6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/1

---

2013/C 101/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 86, 23.3.2013

Publicații anterioare

JO C 79, 16.3.2013

JO C 71, 9.3.2013

JO C 63, 2.3.2013

JO C 55, 23.2.2013

JO C 46, 16.2.2013

JO C 38, 9.2.2013

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/2

---

Ordonanța Curții (Camera întâi) din 22 octombrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Krajský súd v Prešove — Slovacia) — Erika Šujetová/Rapid life životná poisťovňa as

(Cauza C-252/11) (1)

(Trimitere preliminară - Nepronunțare asupra fondului)

2013/C 101/02

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Krajský súd v Prešove

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Erika Šujetová

Pârâtă: Rapid life životná poisťovňa as

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Krajský súd v Prešove (Slovacia) — Interpretarea articolului 6 alineatul (1) și a articolului 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273) — Dispoziție națională care atribuie competența exclusivă pentru soluționarea unei cereri de anulare a unei hotărâri arbitrale instanței în a cărei circumscripție a avut loc procedura de arbitraj — Dispoziție națională care prevede obligația acestei instanțe de a continua procedura, după eventuala anulare a hotărârii arbitrale, fără a examina din nou competența sa teritorială — Convenție arbitrală sau clauză compromisorie cu caracter abuziv

Dispozitivul

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cererii de decizie preliminară formulate de Krajský súd v Prešove (Slovacia), prin decizia din 7 aprilie 2011, în cauza C-252/11.

---

(1)  JO C 269, 10.9.2011.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/2

---

Ordonanța Curții din 13 septembrie 2012 — Total SA și Elf Aquitaine SA/Comisia Europeană

(Cauza C-495/11 P) (1)

(Recurs - Regulamentul (CE) nr. 1/2003 - Concurență - Înțelegere - Încălcarea principiilor atribuirii competențelor și proporționalității - Interpretare vădit eronată - Încălcarea dreptului la apărare, a principiilor echității și egalității armelor - Obligația de motivare)

2013/C 101/03

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Total SA și Elf Aquitaine SA (reprezentanți: E. Morgan de Rivery și A. Noël-Baron, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Gencarelli, P. Van Nuffel și V. Bottka, agenți)

Obiectul

Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea extinsă) din 14 iulie 2011, Total și Elf Aquitaine/Comisia Europeană (T-190/06), prin care Tribunalul a respins acțiunea în anulare parțială a Deciziei C(2006) 1766 final a Comisiei din 3 mai 2006, privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/F/38.620 — Peroxid de hidrogen și perborat) — Concurență — Înțelegere — Încălcarea principiilor atribuirii competențelor și proporționalității — Interpretare vădit eronată — Încălcarea dreptului la apărare, a principiilor echității și egalității armelor — Obligația de motivare

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Total SA și Elf Aquitaine SA la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 355, 3.12.2011.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/3

---

Ordonanța Curții din 10 octombrie 2012 — Republica Elenă/Comisia Europeană

(Cauza C-497/11 P) (1)

(Recurs - FEDR - Reducerea contribuției financiare - Program operațional care se înscrie în obiectivul nr. 1 (1994-1999), „Accesibilitate și axe rutiere” în Grecia - Delegarea unor sarcini auxiliare de către Comisie unor terți - Secret profesional - Rată de corecție financiară - Marja de apreciere a Comisiei - Control jurisdicțional)

2013/C 101/04

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Republica Elenă (reprezentanți: P. Mylonopoulos și K. Boskovits, agenți, asistați de G. Michailopoulos, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Steiblytė și D. Triantafyllou, agenți)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 13 iulie 2011 — Grecia/Comisia (T-81/09), prin care Tribunalul a respins în parte acțiunea în anularea Deciziei C(2008) 8573 a Comisiei din 15 decembrie 2008 privind reducerea contribuției financiare a Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), acordată inițial în cadrul programului operațional care se înscrie în obiectivul nr. 1 (1994-1999), „Accesibilitate și axe rutiere” în Grecia

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 340, 19.11.2011.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/3

---

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 19 septembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de première instance de Bruxelles — Belgia) — Daniel Levy, Carine Sebbag/État belge

(Cauza C-540/11) (1)

(Libera circulație a capitalurilor - Fiscalitate directă - Impozitarea dividendelor - Convenție bilaterală de prevenire a dublei impuneri - Modificare ulterioară, de către unul dintre cele două state părți la convenție, a legislației naționale, care are efectul de a reintroduce o dublă impunere - Obligații ale statelor membre în temeiul articolelor 10 CE și 293 CE)

2013/C 101/05

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance de Bruxelles

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Daniel Levy, Carine Sebbag

Pârât: État belge

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Tribunal de première instance de Bruxelles — Interpretarea articolului 10, a articolului 57 alineatul (2) și a articolului 293 din Tratatul CE — Admisibilitatea unei reglementări naționale care permite dubla impunere în pofida existenței unei convenții bilaterale de prevenire a acesteia — Modificare legislativă națională ulterioară convenției — Repunere în discuție a unui drept dobândit — Obstacol în calea liberei circulații a capitalurilor

Dispozitivul

În măsura în care dreptul comunitar, astfel cum era aplicabil data faptelor în cauză în cauza principală, nu cuprinde criterii generale pentru repartizarea competențelor între statele membre în ceea ce privește eliminarea dublei impuneri în interiorul Comunității Europene, articolul 56 CE coroborat cu articolele 10 CE și 293 CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei situații în care statul membru, care s-a angajat printr-o convenție bilaterală de prevenire a dublei impuneri să stabilească un mecanism prin care se urmărește eliminarea unei astfel de impozitări a dividendelor, desființează ulterior acest mecanism printr-o modificare legislativă care are drept efect reintroducerea unei duble impuneri.

---

(1)  JO C 25, 28.1.2012

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/3

---

Ordonanța Curții din 4 octombrie 2012 — Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE/Comisia Europeană

(Cauza C-597/11 P) (1)

(Recurs - Contract de achiziții publice încheiat de Comisie - Respingerea ofertei - Obligația de motivare - Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 - Articolul 89 - Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 - Articolele 140 și 141 - Termen de primire a ofertelor - Termen de prezentare a unei solicitări de informații)

2013/C 101/06

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (reprezentant: N. Korogiannakis, Δικηγόρος)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentant: M. Wilderspin, agent)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 9 septembrie 2011, Evropaïki Dynamiki/Comisia (T-232/06), prin care a fost respinsă acțiunea având ca obiect anularea deciziei Comisiei din 19 iunie 2006 de respingere a ofertei depuse de recurentă în cadrul procedurii de cerere de ofertă „TAXUD/2005/AO–001” privind specificarea, dezvoltarea, întreținerea și asistența sistemelor informatice vamale referitoare la proiectele informatice ale DG TAXUD (JO 2005, S 117-115222), precum și a deciziei de atribuire a contractului unui alt ofertant

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 25, 28.1.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/4

---

Ordonanța Curții din 10 octombrie 2012 — ara AG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Allrounder SARL

(Cauza C-611/11 P) (1)

(Recurs - Marcă comunitară - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) - Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană - Marcă figurativă A cu două motive triunghiulare - Marca națională verbală anterioară A - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie)

2013/C 101/07

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: ara AG (reprezentant: M. Gail, Rechtsanwalt)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent), Allrounder SARL (reprezentant: N. Boespflug, avocat)

Obiectul

Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 22 septembrie 2011, ara/OAPI — Allrounder (A cu două motive triunghiulare) (T-174/10) prin care a fost respinsă acțiunea formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 26 ianuarie 2010 (cauza R 481/2009-1), privind o procedură de opoziție între ara și Allrounder — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p.1) — Marcă figurativă A cu două motive triunghiulare — Opoziție a titularului mărcii verbale naționale „A” — Risc de confuzie între două mărci — Aprecierea eronată a caracterului distinctiv

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă ara AG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 133, 5.5.2012

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/4

---

Ordonanța Curții din 27 septembrie 2012 — Brighton Collectibles, Inc./Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Felmar

(Cauza C-624/11 P) (1)

(Recurs - Marcă comunitară - Regulamentele (CE) nr. 40/94 și (CE) nr. 207/2009 - Articolul 8 alineatul (4) - Marca comunitară verbală BRIGHTON - Procedură de opoziție - Interpretarea dispozițiilor de drept național în cazul unui motiv relativ de refuz al înregistrării)

2013/C 101/08

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Brighton Collectibles, Inc. (reprezentant: J. Horn, avocat)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent), Felmar (reprezentant: D. Monégier du Sorbier, avocat)

Obiectul

Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 27 septembrie 2011, Brighton Collectibles/OAPI și Felmar (T-403/10), prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 30 iunie 2010 (cauza R 408/2009-4) privind o procedură de opoziție între Brighton Collectibles, Inc. și Felmar — Art. 8 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1) — Marca comunitară verbală BRIGHTON — Procedură de opoziție întemeiată pe mărcile naționale verbale și figurative anterioare — Lipsa motivării cu privire la drepturile naționale invocate

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Brighton Collectibles Inc. la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 133, 5.5.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/5

---

Ordonanța Curții din 3 octombrie 2012 — Cooperativa Vitivinícola Arousana S. Coop. Galega/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), María Constantina Sotelo Ares

(Cauza C-649/11 P) (1)

(Recurs - Marcă comunitară - Regulamentul (CE) nr. 40/94 - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) - Risc de confuzie - Marcă verbală ROSALIA DE CASTRO - Opoziție a titularului mărcii verbale naționale ROSALIA)

2013/C 101/09

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Cooperativa Vitivinícola Arousana S. Coop. Galega (reprezentant: I. Temiño Ceniceros, abogado)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent), María Constantina Sotelo Ares (reprezentant: C. Lema Devesa, abogado)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 5 octombrie 2010, Cooperativa Vitivinícola Arousana/OAPI — Sotelo Ares (T-421/10), prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 19 iulie 2010 (cauza R 1804/2008-4), referitoare la o procedură de opoziție între Maria Constantina Sotelo Ares și Cooperativa Vitivinícola Arousana, S. Coop. Galega.

Dispozitivul

1.	Respinge recursul.

2.	Obligă Cooperativa Vitivinícola Arousana S. Coop. Galega la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 58, 25.2.2012

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/5

---

Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 10 octombrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy w Zakopanem — Polonia) — Procedură penală împotriva Wojciech Ziemski, Andrzej Kozak

(Cauza C-31/12) (1)

(Trimitere preliminară - Lipsa unei descrieri a litigiului principal - Inadmisibilitate vădită)

2013/C 101/10

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy w Zakopanem

Părțile din procedura penală principală

Wojciech Ziemski, Andrzej Kozak

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Sąd Rejonowy w Zakopanem — Interpretarea noțiunii „reglementare tehnică”, cuprinsă la articolul 1 punctul 11 din Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (JO L 204, p. 37, Ediție specială, 13/vol. 23, p. 207), astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iulie 1998 (JO L 217, p. 18, Ediție specială, 13/vol. 23, p. 282) — Obligația unui stat membru de a comunica Comisiei orice proiect de reglementare tehnică — Lege a unui stat membru privind jocurile de noroc

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy w Zakopanem (Polonia), prin decizia din 13 ianuarie 2012, este vădit inadmisibilă.

---

(1)  JO C 165, 9.6.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/5

---

Cerere de decizie preliminară formulată de Landgerichts Krefeld (Germania) la 30 noiembrie 2012 — Marc Brogsitter/Fabrication de Montres Normandes Eurl., Karsten Fräßdorf

(Cauza C-548/12)

2013/C 101/11

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Krefeld

Părțile din procedura principală

Reclamant și pârât reconvențional: Marc Brogsitter

Pârâți și reclamanți reconvenționali: Fabrication de Montres Normandes Eurl., Karsten Fräßdorf

Întrebarea preliminară:

Articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 (1) trebuie interpretat în sensul că o persoană care pretinde că a fost prejudiciată printr-un act anticoncurențial considerat potrivit dreptului german un act delictual săvârșit de partenerul său contractual domiciliat pe teritoriul unui alt stat membru poate invoca împotriva acestuia drepturi întemeiate pe un contract, chiar atunci când formulează o acțiune în răspundere civilă delictuală?

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/6

---

Recurs introdus la 20 decembrie 2012 de Gem-Year Industrial Co. Ltd, Jinn-Well Auto-Parts (Zhejiang) Co. Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 10 octombrie 2012 în cauza T-172/09, Gem-Year Industrial Co. Ltd/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-602/12 P)

2013/C 101/12

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Gem-Year Industrial Co. Ltd, Jinn-Well Auto-Parts (Zhejiang) Co. Ltd (reprezentanți: Y. Melin, V. Akritidis, avocați)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, European Industrial Fasteners Institute AISBL (EIFI)

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

1.	anularea în întregime a Hotărârii pronunțate de Camera a șaptea a Tribunalului la 10 octombrie 2012 în cauza T-172/09, Gem-Year și Jinn-Well Auto-Parts (Zhejiang)/Consiliul.

