COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

12.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 296/4

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 296/05

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„VALENÇAY”

NR. CE: FR-PDO-0105-01055-30.10.2012

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini afectată de modificare

—		Denumirea produsului
—	☒	Descrierea produsului
—		Aria geografică
—	☒	Dovada originii
—	☒	Metoda de obținere
—		Legătura
—	☒	Etichetarea
—	☒	Cerințele naționale
—	☒	Altele (actualizarea datelor privind principalele puncte de control și grupul)

2. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

3.1. Grupul solicitant

Colectorii de lapte asigură transferul laptelui de la producător la unitatea de prelucrare și astfel fac parte integrantă din lanțul de furnizare, la fel ca producătorii de lapte: este important ca aceștia să fie incluși în lista operatorilor. Prin urmare, colectorii de lapte au fost adăugați pe lista operatorilor care compun grupul.

3.2. Descrierea produsului

Descrierea produsului a fost îmbunătățită (indicații organoleptice suplimentare), pe baza unor elemente ale tehnologiei de obținere a brânzei:

—	„Valençay” este o brânză fabricată din lapte crud integral, având un caracter lactic;

—	„Valençay” se caracterizează prin forma sa de piramidă retezată cu o bază pătrată, crusta sa tipică ce variază de la gri-deschis la gri-albăstrui și prin pasta sa omogenă, netedă și fină, de un alb de porțelan;

—	crusta se obține prin adăugarea de carbon vegetal;

—

brânza se caracterizează prin:

—	o pastă onctuoasă și fondantă la începutul maturării, care evoluează în timp către o textură mai fermă;

—	o aromă ușoară de capră, cu note silvice și de ciuperci, cu tonuri florale;

—	un gust foarte fin de capră la începutul maturării, care devine mai puternic în timp;

—

conținutul de substanță uscată reprezintă cel puțin 40 % din greutatea totală a brânzei, iar greutatea totală de substanță uscată pentru fiecare bucată de brânză este:

—	de peste 90 de grame dacă brânza se obține cu o formă mare;

—	de peste 45 de grame dacă brânza se obține cu o formă mică.

3.3. Elemente care dovedesc faptul că produsul este originar din aria geografică

Pentru a respecta legislația națională, această parte a fost reformulată și următoarele puncte au fost incluse în caietul de sarcini:

—	operatorul trebuie să prezinte grupului o declarație de identificare;

—	trebuie să se țină registrele necesare pentru a asigura trasabilitatea laptelui și a brânzei DOP „Valençay”;

—	o declarație anuală de producție a brânzei DOP „Valençay” trebuie transmisă grupului;

—	trebuie să se garanteze trasabilitatea furajelor pe care operatorul le dă caprelor; există, de asemenea, clarificări privind modalitățile de control al produselor.

3.4. Metoda de obținere a produsului

Au fost adăugate clarificări privind:

—

șeptelul:

—	este definit termenul „capră de lapte”;

—	fătarea în afara sezonului de reproducere este autorizată;

—

furajele:

—

tainul total (furaje + furaje suplimentare) pe capră de lapte și pe an se compune din minimum 820 kg de substanță uscată din aria geografică și maximum 275 kg din afara ariei, din care maximum 130 kg de furaje deshidratate, ceea ce înseamnă că cel puțin 75 % din totalul hranei provine din aria geografică;

—	este definită o sarcină maximă pe hectar de suprafață furajeră, pentru a asigura mai bine legătura cu aria geografică, iar conceptul de suprafață furajeră ține seama în special de suprafețele cu cereale care nu au ajuns la maturitate (verzi);

—	sunt definite furajele grosiere;

—

se autorizează baloții de siloz proveniți din prima cosire a suprafețelor furajere și conținând minimum 55 % substanță uscată, deoarece aceasta permite o cosire suplimentară pe anotimp, făcând posibilă o primă cosire chiar și în caz de condiții meteorologice nefavorabile. Această primă cosire asigură o calitate mai bună și permite deci limitarea aportului de furaje suplimentare, stimulând aprovizionarea locală a exploatațiilor. Pentru a limita riscurile sanitare, consumul de furaj însilozat în baloți este limitat la 1 kg de substanță uscată pe zi pe capră de lapte;

—	este specificată lista furajelor suplimentare autorizate;

