ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2013.291.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 291

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 56
5 octombrie 2013


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2013/C 291/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 284, 28.9.2013

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2013/C 291/02

Cauza C-370/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Naczelny Sąd Administracyjny (Polonia) la 2 iulie 2013 — Henryk Teisseyre și Jan Teisseyre/Minister Skarbu Państwa

2

 

Tribunalul

2013/C 291/03

Cauza T-392/13: Acțiune introdusă la 25 iulie 2013 — La Ferla/Comisia și ECHA

3

2013/C 291/04

Cauza T-397/13: Acțiune introdusă la 6 august 2013 — Tilly-Sabco/Comisia

4

2013/C 291/05

Cauza T-434/13: Acțiune introdusă la 21 august 2013 — Doux/Comisia

4

2013/C 291/06

Cauza T-447/13 P: Recurs introdus la 22 august 2013 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței din 18 iunie 2013 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-143/11, Marcuccio/Comisia

5

 

Tribunalul Funcției Publice

2013/C 291/07

Cauza F-22/13: Acțiune introdusă la 11 iulie 2013 — ZZ/Comisia Europeană

7

2013/C 291/08

Cauza F-76/13: Acțiune introdusă la 9 august 2013 — ZZ/Comisia

7

2013/C 291/09

Cauza F-78/13: Acțiune introdusă la 23 august 2013 — ZZ/SEAE

7

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/1


2013/C 291/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 284, 28.9.2013

Publicații anterioare

JO C 274, 21.9.2013

JO C 260, 7.9.2013

JO C 252, 31.8.2013

JO C 245, 24.8.2013

JO C 233, 10.8.2013

JO C 226, 3.8.2013

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/2


Cerere de decizie preliminară introdusă de Naczelny Sąd Administracyjny (Polonia) la 2 iulie 2013 — Henryk Teisseyre și Jan Teisseyre/Minister Skarbu Państwa

(Cauza C-370/13)

2013/C 291/02

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Recurenți: Henryk Teisseyre și Jan Teisseyre

Intimat: Minister Skarbu Państwa

Întrebarea preliminară

Articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia este interzisă orice discriminare exercitată pe motiv de cetățenie sau naționalitate, trebuie interpretat în sensul că este interzisă excluderea — astfel cum prevede articolul 3 alineatul 2 coroborat cu articolul 2 alineatul 2 din Legea din 8 iulie 2005 privind dreptul la compensație pentru bunurile imobile abandonate pe teritoriul aflat în afara frontierelor actuale ale Republicii Polone (Dz. U. nr. 169, poziția 1418; Dz. U. din anul 2006 nr. 195, poziția 1437; din anul 2008 nr. 197, poziția 1223, precum și din anul 2010 nr. 257, poziția 1726) — unui moștenitor al proprietarului unor bunuri imobile abandonate pe teritoriul aflat în afara frontierelor actuale ale Republicii Polone din categoria persoanelor care au dreptul la compensație, în cazul în care acest moștenitor nu este cetățean polonez?


Tribunalul

5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/3


Acțiune introdusă la 25 iulie 2013 — La Ferla/Comisia și ECHA

(Cauza T-392/13)

2013/C 291/03

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Leone La Ferla SpA (Melilli, Italia) (reprezentanți: G. Passalacqua, J. Occhipinti și G. Calcerano, avocați)

Pârâte: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea actelor atacate în integralitatea lor sau în măsura în care Tribunalul va considera echitabil și conform cu interesele reclamantei;

în consecință, obligarea ECHA la restituirea sumelor percepute pe nedrept de la reclamantă, majorate cu dobânzile legale și cu compensația pentru devalorizarea monetară de la data la care plățile efectuate de Leone La Ferla Spa au fost creditate în favoarea ECHA până la executarea efectivă;

cumulativ sau alternativ, obligarea ECHA la repararea prejudiciului suferit de Leone La Ferla Spa, care echivalează cu sumele percepute pe nedrept de la reclamantă menționate mai sus, majorate cu dobânzile legale și cu compensația pentru devalorizarea monetară de la data la care plățile efectuate de Leone La Ferla Spa au fost creditate în favoarea ECHA până la executarea efectivă;

obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta din prezenta cauză se opune deciziei prin care ECHA – apreciind că reclamanta nu a demonstrat că este o întreprindere mică sau mijlocie (IMM) – a obligat-o la plata redevențelor de înregistrare în cuantumurile prevăzute pentru întreprinderile mari și a taxelor administrative aferente acestora.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Prin intermediul primului motiv, reclamanta arată că ECHA și-a depășit în mod ilegal competențele, care se limitează la conducerea procedurii de verificare că întreprinderea reclamantă are dreptul la redevența redusă rezervată IMM-urilor, substituindu-se Comisiei în adoptarea deciziei cu privire la acest drept și aplicând în mod arbitrar, pentru a stabili dacă reclamanta era din punct de vedere juridic o IMM, criterii materiale diferite de cele prevăzute de Comisie în Regulamentul nr. 340/2008 (1)

