COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 312/3

Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 25 octombrie 2012 referitor la un proiect de decizie privind cazul COMP/M.6471 – Outokumpu/Inoxum

Raportor: Grecia

2013/C 312/04

1.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările economice”).

2.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată are o dimensiune UE în sensul Regulamentului privind concentrările economice.

Comitetul consultativ este de acord cu definițiile stabilite de Comisie pentru piețele relevante ale produsului, astfel cum sunt prezentate în proiectul de decizie.

În special, în ceea ce privește definiția pieței produsului, Comitetul consultativ este de acord că impactul tranzacției notificate trebuie evaluat pe următoarele piețe:

(a)

în ceea ce privește producția și oferta de produse din oțel inoxidabil:

(i)	producția de plăci;

(ii)	produse plane laminate la cald: cu toate că pot fi luate în considerare piețe separate pentru banda neagră laminată la cald și banda albă laminată la cald, nu este necesară definirea exactă a pieței de astfel de produse în acest caz;

(iii)

produse plane laminate la rece (excepție făcând banda de precizie), fără a se face deosebirea între produse generale și produse specializate sau în funcție de grad, de familie, de finisarea suprafeței sau de aplicația finală;

(iv)	benzi de precizie;

(b)	ferocrom, în condițiile în care nu este necesară definirea exactă a pieței de astfel de produse în cazul de față;

(c)	în ceea ce privește distribuția de produse plane din oțel inoxidabil: angrosiști versus centre de servicii siderurgice, în condițiile în care nu este necesară definirea exactă a pieței de astfel de produse în cazul de față.

Comitetul consultativ este de acord cu definițiile piețelor geografice relevante stabilite de Comisie, astfel cum apar în proiectul de decizie.

În special, în ceea ce privește definiția pieței geografice, Comitetul consultativ este de acord că impactul tranzacției notificate trebuie evaluat pe următoarele piețe:

(a)	pentru producția și oferta de produse din oțel inoxidabil: la nivelul SEE;

(b)	pentru ferocrom: la nivelul SEE, în condițiile în care nu este necesară definirea exactă a pieței geografice în cazul de față;

(c)	pentru distribuția de produse plane din oțel inoxidabil: la nivel național sau cel mult la nivel regional (înțelegându-se prin aceasta o arie mult mai extinsă decât cea națională), în condițiile în care nu este necesară definirea exactă a pieței geografice în cazul de față.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu afectează în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte importantă a acesteia, pentru următoarele piețe:

(a)	producția de plăci;

(b)	producția de produse plane laminate la cald, de bandă neagră laminată la cald și de bandă albă laminată la cald;

(c)	benzi de precizie;

(d)

ferocrom;

(e)	distribuția de produse plane din oțel inoxidabil.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă afectează în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte importantă a acesteia, pentru următoarele piețe:

(a)	producția de produse laminate la rece pe piața SSE.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia angajamentele finale propuse de partea care a efectuat notificarea la 19 octombrie 2012 („angajamente finale”) răspund pe deplin preocupărilor privind concurența care au fost identificate de către Comisie la nivelul pieței SEE pentru producția de produse plane laminate la rece.

8.	Comitetul consultativ este de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia, în condițiile respectării depline a angajamentelor finale, tranzacția notificată nu este susceptibilă de a împiedica în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte importantă a acesteia.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia tranzacția notificată trebuie, așadar, declarată compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

26.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 312/5

Raport final al consilierului-auditor (1)

Outokumpu/Inoxum

(COMP/M.6471)

2013/C 312/05

1. CONTEXT

(1)

La data de 10 aprilie 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2) („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Outokumpu Oyj („partea care a făcut notificarea”) ar dobândi, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Inoxum GmbH și Nirosta GmbH (împreună „Inoxum”), divizia de oțel inoxidabil a ThyssenKrupp AG („TK”) prin achiziționare de acțiuni („operațiunea propusă”) (3). Partea care a făcut notificarea și Inoxum sunt denumite în continuare „părțile”.

2. PROCEDURA SCRISĂ

(2)

Pe baza unei investigații cu privire la piață, Comisia a exprimat îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea operațiunii cu piața internă și a adoptat o decizie în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice, la 21 mai 2012 (4). Partea care a făcut notificarea și-a prezentat observațiile scrise privind articolul 6 alineatul (1) litera (c) la 4 iunie 2012. În decursul celei de a doua etape a investigației, periodic au avut loc schimburi de informații neoficiale între Direcția Generală Concurență („DG Concurență”) și părți, precum și apeluri telefonice săptămânale de actualizare cu privire la starea de fapt.

(3)

De asemenea, DG Concurență a trimis părților o serie de solicitări oficiale de informații în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul privind concentrările economice. O reuniune de analiză a situației între DG Concurență și părți a avut loc la 8 iunie 2012. O a doua reuniune de analiză a situației a avut loc la 6 august 2012.

(4)	O comunicare privind obiecțiunile a fost trimisă părților la 9 august 2012 („CO”).

2.1. Accesul la dosar: răspunsuri prelucrate în anumite chestionare de piață

(5)	Partea care a făcut notificarea a primit acces la dosar prin CD-ROM la 10 august 2012.

(6)

La 13 august 2012, partea care a făcut notificarea a solicitat clarificări privind răspunsurile prelucrate în anumite chestionare de piață și acces suplimentar la acestea. În vederea abordării potențialelor chestiuni legate de confidențialitate, partea care a făcut notificarea a propus accesul restricționat doar pentru consilierii săi externi. În urma unui schimb de e-mailuri și de apeluri telefonice, DG Concurență a fost de acord să ofere acces suplimentar, sub rezerva unui acord privind nedivulgarea datelor, consilierilor externi ai părții care a făcut notificarea. Accesul a fost acordat la 21 august 2012. La 28 august 2012, partea care a făcut notificarea a formulat o plângere potrivit căreia accesul la dosar a fost întârziat în mod nejustificabil, iar acest fapt a afectat capacitatea părții care a făcut notificarea de a-și exercita pe deplin drepturile la apărare.

Situația de fapt

(7)

În decursul investigării cazului, DG Concurență a trimis o serie de chestionare concurenților, clienților și altor actori de pe piață. Aceste chestionare au fost trimise în două formate, și anume, în format „e-chestionare” și în format „chestionare word” (adică în format MS Word). Diferendul procedural a vizat doar e-chestionarele.

(8)

E-chestionarele cuprindeau în principal două tipuri de întrebări; primul tip necesita un răspuns dactilografiat, în timp ce al doilea necesita un răspuns sub formă de tabel. E-chestionarele erau însoțite de o notă explicativă privind modul în care trebuia să se răspundă la întrebări, în special privind modul în care trebuiau abordate chestiunile legate de confidențialitate. În ambele formate ale întrebărilor, e-chestionarele invitau respondenții să indice dacă răspunsurile erau considerate sau nu erau considerate confidențiale și, dacă se aplica primul caz, aceștia erau invitați să furnizeze o versiune neconfidențială a răspunsului. Cu toate acestea, la primirea e-chestionarelor completate, DG Concurență a constatat că acestea nu fuseseră completate în mod corespunzător de mulți dintre respondenți și a decis să realizeze prelucrări suplimentare în vederea respectării îndatoririi sale de a nu divulga informații confidențiale ale părților. DG Concurență a primit răspunsuri care pot fi clasificate în linii mari în trei categorii:

—	prima categorie a inclus respondenții care au răspuns corect la e-chestionare și care au furnizat versiuni neconfidențiale corespunzătoare acolo unde formularele solicitau acest lucru (informații de categoria I);

—

a doua categorie a inclus respondenții care au indicat că anumite răspunsuri erau confidențiale, însă au furnizat ca răspuns neconfidențial o copie exactă a răspunsului confidențial (adică în ciuda faptului că au indicat că răspunsul era confidențial, nu s-au realizat prelucrări asupra răspunsului confidențial) (informații de categoria II) (5);

—	a treia categorie a inclus respondenții care au indicat că anumite răspunsuri nu erau confidențiale, dar în cazul cărora DG Concurență a considerat că aceste răspunsuri erau, de fapt, confidențiale în raport cu părțile (informații de categoria III).

(9)	Prin urmare, DG Concurență a realizat prelucrări suplimentare ex officio asupra informațiilor de categoria II și III.