2.

admiterea, prin pronunțarea unei hotărâri definitive, — a celui de al treilea motiv al acțiunii, întemeiat pe lipsa unui prejudiciu suferit de industria Uniunii, cu încălcarea articolului 3 din regulamentul de bază (1) și — a celui de al șaptelea motiv, întemeiat pe compensarea nelegală a unei subvenții prin utilizarea respingerii cererii de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, cu încălcarea Regulamentului nr. 2026/97 (2) și a articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. sau, cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului.

3.	obligarea Consiliului și a intervenienților să suporte propriile cheltuieli de judecată și cheltuielile de judecată efectuate de recurente în cadrul prezentei proceduri și în cadrul procedurii în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Recurentele consideră că hotărârea atacată trebuie anulată pentru următoarele motive:

În primul rând, având în vedere faptele care au fost prezentate Tribunalului, se impune constatarea că nu există niciun element în măsură să demonstreze că industria elementelor de fixare din Uniune a suferit un prejudiciu cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din China, în sensul articolului 3 alineatele (2), (5) și (6) din regulamentul antidumping de bază (3). Acest prim motiv este împărțit în următoarele două aspecte: (i) Tribunalul a denaturat elementele de probă care i-au fost prezentate, considerând că marja de profit realizată de industria elementelor de fixare din Uniune în cursul perioadei analizate (între 1 ianuarie 2003 și 30 septembrie 2007) a fost afectată negativ, în mod semnificativ, de importurile care fac obiectul unui dumping originare din China, în timp ce probele din dosar indică faptul că profiturile au fluctuat în perioada respectivă, au atins al doilea cel mai înalt nivel în ultimul an (4,4 %), același an în care importurile care fac obiectul unui dumping originare din China au fost la cele mai înalte cote, și s-au apropiat de nivelul lor maxim istoric de 4,7 % (în anul 2004), care se situează cu puțin sub profitul vizat (5 %) utilizat de Comisie pentru a calcula marja de subcotare. (ii) Probele prezentate Tribunalului ilustrează o industrie a Uniunii în dezvoltare și mai prosperă, în special în perioada de anchetă. Acestea nu ilustrează situația unui prejudiciu substanțial, ci mai curând situația unei ocazii ipotetice ratate de a beneficia pe deplin de creșterea pieței interne a Uniunii Europene. Întrucât a statuat, pe această bază, că instituțiile Uniunii Europene au considerat în mod întemeiat că exista un prejudiciu substanțial cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, Tribunalul a săvârșit o eroare de calificare juridică a situației de fapt constatate, astfel încât articolul 3 alineatele (2), (5) și (6) din regulamentul de bază a fost aplicat în mod incorect.

În al doilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, întrucât a considerat că o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază putea fi respinsă pentru motivul că o industrie situată în amonte a beneficiat de subvenții. Aceasta echivalează cu compensarea subvențiilor menționate în alt mod decât ca urmare a unei anchete inițiate în temeiul Regulamentului Consiliului nr. 2026/97 (regulamentul de bază antisubvenții în vigoare la data faptelor). Aceasta constituie o interpretare nelegală a articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și o încălcare a Regulamentului Consiliului nr. 2026/97.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 56, p. 1, Ediție specială, 11/vol.12, p. 223).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 288, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 15, p. 180).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, p. 51).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/7

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichts Hannover (Germania) la 21 decembrie 2012 — Pia Braun/Region Hannover

(Cauza C-603/12)

2013/C 101/13

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Hannover

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Pia Braun

Pârâtă: Region Hannover

Întrebarea preliminară

Dreptul de liberă circulație și ședere conferit unui cetățean al Uniunii prin articolele 20 TFUE și 21 TFUE se opune — într-un caz precum cel din speță caracterizat prin faptul că o studentă care încă mai locuiește cu părinții, care la rândul lor locuiesc într-un stat membru învecinat cu Germania și lucrează ca lucrători frontalieri în Germania, solicită ajutor pentru formare în vederea efectuării studiilor într-un al treilea stat membru — unui sistem de reglementare din dreptul național, în temeiul căruia cetățenii germani cu domiciliul permanent în afara Republicii Federale Germania pot beneficia de un ajutor pentru formare pentru a frecventa o instituție de formare situată într-un stat membru al Uniunii Europene doar dacă împrejurări specifice ale cazului individual justifică acordarea ajutorului și, în plus, în temeiul căruia aprobarea acordării ajutorului pentru formare depinde de puterea discreționară a autorității competente?

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/7

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Commissione tributaria provinciale di Genova (Italia) la 24 decembrie 2012 — Dresser Rand SA/Agenzia delle Entrate — Direzione Provinciale Ufficio Controlli

(Cauza C-606/12)

2013/C 101/14

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Commissione tributaria provinciale di Genova

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Dresser Rand S.A.

Pârâtă: Agenzia delle Entrate — Direzione Provinciale Ufficio Controlli

Întrebările preliminare

1.

Un transfer de bunuri dintr-un stat membru către teritoriul italian, în scopul de a verifica compatibilitatea acestor bunuri cu alte bunuri achiziționate pe teritoriul național, fără să se fi efectuat nicio intervenție asupra bunurilor introduse în Italia, poate intra sub incidența expresiei „prelucrarea fizică a bunurilor”, prevăzută la articolul 17 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2006/112/CE (1) și, în acest sens, este util să fie analizată natura operațiunilor efectuate între F.B. ITMI și DR-IT?

2.

Articolul 17 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2006/112/CE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca legislația sau practica statelor membre să poată prevedea că expedierea sau transportul bunurilor nu sunt tratate ca un transfer către un alt stat membru decât cu condiția returnării bunurilor în statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial?

---

(1)  JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/7

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Commissione tributaria provinciale di Genova (Italia) la 24 decembrie 2012 — Dresser Rand SA/Agenzia delle Entrate — Direzione Provinciale Ufficio Controlli

(Cauza C-607/12)

2013/C 101/15

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Commissione tributaria provinciale di Genova

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Dresser Rand S.A.

Pârâtă: Agenzia delle Entrate — Direzione Provinciale Ufficio Controlli

Întrebările preliminare

1.

Un transfer de bunuri dintr-un stat membru către teritoriul italian, în scopul de a verifica compatibilitatea acestor bunuri cu alte bunuri achiziționate pe teritoriul național, fără să se fi efectuat nicio intervenție asupra bunurilor introduse în Italia, poate intra sub incidența expresiei „prelucrarea fizică a bunurilor”, prevăzută la articolul 17 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2006/112/CE (1) și, în acest sens, este util să fie analizată natura operațiunilor efectuate între F.B. ITMI și DR-IT?

2.

Articolul 17 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2006/112/CE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca legislația sau practica statelor membre să poată prevedea că expedierea sau transportul bunurilor nu sunt tratate ca un transfer către un alt stat membru decât cu condiția returnării bunurilor în statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial?

---

(1)  JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/8

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 27 decembrie 2012 — Ehrmann AG/Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs e.V.

(Cauza C-609/12)

2013/C 101/16

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Pârâtă și recurentă: Ehrmann AG

Reclamantă și intimată: Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs e.V.

Întrebarea preliminară

Respectarea obligațiilor de informare impuse de articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 (1) era deja obligatorie în anul 2010?

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (JO L 404, p. 9, Ediție specială, 15/vol. 18, p. 244), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 116/2010 al Comisiei din 9 februarie 2010 (JO L 37, p. 16).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/8

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Giessen (Germania) la 27 decembrie 2012 — Johannes Peter/Bundeseisenbahnvermögen

(Cauza C-610/12)

2013/C 101/17

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Giessen

Părțile din procedura principală

Reclamant: Johannes Peter

Pârât: Bundeseisenbahnvermögen

Întrebarea preliminară:

În cazul unui tratament inegal constatat deja în trecut al funcționarilor căsătoriți față de cei care au încheiat o uniune consensuală, este conformă Directivei 2000/78/CE (1) recunoașterea unui drept la remunerație cu efect retroactiv care vizează tratamentul egal, conform principiilor constituționale din Republica Federală Germania, numai de la începutul exercițiului financiar în care funcționarul a invocat pentru prima dată această pretenție față de angajatorul său?

---

(1)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/8

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgericht Düsseldorf (Germania) la 24 decembrie 2012 — Helm Düngemittel GmbH împotriva Hauptzollamt Krefeld

(Cauza C-613/12)

2013/C 101/18

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Düsseldorf

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Helm Düngemittel GmbH

Pârât: Hauptzollamt Krefeld

Întrebarea preliminară

Trebuie să se considere că originea unei mărfi nu este dovedită atunci când pentru marfă este eliberat un certificat parțial de circulație a mărfurilor în conformitate cu articolul 20 din Protocolul nr. 4 privind definiția noțiunii „produse originare” și cu metodele de cooperare administrativă, astfel cum au fost modificate prin Decizia nr. 1/2006 a Consiliului de asociere UE-Egipt din 17 februarie 2006 (1), deși condițiile prevăzute de această dispoziție nu erau îndeplinite pentru că, la momentul eliberării certificatului parțial de circulație a mărfurilor, marfa nu se afla sub supravegherea autorității vamale care a eliberat certificatul?

---

(1)  JO L 73, p. 1.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/9

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de cour administrative d'appel de Paris (Franța) la 10 decembrie 2012 — Société Reggiani SpA Illuminazione/Ministre de l'Économie et des Finances

(Cauza C-618/12)

2013/C 101/19

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour administrative d'appel de Paris

Părțile din procedura principală

Apelantă: Société Reggiani SpA Illuminazione

Intimat: Ministre de l'Économie et des Finances

Întrebarea preliminară

Articolul 2 din Directiva [79/1072/CEE din 6 decembrie 1979] (1) aduce atingere libertății de stabilire în prin faptul că limitează dreptul la restituire numai la bunurile mobile?

---

(1)  A opta directivă 79/1072/CEE a Consiliului din 6 decembrie 1979 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul țării (JO L 331, p. 11, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 34).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/9

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesfinanzhofs (Germania) la 2 ianuarie 2013 — Agentur für Arbeit Krefeld — Familienkasse/Susanne Fassbender-Firman

(Cauza C-4/13)

2013/C 101/20

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din procedura principală

Pârâtă și recurentă: Agentur für Arbeit Krefeld — Familienkasse

Reclamantă și intimată: Susanne Fassbender-Firman

Întrebările preliminare

1.

Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că aplicarea articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1408/71 (1) ține de puterea de apreciere a instituției competente din statul membru de încadrare în muncă în cazul în care în statul membru de reședință al membrilor familiei nu se formulează o cerere pentru acordarea prestațiilor

2.

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, în temeiul căror elemente de apreciere poate instituția din statul membru de încadrare în muncă competentă pentru acordarea prestațiilor familiale să aplice articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1408/71, ca și cum ar fi fost acordate prestații în statul membru de reședință al membrilor familiei?

3.	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, în ce măsură decizia discreționară a instituției competente este supusă unui control judiciar?

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO L 149, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (JO 1997, L 28, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 35).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/9

---

Recurs introdus la 18 ianuarie 2013 de Gabi Thesing, Bloomberg Finance LP împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 29 noiembrie 2012 în cauza T-590/10, Gabi Thesing, Bloomberg Finance LP/Banca Centrală Europeană

(Cauza C-28/13 P)

2013/C 101/21

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Gabi Thesing și Bloomberg Finance LP (reprezentanți: M Stephens și R Lands, Solicitors)

Cealaltă parte din procedură: Banca Centrală Europeană

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului din 29 noiembrie 2012 în cauza T-590/10, pentru motivul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în pronunțarea acestei hotărâri;

—

anularea deciziei Băncii Centrale Europene (denumită în continuare „BCE”) comunicate prin scrisorile din 17 septembrie 2010 și din 21 octombrie 2010, prin care a fost refuzat accesul la documentele solicitate de recurente în temeiul Deciziei BCE din 4 martie 2004 privind accesul public la documentele BCE (BCE/2004/3) (1), pentru următoarele motive: (i) BCE a săvârșit o eroare vădită de apreciere și/sau un abuz de putere prin adoptarea deciziei și (ii) singura decizie legală care putea fi adoptată de BCE ar fi fost aceea de a acorda accesul la documente, astfel cum s-a solicitat.

—	anularea hotărârii pronunțate de Tribunal în măsura în care prin aceasta recurentele au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată efectuate de BCE, pentru motivul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în pronunțarea acestei hotărâri.

—	în subsidiar, trimiterea cauzei Tribunalului pentru a se pronunța, în conformitate cu hotărârea Curții, cu privire la aspectele de drept invocate în prezentul recurs.