—	se interzic culturile modificate genetic în exploatațiile care produc lapte destinat transformării în DOP „Valençay”. Se interzice, de asemenea, utilizarea OMG-urilor în hrana caprelor de lapte;

—

laptele utilizat:

—	se precizează că cerința ca laptele să provină de la cel mult ultimele patru mulgeri se aplică laptelui colectat și că pentru producătorii din exploatații laptele trebuie să provină de la ultimele două mulgeri;

—

fabricarea:

Se precizează etapele procesului de fabricare:

—	maturarea laptelui: se precizează caracteristicile maturării laptelui, deoarece această etapă determină capacitatea laptelui de a fi transformat în brânză și permite astfel exprimarea potențialului său aromatic;

—	închegarea: brânza este închegată cu o doză redusă de cheag. Această practică corespunde tipului de brânză (brânză maturată, cu caracter lactic). Cheagul are un conținut de chimozină de 520 mg pe litru, acesta fiind cheagul de referință în producția de brânză;

—	coagularea: durata și temperatura de coagulare sunt definite, utilizarea ulterioară a coagulului congelat este interzisă;

—	transferarea coagulului și prescurgerea: se precizează că punerea în formă se efectuează doar prin transferarea directă a coagulului;

—	punerea în formă și scurgerea: se precizează caracteristicile formelor, precum și durata scurgerii;

—

sărarea: tehnica de sărare a brânzei este strâns legată de competențe și este important să se păstreze diversele practici de fabricare a brânzei: sărare cu sau fără repunere în formă, sărare urmată de presărare cu carbon vegetal. Sărarea la suprafață și presărarea completă cu carbon vegetal sunt esențiale pentru producerea brânzei „Valençay”;

—

afinarea și comercializarea:

Pentru a asigura o maturare optimă a brânzei, se specifică următoarele date:

—	se specifică temperatura minimă de maturare, pentru a se asigura dezvoltarea cojii brânzei;

—	pentru a fi comercializată, brânza trebuie să aibă coaja formată în întregime, ceea ce asigură un stadiu definitiv de maturare mai eficient decât o durată minimă de maturare sau un termen de comercializare;

—	condițiile de depozitare și termenele de conservare stabilite de producătorii de brânză care livrează către unitățile de maturare sunt specificate astfel încât să respecte particularitățile acestui lanț de producție;

—	ambalajele care modifică atmosfera sunt interzise.

3.5. Indicații specifice privind etichetarea

Se elimină următorul paragraf: „Toate brânzeturile comercializate sub numele de «denumire de origine controlată» trebuie să prezinte un semn de identificare care să permită recunoașterea atelierului de fabricație și trasabilitatea produsului.”

De fapt, din diverse motive, niciun sistem de marcare nu a fost satisfăcător. În funcție de natura fizică a marcajului utilizat, se observă fie dezintegrarea marcajului din cauza acidității ridicate a coagulului, fie au fost probleme cu cerneala, fie bulina a fost acoperită de flora de maturare sau a existat o problemă organizațională de atașare a acesteia.

Din aceste motive, se elimină trimiterile la semnul de identificare detașabil din caietul de sarcini. Se elimină trimiterile la unitatea de producție care erau incluse în marcaj, fără a fi transferate pe etichetă sau pe ambalaj.

Au fost actualizate mențiunile autorizate (inclusiv eliminarea posibilității de adăugare a mențiunii „Produit du Berry”), iar utilizarea simbolului DOP al Uniunii Europene a devenit obligatorie.

3.6. Alte modificări: a fost adăugat un tabel care prezintă principalele puncte de control

De asemenea, au fost actualizate trimiterile la organismele de control.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)

„VALENÇAY”

NR. CE: FR-PDO-0105-01055-30.10.2012

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Valençay”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Valençay este o brânză fabricată din lapte crud integral cu pastă moale, având un caracter lactic și maturat.

Acesta are următoarele caracteristici:

—	o formă de piramidă retezată cu o bază pătrată;

—	o coajă a cărei culoare variază de la gri-deschis la gri-albăstrui, obținută datorită adăugării de carbon vegetal;

—	o pastă omogenă, netedă și fină de un alb de porțelan.

