sau a vehiculelor destinate să circule cu o insuficiență de supraînălțare mai mare decât cea stabilită în anexa G din EN 14363:2005 |
|
|
|
CEN |
EN 15687:2010 Aplicații feroviare. Încercări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică a vagoanelor de marfă cu sarcina statică pe osie mai mare de 225 kN și până la 250 kN |
|
|
|
CEN |
EN 15723:2010 Aplicații feroviare. Dispozitive de închidere și de zăvorâre pentru echipamente de protecție a încărcării împotriva influențelor mediului. Cerințe de rezistență mecanică, funcționare, marcare, întreținere și reciclare |
|
|
|
CEN |
EN 15734-1:2010 Aplicații feroviare. Sisteme de frânare pentru trenuri de mare viteză. Partea 1: Cerințe și definiții |
|
|
|
CEN |
EN 15734-2:2010 Aplicații feroviare. Sisteme de frânare pentru trenuri de mare viteză. Partea 2: Metode de încercare |
|
|
|
EN 15734-2:2010/AC:2012 |
|
|
|
|
CEN |
EN 15746-1:2010+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Utilaje de cale ferată-șosea și echipamente asociate. Partea 1: Prescripții tehnice pentru circulație și lucru |
EN 15746-1:2010 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2011) |
|
CEN |
EN 15746-2:2010+A1:2011 Aplicații feroviare. Cale. Utilaje de cale ferată-șosea și echipamente asociate. Partea 2: Prescripții generale de securitate |
EN 15746-2:2010 Nota 2.1 |
Dată depășită (30.4.2012) |
|
CEN |
EN 15806:2010 Aplicații feroviare. Frânare. Încercare statică de frânare |
|
|
|
CEN |
EN 15807:2011 Aplicații feroviare. Semiacuplări |
|
|
|
CEN |
EN 15827:2011 Aplicații feroviare. Cerințe pentru boghiuri și aparate de rulare |
|
|
|
CEN |
EN 15839:2012 Aplicații feroviare. Încercări pentru omologarea caracteristicilor dinamice ale vehiculelor feroviare. Vagoane de marfă. Încercarea siguranței circulației vagoanelor de marfă supuse la forțe longitudinale de compresiune |
|
|
|
CEN |
EN 15877-1:2012 Aplicații feroviare. Marcarea vehiculelor feroviare. Partea 1: Vagoane de marfă |
|
|
|
CEN |
EN 15892:2011 Aplicații feroviare. Emisie de zgomot. Măsurarea zgomotului în interiorul cabinei de conducere |
|
|
|
CEN |
EN 16116-1:2013 Aplicații feroviare. Cerințe de concepție pentru scări, balustrade și accesul destinat personalului. Partea 1: Vagoane de călători, vagoane de bagaje și locomotive |
|
|
|
CEN |
EN 16116-2:2013 Aplicații feroviare. Cerințe de concepție pentru scări, balustrade și accesul destinat personalului. Partea 2: Vagoane de marfă |
|
|
|
CEN |
EN 16286-1:2013 Aplicații feroviare. Sisteme de circulație între vehicule. Partea 1: Aplicații generale |
|
|
|
CEN |
EN 45545-1:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 1: Generalități |
|
|
|
CEN |
EN 45545-2:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 2: Cerințe de comportare la foc ale materialelor și componentelor |
|
|
|
CEN |
EN 45545-3:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 3: Cerințe de rezistență la foc ale barierelor la foc |
|
|
|
CEN |
EN 45545-4:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 4: Cerințe de securitate la incendiu pentru proiectarea vehiculelor feroviare |
|
|
|
CEN |
EN 45545-5:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 5: Prescripții de securitate la incendiu pentru echipamentul electric, inclusiv cel al troleibuzelor, autobuzelor ghidate și vehiculelor cu sustentație magnetică |
|
|
|
CEN |
EN 45545-6:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 6: Sisteme de management și de control ale incendiilor |
|
|
|
CEN |
EN 45545-7:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 7: Cerințe de securitate la incendiu pentru instalații de lichide inflamabile și de gaze inflamabile |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-1:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 1: Generalități |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-2:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 2: Cerințe pentru comportarea la foc a materialelor și componentelor |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-3:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 3: Cerințe de rezistență la foc pentru barierele împotriva incendiului |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-4:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 4: Cerințe de securitate la incendiu pentru proiectarea materialului rulant |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-5:2013 Aplicații feroviare – Protecția împotriva incendiului în vehiculele feroviare. Partea 5: Prescripții privind securitatea la incendiu pentru echipamentul electric, inclusiv pentru troleibuze, autobuze ghidate și vehicule cu levitație magnetică |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-6:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 6: Sisteme de control și management al incendiului |
|
|
|
Cenelec |
EN 45545-7:2013 Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiului pe vehiculele de cale ferată. Partea 7: Cerințe de securitate la incendiu pentru instalații cu lichide inflamabile și gaze inflamabile |
|
|
|
Cenelec |
EN 50122-1:2011 Aplicații feroviare. Instalații fixe. Securitate electrică, legare la pământ și circuit de retur. Partea 1: Măsuri de protecție împotriva șocurilor electrice |
|
|
|
EN 50122-1:2011/AC:2012 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50122-2:2010 Aplicații feroviare. Instalații fixe. Securitate electrică, legare la pământ și circuit de retur. Partea 2: Măsuri de protecție împotriva efectelor curenților de dispersie produși de d.c sisteme de tracțiune |
