ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.334.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 334 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 56 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2013/C 334/01 |
||
2013/C 334/02 |
||
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
15.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 334/1 |
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI
CONTURILE ANUALE CONSOLIDATE ALE UNIUNII EUROPENE – EXERCIȚIUL FINANCIAR 2012
2013/C 334/01
CUPRINS
Notă care însoțește conturile consolidate
Bugetul UE: Din stadiul de întocmire până la stadiul de descărcare de gestiune
PARTEA I: |
Situații financiare consolidate și note explicative |
Bilanțul contabil
Situația performanței financiare
Situația fluxurilor de numerar
Situația modificărilor activelor nete
Note la situațiile financiare
PARTEA II: |
Rapoarte agregate privind execuția bugetară și note explicative |
Rezultatul execuției bugetului UE și note explicative
Rapoarte agregate privind execuția bugetară
NOTĂ CARE ÎNSOȚEȘTE CONTURILE CONSOLIDATE
Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul 2012 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de celelalte instituții și organisme în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că au fost pregătite în conformitate cu Titlul IX din Regulamentul financiar menționat anterior și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.
Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea acestora, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare anuale care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene și execuția bugetară.
Prin prezenta certific că, pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod corect, în toate aspectele materiale, poziția financiară, rezultatele, operațiunile și fluxurile de numerar ale Uniunii Europene.
[semnătură]
Manfred KRAFF
Contabilul Comisiei
24 iulie 2013
BUGETUL UE: DIN STADIUL DE ÎNTOCMIRE PÂNĂ LA STADIUL DE DESCĂRCARE DE GESTIUNE
Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene (UE) furnizează informații referitoare la activitățile instituțiilor, ale agențiilor și ale altor organisme ale UE dintr-o perspectivă bugetară și contabilă bazată pe angajamente. Aceste conturi nu cuprind conturile anuale ale statelor membre.
1. BUGETUL ANUAL
Bugetul UE finanțează un spectru larg de politici și programe în cadrul UE. În conformitate cu prioritățile stabilite de statele membre în cadrul financiar multianual (CFM), Comisia derulează programe, activități și proiecte specifice în domeniu. Acestea pot include diverse acțiuni: de la proiecte de sprijinire a educației prin favorizarea mobilității studenților și profesorilor până la sprijin acordat fermierilor, la investiții productive menite să asigure crearea sau menținerea locurilor de muncă, la ajutor pentru dezvoltare, la proiecte ce vizează îmbunătățirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE sau consolidarea controlului la frontierele externe.
Peste 90 % din bugetul UE finanțează astfel de politici și activități ale UE, pentru care și-au dat acordul toate statele membre. Legătura directă dintre bugetul anual și politicile UE este asigurată prin întocmirea bugetului pe activități (ABB). Nomenclatorul bugetar pe activități permite atât identificarea clară a domeniilor de politică ale UE, cât și a valorii totale a resurselor alocate fiecăruia dintre aceste domenii.
Domeniile de politică sunt subdivizate în circa 200 de activități, dintre care peste 110 includ linii bugetare de funcționare și sunt înscrise, prin urmare, în nomenclatorul bugetar drept capitole bugetare. Aceste domenii de politică sunt predominant operaționale, deoarece activitățile lor principale sunt menite să fie în beneficiul părților terțe din domeniul de activitate respectiv. Cu toate acestea, alte domenii de politică, precum „Coordonare și consultanță juridică” și „Buget”, sunt orizontale și asigură funcționarea adecvată a Comisiei. Structura pe activități oferă cadrul conceptual comun pentru stabilirea de priorități, planificare, întocmirea bugetului, monitorizare și raportare, cu scopul principal de a îmbunătăți utilizarea economică, eficientă și eficace a resurselor.
Bugetul este întocmit de Comisie și aprobat, în mod normal, la jumătatea lunii decembrie de către Parlament și Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
2. CUM ESTE FINANȚATĂ UE?
Există două categorii principale de finanțare de care beneficiază UE: venituri din resurse proprii și venituri diverse.
2.1 Venituri din resurse proprii
Veniturile din resurse proprii se acumulează automat la UE în vederea finanțării bugetului, fără a fi necesară o decizie ulterioară a autorităților naționale. Valoarea globală a resurselor proprii necesare pentru finanțarea bugetului se stabilește prin scăderea celorlalte venituri din cheltuielile totale. Valoarea totală a resurselor proprii nu poate depăși 1,23 % din venitul național brut (VNB) al UE. Resursele proprii pot fi împărțite în resurse proprii tradiționale, resurse proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și resurse bazate pe venitul național brut (VNB).
2.2 Venituri diverse
Veniturile diverse provenite din activitățile UE reprezintă, în mod normal, mai puțin de 10 % din veniturile totale. Acestea sunt, de exemplu, amenzi aplicate în cazul încălcării concurenței și ordine de recuperare către debitori privați și publici privind gestionarea proiectelor UE. Penalitățile cu titlu cominatoriu impuse de Curtea de Justiție statelor membre care nu respectă anumite hotărâri intră, de asemenea, în această categorie. Orice datorie neachitată la data scadentă dă naștere la dobânzi penalizatoare. În cazul în care datoriile unor părți terțe, altele decât statele membre, rămân scadente, Comisia (și Consiliul) pot adopta decizii direct aplicabile prin care se impune obligația de plată, în conformitate cu normele de procedură civilă din statul pe teritoriul căruia trebuie să se efectueze executarea. Debitorii rău platnici fac obiectul unor proceduri de colectare a creanțelor lansate de Serviciul Juridic al Comisiei, care beneficiază de sprijinul unor cabinete externe de avocatură.
3. CUM SE GESTIONEAZĂ ȘI SE CHELTUIE BUGETUL UE
3.1 Cheltuieli operaționale primare
Cheltuielile operaționale ale UE corespund diverselor rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Pentru conturile din 2012, Comisia își clasifică cheltuielile după cum urmează:
|
gestiune centralizată directă: în cadrul căreia bugetul este executat direct de serviciile Comisiei; |
|
gestiune centralizată indirectă: în cazurile în care Comisia atribuie sarcini de execuție bugetară organismelor de drept UE sau de drept național, precum agențiile UE de drept public sau cu misiuni de serviciu public; |
|
gestiune descentralizată: în cazurile în care Comisia deleagă anumite sarcini de execuție bugetară unor țări terțe; |
|
gestiune partajată: în cadrul acestei metode de gestiune, sarcinile de execuție bugetară sunt delegate statelor membre. Majoritatea cheltuielilor intră sub incidența acestui mod de gestionare, care vizează domenii precum cheltuielile agricole și acțiunile structurale; |
|
gestiune în comun: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei organizații internaționale. |
Începând cu 2014, aceste clasificări se vor schimba în urma intrării în vigoare a versiunii actualizate a Regulamentului financiar.
3.2 Diverșii actori financiari din cadrul Comisiei
Colegiul comisarilor își asumă răspunderea politică colectivă, dar practic nu exercită el însuși competențele de execuție bugetară cu care a fost învestit. În fiecare an, Colegiul deleagă aceste sarcini unor funcționari care răspund în fața Colegiului și care acționează în conformitate cu Regulamentul financiar și cu Statutul personalului. Acești funcționari – de obicei directori generali și șefi de serviciu – sunt cunoscuți ca fiind „ordonatori de credite delegați”. La rândul lor, aceștia pot delega sarcinile de execuție bugetară „ordonatorilor de credite subdelegați”.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite includ întregul proces de gestionare, de la fixarea etapelor de lucru necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de instituție până la gestionarea activităților lansate atât din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv adoptarea angajamentelor juridice, monitorizarea performanței, efectuarea plăților și recuperarea fondurilor, dacă este cazul. Buna gestiune financiară și responsabilitatea corespunzătoare sunt asigurate în fiecare serviciu prin separarea controlului gestiunii (sub răspunderea ordonatorilor de credite) de auditul intern și controlul de conformitate cu standarde clare de control intern (pe baza standardelor internaționale), controale ex ante și ex post, audit intern independent pe baza evaluării riscurilor și raportare periodică privind activitățile către diverși comisari.
Fiecare ordonator de credite trebuie să pregătească un raport anual de activitate (RAA) privind activitățile pentru care este responsabil. În acest RAA, fiecare ordonator de credite prezintă rezultatele politicii și asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în raportul său au fost folosite în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente. În temeiul articolului 66 din Regulamentul financiar, Comisia adoptă un rezumat al raportului (raport de sinteză) privind RAA, opinia generală a auditorului intern, prin care Comisia își asumă întreaga responsabilitate politică pentru gestionarea bugetului UE în conformitate cu articolul 317 din TFUE. Acest raport și raportul anual de activitate, sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/atwork/planning-and-preparing/synthesis-report/index_ro.htm:
Contabilul execută ordinele de plată și de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și este responsabil cu gestionarea trezoreriei, stabilirea normelor și metodelor contabile, validarea sistemelor contabile, ținerea contabilității și întocmirea conturilor anuale ale instituției. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile anuale, declarând astfel că acestea prezintă în mod corect, sub toate aspectele materiale, situația financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar.
3.3 Angajamentul de a cheltui bugetul UE
Înainte de încheierea unui angajament juridic (de exemplu, un contract sau un acord de grant) cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară care să autorizeze activitatea în cauză în bugetul anual. De asemenea, trebuie să existe fonduri suficiente pe linia bugetară pentru a acoperi cheltuiala respectivă. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții, fondurile necesare trebuie să fie rezervate în buget prin intermediul unui angajament bugetar efectuat în sistemul contabil.
Nu se pot cheltui bani din bugetul UE decât dacă și până când ordonatorul de credite nu a adoptat un angajament juridic.
Odată aprobat, angajamentul bugetar este înregistrat în sistemul contabil bugetar, iar creditele sunt consumate în consecință. Totuși, acest lucru nu influențează conturile financiare (sau Cartea mare), deoarece nu s-a înregistrat încă nicio cheltuială.
3.4 Efectuarea unei plăți
3.4.1 Reguli generale
Nu se poate efectua nicio plată decât după ce ordonatorul de credite responsabil cu operațiunea în cauză aprobă în prealabil un angajament bugetar. Odată plata aprobată în sistemul contabil, următorul pas este efectuarea viramentului în contul beneficiarului. Comisia efectuează plăți de peste 1,8 milioane pe an. Comisia participă la SWIFT (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale).
3.4.2 Prefinanțare, situații privind costurile și eligibilitatea cheltuielilor
Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, adică un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă definită în angajamentul juridic corespunzător. Fondul de trezorerie sau avansul fie este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în angajamentul juridic, fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a restitui UE avansul de prefinanțare. Astfel, prefinanțarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile relevante și este astfel înregistrată ca activ în bilanțul UE în momentul în care este făcută plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate.
La un anumit termen după plata prefinanțării, organismul UE în cauză primește o cerere de decont în vederea justificării modului în care beneficiarul a cheltuit suma corespunzătoare prefinanțării, în conformitate cu angajamentul juridic. Frecvența acestor cereri de decont trimise în cursul anului este variabilă, în funcție de tipul de acțiune care este finanțată și de condiții, cererile nefiind primite neapărat la încheierea exercițiului.
Criteriile de eligibilitate sunt definite în documentul de bază, în cererile de propuneri, în alte documente informative pentru beneficiarii granturilor și/sau în clauzele contractuale ale acordurilor de grant sau în decizia de acordare a grantului. După ce au fost analizate, sumele eligibile sunt înregistrate drept cheltuieli, iar beneficiarul este informat cu privire la eventualele sume neeligibile.
4. ACTIVITĂȚILE DE ÎMPRUMUT ȘI DE CREDITARE
Uniunea Europeană este autorizată, în baza unor acte care decurg din Tratatul UE, să adopte programe de împrumut pentru a mobiliza resursele financiare necesare furnizării de asistență financiară statelor membre și statelor terțe. Comisia Europeană, acționând în numele UE, operează în prezent trei programe principale, Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), Balanța de plăți (BDP) și Asistența macrofinanciară (AMF), în cadrul cărora poate să acorde credite și să le finanțeze prin emiterea de instrumente de creanță pe piețele de capital sau de la instituții financiare. Întrucât fondurile obținute sunt operațiuni reciproce („back-to-back”), nu există niciun impact direct asupra bugetului UE; cu toate acestea, din punct de vedere juridic, serviciul datoriei aferente împrumuturilor rămâne obligația de UE.
5. PROTECȚIA BUGETULUI UE: CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI
Regulamentul financiar și alte dispoziții legislative aplicabile, în special cele referitoare la agricultură și la politica de coeziune, conferă dreptul de a se verifica cheltuielile chiar și după mulți ani de la efectuarea acestora. Atunci când sunt detectate erori, nereguli sau fraude, se recurge la recuperări sau la corecții financiare. Detectarea erorilor, a neregulilor sau a fraudelor și corecțiile acestora reprezintă ultima etapă în funcționarea sistemelor de control și sunt esențiale pentru a face dovada unei bune gestiuni financiare.
În cazul granturilor, eligibilitatea cheltuielilor imputate bugetului este verificată de serviciile relevante ale UE sau, în cazul gestiunii partajate, de statele membre, pe baza documentelor justificative stipulate în legislația aplicabilă sau în condițiile de acordare a fiecărui grant. În vederea optimizării relației dintre costuri și beneficii în cadrul sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale în cadrul gestiunii centralizate directe tind să fie mai stricte decât cele efectuate în cazul cererilor intermediare; astfel se pot detecta erori în plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult, UE și/sau statul membru au/are obligația de a verifica probitatea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul punerii în aplicare a acțiunii finanțate și/sau după încheierea acesteia (ex post). În legislația aplicabilă sunt prevăzute diverse proceduri pentru procesul de soluționare a erorilor, a neregulilor sau a fraudelor detectate de Comisie și de către statele membre – nota 6 la situațiile financiare conține informații mai detaliate.
6. RAPORTARE FINANCIARĂ
Conturile anuale ale UE sunt alcătuite din două componente separate, dar interconectate:
(a) |
situațiile financiare; |
(b) |
rapoartele privind execuția bugetară, care oferă înregistrări în detaliu ale execuției bugetare. |
Conturile anuale sunt adoptate de Comisie și prezentate Curții de Conturi spre auditare și, în final, Parlamentului European și Consiliului în cadrul procesului de descărcare de gestiune.
În plus față de raportarea anuală menționată anterior, se întocmesc rapoarte lunare privind execuția bugetară.
6.1 Situațiile financiare
Este responsabilitatea contabilului Comisiei să întocmească situațiile financiare ale UE și să se asigure că acestea prezintă în mod corect, sub toate aspectele materiale, situația financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale UE. Acestea sunt întocmite în conformitate cu normele contabile ale UE, care se bazează pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Pentru mai multe informații, a se vedea nota 1 la situațiile financiare.
6.2 Contabilitatea bugetară
Este responsabilitatea contabilului Comisiei să întocmească rapoartele privind execuția bugetară, atât cele lunare, cât și cele anuale. Doar bugetul Comisiei conține credite administrative și credite de funcționare. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, în buget se face distincția între două tipuri de credite: credite nediferențiate și credite diferențiate. Creditele nediferențiate sunt folosite pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Creditele diferențiate au fost introduse pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Acestea sunt destinate să acopere în principal operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:
— |
creditele de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile a căror durată este de câțiva ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale; |
— |
creditele de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în exercițiul financiar curent și/sau în exerciții financiare anterioare. |
Odată cu introducerea creditelor diferențiate, s-a creat un decalaj între angajamentele contractate și plățile efectuate: acest decalaj, care corespunde angajamentelor restante, reprezintă intervalul de timp dintre momentul în care au fost contractate angajamentele și cel în care au fost făcute plățile corespunzătoare. Aceste angajamente restante sunt cunoscute sub denumirea de RAL („Reste à Liquider”).
7. AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE
7.1 Audit
Conturile anuale ale UE și gestiunea resurselor sunt controlate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care întocmește un raport anual pentru Parlamentul European și Consiliu. Sarcina principală a Curții este de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale UE. Printre activitățile Curții de Conturi se numără întocmirea:
(1) |
unui raport anual privind activitățile finanțate din bugetul general, cu observații detaliate privind conturile anuale și tranzacțiile subiacente; |
(2) |
unui aviz, în baza auditurilor sale, care este prezentat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente privind atât veniturile colectate de la persoanele impozabile, cât și plățile efectuate către beneficiarii finali; |
(3) |
unor rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice. |
7.2 Descărcare
Etapa finală a ciclului bugetar este descărcarea de gestiune a bugetului pentru un anumit exercițiu financiar. La nivelul UE, Parlamentul European este autoritatea care acordă descărcarea de gestiune. Aceasta înseamnă că, în urma auditului și a încheierii conturilor anuale, este sarcina Consiliului de a recomanda și apoi a Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune a Comisiei și a celorlalte organisme ale UE pentru execuția bugetului UE privind exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o examinare a conturilor anuale și a raportului anual de evaluare al Comisiei, a raportului anual al Curții de Conturi și a răspunsurilor Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei.
Descărcarea de gestiune constituie partea politică a controlului extern al execuției bugetare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând pe baza recomandării Consiliului, „eliberează” Comisia (și celelalte organisme UE) de răspunderea pe care o poartă privind gestionarea unui buget dat, marcând astfel închiderea bugetului respectiv. Procedura descărcării de gestiune poate avea unul din următoarele trei rezultate: acordarea, amânarea sau refuzul descărcării de gestiune. Din procedura anuală de descărcare bugetară din cadrul Parlamentului European fac parte audierile comisarilor, cărora membrii Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European le adresează întrebări referitoare la domeniile de politică aflate în responsabilitatea lor. Raportul privind descărcarea finală, prin care se solicită Comisiei adoptarea unor măsuri specifice, este adoptat în plen. În cadrul Consiliului, recomandarea privind descărcarea este adoptată de către Consiliul ECOFIN. Atât raportul Parlamentului European privind descărcarea de gestiune, cât și recomandările Consiliului privind descărcarea de gestiune fac obiectul unui raport anual de monitorizare în care Comisia prezintă acțiunile concrete pe care le-a întreprins pentru a răspunde solicitărilor Parlamentului European și recomandărilor Consiliului.
PARTEA I
SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE (1)
CUPRINS
Bilanț contabil
Situația performanței financiare
Situația fluxurilor de numerar
Situația modificărilor activelor nete
Note la situațiile financiare:
1. |
Politici contabile semnificative |
2. |
Note la bilanțul contabil |
3. |
Note la situația performanței financiare |
4. |
Note la situația fluxurilor de numerar |
5. |
Active și pasive contingente și alte informații semnificative |
6. |
Protecția bugetului UE |
7. |
Mecanisme de sprijin financiar |
8. |
Gestionarea riscurilor financiare |
9. |
Informații privind părțile afiliate |
10. |
Evenimente după data bilanțului |
11. |
Domeniul de aplicare al consolidării |
BILANȚUL CONTABIL
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
ACTIVE IMOBILIZATE |
|||
Imobilizări necorporale |
2.1 |
188 |
149 |
Imobilizări corporale |
2.2 |
5 978 |
5 071 |
Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
2.3 |
392 |
374 |
Active financiare |
2.4 |
62 311 |
43 672 |
Creanțe și sume recuperabile |
2.5 |
564 |
289 |
Prefinanțare |
2.6 |
44 505 |
44 723 |
|
|
113 938 |
94 278 |
ACTIVE CIRCULANTE |
|||
Stocuri |
2.7 |
138 |
94 |
Active financiare |
2.8 |
1 981 |
3 721 |
Creanțe și sume recuperabile |
2.9 |
14 039 |
9 477 |
Prefinanțare |
2.10 |
13 238 |
11 007 |
Numerar și echivalente de numerar |
2.11 |
10 674 |
18 935 |
|
|
40 070 |
43 234 |
ACTIVE TOTALE |
|
154 008 |
137 512 |
PASIVE IMOBILIZATE |
|||
Pensii și alte beneficii ale angajaților |
2.12 |
(42 503) |
(34 835) |
Provizioane |
2.13 |
(1 258) |
(1 495) |
Datorii financiare |
2.14 |
(57 232) |
(41 179) |
Alte pasive |
2.15 |
(2 527) |
(2 059) |
|
|
(103 520) |
(79 568) |
PASIVE CURENTE |
|||
Provizioane |
2.16 |
(806) |
(270) |
Datorii financiare |
2.17 |
(15) |
(51) |
Obligații de plată |
2.18 |
(90 083) |
(91 473) |
|
|
(90 904) |
(91 794) |
PASIVE TOTALE |
|
(194 424) |
(171 362) |
ACTIVE NETE |
|
(40 416) |
(33 850) |
Rezerve |
2.19 |
4 061 |
3 608 |
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (2) |
2.20 |
(44 477) |
(37 458) |
ACTIVE NETE |
|
(40 416) |
(33 850) |
SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
2012 |
2011 |
VENITURI DIN EXPLOATARE |
|||
Resurse proprii și contribuții primite |
3.1 |
130 919 |
124 677 |
Alte venituri din exploatare |
3.2 |
6 826 |
5 376 |
|
|
137 745 |
130 053 |
CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE |
|||
Cheltuieli administrative |
3.3 |
(9 320) |
(8 976) |
Cheltuieli de funcționare |
3.4 |
(124 633) |
(123 778) |
|
|
(133 953) |
(132 754) |
EXCEDENT/ (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE |
|
3 792 |
(2 701) |
Venituri financiare |
3.5 |
2 157 |
1 491 |
Cheltuieli financiare |
3.6 |
(1 942) |
(1 355) |
Variația datoriei privind pensiile și alte beneficii ale angajaților |
|
(8 846) |
1 212 |
Cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate |
3.7 |
(490) |
(436) |
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI |
|
(5 329) |
(1 789) |
SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
2012 |
2011 |
Rezultatul economic al exercițiului |
|
(5 329) |
(1 789) |
Activități de exploatare |
4.2 |
|
|
Amortizare |
|
39 |
33 |
Depreciere |
|
405 |
361 |
(Creșterea)/scăderea împrumuturilor |
|
(16 062) |
(27 692) |
(Creșterea)/scăderea creanțelor și a sumelor recuperabile |
|
(4 837) |
1 605 |
(Creșterea)/scăderea prefinanțării |
|
(2 013) |
(1 534) |
(Creșterea)/scăderea stocurilor |
|
(44) |
(3) |
Creșterea/(scăderea) provizioanelor |
|
299 |
234 |
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare |
|
16 017 |
27 781 |
Creșterea /scăderea altor pasive |
|
468 |
(45) |
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată |
|
(1 390) |
(6 944) |
Excedentul bugetar din exercițiul precedent preluat ca venit non-numerar |
|
(1 497) |
(4 539) |
Alte variații de non-numerar |
|
260 |
(75) |
Creșterea/(scăderea) datoriei privind pensiile și beneficiile angajaților |
|
7 668 |
(2 337) |
Activități de investiție |
4.3 |
|
|
(Creșterea)/scăderea imobilizărilor necorporale și corporale |
|
(1 390) |
(693) |
(Creșterea)/scăderea investițiilor contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
|
(18) |
118 |
(Creșterea)/scăderea activelor financiare disponibile pentru vânzare |
|
(837) |
(1 497) |
FLUXURI NETE DE NUMERAR |
|
(8 261) |
(3 128) |
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar |
|
(8 261) |
(3 128) |
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului |
2.11 |
18 935 |
22 063 |
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului |
2.11 |
10 674 |
18 935 |
SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE
Milioane EUR |
|||||
|
Rezerve (A) |
Sume care urmează a fi solicitate statelor membre (B) |
|
||
Rezerva de valoare justă |
Alte rezerve |
Excedent/(deficit) cumulat |
Rezultatul economic al exercițiului |
||
SOLD LA 31.12.2010 |
(61) |
3 545 |
(48 163) |
17 232 |
(27 447) |
Variația rezervei Fondului de garantare |
|
165 |
(165) |
|
0 |
Modificări ale valorii juste |
(47) |
|
|
|
(47) |
Altele |
|
2 |
(30) |
|
(28) |
Alocarea rezultatului economic al exercițiului 2010 |
|
4 |
17 228 |
(17 232) |
0 |
Rezultatul bugetar pe 2010 creditat statelor membre |
|
|
(4 539) |
|
(4 539) |
Rezultatul economic al exercițiului |
|
|
|
(1 789) |
(1 789) |
SOLD LA 31.12.2011 |
(108) |
3 716 |
(35 669) |
(1 789) |
(33 850) |
Variația rezervei Fondului de garantare |
|
168 |
(168) |
|
0 |
Modificări ale valorii juste |
258 |
|
|
|
258 |
Altele |
|
21 |
(19) |
|
2 |
Alocarea rezultatului economic al exercițiului 2011 |
|
6 |
(1 795) |
1 789 |
0 |
Rezultatul bugetar pe 2011 creditat statelor membre |
|
|
(1 497) |
|
(1 497) |
Rezultatul economic al exercițiului |
|
|
|
(5 329) |
(5 329) |
SOLD LA 31.12.2012 |
150 |
3 911 |
(39 148) |
(5 329) |
(40 416) |
NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
1. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE
1.1 TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE
Conturile Uniunii Europene (UE) sunt administrate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 (3) privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 (4) de stabilire a normelor de aplicare a acestui Regulament financiar.
În conformitate cu articolul 143 din Regulamentul financiar, UE își pregătește situațiile financiare pe baza normelor privind contabilitatea de angajamente care se bazează, la rândul lor, pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie aplicate de către toate instituțiile și organismele UE care țin de domeniul consolidării, pentru a se stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și prezentare a conturilor, în vederea armonizării procesului de întocmire a situațiilor financiare și în vederea consolidării. Contabilitatea se ține în euro, pentru fiecare an calendaristic.
1.2 PRINCIPII CONTABILE
Situațiile financiare au ca obiectiv oferirea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca entitate publică, obiectivele urmărite sunt mai precis furnizarea de informații utile în procesul decizional și demonstrarea responsabilității entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.
Considerentele generale (sau principiile contabile) care trebuie urmate pentru întocmirea situațiilor financiare sunt stabilite în norma contabilă nr. 2 a UE și sunt aceleași cu cele descrise în IPSAS 1, și anume: prezentare fidelă, contabilitate de angajamente, continuitatea activităților, coerența prezentării, agregare, compensare și informații comparative.
Pregătirea situațiilor financiare în conformitate cu normele și principiile menționate mai sus necesită din partea conducerii efectuarea de estimări care afectează sumele raportate corespunzătoare anumitor elemente din bilanțul contabil și din situația performanței financiare, precum și furnizarea de informații despre activele și pasivele contingente.
1.3 CONSOLIDARE
Domeniul de aplicare al consolidării
Situațiile financiare consolidate ale UE includ toate entitățile controlate importante (instituții și agenții), entități asociate și întreprinderi comune. Sunt 51 de entități controlate, 5 întreprinderi comune și 4 entități asociate. Lista completă a entităților consolidate se găsește la nota 11.1. În comparație cu 2011, domeniul consolidării s-a extins cu 1 entitate controlată (o agenție). Impactul acestor adăugiri asupra situațiilor financiare consolidate nu este semnificativ.
Entități controlate
Decizia de a include o entitate în domeniul de aplicare al consolidării are la bază conceptul de control. Entitățile controlate sunt toate entitățile în cazul cărora UE are, în mod direct sau indirect, competența de a conduce politicile financiare și de funcționare, pentru a putea beneficia de activitățile acestora. Această competență trebuie să poată fi exercitată imediat. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.
Indicatorii de control cei mai obișnuiți în cadrul UE sunt: instituirea entității prin tratatele fondatoare sau legislația secundară, finanțarea entității de la bugetul general, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, auditul efectuat de Curtea Europeană de Conturi și descărcarea de gestiune acordată de către Parlamentul European. Este evident că este necesar să se efectueze o evaluare în cazul fiecărei entități pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru declanșarea unui control.
În cadrul acestei abordări, instituțiile (cu excepția BCE) și agențiile UE (cu excepția agențiilor din cadrul fostului pilon al II-lea) sunt considerate ca fiind sub controlul exclusiv al UE și sunt, prin urmare, incluse în domeniul de aplicare al consolidării. Mai mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului aflată în lichidare (CECO) este, de asemenea, considerată o entitate controlată.
Toate tranzacțiile semnificative inter-societăți și soldurile între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate în tranzacțiile inter-entități nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.
Întreprinderi comune
O întreprindere comună este un aranjament contractual prin care UE și una sau mai multe părți ("participanții") întreprind o activitate economică supusă controlului în comun. Controlul în comun reprezintă împărțirea în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau indirect, a controlului asupra unei activități care reprezintă un potențial de serviciu.
Participațiile în întreprinderi comune sunt înregistrate prin metoda punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la costuri. Dobânda UE la profitul entităților sale controlate în comun este contabilizată în situația performanței financiare, iar dobânda sa la modificările rezervelor este contabilizată la rezerve. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor economice și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a întreprinderii comune în conturi la data bilanțului.
Câștigurile și pierderile necontabilizate din tranzacțiile dintre UE și entitățile sale controlate în comun nu sunt importante și, prin urmare, nu au fost eliminate. Politicile contabile ale întreprinderilor comune pot să difere de cele adoptate de UE pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare.
Entități asociate
Entitățile asociate sunt entități asupra cărora UE are, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, dar pe care nu le controlează. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care Uniunea Europeană deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot.
Participațiile în entitățile asociate sunt înregistrate prin metoda punerii în echivalență, fiind contabilizate inițial la costuri. Partea UE din profitul entităților asociate acesteia este contabilizată în situația performanței financiare, iar cota modificărilor rezervelor este contabilizată la rezerve. Costul inițial plus toate modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor economice și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau valoarea contabilă a entității asociate în conturi la data bilanțului. Distribuțiile primite de la o entitate asociată reduc valoarea contabilă a activelor. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacțiile dintre UE și entitățile asociate ale acesteia nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.
Politicile contabile ale entităților asociate pot să difere de cele adoptate de UE pentru tranzacții și evenimente similare în împrejurări asemănătoare. În cazurile în care UE deține cel puțin 20 % din fondul de capital de investiții, aceasta nu caută să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare și incluse în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare.
Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie
Fondurile aferente sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul UE, Fondul european de dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestora, dar, întrucât aceste entități nu sunt controlate de UE, nu sunt, prin urmare, consolidate în conturile acesteia; pentru detalii suplimentare privind sumele în cauză, a se vedea nota 11.2.
1.4 BAZA DE ÎNTOCMIRE
1.4.1 Monedă și baza conversiei
Moneda funcțională și de raportare
Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, euro fiind moneda funcțională și de raportare a UE.
Tranzacții și solduri
Tranzacțiile valutare sunt convertite în euro folosindu-se cursurile de schimb în vigoare la data efectării tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențe de curs valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului a elementelor monetare de activ și pasiv denominate în valută sunt înregistrate în situația performanței financiare.
Se aplică diferite metode de conversie imobilizărilor corporale și necorporale, care își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate.
Soldurile de la încheierea exercițiului ale elementelor monetare de active și pasive denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la 31 decembrie:
Cursurile de schimb ale EURO
Moneda |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
BGN |
1,9558 |
1,9558 |
CZK |
25,1510 |
25,7870 |
DKK |
7,4610 |
7,4342 |
GBP |
0,8161 |
0,8353 |
HUF |
292,3000 |
314,5800 |
LVL |
0,6977 |
0,6995 |
LTL |
3,4528 |
3,4528 |
PLN |
4,0740 |
4,4580 |
RON |
4,4445 |
4,3233 |
SEK |
8,5820 |
8,9120 |
CHF |
1,2072 |
1,2156 |
JPY |
113,6100 |
100,2000 |
USD |
1,3194 |
1,2939 |
Modificările valorii juste a instrumentelor financiare monetare denominate în valută și clasificate ca disponibile pentru vânzare care sunt legate de o diferență de conversie sunt înregistrate în situația performanței financiare. Diferențele de conversie ale activelor și pasivelor financiare nemonetare deținute la valoare justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate în situația performanței financiare. Diferențele de conversie ale instrumentelor financiare nemonetare clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt incluse în rezerva de valoare justă.
1.4.2 Utilizarea estimărilor
În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ neapărat sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ, dar fără a se limita la acestea, sumele pentru datorii privind beneficiile angajaților, provizioane, riscul financiar al stocurilor și al creanțelor, veniturile și cheltuielile înregistrate în avans, activele și pasivele contingente și gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale. Rezultatele efective pot fi diferite față de estimări. Modificările estimărilor se reflectă în perioada în care devin cunoscute.
1.5 BILANȚUL CONTABIL
1.5.1 Imobilizări necorporale
Licențele de programe informatice achiziționate sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate. Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată. Imobilizările necorporale dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când sunt îndeplinite criteriile relevante ale normelor contabile ale UE. Costurile capitalizabile includ toate costurile atribuibile direct necesare creării, producerii și pregătirii activelor pentru a fi capabile să funcționeze conform modului prevăzut de conducere. Costurile asociate activităților de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de întreținere sunt înregistrate drept cheltuieli pe măsură ce sunt suportate.
1.5.2 Imobilizări corporale
Toate imobilizările corporale sunt înregistrate pe baza costului istoric minus amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli atribuibile direct achiziționării sau construirii activului.
Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau potențialul de serviciu asociat cu elementul respectiv vor intra în UE și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Costurile de reparație și întreținere sunt înscrise drept cheltuieli în situația performanței financiare în perioada financiară în care sunt efectuate.
Terenurile și operele de artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor active este calculată folosind metoda amortizării liniare pentru alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:
Tipul activului |
Rata amortizării prin metoda liniară |
Clădiri |
4 % |
Instalații, mașini și utilaje |
10 % - 25 % |
Mobilier |
10 % - 25 % |
Instalații fixe și accesorii |
10 % - 33 % |
Mijloace de transport |
25 % |
Echipamente informatice |
25 % |
Alte imobilizări corporale |
10 % - 33 % |
Câștigurile sau pierderile din cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după scăderea cheltuielilor de vânzare cu valoarea contabilă a activului cesionat și sunt incluse în situația performanței financiare.
Contracte de leasing
Leasing-urile de imobilizări corporale, în care UE are practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate, sunt clasificate drept contracte de leasing financiar. Contractele de leasing financiar sunt capitalizate la începutul leasing-ului la cea mai mică din următoarele două valori: valoarea justă a activului oferit prin leasing și valoarea prezentă a ratelor minime de leasing. Fiecare rată de leasing este compusă din soldul pasivului și cheltuielile de finanțare pentru a se ajunge la o rată constantă pe soldul restant de finanțare. Obligațiile provenite din închirieri, după scăderea cheltuielilor de finanțare, sunt incluse în alte pasive (imobilizate sau curente). Dobânda costurilor de finanțare este inclusă drept cheltuială în situația performanței financiare pe perioada de leasing pentru a produce o rată constantă a dobânzii periodice pe soldul restant al datoriei pentru fiecare perioadă. Activele deținute prin contracte de leasing financiar sunt amortizate pe perioada mai scurtă dintre durata de viață utilă a activelor și durata leasing-ului.
Contractele de leasing prin care locatorul reține o parte importantă a riscurilor și a avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasing-uri operaționale. Plățile efectuate în cadrul leasing-urilor operaționale sunt înscrise drept cheltuieli în situația performanței financiare conform metodei liniare pe toată durata leasing-ului.
1.5.3 Deprecierea activelor nefinanciare
Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu sunt amortizate/depreciate și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele supuse amortizării/deprecierii sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare dată când evenimente sau schimbări de împrejurare indică posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere este înregistrată la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este suma mai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile generate de vânzare și valoarea în folosință.
Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată. Dacă motivele deprecierii înregistrate în anii precedenți nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se stornează corespunzător.
1.5.4 Investiții
Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune
Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune sunt contabilizate folosind metoda punerii în echivalență. Costurile capitalurilor proprii sunt ajustate pentru a reflecta rata creșterilor sau a reducerilor în active nete ale entităților asociate și întreprinderilor comune care pot fi atribuite UE după înregistrarea inițială, dacă sunt indicii de depreciere, și sunt reduse la valoarea recuperabilă mai scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este determinată astfel cum se descrie la punctul 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se stornează la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost înregistrate pierderi prin depreciere.
Investiții în fonduri cu capital de risc
Investițiile în fonduri cu capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare (a se vedea punctul 1.5.5.) și, în consecință, trebuie contabilizate la valoarea justă, cu câștigurile și pierderile care rezultă din modificările valorii juste (inclusiv diferențele de conversie) înregistrate în rezerva de valoare justă.
Deoarece nu au un preț de piață cotat pe o piață activă, investițiile în fondurile cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică dintre cost sau valoarea netă aferentă activelor („VNA”). Câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea la valoarea justă sunt contabilizate prin rezerve, iar pierderile nerealizate sunt evaluate din punctul de vedere al deprecierii pentru a determina dacă sunt înregistrate în situația performanței financiare ca pierderi din depreciere sau ca modificări ale rezervei de valoare justă.
1.5.5 Active financiare
Clasificare
Activele financiare ale UE sunt clasificate în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, împrumuturi și creanțe, investiții păstrate până la scadență și active financiare disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la contabilizarea inițială și reevaluată la fiecare dată a bilanțului.
(i) Active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere
Un activ financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziționat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de UE. Instrumentele derivate sunt, de asemenea, plasate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante dacă se prevede lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data bilanțului.
(ii) Împrumuturi și creanțe
Împrumuturile și creanțele sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă bani, produse sau servicii în mod direct unui debitor fără intenția de a tranzacționa creanța. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepția celor scadente în termen de 12 luni de la data bilanțului.
(iii) Investiții păstrate până la scadență
Investițiile păstrate până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile și scadențe fixe pe care UE intenționează și poate să le păstreze până la scadență. În acest exercițiu financiar, UE nu a deținut nicio investiție de acest tip.
(iv) Active financiare disponibile pentru vânzare
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care ori sunt desemnate în această categorie, ori nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate ca active circulante sau active imobilizate în funcție de perioada de timp în care UE intenționează să le utilizeze, care este, de obicei, scadența reziduală la data bilanțului. Investițiile în entități neconsolidate și alte investiții în capitaluri proprii (de ex. operațiunile cu capital de risc) care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în echivalență sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.
Contabilizare și evaluare inițiale
Achizițiile și vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, păstrate până la scadență și disponibile pentru vânzare sunt contabilizate la data tranzacției – data la care UE se angajează să cumpere sau să vândă activul. Împrumuturile sunt contabilizate atunci când se avansează lichidități debitorilor. Instrumentele financiare sunt contabilizate inițial la valoarea justă. Pentru toate activele financiare necontabilizate la valoarea justă prin profit sau pierdere, costurile tranzacțiilor sunt adăugate la valoarea justă în contabilizarea inițială. Activele financiare contabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt înregistrate inițial la valoarea justă și costurile tranzacției sunt înscrise drept cheltuieli în situația performanței financiare.
Valoarea justă a unui activ financiar la contabilizarea inițială reprezintă în mod normal prețul tranzacției (adică valoarea justă a contraprestației primite). Totuși, când se acordă un credit pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor intrărilor viitoare de fonduri calculate folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.
Împrumuturile acordate din fonduri împrumutate sunt evaluate la valoarea lor nominală, care este considerată a fi valoarea justă a împrumutului. Logica acestui raționament este următoarea:
— |
„Mediul de piață” pentru activitățile de creditare ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată pentru a emite obligațiuni comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții alternative, această posibilitate se resimte în prețurile de pe piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe piețele de capital; aceasta doar împrumută fonduri în vederea acordării de credite la aceeași rată a dobânzii. Aceasta înseamnă că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu ratele de pe piață. De fapt, operațiunea UE de creditare în sine reprezintă piața. În esență, deoarece opțiunea „costul de oportunitate” nu se aplică, prețul de piață nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile comerciale sau guvernamentale. |
— |
Mai mult, întrucât nu există o piață activă sau operațiuni similare care să permită efectuarea unei comparații, rata dobânzii care trebuie utilizată de UE în ceea ce privește determinarea valorii juste a operațiunilor sale de creditare în temeiul MESF, al balanței de plăți și al altor astfel de împrumuturi ar trebui să fie rata dobânzii percepută. |
— |
În plus, pentru aceste împrumuturi există efecte de compensare între împrumuturile acordate și cele luate datorită caracterului lor de reciprocitate („back-to-back”). Astfel, dobânda efectivă a creditelor este egală cu rata dobânzii efective pentru împrumuturile luate aferente. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în situația performanței financiare. |
Instrumentele financiare sunt eliminate din bilanț atunci când au expirat sau au fost transferate drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții și UE a transferat aproape toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.
Evaluare ulterioară
(i) |
Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile care provin din modificările valorii juste a categoriei "instrumente financiare la valoare justă prin profit sau pierderi" sunt incluse în situația performanței financiare din perioada în care se produc. |
(ii) |
Împrumuturile și creanțele, precum și investițiile păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective. În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a dobânzii efective atât împrumuturilor acordate, cât și celor luate, întrucât aceste împrumuturi acordate au caracteristicile operațiunilor „back-to-back”, iar diferențele dintre condițiile și valoarea împrumuturilor acordate și ale celor luate nu sunt importante. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în situația performanței financiare. |
(iii) |
Investiții păstrate până la scadență - UE nu deține, în prezent, astfel de investiții. |
(iv) |
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate în urma modificărilor valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate în rezerva de valoare justă. Atunci când activele clasificate drept active financiare disponibile pentru vânzare sunt vândute sau se depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate anterior în rezerva de valoare justă sunt contabilizate în situația performanței financiare. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este înregistrată în situația performanței financiare. Dividendele aferente instrumentelor de capital propriu disponibile pentru vânzare sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul UE de a primi plata. Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă (și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), UE stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții obiective, referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar, modelele de fixare a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare folosite în mod obișnuit de actorii de pe piață. În cazurile în care valoarea justă a investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preț cotat pe o piață activă nu poate fi măsurată în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate ca fiind costul minus pierderile din depreciere. |
Deprecierea activelor financiare
UE evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective că un activ financiar s-a depreciat. Un element de activ financiar se depreciază și există pierderi din depreciere dacă și numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor evenimente care au avut loc după înregistrarea inițială a activului și acea pierdere (sau acele pierderi) are (au) un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil.