Dimensiunile interioare ale formelor în formă de piramidă retezată sunt următoarele:

—	pentru formele mari: baza inferioară este cuprinsă între 50 și 55 mm, iar unghiul dintre partea de jos și marginea formei este între 96° și 102°;

—	pentru formele mici: baza inferioară este cuprinsă între 40 și 44 mm, iar unghiul dintre partea de jos și marginea formei este între 96° și 102°.

Brânzeturile sunt scoase de la locul de maturare și comercializate numai dacă prezintă, pe toată suprafața lor, o crustă formată, acoperită de mucegaiuri de suprafață perceptibile ușor cu ochiul liber, cel mai devreme în a unsprezecea zi de la data închegării.

Atunci când este degustată, brânza „Valençay” se distinge prin:

—	o pastă onctuoasă și fondantă la începutul maturării, care evoluează în timp către o textură mai fermă;

—	o aromă ușoară de caprine, cu note silvice și de ciuperci, cu tonuri florale;

—	un gust foarte fin de capră la începutul maturării, care devine mai puternic în timp.

Conținutul de substanță uscată reprezintă cel puțin 40 % din greutatea totală a brânzei, iar greutatea totală de substanță uscată pentru fiecare bucată de brânză este:

—	de peste 90 de grame dacă brânza se obține cu o formă mare;

—	de peste 45 de grame dacă brânza se obține cu o formă mică,

Brânza se comercializează la bucată în etapa de vânzare către consumatorul final.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Laptele de capră destinat producerii de „Valençay” provine de la rasele Alpine, Saanen sau de la capre rezultate din încrucișarea acestor două rase.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Pentru a garanta o legătură strânsă între teritoriu și produs, tainul total al caprelor de lapte include ca medie anuală minimum 820 kg de substanță uscată (furaje) din aria geografică.

Furajele grosiere, excluzând furajele grosiere deshidratate, fie că provin sau nu din exploatație, trebuie să provină din aria denumirii de origine. Cantitatea anuală de furaje grosiere distribuite pe capră de lapte trebuie să reprezinte cel puțin 655 kg de substanță uscată. Acestea pot fi consumate în stare proaspătă, sub formă de fân sau deshidratate. Furajele deshidratate care nu provin din aria geografică sunt limitate la 130 kg de substanță uscată pe an.

Furajele grosiere și furajele suplimentare autorizate sunt specificate într-o listă pozitivă.

Utilizarea fânului însilozat în baloți pentru hrana caprelor este autorizată, într-o cantitate de maximum 1 kg de substanță uscată pe zi pe capră de lapte, cu condiția să conțină 55 % substanță uscată și să provină dintr-o primă cosire a suprafețelor furajere.

Suprafața furajeră cuprinde suprafețe ale exploatației plantate cu specii specificate în lista pozitivă de furaje grosiere, cu excepția paielor, și destinate hrănirii caprelor de lapte. Încărcarea nu poate depăși echivalentul a 12 capre pe hectar de suprafață furajeră.

Partea din tainul pe capră de lapte care nu provine din aria geografică nu poate depăși 275 kg de substanță uscată pe an.

Partea anuală de furaje suplimentare din hrana caprelor reprezintă maximum 440 kg de materie uscată.

Se interzic utilizarea furajelor însilozate și un sistem de alimentare care utilizează doar furaje complementare și paie.

Sunt interzise, pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei „Valençay”, culturile modificate genetic. Sunt autorizate pentru hrana caprelor numai vegetalele și furajele suplimentare obținute din produse nemodificate genetic, iar pragul de contaminare maxim permis trebuie să fie conform cu normele comunitare în vigoare și se aplică fiecărei componente.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Brânza cu denumirea de origine „Valençay” este comercializată purtând o etichetă individuală care trebuie să includă denumirea de origine, scrisă cu caractere de cel puțin 1,3 ori mai mari decât caracterele care figurează pe etichetă, mențiunea „denumire de origine protejată” și simbolul DOP al Uniunii Europene. În plus, atunci când este vorba de o brânză obținută în forme mici, cuvântul „petit” (mic) trebuie să apară pe etichetă, pe facturi și pe documentele comerciale, însă nu poate apărea alături de denumirea „Valençay” sau imediat deasupra acesteia.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Departamentul Cher (18):