|
|
|
Cenelec |
EN 50122-3:2010 Aplicații feroviare. Instalații fixe. Securitate electrică, legare la pământ și circuit de retur. Partea 3: Interacțiuni mutuale între sisteme de tracțiune în curent alternativ și în curent continuu |
|
|
|
Cenelec |
EN 50124-1:2001 Aplicații feroviare. Coordonarea izolației. Partea 1: Prescripții fundamentale. Distanțe de izolare prin aer și distanțe de izolare pe suprafață pentru toate echipamentele electrice și electronice |
|
|
|
EN 50124-1:2001/A1:2003 |
Nota 3 |
Dată depășită (1.10.2006) |
|
|
EN 50124-1:2001/A2:2005 |
Nota 3 |
Dată depășită (1.5.2008) |
|
|
EN 50124-1:2001/AC:2007 |
|
|
|
|
EN 50124-1:2001/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50124-2:2001 Aplicații feroviare. Coordonarea izolației. Partea 2: Supratensiuni și protecțiile asociate |
|
|
|
EN 50124-2:2001/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50125-1:1999 Aplicații feroviare. Condiții de mediu pentru echipamente. Partea 1: Echipament la bordul materialului rulant |
|
|
|
EN 50125-1:1999/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50125-2:2002 Aplicații feroviare. Condiții de mediu pentru echipamente. Partea 2: Instalații electrice fixe |
|
|
|
EN 50125-2:2002/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50125-3:2003 Aplicații feroviare. Condiții de mediu pentru echipamente. Partea 3: Echipament pentru semnalizare și telecomunicații |
|
|
|
EN 50125-3:2003/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50126-1:1999 Aplicații feroviare. Specificarea și demonstrarea fiabilității, disponibilității, mentenanței și siguranței (FDMS) |
|
|
|
EN 50126-1:1999/AC:2006 |
|
|
|
|
EN 50126-1:1999/AC:2012 |
|
|
|
|
EN 50126-1:1999/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50129:2003 Aplicații feroviare. Sisteme de semnalizare, telecomunicații și de prelucrare de date. Sisteme electronice de siguranță pentru semnalizare |
|
|
|
EN 50129:2003/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50151:2003 Aplicații feroviare. Instalații fixe. Tracțiune electrică. Prescripții speciale pentru izolatoare compozite |
|
|
|
EN 50151:2003/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50155:2007 Aplicații feroviare. Echipamente electronice utilizate pe materialul rulant |
|
|
|
EN 50155:2007/AC:2010 |
|
|
|
|
EN 50155:2007/AC:2012 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50159:2010 Aplicații feroviare. Sisteme de semnalizare, telecomunicații și prelucrare de date. Comunicații de siguranță în sisteme de transmisie |
EN 50159-1:2001 + EN 50159-2:2001 Nota 2.1 |
Dată depășită (1.9.2013) |
|
Cenelec |
EN 50163:2004 Aplicatii feroviare. Tensiuni de alimentare a rețelelor de tracțiune |
|
|
|
EN 50163:2004/A1:2007 |
Nota 3 |
Dată depășită (1.3.2010) |
|
|
EN 50163:2004/AC:2013 |
|
|
|
|
EN 50163:2004/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50238:2003 Aplicații feroviare. Compatibilitatea între materialul rulant și sistemele de detectare a trenului |
|
|
|
EN 50238:2003/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50317:2002 Aplicații feroviare. Sisteme de captare a curentului. Prescripții pentru măsurări și validarea măsurărilor interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact |
|
|
|
EN 50317:2002/A1:2004 |
Nota 3 |
Dată depășită (1.10.2007) |
|
|
EN 50317:2002/A2:2007 |
Nota 3 |
Dată depășită (1.2.2010) |
|
|
EN 50317:2002/A2:2007/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50317:2012 Aplicații feroviare. Sisteme de captare a curentului. Prescripții pentru măsurări și validarea măsurărilor interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact |
EN 50317:2002 și amendamentele sale Nota 2.1 |
26.12.2014 |
|
EN 50317:2012/AC:2012 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50367:2012 Aplicații feroviare. Sisteme de captare a curentului. Criterii tehnice pentru interacțiunea dintre pantograf și linia aeriană de contact (realizarea accesului liber) |
|
|
|
EN 50367:2012/AC:2013 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50388:2005 Aplicații feroviare. Alimentare cu energie electrică și material rulant. Criterii tehnice pentru coordonarea între sistemul de alimentare (substații) și materialul rulant pentru realizarea interoperabilității |
|
|
|
EN 50388:2005/AC:2010 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50388:2012 Aplicații feroviare. Alimentare cu energie electrică și material rulant. Criterii tehnice pentru coordonarea între alimentarea cu energie electrică (substație) și materialul rulant pentru realizarea interoperabilității |
EN 50388:2005 Nota 2.1 |
13.2.2015 |
|
EN 50388:2012/AC:2013 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50463-1:2012 Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 1: Generalități |
|
|
|
Cenelec |
EN 50463-2:2012 Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 2: Măsurarea energiei electrice |
|
|
|
Cenelec |
EN 50463-3:2012 Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 3: Procesarea datelor |
|
|
|
Cenelec |
EN 50463-4:2012 Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 4: Comunicații |
|
|
|
Cenelec |
EN 50463-5:2012 Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 5: Evaluarea conformității |
|
|
|
Cenelec |