(a) Active contabilizate la costul amortizat
Dacă există dovezi obiective că a avut loc o pierdere din depreciere a împrumuturilor și a creanțelor sau a investițiilor păstrate până la scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând pierderea se calculează ca diferența dintre valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și valoarea pierderii este înscrisă în situația performanței financiare. Dacă un credit sau o investiție păstrată până la scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective determinată conform contractului. Calculul valorii actuale a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade și scăderea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anterior se stornează prin situația performanței financiare.
(b) Active contabilizate la valoarea justă
În cazul investițiilor în capitaluri proprii clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare atunci când se determină dacă titlurile s-au depreciat sau nu. Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulată – măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă actuală, minus pierderea din depreciere a activului financiar respectiv contabilizat în prealabil în situația performanței financiare – este scoasă din rezerve și contabilizată în situația performanței financiare. Pierderile din depreciere contabilizate în situația performanței financiare la instrumente de capitaluri proprii nu se stornează prin situația performanței financiare. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de împrumut clasificat drept activ financiar disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere se stornează prin situația performanței financiare.
1.5.6 Stocuri
Stocurile sunt înregistrate la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO). Costurile produselor finite și lucrărilor în curs constau în costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri atribuibile direct și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de funcționare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la suma mai mică dintre cost și costul curent de înlocuire. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care UE l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data raportării.
1.5.7 Prefinanțări
Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, adică un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită într-un număr de plăți pe o perioadă definită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a restitui UE avansul de prefinanțare. Valoarea prefinanțării este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt contabilizate drept cheltuieli) și a sumelor restituite.
La încheierea exercițiului, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la suma (sumele) originală (originale) plătită (plătite) minus: sumele returnate, sumele eligibile înregistrate drept cheltuieli, sumele eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și reducerile de valoare.
Dobânda la prefinanțare este contabilizată întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanț.
1.5.8 Creanțe
Creanțele sunt contabilizate la valoarea originală minus reducerea valorii contabile. Reducerea valorii contabile se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora UE nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele prevăzute inițial pentru creanțe. Cuantumul reducerii, care reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, este înregistrată în situația performanței financiare. Se înregistrează și o reducere generală, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare scadente care nu au fost încă supuse unei deprecieri specifice. A se vedea nota 1.5.14 de mai jos cu privire la tratamentul veniturilor înregistrate în avans la încheierea exercițiului.
1.5.9 Numerar și echivalente de numerar
Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite drept active circulante. Acestea includ lichidități, depozite la vedere la bănci, alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu date inițiale de scadență de cel mult trei luni.
1.5.10 Pensii și alte beneficii ale angajaților
Obligații privind pensiile
UE administrează planuri de pensii cu beneficii determinate. Deși angajații acoperă, din salariile lor, o treime din costul preconizat al acestor beneficii, datoria nu este finanțată. Datoria înregistrată în bilanț cu privire la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizată a obligației privind beneficiul determinat la data bilanțului. Obligația privind beneficiul determinat este calculată de actuari folosind metoda unităților de credit preconizate. Valoarea prezentă a obligației privind beneficiul determinat este calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele datoriei de pensii aferente.
Câștigurile și pierderile actuariale care apar datorită modificărilor legate de experiență și a modificărilor ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în situația performanței financiare. Costurile serviciilor anterioare sunt înregistrate imediat în situația performanței financiare, cu excepția cazului în care modificările planului de pensii sunt condiționate de rămânerea angajaților în funcție pentru o perioadă specifică de timp (perioada pentru satisfacerea condițiilor de intrare în drepturi). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt amortizate conform metodei liniare în perioada pentru satisfacerea condițiilor de intrare în drepturi.
Prestații de boală după pensionare
Uniunea Europeană oferă beneficii de sănătate angajaților săi prin rambursarea cheltuielilor medicale. Un fond separat a fost creat pentru administrarea zilnică. Atât angajații actuali, pensionarii, văduvii, cât și succesorii în drepturi ai acestora beneficiază de acest sistem. Beneficiile de sănătate care sunt acordate „persoanelor inactive” (pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale angajaților ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria din bilanț este determinată pe o bază similară cu cea a obligațiilor privind pensiile (a se vedea mai sus).
1.5.11 Provizioane
Provizioanele sunt înregistrate atunci când UE are o obligație juridică prezentă sau implicită față de terțe părți ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, iar valoarea să fie estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile asociate acestora (metoda „valorii preconizate”).
1.5.12 Datorii financiare
Datoriile financiare sunt clasificate drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere ori drept datorii financiare contabilizate la costul amortizat (împrumuturi luate). Împrumuturile luate sunt alcătuite din împrumuturi de la instituții de credit și datorii dovedite prin certificate. Împrumuturile luate sunt înregistrate inițial la valoarea justă, respectiv încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări minus costurile de tranzacție și valoarea de rambursare este înregistrată în situația performanței fianciare pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective.
Acestea sunt clasificate ca pasive imobilizate, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni după data bilanțului. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor acordate și împrumuturilor luate, pe baza considerațiilor de prag de semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în situația performanței financiare.
Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin profit sau pierderi includ instrumentele derivate atunci când valorarea justă a acestora este negativă. Ele fac obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, a se vedea nota 1.5.5.
1.5.13 Obligații de plată
O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale UE nu este legată de achiziționarea de bunuri sau servicii, ci reprezintă cereri de decont neplătite, prezentate de beneficiarii de granturi sau de alte finanțări UE. Acestea sunt înregistrate drept obligații de plată pentru suma cerută atunci când este primită cererea de decont. La verificarea și acceptarea costurilor eligibile, obligațiile de plată sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.
Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate de UE.
1.5.14 Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate
Conform regulilor contabile ale UE, tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care acestea se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările practice detaliate redactate de Comisie, care au ca obiectiv ca situațiile financiare să ofere o imagine fidelă și corectă a realității.
Veniturile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori există un acord contractual (de exemplu, prin referire la un tratat), suma respectivă se va înregistra ca venituri înregistrate în avans în situațiile financiare.
În plus, la încheierea exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost încă prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și contabilizat în perioada contabilă ulterioară.
1.6 SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE
1.6.1 Venituri
Venituri care nu provin din schimburi
Acestea reprezintă marea majoritate a veniturilor UE și includ în principal impozitele directe și indirecte și resursele proprii. În afara impozitelor, UE poate beneficia și de plăți de la alte părți, precum taxe, amenzi și donații.
Resurse bazate pe VNB și resurse TVA
Veniturile sunt înregistrate pentru perioada pentru care Comisia Europeană trimite o cerere de fonduri statelor membre solicitând contribuția acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”. Având în vedere că resursele TVA și VNB se bazează pe estimări ale datelor din exercițiul bugetar respectiv, acestea pot fi revizuite pe măsură ce survin modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător perioadei în care a avut loc modificarea.
Resurse proprii tradiționale
Creanțele și veniturile aferente sunt înregistrate atunci când situațiile contabile A lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data raportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Comisiei Europene sunt estimate și contabilizate ca venituri înregistrate în avans. Situațiile contabile B trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare la care au dreptul (25 %). În plus, o reducere a valorii este înregistrată drept valoarea diferenței de recuperare estimată în situația performanței financiare.
Amenzi
Veniturile provenite din amenzi sunt înregistrate atunci când UE ia decizia de a se aplica o amendă, iar destinatarul este înștiințat în mod oficial. Dacă există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se înregistrează o reducere a valorii creanței. După luarea deciziei de a aplica o amendă, debitorii au la dispoziție două luni de la data înștiințării:
— |
ori să accepte decizia, caz în care trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE; |
— |
ori să nu accepte decizia, caz în care înaintează recurs în temeiul dreptului UE. |
Cu toate acestea, chiar dacă se înaintează un recurs, contravaloarea amenzii trebuie plătită în termenul de trei luni prevăzut, întrucât recursul nu are efect suspensiv (articolul 278 din Tratatul UE) sau, în anumite condiții și cu aprobarea contabilului Comisiei, se poate prezenta în loc o garanție bancară pentru suma respectivă.
Dacă întreprinderea face recurs împotriva deciziei și a plătit deja amenda în mod provizoriu, suma este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că un recurs al destinatarului împotriva unei decizii a UE nu are efect suspensiv, suma în numerar primită este folosită pentru a compensa creanța. Dacă se primește o garanție în loc de plată, amenda rămâne înregistrată drept creanță. Dacă există riscul ca Tribunalul să nu ia o decizie în favoarea UE, se înregistrează un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, a fost oferită o garanție, atunci creanța restantă este diminuată conform cerințelor. Dobânda acumulată de Comisia Europeană în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în mod corespunzător.
Venituri din schimburi
Veniturile din vânzarea de produse și servicii sunt înregistrate atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate a produselor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile asociate cu o tranzacție care include prestarea de servicii sunt înregistrate în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data de raportare.
Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile
Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în situația performanței financiare folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau pasiv financiar și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când se calculează rata dobânzii efective, UE estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu ia în considerare viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau actualizări.
Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderi din depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.
Venituri din dividende
Veniturile din dividende sunt înregistrate atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.
1.6.2 Cheltuieli
Cheltuielile legate de schimburi, generate de achiziționarea de bunuri și servicii, sunt înregistrate atunci când acestea din urmă sunt livrate și acceptate de UE. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură. Cheltuielile de altă natură decât cele legate de schimburi sunt specifice pentru UE și reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor suportate. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform unui acord, precum și granturi, contribuții și donații discreționare.
Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care conduc la transfer, atâta vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul; toate criteriile de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar; și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.
Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de contabilizare, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile datorate deja beneficiarilor, dar nedeclarate încă sunt estimate și înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans.
1.7 ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE
1.7.1 Active contingente
Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu depind în totalitate de controlul UE. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau apariția unui potențial de servicii.
1.7.2 Pasive contingente
O datorie contingentă este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu depind în totalitate de controlul UE; sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil că pentru stingerea obligației va fi necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau un potențial de servicii sau în cazuri rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de fiabilă a valorii obligației.
2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE IMOBILIZATE
2.1 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Milioane EUR |
|
|
Sumă |
Valoare contabilă brută la 31.12.2011 |
301 |
Suplimentări |
89 |
Cesiuni |
(11) |
Alte evoluții |
0 |
Valoare contabilă brută la 31.12.2012 |
379 |
Amortizare cumulată la 31.12.2011 |
(152) |
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul curent |
(39) |
Cesiuni |
4 |
Alte evoluții |
(4) |
Soldul la 31.12.2012 |
(191) |
Valoare contabilă netă la 31.12.2012 |
188 |
Valoare contabilă netă la 31.12.2011 |
149 |
Sumele indicate mai sus se referă în principal la software.
2.2 IMOBILIZĂRI CORPORALE
Sunt incluse la active în construcție la 31 decembrie 2012 660 de milioane EUR (față de 219 milioane EUR în 2011) reprezentând active aferente proiectului Galileo - Sistemul global de navigație prin satelit al UE, care este construit cu asistența Agenției Spațiale Europene (ASE). Atunci când va fi finalizat, sistemul va fi format din 30 de sateliți, 2 centre de control și 16 stații la sol. Valoarea din bilanțul contabil reflectă costurile capitalizabile suportate de către Comisie pentru acest proiect începând din 22 octombrie 2011, data la care au fost lansați cu succes primii doi sateliți ai sistemului. Înainte de această dată, după cum s-a explicat în conturile anuale anterioare, Comisia a considerat că proiectul era în faza de cercetare și astfel, în conformitate cu normele contabile ale UE, toate cheltuielile survenite au fost înregistrate drept cheltuieli. De la începutul proiectului și până la finalul actualului cadru financiar, bugetul estimat se ridică la 3 837 de milioane EUR. Pentru viitorul cadru financiar, se prevede cheltuirea a încă 5 400 de milioane EUR; pentru desfășurarea integrală a sistemului, exploatarea acestuia, furnizarea de servicii asigurate de sistemul Galileo până în 2020 și pregătirea următoarei generații a constelației, aceasta din urmă fiind finanțată integral din bugetul UE. În 2012, suma de 13 milioane EUR din costurile de dezvoltare necapitalizabile a fost contabilizată drept cheltuieli.
La data bilanțului, numărul total de sateliți lansați începând din octombrie 2011 este de patru, iar după finalizarea testării ulterioare a acestora, se va încheia faza de validare pe orbită („VPO”) a proiectului. Această fază a fost finanțată în comun de către UE și ASE și, în conformitate cu acordul de grant încheiat între cele două părți, ASE va efectua un transfer oficial al activelor construite către UE. Acest transfer juridic va necesita acordul Consiliului ASE, constatându-se faptul că toate statele membre ale ASE, cu excepția a două state membre ale ASE (Norvegia și Elveția), sunt și state membre ale UE. În acest moment, Comisia nu are niciun motiv să considere că un astfel de transfer ar fi blocat de un membru (mai mulți membri) ASE.
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Milioane EUR |
||||||||
|
Teren și clădiri |
Instalații și echipamente |
Mobilă și vehicule |
Echipamente informatice |
Alte imobilizări active |
Contracte de leasing financiar |
Active în temeiul construcție |
Total |
Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului precedent |
4 118 |
528 |
229 |
557 |
228 |
2 685 |
645 |
8 990 |
Suplimentări |
96 |
42 |
22 |
52 |
11 |
511 |
583 |
1 317 |
Cesiuni |
(26) |
(23) |
(21) |
(54) |
(11) |
0 |
0 |
(135) |
Transferuri între categoriile de active |
102 |
8 |
0 |
12 |
0 |
(14) |
(111) |
(3) |
Alte evoluții |
24 |
3 |
3 |
11 |
3 |
(1) |
1 |
44 |
Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului |
4 314 |
558 |
233 |
578 |
231 |
3 181 |
1 118 |
10 213 |
Depreciere cumulată la încheierea exercițiului precedent |
(1 999) |
(425) |
(166) |
(396) |
(137) |
(796) |
|
(3 919) |
Cheltuieli cu deprecierea în exercițiul curent |
(138) |
(45) |
(20) |
(67) |
(21) |
(114) |
|
(405) |
Reluări de deprecieri |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
1 |
Cesiuni |
3 |
23 |
21 |
51 |
10 |
5 |
|
113 |
Transferuri între categoriile de active |
— |
0 |
0 |
(11) |
0 |
14 |
|
3 |
Alte evoluții |
(3) |
(2) |
(1) |
(13) |
(2) |
(7) |
|
(28) |
Depreciere cumulată la încheierea exercițiului |
(2 137) |
(449) |
(166) |
(436) |
(150) |
(897) |
|
(4 235) |
Valoare contabilă netă la 31.12.2012 |
2 177 |
109 |
67 |
142 |
81 |
2 284 |
1 118 |
5 978 |
Valoare contabilă netă la 31.12.2011 |
2 119 |
103 |
63 |
161 |
91 |
1 889 |
645 |
5 071 |
Sumele de plată cu privire la contractele de leasing financiar și drepturile similare sunt prezentate la pasivele imobilizate și pasivele curente din bilanț (a se vedea notele 2.15 și 2.18.1). Acestea se defalchează după cum urmează:
CONTRACTE DE LEASING FINANCIAR
Milioane EUR |
||||||||||
Descriere |
Taxe cumulate |
Sume care urmează să fie plătite |
Valoare totală |
Cheltuieli ulterioare cu activele |
Valoarea activului |
Depreciere |
Valoarea contabilă netă |
|||
(A) |
< 1 an |
> 1 an |
> 5 ani |
Datorii totale (B) |
(A+B) |
(C) |
(A+B+C) |
(D) |
=A+B+C+D |
|
Terenuri și clădiri |
992 |
63 |
342 |
1 686 |
2 091 |
3 083 |
61 |
3 144 |
(877) |
2 267 |
Alte active corporale |
18 |
7 |
11 |
1 |
19 |
37 |
— |
37 |
(20) |
17 |
Total la 31.12.2012 |
1 010 |
70 |
353 |
1 687 |
2 110 |
3 120 |
61 |
3 181 |
(897) |
2 284 |
Elementul de dobândă |
|
85 |
307 |
502 |
893 |
|
|
|
|
|
Totalul plăților viitoare minime de leasing la 31.12.2012 |
|
155 |
660 |
2 189 |
3 003 |
|||||
Totalul plăților viitoare minime de leasing la 31.12.2011 |
|
153 |
608 |
1 859 |
2 620 |
2.3 INVESTIȚII CONTABILIZATE PRIN METODA PUNERII ÎN ECHIVALENȚĂ
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Participații în întreprinderi comune |
2.3.1 |
42 |
62 |
Participații în entități asociate |
2.3.2 |
350 |
312 |
Total |
|
392 |
374 |
2.3.1 Participații în întreprinderi comune
Milioane EUR |
||||||
|
ICG |
SESAR |
ITER |
IMI |
FCH |
Total |
Valoare la 31.12.2011 |
0 |
0 |
0 |
25 |
37 |
62 |
Contribuții |
— |
70 |
116 |
98 |
54 |
338 |
Cota rezultatului net |
— |
(70) |
(106) |
(91) |
(91) |
(358) |
Valoare la 31.12.2012 |
0 |
0 |
10 |
32 |
0 |
42 |
Participațiile în întreprinderi comune sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului de participare a acesteia:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Active imobilizate |
226 |
211 |
Active circulante |
106 |
123 |
Pasive imobilizate |
0 |
0 |
Pasive curente |
(291) |
(314) |
Venituri |
8 |
8 |
Cheltuieli |
(427) |
(379) |
Întreprinderea comună Galileo (ICG) în lichidare
Întreprinderea comună Galileo (ICG) a intrat în lichidare la sfârșitul anului 2006, iar procedura este încă în derulare. Întrucât entitatea era inactivă și încă în curs de lichidare în 2012, nu au fost înregistrate niciun fel de venituri sau cheltuieli.
Întreprinderea comună SESAR
Obiectivul acestei întreprinderi comune este de a asigura modernizarea sistemului european de gestionare a traficului aerian și implementarea rapidă a Planului general european de management al traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din UE. La 31 decembrie 2012, Comisia deținea 46,12 % din participația la capitalul propriu al SESAR. Contribuția totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru SESAR (în perioada 2007 - 2013) este de 700 de milioane EUR. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 157 de milioane EUR.
Organizația Internațională ITER pentru Energia de Fuziune (ITER)
La ITER participă UE, China, India, Rusia, Coreea de Sud, Japonia și SUA. ITER a fost înființată pentru a gestiona instalațiile ITER, a încuraja exploatarea instalațiilor ITER, a promova înțelegerea și acceptarea publică a energiei de fuziune și a întreprinde orice alt tip de activități care sunt necesare pentru îndeplinirea scopului său. Contribuția UE (Euratom) la ITER Internațional este acordată prin intermediul Agenției pentru Energia de Fuziune care include, de asemenea, contribuțiile din partea statelor membre și a Elveției. Contribuția totală este, din punct de vedere juridic, considerată ca fiind o contribuție Euratom la ITER, deoarece statele membre și Elveția nu participă la capitalul propriu al ITER. Întrucât UE deține, din punct de vedere juridic, participația la întreprinderea comună ITER Internațional, Comisia trebuie să contabilizeze participația în conturile sale. La 31 decembrie 2012, Comisia deținea 44,25 % din participația la capitalul propriu al ITER. Contribuția totală (indicativă) a Euratom prevăzută pentru ITER (în perioada 2007 - 2041) este de 8 949 de milioane EUR.
Inițiative comune în domeniul tehnologiei
Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor comune în domeniul tehnologiei, care au fost puse în aplicare prin întreprinderi comune în sensul articolului 187 din tratat, au fost create în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forței de muncă. IMI și FCH sunt incluse la această rubrică, dar alte trei inițiative comune - ARTEMIS, Clean Sky și ENIAC- deși din punct de vedere juridic sunt întreprinderi comune, din perspectivă contabilă trebuie considerate entități asociate (și, prin urmare, incluse ca atare în nota 2.3.2), deoarece Comisia exercită o influență semnificativă, nu control în comun, asupra acestora.
Inițiativa tehnologică comună privind medicamentele inovatoare - IMI
Întreprinderea comună IMI sprijină cercetarea și dezvoltarea farmaceutică preconcurențială în statele membre și țările asociate, urmărind creșterea investițiilor în cercetarea din sectorul biofarmaceutic și promovează implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în activitățile sale. La 31 decembrie 2012, Comisia deținea 78,58 % din participația la capitalul propriu al IMI. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 1 miliard EUR până la 31.12.2017.
Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (FCH)
Obiectivul întreprinderii comune FCH este de a pune în comun resursele alocate de sectorul public și cel privat pentru sprijinirea activităților de cercetare în vederea sporirii eficienței generale a eforturilor europene de cercetare și a accelerării dezvoltării și mobilizării tehnologiilor pilelor de combustie și hidrogenului. La 31 decembrie 2012, Comisia deținea 80,6 % din participația la capitalul propriu al FCH. Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 470 de milioane EUR până la 31.12.2017. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 12 milioane EUR.
2.3.2 Participații în entități asociate
Milioane EUR |
|||||
|
FEI |
ARTEMIS |
Clean Sky |
ENIAC |
Total |
Valoare la 31.12.2011 |
292 |
0 |
0 |
20 |
312 |
Contribuții |
— |
22 |
97 |
16 |
135 |
Cota de excedent /(deficit) net |
9 |
(22) |
(97) |
(22) |
(132) |
Alte mișcări de capitaluri proprii |
35 |
— |
— |
— |
35 |
Valoare la 31.12.2012 |
336 |
0 |
0 |
14 |
350 |
Participațiile în entități asociate sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui UE pe baza procentajului de participare a acesteia:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Active |
505 |
460 |
Pasive |
(191) |
(162) |
Venituri |
33 |
28 |
Deficit |
(177) |
(182) |
Fondul european de investiții (FEI)
Fondul european de investiții (FEI) este instituția financiară a UE specializată în furnizarea de capital de risc și garanții pentru IMM-uri. Comisia a vărsat 20 % din participațiile sale, soldul nesolicitat fiind de 720 de milioane EUR.
Milioane EUR |
||
FEI |
Total capitalul FEI |
Subscrierea Comisiei |
Capital social total |
3 000 |
900 |
Vărsat |
(600) |
(180) |
Nesolicitat |
2 400 |
720 |
Întreprinderea comună ARTEMIS
Această entitate a fost creată în vederea punerii în aplicare a unei inițiative comune în domeniul tehnologiei cu sectorul privat privind sistemele informatice integrate. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 420 de milioane EUR. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 5 milioane EUR (95,2 % din participația la capitalul propriu).
Întreprinderea comună Clean Sky
Scopul acestei entități este de a accelera dezvoltarea, validarea și demonstrarea tehnologiilor curate în transportul aerian în UE și în special de a crea un sistem de transport aerian inovativ în mod radical, având drept țintă reducerea impactului transportului aerian asupra mediului. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 800 de milioane EUR. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 48 de milioane EUR (62,89 % din participația la capitalul propriu).
Întreprinderea comună ENIAC
Obiectivul ENIAC este de a defini o agendă de cercetare adoptată de comun acord în domeniul nanoelectronicii în vederea stabilirii priorităților de cercetare pentru dezvoltarea și adoptarea unor competențe-cheie în acest domeniu. Aceste obiective vor fi urmărite prin punerea în comun a resurselor sectorului public și ale celui privat, în scopul susținerii activităților de cercetare și dezvoltare (C-D) sub formă de proiecte. Angajamentul total al UE se va ridica la 450 de milioane EUR. La 31 decembrie 2012, Comisia deținea 95,90 % din participația la capitalul propriu al ENIAC.
2.4 ACTIVE FINANCIARE IMOBILIZATE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Active financiare disponibile pentru vânzare |
2.4.1 |
4 870 |
2 272 |
Credite |
2.4.2 |
57 441 |
41 400 |
Total |
|
62 311 |
43 672 |
2.4.1 Active financiare imobilizate disponibile pentru vânzare
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Fondul de garantare (5) |
1 327 |
1 475 |
CECO în lichidare |
1 102 |
— |
Investiții BUFI |
832 |
— |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) |
593 |
— |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) |
52 |
— |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
52 |
— |
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
188 |
188 |
Operațiuni cu capital de risc |
123 |
134 |
Înființarea ETF |
305 |
234 |
Alte investiții disponibile pentru vânzare |
296 |
241 |
Total |
4 870 |
2 272 |
În vederea unei mai bune prezentări a realității economice, începând cu anul 2012, toate activele financiare disponibile pentru vânzare sunt prezentate în funcție de scadența reziduală la data bilanțului. Activele cu o scadență mai mare de 1 an de la data de raportare sunt prezentate drept active imobilizate, întrucât activele care ajung la scadență înainte de sfârșitul anului 2013 sunt prezentate drept curente (a se vedea nota 2.8). Spre deosebire de 2011, suma pentru 2012 corespunzătoare Fondului de garantare este prezentată excluzând numerarul și echivalentele de numerar (față de 302 milioane EUR în 2011) și datoria aferentă (față de 1 milion EUR în 2011). Dacă în conturile din 2011 ar fi existat această abordare, cifrele comparative ar fi fost după cum urmează:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Fondul de garantare (6) |
1 327 |
973 |
CECO în lichidare |
1 102 |
982 |
Investiții BUFI |
832 |
588 |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) |
593 |
365 |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) |
52 |
47 |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
52 |
91 |
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
188 |
188 |
Operațiuni cu capital de risc |
123 |
134 |
Înființarea ETF |
305 |
234 |
Alte investiții disponibile pentru vânzare |
296 |
241 |
Total |
4 870 |
3 843 |
Fondul de garantare
Fondul de garantare pentru acțiunile externe acoperă împrumuturile garantate de Uniunea Europeană ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) din afara UE și împrumuturile din cadrul asistenței macrofinanciare (AMF), precum și împrumuturile Euratom în afara UE. Acesta este un instrument pe termen lung menit să acopere toate împrumuturile nerambursate garantate de UE. Fondul este alimentat prin plăți de la bugetul general al UE echivalente cu 9 % din valoarea de capital a operațiunilor, încasările din dobânda pe investiții efectuate din activele Fondului și sumele recuperate de la debitorii rău platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanția. Orice excedent anual se returnează și se înscrie ca venit în bugetul UE.
UE trebuie să includă o rezervă de garanție pentru a acoperi împrumuturile acordate țărilor terțe. Această rezervă este destinată acoperirii nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a garanțiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate bugetului. Această rezervă corespunde valorii - țintă de 9 % din împrumuturile restante la încheierea exercițiului.
CECO în lichidare
În ceea ce privește sumele CECO în lichidare, toate activele financiare disponibile pentru vânzare sunt titluri de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață activă. La 31 decembrie 2012, titlurile de creanță (exprimate la valoarea justă a acestora) cu scadența finală în cursul exercițiului 2013 se ridicau la 490 de milioane EUR (față de 481 de milioane EUR în 2011).
Investiții BUFI
Începând cu 1 ianuarie 2010, amenzile încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie cu ajutorul unui fond special în acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare din categoria celor clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare.
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor este gestionat de BEI, iar portofoliul de investiții al Comisiei este folosit pentru a acoperi riscurile financiare pentru împrumuturile și garanțiile oferite de BEI proiectelor de cercetare eligibile. În total, se prevede un buget al Comisiei de până la 1 miliard EUR pentru perioada 2007-2013, din care până la 800 de milioane EUR provin de la programul specific „Cooperare” și până la 200 de milioane EUR de la programul specific „Capacități”. BEI s-a angajat să ofere aceeași sumă.
La 31 decembrie 2012 Comisia contribuise, incluzând contribuțiile AELS și ale țărilor terțe, cu 1 006 milioane EUR la MFPR. BEI a investit aceste contribuții în obligațiuni (valoarea justă fiind de 754 de milioane EUR la 31 decembrie 2012) și depozite în numerar și la termen (314 milioane EUR). Suma prezentată drept pasiv contingent (nota 5.2.1), respectiv 948 de milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2012 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele sau garanțiile oferite de BEI în cadrul MFPR. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie la mecanism.
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT)
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T emite garanții pentru a atenua riscurile privind veniturile la care se expun proiectele TEN-Transport în primii ani de existență. Mai precis, garanția ar acoperi integral liniile de credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei cu rang prioritar. Instrumentul este un produs financiar comun al Comisiei și al BEI, iar Regulamentul TEN-T a alocat 500 de milioane EUR de la bugetul UE pentru a fi disponibile în perioada 2007-2013. BEI va aloca alte 500 de milioane EUR, astfel încât, în total, suma disponibilă va fi de 1 miliard EUR.
La 31 decembrie 2012, Comisia contribuise cu 155 de milioane EUR la LGTT. BEI a investit această sumă în obligațiuni (valoarea justă fiind de 75 de milioane EUR la 31 decembrie 2012) și depozite la termen (88 de milioane EUR). La sfârșitul anului 2012, au fost semnate credite în valoare de 523 de milioane EUR, care sunt acoperite, prin urmare, de garanție. Suma prezentată drept pasiv contingent (nota 5.2.1), respectiv 39 de milioane EUR, reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2012 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de plată legate de creditele oferite de BEI în cadrul operațiunilor LGTT. Aceasta reprezintă 7,4 % din totalul sumelor garantate. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie la instrument.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
Deoarece BERD nu este cotată la nicio bursă de valori și având în vedere restricțiile contractuale incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea intereselor de participare plafonate la costul de achiziție și autorizate doar acționarilor existenți, participarea Comisiei la BERD este evaluată ca fiind costul minus orice diminuare din depreciere.
Milioane EUR |
||
BERD |
Totalul capitalului BERD |
Subscrierea Comisiei |
Capital social total |
29 601 |
900 |
Vărsat |
(6 202) |
(188) |
Nesolicitat |
23 399 |
712 |
Operațiuni cu capital de risc
În cadrul operațiunilor cu capital de risc, sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a finanța investițiile în capitaluri proprii. Acestea sunt gestionate de BEI și sunt finanțate în cadrul politicii europene de vecinătate.
Înființarea ETF
Înființarea ETF acoperă programul Creștere și ocuparea forței de muncă, programul MAP, programul PCI și proiectul pilot Transfer tehnologic sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanțarea constituirii IMM-urilor prin investiții în fonduri specializate cu capital de risc corespunzătoare. La încheierea exercițiului, fusese angajată o sumă suplimentară de 122 de milioane EUR destinată înființării ETF, dar care nu fusese încă utilizată de către celelalte părți.
Alte investiții disponibile pentru vânzare
Principalele sume incluse în categoria Alte investiții disponibile pentru vânzare pe termen lung sunt Fondul European pentru Europa de Sud-Est (113 milioane EUR), Fondul pentru o creștere ecologică (39 de milioane EUR) și Fondul GEEREF (68 de milioane EUR).
2.4.2 Împrumuturi pe termen lung
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Împrumuturi acordate din bugetul UE și al CECO |
2.4.2.1 |
162 |
170 |
Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate |
2.4.2.2 |
57 279 |
41 230 |
Total |
|
57 441 |
41 400 |
2.4.2.1 Împrumuturi acordate din bugetul Uniunii Europene și al CECO în lichidare
Milioane EUR |
|||
|
Împrumuturi cu condiții speciale |
Împrumuturi CECO pentru locuințe |
Total |
Total la 31.12.2011 |
151 |
19 |
170 |
Noi împrumuturi |
— |
— |
— |
Rambursări |
(17) |
(4) |
(21) |
Diferențe de schimb |
1 |
— |
1 |
Modificări ale valorii contabile |
11 |
1 |
12 |
Total la 31.12.2012 |
146 |
16 |
162 |
Împrumuturile cu condiții speciale sunt acordate la rate preferențiale, ca parte a cooperării cu statele terțe. Toate sumele devin scadente la peste 12 luni după încheierea exercițiului. Rata efectivă a dobânzii pentru aceste împrumuturi variază între 7,73 % și 14,507 %.
2.4.2.2 Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate
Milioane EUR |
||||||
|
AMF |
Euratom |
BDP |
MESF |
CECO în lichidare |
Total |
Total la 31.12.2011 |
595 |
451 |
11 625 |
28 344 |
266 |
41 281 |
Noi împrumuturi |
39 |
— |
— |
15 800 |
— |
15 839 |
Rambursări |
(84) |
(24) |
— |
— |
(46) |
(154) |
Diferențe de schimb |
— |
— |
— |
— |
5 |
5 |
Modificări ale valorii contabile |
(1) |
(2) |
(2) |
332 |
(4) |
323 |
Total la 31.12.2012 |
549 |
425 |
11 623 |
44 476 |
221 |
57 294 |
Sumă scadentă < 1 an |
15 |
— |
— |
— |
— |
15 |
Sumă scadentă > 1 an |
534 |
425 |
11 623 |
44 476 |
221 |
57 279 |
Creșterea considerabilă a acestor sume se datorează împrumuturilor MESF vărsate în cursul anului 2012 și se reflectă într-o creștere a împrumuturilor luate de UE (a se vedea nota 2.14). Pentru mai multe informații cu privire la activitățile de împrumut și de creditare, a se vedea nota 7.
2.5 CREANȚE ȘI SUME RECUPERABILE PE TERMEN LUNG
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Statele membre |
545 |
268 |
Altele |
19 |
21 |
Total |
564 |
289 |
Dintre creanțele de mai sus, 550 de milioane EUR (comparativ cu 273 de milioane EUR în 2011) se referă la tranzacțiile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.
Creșterea sumelor datorate de statele membre este legată de deciziile neexecutate privind închiderea conturilor în cazul FEGA și al dezvoltării rurale din cadrul FEADR.
2.6 PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Prefinanțare |
2.6.1 |
40 790 |
40 625 |
Cheltuieli plătite în avans |
2.6.2 |
3 715 |
4 098 |
Total |
|
44 505 |
44 723 |
2.6.1 Prefinanțare
În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca prefinanțare pe termen scurt sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept prefinanțări pe termen scurt.
Garanții primite cu privire la prefinanțare
Acestea sunt garanții pe care Comisia le solicită de la beneficiarii care nu sunt state membre, în anumite cazuri, atunci când varsă avansuri (prefinanțare). Două valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanție, valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare. La 31 decembrie 2012, valoarea „nominală” a garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările se ridica la 1 348 de milioane EUR, în timp ce valoarea „curentă” a acestor garanții era de 1 083 de milioane EUR (față de 1 330 de milioane EUR, respectiv 1 083 de milioane EUR în 2011).
Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite efectiv de un Fond de garantare al participanților (FGP) – valoarea totală a prefinanțării plătite ridicându-se în 2012 la 4 miliarde EUR (față de 3,3 miliarde EUR în 2011). Acest fond este o entitate separată de UE și nu este consolidat în aceste conturi –nota 11.2.3.
Milioane EUR |
||
Tip de gestiune |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Gestiune centralizată directă |
1 249 |
1 219 |
Gestiune centralizată indirectă |
1 042 |
774 |
Gestiune descentralizată |
677 |
697 |
Gestiune partajată |
37 214 |
37 249 |
Gestiune comună |
592 |
686 |
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții |
16 |
— |
Total |
40 790 |
40 625 |
Cele mai importante sume de prefinanțare pe termen lung corespund acțiunilor structurale pentru perioada de programare 2007-2013: Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul de coeziune (FC), 23,9 miliarde EUR; Fondul social (FSE), 6,5 miliarde EUR; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 6,1 miliarde EUR; și Fondul european pentru pescuit (FEP), 0,6 miliarde EUR. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung prin însăși natura lor, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile mai mult de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active imobilizate.
Prefinanțarea reprezintă o mare parte din activele totale ale UE și, prin urmare, beneficiază de o atenție corespunzătoare și periodică. Ar trebui remarcat faptul că nivelul sumelor de prefinanțare în diferitele programe trebuie să fie suficient pentru asigurarea fondului de trezorerie necesar pentru ca beneficiarul să poată iniția proiectul, precum și pentru protejarea intereselor financiare ale UE și luarea în considerare a constrângerilor juridice, operaționale și a celor legate de raportul cost-eficacitate. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de toate aceste elemente în cadrul eforturilor sale de îmbunătățire a monitorizării prefinanțării.
2.6.2 Cheltuieli plătite în avans
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Instrumente de inginerie financiară |
2 717 |
3 378 |
Scheme de ajutoare |
998 |
720 |
Total |
3 715 |
4 098 |
În cadrul programelor de fonduri structurale 2007-2013, plățile pot fi efectuate din bugetul UE către statele membre, pentru ca acestea să contribuie la instrumentele de inginerie financiară (sub formă de credite, investiții în capitaluri proprii sau garanții) instituite și gestionate sub responsabilitatea statelor membre. Sumele nefolosite de aceste instrumente la încheierea exercițiului sunt proprietatea UE (la fel ca prefinanțarea standard) și, prin urmare, sunt tratate ca active în bilanțul contabil al Comisiei. Cu toate acestea, actele juridice de bază nu obligă statele membre să prezinte Comisiei rapoarte periodice cu privire la utilizarea acestor avansuri și, în anumite cazuri, nici măcar să le identifice în declarațiile de cheltuieli transmise Comisiei. Astfel, și pe baza informațiilor primite de la statele membre cu privire la utilizarea fondurilor, se realizează o estimare a valorii acestui activ la încheierea fiecărui exercițiu.
Sumele incluse în rubrica privind schemele de ajutor reprezintă estimările Comisiei privind avansurile deschise pentru diferite scheme de ajutoare (ajutoare de stat, măsuri de piață ale FEGA).
ACTIVE CIRCULANTE
2.7 STOCURI
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Material științific |
81 |
78 |
Altele |
57 |
16 |
Total |
138 |
94 |
2.8 ACTIVE FINANCIARE CURENTE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Active financiare disponibile pentru vânzare |
2.8.1 |
1 858 |
3 619 |
Credite |
2.8.2 |
123 |
102 |
Total |
|
1 981 |
3 721 |
2.8.1 Active financiare curente disponibile pentru vânzare
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt achiziționate pentru rentabilitatea sau randamentul investiției ori sunt deținute pentru a stabili o anumită structură a activelor sau o sursă secundară de lichidități și, prin urmare, pot fi vândute pentru a răspunde nevoii de lichidități sau modificărilor ratelor dobânzii. Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a activelor financiare disponibile pentru vânzare cu o scadență reziduală înainte de sfârșitul anului 2013:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Fondul de garantare |
268 |
— |
CECO în lichidare |
490 |
1 463 |
Investiții BUFI |
845 |
1 358 |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) |
160 |
547 |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) |
23 |
97 |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
69 |
151 |
Alte investiții disponibile pentru vânzare |
3 |
3 |
Total |
1 858 |
3 619 |
Astfel cum se explică la nota 2.4.1, prezentarea activelor financiare disponibile pentru vânzare s-a modificat începând cu anul 2012. Dacă în conturile din 2011 ar fi existat aceeași abordare, cifrele comparative ar fi fost după cum urmează:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Fondul de garantare |
268 |
201 |
CECO în lichidare |
490 |
481 |
Investiții BUFI |
845 |
770 |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) |
160 |
182 |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) |
23 |
49 |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
69 |
60 |
Alte investiții disponibile pentru vânzare |
3 |
3 |
Total |
1 858 |
1 746 |
2.8.2 Împrumuturi pe termen scurt
În această rubrică sunt incluse împrumuturi cu scadența finală mai mică de 12 luni de la data bilanțului (a se vedea nota 2.4.2.2 de mai sus pentru mai multe detalii). De asemenea, sunt incluse în această rubrică depozitele la termen ale Serviciului European de Acțiune Externă (42 de milioane EUR) și ale CECO în lichidare (22 de milioane EUR).
2.9 CREANȚE PE TERMEN SCURT ȘI SUME RECUPERABILE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Amenzi |
2.9.1 |
4 090 |
3 125 |
Statele membre |
2.9.2 |
6 270 |
2 693 |
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate |
2.9.3 |
3 368 |
3 267 |
Alte creanțe și sume recuperabile |
2.9.4 |
311 |
392 |
Total |
|
14 039 |
9 477 |
Totalul de mai sus conține o sumă estimată la 13 729 de milioane EUR (față de 8 955 de milioane EUR în 2011) datorată unor tranzacții de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.
2.9.1 Amenzi
Este vorba de sume care urmează a fi recuperate, aferente amenzilor aplicate de Comisie, și anume 4 357 de milioane EUR (față de 3 369 de milioane EUR în 2011), la care se aplică o reducere de 267 de milioane EUR (față de 244 de milioane EUR în 2011).
La 31 decembrie 2012, se primiseră pentru amenzile restante garanții în valoare totală de 2 513 milioane EUR (față de 3 012 milioane EUR în 2011) în ceea ce privește aceste creanțe. Trebuie notat faptul că, după 31 decembrie 2012, erau scadente 471 de milioane EUR din creanțe.
