19.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/1

Rezoluția Consiliului privind planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017

2013/C 80/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

1.	Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (1);

2.	Comunicarea Comisiei privind o strategie cuprinzătoare la nivelul UE pentru drepturile de proprietate intelectuală (2);

Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală (3);

4.	Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (4);

5.	dispozițiile acordurilor de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal încheiate între UE și țări terțe;

6.	Rezoluția Consiliului din 16 martie 2009 privind planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2009-2012 (5);

AVÂND ÎN VEDERE:

7.	Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în legătură cu Strategia pentru evoluția uniunii vamale (6);

8.	Raportul privind punerea în aplicare a planului de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală pentru perioada 2009-2012 (7);

9.	experiența câștigată din planurile de acțiune ale UE anterioare;

10.	CONȘTIENT de efectele dăunătoare în plan economic și al reputației ale încălcărilor DPI pentru întreprinderile și creatorii din UE, precum și de profiturile generate de aceste activități ilicite în beneficiul criminalității organizate;

11.	PREOCUPAT de riscurile care pot fi antrenate de bunurile contrafăcute pentru sănătatea și siguranța consumatorilor și utilizatorilor finali și pentru mediu, care se adaugă consecințelor economico-sociale;

12.	SUBLINIAZĂ obiectivul de a face eforturi în vederea realizării unui înalt nivel de protecție a pieței interne a UE prin intermediul unor abordări moderne și armonizate în privința controalelor și a cooperării vamale, în special pentru a evita deturnările de comerț în interiorul UE;

13.	RECUNOAȘTE nevoia de a pune la dispoziția autorităților vamale instrumentele necesare pentru a răspunde cu succes noilor tendințe din comerțul internațional cu bunuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală;

14.	APROBĂ planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017, astfel cum este redat în anexă, pregătit de Președinție în cooperare cu statele membre și Comisia;

INVITĂ:

15.	statele membre și Comisia să pună în aplicare planul de acțiune prezentat în anexă în mod efectiv și eficient utilizând pe deplin instrumentele și resursele disponibile;

16.

Comisia, în cooperare cu statele membre:

—	să pregătească o foaie de parcurs cuprinzătoare până în primăvara anului 2013 care să faciliteze punerea în aplicare a planului de acțiune;

—	să monitorizeze punerea în aplicare a planului de acțiune;

—	să prezinte Consiliului rapoarte de sinteză anuale privind punerea în aplicare a planului de acțiune;

—	să prezinte Consiliului un raport final privind punerea în aplicare a planului de acțiune în 2017.

Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017

INTRODUCERE

Încălcările masive ale drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul comerțului cu bunuri reprezintă o problemă serioasă la nivel mondial. În 2011, aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în UE de către autoritățile vamale a dus la reținerea a aproape 115 milioane de articole.

Competitivitatea economiilor se bazează din ce în ce mai mult pe creativitate și inovație. Strategia 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii descrie calea de urmat către redresarea economică și creșterea Europei. Promovarea cunoștințelor și a inovației reprezintă una dintre cele trei priorități ale respectivei strategii.

Este esențial să se îmbunătățească condițiile-cadru pentru inovare în societățile comerciale și să se reducă daunele aduse intereselor legitime ale acestora cauzate de falsificatorii care profită de investiții, eforturi și reputația de marcă a titularilor drepturilor. Combaterea organizațiilor internaționale implicate în fraudă și criminalitate organizată, care caută adesea câștiguri ușoare și beneficii economice din comerțul cu bunuri contrafăcute și piratate, necesită, de asemenea, o atenție specifică, la fel ca și riscurile pe care bunurile contrafăcute le pot cauza consumatorilor și utilizatorilor finali.

Un cadru juridic cuprinzător privind DPI trebuie să fie combinat cu o asigurare efectivă a respectării DPI. Societățile comerciale și consumatorii se bazează foarte mult pe capacitatea de reacție a autorităților de aplicare a legii. Autoritățile vamale joacă un rol important în asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: din momentul în care mărfurile care încalcă DPI au intrat pe piața Schengen, circulația acestora este mult mai dificil de împiedicat. Sunt deosebit de importante coordonarea și planificarea activităților autorităților vamale europene de combatere a încălcărilor DPI referitoare la comerțul transfrontalier.