EN 50553:2012 Aplicații feroviare – Prescripții referitoare la aptitudinea de circulație a vehiculelor feroviare în caz de incendiu la bordul acestora |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-1:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 1: Arhitectura generală IEC 61375-1:2012 |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-2-1:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 2-1: Magistrala de date WTB (Wire Train Bus) IEC 61375-2-1:2012 |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-2-2:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 2-2: Verificarea conformității magistralei de date WTB IEC 61375-2-2:2012 |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-3-1:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 3-1: Magistrala de vehicul multifuncțională (MVB) IEC 61375-3-1:2012 |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-3-2:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 3-2: Verificarea conformității magistralei MVB IEC 61375-3-2:2012 |
|
|
|
Cenelec |
EN 61375-3-3:2012 Echipamente electronice feroviare – Rețeaua de comunicații a trenului (TCN) – Partea 3-3: Rețeaua CANopen de ramă (CCN) IEC 61375-3-3:2012 |
|
|
|
Nota 1: |
În general, data încetării prezumției de conformitate va fi data retragerii („dow”), stabilită de Organismul european de standardizare, însă se atrage atenția utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că, în anumite cazuri excepționale, aceasta poate fi diferită. |
|
Nota 2.1: |
Standardul nou (sau amendamentul acestuia) are același domeniu de aplicare ca și standardul înlocuit. La data precizată, standardul înlocuit își încetează prezumția de conformitate cu cerințele esențiale sau cu alte cerințe ale legislației corespunzătoare a Uniunii. |
|
Nota 2.2: |
Standardul nou are un domeniu de aplicare mai larg decât standardul înlocuit. La data precizată, standardul înlocuit își încetează prezumția de conformitate cu cerințele esențiale sau cu alte cerințe ale legislației corespunzătoare a Uniunii. |
|
Nota 2.3: |
Standardul nou are un domeniu de aplicare mai restrâns decât standardul înlocuit. La data precizată, standardul (parțial) înlocuit își încetează prezumția de conformitate cu cerințele esențiale sau cu alte cerințe ale legislației corespunzătoare a Uniunii pentru acele produse sau servicii care cad sub incidența domeniului de aplicare a noului standard. Prezumția de conformitate cu cerințele esențiale sau cu alte cerințe ale legislației corespunzătoare a Uniunii pentru produsele sau serviciile care rămân în același domeniu de aplicare a standardului (parțial) înlocuit, dar care nu intră în domeniul de aplicare a standardului nou, nu este afectată. |
|
Nota 3: |
În cazul amendamentelor, standardul de referință este EN CCCCC:YYYY, amendamentele sale anterioare, dacă există, și noul amendament citat. Prin urmare, standardul înlocuit se compune din EN CCCCC:YYYY și amendamentele sale anterioare, dacă există, însă fără noul amendament citat. La data precizată, standardul înlocuit își încetează prezumția de conformitate cu cerințele esențiale sau cu alte cerințe ale legislației corespunzătoare a Uniunii. |
NOTĂ:
|
— |
Se pot obține informații privind disponibilitatea standardelor fie de la Organismul european de standardizare, fie de la organismele naționale de standardizare, o listă a cărora se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 (2). |
|
— |
Standardele sunt adoptate de către organismele europene de standardizare în limba engleză (CEN și Cenelec le publică, de asemenea, în franceză și germană). Ulterior, titlurile standardelor sunt traduse în toate celelalte limbi oficiale ale Uniunii Europene solicitate de către organismele naționale pentru standardizare. Comisia Europeană nu este responsabilă de corectitudinea titlurilor care au fost prezentate pentru publicare în Jurnalul Oficial. |
|
— |
Trimiterile la Corrigenda „…/AC:YYYY” se publică numai cu titlu informativ. Un corrigendum elimină erorile de tipărire, lingvistice sau similare din textul unui standard și se poate referi la una sau la mai multe versiuni lingvistice (engleză, franceză și/sau germană) ale unui standard, astfel cum a fost adoptat de un organism de standardizare european. |
|
— |
Publicarea referințelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu implică faptul că standardele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. |
|
— |
Această listă înlocuiește toate listele publicate anterior în Jurnalul Oficial la Uniunii Europene. Comisia Europeană asigură actualizarea acestei liste. |
|
— |
Mai multe informații privind standardele armonizate și alte standarde europene se pot găsi pe internet, la adresa: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards/index_en.htm |
(1) ESO: Organismul european de standardizare:
|
— |
CEN: Avenue Marnix 17, 1000 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË, Tel. +32 25500811; Fax +32 25500819 (http://www.cen.eu) |
|
— |
Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË, Tel. +32 25196871; Fax +32 25196919 (http://www.cenelec.eu) |
|
— |
ETSI: 650 route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, FRANCE, Tel. +33 492944200; Fax +33 493654716 (http://www.etsi.eu). |
(2) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/16 |
Numirea consilierului-auditor
2013/C 345/04
La 16 octombrie 2013, Comisia l-a numit pe domnul Joos STRAGIER în funcția de consilier-auditor, în conformitate cu articolul 1 din decizia Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 162, 19.6.2001, p. 21).