2.9.2 Statele membre
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale |
||
FEGA |
1 172 |
1 439 |
FEADR |
14 |
23 |
ITDR |
44 |
37 |
SAPARD |
136 |
142 |
Reducere |
(814) |
(771) |
Total |
552 |
870 |
TVA plătită și recuperabilă |
44 |
41 |
Resurse proprii: |
||
Înregistrate în contul A |
45 |
29 |
Înregistrate în contul separat |
1 294 |
1 263 |
Resurse proprii care urmează a fi primite |
3 617 |
— |
Reducere |
(773) |
(779) |
Altele |
16 |
114 |
Total |
4 199 |
627 |
Alte creanțe de la statele membre: |
||
Recuperare preconizată a prefinanțării |
1 220 |
963 |
Altele |
255 |
192 |
Total |
1 475 |
1 155 |
Total |
6 270 |
2 693 |
Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale
Acest post acoperă în principal sumele datorate de statele membre la 31 decembrie, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie. Este realizată o estimare pentru creanțele care au apărut între data acestei declarații și 31 decembrie. De asemenea, Comisia prevede o reducere a sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare puțin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea în viitor a acestor sume. În ajustare este, de asemenea, inclusă o deducere de 20 %, care corespunde sumelor pe care statele membre le pot reține pentru acoperirea costurilor administrative.
Creanțe din resurse proprii
Creșterea semnificativă a creanțelor de la statele membre se explică în principal prin faptul că, în temeiul bugetelor rectificative 5 și 6/2012, până la 31 decembrie 2012 urmau să se primească 3 617 milioane EUR în resurse proprii. Aceste bugete rectificative au fost adoptate la 21 noiembrie 2012, respectiv 12 decembrie 2012. În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, intrările care corespund reajustării contribuțiilor VNB au fost efectuate în prima zi lucrătoare a lunii ianuarie 2013.
Trebuie notat faptul că statele membre au dreptul să rețină 25 % din resursele proprii tradiționale drept costuri de colectare, deci cifrele anterioare sunt prezentate ținând seama de această deducere. Pe baza estimărilor trimise de statele membre, a fost dedusă o reducere din creanțele statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii.
2.9.3 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Venituri înregistrate în avans |
3 002 |
2 952 |
Cheltuieli reportate |
351 |
296 |
Altele |
15 |
19 |
Total |
3 368 |
3 267 |
Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată de veniturile înregistrate în avans:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Resurse proprii |
2 388 |
2 644 |
Venituri agricole alocate în noiembrie și decembrie |
218 |
111 |
Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională și rurală: corecții financiare |
276 |
16 |
Alte venituri înregistrate în avans |
120 |
181 |
Total |
3 002 |
2 952 |
2.9.4 Alte creanțe și sume recuperabile
În această rubrică sunt incluse în principal sumele de prefinanțare recuperate, recuperarea cheltuielilor, precum și alte venituri din acțiuni administrative și operaționale.
2.10 PREFINANȚARE CURENTĂ
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Prefinanțare |
2.10.1 |
9 548 |
8 089 |
Cheltuieli plătite în avans |
2.10.2 |
3 690 |
2 918 |
Total |
|
13 238 |
11 007 |
2.10.1 Prefinanțare
Milioane EUR |
||
Tip de gestiune |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Gestiune centralizată directă |
3 289 |
3 048 |
Gestiune centralizată indirectă |
3 908 |
3 037 |
Gestiune descentralizată |
301 |
330 |
Gestiune partajată |
1 008 |
761 |
Gestiune comună |
844 |
803 |
Pusă în aplicare de alte instituții și agenții |
198 |
110 |
Total |
9 548 |
8 089 |
Soldul prefinanțării curente are două componente distincte: prefinanțare brută și regularizările efectuate pentru aceste prefinanțări (pentru a reflecta cheltuielile conexe estimate suportate la sfârșitul exercițiului). Ambele elemente trebuie luate în considerare pentru o analiză adecvată a variației soldului prefinanțării curente nete de la un an la altul.
Pe de o parte, anul 2012 a fost marcat de o nouă scădere, de 3 miliarde EUR, a prefinanțărilor curente brute în cadrul gestiunii partajate datorită stadiului avansat al procesului de închidere din perioada anterioară de programare 2000-2006. Pe de altă parte, regularizările efectuate pentru aceste prefinanțări au scăzut cu 3,3 miliarde EUR, ceea ce a condus la o creștere globală cu 0,3 miliarde EUR a prefinanțărilor curente nete. Aceste variații se datorează suprapunerii perioadei anterioare de programare 2000-2006 (care este în prezent în faza de încheiere) cu actuala perioadă de programare 2007-2013. Se consideră că prefinanțarea pentru perioada anterioară de programare a fost integral utilizată (sold net zero), însă prefinanțarea pentru perioada actuală de programare este estimată ca fiind doar parțial folosită la 31 decembrie 2012. Se estimează că restul sumei va fi utilizată în 2013 sau ulterior.
O situație similară se observă în cadrul gestiunii centralizate directe, unde prefinanțarea brută a scăzut cu 741 de milioane EUR, în timp ce prefinanțarea netă a înregistrat o ușoară creștere de 241 de milioane EUR.
2.10.2 Cheltuieli plătite în avans
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Instrumente de inginerie financiară |
1 358 |
1 126 |
Scheme de ajutoare |
2 332 |
1 792 |
Total |
3 690 |
2 918 |
2.11 NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Numerar nerestricționat: |
2.11.1 |
|
|
Conturi la trezorerii și bănci centrale |
|
2 203 |
7 450 |
Conturi curente |
|
967 |
1 099 |
Conturile de avans |
|
38 |
43 |
Transferuri (numerar în tranzit) |
|
(1) |
(5) |
Total |
|
3 207 |
8 587 |
Numerar care ține de instrumente financiare și depozite la termen |
2.11.2 |
2 345 |
2 028 |
Numerar restricționat |
2.11.3 |
5 122 |
8 320 |
Total |
|
10 674 |
18 935 |
2.11.1 Numerar nerestricționat
Numerarul nerestricționat acoperă toate fondurile pe care UE le deține în conturile sale în fiecare stat membru și țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans și în casă.
Scăderea semnificativă a numerarului nerestricționat a fost cauzată în principal de o scădere în conturi la trezorerii și bănci centrale. Soldul de încheiere din 2012 a fost cu mult mai scăzut decât soldul de încheiere din 2011, din cauza nivelului ridicat al ratei de execuție bugetară pentru 2012. În plus, resursele de numerar suplimentare legate de bugetul rectificativ nr. 5/2012 și bugetul rectificativ 6/2012 au fost primite abia în 2013.
2.11.2 Numerar care ține de instrumente financiare și depozite la termen
Sumele prezentate la această rubrică sunt în principal echivalente de numerar (1 845 de milioane EUR) gestionate de administratori în numele Comisiei în scopul implementării anumitor programe privind instrumente financiare finanțate din bugetul UE și alte depozite la termen (500 de milioane EUR). Numerarul care ține de instrumente financiare poate fi folosit, așadar, numai pentru programul respectiv privind instrumentele financiare. La încheierea exercițiului, fuseseră angajate 100 de milioane EUR pentru instrumentele financiare gestionate de administratori, dar acestea nu fuseseră încă utilizate de celelalte părți.
Astfel cum se explică la nota 2.4.1, prezentarea activelor financiare disponibile pentru vânzare, precum și a numerarului și a echivalentelor de numerar s-a modificat începând cu anul 2012. În 2012, acest titlu include numerar și echivalente de numerar ale Fondului de garantare, în timp ce în 2011 totalul nu include suma de 302 milioane de numerar și de echivalente de numerar ale Fondului de garantare pentru 2011, care a fost înregistrată la active financiare imobilizate disponibile pentru vânzare. Dacă în conturile din 2011 s-ar fi respectat noua prezentare, inclusiv precizarea numerarului care aparține tuturor instrumentelor financiare la o linie separată, cifrele comparative ar fi fost de 963 de milioane EUR pentru conturile curente și 2 466 de milioane EUR pentru numerarul care ține de instrumentele financiare și depozitele la termen.
2.11.3 Numerar restricționat
Numerarul restricționat se referă la sumele primite aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru care cazul este încă deschis. Acestea sunt păstrate în conturi de depozit specifice care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate. În cazul în care s-a lansat un recurs ori nu se știe dacă cealaltă parte va iniția un recurs, suma corespunzătoare este prezentată ca datorie contingentă la nota 5.2.
Numerarul restricționat a scăzut din două motive principale: pe de o parte, Curtea de Justiție a pronunțat o serie de decizii definitive, care vizau sume semnificative și, pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere a utilizării fondului creat în mod special pentru amenzi (BUFI). Începând cu 1 ianuarie 2010, toate amenzile încasate provizoriu sunt gestionate de către Comisie cu ajutorul acestui fond și sunt investite în instrumente financiare din categoria celor clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare (a se vedea notele 2.4 și 2.8).
PASIVE IMOBILIZATE
2.12 PENSII ȘI ALTE BENEFICII ALE ANGAJAȚILOR
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Pensii - personal |
37 528 |
30 617 |
Pensii – alte categorii |
968 |
777 |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
4 007 |
3 441 |
Total |
42 503 |
34 835 |
Creșterea semnificativă a pasivelor privind pensiile se explică prin scăderea semnificativă a ratei de actualizare aplicate, ceea ce a avut drept rezultat o pierdere actuarială importantă pentru exercițiul respectiv.
2.12.1 Pensii - personal
În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor oferite prin sistemul de pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcționarilor europeni) constituie cheltuieli din bugetul UE. Sistemul nu este finanțat, dar statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate pentru finanțarea acestor cheltuieli. În plus, funcționarii contribuie cu o treime la finanțarea pe termen lung a acestui sistem printr-o contribuție obligatorie.
Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de funcționari activi și funcționari pensionari la 31 decembrie 2012 și pe baza normelor Statutului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25 (și, prin urmare, regula contabilă 12 a UE). Metoda utilizată pentru calcularea acestei datorii este metoda unităților de credit preconizate. Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și folosite la evaluare au fost după cum urmează:
Pasive privind pensiile personalului |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Rata de actualizare nominală |
3,6 % |
4,9 % |
Rata inflației estimată |
2,0 % |
1,8 % |
Rată reală de actualizare |
1,6 % |
3,0 % |
Probabilitatea căsătoriilor: bărbat/femeie |
84 %/38 % |
84 %/38 % |
Creșterea generală a salariului/reevaluarea pensiei |
0 % |
0 % |
Tabelul privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici din instituțiile internaționale pentru 2008 |
Da |
Da |
Variația pasivului brut privind beneficiile angajaților
Milioane EUR |
||
|
Pasive privind pensiile personalului |
Asigurarea de sănătate |
Pasivul brut la încheierea exercițiului precedent |
34 233 |
3 711 |
Costul serviciului/normal |
1 144 |
— |
Costul dobânzii |
1 043 |
— |
Beneficiile plătite |
(1 243) |
— |
Pierderi actuariale |
6 691 |
567 |
Evoluție datorată noilor veniți |
93 |
— |
Pasivul brut la încheierea exercițiului |
41 961 |
4 278 |
Coeficienții corectori aplicați pensiilor |
1 022 |
N/A |
Deducerea impozitelor asupra pensiilor |
(5 455) |
N/A |
Active ale planului |
N/A |
(271) |
Pasivul net la încheierea exercițiului |
37 528 |
4 007 |
2.12.2 Pensii – alte categorii
Această rubrică se referă la pasivele privind obligațiile de pensii către membri și foști membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție (și Tribunalului) și ai Curții de Conturi, către Secretarii Generali ai Consiliului, către Ombudsman, către șeful Autorității Europene pentru Protecția Datelor și către membri ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea, este inclusă în această rubrică un pasiv care corespunde pensiilor membrilor Parlamentului European.
2.12.3 Sistemul comun de asigurări de sănătate
Se evaluează, de asemenea, datoria estimată pe care o va avea UE cu privire la contribuțiile sale la Sistemul comun de asigurări de sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie brută a fost evaluată la 4 278 de milioane EUR, iar activele planului, în valoare de 271 de milioane EUR, sunt deduse din această datorie brută pentru a se ajunge la suma netă. Rata de actualizare și creșterea generală a salariului utilizată în calcul sunt aceleași cu cele utilizate la evaluarea pensiilor personalului.
2.13 PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG
Milioane EUR |
|||||||
|
Valoare la 31.12.2011 |
Provizioane suplimentare |
Sume neutilizate și returnate |
Sume utilizate |
Transfer la provizioanele pe termen scurt |
Modificarea estimărilor |
Valoare la 31.12.2012 |
Contencios |
368 |
58 |
(241) |
(53) |
0 |
0 |
132 |
Dezafectarea siturilor nucleare |
1 005 |
0 |
0 |
(3) |
(29) |
24 |
997 |
Financiar |
100 |
38 |
0 |
0 |
(33) |
3 |
108 |
Altele |
22 |
1 |
(1) |
(1) |
0 |
0 |
21 |
Total |
1 495 |
97 |
(242) |
(57) |
(62) |
27 |
1 258 |
Contencios
Acesta reprezintă estimarea sumelor care vor fi probabil plătite la mai mult de 12 luni de la încheierea exercițiului pentru o serie de cauze aflate pe rol. Scăderea provizioanelor pentru contencios se datorează, în special, finalizării unui litigiu FEGA în 2012.
Dezafectarea siturilor nucleare
În 2008, un consorțiu de experți independenți a realizat o actualizare a studiului lor din 2003 privind costurile estimate ale dezafectării instalațiilor nucleare ale JRC și ale programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea lor revizuită, de 1 222 de milioane EUR (față de 1 145 de milioane EUR, cât estimaseră anterior), este luată ca bază pentru provizionul care urmează a fi inclus în situațiile financiare. În conformitate cu normele contabile ale UE, provizionul este indexat pentru a ține cont de inflație și apoi actualizat la valoarea sa prezentă netă (folosind curba swap cu cupon zero în euro). Având în vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 20 de ani), trebuie subliniat că există o anumită nesiguranță cu privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit față de sumele înscrise în prezent.
Provizioane financiare
Acestea se referă la provizioane care reprezintă pierderile estimate ce vor fi suportate în legătură cu garanțiile oferite conform Fondului de garantare pentru IMM-uri 1998, Fondului de garantare pentru IMM-uri 2001 și Fondului de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu CIP și Instrumentul european de microfinanțare Progress (Garanție), în care Fondul European de Investiții (FEI) are competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar aferent garanțiilor utilizate și neutilizate este, totuși, plafonat. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea lor netă actuală (folosind rata anuală de schimb -swap rate- euro).
2.14 DATORII FINANCIARE IMOBILIZATE
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Împrumuturi luate pe termen lung |
57 252 |
41 200 |
Eliminarea Fondului de garantare (7) |
(20) |
(21) |
Total |
57 232 |
41 179 |
Împrumuturi luate pe termen lung
Milioane EUR |
||||||
|
AMF |
Euratom |
BDP |
MESF |
CECO în lichidare |
Total |
Total la 31.12.2011 |
595 |
451 |
11 625 |
28 344 |
236 |
41 251 |
Noi împrumuturi luate |
39 |
— |
— |
15 800 |
— |
15 839 |
Rambursări |
(84) |
(24) |
— |
— |
(46) |
(154) |
Diferențe de schimb |
— |
— |
— |
— |
4 |
4 |
Modificări ale valorii contabile |
(1) |
(2) |
(2) |
332 |
— |
327 |
Total la 31.12.2012 |
549 |
425 |
11 623 |
44 476 |
194 |
57 267 |
Sumă scadentă < 1 an |
15 |
— |
— |
— |
— |
15 |
Sumă scadentă > 1 an |
534 |
425 |
11 623 |
44 476 |
194 |
57 252 |
Această rubrică include împrumuturile datorate de UE scadente în mai mult de un an. Împrumuturile luate includ datorii atestate prin certificate a căror valoare se ridică la 57 026 de milioane EUR (față de 41 011 milioane EUR în 2011). Variațiile valorii contabile corespund variației dobânzilor acumulate. Pentru mai multe informații cu privire la activitățile de împrumut și de creditare, a se vedea nota 7.
2.15 ALTE PASIVE IMOBILIZATE
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Datorii privind leasinguri financiare |
2 040 |
1 603 |
Clădiri plătite în rate |
352 |
367 |
Altele |
135 |
89 |
Total |
2 527 |
2 059 |
PASIVE CURENTE
2.16 PROVIZIOANE CURENTE
Milioane EUR |
|||||||
|
Valoare la 31.12.2011 |
Provizioane suplimentare |
Sume neutilizate și returnate |
Sume utilizate |
Transferuri din provizioanele pe termen lung |
Modificarea estimărilor |
Valoare la 31.12.2012 |
Contencios |
17 |
218 |
(2) |
(9) |
0 |
0 |
224 |
Dezafectarea siturilor nucleare |
29 |
0 |
0 |
(29) |
29 |
0 |
29 |
Financiar |
165 |
30 |
0 |
(43) |
33 |
3 |
188 |
Altele |
59 |
342 |
(32) |
(5) |
1 |
0 |
365 |
Total |
270 |
590 |
(34) |
(86) |
63 |
3 |
806 |
2.17 DATORII FINANCIARE CURENTE
Această rubrică se referă la împrumuturi luate (a se vedea nota 2.14) scadente la cel mult 12 luni de la data bilanțului.
2.18 OBLIGAȚII DE PLATĂ
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Partea curentă a pasivelor imobilizate |
2.18.1 |
89 |
81 |
Obligații de plată |
2.18.2 |
21 558 |
22 311 |
Cheltuieli înregistrate în avans și venituri reportate |
2.18.3 |
68 436 |
69 081 |
Total |
|
90 083 |
91 473 |
2.18.1 Partea curentă a pasivelor imobilizate
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Datorii privind leasinguri financiare |
70 |
66 |
Altele |
19 |
15 |
Total |
89 |
81 |
2.18.2 Obligații de plată
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Statele membre |
23 029 |
22 200 |
Furnizori și altele |
1 704 |
1 611 |
Sume neeligibile estimate și plăți în avans în așteptare |
(3 175) |
(1 500) |
Total |
21 558 |
22 311 |
Obligațiile de plată includ situațiile privind costurile primite de Comisie în cadrul activităților de acordare de granturi. Acestea sunt creditate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru, acestea sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică facturilor și notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Cererile de decont respective au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea acestora. Conform datelor înregistrate privind separarea acestor conturi, sumele eligibile estimate au fost prin urmare înregistrate în conturi drept cheltuieli, în timp ce restul sumei este prezentat drept „Sume neeligibile estimate și plăți în avans în așteptare” (a se vedea mai jos). Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât înscrierea sumei nete la pasive curente.
Statele membre
Principalele sume din această rubrică sunt aferente cererilor de decont neplătite pentru acțiuni finanțate din fondurile structurale (5,6 miliarde EUR pentru FSE și 15,6 miliarde EUR pentru FEDER și FC).
Furnizori și altele
În această rubrică sunt incluse obligații de plată diverse, sume datorate în urma unor activități de acordare de granturi sau activități de achiziții publice, precum și sume datorate unor organisme publice și unor entități neconsolidate (de exemplu, FED).
Sume neeligibile estimate și plăți în avans în așteptare
Obligațiile de plată sunt reduse cu acea parte a cererilor de rambursare primite, dar încă neverificate, care a fost considerată neeligibilă. Cele mai mari sume sunt aferente direcțiilor generale care gestionează acțiuni structurale. Obligațiile de plată sunt, de asemenea, reduse cu acea parte a cererilor de rambursare primite care corespund cheltuielilor plătite în avans care mai trebuie achitate la încheierea exercițiului (2,4 miliarde EUR).
2.18.3 Cheltuieli înregistrate în avans și venituri reportate
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Cheltuieli înregistrate în avans |
68 216 |
68 577 |
Venituri reportate |
201 |
490 |
Altele |
19 |
14 |
Total |
68 436 |
69 081 |
Cheltuielile înregistrate în avans sunt defalcate după cum urmează:
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Agricultură și dezvoltare rurală: |
||
FEGA: Ajutoare directe 16/10 - 31/12 |
33 040 |
33 774 |
FEGA: Ajutoare directe — alte drepturi |
11 492 |
10 701 |
FEGA: Restructurarea industriei zahărului |
0 |
224 |
FEGA: Altele |
1 |
23 |
FEADR |
12 497 |
12 127 |
Total |
57 030 |
56 849 |
Acțiuni structurale: |
||
FEP/IFOP |
66 |
56 |
FEDER și Fondul de coeziune |
4 359 |
4 791 |
ISPA |
382 |
172 |
FSE |
1 378 |
1 687 |
Total |
6 185 |
6 706 |
Alte cheltuieli înregistrate în avans: |
||
Cercetare și dezvoltare |
1 077 |
1 157 |
Altele |
3 924 |
3 865 |
Total |
5 001 |
5 022 |
Total |
68 216 |
68 577 |
ACTIVE NETE
2.19 REZERVE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Rezerva de valoare justă |
2.19.1 |
150 |
(108) |
Rezerva Fondului de garantare |
2.19.2 |
2 079 |
1 911 |
Alte rezerve |
2.19.3 |
1 832 |
1 805 |
Total |
|
4 061 |
3 608 |
2.19.1 Rezerva de valoare justă
În conformitate cu normele contabile, modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă. În 2012 au fost retrase din rezerva de valoare justă și contabilizate în situația performanței financiare aferente activelor disponibile pentru vânzare 5 milioane EUR net (față de 24 de milioane EUR în 2011) reprezentând diminuări ale valorii juste acumulate.
2.19.2 Rezerva Fondului de garantare
Această rezervă reflectă suma țintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care trebuie deținute ca active.
2.19.3 Alte rezerve
Suma corespunde în principal rezervei CECO în lichidare (1 534 de milioane EUR) pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și a fost creată în condițiile lichidării CECO.
2.20 SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE
Milioane EUR |
|
|
Sumă |
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2011 |
37 458 |
Rambursarea excedentului bugetar 2011 către statele membre |
1 497 |
Variația rezervei Fondului de garantare |
168 |
Alte variații ale rezervei |
25 |
Rezultatul economic al exercițiului |
5 329 |
Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2012 |
44 477 |
Defalcat între |
|
Beneficiile angajaților |
42 503 |
Alte sume |
1 974 |
Această sumă reprezintă partea din cheltuielile deja efectuate de Comisie până la 31 decembrie 2012 care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor contabilității de angajamente în exercițiul N, deși ele pot fi plătite efectiv în exercițiul N + 1 folosind bugetul din exercițiul N + 1. Includerea acestor datorii în conturi și faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate din bugetele viitoare determină datorii care, la încheierea exercițiului, depășesc cu mult activele. Sumele cele mai importante se referă la activitățile FEGA. Majoritatea sumelor care urmează a fi solicitate sunt, de fapt, plătite de statele membre în mai puțin de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar respectiv ca parte a bugetului aferent exercițiului următor.
În principal, numai datoriile Comisiei privind beneficiile angajaților trebuie plătite într-un termen mai lung, cu mențiunea că finanțarea pensiilor din bugetele anuale este garantată de statele membre. Mai jos, este prezentată, cu titlu informativ, o estimare a distribuției plăților viitoare privind beneficiile angajaților:
Milioane EUR |
|
|
Sumă |
Sume de plată în 2013 |
1 399 |
Sume de plată după 2013 |
41 104 |
Total pasive privind beneficiile angajaților la 31.12.2012 |
42 503 |
Trebuie remarcat, de asemenea, că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de venituri este returnat statelor membre.
3. NOTE LA SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE
3.1 VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI CONTRIBUȚII
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
2012 |
2011 |
Resurse bazate pe VNB |
|
98 061 |
88 442 |
Resurse proprii tradiționale: Taxe vamale |
|
16 087 |
16 528 |
Cotizații pentru zahăr |
|
157 |
161 |
Resurse bazate pe TVA |
|
14 871 |
14 763 |
Venituri din resurse proprii |
3.1.1 |
129 176 |
119 894 |
Ajustări bugetare |
3.1.2 |
1 439 |
4 533 |
Cotizații ale țărilor terțe (inclusiv AELS) |
|
304 |
250 |
Total |
|
130 919 |
124 677 |
3.1.1 Venituri din resurse proprii
Resursele proprii reprezintă elementul principal al veniturilor din exploatare ale UE. Astfel, o mare parte din cheltuieli este finanțată din resurse proprii, iar alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală. Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii tradiționale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe VNB. Resursele proprii tradiționale includ cotizații pentru zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecție în favoarea Regatului Unit), precum și o reducere brută a contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei. Statele membre rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale, iar sumele de mai sus reprezintă valorile de după deducerea acestor costuri.
De remarcat faptul că, în 2011, autoritățile belgiene au prezentat o cerere de rambursare a aproximativ 126 de milioane EUR (net) privind sumele transferate la bugetul UE în cadrul resurselor proprii tradiționale (RPT). Întrucât inspecțiile efectuate de Comisie, precum și auditurile efectuate de Curtea de Conturi au evidențiat unele deficiențe în ceea ce privește sistemele de verificare și contabile belgiene, care au afectat și fiabilitatea sumelor transferate la bugetul UE în cadrul RPT, s-a efectuat un audit extern. În primul semestru al anului 2013, serviciile Comisiei au efectuat o nouă inspecție de evaluare a rezultatelor auditului, inclusiv a cererii de rambursare și a măsurilor corective luate, după caz. Concluziile auditului, sprijinite de inspecția Comisiei, au confirmat că cererea de rambursare nu este afectată de erori materiale și că modul de calcul al acesteia este fiabil. Prin urmare, la 31 decembrie 2012 s-a blocat un provizion în conturile Comisiei pentru rambursarea sumei solicitate de autoritățile belgiene, plată care urmează să fie efectuată în 2013.
3.1.2 Ajustări bugetare
Ajustările bugetare includ excedentul bugetar din 2011 (1 497 de milioane EUR) care este restituit, indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resurse proprii pe care acestea trebuie să le transfere către UE în exercițiul următor;astfel, acesta este venit pentru 2012.
3.2 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
2012 |
2011 |
Amenzi |
3.2.1 |
1 884 |
868 |
Taxe agricole |
3.2.2 |
87 |
65 |
Recuperarea cheltuielilor: |
3.2.3 |
|
|
Gestiune centralizată directă |
|
63 |
76 |
Gestiune centralizată indirectă |
|
30 |
17 |
Gestiune descentralizată |
|
27 |
106 |
Gestiune în comun |
|
8 |
3 |
Gestiune partajată |
|
1 376 |
845 |
Total |
|
1 504 |
1 047 |
Venituri din operațiuni administrative: |
3.2.4 |
|
|
Personal |
|
1 209 |
1 141 |
Venituri aferente imobilizărilor corporale |
|
23 |
94 |
Alte venituri administrative |
|
59 |
119 |
Total |
|
1 291 |
1 354 |
Venituri diverse din exploatare: |
3.2.5 |
|
|
Ajustări/provizioane |
|
280 |
59 |
Câștiguri din diferențe de curs valutar |
|
335 |
476 |
Altele |
|
1 445 |
1 507 |
Total |
|
2 060 |
2 042 |
Total |
|
6 826 |
5 376 |
3.2.1 Amenzi
Aceste venituri sunt aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor în materie de concurență. Creanțele și veniturile aferente sunt contabilizate după ce Comisia ia decizia de a aplica o amendă, iar destinatarul a fost înștiințat în mod oficial. Creșterea veniturilor din amenzi în comparație cu 2011 se datorează unui caz foarte important din 2012 legat de tuburile catodice pentru televizoare și monitoare de calculator.
În martie 2013, Microsoft a primit o amendă de 561 de milioane EUR pentru că nu a pus la dispoziția utilizatorilor din UE și alte browsere de internet în afară de Internet Explorer.
3.2.2 Taxe agricole
Aceste sume se referă în principal la taxele pe lapte, care sunt un instrument de gestionare a pieței destinat penalizării producătorilor de lapte care își depășesc cantitățile de referință. Deoarece nu este legat de plăți anterioare ale Comisiei, în practică, este considerat un venit destinat unui scop specific.
3.2.3 Recuperarea cheltuielilor
Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și deducerile de plăți ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilității, împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre beneficiarilor cheltuielilor privind FEGA. De asemenea, această rubrică include variația estimărilor veniturilor înregistrate în avans în exercițiul curent în raport cu exercițiul precedent.
De remarcat faptul că aceste cifre reprezintă doar impactul contabil al activităților de corecție ale UE, pe baza normelor contabile ale UE în vigoare. Din acest motiv, aceste cifre nu pot și nu prezintă în totalitate recuperările cheltuielilor UE, în special pentru domenii importante de cheltuieli precum acțiunile structurale, unde există mecanisme specifice care să asigure restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare și neavând, așadar, niciun efect asupra sistemului contabil al UE. De altfel, nici sumele de prefinanțare recuperate nu sunt incluse la venituri, în conformitate cu normele contabile ale UE. Mai multe detalii privind corecțiile financiare și recuperările de cheltuieli sunt prezentate în Nota 6.
Agricultură: FEGA și dezvoltare rurală
În cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), sumele contabilizate drept venit al exercițiului la această rubrică sunt de 1 020 de milioane EUR, defalcate după cum urmează:
— |
corecții de conformitate hotărâte în cursul exercițiului, 724 de milioane EUR; |
— |
fraude și nereguli, 296 de milioane EUR: rambursări declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului, în valoare de 195 de milioane EUR, la care se adaugă creșterea netă a sumelor restante declarate de statele membre de recuperat la încheierea exercițiului, privind fraude și nereguli, în valoare de 101 milioane EUR. |
Acțiuni structurale
Recuperarea cheltuielilor aferente acțiunilor structurale incluse la această rubrică se ridică la 356 de milioane EUR (față de 109 milioane EUR în 2011). Sumele principale din cadrul acestei subrubrici includ ordinele de recuperare emise de Comisie pentru a recupera cheltuielile nejustificate efectuate în anii precedenți, în valoare de 95 de milioane EUR (inclusiv 5 milioane EUR pentru FEOGA, secțiunea Orientare) și variația (creșterea) veniturilor înregistrate în avans la încheierea exercițiului, în valoare de 261 de milioane EUR.
Ordinele de recuperare sunt emise numai în următoarele cazuri:
— |
decizii formale de corecții financiare luate de Comisie în urma detectării unor cheltuieli neconforme cu reglementările în sumele solicitate de statele membre; |
— |
ajustări la încheierea unui program care duc la o reducere a contribuției UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli eligibile pentru a justifica toate plățile intermediare și de prefinanțare deja efectuate; astfel de operațiuni se pot realiza fără o decizie oficială a Comisiei dacă statul membru acceptă acest lucru; |
— |
rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul încheierii. |
Alte ordine de recuperare emise în cadrul acțiunilor structurale vizează recuperarea de prefinanțări - a se vedea nota 6.5. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanțare, în bilanț.
3.2.4 Venituri din operațiuni administrative
Aceste venituri provin din deducerile din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din două sume - contribuțiile la pensie ale personalului și impozitul pe venit.
3.2.5 Venituri diverse din exploatare
O sumă de 672 de milioane EUR (față de 535 de milioane EUR în 2011) corespunde unor sume primite de la țările în curs de aderare. Veniturile din schimburi valutare, cu excepția activităților financiare tratate la nota 3.5 de mai jos, sunt de asemenea incluse la această rubrică. Acestea provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor. Acestea conțin atât câștiguri contabilizate, cât și câștiguri necontabilizate. Pe perioada exercițiului bugetar s-a înregistrat un câștig important din curs valutar de 52 de milioane EUR (față de 94 de milioane EUR în 2011).
3.3 CHELTUIELI ADMINISTRATIVE
Milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Cheltuieli cu personalul |
5 708 |
5 416 |
Amortizare și depreciere |
451 |
412 |
Alte cheltuieli administrative |
3 161 |
3 148 |
Total |
9 320 |
8 976 |
În cadrul acestei rubrici sunt incluse cheltuieli de 379 de milioane EUR (comparativ cu 358 de milioane EUR în 2011) aferente leasing-urilor operaționale – sumele angajate care urmează a fi plătite pe perioada rămasă a acestor contracte de leasing sunt după cum urmează:
Milioane EUR |
||||
|
Sume care urmează să fie plătite |
|||
< 1 an |
1 - 5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
Clădiri |
340 |
947 |
575 |
1 862 |
Echipamente informatice și alte echipamente |
5 |
7 |
0 |
12 |
Total |
345 |
954 |
575 |
1 874 |
3.4 CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE
Milioane EUR |
|||
|
Notă |
2012 |
2011 |
Cheltuieli de funcționare primare: |
3.4.1 |
|
|
Gestiune centralizată directă |
|
9 883 |
10 356 |
Gestiune centralizată indirectă |
|
4 151 |
4 119 |
Gestiune descentralizată |
|
1 019 |
766 |
Gestiune partajată |
|
106 378 |
104 067 |
Gestiune în comun |
|
1 819 |
1 714 |
Total |
|
123 250 |
121 022 |
Alte cheltuieli de funcționare: |
3.4.2 |
|
|
Ajustări/provizioane |
|
427 |
251 |
Pierderi din diferențe de curs valutar |
|
281 |
382 |
Altele |
|
675 |
2 123 |
Total |
|
1 383 |
2 756 |
Total |
|
124 633 |
123 778 |
3.4.1 Cheltuieli de funcționare primare
Cheltuielile de funcționare ale UE corespund diverselor rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și gestionați banii. Majoritatea cheltuielilor intră la rubrica „Gestiune partajată”, care presupune delegarea de sarcini către statele membre și care acoperă domenii precum cheltuielile FEGA și acțiuni finanțate prin intermediul diferitelor acțiuni structurale (Fondul pentru dezvoltare regională, Fondul social, Fondul agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul de coeziune și Fondul pentru pescuit).
Principalele elemente ale cheltuielilor de funcționare menționate anterior acoperă următoarele domenii: agricultură și dezvoltare rurală (57 de miliarde EUR), dezvoltare regională și coeziune (39 de miliarde EUR), ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (11 miliarde EUR), cercetare și rețele de comunicații, conținut și tehnologie (6 miliarde EUR) și relații externe (3 miliarde EUR).
3.4.2 Alte cheltuieli de funcționare
Pierderile din diferențe de curs valutar, cu excepția celor provenite din activitățile financiare tratate la nota 3.6 de mai jos, au loc în cadrul activităților zilnice și al tranzacțiilor aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și cu ocazia reevaluării de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor - și sunt atât realizate, cât și nerealizate.
Rubrica „Altele” din 2011 (în cadrul altor cheltuieli de funcționare) cuprindea în principal corectarea amenzilor emise în anii precedenți, în valoare totală de 1 471 de milioane EUR.
Costurile legate de cercetare și dezvoltare
Sunt incluse atât la cheltuieli administrative (nota 3.3), cât și la cheltuieli de funcționare costurile legate de cercetare și de dezvoltare necapitalizate, după cum urmează:
Milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Costuri de cercetare |
331 |
327 |
Costuri de dezvoltare necapitalizate |
76 |
145 |
Contabilizate drept cheltuieli |
407 |
472 |
3.5 VENITURI FINANCIARE
Milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Venituri din dividende |
12 |
5 |
Venituri din dobânzi: |
||
Pe prefinanțare |
28 |
40 |
Pe plăți întârziate |
242 |
89 |
Pe active financiare disponibile pentru vânzare |
100 |
113 |
Pe împrumuturi acordate |
1 559 |
921 |
Pe numerar și echivalente de numerar |
26 |
132 |
Altele |
2 |
5 |
Total |
1 957 |
1 300 |
Alte venituri financiare: |
||
Câștiguri realizate din vânzarea de active financiare |
18 |
3 |
Altele |
160 |
178 |
Total |
178 |
181 |
Ajustările valorii prezente |
0 |
1 |
Câștiguri din diferențe de curs valutar |
10 |
4 |
Total |
2 157 |
1 491 |
Creșterea veniturilor financiare se explică în principal printr-o creștere a veniturilor din dobânzi la împrumuturi acordate. Această creștere este în conformitate cu creșterea soldului împrumuturilor MESF (a se vedea notele 2.4.2 și 7). Întrucât aceste împrumuturi sunt reciproce („back-to-back”), s-a înregistrat o creștere corespunzătoare a cheltuielilor cu dobânzile la împrumuturi (a se vedea nota 3.6 de mai jos). Scăderea veniturilor din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar poate fi explicată prin scăderea semnificativă a ratelor dobânzii de pe piață înregistrată în 2012. Categoria care a fost cea mai afectată este dobânda la amenzile încasate cu titlu provizoriu. În această categorie specifică, efectul combinat al scăderii ratei dobânzii și închiderea unui număr important de conturi pentru amenzi în 2012 a condus la diminuarea veniturilor din dobânzi cu aproximativ 81 de milioane EUR.
3.6 CHELTUIELI FINANCIARE
Milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Cheltuieli cu dobânzile: |
||
Leasing |
88 |
91 |
Pe împrumuturi luate |
1 545 |
903 |
Altele |
23 |
30 |
Total |
1 656 |
1 024 |
Alte cheltuieli financiare: |
||
Ajustări la provizioanele financiare |
75 |
74 |
Cheltuieli privind instrumentele financiare gestionate de administratori |
43 |
47 |
Pierderi din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare |
8 |
12 |
Pierdere realizată din vânzarea de active financiare |
4 |
5 |
Altele |
143 |
144 |
Total |
273 |
282 |
Pierderi din diferențe de curs valutar |
13 |
49 |
Total |
1 942 |
1 355 |
3.7 COTA DE DEFICIT NET A ÎNTREPINDERILOR COMUNE ȘI A ENTITĂȚILOR ASOCIATE
În conformitate cu metoda contabilă a punerii în echivalență, Comisia include în situația performanței financiare cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate (a se vedea, de asemenea, notele 2.3.1 și 2.3.2).
3.8 VENITURI DIN TRANZACȚIILE DE ALTĂ NATURĂ DECÂT CELE LEGATE DE DIFERENȚELE DE CURS VALUTAR
În 2012, s-au înregistrat în situația performanței financiare venituri în valoare de 137 023 de milioane EUR (față de 130 de milioane EUR în 2011) provenite din tranzacții de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar.
3.9 RAPORTAREA PE SEGMENTE
Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și cheltuielile de funcționare pe domenii de politică, în funcție de structura bugetului bazat pe activități în vigoare la Comisie. Aceste domenii de politică pot fi grupate în trei mari categorii - „Activități din cadrul Uniunii Europene”, „Activități din afara Uniunii Europene” și „Servicii și altele”.
„Activitățile din cadrul Uniunii Europene” este cea mai vastă dintre aceste categorii deoarece acoperă cele mai multe domenii de politică din cadrul Uniunii Europene. „Activitățile din afara Uniunii Europene” se referă la politicile din afara UE, precum comerțul și asistența. „Servicii și altele” reprezintă activitățile interne și orizontale necesare funcționării instituțiilor și organismelor UE. A se remarca faptul că informațiile referitoare la agenții sunt incluse în domeniul de politică relevant. A se remarca, de asemenea, faptul că resursele proprii și contribuțiile nu sunt împărțite între diversele activități deoarece acestea sunt calculate, percepute și gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei.