(10)

La momentul acordării accesului la dosar la 10 august 2012, părților nu li s-a adus la cunoștință acest exercițiu unilateral de prelucrare realizat de DG Concurență. Abia în decursul schimburilor de e-mailuri și al conversațiilor telefonice care au avut loc după acordarea accesului la dosar, părțile și-au dat seama că DG Concurență prelucrase informațiile pe care respondenții nu le desemnaseră în mod expres ca fiind confidențiale. DG Concurență a acceptat sugestia părții care a făcut notificarea de a asigura accesul consilierilor externi la versiunile neprelucrate ale răspunsurilor din e-chestionarele pe care le primise, adică versiunile care fuseseră prezentate de respondenți înainte de exercițiul de prelucrare realizat de DG Concurență, cu condiția semnării de către consilierii externi a unui acord privind nedivulgarea datelor. Acest acces a fost acordat la 21 august 2012.

Plângere

(11)

Plângerea părții care a făcut notificarea făcea trimitere în mod specific la informațiile de categoria III descrise mai sus. Partea care a făcut notificarea a contestat „decizia unilaterală a Comisiei de a prelucra un număr mare de răspunsuri care nu fuseseră considerate confidențiale de respondenții înșiși” și a afirmat că, înainte de acordarea accesului la dosar, Comisia ar fi trebuit să aducă această chestiune în atenția părții care a făcut notificarea.

(12)

În ceea ce privește chestiunea anterioară, partea care a făcut notificarea a afirmat că Comisia poate prelucra doar informațiile desemnate ca fiind neconfidențiale în situații în care nu este posibilă obținerea consimțământului furnizorului datelor pentru prelucrările propuse. În plus, aceasta a afirmat că pentru orice prelucrare unilaterală Comisia trebuie să furnizeze motive specifice.

Evaluare

(13)

După investigarea problemei, am convingerea că, în acest caz, au existat preocupări justificate potrivit cărora furnizorii informațiilor de categoria II nu au înțeles corect cum să pregătească versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor pe care le desemnaseră ca fiind confidențiale. În ceea ce privește informațiile de categoria III, au existat, de asemenea, preocupări justificate potrivit cărora furnizorii informațiilor nu au indicat informațiile care erau confidențiale.

(14)

Având în vedere obligația Comisiei prevăzută la articolul 339 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de a proteja secretele comerciale și alte informații confidențiale și având în vedere constrângerile legate de timp care au făcut imposibilă contactarea tuturor furnizorilor de informații pentru a clarifica chestiunea cu aceștia (6), suntem de părere că DG Concurență a procedat în mod corespunzător atunci când a realizat prelucrări ex officio.

(15)

Cu toate acestea, DG Concurență ar fi trebuit să înregistreze în dosarul accesibil prelucrările pe care le realizase și motivele pentru care procedase astfel și ar fi trebuit să informeze în totalitate părțile. Într-adevăr, deși imperativul celerității în procedurile de concentrare economică poate justifica prelucrările ex officio, acesta nu poate justifica lipsa informării părților procedurii cu privire la aceste prelucrări și la motivele pentru care au fost realizate (7). Dacă părțile ar fi fost informate cu privire la această chestiune înainte de a avea acces la dosar, la acel moment s-ar fi putut ajunge deja la soluția acordării accesului deplin doar consilierilor externi ai părții care a făcut notificarea, sub rezerva unui acord privind nedivulgarea datelor.

(16)

Cu toate că se poate afirma că a existat o neregulă procedurală în derularea acestui caz, consider că această neregulă procedurală nu a încălcat realmente dreptul părților la apărare în prezentul caz, având în vedere că: (i) părțile au acceptat procedura privind accesul restricționat, permițând astfel consilierilor lor externi să vizualizeze răspunsurile la e-chestionare și să facă observații asupra acestora în forma lor originală neconfidențială prezentată Comisiei de furnizorii de date; (ii) părțile nu au solicitat o prelungire a termenului în ceea ce privește accesul suplimentar; și (iii) nu există indicii că părțile nu au avut posibilitatea de a face observații complete asupra informațiilor suplimentare care le-au fost oferite.

2.2. Scrisoarea de expunere a faptelor

(17)

La 23 august 2012, la ora 17.39 – cu mai puțin de 24 de ore înainte de expirarea termenului de răspuns la CO – DG Concurență a trimis părții care a făcut notificarea un document intitulat „Scrisoare de expunere a faptelor”, al cărui scop indicat era de a informa partea care a făcut notificarea cu privire la elementele de fapt preexistente care nu fuseseră utilizate în mod expres ca bază în CO, însă despre care, după o analiză suplimentară a dosarului, Comisia a concluzionat că puteau fi relevante pentru a-și justifica decizia finală. În plus, scrisoarea de însoțire indica faptul că scrisoarea de expunere a faptelor prezenta, de asemenea, o serie de rectificări aduse CO, în care se identificaseră erori la anumite puncte, precum și o clarificare a informațiilor conținute de CO, fără a modifica concluziile desprinse în respectiva CO.

(18)

Scrisoarea de expunere a faptelor cuprindea, într-adevăr, două părți: prima parte a scrisorii de expunere a faptelor purta titlul „Informații/probe noi care coroborează obiecțiunile prezentate deja în CO” și conținea o listă a citatelor din documentele din dosarul Comisiei, grupate sub titluri precum „Punctele 318-328 (BA)” sau „Punctele 383-403 ([confidențial])”, precedate doar de afirmația conform căreia „Comisia atrage atenția [părții care a făcut notificarea] cu privire la următoarele probe suplimentare cu privire la punctele din CO indicate mai jos”.

(19)	A doua parte a scrisorii de expunere a faptelor era intitulată „Clarificare a informațiilor conținute de CO fără a modifica concluziile desprinse în CO” și era compusă în principal din înlocuiri textuale pentru anumite puncte din CO despre care se spunea că ar conține erori.

(20)

Părții care a făcut notificarea i s-a acordat termen până la 28 august 2012 la prânz (și anume, o zi și jumătate peste termenul de răspuns la CO) pentru a examina elementele de fapt suplimentare și pentru a-și exprima punctele de vedere asupra faptelor, precum și asupra concluziilor desprinse din acestea de echipa responsabilă de caz.

Plângere

(21)

Partea care a făcut notificarea a răspuns la scrisoarea de expunere a faptelor la 28 august 2012. În răspunsul său, partea care a făcut notificarea a ridicat „probleme procedurale grave” privind abordarea urmată de echipa responsabilă de caz. Printr-o altă scrisoare din data de 28 august 2012, partea care a făcut notificarea a formulat o plângere privind „nereguli procedurale grave” dat fiind că: (i) scrisoarea de expunere a faptelor nu introducea probe „noi”, ci conținea elemente aflate deja la dispoziția Comisiei înainte de redactarea CO; (ii) scrisoarea de expunere a faptelor nu explica concluziile desprinse de Comisie din „noile” probe; (iii) clarificările din a doua parte a scrisorii de expunere a faptelor modificau concluziile desprinse în CO; și (iv) punctele noi înlocuite ale CO conțineau, de asemenea, erori (pentru care partea care a făcut notificarea a furnizat rectificările).

Evaluare

(22)

În ceea ce privește a doua parte a scrisorii de expunere a faptelor (8), consider că, în cazul în care Comisia descoperă erori de redactare sau erori de numărare sau de calcul într-o CO pe care a trimis-o, este normal să informeze destinatarii acesteia cu privire la respectivele erori și să le rectifice cât mai curând posibil. În funcție de împrejurări, acest fapt poate da naștere nevoii de a prelungi termenul de răspuns la CO. În cazul de față, partea care a făcut notificarea nu a solicitat o prelungire nici a termenului de răspuns la CO, nici a termenului suplimentar de răspuns la scrisoarea de expunere a faptelor. După cum reiese din răspunsul la scrisoarea de expunere a faptelor, partea care a făcut notificarea era, de fapt, pe deplin în măsură să răspundă la rectificare.

(23)

În ceea ce privește prima parte a scrisorii de expunere a faptelor, trebuie avute în vedere două aspecte: (i) faptul că scrisoarea de expunere a faptelor a fost trimisă înainte ca părțile să răspundă la CO și conținea informații care se aflau deja în dosarul Comisiei la momentul redactării CO; și (ii) lipsa de explicații referitoare la concluziile pe care Comisia intenționa să le formuleze din elementele probatorii.

(24)

În primul rând, instanțele UE au recunoscut faptul că nu există nicio prevedere care să împiedice Comisia să trimită părților, după comunicarea privind obiecțiunile, documente noi despre care consideră că susțin argumentarea sa, cu condiția să acorde întreprinderilor timpul necesar pentru a-și prezenta punctele de vedere cu privire la subiect (9).