Curtea de Conturi
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/17 |
Raportul special nr. 12/2013 „Pot demonstra Comisia și statele membre că bugetul UE alocat politicii de dezvoltare rurală este cheltuit în mod corespunzător?”
2013/C 345/05
Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 12/2013 „Pot demonstra Comisia și statele membre că bugetul UE alocat politicii de dezvoltare rurală este cheltuit în mod corespunzător?”.
Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu
Raportul poate fi obținut gratuit în versiune tipărită, printr-o cerere adresată Curții de Conturi:
|
European Court of Auditors |
|
Unit ‘Audit: Production of Reports’ |
|
12, rue Alcide de Gasperi |
|
1615 Luxembourg |
|
LUXEMBOURG |
|
Tel. +352 4398-1 |
|
E-mail: eca-info@eca.europa.eu |
sau completând un bon de comandă electronic pe site-ul EU-Bookshop.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/18 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7118 – AXA/Norges Bank/SZ Tower)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/06
|
1. |
La data de 18 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care AXA (Franța) și Norges Bank (Norvegia) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra SZ Tower (Germania), prin achiziționare de active. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7118 – AXA/Norges Bank/SZ Tower, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/19 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7097 – Bridgepoint/Orlando/La Gardenia Beauty)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/07
|
1. |
La data de 18 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Bridgepoint Advisers Group Limited („Bridgepoint”, Regatul Unit) și Orlando Italy Management SA („Orlando”, Luxemburg) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra La Gardenia Beauty SpA („La Gardenia”, Italia), controlată în momentul de față doar de Orlando, prin alte mijloace de preluare a controlului. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7097 – Bridgepoint/Orlando/La Gardenia Beauty, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/20 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7106 – PensionDanmark Holding/GDF SUEZ/Noordgas-transport)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/08
|
1. |
La data de 18 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea PensionDanmark Holding („PensionDanmark”, Danemarca) și întreprinderea GDF SUEZ SA („GDF SUEZ”, Franța) vor dobândi, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Noordgastransport BV („NGT”, Țările de Jos), prin achiziționare de acțiuni. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7106 – PensionDanmark Holding/GDF SUEZ/Noordgas-transport, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/21 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7092 – LIXIL Group/Development Bank of Japan/Grohe Group)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/09
|
1. |
La data de 18 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile LIXIL Group Corporation („LIXIL”, Japonia) și Development Bank of Japan Inc. („DBJ”, Japonia) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Grohe Group Sàrl („Grohe”, Luxemburg), prin achiziționare de acțiuni. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7092 – LIXIL Group/Development Bank of Japan/Grohe Group, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/22 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7087 – Vitol/Carlyle/Varo)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/10
|
1. |
La data de 18 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care fondurile gestionate de Grupul Carlyle („Carlyle”, SUA) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Varo Energy Holding SA („Varo”, Elveția). Întreprinderea Varo este în prezent, și va continua să fie, în mod indirect, controlată în comun de Vitol Group BV („Grupul Vitol”, Țările de Jos). În plus, ca parte a prezentei tranzacții, Varo intenționează să achiziționeze o serie de alte societăți ale grupului Vitol din Germania. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7087 – Vitol/Carlyle/Varo, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/23 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.7101 – Brookfield Property/Starwood/Interhotel Portfolio)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 345/11
|
1. |
La data de 15 noiembrie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Brookfield Property Partners LP („BPY”, Bermuda) și întreprinderea Starwood Capital Group Global, LP („Starwood”, SUA) dobândesc, în sensul articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra a 13 hoteluri în Germania („Interhotel Portfolio”, Germania), prin achiziționare de acțiuni. |
|
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
|
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.7101 – Brookfield Property/Starwood/Interhotel Portfolio, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
ALTE ACTE
Comisia Europeană
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/24 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
2013/C 345/12
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)
„ELBE-SAALE HOPFEN”
NR. CE: DE-PGI-0005-01071-13.12.2012
IGP ( X ) DOP ( )
1. Denumire
„Elbe-Saale Hopfen”
2. Statul membru sau țara terță
Germania
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tip de produs
|
Clasa 1.8. |
Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.) |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
Botanică:
Din punct de vedere botanic, hameiul (Humulus lupulus L.) face parte din ordinul urticacee (Urticaceae) și din familia canabinacee (Cannabaceae). Este o plantă perenă, dioică, adică o plantă care prezintă inflorescențe fie exclusiv feminine, fie exclusiv masculine. Pentru cultura hameiului sunt importante numai plantele cu inflorescențe feminine, deoarece numai acestea formează așa-numitele conuri. Conul de hamei este format din bractee, bracteole, un peduncul și tija centrală. La baza bracteolelor se găsesc niște biluțe galbene, iar acestea sunt glandele care conțin pudra de hamei (lupulina), esențială pentru industria berii.