Milioane EUR |
|||||||
|
Activități din cadrul UE |
Activități din afara UE |
Servicii și altele |
CECO în lichidare |
Alte instituții |
Eliminări din consolidare |
Total |
Amenzi |
1 884 |
— |
— |
— |
— |
— |
1 884 |
Taxe agricole |
87 |
— |
— |
— |
— |
— |
87 |
Recuperarea cheltuielilor |
1 444 |
59 |
1 |
— |
— |
— |
1 504 |
Venituri din operațiuni administrative |
99 |
1 |
992 |
— |
664 |
(465) |
1 291 |
Venituri diverse din exploatare |
2 692 |
90 |
440 |
7 |
8 |
(1 177) |
2 060 |
Alte venituri din exploatare |
6 206 |
150 |
1 433 |
7 |
672 |
(1 642) |
6 826 |
Cheltuieli cu personalul |
(2 256) |
(318) |
(1 352) |
— |
(1 802) |
20 |
(5 708) |
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale |
(126) |
1 |
(113) |
— |
(213) |
— |
(451) |
Alte cheltuieli administrative |
(1 003) |
(311) |
(880) |
— |
(1 594) |
627 |
(3 161) |
Cheltuieli administrative |
(3 385) |
(628) |
(2 345) |
— |
(3 609) |
647 |
(9 320) |
Gestiune centralizată directă |
(6 996) |
(3 572) |
(159) |
— |
— |
844 |
(9 883) |
Gestiune centralizată indirectă |
(3 762) |
(422) |
(34) |
— |
— |
67 |
(4 151) |
Gestiune descentralizată |
(494) |
(525) |
— |
— |
— |
— |
(1 019) |
Gestiune partajată |
(106 464) |
83 |
3 |
— |
— |
— |
(106 378) |
Gestiune în comun |
(269) |
(1 550) |
— |
— |
— |
— |
(1 819) |
Alte cheltuieli de funcționare |
(774) |
(3) |
(634) |
(48) |
(8) |
84 |
(1 383) |
Cheltuieli de funcționare |
(118 759) |
(5 989) |
(824) |
(48) |
(8) |
995 |
(124 633) |
Total cheltuieli de funcționare |
(122 144) |
(6 617) |
(3 169) |
(48) |
(3 617) |
1 642 |
(133 953) |
Cheltuieli nete de funcționare |
(115 938) |
(6 467) |
(1 736) |
(41) |
(2 945) |
0 |
(127 127) |
Resurse proprii și contribuții primite |
|
|
|
|
|
|
130 919 |
Excedent din activitățile de funcționare |
|
|
|
|
|
|
3 792 |
Venituri financiare nete |
|
|
|
|
|
|
215 |
Variația datoriei privind pensiile și alte beneficii ale angajaților |
|
|
|
|
|
|
(8 846) |
Cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate |
|
|
|
|
|
|
(490) |
Rezultatul economic al exercițiului |
|
|
|
|
|
|
(5 329) |
RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE
Milioane EUR |
|||||||||
|
Afaceri economice și financiare |
Întreprinderi și industrie |
Concurență |
Ocuparea forței de muncă |
Agricultură |
Transporturi și energie |
Mediu |
Cercetare |
Societatea informațională |
Alte venituri din exploatare: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Amenzi |
0 |
6 |
1 878 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
Taxe agricole |
0 |
0 |
0 |
0 |
87 |
0 |
0 |
0 |
0 |
Recuperarea cheltuielilor |
0 |
1 |
0 |
48 |
1 025 |
10 |
3 |
21 |
18 |
Venituri din operațiuni administrative |
0 |
18 |
0 |
0 |
0 |
16 |
0 |
7 |
0 |
Venituri diverse din exploatare |
4 |
93 |
0 |
34 |
239 |
220 |
39 |
845 |
12 |
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE |
4 |
118 |
1 878 |
82 |
1 351 |
246 |
42 |
873 |
30 |
Cheltuieli administrative: |
(68) |
(210) |
(89) |
(107) |
(127) |
(412) |
(126) |
(432) |
(131) |
Cheltuieli cu personalul |
(60) |
(147) |
(83) |
(82) |
(107) |
(281) |
(88) |
(236) |
(107) |
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale |
0 |
(8) |
0 |
(1) |
0 |
(15) |
(1) |
(15) |
0 |
Alte cheltuieli administrative |
(8) |
(55) |
(6) |
(24) |
(20) |
(116) |
(37) |
(181) |
(24) |
Cheltuieli de funcționare: |
(40) |
394 |
(80) |
(10 873) |
(56 842) |
(2 372) |
(329) |
(4 365) |
(1 312) |
Gestiune centralizată directă |
(40) |
211 |
0 |
(169) |
(48) |
(1 061) |
(307) |
(2 906) |
(1 285) |
Gestiune centralizată indirectă |
0 |
352 |
0 |
(3) |
0 |
(1 127) |
(10) |
(1 408) |
(22) |
Gestiune descentralizată |
0 |
0 |
0 |
(61) |
(38) |
0 |
0 |
0 |
0 |
Gestiune partajată |
0 |
0 |
0 |
(10 618) |
(56 655) |
0 |
0 |
0 |
0 |
Gestiune în comun |
0 |
(130) |
0 |
(7) |
0 |
(123) |
0 |
0 |
0 |
Alte cheltuieli de funcționare |
0 |
(39) |
(80) |
(15) |
(101) |
(61) |
(12) |
(51) |
(5) |
TOTAL CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE |
(108) |
184 |
(169) |
(10 980) |
(56 969) |
(2 784) |
(455) |
(4 797) |
(1 443) |
CHELTUIELI NETE DE FUNCȚIONARE |
(104) |
302 |
1 709 |
(10 898) |
(55 618) |
(2 538) |
(413) |
(3 924) |
(1 413) |
Milioane EUR |
|||||||||
|
Centrul Comun de Cercetare |
Pescuit |
Piața internă |
Politica regională |
Impozitare și vamă |
Educație și cultură |
Sănătate și protecția consumatorilor |
Justiție, libertate și securitate |
Totalul activităților din cadrul UE |
Alte venituri din exploatare: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Amenzi |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 884 |
Taxe agricole |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
87 |
Recuperarea cheltuielilor |
0 |
6 |
0 |
303 |
0 |
6 |
2 |
1 |
1 444 |
Venituri din operațiuni administrative |
39 |
0 |
2 |
0 |
0 |
0 |
16 |
1 |
99 |
Venituri diverse din exploatare |
78 |
9 |
225 |
(3) |
1 |
287 |
363 |
246 |
2 692 |
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE |
117 |
15 |
227 |
300 |
1 |
293 |
381 |
248 |
6 206 |
Cheltuieli administrative: |
(358) |
(47) |
(229) |
(78) |
(113) |
(205) |
(348) |
(305) |
(3 385) |
Cheltuieli cu personalul |
(249) |
(39) |
(150) |
(66) |
(43) |
(110) |
(234) |
(174) |
(2 256) |
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale |
(27) |
0 |
(8) |
0 |
(10) |
(1) |
(25) |
(15) |
(126) |
Alte cheltuieli administrative |
(82) |
(8) |
(71) |
(12) |
(60) |
(94) |
(89) |
(116) |
(1 003) |
Cheltuieli de funcționare: |
(82) |
(807) |
(69) |
(38 622) |
(14) |
(1 808) |
(661) |
(877) |
(118 759) |
Gestiune centralizată directă |
(60) |
(175) |
(36) |
(41) |
(14) |
(229) |
(436) |
(400) |
(6 996) |
Gestiune centralizată indirectă |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
(1 478) |
(66) |
0 |
(3 762) |
Gestiune descentralizată |
0 |
0 |
0 |
(395) |
0 |
0 |
0 |
0 |
(494) |
Gestiune partajată |
0 |
(629) |
0 |
(38 186) |
0 |
0 |
0 |
(376) |
(106 464) |
Gestiune în comun |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
(2) |
(7) |
0 |
(269) |
Alte cheltuieli de funcționare |
(22) |
(3) |
(33) |
0 |
0 |
(99) |
(152) |
(101) |
(774) |
TOTAL CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE |
(440) |
(854) |
(298) |
(38 700) |
(127) |
(2 013) |
(1 009) |
(1 182) |
(122 144) |
CHELTUIELI NETE DE FUNCȚIONARE |
(323) |
(839) |
(71) |
(38 400) |
(126) |
(1 720) |
(628) |
(934) |
(115 938) |
RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN AFARA UE
Milioane EUR |
||||||
|
Relații Externe |
Comerț |
Dezvoltare |
Extindere |
Ajutor umanitar |
Totalul activităților din afara UE |
Alte venituri din exploatare: |
|
|
|
|
|
|
Recuperarea cheltuielilor |
34 |
0 |
2 |
24 |
(1) |
59 |
Venituri din operațiuni administrative |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
Venituri diverse din exploatare |
5 |
0 |
87 |
(1) |
(1) |
90 |
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE |
40 |
0 |
89 |
23 |
(2) |
150 |
Cheltuieli administrative: |
(102) |
(72) |
(342) |
(80) |
(32) |
(628) |
Cheltuieli cu personalul |
(15) |
(65) |
(165) |
(49) |
(24) |
(318) |
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
Alte cheltuieli administrative |
(88) |
(7) |
(177) |
(31) |
(8) |
(311) |
Cheltuieli de funcționare: |
(2 876) |
(11) |
(1 091) |
(863) |
(1 148) |
(5 989) |
Gestiune centralizată directă |
(1 729) |
(6) |
(782) |
(485) |
(570) |
(3 572) |
Gestiune centralizată indirectă |
(350) |
0 |
(19) |
(53) |
0 |
(422) |
Gestiune descentralizată |
(218) |
0 |
(37) |
(270) |
0 |
(525) |
Gestiune partajată |
83 |
0 |
0 |
0 |
0 |
83 |
Gestiune în comun |
(662) |
(5) |
(252) |
(54) |
(577) |
(1 550) |
Alte cheltuieli de funcționare |
0 |
0 |
(1) |
(1) |
(1) |
(3) |
TOTAL CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE |
(2 978) |
(83) |
(1 433) |
(943) |
(1 180) |
(6 617) |
CHELTUIELI NETE DE FUNCȚIONARE |
(2 938) |
(83) |
(1 344) |
(920) |
(1 182) |
(6 467) |
RAPORTARE PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE
Milioane EUR |
||||||||||
|
Presă și comunicare |
Oficiul Antifraudă |
Coordonare |
Personal și administrație |
Eurostat |
Buget |
Audit |
Limbi |
Altele |
Total servicii și altele |
Alte venituri din exploatare: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Recuperarea cheltuielilor |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
Venituri din operațiuni administrative |
0 |
7 |
2 |
829 |
0 |
56 |
0 |
98 |
0 |
992 |
Venituri diverse din exploatare |
(2) |
5 |
1 |
53 |
0 |
9 |
0 |
47 |
327 |
440 |
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE |
(1) |
12 |
3 |
882 |
0 |
65 |
0 |
145 |
327 |
1 433 |
Cheltuieli administrative: |
(124) |
(51) |
(184) |
(1 424) |
(91) |
(58) |
(11) |
(441) |
39 |
(2 345) |
Cheltuieli cu personalul |
(79) |
(38) |
(159) |
(632) |
(70) |
(45) |
(10) |
(358) |
39 |
(1 352) |
Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale |
(2) |
(1) |
0 |
(109) |
0 |
0 |
0 |
(1) |
0 |
(113) |
Alte cheltuieli administrative |
(43) |
(12) |
(25) |
(683) |
(21) |
(13) |
(1) |
(82) |
0 |
(880) |
Cheltuieli de funcționare: |
(124) |
(22) |
(2) |
(14) |
(32) |
(341) |
0 |
(16) |
(273) |
(824) |
Gestiune centralizată directă |
(90) |
(22) |
0 |
(12) |
(32) |
(3) |
0 |
0 |
0 |
(159) |
Gestiune centralizată indirectă |
(34) |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
(34) |
Gestiune partajată |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
3 |
0 |
0 |
0 |
3 |
Alte cheltuieli de funcționare |
0 |
0 |
(2) |
(2) |
0 |
(341) |
0 |
(16) |
(273) |
(634) |
TOTAL CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE |
(248) |
(73) |
(186) |
(1 438) |
(123) |
(399) |
(11) |
(457) |
(234) |
(3 169) |
CHELTUIELI NETE DE FUNCȚIONARE |
(249) |
(61) |
(183) |
(556) |
(123) |
(334) |
(11) |
(312) |
93 |
(1 736) |
4. NOTE LA SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
4.1 SCOPUL ȘI ELABORAREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR
Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar.
Situația fluxurilor de numerar este întocmită prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor de tip non-numerar, de orice amânare sau cumulare a veniturilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu investirea fluxurilor de numerar.
Fluxurile de numerar care provin din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale UE (euro) prin aplicarea cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.
Situația fluxurilor de numerar prezentată în continuare arată fluxurile de numerar în perioada clasificată în funcție de activitățile de exploatare și investiții (UE nu are activități financiare).
4.2 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE
Activitățile de exploatare sunt activitățile UE care nu sunt activități de investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților îndeplinite. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă există) nu sunt considerate activități de investiții (sau finanțare), întrucât fac parte din obiectivele generale și, prin urmare, din operațiunile curente ale UE. Activitățile de exploatare includ și investiții precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc. Într-adevăr, obiectivul acestor activități este participarea la realizarea obiectivelor de politică.
4.3 ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII
Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cesionarea imobilizărilor corporale și necorporale și a altor investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ credite acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investițiile reale făcute de UE.
5. ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII SEMNIFICATIVE
5.1 ACTIVE CONTINGENTE
milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Garanții primite: |
|
|
Garanții de bună execuție |
337 |
300 |
Alte garanții |
43 |
34 |
Alte active contingente |
14 |
19 |
Total |
394 |
353 |
Garanțiile de bună execuție sunt cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanțării UE își îndeplinesc obligațiile contractuale față de UE.
5.2 PASIVE CONTINGENTE
milioane EUR |
|||
|
Notă |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Garanții oferite |
5.2.1 |
22 317 |
24 394 |
Amenzi |
5.2.2 |
6 378 |
8 951 |
FEGA, dezvoltare rurală și preaderare |
5.2.3 |
1 188 |
2 345 |
Politica de coeziune |
5.2.4 |
546 |
318 |
Cauze juridice și alte litigii |
5.2.5 |
91 |
251 |
Alte pasive contingente |
|
1 |
2 |
Total |
|
30 521 |
36 261 |
Toate pasivele contingente, cu excepția celor privind amenzile aplicate, vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul UE din anii următori. |
5.2.1 Garanții oferite
Milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Pentru creditele acordate de BEI din resursele sale proprii: |
||
Garanție de 65 % |
18 683 |
20 362 |
Garanție de 70 % |
1 654 |
1 992 |
Garanție de 75 % |
383 |
534 |
Garanție de 100 % |
594 |
724 |
Total |
21 314 |
23 612 |
Alte garanții oferite |
1 003 |
782 |
Total |
22 317 |
24 394 |
Bugetul UE garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele proprii ale acesteia statelor terțe la 31 decembrie 2012 (inclusiv împrumuturile acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanția UE este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65 % (pentru mandatul 2000-2007), 70 %, 75 % sau 100 %. Pentru mandatul 2007-2013, garanția UE este limitată la 65 % din soldurile scadente și nu din liniile de credit autorizate. Atunci când plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă. La 31 decembrie 2012, soldul totaliza 21 314 milioane EUR, reprezentând așadar riscul maxim cu care se confruntă UE.
Suma de mai sus din 2011 pentru garanția de 65 % nu ia în calcul diferența apărută în mandatele din 2000-2007 și 2007-2013. Dacă suma din 2011 ar fi fost calculată pe baza acestei diferențieri, suma care ar fi fost înscrisă ar fi fost de 17 423 milioane EUR.
Alte garanții oferite se referă, în principal, la Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (948 de milioane EUR) și la Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (39 de milioane EUR). Pentru mai multe informații privind aceste facilități, a se vedea nota 2.4.
5.2.2 Amenzi
Acestea sunt amenzi aplicate de Comisie în cazuri de încălcare a regulilor de concurență, plătite provizoriu și în cazul cărora s-a introdus un recurs sau nu se știe dacă se va introduce recurs. Acest pasiv contingent se va păstra până la pronunțarea unei hotărâri definitive a Curții de Justiție în cauza respectivă. Dobânda câștigată din plățile provizorii este inclusă în rezultatul economic pentru exercițiul în curs și, de asemenea, drept pasiv contingent pentru a reflecta nesiguranța titlurilor Comisiei pentru aceste sume.
5.2.3 FEGA, dezvoltare rurală și preaderare
Acestea sunt pasive contingente către statele membre, legate de deciziile de conformitate FEGA, dezvoltare rurală și corecții financiare aferente preaderării în așteptarea unei hotărâri a Curții de Justiție. Stabilirea sumei finale a datoriei și anul în care efectul recursurilor câștigate va fi imputat la buget vor depinde de durata procedurii înaintea Curții.
5.2.4 Politica de coeziune
Acestea sunt pasive contingente către statele membre în legătură cu acțiunile din cadrul politicii de coeziune în așteptarea datei audierii orale sau în așteptarea hotărârii Curții de Justiție.
5.2.5 Cauze și alte litigii
Această rubrică se referă la acțiunile în despăgubiri intentate în prezent împotriva Comisiei și a altor organisme ale UE, la alte litigii și la cheltuielile juridice estimate. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri în conformitate cu articolul 288 din Tratatul CE, reclamantul trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod suficient de grav unele prevederi legale destinate să confere drepturi persoanelor fizice, să arate daunele reale pe care le-a suferit și legătura cauzală directă între actul ilegal și prejudicii.
5.3 ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE
5.3.1 Angajamente restante care nu au fost încă înscrise
milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Angajamente restante care nu au fost încă înscrise |
175 853 |
165 236 |
Suma indicată mai sus este RdL-ul bugetar („rest de lichidat”) minus sumele aferente care au fost incluse drept cheltuieli în situația performanței financiare din 2012. RdL-ul bugetar este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost făcute încă plăți și/sau dezangajări. Acest lucru este consecința normală a existenței unor programe multianuale. La 31 decembrie 2012, RdL-ul bugetar era de 217 810 de milioane EUR (2011: 207 443 de milioane EUR).
5.3.2 Angajamente juridice importante
milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Acțiuni structurale |
71 775 |
142 916 |
Protocoale cu țările mediteraneene |
264 |
264 |
Acorduri de pescuit |
173 |
37 |
Programul Galileo |
143 |
320 |
Programul GMES |
233 |
400 |
TEN-T |
1 331 |
3 416 |
Alte angajamente contractuale |
3 884 |
4 493 |
Total |
77 803 |
151 846 |
Aceste angajamente au apărut întrucât UE a decis să își asume angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite încă de credite de angajament în buget. Acest fapt poate fi legat de programele multianuale precum acțiunile structurale sau de sumele pe care UE s-a angajat să le plătească în viitor în cadrul contractelor administrative existente la data bilanțului (de ex., legate de furnizarea de servicii, cum ar fi securitate, curățenie etc., dar și angajamente contractuale privind proiecte specifice, cum ar fi lucrările de construcții).
Acțiuni structurale
Următorul tabel prezintă o comparație între angajamentele juridice pentru care nu există încă angajamente bugetare și angajamentele maxime față de sumele prevăzute în cadrul financiar 2007-2013.
milioane EUR |
|||||
|
Sumele din perspectiva financiară 2007-2013 (A) |
Angajamente juridice încheiate (B) |
Angajamente bugetare 2007-2011 (C) |
Angajamente juridice minus angajamente bugetare (= B - C) |
Angajament maxim (= A - C) |
Fonduri structurale |
347 552 |
347 521 |
293 050 |
54 471 |
54 502 |
Resurse naturale |
100 549 |
100 539 |
85 058 |
15 481 |
15 491 |
Instrument de asistență pentru preaderare |
11 255 |
9 895 |
9 473 |
422 |
1 782 |
Total |
459 356 |
457 955 |
387 581 |
70 374 |
71 775 |
Protocoale cu țările mediteraneene
Aceste angajamente se referă la protocoale financiare cu țări terțe mediteraneene. Suma inclusă aici reprezintă diferența dintre suma totală a protocoalelor semnate și suma angajamentelor bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaționale care nu pot fi încheiate fără acordul ambelor părți, deși procesul de încheiere a acestora este în curs.
Acorduri de pescuit
Acestea sunt angajamente încheiate cu țări terțe pentru desfășurarea de operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit.
Programul Galileo
Acestea sunt sumele angajate pentru programul Galileo de dezvoltare a unui sistem european global de navigație prin satelit – a se vedea, de asemenea, nota 2.2.
Programul GMES
Comisia a încheiat un contract cu ASE pentru perioada 2008-2013 în vederea implementării componentei spațiale a programului Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES). Suma totală indicativă pentru acea perioadă este de 728 de milioane EUR.
Angajamentele TEN-T
Această sumă corespunde unor granturi în domeniul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada 2007 – 2013. Programul se aplică proiectelor identificate pentru dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport care să sprijine atât proiectele de infrastructură, cât și cele de cercetare și inovare, în vederea promovării integrării de noi tehnologii și procese inovatoare în crearea unei infrastructuri noi de transport. Suma totală indicativă pentru acest program este de 7 900 de milioane EUR.
Diminuarea angajamentelor juridice aferente TEN-T este efectul combinat al angajamentelor juridice reduse ca urmare a deciziilor de modificare și a creșterii angajamentelor bugetare.
Alte angajamente contractuale
Sumele incluse în această rubrică reprezintă sumele angajate care urmează a fi plătite pe durata contractelor. Cele mai mari sume incluse la această rubrică sunt legate de acordurile de achiziții ale Agenției pentru Energia de Fuziune în contextul proiectului ITER și de contractele de construcție ale Parlamentului European.
6. PROTECȚIA BUGETULUI UE
6.1 CONTEXT
Un aspect important în execuția bugetului UE este necesitatea de a se asigura buna prevenire sau detectarea și corectarea ulterioară a erorilor, neregulilor și fraudei. Obiectivul prezentei note este de a furniza: (1) o imagine de ansamblu asupra mecanismelor preventive și corective prevăzute în legislația aplicabilă care detaliază procesul de identificare și ulterior de corectare a erorilor, neregulilor și fraudei detectate de către organismele UE și de către statele membre, și (2) cea mai bună estimare a sumelor totale în cauză, astfel încât să se ilustreze în termeni reali modul în care este protejat bugetul UE.
În continuare sunt prezentate nu doar informațiile privind acțiunile realizate la nivelul UE, dar și cele furnizate cu privire la corecțiile efectuate de statele membre în cadrul gestiunii partajate în urma propriilor controale și audituri (numai pentru perioada de programare 2007-2013, întrucât pentru perioadele de programare anterioare, datele prezentate de către statele membre sunt incomplete și/sau nefiabile). Aceste corecții nu sunt înregistrate în sistemul contabil al Comisiei întrucât statele membre pot reutiliza aceste sume, în majoritatea cazurilor, pentru alte cheltuieli eligibile. Cifrele furnizate de statele membre sunt raportate în tabelul 6.7 de mai jos.
Detalii suplimentare cu privire la sumele prezentate mai jos și la procesele implicate pot fi găsite într-o comunicare specifică elaborată de Comisie și transmisă autorității care acordă descărcarea de gestiune și Curții de Conturi în luna septembrie a fiecărui an, începând din 2013, disponibilă pe site-ul internet Europa al DG Buget.
6.2 MECANISME DE PREVENIRE INSTITUITE DE COMISIA EUROPEANĂ
În gestionarea directă, acțiunile preventive includ controalele efectuate de serviciile responsabile privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiari. Aceste controale ex-ante sunt încorporate în procedurile de gestionare a programelor și sunt destinate să ofere o asigurare rezonabilă privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate. De asemenea, serviciile Comisiei pot oferi orientări, în special cu privire la chestiuni contractuale, cu scopul de a asigura o gestionare solidă și eficientă a fondurilor și, prin urmare, un risc mai scăzut de nereguli.
În cadrul gestiunii partajate (respectiv cheltuielile aferente politicii agricole și de coeziune), statele membre sunt primele responsabile, pe parcursul întregului ciclu de viață al cheltuielilor, de legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate din bugetul UE. Mecanisme de prevenire există, de asemenea, la nivelul Comisiei, având în vedere calitatea acesteia de organism de supraveghere. Comisia poate:
— |
întrerupe termenul de plată pentru o perioadă de maximum 6 luni pentru programele 2007-2013 în cazul în care:
|
— |
suspenda, în totalitate sau parțial, o plată intermediară către un stat membru pentru programele din perioada 2007-2013 în următoarele trei cazuri:
|
În cazul în care statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate decide să aplice o corecție financiară. Cifrele privind suspendările și întreruperile sunt prezentate în nota 6.4.1 de mai jos.
6.3 MECANISMELE DE CORECȚIE INSTITUITE DE COMISIA EUROPEANĂ
6.3.1. Corecții financiare
În cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt primele responsabile de prevenirea, detectarea și corectarea erorilor, neregulilor sau fraudelor comise de beneficiari în primul rând, în timp ce Comisia are un rol de supraveghere generală. Atunci când deficiențele grave apărute în sistemele de gestionare și control ale statelor membre au condus sau ar putea conduce la erori individuale sau sistemice, la nereguli sau fraudă, Comisia poate să aplice corecții financiare. Prelucrarea corecțiilor financiare respectă următoarele trei etape principale:
(1) |
Corecții financiare în curs: aceste corecții sunt susceptibile să se schimbe, deoarece nu sunt încă acceptate în mod formal de către statele membre, de exemplu în cazul unui audit care a fost finalizat, dar există încă o contradicție între Comisie și statul membru respectiv. |
(2) |
Corecții financiare confirmate/stabilite: aceste sume sunt definitive, ceea ce înseamnă că au fost confirmate (convenite) de statul membru respectiv ori au fost stabilite prin intermediul unei decizii a Comisiei. Acestea sunt prezentate în tabelele 6.4.2.1 de mai jos. |
(3) |
Corecții financiare efectuate: aceste sume reprezintă etapa finală a procesului prin care se corectează definitiv o situație constatată referitoare la cheltuieli necuvenite. În cadrele de reglementare sectoriale sunt prevăzute mai multe mecanisme de corecție. Aceste cifre sunt prezentate în tabelele 6.4.2.2 și 6.4.3.1 de mai jos. |
6.3.2 Recuperări
În cadrul gestiunii directe și în conformitate cu Regulamentul financiar, ordinele de recuperare ar trebui să fie stabilite de ordonatorul de credite pentru sumele plătite necuvenit. Ulterior, recuperările sunt efectuate direct prin transfer bancar efectuat de debitor (de exemplu, statul membru) sau prin compensare cu alte sume pe care Comisia trebuie să le plătească debitorului. Regulamentul financiar prevede proceduri suplimentare pentru a asigura colectarea ordinelor de recuperare al căror termen a fost depășit, care fac obiectul unei monitorizări specifice efectuate de către contabilul Comisiei.
În cadrul gestiunii partajate în domeniul agriculturii, statele membre sunt obligate să identifice erorile și neregulile și să recupereze sumele plătite necuvenit, în conformitate cu normele și procedurile naționale. Pentru FEGA, după deducerea de 20 % (în medie) aplicată de statele membre, sumele recuperate de la beneficiari sunt creditate Comisiei, care le înscrie ca venituri. În ceea ce privește FEADR, recuperările se deduc din următoarea cerere de plată, înainte ca aceasta să fie adresată serviciilor Comisiei, și, prin urmare, suma relevantă poate fi reutilizată pentru program. În cazul în care un stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de perseverent în acțiunile sale, Comisia poate decide să intervină și să impună o corecție financiară statului membru în cauză. În domeniul politicii de coeziune, în primul rând statele membre (nu Comisia) sunt responsabile de recuperarea de la beneficiari a sumelor plătite necuvenit, majorate, după caz, cu dobânzile de întârziere. Sumele recuperate de către statele membre sunt prezentate spre informare în această notă, pe lângă corecțiile financiare impuse de către Comisie. Pentru perioada 2007-2013, statele membre au obligația legală de a furniza Comisiei date clare și structurate privind sumele retrase din cofinanțare înainte ca procesul național de recuperare să fie finalizat și înainte ca sumele să fie efectiv recuperate de la beneficiari la nivel național.
6.3.3 Recuperarea sumelor de prefinanțare neutilizate:
În aproape toate domeniile, UE efectuează prefinanțări sau plăți în avans către beneficiari. Astfel cum se explică la nota 1.5.7, acestea sunt plăți destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar sau un fond de trezorerie. În cazul în care un beneficiar nu a utilizat (cheltuit) în totalitate o sumă de prefinanțare primită de la UE, serviciile Comisiei emit un ordin de recuperare pentru a asigura returnarea fondurilor la bugetul UE. Această procedură reprezintă o etapă importantă în cadrul sistemului de control al UE prin care se urmărește să se asigure că beneficiarul nu păstrează o sumă în exces, fără o justificare adecvată a cheltuielii, etapă care contribuie la protecția bugetului UE. Aceste recuperări sunt prezentate în tabelul 6.5 de mai jos.
Recuperările sumelor de prefinanțare neutilizate nu ar trebui să fie confundate cu cheltuielile ocazionale recuperate. În cazul în care serviciile Comisiei identifică și recuperează astfel de cheltuieli în raport cu sumele de prefinanțare plătite, acestea sunt în incluse în corecțiile financiare obișnuite sau în procesele de recuperare descrise la notele 6.3.1 și 6.3.2 de mai sus.
6.3.4 Venituri din resurse proprii — recuperări
În ceea ce privește veniturile din resurse proprii, care sunt principala sursă de finanțare a bugetului UE, recuperările iau în considerare: rapoartele de control ale Comisiei Europene, auditurile Curții Europene de Conturi, cazurile de responsabilitate financiară care rezultă din erorile administrative ale statelor membre sau din lipsa de diligență a acestora în acțiunile de recuperare, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, hotărârile Curții Europene de Justiție și, de asemenea, sumele care rezultă în urma plăților spontane efectuate de statele membre și penalități de întârziere a plăților aferente resurselor proprii. Aceste sume sunt prezentate în tabelul 6.6 de mai jos.
6.4 IMPACTUL FINANCIAR AL MECANISMELOR PREVENTIVE ȘI CORECTIVE
6.4.1 Întreruperi și suspendări în 2012
Întreruperi:
Tabelele de mai jos prezintă în ceea ce privește FEDER, Fondul de coeziune, FSE și FEP, o situație a evoluției cazurilor de întrerupere, atât ca număr, cât și ca valoare. Soldul inițial include toate cazurile care mai erau deschise la sfârșitul anului 2011, indiferent de anul în care întreruperea a fost notificată statului membru (din acest motiv, anumite cifre nu sunt direct comparabile cu cele prezentate în conturile anuale pentru 2011). Noile cazuri se referă numai la întreruperile notificate în anul 2012. Cazurile închise reprezintă cazurile în care plata cererilor de decont a fost reluată în 2012, indiferent de anul în care a început întreruperea. Cazurile care sunt încă deschise la sfârșitul anului 2012 reprezintă întreruperi care rămân active la 31 decembrie 2012, și anume plata cererilor de decont este în continuare întreruptă până la adoptarea de către statul membru respectiv a măsurilor corective.
milioane EUR |
||||||||
Perioada de programare 2007-2013 |
FEDER/Fondul de coeziune |
|||||||
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2011 |
Cazuri noi 2012 |
Cazuri închise în cursul anului 2012 |
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2012 |
|||||
Stat membru |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Germania |
3 |
17 |
2 |
163 |
|
|
5 |
180 |
Spania |
|
|
49 |
1 495 |
41 |
1 319 |
8 |
176 |
Franța |
|
|
6 |
51 |
5 |
24 |
1 |
27 |
Italia (8) |
10 |
265 |
20 |
1 122 |
19 |
860 |
11 |
526 |
Letonia |
|
|
5 |
94 |
5 |
94 |
0 |
0 |
Lituania |
|
|
4 |
164 |
4 |
164 |
0 |
0 |
Ungaria |
|
|
3 |
55 |
|
|
3 |
55 |
Polonia |
|
|
5 |
605 |
|
|
5 |
605 |
România |
|
|
1 |
41 |
|
|
1 |
41 |
Slovenia |
|
|
1 |
6 |
1 |
6 |
0 |
0 |
Slovacia |
2 |
71 |
|
|
2 |
71 |
0 |
0 |
Regatul Unit |
|
|
1 |
22 |
|
|
1 |
22 |
Zonă transfrontalieră |
|
|
11 |
59 |
8 |
52 |
3 |
6 |
Total |
15 |
353 |
108 |
3 878 |
85 |
2 592 |
38 |
1 639 |
În plus față de aceste proceduri de întrerupere, în 2012 au fost trimise 119 scrisori de avertizare (în cazurile în care nu era pendinte nicio cerere de plată) pentru FEDER, ceea ce a contribuit la prevenirea în continuare a apariției sumelor cu nereguli.
milioane EUR |
||||||||
Perioada de programare 2007-2013 |
FSE |
|||||||
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2011 |
Cazuri noi 2012 |
Cazuri închise în cursul anului 2012 |
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2011 |
|||||
Stat membru |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Republica Cehă |
|
|
1 |
47 |
|
|
1 |
47 |
Germania |
|
|
5 |
165 |
4 |
145 |
1 |
19 |
Spania |
2 |
10 |
8 |
159 |
9 |
160 |
1 |
9 |
Franța |
2 |
25 |
9 |
142 |
4 |
91 |
7 |
76 |
Italia |
4 |
53 |
7 |
207 |
6 |
231 |
5 |
30 |
Letonia |
|
|
2 |
26 |
2 |
26 |
0 |
0 |
Lituania |
|
|
1 |
1 |
1 |
1 |
0 |
0 |
România |
|
|
1 |
21 |
1 |
21 |
0 |
0 |
Slovacia |
|
|
1 |
45 |
1 |
45 |
0 |
0 |
Regatul Unit |
2 |
234 |
2 |
69 |
4 |
303 |
0 |
0 |
Total |
10 |
323 |
37 |
881 |
32 |
1 023 |
15 |
181 |
milioane EUR |
||||||||
Perioada de programare 2007-2013 |
FEP |
|||||||
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2011 |
Cazuri noi 2012 |
Cazuri închise în cursul anului 2012 |
Totalul cazurilor deschise la 31.12.2012 |
|||||
Stat membru |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Numărul de cazuri |
Valoarea |
Republica Cehă |
|
|
1 |
1 |
1 |
1 |
0 |
0 |
Danemarca |
1 |
0 |
|
|
1 |
0 |
0 |
0 |
Germania |
2 |
1 |
|
|
|
|
2 |
1 |
Estonia |
1 |
0 |
3 |
0 |
|
|
4 |
0 |
Spania |
1 |
62 |
2 |
32 |
2 |
84 |
1 |
9 |
Franța |
2 |
3 |
|
|
|
|
2 |
3 |
Italia |
|
|
6 |
38 |
|
|
6 |
38 |
Letonia |
|
|
1 |
0 |
|
|
1 |
0 |
Țările de Jos |
|
|
3 |
8 |
3 |
8 |
0 |
0 |
Polonia |
|
|
1 |
2 |
1 |
2 |
0 |
0 |
Portugalia |
|
|
3 |
16 |
2 |
12 |
1 |
4 |
România |
|
|
5 |
35 |
|
|
5 |
35 |
Slovacia |
|
|
2 |
2 |
|
|
2 |
2 |
Finlanda |
2 |
0 |
3 |
0 |
5 |
1 |
0 |
0 |
Suedia |
1 |
0 |
2 |
6 |
|
|
3 |
6 |
Regatul Unit |
1 |
34 |
4 |
7 |
2 |
33 |
3 |
8 |
Total |
11 |
100 |
36 |
149 |
17 |
141 |
30 |
108 |
Suspendări:
În ceea ce privește FEDER și Fondul de coeziune, au fost luate decizii de suspendare cu privire la două programe pentru Germania și Italia. Ambele suspendări erau încă în vigoare la 31 decembrie 2012. În ceea ce privește FSE, au fost adoptate două decizii de suspendare în 2012 cu privire la Republica Cehă și Slovacia. La 31 decembrie 2012, suspendarea era încă în vigoare pentru Republica Cehă. Nu au existat decizii de suspendare luate în 2012 pentru FEP.
6.4.2 Corecții financiare și recuperări efectuate în 2012
6.4.2.1 Corecții financiare și recuperări confirmate/stabilite în 2012
milioane EUR |
||||
|
Corecții financiare |
Recuperări |
2012 Total |
2011 Total |
Agricultură: |
||||
FEGA |
475 |
162 |
638 |
839 |
Dezvoltare rurală |
76 |
145 |
221 |
228 |
Politica de coeziune: |
||||
FEDER |
958 |
N/A |
958 |
424 |
Fondul de coeziune |
203 |
N/A |
203 |
17 |
FSE |
425 |
N/A |
425 |
227 |
IFOP/FEP |
2 |
N/A |
2 |
3 |
FEOGA Orientare |
31 |
3 |
34 |
1 |
Altele |
N/A |
19 |
19 |
50 |
Domenii de politică internă |
1 |
252 |
253 |
270 |
Domenii de politică externă |
N/A |
107 |
107 |
107 |
Administrație (9) |
N/A |
7 |
7 |
8 |
Total stabilite/confirmate în 2012 |
2 172 |
695 |
2 867 |
|
Total corecții stabilite/confirmate în 2011 |
1 406 |
768 |
|
2 174 |
6.4.2.2 Corecții financiare și recuperări efectuate în 2012
milioane EUR |
||||
|
Corecții financiare |
Recuperări |
2012 Total |
2011 Total |
Agricultură: |
||||
FEGA |
610 |
161 |
771 |
621 |
Dezvoltare rurală |
59 |
166 |
225 |
201 |
Politica de coeziune: |
||||
FEDER |
2 416 |
N/A |
2 416 |
419 |
Fondul de coeziune |
207 |
N/A |
207 |
115 |
FSE |
430 |
N/A |
430 |
178 |
IFOP/FEP |
1 |
N/A |
1 |
(90) |
FEOGA Orientare |
17 |
3 |
20 |
1 |
Altele |
N/A |
11 |
11 |
48 |
Domenii de politică internă |
1 |
229 |
230 |
268 |
Domenii de politică externă |
N/A |
99 |
99 |
77 |
Administrație (10) |
N/A |
9 |
9 |
2 |
Total efectuat în 2012 |
3 742 |
678 |
4 419 |
|
Total corecții efectuate în 2011 |
1 106 |
733 |
|
1 840 |
6.4.2.3 Defalcare pe stat membru a corecțiilor financiare aferente anului 2012 efectuate în cadrul gestiunii partajate
milioane EUR |
||||||||
Stat membru |
FEGA |
Dezvoltare rurală |
FEDER |
Fondul de coeziune |
FSE |
Altele |
Total 2012 |
Total 2011 |
Belgia |
0 |
3 |
0 |
— |
11 |
0 |
14 |
1 |
Bulgaria |
15 |
7 |
0 |
6 |
1 |
— |
30 |
25 |
Republica Cehă |
0 |
— |
116 |
8 |
— |
0 |
125 |
6 |
Danemarca |
22 |
— |
0 |
— |
— |
— |
22 |
0 |
Germania |
(16) |
3 |
23 |
— |
0 |
0 |
10 |
1 |
Estonia |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
— |
1 |
0 |
Irlanda |
(1) |
10 |
— |
— |
— |
— |
9 |
2 |
Grecia |
85 |
5 |
0 |
13 |
159 |
0 |
262 |
448 |
Spania |
47 |
2 |
1 952 |
81 |
84 |
7 |
2 172 |
159 |
Franța |
64 |
1 |
20 |
— |
37 |
2 |
123 |
33 |
Italia |
209 |
0 |
57 |
— |
3 |
7 |
275 |
50 |
Cipru |
8 |
0 |
— |
— |
— |
0 |
8 |
3 |
Letonia |
— |
— |
1 |
1 |
9 |
0 |
12 |
0 |
Lituania |
3 |
4 |
3 |
1 |
0 |
0 |
10 |
0 |
Luxemburg |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
0 |
0 |
Ungaria |
6 |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
6 |
41 |
Malta |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
Țările de Jos |
17 |
2 |
0 |
— |
— |
0 |
20 |
53 |
Austria |
1 |
— |
— |
— |
— |
0 |
1 |
0 |
Polonia |
12 |
2 |
45 |
79 |
23 |
0 |
162 |
148 |
Portugalia |
15 |
1 |
117 |
0 |
— |
0 |
134 |
26 |
România |
24 |
12 |
22 |
— |
81 |
— |
139 |
53 |
Slovenia |
0 |
0 |
— |
— |
— |
0 |
0 |
4 |
Slovacia |
0 |
— |
29 |
17 |
11 |
— |
57 |
5 |
Finlanda |
1 |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
1 |
0 |
Suedia |
72 |
2 |
0 |
— |
0 |
— |
74 |
3 |
Regatul Unit |
27 |
4 |
4 |
— |
12 |
2 |
50 |
44 |
Inter-regional/transfrontalier |
— |
— |
24 |
— |
— |
— |
24 |
1 |
Total corecții efectuate |
610 |
59 |
2 416 |
207 |
430 |
19 |
3 742 |
1 106 |
6.4.2.4 Explicarea corecțiilor financiare și a recuperărilor efectuate în 2012
Agricultură și dezvoltare rurală: corecțiile financiare stabilite/confirmate sunt legate, în principal, de deciziile Comisiei privind verificarea conformității și închiderea conturilor, ca urmare a auditurilor efectuate de Comisie. Suma efectivă executată diferă de suma stabilită din cauza unei întârzieri la încasare. În ceea ce privește recuperările, sumele sunt destul de stabile în comparație cu cifrele de anul trecut.
Politica de coeziune:
FEDER și Fondul de coeziune: sumele reprezentând corecțiile financiare stabilite/confirmate și cele efectuate au crescut semnificativ față de anul trecut:
— |
perioada 2007-2013: mai mult de jumătate din cele 1 161 de milioane EUR reprezentând corecțiile financiare stabilite/confirmate în 2012 (631 de milioane EUR) se referă la perioada actuală de programare, 2007-2013, ca urmare a supravegherii mai stricte de către Comisie și a numărului tot mai mare de audituri finalizate în această etapă de punere în aplicare a programelor. Suma reprezentând corecțiile stabilite/confirmate în 2012 aferente perioadei de programare 2007-2013 se explică, în principal, prin corecțiile privind Spania (267 de milioane EUR), Republica Cehă (111 milioane EUR), Grecia (82 de milioane EUR) și Polonia (77 de milioane EUR). Aceste sume nu includ corecții la cheltuielile declarate de către beneficiari la nivel de stat membru și, prin urmare, nu sunt certificate Comisiei ca rezultat al planurilor de acțiune solicitate ale acesteia. |
— |
perioada 2000-2006: suma rămasă (531 de milioane EUR) se referă la corecțiile aferente procesului de închidere, aflat în derulare, al perioadei de programare 2000-2006. Corecțiile la închidere rezultă din analiza declarațiilor de lichidare sau din extrapolarea indicelui de eroare reziduală. Principalele corecții se referă la Spania (316 de milioane EUR), Italia (65 de milioane EUR) și Portugalia (53 de milioane EUR). Aceste corecții ar trebui să continue în 2013, ca urmare a finalizării exercițiului de închidere, dar la valori mai mici. |
Sumele raportate în acest an se referă aproape în exclusiv la perioada 2000-2006 și la corecțiile financiare care au fost stabilite/acceptate în anii anteriori. O corecție majoră privind Spania (1,8 miliarde EUR) a fost raportată ca fiind efectuată după finalizarea verificării tuturor documentelor de încheiere, validarea completă a declarațiilor de cheltuieli prezentate de autoritățile statelor membre din care au fost deduse corecțiile, precum și prelucrarea plății parțiale a soldului restant pentru Spania. Ar trebui să se evidențieze faptul că, din cauza lipsei creditelor de plată din bugetul 2012, la sfârșitul anului (ca urmare a respingerii de către autoritatea bugetară a propunerii de buget rectificativ cu un nivel mai ridicat de credite de plată), serviciile Comisiei nu au putut efectua plata integrală a soldului datorat Spaniei.