Motivele și principalele argumente

Recurentele susțin că Tribunalul a săvârșit erori de drept:

—	prin interpretarea eronată a articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Decizia Băncii Centrale Europene din 4 martie 2004 (BCE/2004/3), care prevede o excepție de la dreptul general de acces acordat la articolul 2 din această decizie;

—	prin aceea că a statuat că BCE era îndreptățită să decidă că divulgarea documentelor solicitate de recurente ar fi adus atingere politicii economice a Uniunii Europene și a Greciei;

—	prin interpretarea eronată a articolului 10 din Convenția europeană a drepturilor omului;

—	prin neexaminarea argumentelor recurentelor în ceea ce privește articolul 4 alineatele (2) și (3) din Decizia BCE;

—	recurentele susțin de asemenea că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește cheltuielile de judecată.

---

(1)  JO L 80, p. 42, Ediție specială, 10/vol. 5, p. 229.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/10

---

Recurs introdus la 24 ianuarie 2013 de Nexans Franța SAS, Nexans SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 14 noiembrie 2012 în cauza T-135/09: Nexans Franța SAS, Nexans SA/Comisia Europeană

(Cauza C-37/13 P)

2013/C 101/22

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Nexans Franța SAS, Nexans SA (reprezentant: M. Powell, Solicitor, J.-P. Tran-Thiet, avocat, G. Forwood, Barrister, A. Rogers, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentele solicită Curții:

—	anularea hotărârii atacate în măsura în care a respins al doilea aspect al primului motiv al reclamantelor în sensul că aria geografică vizată în decizia adoptată în urma investigației este exagerat de extinsă și nu este suficient de precisă;

—

în temeiul informațiilor aflate la dispoziția sa, anularea deciziei adoptate în urma investigației întrucât aria sa geografică este exagerat de extinsă și nu este suficient de justificată și de precisă, sau, alternativ, trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare în conformitate cu decizia Curții privind aspectele de drept;

—

anularea hotărârii atacate în măsura în care obligă Nexans să suporte propriile cheltuieli de judecată și să plătească jumătate din costurile efectuate de Comisie în procedura în fața Tribunalului și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Nexans în cadrul procedurii în fața Tribunalului, în suma pe care o apreciază Curtea,

—	obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de Nexans în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

Recurentele susțin că Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a respins cererea lor de anulare a deciziei adoptate în urma investigației întrucât nu era suficient de precisă, era exagerat de extinsă geografic și se aplica oricăror înțelegeri suspectate și/sau oricăror practici concertate care „au probabil o întindere globală”. Recurentele susțin de asemenea că Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când le-a obligat la plata cheltuielilor de judecată.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/11

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia (Italia) la 28 ianuarie 2013 — Cartiera dell’Adda SpA, Cartiera di Cologno SpA/CEM Ambiente SpA

(Cauza C-42/13)

2013/C 101/23

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Cartiera dell’Adda SpA, Cartiera di Cologno SpA

Pârâtă: CEM Ambiente SpA

Întrebările preliminare

1.

Este sau nu este contrară dreptului comunitar interpretarea potrivit căreia, în cazul în care o întreprindere participantă la o procedură de cerere de ofertă nu a declarat, în cererea sa de participare, că directorul său tehnic nu a făcut obiectul procedurilor și al condamnărilor prevăzute la articolul 38 alineatul (1) literele (b) și c) din Decretul legislativ nr. 163/2006, autoritatea contractantă trebuie să dispună excluderea unei astfel de întreprinderi, chiar dacă aceasta din urmă a demonstrat în mod corespunzător că, doar din cauza unei erori materiale, s-a menționat calitatea de director tehnic?

2.

Este sau nu este contrară dreptului comunitar interpretarea potrivit căreia, în cazul în care o întreprindere participantă la o procedură de cerere de ofertă a prezentat o dovadă utilă și adecvată a absenței, în ceea ce privește persoanele obligate să depună declarațiile menționate la articolul 38 alineatul (1) literele (b) și (c), a procedurilor și a condamnărilor prevăzute de acest articol, autoritatea contractantă trebuie să dispună excluderea unei astfel de întreprinderi, ca urmare a nerespectării unei prevederi a lex specialis prin care a fost lansată procedura de achiziții publice?

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/11

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Østre Landsret (Danemarca) la 28 ianuarie 2013 — Nordea Bank Danmark A/S/Skatteministeriet

(Cauza C-48/13)

2013/C 101/24

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Østre Landsret

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Nordea Bank Danmark A/S

Pârât: Skatteministeriet

Întrebarea preliminară

Articolul 49 TFUE coroborat cu articolul 54 TFUE (ex-articolele 43 CE și 48 CE), precum și articolul 31 coroborat cu articolul 34 din Acordul privind SEE trebuie interpretate în sensul că se opun ca un stat membru, care permite unei societăți situate pe teritoriul său să deducă în mod regulat pierderile generate de un sediu permanent situat în alt stat membru, să reintroducă în venitul impozabil al societății respective pierderile generate de sediul permanent (în măsura în care acestora nu le corespund profituri obținute în cursul unor exerciții financiare ulterioare) în cazul închiderii acestui sediu permanent ca urmare a cesiunii unei părți a activității sale comerciale către o societate din același grup care este rezidentă în același stat cu sediul permanent și în cazul în care toate posibilitățile de deducere a pierderilor în cauză ar trebui considerate epuizate?

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/11

---

Acțiune introdusă la 31 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Republica Polonă

(Cauza C-55/13)

2013/C 101/25

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Hetsch, O. Beynet și K. Herrmann, agenți)

Pârâtă: Republica Polonă

Concluziile reclamantei

—

Constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative necesare pentru a se conforma pentru a se conforma articolului 2 (punctele 15, 16, 22, 34 și 35), articolului 3 [alineatele (4) și (9)], articolului 6 [alineatele (1) — (3)], articolului 7 [alineatele (1) și (3)], articolelor 9, 10, 11, 14, 16 — 23, articolului 26 [alineatul (2) litera (c) a doua teză și următoarele, precum și litera (d) a treia și a patra teză și alineatul (3)], articolului 27 [alineatul (2)], articolelor 29, 31, 36, articolului 42 [alineatele (1) — (4)], articolului 43 [alineatele (1), (4) și (8)] și articolului 44, precum și punctelor 1 și 2 din anexa I la Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (1), Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 54 alineatul (1) din directiva menționată;

—

obligarea Republicii Polone, în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE, la plata unei penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 88 819,20 euro pe zi, începând de la data pronunțării hotărârii în această cauză, pentru neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2009/73/CE;

—	obligarea Republicii Polone la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul pentru transpunerea directivei a expirat la 3 martie 2011.

---

(1)  JO L 211, p. 94.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/12

---

Recurs introdus la 8 februarie 2013 de Getty Images (US), Inc. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 21 noiembrie 2012 în cauza T-338/11, Getty Images (US), Inc./Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-70/13 P)

2013/C 101/26

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Getty Images (US), Inc. (reprezentant: P. Olson, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea hotărârii atacate;

—	anularea deciziei atacate în măsura în care prin aceasta s-a respins calea de atac formulată de Getty Images împotriva deciziei examinatorului OAPI din 2 august 2010;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă trei motive: (i) încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară (1), (ii) încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat și (iii) încălcarea principiului egalității de tratament.

Potrivit articolului 7 alineatul (1) litera (b), o marcă nu poate fi înregistrată dacă este lipsită de „caracter distinctiv”. Un caracter distinctiv minim este suficient pentru ca motivele de refuz prevăzute la acest articol să fie inaplicabile. În speță, faptul că s-a considerat de două ori că marca identică pentru produse/servicii identice și similare are caracterul distinctiv necesar creează o prezumție foarte puternică în sensul că PHOTOS.COM are caracterul distinctiv minim necesar. Simplul fapt că fiecare dintre elemente privit separat este lipsit de caracter distinctiv nu înseamnă că combinația acestora nu este distinctivă. Ca o combinație a elementelor PHOTOS +.COM, marca capătă o semnificație independentă de semnificația individuală a elementelor menționate. Aceasta este în mod clar înțeleasă de publicul relevant ca un nume de domeniu comercial. Numele de domenii sunt unice prin natura lor. Ca atare, PHOTOS.COM indică unui consumator că este vorba despre o origine unică a produselor și serviciilor care se distinge de alte surse de produse și servicii cu un nume diferit. În acest mod, acesta îndeplinește funcția unei mărci și cerința privind caracterul distinctiv prevăzută la articolul 7 alineatul (1) litera (b).

Interesul public care trebuie luat în considerare la aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) constă în examinarea aspectului dacă marca este susceptibilă să îi garanteze consumatorului identitatea originii produselor/serviciilor permițându-i acestuia, fără niciun risc de confuzie, să distingă serviciul de alte servicii care au altă origine. Nu se contestă că fiecare nume de domeniu este unic și că un nume de domeniu care se termină în.com indică un site web comercial. La punctul 22 din hotărârea atacată, Tribunalul a admis că elementul.com va fi recunoscut imediat de publicul relevant ca referindu-se la un site internet comercial. Tribunalul a săvârșit o eroare neluând în considerare faptul că numele de domeniu îndeplinește corect funcția de a permite consumatorului să distingă produsele/serviciile solicitantului mărcii de cele ale concurenților săi. Interesul public privind protecția consumatorului este satisfăcut și articolul 7 alineatul (1) litera (b) nu este încălcat.

În ceea ce privește articolul 7 alineatul (1) litera (c), Tribunalul a ales să nu examineze acest aspect. Articolul menționat nu este însă încălcat, întrucât interesul public care se află la baza acestei dispoziții este protecția concurenților recurentei și niciunul dintre aceștia nu este afectat de înregistrare, având în vedere că este vorba despre un nume de domeniu care aparține recurentei. Marca nu este nici descriptivă pentru produsele/serviciile în cauză.

Principiul egalității de tratament presupune că OAPI este ținut de propriile decizii anterioare atunci când examinează cereri identice de înregistrare a unor mărci în lipsa oricărei indicații că mărcile anterioare ar fi fost înregistrate în mod greșit. Acest principiu impune Tribunalului să respingă concluzia OAPI potrivit căreia PHOTOS.COM nu putea fi înregistrată. Tribunalul susține că aceste principii trebuie puse în balanță cu „respectarea legalității” și că solicitanții unei mărci nu se pot întemeia pe decizii anterioare pentru a obține o decizie identică, deoarece decizia anterioară a fost „o nelegalitate eventual comisă în favoarea unei alte persoane”; în consecință, Tribunalul a apreciat că „o asemenea examinare trebuie efectuată în fiecare caz concret” (punctul 69 din hotărârea atacată).

Principiul egalității de tratament este în conflict cu principiul legalității. Începând de la Hotărârea STREAMSERVE (a se vedea Hotărârea din 27 februarie 2002, T-106/00, Streamserve/OAPI), principiul legalității a căpătat prevalență. Acest fapt a generat insecuritate juridică și o avalanșă de recursuri. În lumina acestei experiențe, se impune să se acorde o mai mare atenție principiului egalității de tratament. Examinatorii OAPI au obligația să acționeze în mod coerent, să aplice norme comune, să identifice cazuri similare și să le trateze în același mod. Atunci când solicitantul unei mărci face trimitere la mărci înregistrate anterior, examinatorii OAPI nu ar trebui să fie autorizați să se refere pur și simplu la STREAMSERVE și să nu țină seama de principiul fundamental al egalității de tratament. În locul unui principiu al legalității conform căruia înregistrări anterioare sunt considerate literal erori, o metodă mult mai fiabilă ar fi să se prezume că mărcile anterioare au fost înregistrate în mod corespunzător. În niciun alt caz obligația de a aplica principiul egalității de tratament nu este atât de clară ca în cazul în care, precum în speță, mărcile și produsele sunt identice.