Produse:
Protecția în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, care se aplică descrierii hameiului provenit din aria de cultivare Elbe-Saale, se referă în exclusivitate la conurile de hamei feminine, uscate, precum și din produsele prelucrate obținute din acestea sub formă de pelete de hamei tip 90 și tip 45 și extractele din hamei prin utilizarea CO2 sau a etanolului. Aceste produse sunt rezultatul prelucrării hameiului brut pentru:
|
— |
costuri de transport și de depozitare mai reduse; |
|
— |
o mai bună fluiditate (pelete) în comparație cu hameiul brut; |
|
— |
posibilitatea automatizării dozării în fabricile de bere; și |
|
— |
o mai bună utilizare a substanțelor amare și aromatizante în cursul procesului de fermentare. |
Produsele convenționale din hamei sunt peletele tip 90 (din 100 kg hamei brut sunt produse 90 kg de pelete), pelete îmbogățite cu lupulină de tip 45 (din 100 kg hamei brut sunt produse 45 kg de pelete), precum și extractele din hamei prin utilizarea CO2 sau a etanolului. Prin procesul de peletare, conurile de hamei sunt măcinate și apoi presate în pelete prin utilizarea unor matrițe. Pentru obținerea peletelor îmbogățite cu lupulină de tip 45, măcinarea hameiului brut se efectuează după congelarea rapidă a acestuia. Ulterior acesta este cernut pentru a se îndepărta anumite părți ale conurilor de hamei. Niciunul dintre cele două procedee menționate nu implică adăugarea de alte substanțe.
Extractul de hamei este obținut prin extragerea conținutului peletelor sau a hameiului brut, cu ajutorul unor solvenți precum CO2 sau etanol. Obținerea extractului se realizează printr-un proces fizic. Prin urmare, solventul este utilizat numai pe post de vehicul, acesta fiind recirculat la sfârșitul procesului. Rășinile extrase prin ambele procedee sunt foarte stabile la depozitare.
Utilizare:
Hameiul din aria de cultivare Elbe-Saale, precum și produsele rezultate din prelucrarea acestuia, sunt utilizate în proporție de aproximativ 99 % la fabricarea berii. Substanțele amare și aromatice (uleiuri eterice) conținute de soiurile de hamei cultivate în aria de cultivare Elbe-Saale au o influență majoră asupra valorii produsului final.
În aria de cultivare Elbe-Saale, care în prezent este pe locul doi ca mărime în Germania, se cultivă în special soiuri amare de hamei, cum ar fi:
|
— |
Hallertauer Magnum; |
|
— |
Herkules; |
|
— |
Hallertauer Taurus; |
|
— |
Northern Brewer; |
|
— |
Nugget; și |
|
— |
Hallertauer Merkur. |
De asemenea, în aria de cultivare Elbe-Saale se cultivă în cantități mai mici și soiuri aromatice, precum „Perle” și „Hallertauer Tradition”.
Caracteristici generale și de calitate:
Grupul de lucru privind analiza hameiului (Arbeitsgruppe Hopfenanalyse) generează anual valorile medii ale acizilor alfa pe baza mai multor soiuri de hamei proaspăt recoltat din diferite arii de cultivare. Soiurile amare au un conținut ridicat de acizi alfa. Pentru cel mai cultivat soi, Hallertauer Magnum, conținutul mediu pe 15 ani, între 1997 și 2011, a fost de 13,25 %. Pentru soiul aromatic Perle, cultivat în aria de cultivare Elbe-Saale, conținutul mediu pe 10 ani de acizi alfa, între 2003 și 2012, a fost de 7,35 %. Aceste valori au fost furnizate de laboratoarele colectorilor. Ariile de cultivare extinse permit producerea în mod constat a unor loturi de hamei de calitate superioară.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)
—
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)
—
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Întregul proces de producție al hameiului, inclusiv ambalarea și certificarea inițială a recoltelor, are loc în exploatațiile de hamei și, prin urmare, în aria geografică delimitată.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.