(25)

Cu toate acestea, în opinia mea există o diferență între situația în care Comisia identifică și comunică probe noi ca reacție la răspunsul la CO prezentat de părți și situația în care Comisia procedează astfel înainte ca părțile să fi răspuns la CO. De asemenea, există o diferență relevantă între situația în care noile probe au devenit disponibile abia după trimiterea CO din motive independente de voința Comisiei, de exemplu, din cauza unui răspuns întârziat din partea unui furnizor terț de informații, și situația în care informațiile erau deja disponibile la momentul redactării CO.

(26)

Trimiterea unei scrisori de expunere a faptelor înainte de răspunsul la CO, care conține informații care se aflau deja în dosar la momentul redactării CO, fără a acorda un nou termen pentru a răspunde la CO egal cu termenul inițial constituie, în opinia mea, o eludare a termenelor normale pentru trimiterea CO și a răspunsului. Prin urmare, în opinia mea, această situație ar trebui evitată.

(27)

În al doilea rând, este clar faptul că, în decizia sa finală, Comisia nu poate utiliza probe asupra cărora părților nu li s-a permis să își exprime punctele de vedere. În conformitate cu jurisprudența relevantă, „ceea ce contează nu sunt documentele ca atare, ci concluziile pe care le-a desprins Comisia din acestea” (10).

(28)	În opinia mea, simpla referire în prima parte a scrisorii de expunere a faptelor la numerele punctelor din CO (a se vedea punctul 18 de mai sus) nu este o explicație suficientă privind concluziile pe care Comisia intenționa să le desprindă din elementele probatorii citate.

(29)

Cu toate acestea, Comisia a stabilit în final că probele din prima parte a scrisorii de expunere a faptelor nu erau necesare pentru a susține proiectul de decizie. Având în vedere că în proiectul de decizie Comisia nu s-a bazat pe aceste probe, drepturile procedurale ale părților, în special dreptul la audiere, nu au fost prin urmare afectate.

3. PROCEDURA ORALĂ

(30)

Audierea formală a avut loc în data de 30 august 2012, cu participarea părților și a consilierilor economici și juridici ai acestora, a serviciilor relevante din cadrul Comisiei și a reprezentanților autorităților competente din șase state membre, și anume, Germania, Franța, Ungaria, Polonia, Finlanda și Suedia.

4. PROCEDURA ULTERIOARĂ AUDIERII FORMALE

4.1. Măsuri corective

(31)

Comisia și părțile au început să poarte discuții cu privire la posibilele măsuri corective la scurt timp după emiterea CO. La 19 septembrie 2012, partea care a făcut notificarea a depus un pachet oficial de măsuri corective constând în cesionarea unei combinații de active deținute de aceasta în Suedia, Italia, Germania, Regatul Unit și Franța. Comisia a lansat un test de piață privind această propunere de măsură corectivă la 20 septembrie 2012. La sugestia Comisiei, părțile au desemnat, de asemenea, experți care să furnizeze o analiză independentă a măsurilor corective. Pe baza evaluării sale, Comisia a concluzionat că măsurile corective prezentate în data de 19 septembrie 2012 nu ar soluționa preocupările în materie de concurență identificate de Comisie, deoarece acestea dădeau naștere unor îndoieli serioase cu privire la competitivitatea și viabilitatea activelor care urmau să fie cesionate în forma propusă de părți, cu privire la posibilitatea găsirii unui cumpărător adecvat și cu privire la capacitatea și stimulentele unui astfel de cumpărător de a concura în mod eficient și în mod durabil pe piața produselor laminate la rece din SEE.

(32)	Prin urmare, părțile au prezentat Comisiei măsuri corective revizuite la 1 și, respectiv, 9 octombrie 2012. Totuși, aceste oferte revizuite nu au modificat evaluarea inițială a Comisiei.

(33)

La 19 octombrie 2012, partea care a făcut notificarea a prezentat noi măsuri corective revizuite care includeau o ofertă mai extinsă de active pentru cesionare, în special în ceea ce privește anumite linii de producție de la situl de producție al Inoxum din Terni, Italia. Comisia a concluzionat că măsurile corective revizuite din 19 octombrie 2012 erau suficiente pentru a soluționa preocupările pe care Comisia le ridicase cu privire la compatibilitatea operațiunii propuse cu piața internă.

5. PROIECTUL DE DECIZIE

(34)	În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, raportul final va analiza dacă proiectul de decizie abordează numai obiecțiunile cu privire la care li s-a dat părților posibilitatea să își facă cunoscute punctele de vedere.

(35)	În urma analizării proiectului de decizie, concluzionez că acesta nu tratează nicio obiecțiune cu privire la care să nu li se fi dat părților posibilitatea să își facă cunoscute punctele de vedere.

6. CONCLUZIE

(36)	În concluzie, exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale părților a fost respectată în acest caz.

Bruxelles, 30 octombrie 2012.

Wouter WILS

(1) În conformitate cu articolele 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).

(2) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(3) JO C 116, 20.4.2012, p. 4.

(4) JO C 154, 31.5.2012, p. 2.

(5) E-chestionarele copiază/lipesc automat răspunsul confidențial în caseta destinată răspunsului neconfidențial atunci când respondentul indică faptul că răspunsul său este confidențial, după care respondentul este liber să prelucreze orice informație care este confidențială. Dacă respondentul nu reacționează la solicitarea din e-chestionar, versiunea neconfidențială a răspunsului va reflecta versiunea confidențială.

(6) Astfel cum au recunoscut instanțele UE, desfășurarea procedurilor în cazurile de concentrare economică, inclusiv exercitarea dreptului de a fi audiat, trebuie adaptată imperativului celerității, care caracterizează cadrul general al Regulamentului privind concentrările economice și care impune Comisiei să respecte termenele stricte pentru adoptarea deciziei finale: Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 1997, Kaysersberg/Comisia, T-290/94, Rec., p. II-2186, punctul 113, Hotărârea din 28 aprilie 1999, Endemol Entertainment/Comisia, T-221/95, Rec., p. II-1330, punctul 84, Hotărârea din 22 octombrie 2002, Schneider Electric/Comisia, T-310/01, Rec., p. II-4071, punctul 100 și Hotărârea din 4 februarie 2009, Omya/Comisia, T-145/06, Rep., 2009, p. II-145, punctul 33 și Hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 2008, Bertelsmann și Sony Corporation of America/Comisia, C-413/06 P, Rep., p. I-4951, punctele 49 și 90-91.

(7) A se compara cu Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2002, Tetra Laval/Comisia, T-5/02, Rec., p. II-4389, punctul 105.

(8) Ar părea că „scrisoarea de expunere a faptelor” a fost o denumire improprie pentru ceea ce, în realitate, a fost o rectificare la CO.

(9) Cauza T-334/94, Sarrió/Comisia, Rec., 1998, p. II-1439, punctele 40 și 41 și cauza T-23/99, LR AF 1998/Comisia, Rec., 2002, p. II-1705, punctul 190.

(10) Cauza 107/82, AEG-Telefunken/Comisia, Rec., 1983, p. 3151, punctul 27.

26.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 312/11

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 7 noiembrie 2012

privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE

(Cazul COMP/M.6471 – Outokumpu/Inoxum)

[notificată cu numărul C(2012) 7969]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

2013/C 312/06

La 7 noiembrie 2012, Comisia a adoptat o decizie într-un caz de concentrare economică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1), în special al articolului 8 alineatul (2) din respectivul regulament. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului și în limbile de lucru ale Comisiei pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la adresa:

http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I. PĂRȚILE

(1)

Outokumpu Oyj („Outokumpu”, Finlanda) este o societate pe acțiuni din Finlanda, cotată la Bursa din Helsinki. Outokumpu își desfășoară activitatea în producția, vânzarea și distribuția de produse din oțel inoxidabil și în producția de ferocrom. Aceasta deține instalații de producere a oțelului inoxidabil în Tornio (Finlanda), Avesta, Nyby, Degerfors și Kloster (Suedia), Sheffield (Regatul Unit), New Castle și Richburg (Statele Unite ale Americii, denumite în continuare „SUA”), precum și o mină de ferocrom în Kemi (Finlanda).

(2)

Inoxum GmbH și Nirosta GmbH (denumite împreună „Inoxum”, Germania) reprezintă divizia de oțel inoxidabil a ThyssenKrupp AG („TK”, Germania). Inoxum își desfășoară activitatea în producția, vânzarea și distribuția de produse din oțel inoxidabil, aliaje de înaltă performanță („AIP”) și piese forjate. Principalele instalații de producție a oțelului inoxidabil ale Inoxum sunt situate la Krefeld, Bochum și Dillenburg (Germania), Terni (Italia) și în afara Europei, în San Luis Potosi („Mexinox”) (Mexic), Calvert (SUA) și Shanghai (Shanghai Krupp Stainless, „SKS”) (China). În prezent, Inoxum este controlată exclusiv de TK.