În concluzie, marca PHOTOS.COM este la fel de distinctivă pentru produsele și serviciile pe care le desemnează precum cele două mărci înregistrate anterior. Există aceeași bază pentru înregistrarea mărcii pentru acestea ca și pentru mărcile originale și principiul egalității de tratament o impune.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară, JO L 78, p. 1.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/13

---

Recurs introdus la 11 februarie 2013 de Republica Elenă împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 13 decembrie 2012 în cauza T-588/10, Republica Elenă/Comisia

(Cauza C-71/13 P)

2013/C 101/27

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Republica Elenă (reprezentanți: I. Chalkias și E. Leftheriotou)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

—	Admiterea recursului și anularea în tot a hotărârii atacate a Tribunalului Uniunii Europene, potrivit celor expuse în mod detaliat;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

—

Prin intermediul primului motiv de anulare, privind sectorul tutunului, Republica Elenă invocă următoarele: 1. o încălcare a dreptului Uniunii — interpretarea eronată a articolului 31 din Regulamentul nr. 1290/2005; 2. condițiile de acordare a primei pentru tutun au fost definite în mod limitativ și exclusiv la articolul 5 din Regulamentul nr. 2075/92 (1) și, în consecință, Tribunalul a săvârșit o eroare declarând, în mod nelegal, că articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2848/1998 (2) a stabilit în mod legal, drept condiție suplimentară pentru acordarea primei, livrarea tutunului la unitățile prim-procesatoare cel mai târziu la 30 aprilie al anului următor anului recoltării, în condițiile în care articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2848/1998, care privează producătorul de totalitatea primei în ipoteza livrării cu întârziere, chiar și de o zi, încalcă principiul proporționalității coroborat cu articolul 39 alineatul (1) litera (b) TFUE și cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2075/92; 3. o încălcare a dreptului Uniunii — interpretarea eronată a articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2848/1998 (în ceea ce privește livrarea cu întârziere a tutunului); 4. o motivare contradictorie a hotărârii atacate și o interpretare eronată a articolului 9 alineatul (4) și a articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2848/1998 (în ceea ce privește cesiunea contractelor de cultură) și 5. o interpretare și o aplicare eronată a articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2075/92 și a articolului 7 din Regulamentul nr. 2848/1998 (în ceea ce privește utilizarea de localuri și de echipamente închiriate de unitatea prim-procesatoare autorizată).

—

Prin intermediul celui de al doilea motiv de anulare, privind sectorul strugurilor urscați, Republica Elenă invocă faptul că Tribunalul a săvârșit: 1. o interpretare eronată a articolului 3 alineatul (2) a patra liniuță din Regulamentul nr. 1621/1999 (3), în ceea ce privește noțiunea de calamități naturale și 2. o interpretare și o aplicare eronată a orientărilor privind corecțiile forfetare în sectorul strugurilor uscați (pentru sultanină în ceea ce privește recoltele din anii 2004 și 2005 și pentru strugurii uscați de Corint în ceea ce privește recolta din 2005), întrucât că nu sunt îndeplinite condițiile de impunere a unei corecții de 25 %, astfel încât hotărârea este afectată de lipsă de motivare.

—

Prin intermediul celui de al treilea motiv de anulare, privind sectorul culturilor arabile, se invocă: 1. o încălcare a dreptului Uniunii, în ceea ce privește temeiul juridic al corecției, întrucât articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1258/1999 (4) a fost interpretat eronat, în măsura în care numai articolul 31 din Regulamentul nr. 1290/05 (5) constituie un temei juridic valabil și 2. o încălcare a dreptului Uniunii din cauza unei interpretări și a unei aplicări eronate a orientărilor privind corecțiile forfetare ale politicii agricole comune anterioare la noua politică agricolă comună, fără o actualizare a acestora, în ceea ce privește distincția dintre controalele principale și controalele auxiliare, motivarea insuficientă, precum și încălcarea principiilor proporționalității și securității juridice, a cărui expresie specifică o reprezintă principiul neretroactivității, în măsura în care procentele corecțiilor forfetare se refereau la regimuri de control diferite, iar actualizarea amintită a orientările menționate a avut loc în iunie 2006 și nu putea, în consecință, să se aplice în anul de comercializare 2006.

—	Prin intermediul celui de al patrulea motiv de anulare, privind ecocondiționalitatea, Republica Elenă susține că Tribunalul a încălcat, prin hotărâre, principiul neretroactivității.

—

Prin intermediul celui de al cincilea motiv de anulare, privind insulele mici din Marea Egee care intră în cadrul POSEI (Programul de opțiuni specifice depărtării și insularității regiunilor ultraperiferice), Republica Elenă invocă încălcarea principiilor securității juridice, termenului rezonabil și acțiunii în timp util a Uniunii Europene.

—

Prin intermediul celui de al șaselea motiv de anulare, privind sectorul cărnii de vită, de oaie și de capră, se invocă o interpretare și o aplicare eronată a articolului 8 din Regulamentul nr. 1663/95 (6) și a articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1258/1999, precum și a articolului 12 și a articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2419/01 (7), o încălcare a principiului proporționalității și lipsa motivării.

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieței în sectorul tutunului brut (JO L 215, p. 70, Ediție specială, 3/vol. 11, p. 77).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind sistemul de prime, cotele de producție și ajutorul specific acordat grupurilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, p. 17).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1621/1999 al Comisiei din 22 iulie 1999 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului referitor la ajutorul acordat pentru cultivarea strugurilor destinați producerii unor soiuri de struguri uscați (JO L, 192, p. 21, Ediție specială, 03/vol. 29, p. 18).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 160, p. 103).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1663/95 al Comisiei din 7 iulie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 729/70 privind procedura de lichidare a conturilor FEOGA, secțiunea Garantare (JO L 158, p. 6).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 2419/2001 al Comisiei din 11 decembrie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului integrat de gestionare și control privind anumite scheme de ajutoare comunitare instituite prin Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 al Consiliului (JO L 327, p. 11).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/14

---

Ordonanța președintelui Curții (Camera a patra) din 24 octombrie 2012 — Grain Millers, Inc./Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Grain Millers GmbH & Co. KG

(Cauza C-447/10) (1)

2013/C 101/28

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a patra a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 301, 6.11.2010.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/14

---

Ordonanța președintelui Curții din 4 octombrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Okresný súd Prešov — Slovacia) — Valeria Marcinová/Pohotovosť s.r.o.

(Cauza C-30/12) (1)

2013/C 101/29

Limba de procedură: slovaca

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 98, 31.3.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/14

---

Ordonanța președintelui Curții din 5 octombrie 2012 — Comisia Europeană/Republica Franceză

(Cauza C-143/12) (1)

2013/C 101/30

Limba de procedură: franceza

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 165, 9.6.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/15

---

Hotărârea Tribunalului din 7 februarie 2013 — EuroChem MCC/Consiliul

(Cauza T-84/07) (1)

(Dumping - Importuri de soluții de uree și de azotat de amoniu originare din Rusia - Cerere de reexaminare la expirarea măsurilor - Cerere de reexaminare intermediară - Admisibilitate - Valoare normală - Preț de export - Articolele 1, 2 și articolul 11 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 [devenite articolele 1, 2 și articolul 11 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009])

2013/C 101/31

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EuroChem Mineral and Chemical Company OAO (EuroChem MCC) (Moscova, Rusia) (reprezentanți: inițial P. Vander Schueren și B. Evtimov, avocați, ulterior B. Evtimov și D. O’Keeffe, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și B. Driessen, agenți, asistați de G. Berrisch, avocat)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: H. van Vliet și K. Talabér-Ritz, agenți)

Obiectul

Acțiune în anulare formulată împotriva Regulamentului (CE) nr. 1911/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de soluții de uree și de azotat de amoniu originare din Algeria, Belarus, Rusia și Ucraina, în urma unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 365, p. 26, Ediție specială, 11/vol. 51, p. 205)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	EuroChem Mineral and Chemical Company OAO (EuroChem MCC) suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 117, 26.5.2007.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/15

---

Hotărârea Tribunalului din 7 februarie 2013 — Acron și Dorogobuzh/Consiliul

(Cauza T-235/08) (1)

(Dumping - Importuri de nitrat de amoniu originar din Rusia - Cerere de reexaminare intermediară parțială - Valoare normală - Preț de export - Articolele 1 și 2 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 [devenite articolele 1 și 2 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009])

2013/C 101/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Acron OAO (Moscova, Rusia) și Dorogobuzh OAO (Moscova) (reprezentanți: inițial P. Vander Schueren, ulterior B. Evtimov, avocați, și D. O’Keeffe, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și B. Driessen, agenți, asistați inițial de G. Berrisch și de G. Wolf, avocați, ulterior de G. Berrisch)

Interveniente în susținerea concluziilor pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: H. van Vliet și K. Talabér-Ritz, agenți) și Fertilizers Europe (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)

Obiectul

Acțiune în anulare formulată împotriva Regulamentului (CE) nr. 236/2008 al Consiliului din 10 martie 2008 de încheiere a reexaminării intermediare parțiale, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, a taxei antidumping la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia (JO L 75, p. 1)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Acron OAO și Dorogobuzh OAO la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, pe lângă cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de Fertilizers Europe.

3.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 209, 15.8.2008.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/16

---

Hotărârea Tribunalului din 7 februarie 2013 — EuroChem MCC/Consiliul

(Cauza T-459/08) (1)

(Dumping - Importuri de nitrat de amoniu originar din Rusia - Cerere de reexaminare intermediară parțială - Reexaminare întemeiată pe expirarea măsurilor - Valoare normală - Preț la export - Articolul 1, articolul 2 și articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 [devenite articolul 1, articolul 2 și articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009])

2013/C 101/33

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EuroChem Mineral and Chemical Company OAO (EuroChem MCC) (Moscou, Russie) (reprezentanți: inițial P. Vander Schueren și B. Evtimov, avocați, ulterior B. Evtimov și D. O’Keeffe, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și B. Driessen, în calitate de agenți, asistați inițial de G. Berrisch și de G. Wolf, avocați, ulterior de G. Berrisch)

Interveniente în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: H. Van Vliet și M. França, agenți) și Fertilizers Europe (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)

Obiectul

Acțiune în anularea Regulamentul (CE) nr. 661/2008 al Consiliului din 8 iulie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și a unei reexaminări parțiale intermediare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO, L 185, p. 1).

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	EuroChem Mineral and Chemical Company OAO (EuroChem MCC) suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de Fertilizers Europe.

3.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 327, 20.12.2008.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/16

---

Hotărârea Tribunalului din 20 februarie 2013 — Nikolaou/Curtea de Conturi

(Cauza T-241/09) (1)

(Răspundere extracontractuală - Curtea de Conturi - Desfășurarea unor anchete interne - Date cu caracter personal - Nelegalitate - Legătură de cauzalitate - Prescripție)

2013/C 101/34

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Kalliopi Nikolaou (Grecia) (reprezentanți: V. Christianos și G. Douka, avocați)

Pârâtă: Curtea de Conturi a Uniunii Europene (reprezentanți: T. Kennedy și J.-M. Stenier, agenți, asistați de P. Tridimas)

Obiectul

Acțiune în despăgubire care are ca obiect repararea prejudiciului pretins suferit de reclamantă în urma neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii pe care le-ar fi săvârșit Curtea de Conturi în contextul unei anchete interne.

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	O obligă pe doamna Kalliopi Nikolaou la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 205, 29.8.2009.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/16

---

Hotărârea Tribunalului din 7 februarie 2013 — Acron/Consiliul

(Cauza T-118/10) (1)

(Dumping - Importuri de soluții de uree și de azotat de amoniu originare din Rusia - Cerere de reexaminare în ceea ce privește un nou exportator - Valoare normală - Preț de export - Articolul 1, articolul 2 și articolul 11 alineatele (4) și (9) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 [devenite articolul 1, articolul 2 și articolul 11 alineatele (4) și (9) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009])

2013/C 101/35

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Acron OAO (Veliky Novgorod, Rusia) (reprezentanți: B. Evtimov și D. O’Keeffe, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix și B. Driessen, agenți, asistați de G. Berrisch, avocat, și de N. Chesaites, barrister)

Interveniente în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: H. van Vliet și C. Clyne, agenți) și Fertilizers Europe (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: B. O’Connor, solicitor)

Obiectul

Acțiune în anulare formulată împotriva Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1251/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1911/2006 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de soluții de uree și de azotat de amoniu originare, printre altele, din Rusia (JO L 338, p. 5)

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă Acron OAO la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor suportate de Consiliul Uniunii Europene și de Fertilizers Europe.