—
3.7. Norme specifice privind etichetarea
—
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică în care poate fi cultivat în exclusivitate „Elbe-Saale Hopfen” cuprinde următoarele comune, orașe sau localitățile/cartierele precizate între paranteze ale comunelor sau orașelor menționate:
|
|
În Saxonia (Sachsen): Orașul Mügeln, Ostrau, Großweitzschen, orașul Leisnig, Göda, Burkau, Panschwitz-Kuckau, orașul Elstra, orașul Weißenberg, orașul Löbau, Schönau-Berzdorf a. d. Eigen, orașul Bernstadt a. d. Eigen, orașul Grimma, Priestewitz, Klipphausen; |
|
|
În Saxonia Superioară (Sachsen-Anhalt): Orașul Bernburg (Weddegast), orașul Köthen (Baasdorf), orașul Südliches Anhalt (Edderitz, Großbadegast/Klein Badegast, Prosigk, Maasdorf), Nemsdorf-Görendorf, Obhausen, orașul Querfurt, Salzatal (Beesenstedt), Elsteraue (Rehmsdorf și Spora cu cartierele Sprossen și Oelsen), Gleina, orașul Zeitz, Kretzschau (Grana, Salsitz), Wetterzeube, Molauer Land (Casekirchen, Molau, Aue); |
|
|
În Turingia (Thüringen): Saaleplatte, Kutzleben, orașul Heringen-Helme, orașul Weißensee, comuna Gangloffsömmern, Frömmstedt, orașul Großenehrich, Rottleben, orașul Sondershausen, orașul Schkölen, Monstab. |
5. Legătura cu aria geografică
5.1. Specificitatea ariei geografice
Hameiul din aria de cultivare Elbe-Saale este cultivat aproape în exclusivitate pe soluri profunde, desțelenite, de clasă superioară, cu o valoare a solului între 60 și 100, care și-a dovedit calitățile de-a lungul unei perioade de cultivare a hameiului de peste 50 de ani.
Solurile de cernoziom și solurile de loess din Magdeburger Börde, Platoul Querfurt și Bazinul Turingiei oferă condiții optime pentru cultivarea hameiului. Alte arii care se pretează foarte bine cultivării hameiului sunt solurile loess profunde, ușor degradate, de culoare deschisă situate între Leipzig și Dresda, cum ar fi Lommatzscher Pflege, precum și solurile aluviale din văile largi ale râurilor.
Clima ariei de cultivare Elbe-Saale, cea mai nordică arie de cultivare a hameiului din Germania, este în esență similară celorlalte arii de cultivare cunoscute. Din cauza situării mai la nord a ariei de cultivare și ca urmare a temperaturilor medii anuale la sol mai scăzute, în special în perioada de vegetație martie-august, maturitatea hameiului este atinsă cu până la șase zile mai târziu decât în ariile de cultivare din sudul Germaniei. În comparație cu alte arii de cultivare, precipitațiile medii anuale sunt mai scăzute (între 450 l/m2 și 650 l/m2). Pentru a garanta producția de hamei, 74 % dintre ariile cultivate sunt în prezent (situația din 2011) irigate la nevoie prin picurare, în lunile iunie, iulie și august, caracterizate prin precipitații scăzute.
Un alt factor care contribuie la asigurarea recoltei de „Elbe-Saale Hopfen” îl constituie structurile din beton armat, utilizate exclusiv în aria de cultivare Elbe-Saale. Aceste structuri din beton armat sunt caracterizate de o durată de viață lungă, costuri de întreținere reduse, rezistență mare și, prin urmare, o bună rezistență la furtună.
Deoarece hameiul este o cultură sensibilă la vânt, pe lângă alegerea unor zone protejate împotriva vântului, marginile culturilor sunt protejate de arbuști naturali sau de arbuști deja existenți și, după caz, se plantează între unul și două rânduri de arbuști cu creștere rapidă.
Datorită distanțelor relativ mari între exploatațiile individuale de hamei, riscul de pagube aduse unor suprafețe mari de culturi de către furtuni sau grindină este redus. Un alt avantaj, atât din punct de vedere comercial, cât și al asigurării aprovizionării cu hamei, îl reprezintă condițiile fitosanitare favorabile, culturile fiind indemne de unele infecții cu ciuperci dăunătoare precum verticilioza, în prezent rezistentă la tratamente chimice. Întinderea ariei de cultivare Elbe-Saale în linie dreaptă este de aproximativ 280 km în direcția est-vest și aproximativ 85 km în direcția sud-nord. Aria cuprinde în prezent 29 de exploatații de cultivare a hameiului (situația din 2010/2011).
Cultivarea hameiului în aria Elbe-Saale are o tradiție de peste 1 000 de ani. Prima atestare documentară a cultivării hameiului în aria geografică datează din secolul XI. Dispoziții legislative cu privire la cultivarea hameiului există încă din secolul XIII. Există numeroase dovezi cu privire la cultura extinsă a hameiului și comerțul înfloritor cu hamei în partea sudică a Germaniei de Est, cum ar fi, de exemplu, piața de hamei din Dresda. Prima atestare detaliată și precisă a cultivării hameiului în aria geografică datează de la începutul secolului XVIII. Calitatea deosebită a hameiului din aria geografică a fost atestată încă din anul 1784. Hameiul provenit din aria geografică este foarte cunoscut și se bucură de un renume deosebit datorită originii sale. Pentru menținerea acestui renume, încă din secolul XVI a fost introdus un blazon al hameiului, similar cu cel al zonei de cultivare Spalt. Chiar și în prezent, originea hameiului din aria de cultivare Elbe-Saale este certificată prin aplicarea unui blazon.