FSE:
— |
2000-2006: majoritatea corecțiilor financiare raportate se referă la extrapolarea indicelui de eroare reziduală la închidere (în urma analizei declarațiilor de lichidare) sau la efectuarea corecțiilor nete la închidere. Auditurile de încheiere sunt încă în curs de desfășurare. |
— |
2007-2013: sumele raportate se referă la sumele afectate de nereguli și deduse din cererile de plată intermediare prezentate de statele membre pe durata ciclului de viață a programului. Creșterea sumelor raportate rezultă din strategia comună de audit elaborată pentru această perioadă de programare. |
6.4.3 Cifre cumulate privind corecțiile financiare și recuperările efectuate
6.4.3.1 Corecțiile financiare efectuate – cifre cumulate
Informațiile furnizate mai jos evidențiază corecțiile financiare cumulate raportate pentru fiecare perioadă de programare:
milioane EUR |
||||||||
Corecții financiare |
Perioada de programare |
Deciziile FEGA cumulate |
Total la sfârșitul anului 2012 |
% Efectuate/ stabilite/ confirmate |
Valoarea totală a corecțiilor neefectuate la sfârșitul anului 2012 |
Efectuate la sfârșitul anului 2011 |
||
Perioada 1994-1999 |
Perioada 2000-2006 |
Perioada 2007-2013 |
||||||
Agricultură: |
— |
93 |
81 |
7 728 |
7 902 |
92,7 % |
623 |
7 139 |
FEGA |
— |
— |
— |
7 728 |
7 728 |
93,3 % |
558 |
7 024 |
Dezvoltare rurală (11) |
— |
93 |
81 |
— |
174 |
72,8 % |
65 |
115 |
Politica de coeziune: |
2 535 |
6 359 |
779 |
— |
9 673 |
89,7 % |
1 114 |
|
FEDER |
1 764 |
4 626 |
154 |
— |
6 544 |
89,6 % |
761 |
4 128 |
Fondul de coeziune |
264 |
464 |
87 |
— |
815 |
82,8 % |
169 |
608 |
FSE |
407 |
1 206 |
538 |
— |
2 150 |
96,7 % |
74 |
1 720 |
IFOP/FEP |
100 |
5 |
0 |
— |
105 |
52,2 % |
96 |
104 |
FEOGA- Orientare (11) |
0 |
58 |
— |
— |
58 |
80,6 % |
14 |
41 |
Altele |
— |
— |
— |
2 |
2 |
100,0 % |
— |
0 |
Total |
2 535 |
6 452 |
861 |
7 730 |
17 577 |
91,0 % |
1 737 |
13 741 |
Valorile corecțiilor financiare prezentate în acest tabel cu privire la agricultură reprezintă sume brute aferente deciziilor de verificare a conformității. Cu toate acestea, sumele prezentate în nota 6.4.2.2 iau în calcul, de asemenea, deciziile de validare financiară.
Referitor la FEGA, suma cumulată executată de 7 728 de milioane EUR acoperă toate corecțiile efectuate cu începere de la adoptarea primei decizii, în 1999. Referitor la dezvoltarea rurală, valoarea cumulată de 174 de milioane EUR acoperă toate corecțiile și recuperarea neregulilor, începând din 2007. Trebuie remarcat faptul că, în unele cazuri, data execuției a fost amânată cu câțiva ani, iar unele decizii sunt rambursate, de asemenea, în tranșe anuale amânate. Acesta este cazul statelor membre care fac obiectul asistenței financiare, în conformitate cu Acordul-cadru european de stabilitate financiară semnat la 7 iunie 2010. În consecință, există o discrepanță tot mai mare între sumele cumulate stabilite și cele executate.
Referitor la politica de coeziune:
|
Perioada 2000-2006: în 2012, creșterea ratei de execuție în cadrul FEDR aferentă perioadei de programare 2000-2006 (de la 53 % în 2011 la 92 % în 2012) se explică prin transmiterea către statele membre a tuturor scrisorilor de închidere (exceptând șapte scrisori) cu privire la închiderea programelor operaționale în cadrul FEDR până la sfârșitul lui 2012, urmată de autorizarea cererilor de plăți parțiale finale privind FEDR 2000-2006 (în limitele creditelor disponibile). Această rată ridicată de execuție la sfârșitul lui 2012 este valabilă, de asemenea, în cazul FSE. Referitor la IFOP, documentele de închidere și cererile finale de plată se află încă în etapa de prelucrare de către serviciile Comisiei, ceea ce explică rata scăzută de execuție pentru această perioadă de programare. |
|
Perioada 2007-2013: ca urmare a supravegherii mai stricte de către Comisie, un număr tot mai mare de audituri sunt finalizate în această etapă de implementare a programelor. Numărul de corecții stabilite/ confirmate sau efectuate va continua să crească în următorii ani, ca urmare a rolului de supraveghere al Comisiei și a auditurilor UE. |
Tabelul de mai sus cuprinde corecțiile financiare care sunt contestate de anumite state membre (în condițiile în care experiența trecută arată că situațiile în care Comisia a trebuit să ramburseze sume în astfel de cazuri au fost foarte rare). Pentru mai multe detalii, a se vedea nota 5.2.4.
6.4.3.2 Recuperări efectuate — cifre cumulate
Referitor la recuperări, informațiile cumulate fiabile sunt disponibile numai începând din 2008, atunci când a fost introdusă o funcție specifică în sistemul contabil al Comisiei în vederea unei mai bune urmăriri și raportări a recuperărilor respective. Informațiile de mai jos prezintă o defalcare pentru fiecare an în parte a recuperărilor efectuate:
milioane EUR |
|||||||
Recuperări |
Anul |
Total la sfârșitul anului 2012 |
Total la sfârșitul anului 2011 |
||||
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||
Agricultură: |
|
|
|
|
|
|
|
FEGA |
356 |
148 |
172 |
178 |
161 |
1 015 |
854 |
Dezvoltare rurală |
0 |
25 |
114 |
161 |
166 |
466 |
301 |
Coeziune |
31 |
102 |
25 |
48 |
14 |
219 |
205 |
Domenii de politică internă |
40 |
100 |
162 |
268 |
229 |
799 |
570 |
Domenii de politică externă |
32 |
81 |
136 |
77 |
99 |
425 |
326 |
Administrație |
0 |
9 |
5 |
2 |
9 |
25 |
16 |
Total |
459 |
464 |
614 |
734 |
678 |
2 949 |
2 272 |
6.5 RECUPERAREA SUMELOR DE PREFINANȚARE NEUTILIZATE
milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Agricultură: |
|
|
FEGA |
0 |
0 |
Dezvoltare rurală |
0 |
0 |
Politica de coeziune: |
|
|
FEDER |
38 |
13 |
Fondul de coeziune |
5 |
2 |
FSE |
214 |
17 |
IFOP/FEP |
0 |
0 |
FEOGA Orientare |
5 |
10 |
Domenii de politică internă |
207 |
212 |
Domenii de politică externă |
104 |
72 |
Administrație |
2 |
0 |
Total recuperat |
575 |
327 |
Sumele de mai sus au fost deduse pentru calcularea sumelor de prefinanțare incluse la notele 2.6 și 2.10.
6.6 RECUPERĂRI REFERITOARE LA VENITURI DIN RESURSE PROPRII
milioane EUR |
||||
|
2012 |
2011 |
||
Sume recuperate: |
|
|
||
|
133 |
63 |
||
|
160 |
312 |
||
Total recuperat |
293 |
375 |
6.7 CORECȚII SUPLIMENTARE (RETRAGERI ȘI RECUPERĂRI) RAPORTATE DE STATELE MEMBRE CA FIIND EFECTUATE PENTRU PERIOADA 2007-2013
milioane EUR |
||||
Stat membru |
FEDR/FC |
FSE |
FEP |
Total la șfârșitul anului 2012 |
Belgia |
3 |
11 |
— |
14 |
Bulgaria |
13 |
2 |
0 |
15 |
Republica Cehă |
191 |
37 |
— |
228 |
Danemarca |
0 |
0 |
0 |
0 |
Germania |
290 |
49 |
1 |
340 |
Estonia |
4 |
0 |
0 |
4 |
Irlanda |
0 |
5 |
0 |
5 |
Grecia |
63 |
— |
0 |
63 |
Spania |
204 |
39 |
9 |
252 |
Franța |
42 |
37 |
0 (12) |
79 |
Italia |
141 |
27 |
0 |
168 |
Cipru |
0 |
0 |
0 |
1 |
Letonia |
10 |
— |
0 |
10 |
Lituania |
6 |
0 |
0 |
6 |
Luxemburg |
— |
0 |
— |
0 |
Ungaria |
26 |
— |
0 |
26 |
Malta |
1 |
0 |
— |
1 |
Țările de Jos |
1 |
2 |
0 |
3 |
Austria |
4 |
1 |
0 |
5 |
Polonia |
204 |
— |
0 |
204 |
Portugalia |
46 |
28 |
1 |
75 |
România |
43 |
— |
0 |
43 |
Slovenia |
5 |
5 |
— |
10 |
Slovacia |
33 |
4 |
0 |
37 |
Finlanda |
1 |
0 |
0 |
1 |
Suedia |
2 |
1 |
1 |
4 |
Regatul Unit |
38 |
13 |
1 |
52 |
Zonă transfrontalieră |
8 |
— |
— |
8 |
Total corecții efectuate |
1 377 |
261 |
14 |
1 652 |
Tabelul de mai sus prezintă corecțiile financiare cumulate raportate de fiecare stat membru de la începutul perioadei de programare 2007-2013 la sfârșitul anului 2012. Acestea vin în completarea corecțiilor raportate cumulat de Comisie (a se vedea nota 6.4.3).
Pentru a se obține o asigurare suplimentară în ceea ce privește exhaustivitatea și fiabilitatea raportărilor prezentate de statele membre privind recuperările și retragerile, Comisia a inițiat un audit al acțiunilor structurale (FEDER, FC, FSE, FEP) în 2011, cu scopul de a asigura că raportările statelor membre sunt complete și fiabile. Pe baza unei analize a riscurilor, a fost selectat un eșantion de 12 autorități de certificare în 10 state membre (13). În cursul anului 2012, serviciile relevante ale Comisiei au obținut o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că 11 din cele 12 autorități de certificare auditate au stabilit proceduri satisfăcătoare pentru a păstra evidența sumelor aferente recuperării și retragerii sumelor plătite necuvenit și pentru a le raporta Comisiei.
Serviciile Comisiei vor continua acest audit în 2013 și ulterior în alte state membre, în urma analizei declarațiilor anuale prezentate de statele membre privind retragerile și recuperările care urmează să fie primite în 2013.
7. MECANISME DE SPRIJIN FINANCIAR
Prezenta notă este menită să ofere o imagine de ansamblu completă asupra mecanismelor de asistență financiară existente în prezent în UE și, prin urmare, oferă informații suplimentare celor prezentate la nota 2. Informațiile incluse în prima parte a acestei note (7.1) se referă la operațiunile de împrumut și de creditare ale UE gestionate de Comisie. Informațiile furnizate în partea a doua a acestei note (7.2) se referă la mecanismele interguvernamentale de stabilitate financiară din afara cadrului impus de Tratatul UE și, prin urmare, nu au un impact asupra bugetului UE.
7.1 ACTIVITĂȚILE DE ÎMPRUMUT ȘI DE CREDITARE GESTIONATE DE COMISIE
7.1.1 Activități de împrumut și creditare — Prezentare generală
Sume la valoarea contabilă
milioane EUR |
|||||||
|
Asistență macro-financiară (AMF) |
Euratom |
Balanța de plăți (BdP) |
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) |
CECO în lichidare |
Total 31.12.2012 |
Total 31.12.2011 |
Credite (nota 2.4.2) |
549 |
425 |
11 623 |
44 476 |
221 |
57 294 |
41 281 |
Împrumuturi (nota 2.14) |
549 |
425 |
11 623 |
44 476 |
194 |
57 267 |
41 251 |
Sumele de mai sus sunt exprimate la valoarea contabilă, în timp ce în tabelele de mai jos sunt prezentate valori nominale. |
Uniunea Europeană (UE) este împuternicită prin Tratatul UE să adopte programe de împrumut în scopul de a mobiliza resursele financiare necesare pentru îndeplinirea mandatului său. Comisia Europeană, acționând în numele UE, operează în prezent trei programe principale, și anume Asistența macrofinanciară (AMF), Asistența pentru balanța de plăți (BdP) și Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), în cadrul cărora poate să acorde credite și să le finanțeze prin emiterea de titluri de creanță pe piețele de capital sau cu instituții financiare.
Punctele-cheie sau caracteristicile care trebuie evidențiate în cazul acestor trei instrumente sunt următoarele:
— |
împrumuturile UE se obțin pe piețele de capital sau de la instituțiile financiare și nu de la buget, deoarece UE nu este autorizată să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile bugetare curente sau un deficit bugetar; |
— |
dimensiunea împrumuturilor variază de la plasamente private mici de o cifră sau două de milioane EUR până la operațiuni de referință în contextul creditelor BdP și al MESF; |
— |
fondurile obținute sunt împrumutate țării beneficiare în regim „back-to-back”, și anume cu aceleași cupoane, scadențe și sume. Chiar dacă se aplică regimul „back-to-back”, serviciul datoriei aferente obligațiunilor este o obligație legală a UE, care se va asigura că toate plățile aferente obligațiunilor sunt efectuate la timp și integral. În acest scop, beneficiarii BdP sunt obligați să depună rambursări cu 7 zile înaintea scadențelor, iar beneficiarii MESF cu 14 zile în avans, fapt care oferă Comisiei suficient timp pentru a asigura plata la timp în toate circumstanțele; |
— |
pentru fiecare program destinat unei țări, deciziile Consiliului și ale Comisiei stabilesc sumele totale acordate, tranșele care urmează a fi plătite, maturitatea maximă individuală și scadența medie maximă a pachetului de credit. Ulterior, Comisia și țara beneficiară convin asupra parametrilor creditului/finanțării, inclusiv asupra tranșelor și a plății acestora. În plus, în afară de prima tranșă din credit, toate celelalte tranșe depind de respectarea unor condiții stricte, cu termeni și condiții similare cu sprijinul FMI, asupra cărora s-a convenit, în contextul unei asistențe financiare comune UE/FMI, care este un alt factor ce influențează calendarul finanțării; |
— |
astfel, calendarul și scadențele emisiunilor depind de activitățile de creditare conexe ale UE; |
— |
finanțarea este denominată exclusiv în euro, iar scadența variază de la 5 la 30 de ani; |
— |
împrumuturile sunt obligații directe și necondiționate ale UE, fiind garantate de toate cele 28 de state membre ale UE; |
— |
În cazul în care o țară beneficiară nu își respectă obligațiile (de plată), serviciul datoriei va fi dedus din soldul de trezorerie disponibil al Comisiei Europene, dacă este posibil. În cazul în care acest lucru nu este posibil, Comisia ar urma să obțină fondurile necesare de la statele membre. Statele membre ale UE sunt obligate din punct de vedere juridic, în conformitate cu legislația privind resursele proprii a Uniunii Europene (articolul 12 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului), să pună la dispoziție fonduri suficiente pentru a acoperi obligațiile UE. Prin urmare, investitorii sunt expuși doar riscului de credit al UE, nu celui al beneficiarului creditelor finanțate; |
— |
creditarea în regim „back-to-back” garantează că bugetul UE nu își asumă niciun risc de rată a dobânzii și niciun risc de schimb valutar. |
În plus, entitatea juridică Euratom (reprezentată de Comisie) împrumută bani pentru a credita atât statele membre, cât și țările terțe, pentru a finanța proiecte legate de instalațiile energetice. În fine, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) aflată în lichidare, ca urmare a restructurării datoriilor unui debitor rău platnic, a achiziționat, în 2002 și 2007, bilete la ordin ale BEI (cotate AAA). La data bilanțului, valoarea contabilă a acestor bilete la ordin a fost de 221 de milioane EUR.
Mai multe detalii cu privire la fiecare dintre aceste instrumente sunt prezentate mai jos. Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:
Credite |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Asistență macrofinanciară (AMF) |
0,298 %-4,54 % |
1,58513 %-4,54 % |
Euratom |
0,431 %-5,76 % |
1,067 %-5,76 % |
BdP |
2,375 %-3,625 % |
2,375 %-3,625 % |
MESF |
2,375 %-3,750 % |
2,375 %-3,50 % |
CECO în lichidare |
5,2354 %-5,8103 % |
1,158 %-5,8103 % |
Împrumuturi |
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Asistență macrofinanciară (AMF) |
0,298 %-4,54 % |
1,58513 %-4,54 % |
Euratom |
0,351 %-5,6775 % |
0,867 %-5,6775 % |
BdP |
2,375 %-3,625 % |
2,375 %-3,625 % |
MESF |
2,375 %-3,750 % |
2,375 %-3,50 % |
CECO în lichidare |
6,92 %-9,78 % |
1,158 %-9,2714 % |
7.1.2 Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF)
MESF - valoare nominală
milioane EUR |
|||
|
Irlanda |
Portugalia |
Total |
Total credite acordate |
22 500 |
26 000 |
48 500 |
Plătite la 31.12.11 |
13 900 |
14 100 |
28 000 |
Plătite în 2012 |
7 800 |
8 000 |
15 800 |
Credite plătite la 31.12.12 |
21 700 |
22 100 |
43 800 |
Credite rambursate la 31.12.12 (14) |
0 |
0 |
0 |
Credite restante la 31.12.12 |
21 700 |
22 100 |
43 800 |
Sume neutilizate la 31.12.12 |
800 |
3 900 |
4 700 |
La 11 mai 2010, Consiliul a adoptat MESF pentru a menține stabilitatea financiară în Europa [Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului]. Mecanismul are drept temei articolul 122 alineatul (2) din TFUE și permite acordarea de asistență financiară unui stat membru care se confruntă cu dificultăți sau care este în mod serios amenințat de dificultăți grave, din cauza unor circumstanțe excepționale care nu depind de el. Asistența poate lua forma unui credit sau a unei linii de credit. Comisia împrumută fonduri pe piețele de capital sau de la instituții financiare în numele UE și acordă aceste fonduri drept credit statelor membre beneficiare. Pentru fiecare țară care beneficiază de un credit în cadrul MESF, înainte de plata unei tranșe se efectuează o evaluare trimestrială privind îndeplinirea condițiilor privind politicile.
Conform concluziilor Consiliului ECOFIN din 9 mai 2010, facilitatea este limitată la 60 de miliarde EUR, dar limita legală este stabilită la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului, care limitează valoarea restantă a creditelor sau a liniilor de credite la marja disponibilă în cadrul plafonului de resurse proprii. Împrumuturile legate de creditele acordate în cadrul MESF sunt garantate de bugetul UE; astfel, la 31 decembrie 2012, bugetul este expus la un risc maxim posibil de 44 476 de milioane EUR cu privire la creditele respective (cele 43,8 de miliarde EUR de mai sus fiind valoarea nominală). Întrucât împrumuturile în cadrul MESF sunt garantate de bugetul UE, Parlamentul European examinează acțiunile Comisiei în cadrul MESF și exercită un control în contextul procedurii bugetare și al procedurii de descărcare de gestiune.
Consiliul a hotărât, prin decizia de punere în aplicare din decembrie 2010, cu privire la un credit de maximum 22,5 miliarde EUR pentru Irlanda, iar în mai 2011, cu privire la un credit de maximum 26 de miliarde EUR pentru Portugalia. Deciziile inițiale de punere în aplicare au fixat dobânzi cu o marjă care să permită condiții similare cu cele ale sprijinului acordat de FMI. Odată cu adoptarea Deciziilor de punere în aplicare nr. 2011/682/UE și 2011/683/UE ale Consiliului din 11 octombrie 2011, Consiliul a eliminat retroactiv marja dobânzii și a extins scadența medie maximă de la 7,5 ani la 12,5 ani și scadența tranșelor individuale până la 30 de ani. La 12 aprilie 2013, Consiliul ECOFIN a convenit să prelungească în continuare scadența medie maximă a împrumuturilor MESF pentru Irlanda și Portugalia cu 7 până la 19,5 ani. Această prelungire ar simplifica profilul de rambursare a datoriei din ambele țări și ar reduce nevoile de refinanțare ale acestora în perioada ulterioară aplicării programului.
În cadrul MESF, UE intenționează să emită obligațiuni suplimentare în ultimul trimestru al anului 2013 pentru o sumă totală de 3 miliarde EUR, în vederea unor credite pentru Irlanda și Portugalia. MESF nu se va mai angaja în noi programe de finanțare sau nu va mai încheia noi acorduri privind facilitățile de împrumut, dar va rămâne activă în ceea ce privește finanțarea programelor în derulare privind Portugalia și Irlanda (a se vedea, de asemenea, nota 7.2.2 de mai jos).
7.1.3 Balanța de plăți (BdP)
Facilitatea BdP, care este un instrument financiar axat pe o politică, oferă asistență financiară pe termen mediu statelor membre ale UE. Aceasta permite acordarea de credite statelor membre care se află în dificultate ori care se confruntă cu un risc major privind balanța lor de plăți sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat moneda euro pot beneficia de această facilitate. Valoarea restantă maximă a creditelor acordate în temeiul instrumentului este limitată la 50 de miliarde EUR. Împrumuturile legate de aceste credite pentru BdP sunt garantate de bugetul UE – astfel, la 31 decembrie 2012, bugetul este expus unui risc maxim posibil de 11 623 de milioane EUR cu privire la aceste credite (suma de 11,4 miliarde EUR de mai jos fiind valoarea nominală).
BdP - valoare nominală
milioane EUR |
||||
|
Ungaria |
Letonia |
România |
Total |
Total credite acordate |
6 500 |
3 100 |
6 400 |
16 000 |
Plătite în 2008 |
2 000 |
— |
— |
2 000 |
Plătite în 2009 |
3 500 |
2 200 |
1 500 |
7 200 |
Plătite în 2010 |
— |
700 |
2 150 |
2 850 |
Plătite în 2011 |
— |
— |
1 350 |
1 350 |
Plătite în 2012 |
— |
— |
— |
— |
Credite plătite la 31.12.2012 |
5 500 |
2 900 |
5 000 |
13 400 |
Credite rambursate la 31.12.2012 |
(2 000) |
— |
— |
(2 000) |
Soldul la 31.12.2012 |
3 500 |
2 900 |
5 000 |
11 400 |
Sume neutilizate la 31.12.2012 |
0 |
0 |
1 400 |
1 400 |
La sfârșitul acestei note a fost inserat un tabel care prezintă calendarul rambursărilor pentru aceste credite. |
Între noiembrie 2008 și sfârșitul anului 2012, au fost acordate Ungariei, Letoniei și României credite în valoare de 16 miliarde EUR, din care 13,4 miliarde EUR au fost vărsate până la sfârșitul anului 2012. Ar trebui remarcat că programul de asistență BdP destinat Ungariei a expirat în noiembrie 2010 (cu 1 miliard EUR nefolosit) și a fost primită o primă rambursare de 2 miliarde EUR în decembrie 2011 conform programării. Programul de asistență BdP pentru Letonia a expirat în ianuarie 2012 (cu 200 de milioane EUR neutilizate). Primul program de asistență BdP pentru România a expirat în mai 2012, fiind plătită toată suma acordată.
În februarie 2011, România a solicitat un program de continuare a asistenței financiare, ca măsură de precauție, în cadrul facilității Asistență pentru balanța de plăți, pentru a sprijini relansarea creșterii economice. La 12 mai 2011, Consiliul a decis să pună la dispoziție, ca măsură de precauție, asistență UE BdP pentru România în valoare de maximum 1,4 miliarde EUR (Decizia 2011/288/UE a Consiliului) care, dacă era solicitată, ar fi trebuit să fie furnizată sub forma unui credit cu scadență maximă de șapte ani. Această asistență financiară preventivă a expirat la sfârșitul lunii martie 2013, fără a fi utilizată.
Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a schemei de rambursare planificată exprimată în valoare nominală pentru sumele neachitate aferente creditelor în cadrul MESF și BdP la data semnării acestor conturi:
miliarde EUR |
||||||||
Anul |
BdP |
MESF |
Total |
|||||
Ungaria |
Letonia |
România |
Total |
Irlanda |
Portugalia |
Total |
||
2014 |
2,0 |
1,0 |
|
3,0 |
|
|
|
3,0 |
2015 |
|
1,2 |
1,5 |
2,7 |
5,0 |
|
5,0 |
7,7 |
2016 |
1,5 |
|
|
1,5 |
|
4,75 |
4,75 |
6,25 |
2017 |
|
|
1,15 |
1,15 |
|
|
|
1,15 |
2018 |
|
|
1,35 |
1,35 |
3,9 |
0,6 |
4,5 |
5,85 |
2019 |
|
0,5 |
1,0 |
1,5 |
|
|
|
1,5 |
2021 |
|
|
|
|
3,0 |
6,75 |
9,75 |
9,75 |
2022 |
|
|
|
|
|
2,7 |
2,7 |
2,7 |
2025 |
|
0,2 |
|
0,2 |
|
|
|
0,2 |
2026 |
|
|
|
|
2,0 |
2,0 |
4,0 |
4,0 |
2027 |
|
|
|
|
1,0 |
2,0 |
3,0 |
3,0 |
2028 |
|
|
|
|
2,3 |
|
2,3 |
2,3 |
2032 |
|
|
|
|
3,0 |
|
3,0 |
3,0 |
2038 |
|
|
|
|
|
1,8 |
1,8 |
1,8 |
2042 |
|
|
|
|
1,5 |
1,5 |
3,0 |
3,0 |
Total |
3,5 |
2,9 |
5,0 |
11,4 |
21,7 |
22,1 |
43,8 |
55,2 |
7.1.4 AMF, EURATOM și CECO în lichidare
AMF este un instrument financiar axat pe o politică de asistență pentru redresarea balanței de plăți și/sau asistență bugetară acordată în mod necondiționat și și fără o alocare expresă țărilor terțe partenere care sunt apropriate geografic de teritoriul UE. Acest instrument constă în credite sau granturi pe termen mediu/lung sau o combinație corespunzătoare a amândurora și completează, în general, finanțarea oferită în contextul unei ajustări și al unui program de reformă susținute de FMI. La 31 decembrie 2012, Comisia a angajat o sumă suplimentară de 100 de milioane EUR corespunzătoare unor acorduri de împrumut, dar aceasta nu a fost utilizată de cealaltă parte înainte de sfârșitul anului. Comisia nu a primit garanții de la partea terță pentru aceste credite, dar acestea sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.4).
Euratom este o entitate juridică a Uniunii Europene, fiind reprezentată de Comisia Europeană. Aceasta acordă împrumuturi statelor membre cu scopul de a finanța, în statele membre, proiecte de investiții legate de producția industrială de energie electrică în centrale nucleare și de instalațiile industriale ale ciclului combustibilului. Împrumuturile Euratom sunt acordate, de asemenea, statelor nemembre pentru a îmbunătăți nivelul de siguranță și eficiență ale centralelor nucleare și ale instalațiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în exploatare sau în construcție. Au fost primite de la părțile terțe garanții de 423 milioane EUR (2011: 447 de milioane EUR) pentru acoperirea acestor credite.
Creditele CECO sunt acordate de CECO în lichidare din fonduri împrumutate, în conformitate cu articolele 54 și 56 din Tratatul CECO, precum și din trei titluri de creanță necotate la bursă emise de BEI pentru înlocuirea unui debitor rău platnic. Aceste titluri de creanță vor fi deținute până la scadența finală (2017 și 2019) pentru a se acoperi utilizarea împrumuturilor aferente. Modificările valorii contabile corespund modificării dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în cadrul exercițiului și costul tranzacției de la deschidere, calculate conform metodei ratei dobânzii efective.
7.2 MECANISME DE STABILITATE FINANCIARĂ INTERGUVERNAMENTALE DIN AFARA CADRULUI IMPUS DE TRATATUL UE
7.2.1 Fondul european de stabilitate financiară (FESF)
Fondul european de stabilitate financiară (FESF) a fost creat de statele membre din zona euro în urma deciziilor adoptate la 9 mai 2010 de Consiliul ECOFIN. Mandatul său este de a proteja stabilitatea financiară în Europa prin furnizarea de asistență financiară statelor membre din zona euro. FESF nu prevede noi credite după 1 iulie 2013 (a se vedea nota 7.2.2 de mai jos), în conformitate cu actualul acord-cadru. Potrivit unui acord al șefilor de stat/guvern din zona euro la care s-a ajuns în iulie 2011, FESF este autorizat să utilizeze următoarele instrumente legate de impunerea unor condiții adecvate:
— |
să ofere credite țărilor aflate în dificultate financiară; |
— |
să intervină pe piețele primare și secundare ale datoriei. Intervenția pe piața secundară se va realiza numai pe baza unei analize a BCE din care să rezulte existența unor circumstanțe excepționale pe piața financiară și a unor riscuri care amenință stabilitatea financiară; |
— |
să acționeze pe baza unui program preventiv; |
— |
să finanțeze recapitalizările instituțiilor financiare prin credite acordate guvernelor; |
— |
să furnizeze certificate de protecție parțială împotriva riscurilor alături de noi emisiuni ale statelor membre vulnerabile. |
FESF este susținut de angajamente de garantare furnizate de statele membre din zona euro pentru o sumă totală de 780 de miliarde EUR și are o capacitate de creditare de 440 de miliarde EUR. Nu este garantat de bugetul UE. FESF este o societate comercială înregistrată în Luxemburg și deținută de statele membre din zona euro în afara cadrului impus de Tratatul UE și, prin urmare, nu este un organism al UE, este complet separat de aceasta și nu este consolidat în conturile UE. În consecință, nu are niciun impact asupra conturilor UE, în afara veniturilor posibile provenind din sancțiuni, conform celor prezentate în continuare.
Comisiei îi revine responsabilitatea de a negocia condițiile privind politicile pe care se întemeiază asistența financiară, precum și de a monitoriza respectarea acestor condiții. Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului permite impunerea de sancțiuni sub formă de amenzi pentru statele membre a căror monedă este euro. Aceste amenzi, în valoare de 0,2 % din PIB-ul statului membru în cauză în anul precedent, pot fi aplicate în cazurile în care un stat membru nu a luat măsurile necesare pentru a corecta un deficit bugetar excesiv sau în cazul în care a existat o manipulare a statisticilor. În mod similar, Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 privind dezechilibrele macroeconomice prevede o amendă anuală de 0,1 % din PIB pentru un stat membru din zona euro în cazul în care acesta nu a luat măsurile corective solicitate sau în cazul în care a prezentat un plan de măsuri corective insuficiente. Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 a actualizat Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Acest regulament actualizat prevede, de asemenea, posibilitatea de a aplica amenzi statelor membre din zona euro (egale cu 0,2 % din PIB plus o componentă variabilă). În conformitate cu toate cele trei regulamente, amenzile colectate de către Comisie revin FESF sau mecanismului care îi succede. În prezent, se preconizează că aceste amenzi vor trece în bugetul UE și apoi vor fi transferate în FESF. Aceasta ar însemna că astfel de sume ar urma să apară în același timp ca venituri și cheltuieli la buget, neavând astfel niciun impact asupra rezultatului bugetar general. De asemenea, acestea nu ar avea niciun impact asupra rezultatului economic, astfel cum s-a prezentat în situațiile financiare ale UE.
FESF - valoare nominală
milioane EUR |
||||
|
Irlanda |
Portugalia |
Grecia (15) |
Total |
Total credite acordate |
17 700 |
26 000 |
144 600 |
188 300 |
Credite plătite la 31.12.2012 |
12 000 |
18 200 |
108 300 |
138 500 |
Credite rambursate la 31.12.2012 |
— |
— |
— |
— |
Credite restante la 31.12.2012 |
12 000 |
18 200 |
108 300 |
138 500 |
7.2.2 Mecanismul european de stabilitate (MES)
La 17 decembrie 2010, Consiliul European a convenit cu privire la necesitatea ca statele membre din zona euro să instituie un mecanism de stabilitate permanent: Mecanismul european de stabilitate („MES”), o organizație interguvernamentală creată în temeiul dreptului internațional public, în afara cadrului Tratatului UE. Tratatul privind MES a fost semnat de cele 17 state membre din zona euro la data de 2 februarie 2012 și a devenit operațional în octombrie 2012. MES a preluat sarcinile îndeplinite de MESF și, de la data de 1 iulie 2013, sarcinile îndeplinite de FESF, devenind singurul mecanism permanent care răspunde la noile cereri de asistență financiară pentru statele membre din zona euro. În consecință, MESF și FESF nu se vor mai angaja în noi programe de finanțare sau nu vor mai încheia noi convenții de împrumut, dar vor rămâne active în ceea ce privește finanțarea programelor în curs pentru Portugalia, Irlanda și Grecia. Împrumuturile acordate în cadrul MESF vor continua să fie plătite și rambursate în temeiul normelor MESF și astfel, împrumuturile aferente vor fi în continuare garantate de bugetul UE și vor rămâne în bilanțul UE. Instituirea MES nu va avea, prin urmare, niciun impact asupra angajamentelor existente în cadrul MESF. De asemenea, trebuie notat faptul că bugetul UE nu va garanta împrumuturile MES.
MES este susținut de o structură solidă de capital, totalul capitalului subscris fiind de 700 de miliarde EUR, din care 80 de miliarde EUR vor fi sub formă de capital vărsat, asigurat de statele membre din zona euro. Cu un astfel de capital, capacitatea sa de creditare ar trebui, în principiu, să ajungă la 500 de miliarde EUR. Asistența acordată în cadrul MES va fi însoțită de condiționalități corespunzătoare instrumentului de asistență ales. Creditele acordate statelor membre beneficiare vor fi condiționate de punerea în aplicare a unui program strict de ajustare fiscală și economică, în conformitate cu acordurile existente. Întrucât acest mecanism are propria personalitate juridică și este finanțat direct de statele membre din zona euro, acesta nu este un organism al UE și nu are un impact nici asupra contabilității UE, nici asupra bugetului UE, în afara veniturilor posibile provenind din sancțiunile descrise mai jos. Comisiei îi revine responsabilitatea de a negocia condițiile privind politicile aferente asistenței financiare și de a monitoriza respectarea acestor condiții (la fel ca și pentru FESF, a se vedea mai sus). Fiecare țară care beneficiază de asistență financiară din MES va face obiectul unor evaluări periodice privind îndeplinirea condițiilor privind politicile, înainte de vărsarea unei noi tranșe.
După cum s-a menționat anterior, amenzile percepute în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, (UE) nr. 1174/2011 și (UE) nr. 1177/2011 vor trece în bugetul UE și apoi vor fi transferate în MES, atunci când FESF nu va mai fi operațional. În plus, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernarea semnat de 25 de state membre (cu excepția Regatului Unit și a Republicii Cehe) prevede plata de penalități pentru oricare dintre „părțile contractante” în cazul în care statul membru respectiv nu a luat măsurile necesare pentru a remedia o încălcare a criteriului privind deficitul. Penalitățile impuse (care nu pot depăși 0,1 % din PIB) vor fi plătite MES în cazul în care sunt aplicate statelor membre din zona euro (deci cu niciun impact asupra rezultatului bugetar al UE, ca și în cazul FESF, conform celor de mai sus) sau bugetului UE pentru statele membre din afara zonei euro - a se vedea articolul 8 alineatul (2) din tratat. În acest din urmă caz, suma corespunzătoare sancțiunii va constitui venit pentru bugetul UE și va fi reflectată ca atare în conturile sale.
MES - valoare nominală
milioane EUR |
|
|
Spania |
Total credite acordate |
100 000 |
Credite plătite la 31.12.2012 |
39 468 |
Credite rambursate la 31.12.2012 |
— |
Credite restante la 31.12.2012 |
39 468 |
Sume neutilizate la 31.12.2012 |
60 532 |
8. GESTIONAREA RISCURILOR FINANCIARE
Următoarele informații prezentate în legătură cu gestionarea riscurilor financiare ale UE se referă la:
— |
activități de creditare și împrumut realizate de Comisia Europeană prin: Mecanismul european de stabilitate financiară (MESF), balanța de plăți (BdP), Asistența macrofinanciară (AMF), acțiunile Euratom și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare); |
— |
operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în vederea execuției bugetului UE, inclusiv primirea de amenzi precum și la |
— |
Fondul de garantare pentru acțiunile externe. |
8.1 TIPURI DE RISCURI
Riscul de piață este riscul ca valoarea justă sau fluxurile viitoare de numerar ale unui instrument financiar să fluctueze din cauza modificărilor prețurilor pe piață. Riscul de piață include nu doar potențialul pierderilor, dar și potențialul câștigurilor. Acesta cuprinde riscul valutar, riscul ratei dobânzii și alte riscuri de preț (UE nu are alte riscuri de preț semnificative).
1. |
Riscul valutar este riscul ca operațiunile UE sau valoarea investițiilor acesteia să fie afectate de modificările ratelor de schimb valutar. Acest risc rezultă în urma modificării prețului unei valute față de alta. |
2. |
Riscul legat de rata dobânzii reprezintă posibilitatea unei reduceri a valorii unui titlu, în special o obligațiune, care rezultă dintr-o majorare a ratelor dobânzii. În general, creșterea ratelor dobânzii va conduce la scăderea prețurilor ratelor fixe ale obligațiunilor și viceversa. |
Riscul de credit este riscul unei pierderi ca urmare a neplății de către un debitor/o entitate care se împrumută a unui credit sau a unei alte linii de credit (fie principalul, fie dobânda, fie ambele) sau ca urmare a unei alte neîndepliniri a unei obligații contractuale. Printre cazurile de neîndeplinire a obligațiilor se numără întârzierea rambursărilor, eșalonarea rambursărilor debitorilor și falimentul.
Riscul de lichiditate este riscul care apare în urma dificultății de a vinde un activ, de exemplu, riscul ca un anumit titlu sau activ să nu poată fi comercializat suficient de repede pe piață pentru a se împiedica producerea unei pierderi sau pentru a se îndeplini o obligație.
8.2 POLITICILE DE GESTIONARE A RISCURILOR
Activități de împrumut și creditare
Tranzacțiile de creditare și de împrumut, precum și gestionarea trezoreriei aferente se efectuează de UE în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, dacă este cazul, și cu orientările interne. Au fost elaborate manuale de proceduri scrise care acoperă domenii specifice precum împrumuturile, creditele și gestionarea trezoreriei, iar acestea sunt folosite de unitățile relevante care execută operațiunile. Ca regulă generală, nu există activități de compensare a variațiilor ratei dobânzii sau ale valutelor străine (activități de „acoperire a riscului”) întrucât operațiunile de creditare sunt finanțate în general prin împrumuturi reciproce acoperite („back-to-back”), care astfel nu generează rate ale dobânzii sau poziții valutare deschise. Aplicarea regimului „back-to-back” este verificată periodic.
Comisia Europeană gestionează lichidarea pasivelor și nu se prevede niciun nou credit sau finanțare corespunzătoare pentru CECO în lichidare. Noile împrumuturi CECO sunt limitate la refinanțare în scopul reducerii costului fondurilor. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, se aplică principiile gestionării prudente pentru a se limita riscurile financiare.
Trezoreria
Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului (astfel cum a fost modificat prin Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2028/2004 și (CE, Euratom) nr. 105/2009 ale Consiliului) și în Regulamentul financiar (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului, modificat prin Regulamentele (CE, Euratom) nr. 1995/2006, (CE) nr. 1525/2007 și (UE, Euratom) nr. 1081/2010 ale Consiliului) și în normele sale de aplicare (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei, modificat prin Regulamentele (CE, Euratom) nr. 1261/2005, (CE, Euratom) nr. 1248/2006 și (CE, Euratom) 478/2007 ale Comisiei).
Ca urmare a regulamentelor menționate anterior, se aplică următoarele principii:
— |
resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la organismul numit de fiecare stat membru. Comisia poate retrage bani din aceste conturi numai pentru a-și acoperi lichiditățile obligatorii; |
— |
resursele proprii sunt plătite de statele membre în moneda lor națională, iar plățile Comisiei sunt, de regulă, efectuate în EUR; |
— |
conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilități de descoperire de cont. Această restricție nu se aplică în ceea ce privește conturile de resurse proprii ale Comisiei în cazul nerespectării obligațiilor de plată aferente creditelor contractate sau garantate în temeiul regulamentelor și deciziei Consiliului UE și în anumite condiții, în cazul în care necesarul de lichidități depășește activele din conturi; |
— |
fondurile depuse în conturi în alte monede decât EUR sunt fie folosite pentru plăți în aceleași monede, fie sunt periodic convertite în EUR. |
Pe lângă conturile de resurse proprii, Comisia a deschis conturi la bănci centrale sau comerciale, cu scopul de a executa plăți și de a face încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.
Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.