Următoarele localități: Beddes, Charost, Chéry, Chézal-Benoit, Genouilly, Graçay, La-Celle-Condé, Lignières, Massay, Maisonnais, Montlouis, Nohant-en-Graçay, Rezay, Saint-Ambroix, Saint-Outrille, Saint-Baudel, Saint-Hilaire-en-Lignières, Saugy, Touchay, Villecelin

Departamentul Indre (36):

Cantoanele: Ardentes, Argenton-sur-Creuse, Buzancais. Chateauroux-Centre, Chateauroux-Est, Chateauroux-Ouest, Chateauroux-Sud, Chatillon-sur-Indre, Ecueillé, Issoudun-Nord, Issoudun-Sud, Levroux, Saint-Christophe-en-Bazelles, Saint-Gaultier, Valençay, Vatan

Și următoarele localități: Chazelet, Cluis (secțiunile A1, A3, A5, B1, B2, B3 din cadastrul din 1986), Dunet, Fougerolles, Gournay, La Berthenoux, La Châtre, Lacs, Lourouer-Saint-Laurent, Le Magny, Lys-Saint-Georges, Maillet, Malicornay, Mers-sur-Indre, Mézières-en-Brenne, Montgivray, Montipouret, Montlevicq, Neuvy-Saint-Sépulcre, Nohant-Vicq, Obterre, Paulnay, Prissac, Roussines, Sacierges-Saint-Martin, Saint-Aout, Saint-Chartier, Saint-Christophe-en-Boucherie, Saint-Civran, Saint-Michel-en-Brenne, Sarzay, Thevet-Saint-Julien, Sainte-Gemme, Saulnay, Tranzault, Verneuil-sur-Igneraie, Vicq-Exemplet, Vigoux, Villiers

Departamentul Indre et Loire (37):

Cantonul Montrésor: toate comunele

Și următoarele localități: Beaulieu-les-Loches, Bossay-sur-Claise, Bridoré, Charnizay Ferrières-sur-Beaulieu, Loches, Perrusson, Saint-Flovier, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-Saint Germain, Sennevieres, Verneuil-sur-Indre

Departamentul Loir et Cher (41):

Următoarele localități: Chateauvieux, Billy (secțiunile D, ZI, ZK, ZL, ZM, ZN, ZO, ZP, ZR, ZT, ZV, ZW, ZX din cadastrul din 1983), Chatillon-sur-Cher, Couffy, Gièvres, La Chapelle-Montmartin, Maray, Meusnes, Saint-Julien-sur-Cher, Saint-Loup, Selles-sur-Cher

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Aria geografică a denumirii de origine „Valençay” este repartizată în patru subregiuni agricole: Boischaut Nord, care constituie centrul istoric al denumirii „Valençay”; Champagne Berrichonne; Brenne și Boischaut Sud. Aceste patru subregiuni, destul de similare în ceea ce privește preferințele de cultivare, constituie Bas-Berry. Această zonă se caracterizează prin soluri de loess, mai mult sau mai puțin pietroase, și soluri argilo-calcaroase, precum și printr-un climat de tip oceanic, modificat de influențe continentale, cu o cantitate de precipitații relativ scăzută (între 650 și 750 mm pe an), care cad mai frecvent în lunile aprilie, mai și iunie (în medie, o dată la două sau trei zile), și perioade estivale mai degrabă secetoase.

Acest mediu pedoclimatic este deosebit de propice pentru culturile de graminee și leguminoase, în special lucerna, care, sub forma fânului, constituie baza hranei caprinelor.

Prezența caprelor în Berry este atestată de numeroase izvoare scrise, în capitularele lui Carol cel Mare sau în arhivele orașului Châtre en Berry din secolul al XVI-lea.

O varietate de surse scrise, de la Talleyrand, castelan de Valençay, până la Primul Imperiu și George Sand, menționează gustul și calitatea rafinată a acestei brânze fabricate în mod tradițional la fermă și destinată consumului local. Rolul lui Talleyrand a fost important în ceea ce privește modificarea formei brânzei, de la forma cunoscută inițial în această zonă la forma de piramidă retezată. El a favorizat, de asemenea, apariția brânzei pe mesele aristocraților din Paris. Totuși, abia în secolul al XX-lea brânza a devenit cu adevărat populară, comercializându-se sub denumirea aristocratică „Valençay”.