II. OPERAȚIUNEA

(3)

La 10 aprilie 2012, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice, prin care Outokumpu dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Inoxum, prin achiziționare de acțiuni (2). Outokumpu și Inoxum sunt denumite în continuare „părțile”.

III. DIMENSIUNEA COMUNITARĂ

(4)

Întreprinderile vizate aveau, în 2010, o cifră de afaceri combinată la nivel mondial de peste 5 000 de milioane EUR (3) (Outokumpu: 4 229 de milioane EUR; Inoxum: 6 739 de milioane EUR). Cifra de afaceri totală la nivelul Uniunii pentru fiecare dintre întreprinderile implicate depășește 250 de milioane EUR (Outokumpu: […] milioane EUR; Inoxum: […] milioane EUR). În ultimul rând, niciuna dintre întreprinderile vizate nu realizează mai mult de două treimi din cifra sa totală de afaceri la nivelul întregii Uniuni în unul și același stat membru. Prin urmare, tranzacția propusă este considerată ca având o dimensiune comunitară, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

IV. PROCEDURA

(5)

La 21 mai 2012, Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c), prin care a exprimat îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea tranzacției cu piața internă. La 4 iunie 2012, Outokumpu și-a prezentat observațiile scrise la decizia adoptată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c).

(6)	La 9 august 2012, Comisia a adoptat o Comunicare privind obiecțiunile („CO”) în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind concentrările economice. Outokumpu a răspuns la CO la 24 august 2012.

(7)	La 30 august 2012 a avut loc o audiere orală.

(8)

La 19 septembrie 2012, Outokumpu a prezentat o serie de angajamente, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice („angajamentele propuse”). Ca urmare a prezentării angajamentelor propuse, Comisia a lansat un test de piață pentru a obține opinia concurenților, a clienților și a altor participanți de pe piață cu privire la aceste angajamente.

(9)	La 1 octombrie 2012, Outokumpu a prezentat un set revizuit de angajamente („angajamentele revizuite”). În aceeași zi, Comisia a lansat un test de piață privind angajamentele revizuite.

(10)	La 9 octombrie 2012, Outokumpu a prezentat o versiune ușor modificată a angajamentelor revizuite.

(11)	La 19 octombrie 2012, Outokumpu a prezentat un set final de angajamente („angajamentele finale”).

(12)	Reuniunea comitetului consultativ a avut loc la 25 octombrie 2012. Comitetul consultativ a discutat proiectul prezentei decizii și a emis un aviz favorabil.

V. PIEȚELE RELEVANTE ALE PRODUSULUI

(13)

Tranzacția dă naștere unor suprapuneri pe piața oțelului inoxidabil. În special, părțile se suprapun orizontal în ceea ce privește producția de: (i) brame; (ii) produse laminate la cald; (iii) produse laminate la rece („LR”); (iv) benzi de precizie; precum și (v) pe piața pentru distribuția de produse din oțel inoxidabil. În plus, tranzacția conduce la puține relații verticale între părți.

(14)	În prezenta decizie, Comisia ridică probleme de concurență legate de compatibilitatea tranzacției cu piața internă în ceea ce privește piața SEE a produselor LR. În consecință, numai această piață va fi analizată în prezentul rezumat.

Produse plate laminate la rece

(15)	Oțelul inoxidabil este definit ca fiind un aliaj de oțel cu un conținut minim de crom de 10,5 % și un conținut maxim de carbon de 1,2 %.

(16)

Pentru anumite aplicații, oțelul inoxidabil concurează cu diverse materiale, cum ar fi aluminiul, cuprul, materialele plastice, ceramica, materialele compozite sau oțelul carbon. Cu toate acestea, datorită proprietăților sale, oțelul inoxidabil este deosebit de adecvat pentru anumite aplicații în domeniul ingineriei proceselor, al automobilelor, al aparatelor electrocasnice etc. Una dintre principalele proprietăți ale oțelului inoxidabil este rezistența la coroziune.

(17)	În deciziile anterioare, Comisia a considerat că există o piață globală pentru produsele LR (4). Comisia nu a considerat oportună împărțirea pieței printr-o segmentare mai detaliată, cum ar fi în funcție de finisajul suprafeței, de mărci, de lărgimi sau de destinația finală.

(18)

În cursul etapelor I și II, Comisia a investigat dacă piața pentru produsele LR ar putea fi segmentată mai mult. În special, analiza de piață a vizat stabilirea posibilității segmentării pieței în funcție de marcă, de clasă, de distincția între produse de bază și produse specializate, de finisajul suprafeței și de destinația finală. Fiecare dintre aceste divizări potențiale ale pieței va fi discutată mai jos.

Clase și mărci de oțel inoxidabil

(19)	În funcție de compoziția chimică și structură cristalină, se disting patru clase importante de oțel inoxidabil: (i) austenitic; (ii) feritic; (iii) martensitic; și (iv) duplex. Oțelurile din fiecare clasă prezintă o structură chimică și proprietăți fizice diferite.

(20)	Cu toate acestea, având în vedere gradul ridicat de substituibilitate între diferitele mărci și clase din perspectiva ofertei, în sensul prezentei decizii se va lua în considerare o piață globală pentru toate produsele LR.

Produse de bază comparativ cu produse specializate

(21)

Mărcile pentru produse de bază acoperă, de regulă, o gamă foarte largă de aplicații (aproximativ [70-80] % din piață), în timp ce mărcile pentru produse specializate reprezintă [30-40] % din piață. În acest sector nu există o definiție clară și uniformă a mărcilor care pot fi considerate mărci specializate.

(22)

Pe baza informațiilor colectate în cursul anchetei de pe piață, Comisia a confirmat că există un grad mare de substituție între diferitele mărci din perspectiva ofertei, indiferent dacă este vorba de produse de bază sau specializate. Prin urmare, în conformitate cu observațiile părților, Comisia consideră că în cazul de față nu ar trebui să fie luată în considerare o piață separată pe tipuri de mărci.

Distincția în funcție de finisajul suprafeței

(23)

Cu toate că există mai multe feluri de finisaje ale suprafeței produselor LR, cele mai frecvente sunt finisajele 2D, 2B și BA. Există și alte finisaje ale suprafeței care par să fie frecvent utilizate în acest sector de activitate. Ancheta de piață a confirmat faptul că majoritatea producătorilor și distribuitorilor au echipamentele necesare pentru a produce diferitele finisaje ale suprafeței. Singura excepție este finisajul BA, care necesită un echipament special și cu destinație precisă, precum și o investiție de 220 de milioane EUR pentru achiziția liniei BA.

(24)	În sensul prezentei decizii, se vor lua în considerare piața globală a producerii și furnizării de produse LR, indiferent de finisajul suprafeței, precum și efectele tranzacției asupra eventualelor segmente BA și non-BA.

Distincția în funcție de destinația finală

(25)

În funcție de utilizarea sau destinația finală, este necesară o marcă de oțel cu anumite caracteristici mecanice. În termeni generali, selectarea mărcii pentru o destinație finală specifică depinde de cerințele privind, printre altele, rezistența la coroziune, rezistența la căldură, duritatea, estetica și prelucrabilitatea.

(26)

Ancheta Comisiei a confirmat că pentru aceeași destinație finală se utilizează o varietate de mărci și de clase. În plus, multe mărci sunt utilizate într-o gamă variată de utilizări finale. Prin urmare, Comisia consideră, în conformitate cu observațiile părților, că în cazul de față nu ar trebui să fie luată în considerare segmentarea pieței în funcție de destinația finală.

VI. PIEȚELE GEOGRAFICE RELEVANTE

Piața produselor laminate la rece (LR)

(27)	În deciziile anterioare, Comisia a luat în considerare o piață a produselor LR extinsă fie la nivelul Europei de Vest, fie cel puțin la nivel comunitar (5). Cu toate acestea, definiția pieței geografice relevante a fost, în cele din urmă, lăsată deschisă.

(28)	Părțile consideră că piața geografică a tuturor produselor din oțel inoxidabil, inclusiv LR, este extinsă cel puțin la nivelul SEE.

(29)

În cadrul primei etape a anchetei, Comisia a identificat dovezi care au confirmat că piața produselor LR nu este mai extinsă decât SEE: (i) există încă diferențe semnificative în ceea ce privește prețul produselor LR în diferite zone ale lumii, chiar și pentru cele mai frecvente mărci ale produselor LR de bază, diferențe care nu pot fi justificate numai prin costurile de transport; (ii) mai mult de jumătate dintre consumatorii care au răspuns la solicitările de informații formulate de Comisie în cursul primei etape a anchetei au indicat faptul că nu au achiziționat niciodată produse LR de la un producător din afara Europei, indiferent de clasă sau marcă; (iii) părțile au furnizat probe econometrice și analize de elasticitate critică ce nu susțin o arie geografică a pieței mai extinsă decât SEE.