Un set de orientări și de proceduri scrise reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată ale Comisiei, scopul acestora fiind limitarea riscurilor operaționale și financiare și asigurarea unui nivel adecvat de control. Acestea acoperă diferite domenii de operare (de exemplu: executarea plăților și gestionarea numerarului, previzionarea fluxului de numerar, continuitatea operațiunilor etc.), iar respectarea orientărilor și a procedurilor este verificată cu regularitate. În plus, DG BUDG și DG ECFIN fac schimb de informații privind gestionarea riscurilor și cele mai bune expuneri.
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: depozite
Sumele primite înainte de 2010 rămân în conturi bancare la băncile selectate în mod special pentru depunerea amenzilor încasate cu titlu provizoriu. Selecția băncilor se efectuează în conformitate cu procedurile de licitație definite în Regulamentul financiar. Plasarea de fonduri la bănci specifice este determinată de politica internă de gestionare a riscurilor, care stabilește cerințele de rating al creditului și valoarea fondurilor care ar putea fi plasate proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapartide. Sunt identificate și evaluate riscurile financiare și operaționale și se verifică periodic conformitatea cu orientările și cu procedurile interne.
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
Începând cu anul 2010, sumele corespunzătoare amenzilor încasate cu titlu provizoriu sunt investite într-un fond creat în mod special, denumit BUFI. Gestionarea activelor pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu este realizată de Comisie în conformitate cu orientările interne și cu liniile directoare privind gestionarea activelor. Au fost elaborate manuale de proceduri care acoperă domenii specifice precum gestionarea trezoreriei, care sunt utilizate de unitățile relevante care execută operațiunile. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și procedurile interne este verificată periodic.
Obiectivul activităților de gestionare a activelor este de a se investi amenzile plătite Comisiei, astfel încât:
(a) |
să se garanteze că fondurile sunt disponibile ușor în caz de necesitate și, de asemenea, |
(b) |
să se asigure o rentabilitate care, în situații normale, este egală, în medie, cu rentabilitatea de referință a BUFI minus costurile suportate. |
Investițiile sunt restricționate practic la următoarele categorii: depozite la termen la băncile centrale ale țărilor din zona euro, agențiile datoriilor suverane ale țărilor din zona euro, băncile deținute în totalitate de stat sau garantate de acesta sau instituții supranaționale, obligațiuni, bonuri și certificate de depozit emise de entități suverane care creează o expunere directă a țărilor din zona euro la riscul unei datorii suverane sau care sunt emise de instituții supranaționale.
Garanții bancare
Cantități semnificative de garanții emise de instituții financiare sunt deținute de Comisie legat de amenzile pe care aceasta le aplică societăților care încalcă normele în materie de concurență ale UE (a se vedea nota 2.9.1). Aceste garanții sunt furnizate de societățile amendate ca o alternativă la efectuarea plăților provizorii. Garanțiile sunt gestionate în conformitate cu politica internă de gestionare a riscurilor. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și cu procedurile interne este verificată periodic.
Fondul de garantare
Normele și principiile de gestionare a activelor Fondului de garantare (a se vedea nota 2.4) sunt prevăzute în Convenția dintre Comisia Europeană și BEI din data de 25 noiembrie 1994 și în amendamentele ulterioare din 17/23 septembrie 1996, 8 mai 2002, 25 februarie 2008 și 9 noiembrie 2010. Fondul de garantare efectuează operațiuni exclusiv în EUR și investește exclusiv în această monedă pentru a evita orice risc valutar. Activele sunt gestionate pe baza normelor tradiționale de prudență folosite pentru activitățile financiare. Se cere să se acorde o atenție specială reducerii riscurilor și asigurării posibilității vânzării sau transferului activelor gestionate fără întârzieri semnificative, avându-se în vedere angajamentele acoperite.
8.3 RISCURILE VALUTARE
Activități de împrumut și de creditare
Majoritatea activelor și pasivelor financiare sunt în EUR, deci, în aceste cazuri, pentru UE nu există niciun risc valutar. Cu toate acestea, UE acordă credite în USD prin instrumentul financiar Euratom, care sunt finanțate prin contractarea unor împrumuturi cu sume echivalente în USD (operațiune reciprocă, back-to-back). La data bilanțului, pentru UE nu există niciun risc valutar aferent Euratom. Riscul valutar net la care este expusă CECO în lichidare este redus, echivalentul a 1,35 milioane EUR, și provine din credite imobiliare echivalente a 1,13 milioane EUR și din soldurile conturilor curente echivalente a 0,22 milioane EUR.
Trezoreria
Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse proprii, în conformitate cu regulamentul privind resursele proprii. Acestea sunt convertite în EUR atunci când sunt necesare pentru a acoperi executarea unor plăți. Procedurile aplicate pentru gestionarea acestor fonduri sunt impuse de regulamentul menționat anterior. Într-un număr limitat de cazuri, aceste fonduri sunt utilizate direct pentru a se executa plăți în aceleași monede.
O serie de conturi în monede UE altele decât EUR, precum și în USD și CHF sunt deschise de Comisie la bănci comerciale, cu scopul de a executa plăți în aceeași monedă. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de valoarea plăților de executat, prin urmare soldurile acestora nu reprezintă expunere la riscul valutar.
Când se primesc încasări diverse (altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt transferate în conturile Comisiei în moneda respectivă, dacă aceste sume sunt necesare pentru a acoperi execuția plăților, sau sunt convertite în EUR și transferate în alte conturi în EUR. Conturile de avans în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcție de necesarul de plăți locale pe termen scurt estimate, în monedele respective. Soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelul prevăzut.
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu (depozite și portofoliul BUFI) și garanțiile bancare
Întrucât toate amenzile se aplică și se încasează în EUR, nu există niciun risc valutar.
Fondul de garantare
Activele financiare sunt în EUR, prin urmare nu există risc valutar.
8.4 RISCUL AFERENT RATEI DOBÂNZII
Activități de împrumut și de creditare
Împrumuturi și credite cu rate variabile ale dobânzii
Datorită naturii activităților sale de împrumut și de creditare, UE are active și pasive purtătoare de dobânzi semnificative. Împrumuturile AMF și Euratom emise la rate variabile expun UE la riscuri ale ratei dobânzii. Cu toate acestea, riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce, back-to -back). La data bilanțului, UE are credite (exprimate în valori nominale) cu rate variabile de 0,7 miliarde EUR (2011: 0,8 miliarde EUR), cu o reevaluare a ratelor la fiecare 6 luni.
Împrumuturi și credite cu rate fixe ale dobânzii
UE are, de asemenea, credite AMF și Euratom cu rate fixe de 271 milioane EUR în total în 2012 (2011: 236 de milioane EUR) și care au o scadență finală între unu și cinci ani (25 de milioane EUR) și peste cinci ani (246 de milioane EUR). În plus, UE are zece credite în cadrul instrumentului financiar BdP cu rate fixe ale dobânzii de 11,4 miliarde EUR în total în 2012 (2011: 11,4 miliarde EUR) și care au o scadență finală între unu și cinci ani (8,4 miliarde EUR) și peste cinci ani (3,0 miliarde EUR). În cadrul instrumentului financiar MESF, UE are 18 credite cu rate fixe ale dobânzii în valoare totală de 43,8 miliarde EUR în 2012, care au o scadență finală între unu și cinci ani (9,8 miliarde EUR) și peste cinci ani (34 de miliarde EUR).
Din cauza naturii activităților sale, CECO în lichidare este expusă unui risc al ratelor dobânzii. Riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt compensate în general prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile. În ceea ce privește operațiunile de gestionare a activelor, există obligațiuni cu rate variabile ale dobânzii ce reprezintă 4 % din portofoliul CECO. La data bilanțului, obligațiunile cu cupon zero reprezentau 8 % din totalul portofoliului de obligațiuni.
Trezoreria
Trezoreria Comisiei nu împrumută niciun ban; în consecință, aceasta nu este expusă riscului ratei dobânzii. Totuși, obține dobândă de la soldurile pe care le are în diversele sale conturi bancare. De aceea, Comisia a instituit măsuri prin care să se asigure că dobânda câștigată în conturile sale bancare în mod periodic reflectă ratele dobânzii de pe piață, precum și fluctuațiile posibile ale acestora.
Conturile deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale pentru încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobânzi și sunt scutite de comisioane. Pentru toate celelalte conturi deschise la băncile centrale naționale, remunerarea depinde de condițiile specifice oferite de fiecare bancă; ratele dobânzii aplicate sunt variabile și ajustate în funcție de fluctuațiile pieții.
Soldurile de la sfârșitul zilei ale conturilor deschise la băncile comerciale beneficiază de o dobândă zilnică aferentă. Aceasta are la bază ratele variabile de pe piață la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii aferente este legat de EONIA (indexarea euro medie de la sfârșitul zilei) și este ajustat pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii aferente este legat de rata marginală a BCE pentru principalele sale operațiuni de refinanțare. Prin urmare, nu există niciun risc de încasare de către Comisie a unor dobânzi la rate mai mici decât cele de pe piață.
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu (depozite și portofoliul BUFI) și garanțiile bancare
Depozitele și garanțiile bancare nu sunt expuse riscurilor aferente ratelor dobânzii. Dobânda acumulată la depozite reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și fluctuațiile posibile ale acestora. Nu există obligațiuni cu rate variabile ale dobânzii în cadrul portofoliului BUFI.
Fondul de garantare
Titlurile de creanță din cadrul Fondului de garantare emise la rate variabile ale dobânzii sunt supuse efectelor de volatilitate ale acestor rate, întrucât titlurile de creanță la rate fixe prezintă un risc în ceea ce privește valoarea lor justă. Obligațiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 67 % din portofoliul de investiții la data bilanțului (2011: 83 %).
8.5 RISCUL DE CREDIT
Activități de împrumut și de creditare
Expunerea la riscul de credit este gestionată în primul rând prin obținerea de garanții de țară în cazul Euratom, după aceea prin Fondul de garantare (AMF și Euratom), după aceea prin posibilitatea de a se retrage fondurile necesare din conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele membre și, în ultimul rând, prin bugetul UE. Legislația privind resursele proprii stabilește plafonul de plăți din resurse proprii la 1,23 % din VNB-ul statelor membre, iar în 2012 a fost utilizat efectiv un procent de 0,93 % pentru a se acoperi creditele de plată. Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2012 a existat o marjă disponibilă de 0,3 % pentru a se acoperi aceste garanții. Fondul de garantare pentru acțiuni externe a fost înființat în 1994 pentru a acoperi riscurile de neachitare a împrumuturilor luate care finanțează credite acordate țărilor din afara UE. În orice caz, expunerea la riscul de credit este diminuată prin posibilitatea de a recurge la conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele membre, în plus față de activele din conturile respective în cazul în care un debitor nu ar putea rambursa integral sumele datorate. În acest scop, UE are dreptul să invite toate statele membre să asigure respectarea obligației legale a UE față de creditorii acesteia.
În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Prin urmare, unitatea care execută operațiunile va putea să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.
Expunerea CECO la riscul de credit este gestionată prin analiza periodică a capacității debitorilor de a îndeplini obligațiile de rambursare a capitalului și a dobânzii. Expunerea la riscul de credit este gestionată și prin obținerea de garanții, precum și de garanții de țară, ale companiilor și personale. În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. Unitatea care execută operațiunile poate să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite suficiente pe contrapartide.
Trezoreria
Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului privind resursele proprii, în conturile deschise de statele membre pentru plata propriilor contribuții (resurse proprii). Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale. Pentru Comisie, aceste instituții prezintă cele mai diminuate riscuri de creditare (sau de contrapartidă), deoarece expunerea este față de statele membre ale acesteia. În ceea ce privește resursele de trezorerie ale Comisiei deținute la bănci comerciale în vederea execuției plăților, alimentarea acestor conturi se realizează pe o bază „just-in-time” și este gestionată automat de sistemul trezoreriei de gestionare a numerarului. În fiecare cont se mențin niveluri minime de numerar, proporționale cu media plăților zilnice executate din acesta. În consecință, sumele deținute de pe o zi pe alta în aceste conturi rămân în mod constant la niveluri scăzute (în general, în medie, între 20 și 100 de milioane EUR, distribuite în peste 20 de conturi), pentru a se asigura că expunerea Comisiei la riscuri este limitată. Aceste sume ar trebui să fie analizate avându-se în vedere soldurile globale de trezorerie care fluctuează între 1 miliard EUR și 35 de miliarde EUR, precum și suma globală a plăților executate în 2012, care a fost de 139,5 miliarde EUR.
În plus, se aplică orientări specifice pentru selectarea băncilor comerciale în vederea minimizării în continuare a riscului de contrapartidă la care este expusă Comisia:
— |
toate băncile comerciale sunt selectate prin licitație. Ratingul minim de depozit pe termen scurt solicitat băncilor în vederea admiterii la procedurile de licitație este Moody’s P-1 sau un rating echivalent (adică S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și care se justifică în mod corespunzător, se poate accepta un nivel mai scăzut; |
— |
ratingurile de credit ale băncilor comerciale la care Comisia are conturi sunt revizuite cel puțin o dată pe lună sau cu o frecvență mai mare, dacă și atunci când este necesar. Au fost adoptate măsuri de monitorizare intensificată și evaluări zilnice ale ratingurilor băncilor comerciale în contextul crizei financiare, iar acestea au fost menținute în cursul anului 2012. |
— |
în delegațiile din afara UE, conturile de avans sunt deschise la bănci locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată. Cerințele de rating depind de situația locală și pot fi diferi substanțial de la o țară la alta. Pentru a se limita expunerea la risc, soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelurile cele mai scăzute posibil (ținându-se seama de nevoile operaționale); acestea sunt alimentate periodic, iar plafoanele aplicate sunt revizuite anual. |
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: depozite
Băncile care dețin depozite pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu înainte de 2010 sunt selectate printr-o procedură de licitație, în conformitate cu politica de gestionare a riscurilor care definește cerințele privind ratingul creditului și valoarea fondurilor care ar putea fi plasate proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapartide.
Pentru băncile comerciale care au fost în mod special selectate pentru depunerea amenzilor încasate cu titlu provizoriu (numerar restricționat) este necesar, ca regulă generală, cel puțin un rating A pe termen lung (S&P sau echivalentul) acordat de toate cele trei mari agenții de rating și cel puțin un rating A-1 pe termen scurt (S&P sau echivalentul). Sunt aplicate măsuri specifice în cazul în care băncile din acest grup primesc un rating mai mic. În plus, suma depusă în fiecare bancă este limitată la un anumit procent din fondurile sale proprii, care variază în funcție de nivelul de rating al fiecărei instituții. La calculul unei astfel de limite se ia în considerare, de asemenea, suma restantă a garanțiilor emise Comisiei de către aceeași instituție. Conformitatea depozitelor restante cu cerințele politicii aplicabile este revăzută periodic.
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
În ceea ce privește investițiile efectuate din amenzi încasate cu titlu provizoriu, Comisia își asumă riscul de credit, care reprezintă riscul ca o contrapartidă să nu poată plăti integral sumele la scadență. Nivelul cel mai înalt al expunerii este față de Franța și Germania, întrucât fiecare dintre aceste țări reprezintă 53 % și, respectiv, 24 % din volumul total al portofoliului.
Garanții bancare
Cantități semnificative de garanții emise de instituțiile financiare sunt, de asemenea, deținute de Comisie legat de amenzile pe care aceasta le aplică societăților care încalcă normele în materie de concurență ale UE (a se vedea nota 2.9.1). Aceste garanții sunt furnizate de societățile amendate ca o alternativă la efectuarea plăților provizorii. Politica de gestionare a riscurilor aplicată pentru acceptarea unor astfel de garanții a fost revizuită în 2012 și a fost stabilită o nouă combinație de cerințe de rating de credit și procentaje limitate pe contrapartidă (proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapartide), avându-se în vedere contextul financiar actual din UE. Aceasta continuă să asigure pentru Comisie o calitate înaltă a creditului. Respectarea de către garanțiile neachitate a cerințelor politicii aplicabile este revăzută în mod periodic.
Fondul de garantare
În conformitate cu acordul dintre UE și BEI privind gestionarea Fondului de garantare, toate investițiile interbancare ar trebui să aibă un rating minim de Moody’s P-1 sau un rating echivalent. Începând din 31 decembrie 2012, au fost create depozite cu termene fixe (242 de milioane EUR) cu astfel de contrapartide (2011: 300 de milioane EUR).
8.6 RISCUL DE LICHIDITATE
Activități de împrumut și de creditare
Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce - back –to -back). În cazul AMF și Euratom, Fondul de garantare servește drept rezervă de lichidități (sau rețea de siguranță) în cazul plăților neachitate sau al întârzierii plăților debitorilor. În cazul BdP, Regulamentul (CE) nr. 431/2009 al Consiliului asigură o procedură care acordă timp suficient pentru mobilizarea de fonduri din conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele membre. Pentru MESF, Regulamentul 407/2010 al Consiliului prevede o procedură similară.
Pentru gestionarea activelor și a pasivelor CECO în lichidare, Comisia gestionează nevoile de lichiditate pe baza previziunilor de plăți obținute prin consultări cu serviciile responsabile ale Comisiei.
Trezoreria
Principiile bugetare ale UE asigură un nivel general, întotdeauna suficient, al resurselor de numerar pentru exercițiul respectiv în vederea executării tuturor plăților. De fapt, contribuțiile totale ale statelor membre sunt egale cu valoarea creditelor de plată pentru exercițiul bugetar respectiv. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în douăsprezece tranșe lunare pe parcursul exercițiului, în timp ce pentru plăți există un anumit calendar. În plus, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului (Regulamentul privind resursele proprii), contribuțiile statelor membre privind bugetele (rectificative) aprobate după data de 16 dintr-o anumită lună (N) devin disponibile numai din luna N + 2, în timp ce creditele de plată corespunzătoare sunt disponibile imediat. Pentru a se asigura că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează a fi executate într-o anumită lună, sunt instituite proceduri privind previzionarea periodică a numerarului și pot fi solicitate în avans resurse proprii sau finanțare suplimentară de la statele membre, dacă este necesar și în anumite condiții. În plus față de cele de mai sus, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei, instrumentele automate de gestionare a numerarului asigură zilnic lichidități suficiente disponibile în fiecare din conturile bancare ale Comisiei.
Fondul de garantare
Fondul este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un nivel suficient de lichidități și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Fondul trebuie să mențină un minim de 100 de milioane EUR într-un portofoliu cu o scadență < 12 luni, care urmează a fi investit în instrumente monetare. Începând din 31 decembrie 2012, aceste investiții, inclusiv numerarul, s-au ridicat la suma de 250 de milioane EUR. Mai mult, un minim de 20 % din valoarea nominală a fondului va cuprinde instrumente monetare, obligațiuni cu rată fixă cu scadență de cel mult un an și obligațiuni cu rată variabilă. La 31 decembrie 2012, acest procent era de 52 %.
9. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE
9.1 PĂRȚILE AFILIATE
Părțile afiliate ale UE sunt celelalte entități consolidate ale UE și personalul de conducere superioară al acestor entități. Tranzacțiile dintre aceste entități se desfășoară ca parte a operațiunilor normale ale UE și, de aceea, pentru aceste tranzacții, nu sunt necesare cerințe specifice de informare, în conformitate cu normele contabile ale UE.
9.2 DREPTURILE CONDUCERII SUPERIOARE
În vederea prezentării informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate referitoare la conducerea superioară a Comisiei Europene, aceste persoane sunt împărțite în cinci categorii, astfel:
|
Categoria 1: președintele Consiliului European, președintele Comisiei și președintele Curții de Justiție |
|
Categoria 2: vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai Comisiei |
|
Categoria 3: Secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, președintele și membrii Tribunalului, președintele și membrii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, Ombudsmanul și Controlorul European pentru Protecția Datelor |
|
Categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi |
|
Categoria 5: funcționarii publici cu cel mai mare grad din instituții și agenții |
Drepturile acestora sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează - informații suplimentare se pot găsi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [JO 187 8.8.1967, modificat ultima dată de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 904/2012 al Consiliului (JO L 269 4.10.2012) și JO L 268 din 20.10.1977, modificat ultima dată de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1293/2004 al Consiliului (JO L 243 15.7.2004)]. Alte informații se pot găsi, de asemenea, în Statutul funcționarilor publicat pe site-ul internet Europa, care este documentul oficial ce descrie drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Personalul conducerii superioare nu primește niciun fel de credite preferențiale de la UE.
DREPTURI FINANCIARE ALE CONDUCERII SUPERIOARE
în EUR |
|||||
Drepturi (pe salariat) |
Categoria 1 |
Categoria 2 |
Categoria 3 |
Categoria 4 |
Categoria 5 |
Salariu de bază (lunar) |
25 351,76 |
22 963,55 –23 882,09 |
18 370,84 –20 667,20 |
19 840,51 –21 126,47 |
11 681,17 –18 370,84 |
Alocație pentru locuință/indemnizație de expatriere |
15 % |
15 % |
15 % |
15 % |
16 % |
Indemnizații familiale: |
|||||
Gospodărie (% din salariu) |
2 % + 170,52 |
2 % + 170,52 |
2 % + 170,52 |
2 % + 170,52 |
2 % + 170,52 |
Copil aflat în întreținere |
372,61 |
372,61 |
372,61 |
372,61 |
372,61 |
Alocație preșcolară |
91,02 |
91,02 |
91,02 |
91,02 |
91,02 |
Educație sau |
252,81 |
252,81 |
252,81 |
252,81 |
252,81 |
educație în afara locului de muncă |
505,39 |
505,39 |
505,39 |
505,39 |
505,39 |
Alocație pentru judecătorii care prezidează |
N/A |
N/A |
500 - 810,74 |
N/A |
N/A |
Alocația de reprezentare |
1 418,07 |
0 – 911,38 |
500 – 607,71 |
N/A |
N/A |
Cheltuieli anuale de deplasări |
N/A |
N/A |
N/A |
N/A |
Da |
Transferuri către statele membre: |
|||||
Alocația pentru educație (16) |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
% din salariu (16) |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
% din salariu fără cc |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
Cheltuieli de reprezentare |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
N/A |
N/A |
Preluarea funcției: |
|||||
Cheltuieli de instalare |
50 703,52 |
45 927,10 –47 764,18 |
36 741,68 –41 334,40 |
39 681,02 –42 252,94 |
Cheltuieli familiale de călătorie |
Cheltuieli de mutare |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
Părăsirea funcției: |
|||||
Cheltuieli de reinstalare |
25 351,76 |
22 963,55 –23 882,09 |
18 370,84 –20 667,20 |
19 840,51 –21 126,47 |
rambursate |
Cheltuieli familiale de călătorie |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
Cheltuieli de mutare |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
rambursate |
Tranziția (% din salariu) (17) |
40 % - 65 % |
40 % - 65 % |
40 % - 65 % |
40 % - 65 % |
N/A |
Asigurarea de sănătate |
acoperită |
acoperită |
acoperită |
acoperită |
opțional |
Pensie (% din salariu înaintea impozitării) |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Deduceri: |
|||||
Impozit comunitar |
8 % - 45 % |
8 % - 45 % |
8 % - 45 % |
8 % - 45 % |
8 % - 45 % |
Asigurarea de sănătate (% salariu) |
1,8 % |
1,8 % |
1,8 % |
1,8 % |
1,8 % |
Taxe speciale pe salariu |
5,5 % |
5,5 % |
5,5 % |
5,5 % |
5,5 % |
Deducere pensie |
N/A |
N/A |
N/A |
N/A |
11,6 % |
Număr de persoane la sfârșitul anului |
3 |
8 |
91 |
27 |
109 |
10. EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANȚULUI
La data aprobării acestor conturi, nicio problemă semnificativă nu a ajuns în atenția contabilului Comisiei și nu a fost raportată acestuia care să necesite o prezentare separată în această secțiune. Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite pe baza celor mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate.
11. DOMENIUL DE APLICARE AL CONSOLIDĂRII
11.1 ENTITĂȚI CONSOLIDATE
A. ENTITĂȚI CONTROLATE (51)
1. Instituții și organisme consultative (11)
|
Parlamentul European |
|
Consiliul European |
|
Comisia Europeană |
|
Comitetul Regiunilor |
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
|
Comitetul Economic și Social European |
|
Ombudsmanul European |
|
Curtea de Conturi Europeană |
|
Consiliul Uniunii Europene |
2. Agențiile UE (38)
2.1. Agenții executive (6)
|
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură |
|
Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori |
|
Agenția Executivă pentru Cercetare |
|
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare |
|
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport |
|
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare |
2.2. Agenții descentralizate (32)
|
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă |
|
Agenția Europeană pentru Medicamente |
|
Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS |
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
|
Fuziune pentru energie (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru Dezvoltarea Energiei de Fuziune) |
|
Eurojust |
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
|
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă |
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
|
Agenția Europeană de Mediu |
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
|
Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei |
|
Autoritatea bancară europeană |
|
Biroul European de Sprijin pentru Azil (18) |
|
Biroul pentru Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice |
|
Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale UE |
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
|
Agenția Europeană a Căilor Ferate |
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
|
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
|
Colegiul European de Poliție (CEPOL) |
|
Oficiul European de Poliție (EUROPOL) |
|
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației |
|
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor |
|
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
|
Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale |
|
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene |
|
Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe |
|
Fundația Europeană de Formare |
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
|
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) |
3. Alte entități controlate (2)
|
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare) |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
B. ÎNTREPRINDERI COMUNE (5)
|
Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune |
|
Întreprinderea comună SESAR |
|
Întreprinderea comună FCH |
|
Întreprinderea comună Galileo (în lichidare) |
|
Întreprinderea comună IMI |
C. ENTITĂțI ASOCIATE (4)
|
Fondul european de investiții |
|
Întreprinderea comună Clean Sky |
|
Întreprinderea comună ARTEMIS |
|
Întreprinderea comună ENIAC |
11.2 ENTITĂȚI NECONSOLIDATE
Deși UE gestionează activele entităților menționate mai jos, acestea nu întrunesc criteriile de consolidare și, prin urmare, nu sunt incluse în conturile Uniunii Europene.
11.2.1 Fondul european de dezvoltare (FED)
Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument pentru acordarea ajutorului UE în vederea cooperării pentru dezvoltare în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a prevăzut crearea acestuia în vederea furnizării de asistență tehnică și financiară, inițial doar statelor africane cu care anumite state membre aveau legături istorice.
FED nu este finanțat din bugetul UE, ci din contribuții directe ale statelor membre, convenite prin negocieri la nivel interguvernamental. Comisia și BEI gestionează resursele FED. Fiecare FED se încheie, de obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare FED au urmat, în general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat.
FED este guvernat prin propriul său Regulament financiar (JO L 78, 19.3.2008) care prevede prezentarea propriilor situații financiare separat de cele ale UE. Conturile anuale ale FED și gestionarea resurselor sunt supuse controlului extern al Curții de Conturi și al Parlamentului European. Cu scop informativ, în continuare sunt prezentate bilanțul și situația performanței financiare ale celui de Al 8-lea, Al 9-lea și Al 10-lea FED:
Bilanț – cel de Al 8-lea, Al 9-lea și Al 10-lea FED
milioane EUR |
||
|
31.12.2012 |
31.12.2011 |
Active imobilizate |
438 |
380 |
Active circulante |
2 094 |
2 510 |
Total active |
2 532 |
2 890 |
Pasive curente |
(1 057) |
(1 033) |
Datorii pe termen lung |
(40) |
— |
Pasive totale |
(1 097) |
(1 033) |
Active nete |
1 435 |
1 857 |
FONDURI ȘI REZERVE |
||
Capitalul fondului solicitat |
29 579 |
26 979 |
Alte rezerve |
2 252 |
2 252 |
Rezultatul economic reportat din exercițiile anterioare |
(27 374) |
(24 674) |
Rezultatul economic al exercițiului |
(3 023) |
(2 700) |
Active nete |
1 435 |
1 857 |
Situația performanței financiare — Al 8-lea, Al 9-lea și Al 10-lea FED
milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Venituri din exploatare |
124 |
99 |
Cheltuieli de exploatare |
(3 017) |
(2 702) |
Cheltuieli administrative |
(107) |
(75) |
DEFICIT DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE |
(3 001) |
(2 679) |
Activități financiare |
(22) |
(21) |
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI |
(3 023) |
(2 700) |
11.2.2 Sistemul comun de asigurări de sănătate
Sistemul comun de asigurări de sănătate este sistemul care oferă asigurare medicală personalului diverselor organisme ale UE. Fondurile sistemului sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de UE, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie. Sistemul este finanțat prin contribuții de la membrii săi (personalul) și de la angajatori (instituții/agenții/organisme). Orice excedent rămâne în cadrul sistemuui.
Sistemul are patru entități separate - sistemul principal, care cuprinde personalul instituțiilor și al agențiilor Uniunii Europene, și trei sisteme mai mici, care cuprind personalul Institutului Universitar European și al școlilor europene, precum și personalul care lucrează în afara UE, de exemplu personalul din delegațiile UE. Totalul activelor sistemului la 31 decembrie 2012 era de 296 de milioane EUR (2011: 294 de milioane EUR).
11.2.3 Fondul de garanții al participanților (FGP)
Anumite sume de prefinanțare plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un Fond de garanții al participanților (FGP) – valoarea totală a prefinanțării plătite ridicându-se, în 2012, la 4 miliarde EUR (2011: 3,3 milioane EUR). Acest fond este o entitate separată de Comisia Europeană și nu este consolidat în aceste conturi.
FGP este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a se acoperi riscurile financiare suportate de UE și de participanți pe perioada implementării acțiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție de bună execuție. Toți participanții la acțiunile indirecte care iau forma unui grant contribuie la capitalul FGP cu 5 % din contribuția totală a UE pe perioada acțiunii. Astfel, participanții sunt proprietarii FGP, UE (reprezentată de Comisie) acționând ca agent executiv al acestora. La sfârșitul unei acțiuni indirecte, participanții își recuperează în întregime contribuția la capital, cu excepția cazurilor în care FGP înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – în acest caz participanții își recuperează cel puțin 80 % din contribuție. FGP garantează atât interesele financiare ale UE, cât și pe cele ale participanților.
La 31 decembrie 2012, FGP avea active totale de 1 452 de milioane EUR (2011: 1 171 de milioane EUR). Fondurile FGP sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de UE, iar activele sale financiare sunt gestionate de BEI.
PARTEA II
RAPOARTE AGREGATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETULUI UE ȘI NOTE EXPLICATIVE (19)
CUPRINS
1. Rezultatul execuției bugetului UE și note explicative:
1.1. |
Rezultatul execuției bugetului UE |
1.2. |
Reconcilierea rezultatului economic cu rezultatul bugetar |
1.3. |
Situația comparației dintre sumele înscrise în buget și sumele reale |
Rapoarte agregate privind execuția bugetară
2. |
Venituri: Sinteza execuției veniturilor bugetare |
3. Cheltuieli:
3.1. |
Defalcare și evoluția creditelor de angajament și de plată pentru fiecare rubrică a cadrului financiar |
3.2. |
Executarea creditelor de angajament defalcată pe fiecare rubrică a cadrului financiar |
3.3. |
Executarea creditelor de plată defalcată pe fiecare rubrică a cadrului financiar |
3.4. |
Variațiile angajamentelor restante defalcate pe fiecare rubrică a cadrului financiar |
3.5. |
Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiu de origine și pe rubrici ale cadrului financiar |
3.6. |
Defalcarea și evoluția creditelor de angajament și de plată pe domenii de politică |
3.7. |
Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică |
3.8. |
Executarea creditelor de plată pe domenii de politică |
3.9. |
Variația angajamentelor restante în funcție de domeniul de politică |
3.10. |
Defalcarea angajamentelor restante pe exercițiu de origine și pe domenii de politică |
4. Instituții și agenții:
4.1. |
Sinteza execuției veniturilor bugetare prezentată pe instituții |
4.2. |
Executarea creditelor de angajament și de plată prezentată pe instituții |
4.3. |
Veniturile agențiilor: previziuni bugetare, creanțe și sume primite |
4.4. |
Credite de angajament și de plată defalcate pe agenții |
4.5. |
Rezultatul execuției bugetare, inclusiv al agențiilor |
1. REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE
1.1 REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETARE
milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
Venituri aferente exercițiului financiar |
139 541 |
130 000 |
Plăți aferente creditelor anului în curs |
(137 738) |
(128 043) |
Credite de plată reportate în anul N+1 |
(936) |
(1 019) |
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anul N-1 |
92 |
457 |
Diferențe de schimb valutar ale exercițiului |
60 |
97 |
Rezultatul bugetar (20) |
1 019 |
1 492 |
Excedentul bugetar al UE (1 023 de milioane EUR) este returnat statelor membre în cursul exercițiului următor prin deducerea sumelor scadente din exercițiul respectiv.
1.2 RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR
milioane EUR |
||
|
2012 |
2011 |
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI |
(5 329) |
(1 789) |
Venituri |
||
Creanțe constatate în cursul exercițiului curent dar necolectate încă |
(2 000) |
(371) |
Creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent |
4 582 |
2 072 |
Venituri angajate (nete) |
(38) |
(236) |
Cheltuieli |
||
Cheltuieli înregistrate în avans (nete) |
(1 933) |
3 410 |
Cheltuieli aferente exercițiului precedent și plătite în exercițiul curent |
(2 695) |
(936) |
Efect net al prefinanțării |
1 210 |
1 131 |
Credite de plată reportate în exercițiul următor |
(4 666) |
(1 211) |
Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor de plată nefolosite |
4 768 |
2 000 |
Variații ale provizioanelor |
7 805 |
(2 109) |
Altele |
(670) |
(378) |
Rezultatul economic al agențiilor și al CECO |
(15) |
(91) |
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI |
1 019 |
1 492 |
1.3 SITUAȚIA COMPARAȚIEI EXECUȚIEI BUGETARE CU SUMELE REALE
1.3.1 VENITURI
milioane EUR |
|||||
|
Buget inițial |
Buget final |
Venituri reale |
||
|
127 512 |
128 655 |
128 886 |
||
Din care drepturi vamale |
19 171 |
16 701 |
16 261 |
||
Din care TVA |
14 499 |
14 546 |
14 648 |
||
Din care VNB |
93 719 |
97 284 |
97 856 |
||
|
0 |
1 994 |
2 041 |
||
|
1 312 |
1 312 |
1 236 |
||
|
60 |
68 |
612 |
||
|
50 |
50 |
2 928 |
||
|
123 |
3 648 |
3 807 |
||
|
0 |
0 |
0 |
||
|
30 |
30 |
31 |
||
Total |
129 088 |
135 758 |
139 541 |
1.3.2 ANGAJAMENTE DEFALCATE PE FIECARE RUBRICĂ A CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
|||||
|
Buget inițial |
Buget final (21) |
Angajamente |
||
|
67 506 |
70 842 |
69 000 |
||
|
59 976 |
62 198 |
60 817 |
||
|
2 065 |
2 994 |
2 892 |
||
|
9 406 |
9 931 |
9 753 |
||
|
8 280 |
9 113 |
8 822 |
||
|
0 |
0 |
0 |
||
Total |
147 232 |
155 077 |
151 284 |
1.3.3 ANGAJAMENTE ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE POLITICĂ
milioane EUR |
|||||
|
Buget inițial |
Buget final (22) |
Angajamente |
||
|
611 |
536 |
535 |
||
|
1 148 |
1 276 |
1 236 |
||
|
92 |
96 |
94 |
||
|
11 581 |
11 818 |
11 782 |
||
|
58 587 |
60 877 |
59 514 |
||
|
1 664 |
1 754 |
1 713 |
||
|
493 |
508 |
496 |
||
|
5 930 |
7 618 |
7 059 |
||
|
1 678 |
1 985 |
1 878 |
||
|
411 |
932 |
494 |
||
|
1 033 |
1 011 |
1 007 |
||
|
101 |
107 |
101 |
||
|
42 045 |
42 662 |
42 647 |
||
|
143 |
147 |
144 |
||
|
2 697 |
3 292 |
3 088 |
||
|
262 |
271 |
265 |
||
|
687 |
653 |
639 |
||
|
1 264 |
1 322 |
1 290 |
||
|
4 817 |
4 969 |
4 872 |
||
|
104 |
106 |
104 |
||
|
1 498 |
1 733 |
1 719 |
||
|
1 088 |
1 166 |
1 135 |
||
|
900 |
1 299 |
1 294 |
||
|
79 |
79 |
79 |
||
|
194 |
204 |
196 |
||
|
1 017 |
1 200 |
1 149 |
||
|
69 |
63 |
61 |
||
|
12 |
12 |
12 |
||
|
134 |
144 |
135 |
||
|
1 335 |
1 321 |
1 318 |
||
|
399 |
477 |
435 |
||
|
718 |
764 |
731 |
||
|
218 |
233 |
222 |
||
|
759 |
461 |
0 |
||
|
3 464 |
3 983 |
3 841 |
||
Total |
147 232 |
155 077 |
151 284 |
1.3.4 CHELTUIELI DEFALCATE ÎN FUNCȚIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
|||||
|
Buget inițial |
Buget final (23) |
Plăți efectuate |
||
|
55 337 |
63 753 |
61 585 |
||
|
57 034 |
60 409 |
59 096 |
||
|
1 484 |
2 477 |
2 375 |
||
|
6 955 |
7 182 |
7 064 |
||
|
8 278 |
9 824 |
8 564 |
||
|
0 |
0 |
0 |
||
Total |
129 088 |
143 644 |
138 683 |
1.3.5 CHELTUIELI DEFALCATE PE DOMENIU DE POLITICĂ
milioane EUR |
|||||
|
Buget inițial |
Buget final (24) |
Plăți efectuate |
||
|
511 |
493 |
484 |
||
|
1 079 |
1 395 |
1 271 |
||
|
92 |
103 |
92 |
||
|
9 075 |
11 755 |
11 699 |
||
|
55 880 |
59 242 |
57 948 |
||
|
1 079 |
1 156 |
1 105 |
||
|
393 |
409 |
382 |
||
|
4 218 |
6 245 |
5 307 |
||
|
1 357 |
1 776 |
1 501 |
||
|
404 |
893 |
466 |
||
|
806 |
757 |
745 |
||
|
98 |
112 |
99 |
||
|
35 538 |
38 282 |
38 254 |
||
|
110 |
140 |
130 |
||
|
2 112 |
3 059 |
2 761 |
||
|
253 |
278 |
256 |
||
|
592 |
652 |
635 |
||
|
756 |
860 |
835 |
||
|
3 276 |
3 271 |
3 233 |
||
|
102 |
111 |
105 |
||
|
1 310 |
1 475 |
1 429 |
||
|
921 |
976 |
943 |
||
|
842 |
1 141 |
1 128 |
||
|
74 |
83 |
71 |
||
|
193 |
219 |
195 |
||
|
1 001 |
1 343 |
1 149 |
||
|
69 |
73 |
61 |
||
|
12 |
13 |
12 |
||
|
122 |
148 |
128 |
||
|
1 335 |
1 321 |
1 318 |
||
|
399 |
501 |
433 |
||
|
1 339 |
782 |
723 |
||
|
187 |
206 |
190 |
||
|
90 |
0 |
0 |
||
|
3 464 |
4 376 |
3 596 |
||
Total |
129 088 |
143 644 |
138 683 |
În bugetul adoptat inițial, semnat de Președintele Parlamentului European la 1 decembrie 2011, valoarea creditelor de plată era de 129 088 de milioane EUR, iar din resurse proprii urmau să se acopere în total 127 512 milioane EUR. Estimările veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial sunt, în general, ajustate pe parcursul exercițiului bugetar, astfel de modificări fiind prezentate în bugetele rectificative. Ajustările privind resursele proprii bazate pe VNB garantează corespondența dintre veniturile și cheltuielile înscrise în buget. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.
Venituri:
În cursul anului 2012 au fost adoptate șase bugete rectificative. Dacă se ține cont de acestea, venitul final total în bugetul 2012 a fost de 135 758 de milioane EUR. Acesta a fost finanțat prin resurse proprii în valoare totală de 128 655 de milioane EUR (prin urmare, cu 1 143 de milioane EUR mai mult decât se prevăzuse inițial), și restul prin alte venituri. Necesitatea sporită de finanțare pentru creditele de plată a fost acoperită, în principal, prin includerea a 3 525 milioane EUR provenite din amenzi și penalități de întârziere, înscrise în bugetul rectificativ nr. 6/2012 la alte venituri.
În ceea ce privește rezultatul privind resursele proprii, suma reprezentând resursele proprii tradiționale colectate a fost aproape de sumele prevăzute, în special deoarece estimările bugetare care au fost modificate la momentul întocmirii bugetului rectificativ nr. 4/2012 (majorate cu 1 520 de milioane EUR în conformitate cu noile previziuni macroeconomice din primăvara anului 2012) au fost din nou modificate în bugetul rectificativ nr. 6/2012 pentru a se ține seama de ritmul efectiv al colectării. Astfel, aceste sume au scăzut din nou cu 950 de milioane EUR.
Plățile finale ale statelor membre privind TVA și VNB se apropie foarte mult, de asemenea, de estimările bugetare finale. Diferențele dintre sumele prevăzute și sumele efectiv plătite se datorează diferențelor dintre cursul de schimb valutar al euro utilizat în scopuri bugetare și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plățile.