EVALUAREA PLANULUI DE ACȚIUNE AL UE 2009-2012

Rezultatele punerii în aplicare a planului de acțiune 2009-2012 sunt reflectate în raportul pe care serviciile Comisiei l-au elaborat în colaborare cu statele membre.

În ultimii patru ani, s-a pus accentul pe îmbunătățirea legislației existente a UE privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale, pe consolidarea cooperării operaționale dintre autoritățile vamale și industrie și pe dezvoltarea în continuare a cooperării internaționale privind asigurarea respectării DPI. Publicitatea și acțiunea de sensibilizare, reacția la problema vânzărilor pe internet și asigurarea unei formări ad-hoc pentru funcționarii vamali au făcut, de asemenea, parte din planul de acțiune.

Administrația vamală și Comisia au dat un răspuns ferm provocărilor-cheie asociate aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale. Datele statistice culese arată rezultate impresionante, 115 milioane de articole fiind reținute și mai mult de 20 000 de cereri de intervenție inițiate de deținătorii de drepturi în 2011 fiind acceptate. Valoarea estimată a produselor autentice echivalente s-a apropiat de 1,3 miliarde EUR. Vânzările pe internet au crescut numărul cazurilor legate de traficul poștal, care s-a triplat între 2009 și 2011.

Evaluarea planului de acțiune demonstrează necesitatea menținerii unei abordări la nivelul UE a aplicării DPI de către autoritățile vamale. Această situație a fost evocată și în cadrul celei de a 79-a reuniuni a directorilor generali ai vămilor statelor membre ale UE, Croația și Turcia. În cadrul reuniunii s-a solicitat elaborarea unui nou plan de acțiune vamală al UE pentru a combate DPI; acest plan ar trebui să cuprindă obiective clare, resurse adecvate și indicatori de rezultate și performanță.

CALEA DE URMAT

Noul plan de acțiune este menit să aducă valoare adăugată și rezultate sporite într-un mediu de austeritate financiară. Planul conține câteva elemente importante ale planurilor de acțiune anterioare care rămân valabile și care trebuie să fie în continuare aprofundate și puse în aplicare. Experiența câștigată din punerea în aplicare a planului de acțiune 2009-2012 subliniază, de asemenea, necesitatea unei ajustări a acțiunii noastre, ținând seama de constrângerile legate de resurse de la nivelul administrațiilor. Eforturile care trebuie întreprinse ar trebui definite în mod clar și ar trebui legate de indicatori care să permită măsurarea rezultatelor. Ar trebui, de asemenea, elaborat un parteneriat cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și ar trebui consolidată cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu alte organisme europene de aplicare a legii decât autoritățile vamale, după caz, în funcție de competențele respective. Viitorul program „Vama 2020” va continua, asemeni programelor anterioare, să sprijine implementarea prezentului plan de acțiune.

Prin urmare, obiectivele strategice ale acestui plan de acțiune sunt următoarele:

—	punerea în aplicare și monitorizarea efective ale noii legislații a UE privind aplicarea DPI de către autoritățile vamale;

—	abordarea tendințelor majore ale comerțului cu bunuri care încalcă DPI;

—	abordarea comerțului cu bunuri care încalcă DPI în întreg lanțul de aprovizionare la nivel internațional;

—	consolidarea cooperării cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și cu autoritățile de aplicare a legii.

Planul de acțiune se va desfășura în perioada 2013-2017.

FOAIE DE PARCURS

O foaie de parcurs detaliată va fi pregătită de Comisie în cooperare cu experții statelor membre pentru a defini acțiunile și instrumentele care urmează a fi desfășurate într-un cadru temporal convenit, luând în considerare implicațiile financiare și privind resursele umane. Foaia de parcurs asupra căreia se va fi convenit va fi pusă la dispoziția Consiliului în primăvara anului 2013.

MECANISMUL DE REVIZUIRE

Comisia, în cooperare cu experții statelor membre, va prezenta Consiliului anual rapoarte de sinteză în care se va descrie stadiul punerii în aplicare a planului de acțiune, în baza foii de parcurs. Un raport mai detaliat va fi elaborat în ultimul an.