Producătorii au transmis competențele de-a lungul timpului. Laptele utilizat este lapte de capră crud și integral, care nu a fost supus prelucrării pentru standardizare. Înainte de închegare, laptele este supus unei etape de maturare, iar brânza este obținută printr-o coagulare de tip lactic. Închegarea se efectuează utilizând o doză redusă de cheag. Punerea în formă se realizează cu prudență, respectând textura coagulului, fără prescurgere sau malaxare. Scurgerea în formă se produce în mod spontan, fără a se exercita presiune asupra coagulului După scoaterea din formă, brânza este sărată și acoperită cu carbon vegetal pe toate părțile. Pe parcursul maturării, brânza se acoperă cu mucegaiuri de suprafață, dezvoltându-și caracteristicile sale distinctive.

5.2. Specificitatea produsului

„Valençay”, brânză fabricată exclusiv din lapte de capră crud și integral, cu pastă moale de tip lactic, este singura brânză de capră din regiune în formă de piramidă retezată care este acoperită cu carbon vegetal și mucegai de suprafață, adică care a fost supusă unei maturări.

Pasta sa este omogenă, netedă și fermă, rămânând însă moale în gură. „Valençay” degajă o aromă de caprine, cu note silvice și de ciuperci, cu tonuri florale.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Tipurile de sol din aria geografică, precum și condițiile climatice locale specifice au favorizat creșterea caprelor. Metodele de creștere utilizate în producția de lapte destinat fabricării brânzei „Valençay” utilizează cu predilecție hrana provenind din aria geografică, a cărei compoziție bogată în furaje permite obținerea unui lapte crud cu o floră naturală ce favorizează dezvoltarea aromei de caprine, cu note silvice și de ciuperci, cu tonuri florale.

Forma sa specifică de piramidă retezată, a cărei origine este atribuită unui personaj istoric local, constituie astăzi o caracteristică vizuală distinctivă a brânzei.

Competențele producătorilor de brânză, care utilizează o coagulare lactică, o punere în formă realizată prin transferarea directă a coagulului și o scurgere lentă permit obținerea unei brânze cu o textură omogenă, netedă și fermă.

Folosirea în același timp a sărării și a acoperirii cu cărbune vegetal și formarea cojii printr-o maturare lentă constituie un ansamblu care reglează schimburile și participă la dezvoltarea gustului și a aromelor produsului.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCValencay.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) A se vedea nota de subsol nr. 2.

(4) A se vedea nota de subsol nr. 2.

12.10.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 296/11

2013/C 296/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„HOŘICKÉ TRUBIČKY”

NR. CE: CZ-PGI-0105-0365-08.07.2011

IGP ( X ) DOP ( )

1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—		Denumirea produsului
—	☒	Descrierea produsului
—		Aria geografică
—		Dovada originii
—	☒	Metodă de obținere
—		Legătură
—		Etichetarea
—		Cerințe naționale
—		Altele [de precizat]

2. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat
—		Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
—		Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

Desemnarea făinii cu denumirea de „făină de grâu fină de patiserie” nu corespunde denumirii oficiale a tipului de făină utilizată. Este necesar să se suprime atributul „de patiserie” care a fost utilizat până acum în mod tradițional, dar care nu mai corespunde denumirii actuale. Denumirea corectă este „făină de grâu fină”.

2.	Denumirea „glazură de ciocolată” nu corespunde legislației actuale. Denumirea corectă este „glazură de cofetărie cu cacao”.

Materia grasă utilizată pentru confecționarea umpluturii este indicată în caietul de sarcini cu denumirea de „grăsime vegetală hidrogenată”. Având în vedere rezultatele cercetărilor și principiile unei alimentații sănătoase, s-a renunțat la utilizarea grăsimilor hidrogenate. În descrierea ingredientelor ar trebui să figureze varianta „grăsime vegetală hidrogenată sau nehidrogenată”.

Având în vedere modificarea legislației, este necesar să se adapteze denumirea aromelor; conform Regulamentului (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, nu se poate utiliza denumirea „aromă identică substanțelor aromatizante naturale”. Expresia „aromă naturală sau identică substanțelor aromatizante naturale” utilizată în prezent trebuie înlocuită cu termenul „aromă”.