3.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 113, 1.5.2010.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/17

---

Hotărârea Tribunalului din 20 februarie 2013 — Melli Bank/Consiliul

(Cauza T-492/10) (1)

(Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară - Înghețarea fondurilor - Entitate deținută 100 % de o entitate recunoscută ca participând la proliferarea nucleară - Excepție de nelegalitate - Obligația de motivare - Dreptul la apărare - Dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă)

2013/C 101/36

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Melli Bank plc (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: inițial S. Gadhia, S. Ashley, solicitors, D. Anderson, QC, și R. Blakeley, barrister, ulterior S. Ashley, S. Jeffrey, A. Irvine, solicitors, D. Wyatt, QC, și R. Blakeley)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M. Bishop și R. Liudvinaviciute-Cordeiro, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Bolaert și M. Konstantinidis, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, cerere de anulare a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), a Deciziei 2010/644/PESC a Consiliului din 25 octombrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/413 (JO L 281, p. 81), a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2007 (JO L 281, p. 1), a Deciziei 2011/783/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/413 (JO L 319, p. 71), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1245/2011 al Consiliului din 1 decembrie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO L 319, p. 11) și a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1), în măsura în care aceste acte o privesc pe reclamantă și, pe de altă parte, o cerere de declarare a inaplicabilității articolului 16 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 961/2010 și a articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 267/2012 în ceea ce privește reclamanta

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Melli Bank plc suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 328, 4.12.2010.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/17

---

Hotărârea Tribunalului din 8 februarie 2013 — Piotrowski/OAPI (MEDIGYM)

(Cauza T-33/12) (1)

(Marcă comunitară - Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană - Marca verbală MEDIGYM - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 75 a doua teză din Regulamentul nr. 207/2009)

2013/C 101/37

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Elke Piotrowski (Viernheim, Germania) (reprezentant: J. Albrecht, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: M. Lenz și G. Schneider, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 18 noiembrie 2011 (cauza R 734/2011-4), privind înregistrarea internațională, care desemnează Comunitatea Europeană, a semnului verbal MEDIGYM

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	O obligă pe doamna Elke Piotrowski la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 80, 17.3.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/18

---

Hotărârea Tribunalului din 7 februarie 2013 — AMC-Representações Têxteis/OAPI — MIP Metro (METRO KIDS COMPANY)

(Cauza T-50/12) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative METRO KIDS COMPANY - Marcă internațională figurativă anterioară METRO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2013/C 101/38

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: AMC-Representações Têxteis Lda (Taveiro, Portugalia) (reprezentant: V. Caires Soares, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG (Düsseldorf, Germania) (reprezentanți: J. C. Plate și R. Kaase, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 24 noiembrie 2011 (cauza R 2314/2010-1), privind o procedură de opoziție între MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG și AMC-Representações Têxteis Lda

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Obligă AMC-Representações Têxteis Lda la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 109, 14.4.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/18

---

Ordonanța Tribunalului din 7 februarie 2013 — Ubee Interactive/OAPI — Augere Holdings (Netherlands) (Ubee Interactive)

(Cauza T-407/12) (1)

(Marcă comunitară - Opoziție - Retragerea opoziției - Nepronunțare asupra fondului)

2013/C 101/39

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ubee Interactive Corp. (Jhubei City, Taiwan) (reprezentant: M. Nentwig, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: I. Harrington, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Augere Holdings (Netherlands) BV (Amsterdam, Țările de Jos)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 12 iulie 2012 (cauza R 1849/2011-2) privind o procedură de opoziție între Augere Holdings (Netherlands) BV și Ubee Interactive Corp.

Dispozitivul

1.	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.	Obligă reclamanta și cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și, fiecare, jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de pârât.

---

(1)  JO C 355, 17.11.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/18

---

Ordonanța Tribunalului din 7 februarie 2013 — Ubee Interactive/OAPI — Augere Holdings (Netherlands) (ubee)

(Cauza T-408/12) (1)

(Marcă comunitară - Opoziție - Retragerea opoziției - Nepronunțare asupra fondului)

2013/C 101/40

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ubee Interactive Corp. (Jhubei City, Taiwan) (reprezentant: M. Nentwig, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: I. Harrington, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Augere Holdings (Netherlands) BV (Amsterdam, Țările de Jos)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 11 iulie 2012 (cauza R 1848/2011-2) privind o procedură de opoziție între Augere Holdings (Netherlands) BV și Ubee Interactive Corp.

Dispozitivul

1.	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2.	Obligă reclamanta și cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și, fiecare, jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de pârât.

---

(1)  JO C 355, 17.11.2012.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/19

---

Acțiune introdusă la 16 ianuarie 2013 — Senz Technologies/OAPI — Impliva (umbrele)

(Cauza T-22/13)

2013/C 101/41

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Senz Technologies BV (Delft, Țările de Jos) (reprezentant: W. Hoyng și C. Zeri, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Impliva BV (Amsterdam, Țările de Jos)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 26 septembrie 2012 în cauza R 2453/2010-3;

—	admiterea argumentelor invocate în fața Tribunalului și declararea validității înregistrării desenului sau modelului industrial comunitar nr. 000579032-0001;

—	obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat pentru „umbrele” cu nr. 000579032-0001

Titularul desenului sau modelului industrial comunitar: reclamanta

Partea care solicită declararea nulității desenului sau modelului industrial comunitar: Impliva BV

Motivarea cererii de declarare a nulității: cererea de declarare a nulității este întemeiată pe articolele 4 și 9 din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului

Decizia diviziei de anulare: admite cererea de declarare a nulității

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) și a articolului 6 coroborate cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/19

---

Acțiune introdusă la 16 ianuarie 2013 — Senz Technologies/OAPI — Impliva (Umbrele)

(Cauza T-23/13)

2013/C 101/42

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Senz Technologies BV (Delft, Țările de Jos) (reprezentanți: W. Hoyng și C. Zeri, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Impliva BV (Amsterdam, Țările de Jos)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 26 septembrie 2012 în cauza R 2459/2010-3;

—	admiterea argumentelor invocate în fața Tribunalului și declararea desenului sau modelului comunitar înregistrat sub nr. 000579032-0002 ca fiind valid;

—	obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) să suporte propriile cheltuieli de judecată și să plătească cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Desenul sau modelul comunitar înregistrat care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: desenul sau modelul „Umbrele” — desenul sau modelul comunitar înregistrat sub nr. 000579032-0002.

Titularul desenului sau modelului comunitar: reclamanta.

Partea care solicită declararea nulității desenului sau modelului comunitar: Impliva BV.

Motivarea cererii de declarare a nulității: cererea de declarare a nulității a fost întemeiată pe articolele 4 și 9 din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului.

Decizia diviziei de anulare: admite cererea de declarare a nulității.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) și a articolului 6 coroborat cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/20

---

Acțiune introdusă la 21 ianuarie 2013 — Cactus/OAPI — Del Rio Rodríguez (CACTUS OF PEACE CACTUS DE LA PAZ)

(Cauza T-24/13)

2013/C 101/43

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Cactus SA (Bertrange, Luxemburg) (reprezentant: K. Manhaeve, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Isabel Del Rio Rodríguez (Malaga, Spania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs din 19 octombrie 2012;

—	obligarea pârâtului și, dacă este cazul, a doamnei Isabel Del Rio Rodriguez în solidar la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „CACTUS OF PEACE CACTUS DE LA PAZ” pentru produse și servicii din clasele 31, 39 și 44 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 8 489 643.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta.

Marca sau semnul invocat: înregistrarea comunitară nr. 963 694 a mărcii verbale „CACTUS” pentru produse și servicii din clasele 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 16, 18, 20, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 39, 41 și 42.

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția și respinge în parte cererea.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și respinge opoziția în totalitate.

Motivele invocate: încălcarea articolului 76 alineatele (1) și (2) și a articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/20

---

Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2013 — Pedro Group/OAPI — Cortefiel (PEDRO)

(Cauza T-38/13)

2013/C 101/44

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Pedro Group Pte Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentant: B. Brandreth, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Cortefiel, SA (Madrid, Spania)

Concluziile

Reclamantul solicită Curții:

—

Anularea în parte a Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 26 noiembrie 2012 (cauza R 0271/2011-4): anularea deciziei atacate în măsura în care anulează în parte Decizia diviziei de opoziție din 17 decembrie 2010 și respinge cererea de înregistrare a unei mărci comunitare formulată de reclamantă pentru anumite produse din clasa 25;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în procedura desfășurată în fața camerei de recurs, cât și în procedura care s-a aflat pe rolul Tribunalului

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „PEDRO” pentru produse și servicii din clasele 18, 25 și 35 — cererea de înregistrare nr. 7 541 857

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: marca figurativă în alb și negru nr. 1 252 899, „Pedro del Hierro”, înregistrată pentru produse și servicii din clasele 3, 9, 14, 18, 25, 35, și marca figurativă în alb și negru nr. 864 740, „Pedro del Hierro”, pentru produse și servicii din clasele 3, 14, 25 și 35, înregistrată ca marcă internațională și care desemnează Bulgaria, Spania și România

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în întregime

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată în măsura în care respinge opoziția pentru produse din clasa 25, respinge cererea de înregistrare pentru aceste produse și respinge celelalte capete de cerere

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b), a articolului 15 și a articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/21

---

Acțiune introdusă la 25 ianuarie 2013 — Cezar/OAPI — Poli-Eco (Plinte)

(Cauza T-39/13)

2013/C 101/45

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Cezar Przedsiębiorstwo Produkcyjne Dariusz Bogdan Niewiński (Ełk, Polonia) (reprezentant: M. Nentwig și G. Becker, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Poli-Eco Tworzywa Sztuczne sp. z o.o. (Szprotawa, Polonia)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 8 noiembrie 2012 (cauza R 1512/2010-3);

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: desenul sau modelul industrial comunitar „plinte”, înregistrat cu nr. 70 438-0002

Titularul desenului sau al modelului industrial comunitar: reclamantul

Partea care solicită declararea nulității desenului sau a modelului industrial comunitar: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Motivarea cererii de declarare a nulității: cererea de declarare a nulității era întemeiată pe lipsa noutății și a caracterului individual în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolele 4-6 din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului.

Decizia diviziei de anulare: declară nulitatea desenului comunitar înregistrat contestat.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b), a articolului 63 alineatul (1) și a articolului 62 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/21

---

Acțiune introdusă la 4 februarie 2013 — Efag Trade Mark Company/OAPI (FICKEN)

(Cauza T-52/13)

2013/C 101/46

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Efag Trade Mark Company GmbH & Co. KG (Schemmerhofen, Germania) (reprezentant: M. Wekwerth, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 18 octombrie 2012 în cauza R 493/2012-1;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cadrul procedurii căii de atac.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „FICKEN” pentru produse și servicii din clasele 25, 32, 33 și 43 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 274 366

Decizia examinatorului: refuză înregistrarea

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (f) și a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/22

---

Acțiune introdusă la 31 ianuarie 2013 — Vans/OAPI (Linie ondulată)

(Cauza T-53/13)

2013/C 101/47

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vans, Inc. (Cypress, United Sates) (reprezentant: M. Hirsch, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în întregime a deciziei atacate,

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă care conține o linie ondulată pentru bunuri din clasele 18 și 25 — cererea de marcă comunitară nr. 10 263 838.

Decizia examinatorului: respinge cererea de marcă comunitară.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/22

---

Acțiune introdusă la 4 februarie 2013 — Efag Trade Mark Company/OAPI (FICKEN LIQUORS)

(Cauza T-54/13)

2013/C 101/48

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Efag Trade Mark Company GmbH & Co. KG (Schemmerhofen, Germania) (reprezentant: M. Wekwerth, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 15 noiembrie 2012 în cauza R 2544/2011-1;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cadrul căii de atac.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă care conține elementul verbal „FICKEN LIQUORS” pentru produse și servicii din clasele 25, 32, 33 și 35

Decizia examinatorului: refuză înregistrarea

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (f) și a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/22

---

Acțiune introdusă la 4 februarie 2013 — Formula One Licensing/OAPI — Idea Marketing (F1H2O)

(Cauza T-55/13)

2013/C 101/49

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Formula One Licensing BV (Rotterdam, Țările de Jos) (reprezentant: B. Klingberg, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Idea Marketing SA (Lausanne, Elveția)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Camerei a patra de recurs în cauza R 1247/2011-4;

—	obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate în procedura desfășurată în fața Oficiului pentru Armonizare;

—	obligarea intervenientei la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate în procedura desfășurată în fața Oficiului pentru Armonizare.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca verbală „F1H2O”, pentru bunuri și servicii din clasele 9, 25, 38 și 41 — înregistrarea internațională nr. 925 383 care desemnează Uniunea Europeană

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat: înregistrarea internațională nr. 732 134, marca înregistrată în Regatul Unit nr. 2277746B, marca comunitară nr. 3 934 387, înregistrarea internațională N 845 571, marca Benelux nr. 749 056, marca înregistrată în Regatul Unit nr. 2277746D, marca comunitară nr. 631 531, marca comunitară nr. 3 429 396, înregistrarea internațională nr. 714 320, înregistrarea internațională nr. 823 226 și marca Benelux nr. 732 601 a mărcii „F1 et al.” pentru bunuri și servicii din clasele 1, 3, 4, 7, 8, 9, 11, 12, 14, 16, 18, 21, 24, 25, 28, 29, 30, 32-36, 38, 39 și 41-43

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/23

---

Acțiune introdusă la 30 ianuarie 2013 — ClientEarth și Stichting BirdLife Europe/Comisia

(Cauza T-56/13)

2013/C 101/50

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: ClientEarth (Londra, Regatul Unit) și Stichting BirdLife Europe (Zeist, Țările de Jos) (reprezentant: O. Brouwer, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea respingerii de către pârâtă a cererii lor de acces la ultima versiune a unei analize a doctrinei privind așa-numita „datorie de carbon” a bioenergiei produse din biomasă, conform Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei și Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantelor, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate de părțile interveniente.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă un singur motiv.