(30)

În plus și conform răspunsurilor primite în cea de a doua etapă a anchetei de piață a Comisiei, clienții nu consideră că produsele LR importate din Asia substituie în totalitate produsele LR fabricate în SEE, din cauza: (i) duratei mai mari de timp de la lansarea comenzii până la livrare; (ii) aspectelor legate de calitate; (iii) condițiilor de plată diferite; și (iv) gamei de produse disponibile (anumite produse se fabrică doar în SEE).

(31)	În sensul prezentei decizii, Comisia concluzionează că dimensiunea geografică a pieței producerii și furnizării de produse plate LR nu este mai extinsă decât SEE.

VII. EVALUARE

Piața SEE a produselor LR

(i) Evaluarea efectelor tranzacției propuse asupra cotelor de piață și nivelurilor de concentrare

(32)

Tranzacția propusă reduce numărul actorilor europeni integrați de la patru la trei, în urma concentrării actorilor plasați pe locurile 1 și 2 de pe piață. În prezent, Inoxum este cel mai mare producător și furnizor de produse active LR în SEE, cu o cotă de piață de [30-40] %. Pe aceeași piață, Outokumpu este al doilea actor ca importanță, cu o cotă de [10-20] %. Astfel, tranzacția va conduce la o cotă de piață combinată de [50-60] % pe piața globală a producerii și furnizării de produse LR și o cotă combinată chiar mai mare în ceea ce privește anumite segmente importante, cum ar fi mărcile de oțel austenitic 304 ([50-60] %) și 316 ([60-70] %). Cotele de capacitate combinată vor depăși, de asemenea, 50 %.

(33)

În plus, entitatea combinată va fi de trei ori mai mare decât următorul concurent din SEE ulterior concentrării, și anume Aperam cu [10-20] %, și de cinci ori mai mare decât cel de al treilea concurent, Acerinox cu [10-20] %. Toți ceilalți concurenți, inclusiv producătorii din Asia care furnizează importuri în Europa, sunt de dimensiuni reduse, cu cote de piață în general cu mult sub [0-5] %.

(34)

Potrivit jurisprudenței consacrate, cotele foarte mari de piață – 50 % sau mai mult – pot fi, în sine, dovada existenței unei poziții dominante (6). În cazul de față, cotele de piață, marjele de creștere și diferența dintre entitatea rezultată în urma concentrării și următorul său concurent sunt totuși deosebit de mari. În plus, industria oțelului inoxidabil este un sector matur, în care cotele de piață și nivelurile de concentrare oferă un prim indiciu important și puternic privind puterea de piață. Prin urmare, Comisia concluzionează că, în acest caz, cotele mari de piață constituie un prim indiciu puternic că tranzacția propusă va duce la efecte necoordonate pe piața SEE a produselor LR, prin crearea unei poziții dominante.

(ii) Intrarea pe piața produselor LR este puțin probabilă

(35)	Deși nu există bariere legale la intrarea pe piața produselor LR din SEE, investițiile necesare pentru intrarea pe piață sunt foarte ridicate, având în vedere faptul că acest sector se definește printr-o utilizare intensivă a capitalului. Ca atare, o intrare în viitor este puțin probabilă.

(iii) Teoria prejudiciului

(36)

În contextul cadrului de evaluare stabilit la punctul 24 din Orientările privind concentrările orizontale, Comisia a evaluat toți factorii relevanți pentru evaluarea impactului tranzacției propuse asupra pieței SEE a produselor LR și a concluzionat că tranzacția propusă este susceptibilă să aibă drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective pe piața SEE a produselor LR, în special prin efecte necoordonate ca urmare a creării unei poziții dominante.

(37)

Cu toate acestea, părțile susțin că teoria Comisiei privind prejudiciul este defectuoasă, întrucât supracapacitatea presupune că societățile concurente ale entității rezultate în urma concentrării vor reacționa la o creștere a prețurilor de către aceasta din urmă, compensând, prin urmare, toate efectele anticoncurențiale ale tranzacției propuse.

(38)

Comisia observă că, inclusiv pe piețele caracterizate printr-o capacitate excedentară la nivel sectorial, se poate preconiza că o concentrare care conduce la consolidarea substanțială a capacităților de producție va genera efecte necoordonate, astfel cum sunt descrise la punctul 24 din Orientările privind concentrările orizontale. Acest lucru are drept cauză faptul că, prin combinarea capacităților părților implicate, concentrarea duce la înlăturarea presiunii concurențiale anterioare acesteia între părțile care efectuează concentrarea, reducând astfel presiunea concurențială asupra entității rezultate în raport cu presiunea concurențială resimțită anterior concentrării de fiecare dintre întreprinderile care participă la aceasta.

(39)

De asemenea, părțile susțin că teoria Comisiei privind prejudiciul se bazează pe ipoteza implicită că piața prezintă elemente de coordonare anterior concentrării. În opinia părților, concluzia Comisiei conform căreia constrângerile concurențiale din partea societăților concurente nu ar fi suficiente pentru a contracara o creștere a prețurilor în urma concentrării se bazează pe existența unor efecte coordonate.

(40)

Comisia observă că teoria prejudiciului se bazează în întregime pe efecte necoordonate, atât înainte cât și după concentrarea economică, inclusiv pe propria evaluarea a constrângerii concurențiale aplicate de societățile concurente din SEE asupra entității rezultate în urma concentrării economice. Cu toate acestea, în evaluarea sa Comisia observă că, pe piața SEE, concurența pentru produsele LR nu este atât de intensă pe cât reiese din argumentele părților. Acest lucru se poate datora unei serii de factori, cum ar fi căutarea redusă sau costurile reduse de transfer suportate de clienți pentru schimbarea furnizorilor, costurile reduse suportate de furnizori pentru modificarea gamei de producție, strategiile clienților de aprovizionare din surse multiple și gradul limitat, dar semnificativ, de diferențiere geografică între furnizori.

(41)	În opinia Comisiei, situația anterioară concentrării este în concordanță cu concurența necoordonată dintre producătorii din SEE. Teoria prejudiciului nu se bazează pe existența unor efecte coordonate anterior sau ulterior concentrării.

(iv) Reducerea concurenței între părți, în urma tranzacției

(42)	Tranzacția conduce la o suprapunere semnificativă a clienților comuni actuali ai părților. Suprapunerile între părți, pe clase, finisaje, precum și pe segmente importante de clienți, ar fi semnificative.

(43)

Entitatea rezultată în urma concentrării va obține o mai mare putere în negocierile cu clienții care se suprapun. În plus, strategiile de aprovizionare din surse multiple ale clienților indică faptul că tranzacția este susceptibilă de a provoca mai multe daune concurențiale decât o concentrare a societăților plasate pe locurile 4 și 3 într-un sector în care nu ar exista aprovizionare din surse multiple.

(44)	Există, de asemenea, un număr limitat de clienți care nu pot cumpăra produse decât de la părți. Pentru acești clienți, este probabil ca tranzacția propusă să aibă chiar mai multe efecte negative.

(45)	Prin urmare, tranzacția planificată va duce la o reducere semnificativă a concurenței dintre părți.

(v) Reacția probabilă a importurilor la o creștere a prețurilor produselor LR în SEE, în urma tranzacției propuse

(46)	Importurile reprezintă aproximativ [10-20] % din piața SEE. În 2011, importurile au fost ușor mai scăzute decât exporturile din SEE în restul lumii. SEE este, prin urmare, un exportator net de produse LR.

(47)	Concurenții din afara Europei importă în principal în SEE prin intermediul distribuitorilor independenți (aproximativ [90-100] % din importuri ajung pe piața SEE prin distribuitori). În plus, importurile reprezintă o plajă de actori cu vânzări limitate și o prezență redusă în SEE.

(48)

Conform răspunsurilor la ancheta de piață a Comisiei, clienții nu consideră că produsele LR importate din Asia substituie pe deplin produsele LR din SEE. Acest lucru are drept cauze intervalul de timp de la lansarea comenzii până la livrare, aspectele calitative, condițiile de plată și gama de produse disponibile.

(49)	De asemenea, Comisia a constatat că, în ceea ce privește importurile, competitivitatea prețurilor depinde de o serie de factori variabili, printre care fluctuațiile prețului nichelului, ratele de schimb valutar și rentabilitatea relativă a fontei cu conținut de nichel.