Astfel, competența de a adopta decizii cu privire la dreptul la redevența redusă rezervată IMM-urilor ar presupune o apreciere referitor la aplicarea, la dimensiunea întreprinderii înregistrate, a criteriilor din Recomandarea 2003/361/CE privind finanțările comunitare ale IMM-urilor, apreciere care nu revine în sarcina secretariatului ECHA, ci numai Comisiei, întrucât nici Regulamentul REACH, nici regulamentele de punere în aplicare ale Comisiei nu au prevăzut o noțiune ad-hoc.

În plus, în ceea ce privește stabilirea statutului juridic de IMM, Regulamentul nr. 340/2008 rezervă în mod expres aplicarea subcriteriilor din Recomandarea 2003/361/CE privind întreprinderile legate de alte întreprinderi prin participații întreprinderilor care nu au sediul în Uniunea Europeană. Rezultă, a contrario, că aceste criterii nu pot fi aplicate pentru a stabili dimensiunea unei întreprinderi care nu are sediul în Uniunea Europeană pentru a stabili dacă această întreprindere are dreptul la redevența redusă.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, în orice caz, ECHA a aplicat în mod ilegal în speță subcriteriile în discuție, fără a lua în considerare faptul că Leone La Ferla S.p.a. este o întreprindere familială întrucât întreg capitalul său este deținut de cei trei frați La Ferla. Din acest motiv, nu ar fi trebuit să se atribuie nicio relevanță, chiar în temeiul subcriteriilor în discuție, parteneriatelor și legăturilor cu alte întreprinderi, din moment ce niciuna dintre celelalte întreprinderi care are legături cu reclamanta nu operează pe aceeași piață, nici pe piețele adiacente [anexa I articolul 3 alineatul (3) din Recomandarea 361/2003/CE].

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamanta susține că actul atacat a fost semnat în mod ilegal de directorul executiv al ECHA, dat fiind că Regulamentul REACH nu atribuie directorului executiv al ECHA competența de a adopta decizii cu privire la dimensiunea întreprinderilor care solicită o înregistrare.

4.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, reclamanta susține nelegalitatea deciziilor adoptate de ECHA MB/D/29/2010 și MB/D/21/2012/D, prin care agenția a stabilit cuantumul „taxei administrative” modulând-o în mod arbitrar în mai multe valori diferite, în condițiile în care, în realitate, va fi impusă numai în cuantumul cel mai ridicat. Aceste decizii sunt nelegale – ceea ce determină nelegalitatea măsurilor de punere în aplicare – întrucât revine Comisiei sarcina de a stabili cuantumul exact al tuturor redevențelor și taxelor prevăzute de Regulamentul REACH (ECHA poate numai să furnizeze o clasificare a „celorlalte” servicii decât cele care sunt proprii sistemului REACH) și considerând că „taxa administrativă” va fi plătită la bugetul ECHA. În plus, dat fiind că respectiva „taxă” constituie o sancțiune administrativă, destinată să descurajeze comportamentele inadecvate sau refractare ale întreprinderilor, această taxă trebuie stabilită de statele membre în temeiul Regulamentului REACH.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 340/2008 al Comisiei din 16 aprilie 2008 privind redevențele și drepturile plătite Agenției Europene pentru Produse Chimice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO L 107, p. 6).


5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/4


Acțiune introdusă la 6 august 2013 — Tilly-Sabco/Comisia

(Cauza T-397/13)

2013/C 291/04

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Tilly-Sabco (Guerlesquin, Franța) (reprezentanți: R. Milchior și F. Le Roquais, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

declararea admisibilității acțiunii în anulare având ca obiect Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 689/2013 din 18 iulie 2013 de stabilire a restituirilor la export în sectorul cărnii de pasăre (JOUE L 196/13 din 19 iulie 2013);

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 689/2013 din 18 iulie 2013 de stabilire a restituirilor la export în sectorul cărnii de pasăre (JOUE L 196/13 din 19 iulie 2013);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul prezentei acțiuni.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe un abuz de procedură, întrucât normele de procedură au fost încălcate în măsura în care Comisia nu ar fi permis comitetului să examineze toate elementele necesare în vederea emiterii avizului său privind proiectul de text care trebuie adoptat în conformitate cu procedura prevăzută de Regulamentul nr. 182/2011 (1).