Reclamantele susțin că, întrucât nu le-a adresat o decizie expresă privind cererea lor de acces în termenele pentru soluționarea cererilor de confirmare stabilite la articolul 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pârâta le-a refuzat în mod implicit accesul la documentul solicitat, în sensul articolului 8 alineatul (3) din regulamentul menționat. Mai mult, reclamantele afirmă că aceasta a implicat faptul că decizia implicită de refuz nu a fost motivată și, în consecință, au susținut că aceasta ar trebui anulată pentru motivul încălcării de către Comisie a obligației sale de motivare în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, al articolului 41 alineatul (2) a treia liniuță din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al articolului 296 TFUE.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/23

---

Acțiune introdusă la 6 februarie 2013 — Reiner Appelrath-Cüpper/OAPI — Ann Christine Lizenzmanagement (AC)

(Cauza T-60/13)

2013/C 101/51

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Reiner Appelrath-Cüpper Nachf. GmbH (Köln, Germania) (reprezentanți: C. Schumann și A. Berger, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Ann Christine Lizenzmanagement GmbH & Co. KG (Braunschweig, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Camerei a patra de recurs din 28 noiembrie 2012 (R 108/2012-4) în măsura în care s-a admis calea de atac și s-a respins cererea de înregistrare a unei mărci comunitare;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată;

—	obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii desfășurate în fața Oficiului.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „AC” pentru produse și servicii din clasele 9, 14, 18, 25 și 35 — cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 9 070 021.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: mărcile germane nr. 30 666 076 și nr. 30 666 074 și înregistrarea internațională nr. 948 259 care desemnează în mai multe state membre ale Uniunii Europene marca figurativă „AC ANNE CHRISTINE” pentru produse și servicii din clasele 3, 9, 14, 18, 25 și 35; marca comunitară nr. 6 904 783 pentru produse din clasele 3, 9, 14 și 25; marca comunitară nr. 6 905 541 pentru produse din clasele 3, 14 și 25.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în totalitate.

Decizia camerei de recurs: admite în parte calea de atac, anulează decizia atacată în ceea ce privește produsele și serviciile din clasele 9, 14, 18, 25 și 35, respinge cererea de înregistrare a unei mărci comunitare formulată pentru aceste produse și servicii și respinge în rest calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b), a articolului 15 și a articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/24

---

Acțiune introdusă la 5 februarie 2013 — Three-N-Products Private/OAPI — Munindra Holding (AYUR)

(Cauza T-63/13)

2013/C 101/52

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Three-N-Products Private Ltd (New Delhi, India) (reprezentanți: M. Thewes și T. Chevrier, avocați)

Pârâtă: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Munindra Holding BV (Lelystad, Țările de Jos)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei R 2296/2011-4 a Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 23 noiembrie 2012;

—	în subsidiar, anularea deciziei atacate în ceea ce privește „servicii de consiliere în domeniul tratamentelor pe bază de plante, al nutriției, al sănătății și al îngrijirilor estetice”, cuprinse în clasa 44;

—	obligarea OAPI și a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii în fața Tribunalului și a cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii în fața camerei de recurs a OAPI.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca verbală „AYUR” pentru produse și servicii din clasele 3, 5, 16 și 44 — marca comunitară nr. 5 429 469

Titularul mărcii comunitare: reclamanta

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: Munindra Holding BV

Motivarea cererii de declarare a nulității: marca verbală înregistrată în Benelux „AYUS” pentru produse și servicii din clasele 3, 5, 29, 30 și 31

Decizia diviziei de anulare: admite în parte cererea.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 53 alineatul (1) litera (a) și a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/24

---

Acțiune introdusă la 1 februarie 2013 — Novartis Europharm/Comisia

(Cauza T-67/13)

2013/C 101/53

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Novartis Europharm Ltd (Horsham, Regatul Unit) (reprezentant: C. Schoonderbeek, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei C(2012) 8605 final a Comisiei Europene din 19 noiembrie 2012 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață în favoarea Hospira UK ltd, în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44. p. 83) și

—	obligarea Comisiei Europene la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic întemeiat pe faptul că decizia atacată este nelegală întrucât constituie o încălcare a drepturilor privind protecția datelor Novartis Europharm Ltd. pentru produsul acesteia „Aclasta”, conform articolului 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2309/93 (1) coroborat cu articolul 89 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 (2). Întrucât pentru „Aclasta” s-a acordat o autorizație de introducere pe piață distinctă prin procedura centralizată, autorizarea „Aclasta” nu intră în cadrul aceleiași autorizații de introducere pe piață globale emise pentru „Zometa” (un alt medicament al Novartis Europharm Ltd), conform articolului 6 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE (3), din punctul de vedere al protecției datelor.

În plus, decizia atacată este de asemenea nelegală întrucât constituie o încălcare a articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE prin faptul că perioada de protecție a datelor pentru medicamentul de referință „Aclasta” nu a expirat și, prin urmare, condițiile pentru acordarea unei autorizații de introducere pe piață în temeiul acestui articol nu au fost respectate.

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 214, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (Text cu relevanță pentru SEE)

(3)  Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/25

---

Acțiune introdusă la 7 februarie 2013 — Anapurna/OAPI (ANNAPURNA)

(Cauza T-71/13)

2013/C 101/54

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Anapurna GmbH (Berlin, Germania) (reprezentanți: P. Ehrlinger și T. Hagen, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Annapurna SpA (Prato, Italia)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea deciziei atacate a Camerei a cincea de recurs a OAPI din 3 decembrie 2012, în măsura în care a menținut înregistrarea mărcii comunitare nr. 001368166 „ANNAPURNA” și nu a declarat-o nulă și neavenită pentru produsele „genți” (clasa 18), „cuverturi și așternuturi de pat” (clasa 24) și „articole de îmbrăcăminte, articole pentru acoperirea capului, papuci” (clasa 25);

—	obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii căii de atac;

—	obligarea pârâtului să furnizeze dovada utilizării („probe materiale”) prezentată de intervenientă în cadrul procedurii de anulare.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de decădere: marca verbală „ANNAPURNA” pentru produse din clasele 3, 18, 24 și 25 — cererea de marcă comunitară nr. 1 368 166

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Partea care solicită decăderea din drepturi a titularului mărcii comunitare: reclamanta

Decizia diviziei de anulare: pronunță decăderea parțială din drepturile conferite de marca comunitară

Decizia camerei de recurs: anulează în parte decizia atacată și pronunță decăderea din drepturile conferite de marca comunitară pentru alte produse

Motivele invocate: încălcarea articolului 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/26

---

Acțiune introdusă la 8 februarie 2013 — Boehringer Ingelheim Pharma/OAPI — Nepentes (Momarid)

(Cauza T-75/13)

2013/C 101/55

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Boehringer Ingelheim Pharma (Ingelheim, Germania) (reprezentanți: V. von Bomhard și D. Slopek, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Nepentes S.A. (Warsaw, Polonia)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Deciziei din 28 noiembrie 2012 a Camerei a patra de recurs a OAPI în cauza R 2292/2011-4 în măsura în care a admis înregistrarea mărcii MOMARID pentru următoarele produse: preparate sanitare de uz medical; substanțe dietetice adaptate uzului medical; preparate, substanțe și produse farmaceutice și medicale pentru protejarea, menținerea, tratarea sau ameliorarea pielii, a corpului, a feței, a gurii, a buzelor, a ochilor, a părului, a mâinilor și a unghiilor; preparate și substanțe farmaceutice și medicale pentru îngrijirea și aspectul pielii, a corpului, a feței, a gurii, a buzelor, a ochilor, a părului, a mâinilor și a unghiilor; produse și preparate farmaceutice și medicale pentru slăbire; produse, preparate și substanțe farmaceutice dermatologice; preparate dermatologice pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor pielii; preparate dermatologice (medicinale); preparate farmaceutice pentru tratarea afecțiunilor dermatologice; preparate farmaceutice pentru tratarea topică a afecțiunilor dermatologice; produse dermatologice medicinale; preparate farmaceutice veterinare pentru uz dermatologic; produse medicinale veterinare pentru tratarea tulburărilor hormonale; hormoni de uz medical; preparate hormonale de uz veterinar; hormoni; produse steroidiene; preparate hormonale de uz farmaceutic și medical; produse de igienă; produse chimice de uz farmaceutic (denumite în continuare „produsele contestate”);

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, sau — în cazul în care cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul OAPI intervine în interesul pârâtului — obligarea ambelor părți, în solidar, la plata acestora.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca comunitară vizată: marca verbală „Momarid” pentru produse și servicii din clasa 5 — cerere de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 9 164 328.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta.

Marca sau semnul invocat: marca comunitară „LONARID”, înregistrată sub nr. 2 396 448, pentru produse din clasa 5.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția.

Decizia camerei de recurs: admite în parte calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului coroborat cu norma 50 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei și cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/26

---

Acțiune introdusă la 11 februarie 2013 — Accorinti și alții/BCE

(Cauza T-79/13)