Din cauza unei omisiuni, nu au fost enumerate toate tipurile diferite de „Hořické trubičky” produse în mod tradițional. Fraza „Se produc mai multe tipuri de «Hořické trubičky»: umplute, umplute semiglasate, umplute glasate, pudrate, pudrate semiglasate și pudrate glasate” se completează după cum urmează: „Se produc mai multe tipuri de «Hořické trubičky»: umplute, umplute semiglasate, umplute glasate, pudrate, pudrate semiglasate, pudrate glasate, pudrate umplute semiglasate, pudrate umplute glasate.”

Vafe umplute: cu ocazia adaptării textelor din cerere, fraza următoare a fost suprimată în mod inoportun: „Prin înlocuirea anumitor ingrediente sau prin adăugarea altora, se obțin «Hořické trubičky» cu gusturi sau de tipuri diferite.” În plus, cu ocazia modificărilor ulterioare, au fost omise din neatenție și alte ingrediente, iar anumite tipuri de vafe nu au fost menționate. Singurele care au fost enumerate sunt ingredientele de bază utilizate pentru prepararea umpluturii. A rămas doar o vagă aluzie în fraza „«Hořické trubičky» umplute sunt umplute cu o cremă de unt cu o consistență semisolidă, cu gusturi variate”. În scopul simplificării și al clarificării, este necesar să se precizeze natura concretă a celorlalte ingrediente. Fraza completată este următoarea: „Prin înlocuirea anumitor ingrediente sau prin adăugarea altora – fructe cu coajă lemnoasă, ciocolată, cafea, pudră de lămâie, scorțișoară, zer praf, pudră de iaurt, smântână praf, unt praf, fibre alimentare, melasă, β-glucan, emulgatori, amidon, fructoză și agenți de îngroșare – se obțin «Hořické trubičky» de tipuri diferite.”

La punctul 4.5 din caietul de sarcini, a doua frază din al doilea paragraf al părții intitulate „Procesul de înmuiere în glazura de cofetărie cu cacao” se modifică după cum urmează: „«Hořické trubičky» umplute sau pudrate sunt introduse manual în grătare speciale de înmuiere, cu ajutorul cărora sunt înmuiate în glazură.” Cerința ca grătarele de înmuiere să fie fabricate din inox se elimină din cauza faptului că, în prezent, pentru fabricarea grătarelor sunt disponibile și alte materiale care nu dăunează sănătății și care au proprietăți mai bune, fiind în special mai ușoare și mai ușor de mânuit.

8.	Pe baza modificărilor menționate mai sus, a fost adaptată și schema (diagrama) procesului de producție de la punctul 4.5 din caietul de sarcini. http://isdv.upv.cz/portal/pls/porta0l/portlets.ops.det?popk=158&plang=cs

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)

„HOŘICKÉ TRUBIČKY”

NR. CE: CZ-PGI-0105-0365-08.07.2011

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire

„Hořické trubičky”

2. Statul membru sau țara terță

Republica Cehă

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 2.4:

Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Hořické trubičky” sunt rulouri mici cu lungimea de 5-19 cm, cu diametrul intern de 10-20 mm, produse din vafe cu grosimea de 0,9-1,2 mm; produsele sunt de culoare bej-deschis, au mirosul și savoarea unei vafe, sunt crocante și au o suprafață plată, ușor poroasă.

Se produc mai multe tipuri de „Hořické trubičky”: umplute, umplute semiglasate, umplute glasate, pudrate, pudrate semiglasate, pudrate glasate, pudrate umplute semiglasate, pudrate umplute glasate.

„Hořické trubičky” pudrate sunt confecționate din două vafe (eventual, una și jumătate) unse cu un amestec de unt topit și miere și pudrate cu un amestec de zahăr, fructe cu coajă lemnoasă tocate, scorțișoară, vanilie sau vanilină și, eventual, cacao.

„Hořické trubičky” umplute sunt umplute cu o cremă de unt frecat cu o consistență semisolidă, cu gusturi și savori variate:

cacao, ciocolată, cafea, îmbogățite cu fructe cu coajă lemnoasă, nuga, scorțișoară, iaurt, smântână, vanilie, lichior de ouă, lămâie și alte fructe.

Este posibilă combinarea diferitelor gusturi și variante.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Pentru producerea vafelor sunt necesare următoarele ingrediente: făină de grâu fină, lapte praf, ulei vegetal, gălbenuș de ou praf, zahăr și apă.