Cultivarea istorică a hameiului în aria geografică este atestată de numeroase denumiri de locuri și de depozitele și hambarele de hamei păstrate, precum și de faptul că numeroase embleme ale localităților din zonă includ hameiul ca unul dintre motive. Deși în secolul XIX suprafața cultivată cu hamei din cele trei landuri actuale era de peste 1 000 de hectare, aceasta s-a redus până la începutul secolului XX, astfel încât după anul 1934 hameiul se mai cultiva numai în grădinile din Hildburghausen pentru fabricile locale de bere. Cu sprijinul tehnic al Republicii Socialiste Cehoslovacia învecinate, în 1950 a început din nou plantarea hameiului. Începând cu 1964, introducerea soiului amar Northern Brewer, originar din Regatul Unit (înregistrat în 1968), a reprezentat un important pas înainte. Încă din 1985, peste 80 % din suprafața destinată hameiului era cultivată cu soiuri amare – predominant cu soiul Northern Brewer, iar începând cu 1973, pe suprafețe mici, și cu soiul de hamei amar Bullion. De la începutul anilor 1990 a început să fie cultivat soiul de hamei amar Hallertauer Magnum. În prezent, cultura soiurilor amare de hamei, care a reprezentat cel puțin 87 % din suprafața cultivată și peste 86 % din cantitatea recoltată, se află în continuă creștere, mai mult decât în orice arie de cultivare din Germania.
Aria de cultivare Elbe-Saale, cu centrul în Saalkreis, a fost menționată pentru prima dată în asociere cu hameiul în cadrul unei prezentări la școala de agricultură din Halle-Gröbers, în anul 1947. Până în anul 1957, recolta ariei de cultivare era descrisă ca „hamei din Germania centrală”, iar la export ca „hamei din Saale”, și a obținut pentru prima dată o medalie de aur la Târgul de la Leipzig din 1966. În 1971, regiunea a aderat la Convenția internațională a cultivatorilor de hamei și a fost recunoscută ca „Aria de cultivare RDG”. Aria de cultivare a fost denumită „Elbe-Saale” abia în anul 1990.
Mărimea suprafețelor cultivate, și în mare parte neschimbate de-a lungul timpului, permite obținerea unui timp de rotație scurt, precum și optimizarea utilizării mașinilor și a echipamentelor, care au ca rezultat o eficacitate crescută a producției și exploatării hameiului. Suprafețele cultivate mari reprezintă un avantaj major pentru producția unor loturi de hamei de calitate superioară și constantă.
Condițiile climatice prezintă o importanță majoră pentru formarea lupulinei. „Elbe-Saale Hopfen” se distinge prin cultivarea sa în celebra zonă viticolă Saale-Unstrut și în imediata sa vecinătate, precum și pe valea Elbei. Supranumit și „vița-de-vie a nordului”, hameiul a înlocuit în multe locuri viile, deoarece dezvoltarea sa necesită mai puțină căldură.
5.2. Specificitatea produsului
Datorită conținutului ridicat de acizi alfa, soiurile amare de hamei prezintă o importanță economică sporită, fiind utilizate în procesul de fabricare a berii în special pentru controlul amărelii berii. În aria de cultivare Elbe-Saale sunt cultivate în special soiuri amare de hamei. Hameiul produs în aria de cultivare înainte de 1990 era folosit în special pentru aprovizionarea fabricilor de bere din fosta RDG. Începând cu anul 1990, soiurile amare de hamei produse în regiunea Elbe-Saale sunt utilizate în întreaga lume de către cele mai mari companii de bere din lume.
Cu toate că hameiul produs în fosta RDG era utilizat în întregime pentru consumul intern și nu era exportat, acesta întrunea încă din 1970 cerințele de calitate internaționale.
Cultivarea hameiului în regiunea Elbe-Saale s-a bucurat de recunoaștere internațională cu ocazia Conferinței Comisiei Științifice din 1974 și a celui de-al XXVIII-lea Congres Internațional al Cultivatorilor de Hamei din 1980 de la Dresda, dat fiind faptul că, pe suprafețele întinse de până la 90 de hectare, producția la hectar era similară cu cea obținută în fosta RFG (1979: 17,5 tone).