CONCLUZII

Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017 figurează în anexă. Ca prim pas, Comisia va pregăti foaia de parcurs menționată anterior.

1. PUNEREA ÎN APLICARE ȘI MONITORIZAREA EFECTIVE ALE NOII LEGISLAȚII A UE PRIVIND APLICAREA DPI DE CĂTRE AUTORITĂȚILE VAMALE

Obiectivul specific 1.1: Elaborarea instrumentelor pentru punerea în aplicare a noului regulament al UE

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

1.1.1.

Crearea unui manual pentru deținătorii de drepturi care depun cereri de intervenție

Manualul publicat pe site-uri internet

Comisia și statele membre

1.1.2.

Vizită de sprijin în toate statele membre a unei echipe formate din experți în DPI și Comisie

Vizitele efectuate și consilierea acordată, după caz

Problemele detectate sunt monitorizate, iar atunci când este necesar, sunt elaborate planuri de construire a capacităților.

Comisia și statele membre

1.1.3.

Pregătirea orientărilor specifice pentru autoritățile vamale în toate limbile oficiale ale UE cu privire la noile proceduri (inclusiv loturile mici de bunuri), după caz

Orientările sunt disponibile.

Comisia și statele membre

1.1.4.

Elaborarea unei propuneri de formare pentru a facilita punerea în aplicare a regulamentului, cu posibila includere a unui instrument de e-învățare pentru autoritățile vamale și deținătorii de drepturi

Elaborarea planului de formare de către un grup de lucru și formările desfășurate

Comisia și statele membre în cooperare cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală

Obiectivul specific 1.2: Exploatarea funcționării depline a COPIS

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

1.2.1.

Implementarea funcțiilor COPIS

Exploatarea deplină a funcțiilor de căutare și raportare ale COPIS

Comisia și statele membre

Obiectivul specific 1.3: Implicarea deținătorilor de drepturi și a părților interesate

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

1.3.1.

Informarea deținătorilor de drepturi și a părților interesate cu privire la noul regulament al UE

Site-urile internet ale administrațiilor vamale sunt actualizate când regulamentul intră în aplicare.

Comisia și statele membre

Informații privind noul cadru juridic sunt disponibile în birourile de asistență pentru IMM-uri.

Comisia

Anumite părți ale portalului transatlantic privind chestiunile vamale sunt actualizate.

Comisia

Există informații cu privire la noul cadru juridic în organizațiile de sprijinire a IMM-urilor și în departamentele și birourile de proprietate intelectuală și industrială relevante din statele membre.

Comisia și statele membre

1.3.2.

Întâlniri periodice la nivelul UE între autoritățile vamale, reprezentanții deținătorilor de drepturi și alte părți implicate în asigurarea respectării DPI

Prima întâlnire are loc cel mai târziu la un an după ce noul regulament devine aplicabil.

Comisia, statele membre și deținătorii de drepturi/alte părți implicate

Obiectivul specific 1.4: Publicarea anuală de statistici

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

1.4.1.

Publicarea unui raport anual cu statistici privind aplicarea DPI de către autoritățile vamale

Rapoartele anuale sunt disponibile în luna mai.

Comisia și statele membre

2. ABORDAREA TENDINȚELOR MAJORE ALE COMERȚULUI CU BUNURI CARE ÎNCALCĂ DPI

Obiectivul specific 2.1: Elaborarea unor abordări adaptate pentru traficul poștal și prin colete

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

2.1.1.

Schimbul de bune practici privind monitorizarea vamală a comerțului pe internet, în completarea activităților Grupului de lucru pentru cooperare vamală (al Consiliului UE) care țin de criminalitatea prin intermediul internetului cu relevanță pentru domeniul vamal

Bune practici la dispoziția administrațiilor vamale prin intermediul grupului e-contrafacere în cadrul programului „Vama 2013”

Comisia și statele membre

Obiectivul specific 2.2: Consolidarea gestionării riscurilor vamale

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

2.2.1.