2013/C 101/56

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: Alessandro Accorinti (Nichelino, Italia), Michael Acherer (Bressanone, Italia), Giuliano Agostinetti (Mestre, Italia), Marco Alagna (Milano, Italia), Riccardo Alagna (Milano, Italia), Agostino Amalfitano (Forio, Italia), Emanuela Amsler (Torino, Italia), Francine Amsler (Torino, Italia), Alessandro Anelli (Bellinzago Novarese, Italia), Angelo Giovanni Angione (Potenza, Italia), Giancarlo Antonelli (Verona, Italia), Giuseppe Aronica (Licata, Italia), Elisa Arsenio (Sesto San Giovanni, Italia), Pasquale Arsenio (Sesto San Giovanni, Italia), Luigi Azzano (Concordia Sagittaria, Italia), Giovanni Baglivo (Lecce, Italia), Mario Bajeli (Bergamo, Italia) Stefano Baldoni (Matera, Italia), Giulio Ballini (Lonato, Italia), Antonino Barbara (Napoli, Italia), Armida Baron (Cassola, Italia), Paolo Baroni (Roma, Italia), Lucia Benassi (Scandiano, Italia), Michele Benelli (Madignano, Italia), Erich Bernard (Lana, Italia), Flaminia Berni (Roma, Italia), Luca Bertazzini (Monza, Italia), Adriano Bianchi (Casale Corte Cerro, Italia), Massimiliano Bigi (Montecchio Emilia, Italia), Daniele Fabrizio Bignami (Milano, Italia), Sergio Borghesi (Coredo, Italia), Borghesi Srl (Cles, Italia), Sergio Bovini (Cogoleto, Italia), Savino Brizzi (Torino, Italia), Annunziata Brum (Badiola, Italia), Christina Brunner (Laives, Italia), Giovanni Busso (Caselette, Italia), Fabio Edoardo Cacciuttolo (Milano, Italia), Vincenzo Calabrò (Roma, Italia), Carlo Cameranesi (Ancona, Italia), Giuseppe Campisciano (Besana in Brianza, Italia), Allegra Canepa (Pisa, Italia), Luca Canonaco (Como, Italia), Piero Cantù (Vimercate, Italia), Fabio Capelli (Tortona, Italia), Gianluca Capello (Sanremo, Italia), Sergio Capello (Sanremo, Italia), Filippo Caracciolo di Melito (Lucca, Italia), Mario Carchini (Carrara, Italia), Filippo Carosi (Roma, Italia), Elena Carra (Roma, Italia), Claudio Carrara (Nembro, Italia), Ivan Michele Casarotto (Verona, Italia), Anna Maria Cavagnetto (Torino, Italia), Gabriele Lucio Cazzulani (Segrate, Italia), Davide Celli (Rimini, Italia), Antonio Cerigato (Ferrara, Italia), Paolo Enrico Chirichilli (Roma, Italia), Celestino Ciocca (Roma, Italia), Mariagiuseppa Civale (Milano, Italia), Benito Colangelo (Bollate, Italia), Roberto Colicchio (Milano, Italia), Edoardo Colli (Trieste, Italia), Nello Paolo Colombo (Casatenovo, Italia), Mario Concini (Tuenno, Italia), Marika Congestrì (S. Onofrio, Italia), Luigi Corsini (Pistoia, Italia), Maria Chiara Corsini (Genova, Italia), Aniello Cucurullo (Civitavecchia, Italia), Roberto Cugola (Melara, Italia), Roberto Cupioli (Rimini, Italia), Giuseppe D’Acunto (Lucca — S. Anna, Italia), Stefano D’Andrea (Ancona, Italia), Nazzareno D’Amici (Roma, Italia), Michele Danelon (Gruaro, Italia), Piermaria Carlo Davoli (Milano, Italia), Iole De Angelis (Roma, Italia), Roberto De Pieri (Treviso, Italia), Stefano De Pieri (Martellago, Italia), Ario Deasti (Sanremo, Italia), Stefano Marco Debernardi (Aosta, Italia), Gianfranco Del Mondo (Casoria, Italia), Salvatore Del Mondo (Gaeta, Italia), Gianmaria Dellea (Castelveccana, Italia), Rocco Delsante (Langhirano, Italia), Gianmarco Di Luigi (Sant’Antimo, Italia), Alessandro Di Tomizio (Reggello, Italia), Donata Dibenedetto (Altamura, Italia), Angela Dolcini (Pavia, Italia), Denis Dotti (Milano, Italia), Raffaele Duino (San Martino Buon Albergo, Italia), Simona Elefanti (Montecchio Emilia, Italia), Maurizio Elia (Roma, Italia), Claudio Falzoni (Besnate, Italia), Enrico Maria Ferrari (Roma, Italia), Giuseppe Ferraro (Pago Vallo Lauro, Italia), Fiduciaria Cavour Srl (Roma, Italia), Giorgio Filippello (Caccamo, Italia), Giovanni Filippello (Caccamo, Italia), Dario Fiorin (Venezia, Italia), Guido Fortunati (Verona, Italia), Achille Furioso (Agrigento, Italia), Monica Furlanis (Concordia Sagittaria, Italia), Vitaliano Gaglianese (San Giuliano Terme, Italia), Antonio Galbo (Palermo, Italia), Gianluca Gallino (Milano, Italia), Giandomenico Gambacorta (Roma, Italia), Federico Gatti (Besana in Brianza, Italia), Raffaella Maria Fatima Gerardi (Lavello, Italia), Mauro Gini (Bressanone, Italia), Barbara Giudiceandrea (Roma, Italia), Riccardo Grillini (Lugo, Italia), Luciano Iaccarino (Verona, Italia), Vittorio Iannetti (Carrara, Italia), Franz Anton Inderst (Marlengo, Italia), Alessandro Lepore (Giovinazzo, Italia), Hermann Kofler (Merano, Italia), Fabio Lo Presti (Ponte S. Pietro, Italia), Silvia Locatelli (Brembate, Italia), Nicola Lozito (Grumo Appula, Italia), Rocco Lozito (Grumo Appula, Italia), Fabio Maffoni (Soncino, Italia), Silvano Maffoni (Orzinuovi, Italia), Bruno Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Franco Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Michele Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Francesco Makovec (Lesmo, Italia), Concetta Mansi (Matera, Italia), Angela Marano (Melito di Napoli, Italia), Bruno Marchetto (Milano, Italia), Fabio Marchetto (Milano, Italia), Sergio Mariani (Milano, Italia), Lucia Martini (Scandicci, Italia), Alessandro Mattei (Treviso, Italia), Giorgio Matterazzo (Seregno, Italia), Mauro Mazzone (Verona, Italia), Ugo Mereghetti (Brescia, Italia) e quale procuratore di Fulvia Mereghetti (Casamassima, Italia), Vitale Micheletti (Brescia, Italia), Giuseppe Mignano (Genova, Italia), Fabio Mingo (Ladispoli, Italia), Giovanni Minorenti (Guidonia Montecelio, Italia), Filippo Miuccio (Roma, Italia), Fulvio Moneta Caglio de Suvich (Milano, Italia), Giancarlo Monti (Milano, Italia), Angelo Giuseppe Morellini (Besana in Brianza, Italia), Barbara Mozzambani (San Martino Buon Albergo, Italia), Mario Nardelli (Gubbio, Italia), Eugenio Novajra (Udine, Italia), Giorgio Omizzolo (Baone, Italia), Patrizia Paesani (Roma, Italia), Daniela Paietta (Arona, Italia), Luigi Paparo (Volla, Italia), Davide Pascale (Milano, Italia), Salvatore Pasciuto (Gaeta, Italia), Sergio Pederzani (Ossuccio, Italia), Aldo Perna (Napoli, Italia), Marco Piccinini (San Mauro Torinese, Italia), Nicola Piccioni (Soncino, Italia), Stefano Piedimonte (Napoli, Italia), Mauro Piliego (Bolzano, Italia), Vincenzo Pipolo (Roma, Italia), Johann Poder (Silandro, Italia), Giovanni Polazzi (Milano, Italia), Santo Pullarà (Rimini, Italia), Patrizio Ragusa (Roma, Italia), Rosangela Raimondi (Arluno, Italia), Massimo Ratti (Milano, Italia), Gianni Resta (Imola, Italia), Giuseppe Ricciarelli (San Giustino, Italia), Enrica Rivi (Scandiano, Italia), Maria Rizescu (Pesaro, Italia), Alessandro Roca (Torino, Italia), Mario Romani (Milano, Italia), Claudio Romano (Napoli, Italia), Gianfranco Romano (Pisticci, Italia), Ivo Rossi (Nettuno, Italia), Alfonso Russo (Scandiano, Italia), Iginio Russolo (San Quirinino, Italia), Francesco Sabato (Barcelona, Spania), Giuseppe Salvatore (Silvi, Italia), Luca Eudilio Sarzi Amadè, (Milano, Italia), Tiziano Scagliola (Terlizzi, Italia), Antonio Scalzullo (Avellino, Italia), Liviano Semeraro (Gavirate, Italia), Laura Liliana Serpente (Ancona, Italia), Maria Grazia Serpente (Ancona, Italia), Luciana Serra (Milano, Italia), Giuseppe Silecchia (Altamura, Italia), Paolo Sillani (Bergamo, Italia), Vincenzo Solombrino (Napoli, Italia), Patrizia Spiezia (Casoria, Italia), Alberto Tarantini (Roma, Italia), Halyna Terentyeva (Concordia Sagittaria, Italia), Vincenzo Tescione (Caserta, Italia), Riccardo Testa (Cecina, Italia), Salvatore Testa (Pontinia, Italia), Nadia Toneatti (Trieste, Italia), Giuseppe Ucci (Como, Italia), Giovanni Urbanelli (Pescara, Italia), Giuseppina Urciuoli (Avellino, Italia), Amelia Vaccaro (Chiavari, Italia), Maria Grazia Valentini (Tuenno, Italia), Nicola Varacalli (Occhieppo Superiore, Italia), Giancarlo Vargiu (Bologna, Italia), Salvatore Veltri Barraco Alestra (Marsala, Italia), Roberto Vernero (Milano, Italia), Vincenza Vigilia (Castello d’Agogna, Italia), Celso Giuliano Vigna (Castel San Pietro Terme, Italia), Roberto Vignoli (Santa Marinella, Italia), Georg Weger (Merano, Italia), Albino Zanichelli (Busana, Italia), Andrea Zecca (Roma, Italia), Maurizio Zorzi (Ora, Italia) (reprezentanți: S. Sutti și R. Spelta, avocați)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	declararea admisibilității prezentei acțiuni;

—

după constatarea și evaluarea răspunderii Băncii Centrale Europene (BCE) potrivit articolului 340 TFUE, obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat în cuantum de minim 12 504 614,98 euro sau în orice cuantum care va fi considerat just și echitabil, care poate fi precizat în cursul procedurii, precum și a dobânzii legale și a dobânzilor moratorii la această sumă, care s-au scurs între scadență și plată;

—

cu titlu strict subsidiar, după constatarea și evaluarea răspunderii Băncii Centrale Europene (BCE) potrivit articolului 340 TFUE, obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat în cuantum de minim 3 668 020,39 euro sau în orice cuantum care va fi considerat just și echitabil, care poate fi precizat în cursul procedurii, precum și a dobânzii legale și a dobânzilor moratorii la această sumă, care s-au scurs între scadență și plată;

—

cu titlu subsidiar, după constatarea și evaluarea răspunderii Băncii Centrale Europene (BCE) potrivit articolului 340 TFUE, obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat în cuantum de minim 2 667 651,19 euro sau în orice cuantum care va fi considerat just și echitabil, care poate fi precizat în cursul procedurii, precum și a dobânzii legale și a dobânzilor moratorii la această sumă, care s-au scurs între scadență și plată;

—	cu titlu mai subsidiar, obligarea BCE la repararea prejudiciului cauzat prin conduita sa licită sau lipsită de culpă pentru suma care va fi considerată justă și echitabilă;

—	obligarea BCE la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanții din prezenta cauză invocă răspunderea extracontractuală a pârâtei pentru modalitățile în care aceasta a intervenit în restructurarea deficitului datoriei elene și afirmă că răspunderea BCE este angajată în temeiul articolului 340 al treilea paragraf TFUE, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile impuse în acest scop, și anume un comportament ilicit, un prejudiciu efectiv și o legătură de cauzalitate între prejudiciu și comportamentul instituției.

Reclamanții subliniază în această privință că pârâta:

—	a încheiat la 15 februarie 2012 un acord secret de schimb de titluri;

—	a omis sau a refuzat să participe la restructurarea datoriei elene impusă Republicii Elene pentru a obține a doua tranșă de ajutor, în condițiile în care pârâta se afla în conflict de interese întrucât BCE face parte din troika;

—	a adoptat decizia din 5 martie 2012 care condiționează eligibilitatea titlurilor elene ca garanții de un program de răscumpărare acordat numai băncilor naționale (BCN), chiar dacă aceste titluri nu îndeplinesc condițiile de calitate a creditelor.

Astfel, reclamanții arată în susținerea acțiunii că comportamentul pârâtei ar fi avut o incidență negativă și ar fi afectat în mod direct situația juridică a reclamanților și că aceștia suferă o reducere suplimentară a valorii (haircut) care afectează particularii, că creanțele acestora sunt degradate și că investitorii privați sunt decăzuți în rangul de creditori subordonați (junior).

Potrivit reclamanților, acest comportament ar constitui o încălcare vădită a unor norme cu forță juridică superioară menite să apere interesele particularilor, în special principiile egalității de tratament al creditorilor, nediscriminării și egalității, proporționalității, încrederii legitime, protecției așteptărilor legitime ale deținătorilor de titluri și securității juridice.

Cu titlu subsidiar, în cazul în care, în mod extraordinar, Tribunalul nu ar califica drept ilicit comportamentul BCE, reclamanții susțin totuși existența cel puțin a unei răspunderi a BCE obiective sau lipsite de culpă ori care derivă dintr-un act licit; astfel, comportamentele BCE care sunt contestate în prezenta cauză au cauzat un prejudiciu anormal și special, în special din perspectiva drepturilor fundamentale protejate prin Carta de la Nisa odată cu Tratatul de la Lisabona prevăzute la articolul 17 (dreptul de proprietate), la articolul 21 (principiul nediscriminării), la articolul 38 (protecția consumatorilor) și la articolul 41 (dreptul la o bună administrare).

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/28

---

Acțiune introdusă la 13 februarie 2013 — Panasonic și MT Picture Display/Comisia

(Cauza T-82/13)

2013/C 101/57

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Panasonic Corp. (Kadoma, Japonia) și MT Picture Display Co. Ltd (Matsuocho, Japonia) (reprezentanți: R. Gerrits și A.-H. Bischke, avocați, M. Hoskins, QC (Queen's Counsel) și S. Abram, Barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea în totalitate sau în parte, după caz, a Deciziei Comisiei C(2012) 8839 final adoptate la 5 decembrie 2012 în cazul COMP/39437 — Tuburi pentru monitoare TV și monitoare de calculatoare, în măsura în care prin aceasta se constată că reclamantele au încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE;