(50)

Ancheta de piață a evidențiat, de asemenea, că este improbabil ca importurile din Asia să exercite o constrângere semnificativ mai mare asupra producătorilor europeni în viitorul apropiat. În primul rând, POSCO, un concurent coreean puternic, construiește în Turcia o instalație nouă pentru produse LR, care va aproviziona în principal piața turcă, fiind puțin probabil să afecteze piața SEE într-o măsură semnificativă. În al doilea rând, competitivitatea costurilor actorilor din Asia este de natură să scadă în viitor. Printre altele, este probabil ca interdicția exporturilor de minereu de nichel din Indonezia să aibă un impact negativ asupra competitivității actorilor din China. În al treilea rând, capacitatea disponibilă a actorilor din Asia și din China pare a fi de natură să scadă în viitor.

(51)

Datele cantitative arată, de asemenea, că această constrângere exercitată de importurile provenite din Asia este puțin probabil să fie suficientă pentru a preveni o creștere a prețurilor. Comisia recunoaște că importurile din Asia reprezintă o anumită constrângere concurențială asupra producătorii din SEE. Cu toate acestea, datele cantitative au demonstrat că importurile realizate ca reacție la creșterea prețurilor ar trebui să fie substanțial mai mari pentru a elimina riscul unei majorări a prețurilor. Este, deci, puțin probabil ca importurile să reprezinte o constrângere suficientă pentru a preveni creșterea prețurilor după realizarea concentrării.

(vi) Evaluarea constrângerii concurențiale asupra entității rezultate în urma concentrării economice din partea concurenților europeni (Aperam și Acerinox)

(52)	Concurenții din SEE ai părților dispun de capacități de producție disponibile semnificative care, în opinia părților, le-ar conferi capacitatea și motivația de a determina ca o creștere a prețurilor ulterior concentrării să devină neprofitabilă pentru entitatea rezultată în urma concentrării.

(53)

În ceea ce privește capacitatea, evaluarea Comisiei a arătat că este probabil ca utilizarea capacității nominale să exagereze gradul de capacitate disponibilă a concurenților, având în vedere că: (i) nu se poate obține și menține pe termen lung un procentaj de 100 % de utilizare a capacității nominale; (ii) posibilitățile reale de extindere ale concurenților sunt reduse și mai mult prin punerea în conservare și suspendarea capacităților; și (iii) supracapacitatea ar putea scădea în mod natural în următorii ani, ca urmare a cererii în creștere. Cu toate acestea, Comisia concluzionează că societățile Aperam și Acerinox au anumite capacități de producție disponibile, care ar putea fi suficiente pentru a le oferi capacitatea de a-și dezvolta producția suficient de mult pentru a determina ca mărirea prețurilor după concentrare să devină neprofitabilă pentru entitatea rezultată în urma concentrării.

(54)	Cu toate acestea, Comisia consideră că nici Aperam, nici Acerinox nu vor fi motivate să concureze în mod agresiv cu entitatea rezultată în urma concentrării, după finalizarea tranzacției.

(55)	În conformitate cu Orientările privind concentrările orizontale (punctul 9) și cu teoria economică privind evaluarea efectelor necoordonate, situația anterioară concentrării asigură analiza ipotetică relevantă pentru evaluarea concentrărilor economice.

(56)

În cazul de față, concurența prețurilor între producătorii europeni nu este foarte intensă anterior concentrării, după cum arată coexistența marjelor pozitive și a capacității în exces. Aceasta presupune un anume grad de putere de piață preexistentă. Declarațiile participanților pe piață confirmă opinia conform căreia concurența anterioară concentrării nu este intensă. În special, concurenții părților nu concurează agresiv pentru a-și completa capacitățile de producție disponibile.

(57)	De asemenea, nu există niciun indiciu că Aperam și Acerinox vor concura mai agresiv după realizarea concentrării. Aperam și Acerinox au salutat public tranzacția, atitudine consecventă cu ideea conform căreia aceste societăți se așteaptă la creșteri ale prețurilor după concentrare.

(58)

Dimpotrivă, Aperam și Acerinox ar putea foarte bine să concureze mai puțin agresiv după realizarea concentrării. În primul rând, o creștere a prețurilor realizată de entitatea rezultată în urma concentrării va reduce presiunea concurențială asupra societăților concurente. În al doilea rând, reducerea numărului de furnizori înseamnă poziții de negociere mai slabe pentru clienți în negocierile cu aceștia. În al treilea rând, strategiile de aprovizionare din surse multiple ale clienților implică faptul că Aperam și Acerinox vor câștiga câțiva clienți, prin urmare vor înregistra o creștere. În al patrulea rând, creșterea preconizată a cererii va scădea, probabil, capacitățile disponibile ale societăților concurente, reducând astfel motivația acestora de a concura în mod agresiv.

(59)

O evaluare detaliată a motivațiilor concurenților părților confirmă că Acerinox și Aperam nu vor considera că este profitabil să compenseze creșterea prețurilor de către entitatea rezultată în urma concentrării. Acest lucru se datorează faptului că, anterior concentrării, concurenții părților nu concurează în mod agresiv și este improbabil să facă acest lucru după concentrare.

(60)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că societățile concurente europene nu au interesul să-și extindă suficient producția pentru a determina ca o creștere a prețurilor să devină neprofitabilă pentru entitatea rezultată în urma concentrării. Prin urmare, aceste întreprinderi nu exercită o constrângere de natură concurențială suficient de puternică pentru a preveni creșterea prețurilor după concentrare.

(vii) Evaluarea reacțiilor și a puterii de cumpărare a clienților și distribuitorilor independenți

(61)

În ceea ce privește evaluarea reacției probabile a distribuitorilor independenți față de prețul produselor LR în SEE, Comisia consideră că distribuitorii independenți, contrar argumentelor părților, nu reprezintă o constrângere concurențială puternică asupra entității rezultate în urma concentrării.

(62)

În ceea ce privește puterea de cumpărare, ancheta de piață a Comisiei a evidențiat faptul că cererea pe piața oțelului inoxidabil este în mare parte fărâmițată. În consecință, clienții nu cumpără, de obicei, cantități mari de oțel inoxidabil sau, dacă o fac, acestea nu reprezintă un procentaj semnificativ din vânzările producătorilor.

(viii) Sinergii

(63)

Pe lângă argumentele menționate mai sus, Comisia a analizat și impactul sinergiilor potențiale generate de tranzacție. Comisia a concluzionat că sinergiile, chiar și în cazul în care ar fi prezente, ar fi insuficiente, deoarece efectul lor asupra costurilor marginale ale entității rezultate în urma concentrării este relativ mic.

(ix) Evaluarea comună a argumentele părților

(64)	O evaluare comună la prima vedere a tuturor argumentelor părților pare să confirme că acestea nu sunt suficiente pentru ca tranzacția să nu aibă drept rezultat o denaturare semnificativă a concurenței efective.

(65)	În plus, Comisia a elaborat un cadru coerent de evaluare economică pentru evaluarea principalelor argumente ale părților în contextul inexistenței efectelor necoordonate.

(66)

Modelul preia principalele argumente și probe ale părților la valoarea nominală în cea mai competitivă interpretare și include, de asemenea, un exercițiu complet de comparare a sinergiilor costurilor marginale. Modelul nu oferă niciun indiciu care să arate că argumentele părților, considerate împreună, ar fi suficiente pentru a infirma concluziile evaluării de mai sus.

(x) Concluzie

(67)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia concluzionează că eliminarea concurenței între părțile care efectuează concentrarea va spori puterea de piață a entității rezultate. Factorii compensatorii (și anume, constrângerea reprezentată de importuri, reacțiile societăților concurente la o potențială creștere a prețurilor ulterior concentrării, reacțiile distribuitorilor independenți, sinergiile costurilor marginale care pot rezulta în urma tranzacției, puterea de cumpărare și intrarea) nu sunt suficiente pentru a preveni majorarea prețurilor de către entitatea rezultată în urma concentrării.

(68)	Prin urmare, Comisia concluzionează că tranzacția va duce la o denaturare semnificativă a concurenței efective prin crearea unei poziții dominante pe piața SEE pentru produsele LR.