Elaborarea unei strategii comune de control bazate pe gestionarea riscurilor, incluzând necesitățile privind informațiile privind riscurile, criterii și standarde comune privind riscurile și implementarea acțiunilor prioritare de control ale UE, după caz, menite să identifice încălcările DPI în cazul loturilor mici și mari de bunuri

Criterii și standarde stabilite

Comisia cu sprijinul statelor membre

2.2.2.

Furnizarea periodică a informațiilor pertinente privind riscul în materie de DPI și control vamal prin intermediul Sistemului de gestionare a riscului vamal (CRMS) și al punctelor de contact pentru control

Sistemul de gestionare a riscului vamal este utilizat pentru schimbul de informații privind riscurile în materie de încălcări ale DPI.

Feedback periodic din partea statelor membre cu privire la informațiile referitoare la riscuri și controlul vamal furnizate și rezultatele controalelor

Comisia și statele membre

2.2.3.

Elaborarea unui plan de acțiune coordonat pentru operațiunile vamale comune privind DPI, inclusiv coordonarea cu organizațiile internaționale

Planul de lucru multianual al OVA privind DPI coordonat cu diferite autorități vamale, Consiliul UE și organizațiile internaționale

Utilizarea informațiilor culese în timpul OVA pentru analiza riscurilor și investigații

Comisia și statele membre

3. ABORDAREA COMERȚULUI CU BUNURI CARE ÎNCALCĂ DPI ÎN ÎNTREG LANȚUL DE APROVIZIONARE LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Obiectivul specific 3.1: Cooperare consolidată cu principalele țări de proveniență, de tranzit și de destinație

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

3.1.1.

Consolidarea cooperării vamale privind DPI cu țări terțe, în principal cu China și Hong Kong

Punerea în aplicare a unui nou plan de acțiune extins UE-China după 2012

Convenirea și implementarea unor activități de cooperare cu Hong Kong

Comisia și statele membre

3.1.2.

Dezvoltarea schimburilor de informații cu țările terțe cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv cu privire la tranzitul și transbordarea de bunuri în UE

Mecanism de schimb de informații instituit

Cantitatea de informații schimbate și numărul de cazuri de reținere pe baza respectivelor informații

Comisia și statele membre

3.1.3.

Consolidarea schimbului de informații între statele membre ale UE și serviciile Comisiei, pe de o parte, și autoritățile țărilor terțe, pe de altă parte, inclusiv din țările din Balcani și din Parteneriatul Estic, în vederea eliminării comerțului internațional cu bunuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală

Numărul de cazuri deschise pe baza informațiilor schimbate

Recomandări

Comisia și statele membre

3.1.4.

Organizarea prezenței UE în domeniul vamal la evenimentele internaționale pentru diseminarea cunoștințelor

Autoritățile vamale din UE reprezentate la evenimentele internaționale relevante privind asigurarea respectării DPI

Feedback cu privire la aceste evenimente furnizat tuturor statelor membre și Comisiei de către participanții UE

Comisia și statele membre

Obiectivul specific 3.2: Construirea capacităților în țările candidate și din vecinătate cu privire la asigurarea respectării DPI

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

3.2.1.

Furnizarea de asistență tehnică la cerere pentru construirea capacităților pentru țările candidate și din vecinătate

Grup de experți la dispoziție

Planificarea multianuală a activităților

Comisia și statele membre

3.2.2.

Schimburile de experiență și eventuale vizite de studiu în ceea ce privește structura operațională, soluțiile informatice și operaționale utilizate de autoritățile vamale în asigurarea respectării DPI

Raport privind cele mai bune practici în domeniul asigurării respectării DPI în UE și în țările învecinate

Comisia și statele membre

3.2.3.

Schimburi de funcționari

Numărul de schimburi efectuate

Raportarea către celelalte state membre și Comisie cu privire la experiența acumulată prin schimburi

Statele membre

4. COOPERAREA CONSOLIDATĂ CU OBSERVATORUL EUROPEAN AL ÎNCĂLCĂRILOR DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ȘI AUTORITĂȚILE DE APLICARE A LEGII

Obiectivul specific 4.1: Stabilirea unui parteneriat cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

4.1.1.