2.

Al doilea motiv întemeiat pe un viciu de procedură și pe necompetență, regulamentul atacat fiind adoptat sub semnătura directorului general pentru agricultură și dezvoltare rurală, în numele președintelui Comisiei, fără să se fi dovedit existența unui act de delegare și a unei declarații de autocertificare.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe nemotivarea regulamentului atacat, în măsura în care:

considerentul (6) al acestuia nu poate constitui o motivare suficientă pentru un regulament care se îndepărta de la practica obișnuită a Comisiei care constă în stabilirea cuantumului restituirilor în funcție de diferența dintre prețurile produselor în cauză pe piața comunitară, pe de o parte, și pe piața mondială, pe de altă parte, și

motivarea ar fi incoerentă și contradictorie întrucât ar reprezenta reproducerea identică a precedentului Regulament de punere în aplicare nr. 360/2013, fără a ține seama de criteriile evolutive înscrise în articolul 164 din Regulamentul nr. 1234/2007 (2).

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea legii sau cel puțin pe o eroare vădită de apreciere, întrucât informațiile furnizate de Comisie comitetului de gestiune nu respectă criteriile prevăzute la articolul 164 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1234/2007.

5.

Al cincilea motiv întemeiat pe atingerea adusă încrederii legitime, în măsura în care reclamanta s-ar aștepta în mod legitim, în urma asigurărilor primite de la Comisie, la continuarea unui sistem de restituiri pozitive până la încheierea politicii agricole comune actuale.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, p. 13).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, p. 1, rectificare în JO 2009, L 37, p. 14).


5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/4


Acțiune introdusă la 21 august 2013 — Doux/Comisia

(Cauza T-434/13)

2013/C 291/05

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Doux SA (Châteaulin, Franța) (reprezentant: J. Vogel, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 689/2013 al Comisiei din 18 iulie 2013 de stabilire a restituirilor la export în sectorul cărnii de pasăre;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură, întrucât regulamentul atacat nu cuprinde nicio motivare. Reclamanta susține că motivarea indicată în cadrul regulamentului atacat este numai o motivare standardizată care nu permite urmărirea raționamentului Comisiei, în condițiile în care aceasta ar fi trebuit să indice cu precizie care erau considerațiile care justificau trecerea de la un cuantum al restituirii de 108,5 euro pe tonă la 0 euro, și aceasta cu atât mai mult cu cât Comisia se îndepărta de la practica sa decizională anterioară.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime, în condițiile în care Comisia i-ar fi asigurat pe operatori că restituirile vor fi menținute până la intrarea în vigoare a noii politici agricole comune. Reclamanta susține că scăderea cuantumului restituirilor de la 108,5 euro pe tonă la 0 euro nu era previzibilă în raport cu situația pieței cărnii de pasăre.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe existența unei erori vădite de apreciere determinate de faptul că Comisia a considerat că indicatorii economici justificau stabilirea cuantumului restituirilor la 0 euro, în condițiile în care creșterea prețurilor de pe piață ar fi în mare parte absorbită de creșterea cursului monedei euro în raport cu dolarul. Reclamanta consideră astfel că indicatorii economici nu justificau eliminarea restituirilor.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe existența unei erori vădite de apreciere determinate de faptul că Comisia a considerat că intrarea în vigoare imediată a regulamentului atacat ar fi justificată pentru „a se evita discrepanțele în raport cu situația actuală de pe piață, pentru a preveni speculațiile […] și pentru a asigura o gestionare eficientă”. Reclamanta susține că această motivare, care s-ar regăsi într-o formă identică în regulamentele precedente, nu este deloc adaptată în cazul de față, întrucât eliminarea bruscă a restituirilor la export fără un preaviz care să permită adaptarea modelului economic al operatorilor ar risca, dimpotrivă, să ducă la o dezorganizare a pieței interne.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe existența unui abuz de putere al Comisiei, întrucât aceasta nu a adoptat regulamentul atacat pentru un motiv prevăzut de Regulamentul nr. 1234/2007 (1).


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, p. 1).