În cadrul „schimbului de experiență la nivel central” introdus în 1960, cultivatorii de hamei au beneficiat de informații privind cunoștințe și tehnologii noi. Această tradiție a fost continuată cu succes în fiecare an începând cu 1996, iar din anul 2002 o dată la doi ani, sub forma „Zilei hameiului din Elbe-Saale”. Această manifestare are ca scop în special trezirea interesului fabricilor locale de bere pentru această materie primă indispensabilă, cultivată în regiune. Începând cu anul 2006, este aleasă cu regularitate o „regină a vinului”, care reprezintă „Elbe-Saale Hopfen” la nivel regional, supraregional și internațional.
Cunoștințele și experiența deosebită privind cultivarea hameiului din aria geografică sunt evidențiate de la începutul anului 1950 și până în prezent de cercetarea în domeniul hameiului de la Jena. În 2009, a fost inaugurat în comuna Groß Santersleben un „Centru de informare al hameiului”, care oferă numeroase informații interesante referitoare la aria de cultivare Elbe-Saale.
Pentru multe fabrici de bere locale, hameiul din aria de cultivare Elbe-Saale reprezintă o marcă de calitate. În unele restaurante care dețin propria fabrică de bere, cum ar fi „Bayerischer Bahnhof” din Leipzig, se utilizează exclusiv hamei brut și pelete de hamei produse în aria de cultivare Elbe-Saale. În plus, unele fabrici de bere din regiune, cum ar fi Altenburger Brauerei GmbH, Brauerei Landsberg GmbH și Privatbrauerei Schwerter Meißen GmbH utilizează pelete de hamei obținute din hamei brut cultivat în aria de cultivare. „Elbe-Saale Hopfen” este comercializat în întreaga lume prin intermediul societăților comerciale, aproximativ 40 % fiind expediat către fabricile de bere din UE (inclusiv Germania), iar peste jumătate către țări terțe. Berea de calitate superioară produsă de marile companii de bere la nivel internațional se datorează în parte și utilizării unor loturi omogene de hamei produse în aria de cultivare Elbe-Saale. De exemplu, compania de bere Radeberger Gruppe KG, în prezent lider pe piața berii în Germania, care deține fabrici în aproape toate zonele Germaniei, își obține peletele și extractele de hamei din hameiul produs în aria de cultivare Elbe-Saale.
Din anul 2004, în cadrul Expoziției hameiului produs în Germania, aria de cultivare Elbe-Saale pune anual la dispoziție mostre de soiuri de hamei amar, în vederea comparării cu alte soiuri produse în Germania. Producătorii de hamei din aria de cultivare Elbe-Saale au obținut în 2007 și 2008 locul trei, în 2005 locul întâi, iar în 2004 locul doi în clasamentul celor mai bune trei soiuri de hamei amar cultivate.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)
Caracteristicile climatice descrise mai sus, proprietățile deosebite ale solului, localizarea exploatațiilor și distanțele dintre acestea, precum și sistemul de cultivare specific (tipul de infrastructură, protecția împotriva vântului, irigațiile prin picurare) oferă cele mai bune condiții pentru cultivarea hameiului și în special pentru cultivarea soiurilor amare. În același timp, aceste condiții asigură o recoltă stabilă și un conținut ridicat și omogen de acizi alfa al hameiului produs în aria de cultivare Elbe-Saale.
Marile loturi de hamei de calitate superioară și constantă produse în aria de cultivare Elbe-Saale sunt apreciate atât de fabricile de bere locale, cât și de marile companii de bere din lume, cum ar fi cele din America de Sud, Europa Centrală și de Est. La renumele „Elbe-Saale Hopfen” au contribuit lunga tradiție a cultivării hameiului în regiunea Elbe-Saale și importanța acesteia ca a doua regiune ca mărime în ceea ce privește cultivarea hameiului din Germania.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]
Markenblatt, Caiet nr. 25 din 22 iunie 2012, partea 7a-aa, p. 10037.
(http://register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/35552)
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(3) A se vedea nota de subsol nr. 2.
Rectificări
|
26.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 345/30 |
Rectificare la Avizul din partea Ministerului Dezvoltării Economice al Republicii Italiene în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 303 din 19 octombrie 2013 )
2013/C 345/13
La pagina 17, la primul paragraf:
în loc de:
„În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor, Ministerul Dezvoltării Economice a comunicat emiterea Decretului ministerial din 9 august 2013 privind extinderea zonei marine «E» spre Marea Balearelor.”,
se va citi:
„În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor, Ministrul Dezvoltării Economice a comunicat emiterea Decretului ministerial din 9 august 2013 privind extinderea zonei marine «E» spre Marea Balearelor.”
La pagina 17, la al doilea paragraf:
în loc de:
„Timp de trei luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, entitățile interesate pot prezenta cereri de autorizare pentru prospectarea sau explorarea hidrocarburilor lichide și gazoase în conformitate cu normele în vigoare în zona extinsă delimitată de coordonatele geografice precizate mai jos.”,
se va citi:
„După trei luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, entitățile interesate pot prezenta cereri de autorizare pentru prospectarea sau explorarea hidrocarburilor lichide și gazoase în conformitate cu normele în vigoare în zona extinsă delimitată de coordonatele geografice precizate mai jos.”