„Hořické trubičky” pudrate sunt unse cu un amestec de unt topit și miere și pudrate cu un amestec de zahăr, fructe cu coajă lemnoasă tocate, scorțișoară, vanilie sau vanilină și, eventual, cacao.

Ingredientele de bază necesare pentru realizarea umpluturii pentru „Hořické trubičky” umplute sunt următoarele: grăsime vegetală hidrogenată sau nehidrogenată, zahăr sau fructoză sau îndulcitor, cacao, lapte praf, făină de soia, vanilină sau vanilie, aromă. Prin înlocuirea anumitor ingrediente sau prin adăugarea altora – fructe cu coajă lemnoasă, ciocolată, cafea, pudră de lămâie, scorțișoară, zer praf, pudră de iaurt, smântână praf, unt praf, fibre alimentare, melasă, β-glucan, emulgatori, amidon, fructoză și agenți de îngroșare – se obțin „Hořické trubičky” de tipuri diferite.

Pentru realizarea produselor „Hořické trubičky” glasate sau semiglasate, se utilizează o glazură de cofetărie cu cacao.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Prepararea aluatului, coacerea, rularea, umplerea și glazurarea „Hořické trubičky” trebuie realizate chiar în locul de producție. Acest lucru este indispensabil din motive ce țin atât de procesul de fabricație, cât și de garantarea calității și a igienei, precum și în scopul unei mai bune trasabilități.

Din ingrediente dozate se prepară un aluat lichid cu care se umple rezervorul unui aparat de făcut vafe. Coacerea se face în „manejuri pentru vafe” electrice semiautomate, la o temperatură cuprinsă între 150 și 160 °C. După coacere, vafele se lasă la răcit, apoi se rulează manual, cu ajutorul unui sucitor, pe o placă mică încălzită. „Hořické trubičky” umplute sunt apoi umplute cu o cremă de unt frecat, preparată cu ingredientele indicate, cu ajutorul unei mașini. Ingredientele sunt alese în funcție de varianta de gust dorită. „Hořické trubičky” pudrate sunt confecționate din două vafe (eventual, una și jumătate), sunt unse în prealabil cu un amestec de unt topit și miere, apoi sunt pudrate cu un amestec de zahăr, alune rase, eventual migdale, scorțișoară, vanilie, eventual vanilină sau cacao (în funcție de variantă). „Hořické trubičky” semiglasate sunt apoi înmuiate la una sau la ambele extremități în glazura de cofetărie cu cacao. Se pot produce astfel „Hořické trubičky” complet glasate. „Hořické trubičky” umplute sau pudrate se introduc manual în grătare speciale de înmuiere cu ajutorul cărora produsele sunt înmuiate în glazură.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

„Hořické trubičky” sunt fragile (și, deci, se pot rupe dacă sunt transportate în afara locului de producție în vederea ambalării) și absorb cu ușurință umezeala. De aceea, pentru păstrarea nivelului de calitate și pentru o mai bună trasabilitate, ambalarea produselor trebuie realizată chiar în locul de producție. Dacă este vândut cu amănuntul, produsul poate să nu fie ambalat.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Denumirea „Hořické trubičky” trebuie să constituie elementul dominant de pe partea din față a ambalajului.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Localitățile din circumscripția administrativă Hořice, dotată cu competențe extinse (Bašnice, Bílsko u Hořic, Boháňka, Borek, Bříšťany, Cerekvice nad Bystřicí, Červená Třemešná, Dobrá Voda u Hořic, Holovousy, Hořice, Chomutice, Jeřice, Lískovice, Lukavec u Hořic, Miletín, Milovice u Hořic, Nevrátice, Ostroměř, Petrovičky, Podhorní Újezd a Vojice, Rašín, Rohoznice, Sobčice, Staré Smrkovice, Sukorady, Tetín, Třebnouševes, Úhlejov, Vřesník).