Cheltuieli:
Anul 2012 a fost cel de al șaselea și penultimul exercițiu al perioadei actuale de programare, 2007-2013. Toate programele majore erau la viteza de croazieră, iar afluxul cererilor de plată a crescut semnificativ, așa cum este normal atunci când durata ciclului se apropie de sfârșit. În contextul general al consolidării fiscale din statele membre, bugetul votat pentru 2012 a fost mai degrabă moderat. Acest fapt, combinat cu un număr semnificativ de cereri de plată din 2011, precum și creșterea solicitărilor de rambursare, a creat o presiune puternică asupra creditelor de plată, care a trebuit să fie rezolvată în timpul exercițiului printr-o gestionare bugetară atentă și, în cele din urmă, prin intermediul unui buget rectificativ.
În ceea ce privește angajamentele, bugetul autorizat și, prin urmare, obiectivele de politică stabilite, au fost puse integral în aplicare (99,6 %). Cele mai semnificative ajustări prin intermediul bugetelor rectificative în cursul exercițiului în cauză sunt creșterea la 650 de milioane EUR a alocării pentru ITER, în concordanță cu acordul din decembrie 2011 privind finanțarea acestuia și la 688 de milioane EUR a sumei pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, cheltuieli neprevăzută prin însăși natura lor. Angajamentele au fost reduse cu 142 de milioane EUR în bugetul rectificativ 6/2012, prin returnarea sumelor neutilizate la marjă, în special în ceea ce privește rezerva pentru acordurile internaționale în domeniul pescuitului și programele de eradicare și monitorizare a bolilor animalelor.
Nivelul total al creditelor de plată a fost majorat la sfârșitul exercițiului prin intermediul bugetului rectificativ 6/2012 la suma de 6 miliarde EUR, ceea ce a crescut bugetul inițial cu 4,8 %. Penuria de plăți a afectat aproape toate rubricile, în special rubrica 1b Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. De asemenea, trebuie reamintit faptul că suma de 6 miliarde EUR aprobată a fost cu 3 miliarde EUR mai puțin decât suma solicitată de Comisie. În sfârșit, anul 2012 s-a încheiat cu cereri de plăți restante de 16,2 miliarde EUR pentru perioada curentă de programare a politicii de coeziune (2007-2013) și cu suma de 1,1 miliarde EUR în legătură cu încheierea programelor 2000-2006. Aceste sume vor trebui să fie plătite în 2013. Ca și în cazul angajamentelor, linia bugetară pentru Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost consolidată în cursul exercițiului cu 688 de milioane EUR în credite de plată. Creditele de plată aprobate și neutilizate se ridicau la 1 102 milioane EUR (2011: 1 582 de milioane EUR), iar după reportarea la exercițiul 2013, există un deficit total de 166 de milioane EUR (2011: 562 de milioane EUR).
O analiză mai detaliată a rectificărilor bugetare, a contextului relevant, a justificării și a impactului acestora este prezentată în Raportul Comisiei privind gestiunea bugetară și financiară 2012 - partea A, care cuprinde o sinteză a execuției bugetare și partea B, care abordează fiecare rubrică a cadrului financiar multianual.
NOTE EXPLICATIVE PRIVIND EXECUȚIA BUGETULUI UE
1. PREZENTARE GENERALĂ
Conturile bugetare sunt ținute în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 (JO L 298 din 26 octombrie 2012) privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar. Bugetul general, principalul instrument al politicii financiare a Uniunii, este instrumentul care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile Uniunii pentru fiecare exercițiu.
Pentru fiecare exercițiu, Comisia estimează veniturile și cheltuielile tuturor instituțiilor pentru exercițiul respectiv și elaborează un proiect de buget pe care îl trimite autorității bugetare. Pe baza acestui proiect de buget, Consiliul adoptă o poziție care face, ulterior, obiectul negocierilor dintre de cele două componente ale autorității bugetare. Președintele Parlamentului declară că proiectul comun a fost în cele din urmă adoptat, astfel bugetul putând fi executat. Sarcina execuției bugetare este în principal responsabilitatea Comisiei.
Pentru Comisie, structura bugetului constă din credite administrative și din credite operaționale. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între două tipuri de credite: credite nediferențiate și credite diferențiate. Creditele nediferențiate sunt folosite pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Creditele diferențiate au fost introduse pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Acestea sunt destinate să acopere, în principal, operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:
— |
credite de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile a căror durată este de câțiva ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare pentru acțiuni care se extind pe mai mult de un exercițiu financiar pot fi defalcate pe mai mulți ani în tranșe anuale atunci când actul de bază prevede acest lucru; |
— |
credite de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în exercițiul financiar curent și/sau în exerciții financiare anterioare. |
Originea creditelor
Principala sursă a creditelor este bugetul Uniunii pentru exercițiul în curs. Totuși, există și alte tipuri de credite care rezultă din dispoziții ale Regulamentului financiar. Acestea provin din exerciții financiare anterioare sau din surse exterioare:
— |
creditele bugetare inițiale adoptate pentru exercițiul curent pot fi suplimentate cu transferuri între linii, și de bugete rectificative; |
— |
creditele reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție suplimentează, de asemenea, bugetul curent. Acestea sunt (i) credite de plată nediferențiate care pot fi reportate automat doar pentru un exercițiu financiar; (ii) credite reportate prin decizia instituțiilor în unul din două cazuri: dacă etapele pregătitoare au fost încheiate sau dacă baza juridică este adoptată cu întârziere; credite puse din nou la dispoziție ca urmare a dezangajărilor: acest lucru implică reînscrierea creditelor de angajament aferente fondurilor structurale care au fost dezangajate. Sumele pot fi reînscrise în mod excepțional în cazul unei erori a Comisiei sau dacă sunt indispensabile pentru finalizarea programului; |
— |
Venituri alocate, care sunt alcătuite din:
|
Alcătuirea creditelor disponibile
— |
bugetul inițial = credite aprobate în luna decembrie a anului N-1; |
— |
; |
— |
. |
1.1 REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI
Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului în conturile deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului financiar precedent. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma reală primită în cursul exercițiului.
În vederea calculării rezultatului bugetar al exercițiului, cheltuielile includ plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului, plus orice credite din exercițiul respectiv care sunt reportate în exercițiul următor. Plățile efectuate în contul creditelor de plată ale exercițiului reprezintă plăți efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul Fondului European de Garantare Agricolă, plățile sunt cele efectuate de statele membre între 16 octombrie N-1 și 15 octombrie N, cu condiția înștiințării contabilului cu privire la angajament și la autorizare până la data de 31 ianuarie a exercițiului N+1. Cheltuielile FEGA pot fi supuse unei decizii de conformitate ca urmare a controalelor din statele membre.
Rezultatul bugetar este alcătuit din două elemente: rezultatul UE și rezultatul participării țărilor AELS care fac parte din SEE. În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind resursele proprii, acest rezultat reprezintă diferența dintre:
— |
veniturile totale încasate în exercițiul respectiv; |
— |
și plățile totale efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv plus valoarea totală a creditelor exercițiului respectiv reportate la următorul exercițiu. |
Următoarele elemente sunt adăugate sau deduse din cifra rezultată:
— |
soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exercițiile anterioare și orice plată care, din cauza fluctuației cursului euro, depășește creditele nediferențiate reportate din exercițiul anterior; |
— |
soldul câștigurilor și pierderilor din cursul de schimb înregistrate în cursul exercițiului. |
Rezultatul bugetar este returnat statelor membre în exercițiul următor prin deducere din sumele scadente ale acestora în exercițiul respectiv.
Creditele reportate din exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la părți terțe și activităților pentru acestea, care prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse împreună cu creditele adiționale pentru exercițiul financiar. Aceasta explică diferența dintre reportările din exercițiul anterior în situațiile privind execuția bugetară din 2012 și reportările în exercițiul următor în situațiile privind execuția bugetară din 2011. Creditele de plată destinate reutilizării și creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării aconturilor nu sunt luate în considerare atunci când se calculează rezultatul exercițiului.
Creditele de plată reportate includ: reportările automate și reportările prin decizie. Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exercițiul anterior indică anulările creditelor reportate automat și prin decizie. Aceasta include și diminuarea creditelor veniturilor alocate reportate pentru exercițiul următor față de 2011.
1.2 RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR
Rezultatul economic al exercițiului se calculează în baza principiilor contabilității de angajamente. Totuși, rezultatul bugetar se bazează pe normele contabilității de casă modificată, în conformitate cu Regulamentul financiar. Având în vedere că ambele sunt rezultatul acelorași tranzacții subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, subliniind principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli.
Elemente de reconciliere - Venituri
Veniturile bugetare efective ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiului și sumelor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente. Astfel, creanțele constatate în cursul exercițiului curent, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. Dimpotrivă, creanțele constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.
Venitul net înregistrat în avans este format, în principal, din venituri înregistrate în avans care corespund unor prelevări agricole, resurse proprii, dobânzi și dividende. Este luat în considerare numai efectul net, adică venitul înregistrat în avans pentru anul curent, minus veniturile înregistrate în avans și anulate din anii anteriori.
Elemente de reconciliere - Cheltuieli
Cheltuielile nete înregistrate în avans constau, în principal, în cheltuieli înregistrate în avans în scopul separării exercițiului, respectiv cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor comunitare, dar care nu sunt încă raportate Comisiei.
Întrucât cheltuielile înregistrate în avans nu sunt considerate cheltuieli bugetare, plățile efectuate în exercițiul curent aferente facturilor înregistrate în exercițiile anterioare fac parte din cheltuielile bugetare ale exercițiului curent.
Efectul net al prefinanțării este combinația dintre (1) noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul curent și recunoscute drept cheltuieli bugetare ale exercițiului și (2) validarea și închiderea prefinanțării plătite în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Ultimele reprezintă o cheltuială înregistrată în avans, dar nu în conturile bugetare, întrucât plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.
În afara plăților efectuate în contul creditelor exercițiului respectiv, creditele aferente exercițiului respectiv reportate în următorul exercițiu trebuie luate în considerare, de asemenea, la calculul rezultatului bugetar al exercițiului (în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul nr. 1150/2000). Același lucru se aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în exercițiul curent din reportările și anulările creditelor de plată nefolosite.
Variația provizioanelor este aferentă estimărilor de la sfârșitul exercițiului efectuate în contabilitatea de angajamente (în principal, beneficiile angajaților), care nu au impact asupra conturilor bugetare. Alte sume de reconciliat includ diferite elemente precum amortizarea activelor, achiziționarea activelor, plățile aferente achiziționărilor în leasing și participațiile financiare pentru care înregistrările diferă între contabilitatea bugetară și cea de angajamente.
2. RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ: VENITURI
Rapoartele privind execuția bugetară sunt prezentate în urma acestor note explicative.
Marea majoritate a veniturilor provine din resurse proprii. Acest lucru este prevăzut la articolul 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia: „Bugetul este finanțat integral din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri”. Marea parte a cheltuielilor bugetare este finanțată prin resursele proprii. Alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.
Resursele proprii pot fi împărțite în următoarele categorii:
(1) |
resursele proprii tradiționale (RPT) care constau în taxe vamale și cotizații pentru zahăr. Aceste resurse proprii sunt percepute de la agenții economici și colectate de statele membre în numele UE. Cu toate acestea, statele membre păstrează 25 % cu titlu de compensare pentru costurile de colectare ale acestora. Taxele vamale sunt percepute asupra importurilor de produse din țări terțe, pe baza valorilor din Tariful Vamal Comun. Cotizațiile pentru zahăr sunt plătite de producătorii de zahăr în vederea finanțării restituirilor la exportul de zahăr. RPT reprezintă, de obicei, +/– 13 % din veniturile din resurse proprii; |
(2) |
resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) sunt percepute din bazele TVA ale statelor membre, care sunt armonizate în acest sens, în conformitate cu normele UE. Se percepe același procentaj asupra bazei armonizate a fiecărui stat membru. Cu toate acestea, baza TVA luată în calcul este plafonată la 50 % din VNB al fiecărui stat membru. Resursele bazate pe TVA reprezintă, de obicei, aproximativ 12 % din veniturile din resurse proprii; |
(3) |
Resursa bazată pe venitul național brut (VNB) este utilizată pentru a echilibra veniturile și cheltuielile bugetare, adică pentru finanțarea părții din buget care nu este acoperită prin celelalte surse de venit. Aceeași rată procentuală este percepută asupra VNB al fiecărui stat membru, stabilită în conformitate cu normele UE. Resursa bazată pe VNB reprezintă, de obicei, +/– 75 % din veniturile din resurse proprii. |
Resursele proprii sunt alocate în conformitate cu normele prevăzute în Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (DRP 2007). La 1 martie 2009, DRP 2007 a intrat în vigoare. Cu toate acestea s-a aplicat începând cu 1 ianuarie 2007. În consecință, efectele retroactive au fost luate în considerare în exercițiul bugetar 2009.
2.1 RESURSELE PROPRII TRADIȚIONALE
Resursele proprii tradiționale: toate sumele reprezentând resurse proprii tradiționale stabilite trebuie înregistrate în contabilitatea ținută de una dintre autoritățile competente.
— |
În contabilitatea normală prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000: toate sumele recuperate sau garantate; |
— |
În contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000: toate sumele încă nerecuperate și/sau negarantate; sumele garantate, dar contestate, pot fi de asemenea înscrise în acest tip de contabilitate. |
Pentru contabilitatea separată, declarația trimestrială a statelor membre trimisă Comisiei include:
— |
soldul restant de recuperat în cursul trimestrului precedent; |
— |
creanțele constatate în cursul trimestrului respectiv; |
— |
rectificări ale bazei (corecții/anulări) în cursul trimestrului respectiv; |
— |
sumele amortizate [care nu pot fi puse la dispoziție în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000], |
— |
sumele recuperate în cursul trimestrului respectiv; |
— |
soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv. |
Resursele proprii tradiționale trebuie înregistrate în contul Comisiei la trezorerie sau la organismul numit de statul membru cel mai târziu în prima zi lucrătoare după a 19-a zi a celei de a doua luni de după luna în care s-a constatat creanța (sau recuperat, în cazul contului separat). Statele membre rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale. Creanțele din resursele proprii contingente sunt ajustate în funcție de probabilitatea recuperării lor.
2.2 RESURSE BAZATE PE TVA ȘI RESURSE BAZATE PE VNB
Resursele proprii bazate pe TVA rezultă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre, bazei TVA armonizate, determinată în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (1) litera (b) din DRP 2007. Rata uniformă este fixată la 0,30 %, cu excepția perioadei 2007-2013, în care rata pentru Austria este fixată la 0,225 %, pentru Germania la 0,15 % și pentru Țările de Jos și Suedia la 0,10 %. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.
Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop furnizarea veniturilor necesare într-un anumit exercițiu, pentru a se acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiționale, resursele TVA și diversele venituri. Veniturile derivă din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre. Resursele bazate pe TVA și VNB sunt determinate pe baza previziunilor de TVA și VNB făcute odată cu pregătirea proiectului de buget. Aceste previziuni sunt revizuite ulterior; cifrele sunt actualizate în cursul exercițiului bugetar respectiv printr-un buget rectificativ.
Cifrele reale ale TVA și VNB sunt disponibile în cursul exercițiului următor exercițiului bugetar respectiv. Comisia calculează diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de bazele reale și sumele plătite efectiv pe baza previziunilor (revizuite). Aceste solduri ale TVA și VNB, fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare a lunii decembrie a exercițiului următor exercițiului bugetar respectiv. Se mai pot face corecții la bazele reale de calcul ale TVA și VNB în cursul următorilor patru ani, sub rezerva emiterii unei rezerve. Soldurile calculate anterior sunt ajustate și diferența este solicitată în același timp cu soldurile TVA și VNB pentru exercițiul bugetar anterior.
Când controlează situațiile TVA și datele VNB, Comisia poate să înștiințeze statele membre cu privire la rezerve asupra anumitor puncte care pot avea consecințe asupra contribuțiilor lor din resurse proprii. De exemplu, aceste puncte ar putea rezulta din absența unor date acceptabile sau din necesitatea de a elabora o metodologie potrivită. Aceste rezerve trebuie văzute drept creanțe potențiale ale statelor membre pentru sume nesigure întrucât impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Când poate fi determinată suma exactă, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate ori în legătură cu soldurile TVA și VNB ori prin cereri individuale de fonduri.
2.3 CORECȚIA ÎN FAVOAREA REGATULUI UNIT
Acest mecanism reduce plățile din resursele proprii ale Regatului Unit proporțional cu ceea ce este cunoscut drept „dezechilibru bugetar” și mărește plățile din resursele proprii ale altor state membre în mod corespunzător. Mecanismul de corecție a dezechilibrului bugetar în favoarea Regatului Unit a fost instituit de Consiliul European de la Fontainebleau (iunie 1984) și de decizia aferentă privind resursele proprii din 7 mai 1985. Scopul mecanismului era reducerea dezechilibrului bugetar al Regatului Unit printr-o reducere a plăților sale către UE. Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos beneficiază de o finanțare redusă a corecției (restricționată la o pătrime din cota lor normală).
2.4 REDUCERE BRUTĂ
Consiliul European din 15 și 16 decembrie 2005 a conchis că Țările de Jos și Suedia beneficiază de o reducere brută a contribuțiilor anuale bazate pe VNB pentru perioada 2007-2013. Astfel, acest mecanism de compensare stipulează că Țările de Jos beneficiază de o reducere brută a contribuției lor anuale din VNB de 605 milioane EUR, iar Suedia de o reducere brută a contribuției sale anuale din VNB de 150 de milioane EUR, exprimate în prețurile din 2004.
3. RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ: CHELTUIELI
Rapoartele privind execuția bugetară se pot găsi în continuarea acestor note explicative.
3.1 Cadrul financiar 2007-2013
milioane EUR |
|||||||||
|
2007 |
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
2013 |
||
|
53 979 |
57 653 |
61 696 |
63 555 |
63 974 |
67 614 |
70 147 |
||
|
55 143 |
59 193 |
56 333 |
59 955 |
59 888 |
60 810 |
61 289 |
||
|
1 273 |
1 362 |
1 518 |
1 693 |
1 889 |
2 105 |
2 376 |
||
|
6 578 |
7 002 |
7 440 |
7 893 |
8 430 |
8 997 |
9 595 |
||
|
7 039 |
7 380 |
7 525 |
7 882 |
8 091 |
8 523 |
9 095 |
||
|
445 |
207 |
210 |
0 |
0 |
0 |
0 |
||
Credite de angajament: |
124 457 |
132 797 |
134 722 |
140 978 |
142 272 |
148 049 |
152 502 |
||
Totalul creditelor de plată: |
122 190 |
129 681 |
120 445 |
134 289 |
133 700 |
141 360 |
143 911 |
Această secțiune descrie principalele categorii de cheltuieli ale UE, clasificate pe rubrici ale cadrului financiar 2007-2013. Exercițiul financiar 2012 a fost al șaselea exercițiu acoperit de cadrul financiar 2007-2013. Plafonul general al creditelor de angajament din 2012 atinge valoarea de 148 049 de milioane EUR, echivalentul a 1,13 % din VNB. Plafonul aferent creditelor de plată ajunge la 141 360 de milioane EUR, și anume 1,08 % din VNB. Tabelul de mai sus prezintă cadrul financiar în prețuri curente.
Rubrica 1 – Creștere durabilă
Această rubrică se împarte în două componente separate, dar interdependente:
— |
1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, care cuprinde cheltuielile de cercetare și inovare, educație și formare, rețele transeuropene, politică socială, piața internă și politicile adiacente; |
— |
1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, menită să consolideze convergența statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate, să completeze strategia UE pentru dezvoltare durabilă în afara regiunilor mai puțin prospere și să susțină cooperarea interregională. |
Rubrica 2 – Conservarea și gestionarea resurselor naturale
Rubrica 2 include politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului, măsurile în domeniul dezvoltării rurale și al mediului, în special Natura 2000. Cuantumul rezervat pentru politica agricolă comună reflectă acordul la care s-a ajuns la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din octombrie 2002.
Rubrica 3 – Cetățenie, libertate, securitate și justiție
Noua rubrică 3 (Cetățenie, libertate, securitate și justiție) reflectă importanța din ce în ce mai mare acordată anumitor domenii în care UE are noi sarcini - justiție și afaceri interne, protecția frontierelor, politica de imigrare și de azil, sănătate publică și protecția consumatorului, cultură, tineret, informare și dialog cu cetățenii. Aceasta este împărțită în două componente:
— |
3a. Libertate, securitate și justiție |
— |
3b. Cetățenie |
Rubrica 4 – UE ca actor mondial
Rubrica 4 acoperă toate acțiunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare. Comisia propusese să se integreze Fondul european de dezvoltare (FED) în cadrul financiar, dar Consiliul European și Parlamentul European au convenit ca cele două să rămână separate.
Rubrica 5 - Administrație
Această rubrică acoperă cheltuielile administrative necesare tuturor instituțiilor, pensiilor și școlilor europene. În afara Comisiei, pentru celelalte instituții aceste costuri alcătuiesc totalul cheltuielilor lor, dar agențiile și alte organisme au atât cheltuieli administrative, cât și cheltuieli operaționale.
Rubrica 6 - Compensații
În conformitate cu acordul politic conform căruia noile state membre nu ar trebui să devină cotizanți neți la buget în primii ani după aderare, la această rubrică au fost prevăzute compensațiile. Suma corespunzătoare lor a fost disponibilă ca transferuri către acestea pentru a le echilibra încasările și contribuțiile bugetare.
3.2 Domenii de politică
Ca parte din folosirea gestiunii bazate pe activități (GBA) Comisia execută un buget bazat pe activități (BBA) în procesele de planificare și gestiune. BBA presupune o structură bugetară în care titlurile bugetare corespund domeniilor de politică, iar capitolele bugetare, activităților. BBA are ca scop oferirea unui cadru clar pentru punerea în practică a obiectivelor de politică ale Comisiei, prin mijloace de tipul politicilor legislative, financiare sau prin orice altă politică publică. Prin structurarea lucrărilor Comisiei în funcție de activități, se obține o imagine clară a acțiunilor Comisiei și, simultan, se realizează un cadru comun pentru stabilirea priorităților. Resursele sunt alocate în funcție de priorități în cursul procedurii bugetare folosind activitățile ca elemente de bază pentru întocmirea bugetului. Prin stabilirea unei astfel de legături între activități și resursele alocate lor, BBA urmărește creșterea eficienței și eficacității folosirii resurselor în cadrul Comisei.
Un domeniu de politică poate fi definit ca o grupare omogenă a activităților reprezentând părți din lucrările Comisiei, care sunt relevante pentru procesul decizional. Fiecare domeniu de politică corespunde, în general, unei direcții generale și cuprinde în medie aproximativ 6 sau 7 activități distincte. Aceste domenii de politică sunt în principal operaționale, deoarece activitățile lor principale sunt în beneficiul părților terțe din domeniul de activitate respectiv. Bugetul operațional este completat cu cheltuielile administrative necesare pentru fiecare domeniu de politică.
4. INSTITUȚII ȘI AGENȚII
Rapoartele privind execuția bugetară se pot găsi în continuarea acestor note explicative.
Rapoartele consolidate privind execuția bugetului general al UE includ, ca și în exercițiile anterioare, execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere că în cadrul bugetului UE s-a stabilit un buget separat pentru fiecare instituție. Agențiile nu au un buget separat în cadrul bugetului UE și sunt finanțate parțial de o subvenție din bugetul Comisiei.
În ceea ce privește SEAE, ar trebui remarcat faptul că, în plus față de bugetul propriu, acesta primește, de asemenea, contribuții din partea Comisiei de 212 milioane EUR (2011: 202 milioane EUR), iar de la FED primește 53 de milioane (2011: 50 de milioane EUR). Aceste credite bugetare sunt puse la dispoziția SEAE (ca venituri alocate), astfel încât să acopere în primul rând costurile cu personalul Comisiei care lucrează în delegațiile UE, aceste delegații fiind gestionate din punct de vedere administrativ de către SEAE.
Pentru a oferi toate informațiile bugetare relevante pentru agenții, partea bugetară a conturilor anuale consolidate include rapoarte separate privind execuția bugetelor individuale ale agențiilor tradiționale consolidate.
RAPOARTE AGREGATE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ (25)
2. SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE
milioane EUR |
||||||||||||
Titlu |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din buget |
Sold |
|||||||
Inițiale |
Finale |
În exercițiul curent |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului curent |
Din creanțele reportate |
Total |
|||||
|
127 512 |
128 655 |
128 902 |
29 |
128 931 |
128 883 |
2 |
128 886 |
100,18 % |
45 |
||
|
0 |
1 994 |
1 939 |
102 |
2 041 |
1 939 |
102 |
2 041 |
102,34 % |
0 |
||
|
1 312 |
1 312 |
1 235 |
6 |
1 241 |
1 230 |
6 |
1 236 |
94,15 % |
5 |
||
|
60 |
68 |
619 |
22 |
641 |
594 |
18 |
612 |
896,16 % |
29 |
||
|
50 |
50 |
3 163 |
291 |
3 453 |
2 776 |
152 |
2 928 |
5 856,15 % |
525 |
||
|
123 |
3 648 |
1 821 |
12 761 |
14 582 |
13 |
3 795 |
3 807 |
104,37 % |
10 775 |
||
|
0 |
0 |
63 |
159 |
222 |
0 |
0 |
0 |
|
222 |
||
|
30 |
30 |
29 |
10 |
39 |
26 |
5 |
31 |
101,61 % |
9 |
||
Total |
129 088 |
135 758 |
137 771 |
13 379 |
151 150 |
135 460 |
4 080 |
139 541 |
102,79 % |
11 610 |
Detaliu titlul 1: Resurse proprii
Capitolul |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din din buget |
Sold |
|||||||
Inițiale |
Finale |
În exercițiul curent |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului curent |
Din creanțele reportate |
Total |
|||||
|
123 |
123 |
193 |
0 |
193 |
193 |
0 |
193 |
156,04 % |
0 |
||
|
19 171 |
16 701 |
16 277 |
29 |
16 306 |
16 258 |
2 |
16 261 |
97,37 % |
45 |
||
|
14 499 |
14 546 |
14 648 |
0 |
14 648 |
14 648 |
0 |
14 648 |
100,70 % |
0 |
||
|
93 719 |
97 284 |
97 856 |
0 |
97 856 |
97 856 |
0 |
97 856 |
100,59 % |
0 |
||
|
0 |
0 |
(74) |
0 |
(74) |
(74) |
0 |
(74) |
|
0 |
||
|
0 |
0 |
2 |
0 |
2 |
2 |
0 |
2 |
|
0 |
||
Total |
127 512 |
128 655 |
128 902 |
29 |
128 931 |
128 883 |
2 |
128 886 |
100,18 % |
45 |
Detaliu titlul 3: Excedente, solduri și ajustări
Capitolul |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din buget |
Sold |
|||||||
Inițiale |
Finale |
În exercițiul curent |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului curent |
Din creanțele reportate |
Total |
|||||
|
0 |
1 497 |
1 497 |
0 |
1 497 |
1 497 |
0 |
1 497 |
100,00 % |
0 |
||
|
0 |
218 |
223 |
23 |
246 |
223 |
23 |
246 |
112,94 % |
0 |
||
|
0 |
280 |
204 |
80 |
284 |
204 |
80 |
284 |
101,42 % |
0 |
||
|
0 |
0 |
(3) |
0 |
(3) |
(3) |
0 |
(3) |
|
0 |
||
|
0 |
0 |
3 |
0 |
3 |
3 |
0 |
3 |
|
0 |
||
|
0 |
0 |
15 |
0 |
15 |
15 |
0 |
15 |
|
0 |
||
Total |
0 |
1 994 |
1 939 |
102 |
2 041 |
1 939 |
102 |
2 041 |
102,34 % |
0 |
3.1 DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
||||||||||||||
Rubricile cadrului financiar |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||||||||||||
Credite adoptate |
Modificări (transferuri și BR) |
Reportate |
Venituri alocate |
Total adițional |
Total autorizat |
Credite adoptate |
Modificări (transferuri și BR) |
Reportate |
Venituri alocate |
Total adițional |
Total autorizat |
|||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
9 |
10 |
|
|
|||
|
67 506 |
636 |
36 |
2 664 |
2 700 |
70 842 |
55 337 |
5 137 |
187 |
3 092 |
3 279 |
63 753 |
||
|
59 976 |
(126) |
23 |
2 325 |
2 348 |
62 198 |
57 034 |
982 |
78 |
2 315 |
2 393 |
60 409 |
||
|
2 065 |
688 |
41 |
199 |
240 |
2 994 |
1 484 |
729 |
47 |
216 |
263 |
2 477 |
||
|
9 406 |
(2) |
178 |
349 |
527 |
9 931 |
6 955 |
(178) |
52 |
354 |
405 |
7 182 |
||
|
8 280 |
0 |
22 |
811 |
833 |
9 113 |
8 278 |
0 |
711 |
835 |
1 546 |
9 824 |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Total |
147 232 |
1 196 |
300 |
6 348 |
6 649 |
155 077 |
129 088 |
6 670 |
1 074 |
6 812 |
7 886 |
143 644 |
3.2 EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT DEFALCATE PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
|||||||||||||||||
Rubricile cadrului financiar |
Credite de angajament autorizate |
Angajamente efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
|||||||||||||
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Venituri alocate |
Reportări prin decizie |
Total |
% |
Din creditele exercițiului bugetar |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
|
|
11 |
12 |
13 |
|
|
|||
|
70 842 |
67 653 |
36 |
1 311 |
69 000 |
97,40 % |
1 354 |
28 |
1 381 |
1,95 % |
461 |
0 |
0 |
461 |
0,65 % |
||
|
62 198 |
59 825 |
23 |
969 |
60 817 |
97,78 % |
1 356 |
2 |
1 357 |
2,18 % |
24 |
0 |
0 |
24 |
0,04 % |
||
|
2 994 |
2 741 |
41 |
110 |
2 892 |
96,62 % |
89 |
0 |
89 |
2,96 % |
13 |
0 |
0 |
13 |
0,42 % |
||
|
9 931 |
9 364 |
178 |
211 |
9 753 |
98,21 % |
138 |
2 |
140 |
1,41 % |
38 |
0 |
0 |
38 |
0,38 % |
||
|
9 113 |
8 184 |
22 |
617 |
8 822 |
96,81 % |
195 |
0 |
195 |
2,14 % |
96 |
0 |
0 |
96 |
1,05 % |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Total |
155 077 |
147 766 |
300 |
3 218 |
151 284 |
97,55 % |
3 131 |
31 |
3 162 |
2,04 % |
631 |
0 |
0 |
631 |
0,41 % |
3.3 EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ DEFALCATE PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
||||||||||||||||||
Rubricile cadrului financiar |
Payment Credite de plată autorizate |
Plăți efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
||||||||||||||
Din creditele exercițiu-lui |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Reportări automate |
Reportări prin decizie |
Venituri alocate |
Total |
% |
Din creditele exercițiu-lui |
Din repor-tări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
9 |
|
|
12 |
13 |
14 |
|
|
|||
|
63 753 |
60 288 |
168 |
1 129 |
61 585 |
96,60 % |
128 |
26 |
1 963 |
2 117 |
3,32 % |
32 |
19 |
0 |
51 |
0,08 % |
||
|
60 409 |
57 960 |
72 |
1 064 |
59 096 |
97,83 % |
32 |
4 |
1 251 |
1 287 |
2,13 % |
20 |
5 |
0 |
26 |
0,04 % |
||
|
2 477 |
2 192 |
46 |
136 |
2 375 |
95,86 % |
8 |
1 |
80 |
88 |
3,57 % |
13 |
1 |
0 |
14 |
0,57 % |
||
|
7 182 |
6 741 |
31 |
291 |
7 064 |
98,35 % |
26 |
4 |
63 |
92 |
1,28 % |
6 |
20 |
0 |
26 |
0,37 % |
||
|
9 824 |
7 475 |
628 |
461 |
8 564 |
87,18 % |
706 |
1 |
373 |
1 081 |
11,01 % |
95 |
83 |
0 |
178 |
1,81 % |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Total |
143 644 |
134 656 |
946 |
3 081 |
138 683 |
96,55 % |
900 |
36 |
3 730 |
4 666 |
3,25 % |
166 |
128 |
0 |
295 |
0,21 % |
3.4 VARIAȚIILE ANGAJAMENTELOR RESTANTE DEFALCATE PE RUBRICI ALE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
|||||||||||
Rubricile cadrului financiar |
Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior |
Angajamente ale exercițiului |
|||||||||
Angajamente reportate din exercițiul anterior |
Dezangajări/Re-evaluări/Anulări |
Plăți |
Angajamente restante la sfârșitul exercițiului |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului |
Plăți |
Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate |
Angajamente restante la sfârșitul exercițiului |
Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului |
|||
|
159 707 |
(850) |
(54 901) |
103 957 |
69 000 |
(6 684) |
(1) |
62 314 |
166 271 |
||
|
25 302 |
(137) |
(12 983) |
12 182 |
60 817 |
(46 113) |
0 |
14 703 |
26 886 |
||
|
2 130 |
(332) |
(547) |
1 251 |
2 892 |
(1 827) |
0 |
1 065 |
2 316 |
||
|
19 567 |
(827) |
(4 870) |
13 870 |
9 753 |
(2 193) |
(1) |
7 558 |
21 429 |
||
|
737 |
(90) |
(628) |
19 |
8 822 |
(7 936) |
4 |
890 |
909 |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Total |
207 443 |
(2 234) |
(73 930) |
131 279 |
151 284 |
(64 754) |
1 |
86 531 |
217 810 |
3.5 DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR
milioane EUR |
|||||||||||
Rubricile cadrului financiar |
<2006 |
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
Total |
||
|
1 222 |
6 765 |
499 |
2 978 |
11 444 |
30 896 |
50 154 |
62 314 |
166 271 |
||
|
66 |
739 |
66 |
144 |
286 |
1 893 |
8 987 |
14 703 |
26 886 |
||
|
14 |
5 |
28 |
86 |
241 |
314 |
562 |
1 065 |
2 316 |
||
|
672 |
650 |
710 |
1 291 |
2 199 |
3 464 |
4 884 |
7 558 |
21 429 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
19 |
890 |
909 |
||
Total |
1 975 |
8 159 |
1 304 |
4 498 |
14 171 |
36 568 |
64 606 |
86 531 |
217 810 |
3.6 DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE DOMENII DE POLITICĂ
milioane EUR |
||||||||||||||
Domeniul de politică |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||||||||||||
Credite adoptate |
Modificări (transferuri /BR) |
Reportate |
Venituri alocate |
Total adițional |
Total autorizat |
Credite adoptate |
Modificări (Transferuri/ BR) |
Reportate |
Venituri alocate |
Total adițional |
Total autorizat |
|||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
9 |
10 |
|
|
|||
|
611 |
(94) |
0 |
19 |
19 |
536 |
511 |
(42) |
7 |
17 |
24 |
493 |
||
|
1 148 |
(4) |
0 |
132 |
132 |
1 276 |
1 079 |
121 |
21 |
174 |
195 |
1 395 |
||
|
92 |
(1) |
0 |
5 |
5 |
96 |
92 |
(1) |
7 |
5 |
12 |
103 |
||
|
11 581 |
191 |
34 |
12 |
46 |
11 818 |
9 075 |
2 601 |
66 |
12 |
78 |
11 755 |
||
|
58 587 |
(22) |
0 |
2 311 |
2 311 |
60 877 |
55 880 |
989 |
70 |
2 303 |
2 373 |
59 242 |
||
|
1 664 |
(1) |
0 |
91 |
91 |
1 754 |
1 079 |
(40) |
6 |
110 |
116 |
1 156 |
||
|
493 |
(1) |
0 |
17 |
17 |
508 |
393 |
(20) |
18 |
17 |
35 |
409 |
||
|
5 930 |
643 |
0 |
1 045 |
1 045 |
7 618 |
4 218 |
632 |
30 |
1 366 |
1 396 |
6 245 |
||
|
1 678 |
(2) |
0 |
309 |
309 |
1 985 |
1 357 |
33 |
13 |
373 |
387 |
1 776 |
||
|
411 |
0 |
0 |
521 |
521 |
932 |
404 |
1 |
44 |
444 |
488 |
893 |
||
|
1 033 |
(48) |
23 |
3 |
26 |
1 011 |
806 |
(56) |
4 |
3 |
7 |
757 |
||
|
101 |
(2) |
0 |
7 |
7 |
107 |
98 |
1 |
7 |
7 |
13 |
112 |
||
|
42 045 |
569 |
40 |
8 |
48 |
42 662 |
35 538 |
2 686 |
49 |
8 |
57 |
38 282 |
||
|
143 |
(1) |
0 |
5 |
5 |
147 |
110 |
18 |
7 |
5 |
12 |
140 |
||
|
2 697 |
(8) |
0 |
602 |
603 |
3 292 |
2 112 |
280 |
16 |
651 |
667 |
3 059 |
||
|
262 |
1 |
0 |
8 |
8 |
271 |
253 |
3 |
14 |
8 |
22 |
278 |
||
|
687 |
(68) |
0 |
34 |
34 |
653 |
592 |
16 |
12 |
33 |
45 |
652 |
||
|
1 264 |
(1) |
3 |
56 |
59 |
1 322 |
756 |
29 |
7 |
68 |
75 |
860 |
||
|
4 817 |
(51) |
44 |
158 |
202 |
4 969 |
3 276 |
(188) |
17 |
166 |
183 |
3 271 |
||
|
104 |
(1) |
0 |
3 |
3 |
106 |
102 |
0 |
6 |
3 |
9 |
111 |
||
|
1 498 |
(2) |
127 |
110 |
237 |
1 733 |
1 310 |
21 |
33 |
111 |
144 |
1 475 |
||
|
1 088 |
3 |
8 |
68 |
75 |
1 166 |
921 |
(1) |
4 |
51 |
55 |
976 |
||
|
900 |
378 |
0 |
21 |
21 |
1 299 |
842 |
259 |
7 |
34 |
40 |
1 141 |
||
|
79 |
0 |
0 |
0 |
0 |
79 |
74 |
2 |
7 |
0 |
7 |
83 |
||
|
194 |
(1) |
0 |
11 |
11 |
204 |
193 |
(1) |