VIII. ANGAJAMENTE

(69)

La 19 octombrie 2012, Outokumpu a prezentat angajamentele finale, care constau în:

(a)	unitățile de producție Inoxum (care cuprind toate activitățile de vânzări și marketing aferente, precum și personalul) din cadrul instalațiilor de producere a oțelului inoxidabil de la Terni;

(b)	centrul de service Terninox al Inoxum din Ceriano Laghetto (Italia);

(c)	centrul de service al Outokumpu din Willich (Germania);

(d)	la libera alegere a cumpărătorului, unul sau mai multe centre de service situate în Franța (centrul din Tours al Inoxum) și/sau Regatul Unit (centrul din Birmingham al Outokumpu) și antrepozitele Terninox din Padova, Ancona, Florența și Bologna (Italia);

(e)	la libera alegere a cumpărătorului, pachetul de cesionare va include uzina de forjare de la Terni (Società delle Fucine); și

(f)	la libera alegere a cumpărătorului, Outokumpu se angajează să excludă din activitatea de investiții linia de recoacere la alb LBA2 de la Terni.

(70)	În plus, la alegerea societății Outokumpu, aceasta și cumpărătorul vor încheia, pe baza principiului deplinei concurențe, un acord tranzitoriu de aprovizionare prin care cumpărătorul va furniza platbandă din tablă neagră laminată la cald produsă la Terni instalațiilor Calvert/Mexinox ale Outokumpu.

(71)	Pachetul de cesionare nu include unitatea de țevi Tubificio di Terni de la Terni.

(72)	Comisia consideră că angajamentele, astfel cum au fost prezentate la 19 octombrie 2012, sunt suficiente pentru a asigura menținerea viabilității activității cesionate, oferind, în același timp, o soluție problemelor în materie de concurență ridicate de tranzacția propusă.

IX. CONCLUZIE

(73)

Comisia concluzionează că, sub rezerva respectării depline a angajamentelor asumate de părți, concentrarea propusă nu va duce la apariția unui jucător dominant, prin care concurența efectivă ar fi afectată în mod semnificativ pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. Prin urmare, Comisia declară că această concentrare este compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în temeiul articolului 2 alineatul (2) și al articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și în temeiul articolului 57 din Acordul privind SEE.

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(2) JO C 116, 20.4.2012, p. 4.

(3) Cifra de afaceri a fost calculată în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice și cu Comunicarea jurisdicțională consolidată a Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO C 95, 16.4.2008, p. 1).

(4) Cazul IV/M.239, Avesta/British Steel/NCC/AGA/Axel Johnson, 4 septembrie 1992; cazul IV/M.484, Krupp/Thyssen/Riva/Falck/Tadfin/AST, 21 decembrie 1994.

(5) Cazurile COMP/M.5211 – Outokumpu/SoGePar din 25 iunie 2008 și COMP/ECSC.1351 – Usinor/Arbed/Aceralia din 21 noiembrie 2011 (privind produsele din oțel carbon).

(6) A se vedea Orientările privind concentrările orizontale, punctul 17. Cu toate acestea, nota de subsol 20 clarifică faptul că întrebarea dacă în urma unei concentrări se creează sau se consolidează o poziție dominantă este o întrebare complet diferită.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

26.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 312/26

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 312/15

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„REQUEIJÃO DA BEIRA BAIXA”

NR. CE: PT-PDO-0005-0847-10.01.2011

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Requeijão da Beira Baixa”

2. Statul membru sau țara terță

Portugalia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.4 –

Alte produse de origine animală (ouă, miere, produse lactate cu excepția untului etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Requeijão da Beira Baixa” este produsă prin precipitarea sau coagularea, la cald, a lactalbuminei și a lactoglobulinei conținute în zerul rezultat ca produs secundar în urma fabricării „Queijos da Beira Baixa” (Queijo de Castelo Branco DOP, Queijo Amarelo da Beira Baixa DOP, Queijo Picante da Beira Baixa DOP), produsul fiind obținut în aria geografică delimitată. Produsul este prezentat proaspăt, nefermentat.

3.2.1. Proprietăți chimice

Este vorba de un produs cu compoziție eterogenă, deoarece este fabricat din lapte provenit de la două specii de rumegătoare, ovine și caprine, și din diverse tipuri de brânzeturi obținute prin procedee de fabricație diferite.

Umiditate: între 60 % și 70 %

Conținut total de grăsime – 14-19 g/100 g de produs

Conținut total de proteine – 10-13 g/100g de produs

Cenuși – 1,4-1,8 g/100g de produs

3.2.2. Proprietăți fizice

Formă: „Requeijão da Beira Baixa” ia forma de trunchi de con și modelul caracteristic de linii încrucișate al coșurilor din răchită sau din plastic tradiționale în care pasta se pune la scurs. Greutatea fiecărei unități poate varia între 150 și 400 de grame.

Textură: Produsul se prezintă fără crustă. Pasta are o consistență moale și o textură bine legată, granulară; este tartinabilă sau poate fi feliată, secțiunea este netedă, iar culoarea este albă.

Gust și aromă: produsul are gust dulce, de lapte, și o aromă agreabilă; se topește cu ușurință în gură.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

„Requeijão da Beira Baixa” este produsă din zerul obținut ca produs secundar în urma producerii de „Queijos da Beira Baixa”, la care se adaugă apă potabilă și lapte crud de oaie sau de capră provenit din aria geografică definită mai jos.

Apa și laptele de oaie și de capră pot reprezenta până la 10 % din volumul total de zer utilizat.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Singurul sistem de producție admis este cel al pășunatului extensiv tradițional, bazat pe o densitate mică a turmelor, în cadrul căruia tot timpul anului animalele petrec o marte parte din zi pe pășune, întorcându-se la sfârșitul zilei la grajduri, unde sunt mulse și unde petrec noaptea, cel puțin pe timpul iernii. Animalele se hrănesc exclusiv cu furaje naturale sau cu furaje îmbogățite cu specii de plante de pășune adaptate caracteristicilor pedologice și climatice ale regiunii, care influențează agricultura extensivă, fiind completate în perioadele de penurie cu furaj depozitat (fân și paie), recoltat exclusiv din zonele geografice de producție definite la punctul 4.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

„Requeijão da Beira Baixa” este un produs complementar obținut din producția de „Queijos da Beira Baixa DOP”, care sunt fabricate în aceeași zonă geografică.

Cu toate că „Requeijão da Beira Baixa” este produsă la temperaturi înalte, conținutul său ridicat de proteine, lactoză și apă favorizează dezvoltarea microorganismelor în timpul manipulărilor postproducție. Aceste modificări calitative și cantitative ale microflorei duc la schimbări ale proprietăților fizico-chimice, care determină în mare parte acceptarea produsului de către consumatorul final.

Aceasta înseamnă că întreg procesul de producție a „Requeijão da Beira Baixa” trebuie să se realizeze în aceleași instalații de producție ca „Queijos da Beira Baixa DOP” și, prin urmare, în aceeași arie geografică. În caz contrar, o serie de operațiuni de manipulare ar duce la scăderea calității și autenticității produsului, ceea ce ar dăuna intereselor producătorilor și ale consumatorilor.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Din acest motiv, materialele utilizate pentru ambalarea „Requeijão da Beira Baixa” sau care intră în contact cu produsul trebuie să fie inerte și neutre în ceea ce privește conținutul lor. Este permisă ambalarea sub vid sau în orice altă formă de ambalaj pentru care există dovezi că garantează condițiile necesare pentru conservarea produsului și a calității globale a acestuia.

În plus, pentru a evita manipularea repetată a produsului care ar putea dăuna calității acestuia, produsul se poate ambala numai după ce a ajuns în aria definită la punctul 4.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

În plus față de respectarea cerințelor legale privind etichetarea, următoarea siglă trebuie să figureze, de asemenea, pe eticheta produsului.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a materiilor prime, de prelucrare și de ambalare, care coincide cu aria geografică de producție a „Queijos de Beira Baixa”, cuprinde comunele („concelhos”) Belmonte, Castelo Branco, Fundão, Idanha-a-Nova, Mação, Oleiros, Penamacor, Proença-a-Nova, Sertã, Vila de Rei, Vila Velha de Ródão și localitățile („freguesias”) Aldeia de São Francisco, Aldeia do Souto, Barco, Boidobra, Casegas, Conceição, Covilhã, Dominguiso, Ferro, Orjais, Ourondo, Peraboa, Peso, Santa Maria, São Jorge da Beira, São Martinho, São Pedro, Sobral de São Miguel, Teixoso, Tortosendo, Vale Formoso și Vales do Rio din comuna Covilhã.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Sistemele de pășunat extensiv, tradiționale, caracteristice regiunii sunt strâns legate de clima și de solurile predominante, dat fiind că acestea determină în mare parte dezvoltarea speciilor furajere. Clima din regiune se caracterizează prin temperaturi medii anuale ridicate, veri lungi, călduroase și uscate și ierni blânde, cu precipitații medii totale relativ scăzute și cu înghețuri ocazionale. Ariditatea este o caracteristică dominantă, accentuându-se de la nord la sud sau de la vest la est.