—	anularea sancțiunilor aplicate reclamantelor sau reducerea acestor sancțiuni, după caz;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate, reclamantele invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește perioada de până la 10 februarie 2003, întrucât: — constatarea din decizia atacată conform căreia Matsushita Electric Industrial Co., Ltd. (denumită în continuare „MEI”) a participat la pretinsa încălcare unică și continuă a articolului 101 TFUE în ceea ce privește tuburile color (denumită în continuare înțelegerea „CPT”) în perioada anterioară datei de 10 februarie 2003 se întemeiază pe două motive care nu figurează în comunicarea privind obiecțiunile: în primul rând, faptul că MEI avea cunoștință despre înțelegerea CPT sau ar fi trebuit să aibă cunoștință despre aceasta și în al doilea rând faptul că MEI a adoptat o decizie strategică de a participa la înțelegerea CPT prin intermediul unor contacte bilaterale. În mod similar, în decizia atacată se invocă pentru prima dată în susținerea acestor acuzații anumite declarații verbale și elemente de probă justificative sau părți ale acestora; — includerea pentru prima dată a acestor acuzații și materiale în decizia atacată constituie o încălcare gravă a dreptului la apărare al Panasonic Corporation (denumită în continuare „Panasonic”), este inadmisibilă și impune anularea deciziei menționate adoptate împotriva MEI în ceea ce privește această perioadă.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa dovedirii faptului că MEI cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască existența și/sau conținutul înțelegerii CPT în cursul perioadei anterioare datei de 10 februarie 2003, întrucât: — chiar dacă acuzațiile și/sau elementele de probă la care se face referire în cadrul primului motiv ar fi admisibile, Comisia nu a dovedit că MEI știa sau ar fi trebuit să știe că contactele bilaterale la care a participat făceau parte dintr-un plan general și că acest din urmă plan includea toate elementele constitutive ale pretinsei înțelegeri CPT; — elementele de probă invocate nu demonstrează nici că MEI a făcut o alegere strategică de a participa la înțelegerea CPT prin intermediul unor reuniuni bilaterale.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe lipsa dovedirii faptului că MEI/MT Picture Display Co., Ltd. (denumită în continuare „MTPD”) a participat începând cu 10 februarie 2003 la încălcarea unică și continuă identificată în decizia atacată, întrucât: — activitățile desfășurate în Europa și în Asia începând cu 10 februarie 2003 nu făceau parte dintr-un plan comun cu un obiectiv unic; — MEI/MTPD nu au participat la reuniuni multilaterale CPT în Europa; — în ceea ce privește contactele bilaterale ale MEI/MTPD din această perioadă, Comisia nu a dovedit că MEI/MTPD cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască existența și/sau conținutul activităților din Europa ale înțelegerii multilaterale care implică alți destinatari ai deciziei atacate.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că sancțiunea impusă Panasonic/MTPD ar trebui să fie anulată în totalitate și, în subsidiar, redusă, întrucât: — cu titlu principal, Panasonic/MTPD consideră că constatările privind încălcarea făcute împotriva lor ar trebui anulate în integralitate și că sancțiunea impusă fiecăreia dintre acestea ar trebui să fie anulată în totalitate; — cu titlu subsidiar, în cazul în care acțiunea în anulare formulată de Panasonic/MTPD este admisă în privința anumitor motive, dar nu în privința tuturor motivelor, sancțiunea impusă Panasonic/MTPD ar trebui să fie redusă în consecință; — în plus sau cu titlu subsidiar, chiar dacă constatarea încălcării este menținută, amenda impusă în sarcina Panasonic/MTPD este excesivă, deoarece decizia atacată utilizează o metodologie inadecvată care atribuie, în mod eronat, o valoare supradimensionată vânzărilor intragrup în scopul calculării amenzii; — în plus sau tot cu titlu subsidiar, în cazul în care nu este anulată în totalitate, amenda impusă în sarcina Panasonic/MTPD ar trebui să fie redusă, ținând seama de implicarea mai redusă a acestora în pretinsa înțelegere CPT.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/29

---

Recurs introdus la 11 februarie 2013 de BS împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice 12 februarie 2012 în cauza F-90/11, BS/Comisia

(Cauza T-83/13 P)

2013/C 101/58

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: BS (Messina, Italia) (reprezentant: C. Pollicino, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

—	Declararea prezentului recurs ca fiind admisibil și fondat;

—	anularea hotărârii atacate;

—	confirmarea faptului că „Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională ale funcționarilor Comunităților Europene”, acoperă „tot sistemul cutanat”, iar nu doar „arsurile profunde și cicatrizările patologice ale sistemului cutanat”;

—	dispunerea măsurii de constituire a unei noi comisii medicale, cu sarcina de a reexamina cazul recurentului;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în proceduri.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este îndreptat împotriva hotărârii care a respins o acțiune directă având ca obiect în esență anularea deciziei prin care autoritatea împutericită să facă numiri a finalizat procedura inițiată în temeiul articolului 73 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, reținând lipsa unei atingeri aduse integrității psihofizice, în urma unei agresiuni suferite de recurent.

În susținerea recursului, recurentul invocă două motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 22 alineatul (3) din Reglementarea privind asigurarea. În acest sens, se afirmă că în mod contrar acestei dispoziții, comisia medicală nu a decis ca organ colegial și, în plus, sesizată cu o problemă juridică, s-a declarat necompetentă.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 73 din baremul european de evaluare a atingerilor aduse integrității psihofizice. — În opinia recurentului, prin hotărârea atacată Tribunalul Funcției Publice a respins acțiunea fără să furnizeze o interpretare exactă, care era așteptată din partea acestuia cu privire la aspectul dacă Reglementarea comună acoperă tot sistemul cutanat sau doar arsurile profunde și cicatrizările patologice ale sistemului cutanat.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/30

---

Recurs introdus la 14 februarie 2013 de Diana Grazyte împotriva Hotărârii din 5 decembrie 2012 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-76/11, Grazyte/Comisia Europeană

(Cauza T-86/13 P)

2013/C 101/59

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Diana Grazyte (Utena, Lituania) (reprezentant: R. Guarino, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurenta solicită Tribunalului:

—	anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 5 decembrie 2012 pronunțată în cauza F-76/11 (Grazyte/Comisia Europeană);

—

anularea deciziei luate la 29 aprilie 2011 de directorul DG HR D, în calitate de autoritate abilitată pentru încheierea contractelor de angajare și, în consecință, declararea dreptului recurentei la indemnizația de expatriere prevăzută la articolul 4 din anexa VII la Statutul funcționarilor Comunităților Europene;

—	în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Funcției Publice;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în ambele proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă trei motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea și/sau pe interpretarea eronată a dreptului comunitar în ceea ce privește tehnicile de interpretare a dreptului și rațiunea articolului 4 din anexa VII la Statutul Funcționarilor. Lipsa motivării — În această privință, recurenta invocă faptul că, atât litera dispoziției citate (care se referă în mod expres la „alte motive decât cele legate de exercitarea atribuțiilor în serviciul unui stat sau al unei organizații internaționale”), cât și rațiunea dispoziției au drept consecință excluderea de la dreptul de a beneficia de indemnizație a oricărei persoane care și-a părăsit statul de origine fără a dezvolta o legătură durabilă cu statul în care s-a stabilit, tocmai pentru că a fost recrutată de o organizație internațională. Nici litera, nici logica, nici rațiunea dispoziției în cauză nu pot conduce la afirmația, pe care Tribunalul a făcut-o în hotărârea atacată, că trebuie neutralizate perioadele în care recurenta a lucrat în serviciul unei organizații internaționale atunci când stabilirea într-un alt stat a intervenit, precum în speță, pentru motive de natură afectivă.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea și/sau pe interpretarea eronată a dreptului comunitar în ceea ce privește calificarea agențiilor drept organizații internaționale în sensul articolului 4 din anexa VII la Statutul funcționarilor — În această privință, recurenta invocă faptul că noțiunea de organizație internațională prevăzută la articolul 4 din anexa VII la Statutul funcționarilor a fost definită în mod foarte precis în jurisprudență. Astfel, Tribunalul Uniunii Europene, în Hotărârea din 30 noiembrie 2006, J/Comisia (în special, la punctele 42-43), a considerat că pentru ca o organizație să fie calificată drept internațională pentru aplicarea articolului 4 alineatul (1) litera (a) din anexa VII, este necesar ca aceasta să fi fost identificată și considerată în mod formal ca atare de celelalte state sau de alte organizații internaționale create de state. În orice caz, pentru a aprecia caracterul internațional al unei organizații, trebuie să se ia în considerare exclusiv compunerea sa, iar nu apartenența sa la organizații care au o compunere internațională. În lumina acestor criterii riguroase, nici EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), nici ETF (Fundația Europeană de Formare) nu ar putea fi considerate organizații internaționale în sensul articolului 4.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității — În această privință, recurenta invocă faptul că interpretarea dată de Tribunalul de Primă Instanță dispoziției în cauză este contrară logicii și are ca efect crearea unei discriminări între două categorii de funcționari care nu se întemeiază pe niciun element obiectiv, fiind astfel considerată echivalentă situația unei persoane care a locuit în afara statului său de origine numai pentru că a fost în serviciul unui stat sau al unei organizații internaționale (și, așadar, fără a rupe legăturile cu țara de origine) cu situația persoanei care a părăsit statul de origine pentru a se stabili în alt stat membru pentru alegeri de viață care au determinat dispariția legăturilor cu statul de origine și care, numai ulterior a fost în serviciul unui stat sau al unei organizații internaționale. Pe de altă parte, potrivit hotărârii atacate, ar trebui tratată în mod diferit situația a doi funcționari care au părăsit de peste zece ani statul de origine pentru a constitui o nouă familie în străinătate, numai pentru că unul dintre aceștia, după mai mulți ani în care a locuit în noul stat, a fost recrutat de o organizație internațională.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/31

---

Acțiune introdusă la 14 februarie 2013 — Aer Lingus/Comisia

(Cauza T-101/13)

2013/C 101/60

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Aer Lingus Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentant: D. Piccinin, barrister și A. Burnside, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comisiei Europene din 14 noiembrie 2012, adoptată în temeiul clauzei 1.4.9 din angajamentele asumate de International Consolidated Airlines Group (denumit în continuare „IAG”) față de Comisie ca o condiție pentru aprobarea de către Comisie a preluării British Midlands Limited (denumită în continuare „bmi”) de către IAG în conformitate cu Regulamentul nr. 139/2004 al Consiliului (1), privind evaluarea ofertelor pentru sloturi orare de decolare și de aterizare pe aeroportul Heathrow, pe care IAG trebuia să le cedeze în conformitate cu angajamentele, și clasificarea ofertei prezentate de Virgin Atlantic Airways (denumită în continuare „Virgin”) pentru sloturi orare pe ruta London Heathrow — Edinburgh ca fiind mai bună decât oferta prezentată de Aer Lingus Limited (denumită în continuare „Aer Lingus”) pentru sloturile orare respective;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate, reclamantă invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de interpretare a angajamentelor. Reclamanta susține că Comisia a interpretat în mod eronat criteriul de evaluare a ofertelor prevăzut la clauza 1.4.10 litera (c) din angajamente, în ceea ce privește planurile companiei aeriene ofertante de a oferi zboruri de legătură unor companii aeriene terțe. Comisia a interpretat criteriul respectiv ca incluzând planurile Virgin de a transporta pasageri pe ruta London Heathrow — Edinburgh cu zboruri proprii de legătură cu puncte de plecare sau de destinație situate la mare distanță, deși acest criteriu se limitează în realitate la transferul pasagerilor în tranzit către companii aeriene terțe.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că nu s-a ținut seama în mod adecvat de punctul de vedere al administratorului supervizor (2). Reclamanta susține că Comisia nu și-a îndeplinit obligația de a ține seama în mod adecvat de punctul de vedere al administratorului supervizor și/sau să motiveze în mod adecvat de ce nu a ținut seama de punctul de vedere respectiv în ceea ce privește patru aspecte: — Comisia nu a ținut seama în mod adecvat sau nu a motivat de ce nu a ținut seama de punctul de vedere al administratorului supervizor cu privire la avantajele Aer Lingus în ceea ce privește acordurile dintre companiile aeriene (interlining); — Comisia nu a ținut seama în mod adecvat sau nu a motivat de ce nu a ținut seama de punctul de vedere al administratorului supervizor cu privire la avantajele Aer Lingus în ceea ce privește costurile de operare și analiza de sensibilitate; — Comisia nu a ținut seama în mod adecvat sau nu a motivat de ce nu a ținut seama de punctul de vedere al administratorului supervizor cu privire la modul în care diversele măsuri ar trebui să fie analizate împreună pentru a obține o clasificare generală și — Comisia nu a solicitat punctul de vedere al administratorului supervizor cu privire la avantajele relative ale atribuirii sloturilor orare sub formă de pachet unic.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere. Reclamanta susține că Comisia a săvârșit o eroare vădită atunci când a ajuns la concluzia că oferta Aer Lingus nu oferea presiuni concurențiale care să fie cel puțin „esențial similare” cu cele pe care le prezenta oferta Virgin. Comisia a săvârșit o eroare atât în evaluarea presiunilor concurențiale pe care le prezentau ofertele concurente pentru ruta London Heathrow — Edinburgh, cât și în evaluarea beneficiilor care ar rezulta din acordarea tuturor rutelor unei singure companii aeriene în locul acordării rutei London Heathrow — Edinburgh către Aer Lingus și a celorlalte rute către Virgin.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 201).

(2)  Persoană numită în cadrul preluării bmi de către IAG pentru a îndeplini funcțiile de monitorizare a respectării angajamentelor de către IAG.

---

6.4.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/33

---

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 19 februarie 2013 — BB/Comisia

(Cauza F-17/11) (1)

(Funcție publică - Agent contractual - Neprelungire a unui contract pe perioadă determinată - Acțiune în anulare - Acțiune în despăgubire)

2013/C 101/61

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: BB (reprezentant: A. Blot, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Currall și G. Berscheid, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziei pârâtei de a nu prelungi contractul de agent contractual al reclamantului

Dispozitivul

1.	Respinge acțiunea.

2.	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată la plata unei treimi din cheltuielile de judecată efectuate de BB.

3.	BB suportă două treimi din cheltuielile sale de judecată.

---

(1)  JO C 186, 25.6.2011, p. 33.

---