16 |
11 |
27 |
219 |
||
|
1 017 |
62 |
0 |
120 |
120 |
1 200 |
1 001 |
74 |
146 |
122 |
268 |
1 343 |
||
|
69 |
(12) |
0 |
7 |
7 |
63 |
69 |
(12) |
9 |
7 |
16 |
73 |
||
|
12 |
0 |
0 |
1 |
1 |
12 |
12 |
0 |
1 |
1 |
1 |
13 |
||
|
134 |
(6) |
0 |
16 |
16 |
144 |
122 |
(1) |
6 |
22 |
27 |
148 |
||
|
1 335 |
(14) |
0 |
0 |
0 |
1 321 |
1 335 |
(14) |
0 |
0 |
0 |
1 321 |
||
|
399 |
(9) |
0 |
87 |
87 |
477 |
399 |
(9) |
24 |
87 |
111 |
501 |
||
|
718 |
(1) |
0 |
47 |
47 |
764 |
1 339 |
(622) |
6 |
60 |
66 |
782 |
||
|
218 |
0 |
0 |
15 |
15 |
233 |
187 |
2 |
3 |
14 |
17 |
206 |
||
|
759 |
(298) |
0 |
0 |
0 |
461 |
90 |
(90) |
0 |
0 |
0 |
0 |
||
|
3 464 |
0 |
22 |
498 |
519 |
3 983 |
3 464 |
0 |
393 |
519 |
912 |
4 376 |
||
Total |
147 232 |
1 196 |
300 |
6 348 |
6 649 |
155 077 |
129 088 |
6 670 |
1 074 |
6 812 |
7 886 |
143 644 |
3.7 EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT PE DOMENII DE POLITICĂ
milioane EUR |
|||||||||||||||||
Domeniul de politică |
Credite de angajament autorizate |
Angajamente efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
|||||||||||||
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
Venituri alocate |
Reportări: Decizie |
Total |
% |
Din creditele bugetare ale exerci-țiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
|
|
11 |
12 |
13 |
|
|
|||
|
536 |
517 |
0 |
18 |
535 |
99,66 % |
2 |
0 |
2 |
0,33 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,01 % |
||
|
1 276 |
1 144 |
0 |
92 |
1 236 |
96,84 % |
40 |
0 |
40 |
3,13 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,03 % |
||
|
96 |
91 |
0 |
3 |
94 |
97,42 % |
2 |
0 |
2 |
2,43 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,15 % |
||
|
11 818 |
11 742 |
34 |
7 |
11 782 |
99,70 % |
6 |
24 |
30 |
0,25 % |
6 |
0 |
0 |
6 |
0,05 % |
||
|
60 877 |
58 550 |
0 |
964 |
59 514 |
97,76 % |
1 347 |
2 |
1 349 |
2,22 % |
13 |
0 |
0 |
13 |
0,02 % |
||
|
1 754 |
1 651 |
0 |
61 |
1 713 |
97,65 % |
29 |
0 |
29 |
1,67 % |
12 |
0 |
0 |
12 |
0,68 % |
||
|
508 |
486 |
0 |
10 |
496 |
97,58 % |
7 |
0 |
7 |
1,47 % |
5 |
0 |
0 |
5 |
0,95 % |
||
|
7 618 |
6 573 |
0 |
486 |
7 059 |
92,66 % |
559 |
0 |
559 |
7,34 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
||
|
1 985 |
1 675 |
0 |
203 |
1 878 |
94,60 % |
106 |
0 |
107 |
5,37 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,03 % |
||
|
932 |
411 |
0 |
83 |
494 |
53,04 % |
438 |
0 |
438 |
46,95 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,01 % |
||
|
1 011 |
982 |
23 |
1 |
1 007 |
99,60 % |
1 |
0 |
1 |
0,12 % |
3 |
0 |
0 |
3 |
0,28 % |
||
|
107 |
99 |
0 |
2 |
101 |
94,46 % |
5 |
0 |
5 |
4,72 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,82 % |
||
|
42 662 |
42 601 |
40 |
6 |
42 647 |
99,96 % |
2 |
3 |
5 |
0,01 % |
10 |
0 |
0 |
10 |
0,02 % |
||
|
147 |
142 |
0 |
2 |
144 |
97,76 % |
3 |
0 |
3 |
2,20 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,04 % |
||
|
3 292 |
2 689 |
0 |
399 |
3 088 |
93,79 % |
204 |
0 |
204 |
6,19 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,02 % |
||
|
271 |
262 |
0 |
4 |
265 |
97,92 % |
4 |
0 |
4 |
1,60 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,48 % |
||
|
653 |
616 |
0 |
24 |
639 |
97,96 % |
10 |
0 |
10 |
1,53 % |
3 |
0 |
0 |
3 |
0,51 % |
||
|
1 322 |
1 253 |
3 |
35 |
1 290 |
97,57 % |
21 |
0 |
21 |
1,62 % |
11 |
0 |
0 |
11 |
0,80 % |
||
|
4 969 |
4 765 |
44 |
63 |
4 872 |
98,06 % |
95 |
0 |
95 |
1,91 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,02 % |
||
|
106 |
103 |
0 |
2 |
104 |
98,26 % |
1 |
0 |
2 |
1,58 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,16 % |
||
|
1 733 |
1 494 |
127 |
99 |
1 719 |
99,19 % |
12 |
2 |
14 |
0,78 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,03 % |
||
|
1 166 |
1 090 |
8 |
37 |
1 135 |
97,38 % |
30 |
0 |
30 |
2,61 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,01 % |
||
|
1 299 |
1 277 |
0 |
17 |
1 294 |
99,61 % |
4 |
0 |
4 |
0,34 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,05 % |
||
|
79 |
79 |
0 |
0 |
79 |
99,81 % |
0 |
0 |
0 |
0,03 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,16 % |
||
|
204 |
191 |
0 |
5 |
196 |
96,51 % |
5 |
0 |
5 |
2,51 % |
2 |
0 |
0 |
2 |
0,98 % |
||
|
1 200 |
1 078 |
0 |
71 |
1 149 |
95,78 % |
50 |
0 |
50 |
4,15 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,08 % |
||
|
63 |
56 |
0 |
4 |
61 |
95,47 % |
3 |
0 |
3 |
4,42 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,11 % |
||
|
12 |
11 |
0 |
0 |
12 |
96,23 % |
0 |
0 |
0 |
3,04 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,73 % |
||
|
144 |
124 |
0 |
11 |
135 |
93,94 % |
5 |
0 |
5 |
3,38 % |
4 |
0 |
0 |
4 |
2,68 % |
||
|
1 321 |
1 318 |
0 |
0 |
1 318 |
99,79 % |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
3 |
0 |
0 |
3 |
0,21 % |
||
|
477 |
390 |
0 |
45 |
435 |
91,20 % |
42 |
0 |
42 |
8,78 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,03 % |
||
|
764 |
716 |
0 |
16 |
731 |
95,67 % |
32 |
0 |
32 |
4,15 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,17 % |
||
|
233 |
216 |
0 |
6 |
222 |
95,30 % |
10 |
0 |
10 |
4,12 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
0,58 % |
||
|
461 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
461 |
0 |
0 |
461 |
100,00 % |
||
|
3 983 |
3 376 |
22 |
444 |
3 841 |
96,43 % |
54 |
0 |
54 |
1,36 % |
88 |
0 |
0 |
88 |
2,21 % |
||
Total |
155 077 |
147 766 |
300 |
3 218 |
151 284 |
97,55 % |
3 131 |
31 |
3 162 |
2,04 % |
631 |
0 |
0 |
631 |
0,41 % |
3.8 EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ PE DOMENII DE POLITICĂ
milioane EUR |
||||||||||||||||||
Domeniul de politică |
Credite de plată autoriza te |
Plăți efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
||||||||||||||
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
Reportări automate |
Reportări prin decizie |
Venituri alocate |
Total |
% |
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
9 |
|
|
12 |
13 |
14 |
|
|
|||
|
493 |
463 |
6 |
15 |
484 |
98,13 % |
6 |
0 |
2 |
8 |
1,64 % |
0 |
1 |
0 |
1 |
0,23 % |
||
|
1 395 |
1 180 |
19 |
72 |
1 271 |
91,12 % |
19 |
0 |
103 |
121 |
8,70 % |
1 |
2 |
0 |
3 |
0,18 % |
||
|
103 |
83 |
6 |
2 |
92 |
89,72 % |
7 |
0 |
3 |
10 |
9,78 % |
0 |
0 |
0 |
1 |
0,50 % |
||
|
11 755 |
11 629 |
63 |
7 |
11 699 |
99,53 % |
13 |
24 |
5 |
43 |
0,36 % |
9 |
4 |
0 |
13 |
0,11 % |
||
|
59 242 |
56 829 |
66 |
1 053 |
57 948 |
97,82 % |
23 |
4 |
1 250 |
1 276 |
2,15 % |
13 |
4 |
0 |
18 |
0,03 % |
||
|
1 156 |
1 031 |
5 |
69 |
1 105 |
95,57 % |
6 |
0 |
41 |
47 |
4,03 % |
3 |
1 |
0 |
5 |
0,40 % |
||
|
409 |
355 |
17 |
10 |
382 |
93,39 % |
17 |
1 |
6 |
24 |
5,89 % |
1 |
2 |
0 |
3 |
0,72 % |
||
|
6 245 |
4 827 |
25 |
455 |
5 307 |
84,97 % |
23 |
0 |
911 |
934 |
14,95 % |
0 |
5 |
0 |
5 |
0,08 % |
||
|
1 776 |
1 375 |
12 |
114 |
1 501 |
84,54 % |
14 |
0 |
259 |
273 |
15,36 % |
1 |
1 |
0 |
2 |
0,10 % |
||
|
893 |
357 |
40 |
69 |
466 |
52,13 % |
48 |
0 |
375 |
423 |
47,35 % |
0 |
5 |
0 |
5 |
0,52 % |
||
|
757 |
742 |
2 |
1 |
745 |
98,45 % |
3 |
0 |
1 |
5 |
0,64 % |
5 |
2 |
0 |
7 |
0,91 % |
||
|
112 |
92 |
6 |
2 |
99 |
88,71 % |
5 |
0 |
5 |
11 |
9,47 % |
1 |
1 |
0 |
2 |
1,82 % |
||
|
38 282 |
38 200 |
48 |
6 |
38 254 |
99,93 % |
12 |
0 |
2 |
14 |
0,04 % |
12 |
1 |
0 |
14 |
0,04 % |
||
|
140 |
121 |
7 |
2 |
130 |
92,66 % |
7 |
0 |
3 |
10 |
7,04 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,30 % |
||
|
3 059 |
2 379 |
14 |
368 |
2 761 |
90,23 % |
13 |
0 |
284 |
296 |
9,69 % |
1 |
2 |
0 |
2 |
0,08 % |
||
|
278 |
240 |
13 |
3 |
256 |
92,16 % |
14 |
0 |
5 |
19 |
6,84 % |
1 |
1 |
0 |
3 |
1,00 % |
||
|
652 |
596 |
11 |
28 |
635 |
97,34 % |
11 |
0 |
5 |
16 |
2,48 % |
0 |
1 |
0 |
1 |
0,18 % |
||
|
860 |
769 |
6 |
61 |
835 |
97,15 % |
4 |
1 |
7 |
12 |
1,44 % |
11 |
2 |
0 |
12 |
1,41 % |
||
|
3 271 |
3 073 |
10 |
150 |
3 233 |
98,83 % |
13 |
0 |
16 |
30 |
0,90 % |
2 |
7 |
0 |
9 |
0,27 % |
||
|
111 |
98 |
6 |
1 |
105 |
94,79 % |
4 |
0 |
2 |
5 |
4,86 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,34 % |
||
|
1 475 |
1 319 |
19 |
90 |
1 429 |
96,87 % |
10 |
0 |
21 |
31 |
2,11 % |
1 |
14 |
0 |
15 |
1,03 % |
||
|
976 |
914 |
3 |
27 |
943 |
96,68 % |
3 |
3 |
25 |
31 |
3,21 % |
0 |
1 |
0 |
1 |
0,12 % |
||
|
1 141 |
1 093 |
6 |
29 |
1 128 |
98,84 % |
7 |
0 |
5 |
12 |
1,01 % |
1 |
0 |
0 |
2 |
0,15 % |
||
|
83 |
66 |
5 |
0 |
71 |
85,23 % |
8 |
2 |
0 |
10 |
11,95 % |
0 |
2 |
0 |
2 |
2,82 % |
||
|
219 |
176 |
14 |
5 |
195 |
88,73 % |
15 |
1 |
6 |
21 |
9,62 % |
1 |
2 |
0 |
4 |
1,64 % |
||
|
1 343 |
963 |
136 |
51 |
1 149 |
85,59 % |
111 |
0 |
72 |
183 |
13,60 % |
1 |
10 |
0 |
11 |
0,81 % |
||
|
73 |
49 |
9 |
3 |
61 |
83,74 % |
7 |
0 |
4 |
11 |
15,45 % |
0 |
1 |
0 |
1 |
0,80 % |
||
|
13 |
11 |
1 |
0 |
12 |
91,60 % |
0 |
0 |
0 |
1 |
7,06 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
1,34 % |
||
|
148 |
115 |
5 |
8 |
128 |
86,27 % |
5 |
0 |
13 |
19 |
12,64 % |
1 |
1 |
0 |
2 |
1,08 % |
||
|
1 321 |
1 318 |
0 |
0 |
1 318 |
99,79 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
3 |
0 |
0 |
3 |
0,21 % |
||
|
501 |
370 |
22 |
41 |
433 |
86,56 % |
20 |
0 |
46 |
66 |
13,17 % |
0 |
1 |
0 |
1 |
0,27 % |
||
|
782 |
706 |
5 |
12 |
723 |
92,51 % |
6 |
0 |
48 |
53 |
6,82 % |
4 |
1 |
0 |
5 |
0,66 % |
||
|
206 |
183 |
1 |
6 |
190 |
92,16 % |
4 |
1 |
8 |
13 |
6,13 % |
2 |
2 |
0 |
4 |
1,71 % |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
||
|
4 376 |
2 934 |
340 |
322 |
3 596 |
82,19 % |
442 |
0 |
197 |
638 |
14,59 % |
88 |
53 |
0 |
141 |
3,22 % |
||
Total |
143 644 |
134 656 |
946 |
3 081 |
138 683 |
96,55 % |
900 |
36 |
3 730 |
4 666 |
3,25 % |
166 |
128 |
0 |
295 |
0,21 % |
3.9 VARIAȚIILE ANGAJAMENTELOR RESTANTE DEFALCATE PE DOMENII DE POLITICĂ
milioane EUR |
|||||||||||
Domeniul de politică |
Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior |
Angajamente ale exercițiului |
Total angajamente restante la încheierea exercițiului |
||||||||
Angajamente reportate din exercițiul anterior |
Dezangajări/Re-evaluări/Anulări |
Plăți |
Angajamente restante la sfârșitul exercițiului |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului |
Plăți |
Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate |
Angajamente restante la încheierea exercițiului |
||||
|
582 |
(9) |
(143) |
429 |
535 |
(341) |
0 |
194 |
623 |
||
|
2 155 |
(31) |
(850) |
1 274 |
1 236 |
(421) |
0 |
814 |
2 088 |
||
|
7 |
0 |
(6) |
0 |
94 |
(86) |
0 |
8 |
8 |
||
|
29 625 |
(40) |
(11 226) |
18 359 |
11 782 |
(473) |
0 |
11 309 |
29 668 |
||
|
22 357 |
(76) |
(11 972) |
10 308 |
59 514 |
(45 975) |
0 |
13 539 |
23 847 |
||
|
2 809 |
(100) |
(879) |
1 830 |
1 713 |
(226) |
0 |
1 487 |
3 317 |
||
|
898 |
(11) |
(243) |
645 |
496 |
(138) |
0 |
358 |
1 003 |
||
|
9 200 |
(170) |
(2 983) |
6 047 |
7 059 |
(2 324) |
0 |
4 734 |
10 781 |
||
|
2 269 |
(51) |
(782) |
1 436 |
1 878 |
(720) |
0 |
1 158 |
2 594 |
||
|
184 |
(13) |
(114) |
57 |
494 |
(352) |
0 |
142 |
199 |
||
|
2 062 |
(33) |
(538) |
1 490 |
1 007 |
(207) |
0 |
800 |
2 290 |
||
|
22 |
(2) |
(16) |
4 |
101 |
(83) |
0 |
18 |
21 |
||
|
108 413 |
(498) |
(36 781) |
71 133 |
42 647 |
(1 473) |
(1) |
41 174 |
112 307 |
||
|
92 |
(13) |
(55) |
24 |
144 |
(75) |
0 |
69 |
93 |
||
|
1 921 |
(53) |
(839) |
1 028 |
3 088 |
(1 921) |
0 |
1 167 |
2 195 |
||
|
122 |
(13) |
(86) |
24 |
265 |
(170) |
0 |
95 |
119 |
||
|
719 |
(81) |
(317) |
321 |
639 |
(318) |
0 |
321 |
642 |
||
|
1 458 |
(235) |
(268) |
954 |
1 290 |
(567) |
0 |
723 |
1 677 |
||
|
10 232 |
(528) |
(2 379) |
7 324 |
4 872 |
(854) |
0 |
4 018 |
11 343 |
||
|
20 |
(1) |
(13) |
6 |
104 |
(93) |
0 |
12 |
18 |
||
|
3 281 |
(119) |
(970) |
2 192 |
1 719 |
(459) |
0 |
1 260 |
3 453 |
||
|
2 864 |
(16) |
(769) |
2 079 |
1 135 |
(175) |
(1) |
960 |
3 039 |
||
|
670 |
(4) |
(417) |
248 |
1 294 |
(711) |
0 |
583 |
831 |
||
|
34 |
(7) |
(15) |
12 |
79 |
(56) |
0 |
23 |
35 |
||
|
19 |
(3) |
(15) |
0 |
196 |
(179) |
0 |
17 |
17 |
||
|
184 |
(12) |
(161) |
11 |
1 149 |
(988) |
0 |
160 |
171 |
||
|
9 |
(1) |
(9) |
0 |
61 |
(52) |
0 |
8 |
8 |
||
|
1 |
0 |
(1) |
0 |
12 |
(11) |
0 |
1 |
1 |
||
|
115 |
(9) |
(45) |
61 |
135 |
(82) |
0 |
53 |
114 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
1 318 |
(1 318) |
0 |
0 |
0 |
||
|
24 |
(1) |
(22) |
0 |
435 |
(411) |
0 |
24 |
24 |
||
|
4 522 |
(12) |
(622) |
3 888 |
731 |
(102) |
0 |
629 |
4 518 |
||
|
181 |
(34) |
(67) |
80 |
222 |
(122) |
0 |
99 |
179 |
||
|
397 |
(57) |
(325) |
15 |
3 841 |
(3 272) |
4 |
573 |
588 |
||
Total |
207 443 |
(2 234) |
(73 930) |
131 279 |
151 284 |
(64 754) |
1 |
86 531 |
217 810 |
3.10 DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE DOMENIILE DE POLITICĂ
milioane EUR |
|||||||||||
Domeniul de politică |
<2006 |
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
Total |
||
|
11 |
35 |
10 |
0 |
20 |
167 |
185 |
194 |
623 |
||
|
10 |
5 |
17 |
97 |
101 |
546 |
498 |
814 |
2 088 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
8 |
8 |
||
|
384 |
1 507 |
57 |
267 |
1 241 |
5 457 |
9 446 |
11 309 |
29 668 |
||
|
7 |
456 |
0 |
2 |
152 |
1 437 |
8 254 |
13 539 |
23 847 |
||
|
15 |
27 |
124 |
103 |
271 |
494 |
797 |
1 487 |
3 317 |
||
|
9 |
12 |
57 |
88 |
138 |
151 |
189 |
358 |
1 003 |
||
|
114 |
73 |
177 |
381 |
814 |
1 728 |
2 760 |
4 734 |
10 781 |
||
|
12 |
8 |
31 |
83 |
207 |
372 |
724 |
1 158 |
2 594 |
||
|
0 |
3 |
1 |
10 |
10 |
11 |
21 |
142 |
199 |
||
|
51 |
271 |
5 |
18 |
71 |
411 |
663 |
800 |
2 290 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
3 |
18 |
21 |
||
|
836 |
5 328 |
21 |
1 875 |
7 437 |
20 613 |
35 024 |
41 174 |
112 307 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
4 |
20 |
69 |
93 |
||
|
2 |
0 |
47 |
77 |
150 |
255 |
497 |
1 167 |
2 195 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
6 |
17 |
95 |
119 |
||
|
9 |
3 |
7 |
43 |
42 |
83 |
133 |
321 |
642 |
||
|
4 |
0 |
17 |
64 |
208 |
249 |
412 |
723 |
1 677 |
||
|
266 |
235 |
498 |
846 |
1 236 |
1 725 |
2 518 |
4 018 |
11 343 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
2 |
4 |
12 |
18 |
||
|
113 |
63 |
71 |
193 |
365 |
578 |
810 |
1 260 |
3 453 |
||
|
69 |
86 |
129 |
236 |
310 |
513 |
735 |
960 |
3 039 |
||
|
0 |
1 |
1 |
9 |
16 |
58 |
163 |
583 |
831 |
||
|
0 |
0 |
1 |
1 |
2 |
2 |
6 |
23 |
35 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
17 |
17 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
11 |
160 |
171 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
8 |
8 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
1 |
||
|
2 |
2 |
1 |
1 |
3 |
17 |
36 |
53 |
114 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
24 |
24 |
||
|
60 |
43 |
28 |
101 |
1 365 |
1 671 |
621 |
629 |
4 518 |
||
|
0 |
0 |
1 |
4 |
12 |
18 |
45 |
99 |
179 |
||
|
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
15 |
573 |
588 |
||
Total |
1 975 |
8 159 |
1 304 |
4 498 |
14 171 |
36 568 |
64 606 |
86 531 |
217 810 |
4.1 SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE PE INSTITUȚII
milioane EUR |
||||||||||
Instituție |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din din buget |
Sold |
|||||
Inițiale |
Finale |
În exercițiul curent |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului în curs |
Din creanțele reportate |
Total |
|||
Parlamentul European |
147 |
147 |
174 |
26 |
200 |
172 |
4 |
176 |
119,41 % |
25 |
Consiliul European și Consiliu |
58 |
58 |
99 |
11 |
109 |
88 |
10 |
98 |
168,80 % |
11 |
Comisia |
128 761 |
135 431 |
137 081 |
13 342 |
150 423 |
134 783 |
4 066 |
138 849 |
102,52 % |
11 573 |
Curtea de Justiție |
44 |
44 |
51 |
0 |
51 |
51 |
0 |
51 |
115,64 % |
0 |
Curtea de Conturi |
21 |
21 |
19 |
0 |
19 |
19 |
0 |
19 |
90,58 % |
0 |
Comitetul Economic și Social |
12 |
12 |
16 |
0 |
16 |
16 |
0 |
16 |
133,47 % |
0 |
Comitetul Regiunilor |
8 |
8 |
20 |
0 |
20 |
20 |
0 |
20 |
250,50 % |
0 |
Ombudsmanul |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
0 |
1 |
97,10 % |
0 |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
0 |
1 |
77,36 % |
0 |
Serviciul European de Acțiune Externă |
35 |
35 |
309 |
0 |
310 |
309 |
0 |
309 |
889,83 % |
0 |
Total |
129 088 |
135 758 |
137 771 |
13 379 |
151 150 |
135 460 |
4 080 |
139 541 |
102,79 % |
11 610 |
4.2 EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE INSTITUȚII
Credite de angajament
milioane EUR |
|||||||||||||||
Instituție |
Credite de angajament autorizate |
Angajamente efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
|||||||||||
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din venituri alocate |
Reportări prin decizie |
Total |
% |
Din creditele bugetare ale exercițiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
|
|
11 |
12 |
13 |
|
|
|
Parlamentul European |
1 862 |
1 693 |
22 |
116 |
1 831 |
98,32 % |
6 |
0 |
6 |
0,34 % |
25 |
0 |
0 |
25 |
1,33 % |
Consiliul European și Consiliu |
612 |
490 |
0 |
42 |
532 |
86,89 % |
36 |
0 |
36 |
5,92 % |
44 |
0 |
0 |
44 |
7,19 % |
Comisia |
151 094 |
144 390 |
279 |
2 774 |
147 443 |
97,58 % |
3 077 |
31 |
3 108 |
2,06 % |
543 |
0 |
0 |
543 |
0,36 % |
Curtea de Justiție |
351 |
344 |
0 |
1 |
345 |
98,36 % |
1 |
0 |
1 |
0,28 % |
5 |
0 |
0 |
5 |
1,36 % |
Curtea de Conturi |
143 |
137 |
0 |
0 |
138 |
96,12 % |
0 |
0 |
0 |
0,30 % |
5 |
0 |
0 |
5 |
3,59 % |
Comitetul Economic și Social |
133 |
125 |
0 |
4 |
128 |
96,62 % |
0 |
0 |
0 |
0,25 % |
4 |
0 |
0 |
4 |
3,13 % |
Comitetul Regiunilor |
99 |
85 |
0 |
12 |
97 |
98,43 % |
0 |
0 |
0 |
0,03 % |
2 |
0 |
0 |
2 |
1,54 % |
Ombudsmanul |
10 |
9 |
0 |
0 |
9 |
95,86 % |
0 |
0 |
0 |
0,02 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
4,12 % |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
8 |
7 |
0 |
0 |
7 |
95,21 % |
0 |
0 |
0 |
0,00 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
4,79 % |
Serviciul European de Acțiune Externă |
767 |
486 |
0 |
268 |
754 |
98,37 % |
10 |
0 |
10 |
1,26 % |
3 |
0 |
0 |
3 |
0,37 % |
Total |
155 077 |
147 766 |
300 |
3 218 |
151 284 |
97,55 % |
3 131 |
31 |
3 162 |
2,04 % |
631 |
0 |
0 |
631 |
0,41 % |
Credite de plată
milioane EUR |
||||||||||||||||
Instituție |
Credite de plată autorizate |
Plăți efectuate |
Credite reportate |
Credite anulate |
||||||||||||
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Reportări automate |
Reportări prin decizie |
Din venituri alocate |
Total |
% |
Din creditele exercițiului |
Din reportări |
Venituri alocate |
Total |
% |
||
1 |
2 |
3 |
4 |
|
|
7 |
8 |
9 |
|
|
12 |
13 |
14 |
|
|
|
Parlamentul European |
2 092 |
1 388 |
214 |
22 |
1 623 |
77,58 % |
305 |
0 |
108 |
413 |
19,76 % |
25 |
31 |
0 |
56 |
2,67 % |
Consiliul European și Consiliu |
661 |
444 |
36 |
44 |
524 |
79,31 % |
46 |
0 |
41 |
87 |
13,13 % |
44 |
6 |
0 |
50 |
7,56 % |
Comisia |
139 268 |
131 722 |
605 |
2 759 |
135 087 |
97,00 % |
458 |
36 |
3 533 |
4 028 |
2,89 % |
78 |
76 |
0 |
154 |
0,11 % |
Curtea de Justiție |
369 |
326 |
16 |
1 |
343 |
92,92 % |
18 |
0 |
1 |
19 |
5,15 % |
5 |
2 |
0 |
7 |
1,93 % |
Curtea de Conturi |
156 |
125 |
11 |
0 |
136 |
87,11 % |
13 |
0 |
0 |
13 |
8,41 % |
5 |
2 |
0 |
7 |
4,48 % |
Comitetul Economic și Social |
141 |
117 |
7 |
4 |
127 |
90,15 % |
8 |
0 |
1 |
9 |
6,19 % |
4 |
1 |
0 |
5 |
3,66 % |
Comitetul Regiunilor |
108 |
77 |
7 |
12 |
96 |
89,53 % |
8 |
0 |
0 |
8 |
7,37 % |
2 |
2 |
0 |
3 |
3,10 % |
Ombudsmanul |
10 |
8 |
1 |
0 |
9 |
89,11 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
6,74 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
4,15 % |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
9 |
6 |
1 |
0 |
7 |
81,28 % |
1 |
0 |
0 |
1 |
10,68 % |
0 |
0 |
0 |
1 |
8,05 % |
Serviciul European de Acțiune Externă |
831 |
444 |
49 |
238 |
731 |
88,06 % |
42 |
0 |
46 |
88 |
10,58 % |
3 |
8 |
0 |
11 |
1,36 % |
Total |
143 644 |
134 656 |
946 |
3 081 |
138 683 |
96,55 % |
900 |
36 |
3 730 |
4 666 |
3,25 % |
166 |
128 |
0 |
295 |
0,21 % |
4.3 VENITURILE AGENȚIILOR: PREVIZIUNI BUGETARE, CREANȚE ȘI SUME PRIMITE
milioane EUR |
|||||
Agenție |
Bugetul de venituri prevăzute |
Creanțe constatate |
Sume primite |
Sold |
Domeniu de politică — Finanțarea de către Comisie |
Agenția Europeană de Cooperare a Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei |
7 |
7 |
7 |
0 |
06 |
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
7 |
2 |
2 |
0 |
18 |
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației |
150 |
116 |
115 |
1 |
06 |
Frontex |
90 |
76 |
76 |
0 |
18 |
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
19 |
20 |
20 |
1 |
15 |
Colegiul European de Poliție |
8 |
9 |
9 |
0 |
18 |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
33 |
35 |
35 |
0 |
02 |
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
58 |
58 |
58 |
0 |
17 |
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
16 |
16 |
16 |
0 |
18 |
Autoritatea Bancară Europeană |
21 |
19 |
19 |
0 |
12 |
Autoritatea Europeană de asigurări și pensii ocupaționale |
16 |
14 |
14 |
0 |
12 |
Agenția Europeană de Mediu |
42 |
52 |
51 |
1 |
07 |
Oficiul European de Poliție |
84 |
83 |
83 |
0 |
18 |
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
20 |
19 |
19 |
0 |
12 |
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului |
10 |
10 |
10 |
0 |
11 |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
77 |
77 |
77 |
0 |
17 |
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
8 |
8 |
8 |
0 |
04 |
Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS |
13 |
21 |
21 |
0 |
06 |
Fuziune pentru energie |
344 |
379 |
379 |
0 |
08 |
Eurojust |
33 |
33 |
33 |
0 |
18 |
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă |
59 |
54 |
53 |
0 |
06 |
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne |
175 |
176 |
176 |
0 |
12 |
Agenția Europeană pentru Medicamente |
222 |
254 |
224 |
31 |
02 |
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor |
8 |
8 |
8 |
0 |
09 |
Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice |
3 |
3 |
3 |
0 |
09 |
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
21 |
21 |
21 |
0 |
18 |
Agenția Europeană a Căilor Ferate |
26 |
26 |
26 |
0 |
06 |
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă |
15 |
15 |
15 |
0 |
04 |
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
78 |
77 |
77 |
0 |
15 |
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE |
48 |
49 |
45 |
4 |
15 |
Fundația Europeană de Formare |
21 |
20 |
20 |
0 |
15 |
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
13 |
13 |
13 |
0 |
17 |
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
21 |
21 |
21 |
0 |
04 |
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură |
50 |
50 |
50 |
0 |
15 |
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare |
16 |
17 |
17 |
0 |
06 |
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare |
39 |
39 |
39 |
0 |
08 |
Agenția Executivă pentru Cercetare |
46 |
47 |
47 |
0 |
08 |
Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori |
7 |
7 |
7 |
0 |
17 |
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport |
10 |
10 |
10 |
0 |
06 |
Total |
1 936 |
1 963 |
1 925 |
38 |
|
milioane EUR |
||||
Tip de venit |
Bugetul de venituri prevăzute |
Creanțe constatate |
Sume primite |
Sold |
Subvenția Comisiei Europene |
1 304 |
1 276 |
1 272 |
5 |
Venit din onorarii |
465 |
490 |
460 |
30 |
Alte venituri |
168 |
197 |
193 |
4 |
Total |
1 936 |
1 963 |
1 925 |
38 |
4.4 CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE AGENȚII
milioane EUR |
||||||
Agenție |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||||
Credite |
Angajamente efectuate |
Reportate |
Credite |
Plăți efectuate |
Reportate |
|
Agenția Europeană de Cooperare a Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei |
7 |
7 |
0 |
8 |
5 |
2 |
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
7 |
5 |
0 |
6 |
2 |
2 |
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației |
164 |
132 |
27 |
176 |
117 |
53 |
Frontex |
90 |
89 |
1 |
128 |
99 |
22 |
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
22 |
21 |
1 |
22 |
19 |
3 |
Colegiul European de Poliție |
9 |
8 |
0 |
11 |
8 |
2 |
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
99 |
96 |
0 |
113 |
94 |
15 |
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
58 |
55 |
0 |
69 |
55 |
10 |
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
17 |
16 |
0 |
17 |
16 |
0 |
Autoritatea Bancară Europeană |
21 |
18 |
0 |
22 |
13 |
7 |
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale |
16 |
14 |
0 |
16 |
11 |
4 |
Agenția Europeană de Mediu |
69 |
52 |
16 |
73 |
45 |
27 |
Oficiul European de Poliție |
85 |
84 |
1 |
100 |
79 |
17 |
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
20 |
17 |
0 |
22 |
15 |
4 |
Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului |
9 |
9 |
0 |
11 |
10 |
1 |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
79 |
78 |
0 |
90 |
80 |
9 |
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
8 |
7 |
0 |
11 |
8 |
2 |
Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS |
106 |
58 |
47 |
55 |
33 |
22 |
Fuziune pentru energie |
1 482 |
1 482 |
0 |
384 |
362 |
7 |
Eurojust |
35 |
34 |
1 |
41 |
35 |
5 |
Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă |
57 |
53 |
1 |
61 |
53 |
2 |
Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne |
429 |
189 |
0 |
461 |
180 |
37 |
Agenția Europeană pentru Medicamente |
226 |
222 |
0 |
262 |
215 |
41 |
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor |
8 |
8 |
0 |
9 |
9 |
1 |
Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice |
3 |
3 |
0 |
3 |
2 |
1 |
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
21 |
21 |
0 |
28 |
23 |
5 |
Agenția Europeană a Căilor Ferate |
26 |
25 |
0 |
30 |
26 |
2 |
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă |
17 |
15 |
1 |
20 |
15 |
5 |
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
97 |
95 |
0 |
83 |
71 |
7 |
Centrul de Traduceri pentru Organismele UE |
48 |
42 |
0 |
52 |
41 |
4 |
Fundația Europeană de Formare |
20 |
20 |
0 |
21 |
20 |
1 |
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
14 |
13 |
0 |
14 |
12 |
0 |
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
22 |
21 |
0 |
26 |
20 |
5 |
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură |
50 |
49 |
0 |
55 |
48 |
6 |
Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare |
17 |
16 |
0 |
18 |
16 |
1 |
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare |
39 |
38 |
0 |
41 |
38 |
2 |
Agenția Executivă pentru Cercetare |
46 |
44 |
0 |
50 |
43 |
4 |
Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori |
7 |
7 |
0 |
8 |
7 |
1 |
Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport |
10 |
10 |
0 |
11 |
9 |
1 |
Total |
3 559 |
3 175 |
97 |
2 627 |
1 952 |
338 |
Tipul cheltuielilor |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||||
Credite |
Angajamente efectuate |
Reportate |
Credite |
Plăți efectuate |
Reportate |
|
Personalul |
813 |
781 |
2 |
829 |
777 |
18 |
Cheltuieli administrative |
305 |
292 |
1 |
377 |
277 |
79 |
Cheltuieli operaționale |
2 442 |
2 102 |
95 |
1 421 |
899 |
242 |
Total |
3 559 |
3 175 |
97 |
2 627 |
1 952 |
338 |
4.5 REZULTATUL BUGETAR, INCLUSIV AL AGENȚIILOR
milioane EUR |
||||
|
Uniunea Europeană |
Agenții |
Eliminarea subvențiilor acordate agențiilor |
Total |
Venituri aferente exercițiului financiar |
139 541 |
1 925 |
(1 272) |
140 194 |
Plăți ale creditelor anului în curs |
(137 738) |
(1 739) |
1 272 |
(138 205) |
Credite de plată reportate în anul N+1 |
(936) |
(338) |
0 |
(1 274) |
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anul N-1 |
92 |
171 |
0 |
263 |
Diferențe de schimb valutar ale exercițiului |
60 |
(8) |
0 |
52 |
Rezultatul bugetar |
1 019 |
12 |
0 |
1 031 |
(1) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din aceste tabele bugetare pot părea că nu corespund.
(2) La 13 decembrie 2012, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale Uniunii din resursele proprii care urmează să fie colectate de către statele membre sau solicitate acestora în 2013. În plus, conform articolului 83 din Statutul funcționarilor (Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 cu modificările ulterioare), statele membre garantează în mod colectiv finanțarea sistemului de pensii.
(3) (JO L 298, 26 octombrie 2012, p. 1)
(4) JO L 362, 31.12.2012, p. 1.
(5) Fondul de garantare deține obligațiuni MESF emise de Comisie, deci acestea trebuie să fie eliminate.
(6) Fondul de garantare deține obligațiuni MESF emise de Comisie, deci acestea trebuie să fie eliminate.
(7) Fondul de garantare deține obligațiuni MESF emise de Comisie, deci acestea trebuie să fie eliminate.
(8) Soldul de deschidere include o ajustare a cifrelor raportate în 2011.
(9) Cifra referitoare la administrație nu a fost raportată înainte
(10) Cifra referitoare la administrație nu a fost raportată înainte.
(11) Anumite sume prezentate anterior drept corecții financiare sunt în prezent înregistrate la recuperări.
(12) În concluziile auditului se arată că sunt necesare îmbunătățiri substanțiale în cadrul autorității de certificare franceze care raportează cifrele privind recuperarea privind FEP.
(13) Concluziile acestui audit, în baza rapoartelor finale și monitorizării realizate de statele membre în cauză, au fost comunicate autorității care acordă descărcarea de gestiune.
(14) La sfârșitul notei 7.1.3 a fost inserat un tabel care prezintă calendarul rambursărilor pentru aceste credite.
(15) al 2-lea program
(16) cu aplicarea coeficientului de corecție („cc”).
(17) plătită în primii 3 ani după părăsirea funcției
(18) Consolidate pentru prima dată în 2012
(19) Trebuie precizat faptul că, prin rotunjirea cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din aceste tabele bugetare pot părea că nu corespund.
(20) Din acesta, rezultatul AELS este EUR (4) milioane EUR în 2012 și (5) milioane EUR în 2011.
(21) Inclusiv bugetele rectificative, creditele reportate și veniturile alocate.
(22) Inclusiv bugetele rectificative, creditele reportate și veniturile alocate.
(23) Inclusiv bugetele rectificative, creditele reportate și veniturile alocate.
(24) Inclusiv bugetele rectificative, creditele reportate și veniturile alocate.
(25) Trebuie precizat faptul că, prin rotunjirea cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din aceste tabele bugetare pot părea că nu corespund.
15.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 334/122 |
DECLARAȚIA DE ASIGURARE A CURȚII FURNIZATĂ PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI CONSILIULUI – RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT
2013/C 334/02
I. |
În temeiul dispozițiilor articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea a auditat:
|
Responsabilitatea conducerii
II. |
În conformitate cu articolele 310-325 TFUE și cu Regulamentul financiar, conducerea este responsabilă de întocmirea și de prezentarea conturilor consolidate ale Uniunii Europene pe baza standardelor de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional, precum și de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Această responsabilitate include conceperea, implementarea și menținerea controlului intern necesar pentru întocmirea și pentru prezentarea unor situații financiare care să nu fie afectate de denaturări semnificative, fie rezultate din acte de fraudă, fie rezultate din erori. Conducerea are, în egală măsură, responsabilitatea de a se asigura că activitățile, operațiunile financiare și informațiile reflectate în situațiile financiare sunt conforme cu dispozițiile care le reglementează. Responsabilitatea finală pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor Uniunii Europene aparține Comisiei (articolul 317 TFUE). |
Responsabilitatea auditorului
III. |
Responsabilitatea Curții este de a furniza Parlamentului European și Consiliului, pe baza auditului pe care l-a desfășurat, o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Auditul Curții a fost efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit și codul deontologic formulate de IFAC și cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit formulate de INTOSAI. Aceste standarde impun Curții planificarea și efectuarea auditului astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor consolidate ale Uniunii Europene și la conformitatea operațiunilor subiacente cu legile și reglementările în vigoare. |
IV. |
Auditul implică aplicarea unor proceduri în vederea obținerii de probe de audit privind sumele și informațiile prezentate în conturile consolidate și privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Procedurile de audit sunt alese pe baza raționamentului auditorului, care include evaluarea riscului ca în cadrul conturilor consolidate să se regăsească denaturări semnificative sau ca la nivelul operațiunilor subiacente să existe neconformități semnificative cu cerințele din legislația Uniunii Europene, fie că aceste denaturări sau neconformități sunt rezultate din acte de fraudă, fie că sunt rezultate din erori. Atunci când evaluează aceste riscuri, auditorul analizează controlul intern referitor la întocmirea și la prezentarea fidelă a conturilor consolidate și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, scopul fiind însă acela de a defini proceduri de audit corespunzătoare în raport cu circumstanțele, și nu de a exprima o opinie cu privire la eficacitatea controlului intern. Auditul include, în egală măsură, aprecierea caracterului adecvat al politicilor contabile utilizate și a caracterului rezonabil al estimărilor contabile elaborate, precum și evaluarea prezentării globale a conturilor consolidate. |
V. |
În ceea ce privește veniturile, auditul desfășurat de Curte cu privire la resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și pe venitul național brut (VNB) a avut drept punct de plecare agregatele macroeconomice relevante pe baza cărora acestea sunt calculate și a evaluat apoi sistemele Comisiei de prelucrare a acestor agregate până la primirea contribuțiilor din partea statelor membre și înregistrarea acestora în conturile consolidate. În ceea ce privește resursele proprii tradiționale, Curtea examinează conturile autorităților vamale și analizează fluxul taxelor până la momentul încasării sumelor de către Comisie și până la momentul înregistrării lor în conturi. |
VI. |
În ceea ce privește cheltuielile, Curtea examinează operațiunile de plăți atunci când cheltuielile au fost suportate, înregistrate și acceptate („plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli”). Examinarea acoperă toate categoriile de plăți (inclusiv plățile efectuate în vederea achiziționării de active), cu excepția plăților în avans la momentul la care sunt efectuate. Plățile în avans sunt examinate în momentul în care beneficiarul fondurilor furnizează justificarea pentru utilizarea lor corespunzătoare, iar instituția sau organismul acceptă această justificare prin închiderea și validarea plății în avans, indiferent dacă acest lucru are loc în același exercițiu sau ulterior. |
VII. |
Curtea consideră că probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a sta la baza opiniilor sale. |
Fiabilitatea conturilor
Opinia privind fiabilitatea conturilor
VIII. |
În opinia Curții, conturile consolidate ale Uniunii Europene aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2012, precum și rezultatele operațiunilor acesteia, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar și cu normele contabile bazate pe standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional. |
Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor
Opinia privind legalitatea și regularitatea operațiunilor de venituri subiacente conturilor
IX. |
În opinia Curții, operațiunile de venituri subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative. |
Opinia privind legalitatea și regularitatea angajamentelor subiacente conturilor
X. |
În opinia Curții, angajamentele subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative. |
Argumentele care stau la baza exprimării unei opinii contrare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor
XI. |
Curtea concluzionează că sistemele de supraveghere și de control examinate sunt parțial eficace în asigurarea legalității și regularității plăților subiacente conturilor (punctul VI). Toate grupurile de politici care acoperă cheltuieli operaționale sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. Potrivit estimării Curții, indicele de eroare cel mai probabil pentru plățile contabilizate cu titlu de cheltuieli, subiacente conturilor, este de 4,8 % (3). |
Opinie contrară cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor
XII. |
În opinia Curții, având în vedere importanța aspectelor descrise la punctul care prezintă argumentele care stau la baza exprimării opiniei contrare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, plățile subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012 sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. |
5 septembrie 2013
Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA
Președinte
Curtea de Conturi Europeană
12, rue Alcide De Gasperi, 1615 Luxemburg, LUXEMBURG
(1) Situațiile financiare consolidate cuprind bilanțul, situația performanței financiare, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor în structura activelor nete, precum și o sinteză a principalelor politici contabile, alături de o serie de alte note explicative (inclusiv raportarea pe segmente).
(2) Rapoartele agregate privind execuția bugetară cuprind rapoartele agregate (propriu-zise) privind execuția bugetară, precum și note explicative.
(3) Pe baza abordării în materie de eșantionare utilizate pentru exercițiile anterioare, indicele de eroare cel mai probabil estimat ar fi fost de 4,5 %.