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Primele informații istorice referitoare la fabricarea de „Hořické trubičky” în aria geografică delimitată datează din 1812, an în care familia dnei Líčková a început să confecționeze mici rulouri dulci cu ocazia sărbătorilor familiale, dar și pentru a fi oferite drept cadouri. Cel care perfecționat metoda de producție familială a fost cofetarul Karel Kofránek, care a intrat în familia respectivă prin căsătorie. În 1898, a fost depus un brevet pentru invenția sa – un aparat electric de făcut vafe. În acea perioadă, „Hořické trubičky” se produceau deja în scopuri comerciale și erau chiar exportate în Germania, Anglia, Franța, Turcia, America și Shanghai. De asemenea, produsele au primit mai multe premii și distincții cu ocazia unor târguri din țară și din străinătate. După naționalizarea din 1949 și până în 1962, producția a fost asigurată de uzina Fejt, apoi, succesiv, de mai multe întreprinderi naționale. După revenirea la economia de piață, membrii asociației producătorilor de „Hořické trubičky” („Sdružení výrobců Hořických trubiček”) au reluat tradiția în aria delimitată. Deși a fost necesară modernizarea producției, rețeta și procedeele de fabricare tradiționale sunt respectate și astăzi.

În 1994, datorită caracterului să unic, denumirea „Hořické trubičky” a fost înregistrată în Republica Cehă ca denumire de origine, cu nr. 159.

5.2. Specificitatea produsului

În afară de rețeta tradițională, specificitatea produsului „Hořické trubičky” ține și de particularitățile făinii (săracă în gluten) și a apei locale (slab mineralizată, dulce, captată la 100 m adâncime). Grație acestor proprietăți, se pot obține vafe cu caracteristici speciale: finețe excepțională, porozitate, caracter crocant și frăgezime, care nu împiedică însă rularea lor pentru a obține baza produsului.

Având în vedere grosimea inegală a bazei produsului, rularea manuală necesită exercitarea asupra sucitorului a unei presiuni care să garanteze un diametru constant al vafei rulate, aceasta fiind tușa caracteristică a artizanului responsabil cu rularea.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Se poate dovedi că savoir-faire-ul producătorilor din această asociație provine din surse istorice. Aceștia prelucrează materiile prime după rețete care se înscriu în tradiția producției din Hořice. Tradiția a putut fi perpetuată grație transmiterii către noile întreprinderi a savoir-faire-ului dobândit atât de vechii angajați, cât și de membrii familiei.

Cele mai reputate vafe rulate din Hořice sunt cele unse cu un amestec de unt topit și miere și pudrate cu un amestec caracteristic. Rețeta și procedeul de fabricație, inclusiv rularea manuală, au rămas la fel ca pe vremea lui Karel Kofránek.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://isdv.upv.cz/portal/pls/portal/portlets.ops.det?popk=158&plang=cs

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4) A se vedea nota de subsol nr. 3.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.296.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 296

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 56 12 octombrie 2013

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 296/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6979 – DSM R&D Solutions/Maastricht UMC-Holding/Device Company JV) ( 1 )	1

2013/C 296/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6957 – If P&C/Topdanmark) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 296/03	Rata de schimb a monedei euro	2

	Rectificări
2013/C 296/07	Rectificare la Cererea de propuneri – Sprijin pentru acțiunile de informare privind politica agricolă comună (PAC) pentru anul 2014 (JO C 264, 13.9.2013)	16

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3566
JPY	yen japonez	133,38
DKK	coroana daneză	7,4593
GBP	lira sterlină	0,84900
SEK	coroana suedeză	8,7659
CHF	franc elvețian	1,2314
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,1285
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,534
HUF	forint maghiar	294,87
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7027
PLN	zlot polonez	4,1932
RON	leu românesc nou	4,4476
TRY	lira turcească	2,6837
AUD	dolar australian	1,4318
CAD	dolar canadian	1,4094
HKD	dolar Hong Kong	10,5195
NZD	dolar neozeelandez	1,6261
SGD	dolar Singapore	1,6901
KRW	won sud-coreean	1 452,65
ZAR	rand sud-african	13,3883
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,3004
HRK	kuna croată	7,6040
IDR	rupia indoneziană	14 790,73
MYR	ringgit Malaiezia	4,3124
PHP	peso Filipine	58,401
RUB	rubla rusească	43,7275
THB	baht thailandez	42,434
BRL	real brazilian	2,9533
MXN	peso mexican	17,7186
INR	rupie indiană	82,8610

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2013/C 296/04	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6944 – Thermo Fisher Scientific/Life Technologies) ( 1 )	3

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2013/C 296/05	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	4

2013/C 296/06	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	11


	(1) Text cu relevanță pentru SEE