Contribuție la dezvoltarea și implementarea, după caz, a unor proiecte ale Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală pentru a susține instituțiile și inițiativele privind asigurarea respectării DPI, în limita competențelor care îi sunt conferite prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 și în conformitate cu planul de lucru al Observatorului European, în special prin:

—	dezvoltarea de sisteme pentru a colecta și analiza date, precum și pentru a prezenta rapoarte legate de acestea în ceea ce privește obiectul și proporțiile contrafacerii și pirateriei în UE, precum și pentru a schimba informații-cheie;

—	dezvoltarea de competențe în asigurarea respectării proprietății intelectuale prin asigurarea de formări specializate;

—	cum se protejează cel mai bine DPI.

Proiecte care corespund necesităților în domeniul vamal

Compatibilitate și sinergii cu proiectele din domeniul vamal

Disponibilitatea instrumentelor pentru diseminarea cunoștințelor privind dreptul în materie de DPI […]

Activități de conștientizare a publicului, inclusiv activități care să vizeze consumatorii

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală în cooperare cu statele membre

Obiectivul specific 4.2: Îmbunătățirea înțelegerii și cooperării reciproce între autoritățile judiciare, polițienești și vamale

Acțiuni

Indicatori

Actori responsabili

4.2.1.

Evenimente comune între reprezentanții administrațiilor vamale, autoritățile judiciare și polițienești și departamentele și birourile de proprietate intelectuală și industrială

Conferință organizată de Comisie și Observator în 2014

Comisia, Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și statele membre

(1) Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 – „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” – COM(2010) 2020 – nepublicată în Jurnalul Oficial.

(2) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – „O piață unică pentru drepturile de proprietate intelectuală – Stimularea creativității și inovației pentru a oferi Europei creștere economică, locuri de muncă de înaltă calitate și bunuri și servicii de primă clasă” – COM(2011) 287.

(3) JO L 196, 2.8.2003, p. 7. O propunere a Comisiei de modificare a acestui regulament se află în curs de examinare de către Parlamentul European și Consiliu – Documentul 10880/11.

(4) JO L 82, 22.3.1997, p. 1.

(5) JO C 71, 25.3.2009, p. 1.

(6) Nepublicată în Jurnalul Oficial.

(7) Documentul 15699/12.

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

19.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/11

Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în legătură cu Strategia pentru evoluția uniunii vamale

2013/C 80/05

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

—	rolul esențial jucat de uniunea vamală începând din 1968, ca una dintre bazele Uniunii Europene;

—	obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020, astfel cum a fost adoptată de Consiliul European din 17 iunie 2010;

—	obiectivele stabilite prin Strategia de securitate internă, astfel cum a fost adoptată de Consiliul European din 25-26 martie 2010;

—	contribuția vămilor la atingerea obiectivelor UE sus-menționate și strategia stabilită pentru uniunea vamală în 2008 în cadrul Comunicării Comisiei referitoare la o Strategie privind evoluția uniunii vamale (1);

—	eforturile curente de modernizare a uniunii vamale, în special prin adoptarea Codului vamal modernizat (2) și punerea în aplicare a Deciziei privind vama electronică (3), în vederea atingerii obiectivelor sus-menționate;

—	Rezoluția Consiliului din 13 decembrie 2011 privind cooperarea viitoare în ceea ce privește aplicarea legii în domeniul vamal (4);

—	intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009;

—	Concluziile Consiliului privind cooperarea vamală cu țările din vecinătatea estică (5) și alte inițiative privind cooperarea vamală internațională;

—	faptul că, în cadrul reuniunii sale din 14 mai 2008, Consiliul a aprobat Comunicarea 169(2008), obiectivele strategice stabilite prin aceasta cu privire la uniunea vamală și a cerut Comisiei să prezinte un raport privind progresele în materie de implementare a strategiei până în 2011 (6);

IA ACT DE:

—	evoluția uniunii vamale în ceea ce privește volumul activității, punerea în aplicare a tehnologiei informațiilor, precum și politica și legislația;

—	rolul sporit al vămilor în materie de siguranță și securitate;