5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/5


Recurs introdus la 22 august 2013 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței din 18 iunie 2013 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-143/11, Marcuccio/Comisia

(Cauza T-447/13 P)

2013/C 291/06

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

anularea în tot și fără nicio excepție a ordonanței atacate;

trimiterea cauzei de qua la Tribunalul Funcției Publice.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este formulat împotriva Ordonanței Tribunalul Funcției Publice din 18 iunie 2013, prin care s-a respins drept vădit inadmisibilă o acțiune având ca obiect anularea deciziei Comisiei Europene prin care s-a respins cererea recurentului din 16 august 2013, precum și plata sumei de 3 316,31 euro cu titlu de o parte din cheltuielile de judecată suportate în cauza finalizată cu Hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2011, Marcuccio/Comisia (F-81/09).

În susținerea concluziilor sale, recurentul invocă motivele care urmează.

1.

Nemotivare absolută a ordonanței atacate și prin intermediul denaturării și al deformării situației de fapt.

2.

Interpretare și aplicare eronată, falsă și ilogică:

a noțiunii de cerere prevăzute la articolului 90 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene;

a articolului 91 din statut, precum și nerecunoaștere nemotivată și ilogică a jurisprudenței în materie;

a noțiunii de obligație care revine în sarcina unei instituții a Uniunii Europene, de a adopta măsurile de punere în executare a unei hotărâri pronunțate de instanța Uniunii Europene.

3.

Lipsă absolută de instrumentare a cauzei și de motivare și lipsa pronunțării asupra unei cereri a reclamantului formulate intra litem.

4.

Interpretare și aplicare eronată a articolului 14 din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, având drept rezultat încălcarea vădită a principiului instanței de drept comun stabilit în prealabil de lege, prevăzut printre altele, la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.


Tribunalul Funcției Publice

5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/7


Acțiune introdusă la 11 iulie 2013 — ZZ/Comisia Europeană

(Cauza F-22/13)

2013/C 291/07

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: M. Pecyna, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei prin care se refuză recrutarea reclamantului în temeiul faptului că nu îndeplinește condițiile de admitere prevăzute în anunțul concursului EPSO/AD/207/11

Concluziile reclamantului

anularea Deciziei pronunțate la 26 septembrie 2012 de Comisia Europeană, Direcția Generală Resurse Umane și Securitate, Unitatea B.2, prin care se refuză recrutarea reclamantului de către Comisie (ESTAT) de pe lista de rezervă a concursului EPSO/AD/207/11 și se adaugă un comentariu în lista de rezervă a concursului respectiv prin care se informează serviciile Comisiei că reclamantul nu îndeplinește condițiile de admitere la acest concurs

dacă este cazul, anularea Deciziei pronunțate la 25 februarie 2013 de către directorul DG HR.D.2 a Comisiei Europene, prin care se respinge reclamația introdusă de ZZ (nr. R/696/12);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.


5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/7


Acțiune introdusă la 9 august 2013 — ZZ/Comisia

(Cauza F-76/13)

2013/C 291/08

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: D. Abreu Caldas și J.-N. Louis, avocați)

Pârâtă: Comisia

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei prin care s-a considerat că reclamantul nu este eligibil în cadrul invitației de exprimare a interesului CAST/02/2010 și prin care s-a respins cererea de recrutare formulată de PMO pentru un post de agent contractual.

Concluziile reclamantului

Anularea deciziei autorității abilitate să încheie contractele de muncă din 8 noiembrie 2012 prin care s-a considerat că reclamantul nu este eligibil în cadrul invitației de exprimare a interesului CAST2010 și prin care i s-a refuzat oferirea unui contract de agent contractual din grupa de funcții III (GFIII) pe durată nedeterminată;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.


5.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 291/7


Acțiune introdusă la 23 august 2013 — ZZ/SEAE

(Cauza F-78/13)

2013/C 291/09

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: J.-N. Louis, A. Coolen și É. Marchal, avocați)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de transfer al reclamantului de la reprezentanța în Burundi la sediul SEAE Bruxelles

Concluziile reclamantului

Anularea deciziei din 15 iulie 2013 a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene de transferare a reclamantului în interesul serviciului cu efect imediat într-un post din MDR.C la Bruxelles;

constatarea faptului că SEAE a săvârșit o serie de greșeli de serviciu adoptând decizia atacată, greșeli care atrag răspunderea Uniunii;

constatarea faptului că decizia atacată îi cauzează reclamantului și soției sale un prejudiciu grav;

confirmarea faptului că s-a luat act de cererile formulate;

obligarea SEAE la plata cheltuielilor de judecată.