Pășunile naturale produse de solurile nisipoase sunt constituite din graminee cu grad de dezvoltare și capacitate de lăstărire mai mari (Agrostis, Poa etc.) și din leguminoase anuale cu o valoare mai ridicată pentru pășunat (Ornitopus, T. cherleri, T. arvense etc.). Pășunile situate pe soluri slab consolidate de origine granitică, compuse din graminee anuale cu creștere lentă (Vulpia, Periballia) și din unele leguminoase cu valoare energetică scăzută (Trifolium angustifolium și T. stellatum), sunt de slabă calitate și puțin productive. Pe solurile de origine șistoasă cu o bună capacitate de retenție a apei, se întâlnesc pășuni de calitate acceptabilă unde predomină gramineele anuale, cele mai frecvente fiind perene (Lolium spp.). Leguminoasele prezintă în general o bună valoare pentru pășunat (Trifolium spp. și Ornithopus).

Având în vedere această diversitate, este clar că reputația „Requeijão da Beira Baixa” se datorează în parte înțelepciunii moștenite din bunele practici ale comunității care, fiind confruntată cu eterogeneitatea materiei prime disponibile în funcție de perioada anului, de speciile producătoare de lapte, de tehnologia utilizată și de tipul de brânzeturi care furnizează zerul, a reușit să obțină un produs de calitate cu un gust uniform.

5.2. Specificitatea produsului

Specificitatea produsului și a caracteristicilor sale sunt rezultatul materiilor prime utilizate și a metodelor de producție și, după cum s-a menționat mai sus, se datorează în mare parte și bunelor practici ale comunității care, utilizând tehnici și cunoștințe moștenite din generație în generație, au reușit să mențină acest produs.

„Requeijão da Beira Baixa” este produsă din zer obținut ca produs secundar în urma producției de „Queijos da Beira Baixa”, care are loc în aceeași zonă. Zerul este scurs, pentru a se elimina resturile de lapte prins, adăugându-se apă în cazul în care s-a format sare în lapte. Apoi zerul este adus la temperaturi care variază între 80 și 90 °C, fiind amestecat în continuu, lent, până când se observă începerea procesului de coagulare, evidențiat prin apariția fulgilor care, având o densitate scăzută, plutesc la suprafață. Se reduce temperatura și se oprește amestecarea până în momentul care precede punctul de fierbere, adică o perioadă cuprinsă între 15 și 30 de minute. Pentru a obține un randament optim și o masă mai consistentă, se adaugă de obicei o cantitate mică de lapte de oaie sau de capră chiar înainte de atingerea punctului de fierbere. Apoi, cu ajutorul unei spumiere, pasta se scoate din vasul unde a avut loc coagularea și se pune în coșulețe de răchită sau de plastic pentru a obține forma, dimensiunea și consistența dorită. Aceste procese sunt rezultatul multor ani de experiență neîntreruptă cu acest produs în regiune, din care rezultă și consistența, forma și dimensiunea caracteristice ale produsului, care au evoluat într-un mod particular în această regiune.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Laptele de oaie și de capră destinat producerii de „Queijos da Beira Baixa”, din care se obține materia primă pentru fabricarea „Requeijão da Beira Baixa”, trebuie să provină exclusiv din exploatații agricole situate în aria geografică de producție. Sistemul de producție este pășunatul extensiv tradițional, bazat pe o densitate mică a turmelor, în cadrul căruia animalele petrec o marte parte din zi pe pășune, întorcându-se la sfârșitul zilei la grajduri, unde sunt mulse și unde petrec noaptea, cel puțin pe timpul iernii.

Baza alimentației este constituită, prin urmare, din furaje naturale sau îmbunătățite cu specii de pășunat adaptate caracteristicilor pedologice și climatice ale regiunii. Cultura plantelor furajere pentru producția de fân și utilizarea otavei pentru pășunatul turmelor au fost dintotdeauna o practică obișnuită în toată regiunea. Prin urmare, laptele produs de oile și caprele care pasc în regiune are anumite proprietăți care stabilesc legătura cu mediul local și cu modul în care oile și caprele sunt crescute.

Datorită acestor factori geografici și umani, produsul a dezvoltat caracteristici specifice care, împreună cu tehnicile și cunoștințele ancestrale moștenite prin înțelepciunea transmisă din generație în generație, au fost modelate astfel încât chiar și astăzi, procesele de producție și de ambalare permit fabricarea unor produse specifice recunoscute de consumatori, care le identifică după numele regiunii de origine.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://www.dgadr.pt/images/docs/val/dop_igp_etg/Valor/CE_Requeijao_BB.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) A se vedea nota de subsol nr. 2.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.312.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 312

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 56 26 octombrie 2013

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 312/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6850 – Marine Harvest/Morpol) ( 1 )	1

2013/C 312/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6751 – BayWa/Wilhelm Bonhorst/Bohnhorst Agrarhandel JV) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 312/03	Rata de schimb a monedei euro	2

2013/C 312/04	Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 25 octombrie 2012 referitor la un proiect de decizie privind cazul COMP/M.6471 – Outokumpu/Inoxum – Raportor: Grecia	3

2013/C 312/05	Raport final al consilierului-auditor – Outokumpu/Inoxum (COMP/M.6471)	5

2013/C 312/06	Rezumatul Deciziei Comisiei din 7 noiembrie 2012 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul COMP/M.6471 – Outokumpu/Inoxum) [notificată cu numărul C(2012) 7969] ( 1 )	11

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2013/C 312/07	Notificarea autorității naționale de reglementare din Lituania – Comisia Națională de Control pentru Prețuri și Energie (în continuare – CNC) – conform articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE privind desemnarea LITGRID AB ca operator de sistem de transport în Lituania	18

2013/C 312/08	Notificare din partea guvernului german, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind gazele naturale) privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, în ceea ce privește desemnarea bayernets GmbH, GRTgaz Deutschland GmbH, terranets bw GmbH, Nowega GmbH, jordgasTransport GmbH, Fluxys TENP GmbH, Gastransport Nord GmbH, Gasunie Deutschland Transport Services GmbH, GASCADE Gastransport GmbH, ONTRAS-VNG Gastransport GmbH și Thyssengas GmbH ca operatori de sistem de transport în Germania	19

2013/C 312/09	Notificare din partea guvernului german, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind energia electrică) privind normele comune pentru piața internă în sectorul energiei electrice, în ceea ce privește desemnarea 50 Hertz Transmission GmbH, Amprion GmbH și TransnetBW GmbH ca operatori de sistem de transport în Germania	20

2013/C 312/10	Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit	21

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2013/C 312/11	Aviz pentru operatorii economici – Nouă rundă de cereri de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute de Tariful vamal comun pentru anumite produse industriale și agricole	22

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2013/C 312/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7067 – 3i/Scandferries Holdings) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	23

2013/C 312/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7051 – Goldman Sachs/Hastings Insurance Group) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	24

2013/C 312/14	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.7031 – EURENCO/MAXAMCHEM/MANUCO) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	25

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2013/C 312/15	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	26

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3777
JPY	yen japonez	134,15
DKK	coroana daneză	7,4590
GBP	lira sterlină	0,85190
SEK	coroana suedeză	8,7351
CHF	franc elvețian	1,2348
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,1370
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,750
HUF	forint maghiar	292,82
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7026
PLN	zlot polonez	4,1858
RON	leu românesc nou	4,4511
TRY	lira turcească	2,7367
AUD	dolar australian	1,4369
CAD	dolar canadian	1,4380
HKD	dolar Hong Kong	10,6820
NZD	dolar neozeelandez	1,6601
SGD	dolar Singapore	1,7035
KRW	won sud-coreean	1 464,88
ZAR	rand sud-african	13,5502
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,3814
HRK	kuna croată	7,6265
IDR	rupia indoneziană	15 175,04
MYR	ringgit Malaiezia	4,3488
PHP	peso Filipine	59,243
RUB	rubla rusească	43,8000
THB	baht thailandez	42,842
BRL	real brazilian	3,0121
MXN	peso mexican	17,8719
INR	rupie indiană	84,7680


2013/C 312/16	Aviz cititorilor (A se vedea coperta a treia)	s3

Data și ora încetării	29.9.2013
Durată	29.9.2013-31.12.2013
Stat membru	Franța
Stoc sau grup de stocuri	LIN/05EI.
Specie	Mihalț-de-mare (Molva molva)
Zonă	Apele UE și apele internaționale din zona V
Tip sau tipuri de nave de pescuit	—
Numărul de referință	58/TQ40