—	progresele obținute cu privire la dosarele prioritare cum sunt combaterea contrafacerii și a pirateriei, precum și combaterea fraudei, și cu privire la proiecte care urmăresc în același timp facilitarea comerțului internațional și protejarea teritoriului și a locuitorilor UE;

—	dificultățile pe care administrațiile vamale le-au întâmpinat începând cu 2008 în cursul procesului de modernizare și de punere în aplicare a tehnologiei informației;

SALUTĂ:

—	Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în legătură cu Strategia pentru evoluția uniunii vamale (7);

—	propunerea Comisiei de stabilire a Codului vamal al Uniunii (8), propunerea Comisiei de regulament privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (9) și propunerea Comisiei privind programul „Vama 2020” (10);

CONSIDERĂ că obiectivele strategice, astfel cum au fost stabilite în 2008, sunt încă valabile și adecvate;

APROBĂ evoluția în curs a rolului vămilor în ceea ce privește comerțul internațional, interesele financiare și fiscale ale Uniunii Europene, precum și responsabilitățile în ceea ce privește securitatea și siguranța la frontierele externe și protecția locuitorilor UE, inclusiv sănătatea și mediul, într-un context extern aflat în schimbare;

SUBLINIAZĂ faptul că uniunea vamală ar trebui să evolueze în continuare, putând astfel să continue să răspundă obiectivelor sale în susținerea competitivității UE prin protejarea mediului de afaceri, facilitarea comerțului și furnizarea unor servicii de înaltă calitate actorilor interesați;

În acest sens, SUBLINIAZĂ NECESITATEA:

—

de a asigura faptul că evoluțiile și schimbările în materie de servicii și cerințe vamale contribuie în mod pozitiv, în cea mai mare măsură cu putință, la protejarea UE, facilitând comerțul legitim, susținând competitivitatea întreprinderilor UE și ajutând la stimularea beneficiilor economice în conformitate cu obiectivele agendei de creștere a UE;

—	de a integra și ameliora guvernanța internă și performanța uniunii vamale, în vederea asigurării îndeplinirii de către uniunea vamală a obiectivelor sale în cel mai eficace și eficient mod cu putință;

—	de a consolida capacitatea uniunii vamale de a-și măsura impactul, inclusiv consolidarea utilizării măsurării rezultatelor și îmbunătățirea performanței acesteia în ceea ce privește satisfacerea principalilor săi actori interesați, statele membre, întreprinderile și societatea;

—	de a promova în continuare aplicarea uniformă a legislației vamale și a unor abordări moderne și armonizate ale controalelor vamale, permițând flexibilitate în privința soluțiilor naționale, după caz și având în vedere efectele asupra operatorilor și statelor membre;

—	de a consolida cooperarea cu alte agenții, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, în domeniul securității, al sănătății, al siguranței și al mediului, precum și cu partenerii internaționali, respectând în același timp diviziunea competențelor dintre UE și statele membre în acest domeniu;

—	de a adopta o abordare mai cuprinzătoare a lanțului internațional de aprovizionare în scopul îmbunătățirii controalelor, permițând o facilitare sporită a comerțului și aducând beneficii reale și tangibile operatorilor economici autorizați;

—	de a accelera acțiunile de combatere a traficului de mărfuri, în special țigări și alcool, la frontierele externe ale UE și de a consolida cooperarea cu țările vecine UE în acest sens;

—	de a consolida în continuare dialogul și cooperarea cu operatorii economici pentru a răspunde mai bine așteptărilor și constrângerilor acestora;

—	de a utiliza în cel mai bun mod cu putință resursele disponibile la nivelul UE, în special în domeniul dezvoltării IT și al consolidării capacităților umane, cu luarea în considerare a constrângerilor economice și de altă natură;

—	de a favoriza inovarea continuă în contextul cadrului juridic existent și aflat în evoluție pentru consolidarea performanței și a flexibilității uniunii vamale;

—	de a moderniza metodele vamale de lucru și tehnologia de detectare și de a dezvolta competențele personalului de a răspunde acestei necesități, cu luarea în considerare a nevoilor și circumstanțelor specifice;

—	de a susține vămile în rolul lor de autoritate de prim rang în gestionarea circulației transfrontaliere a mărfurilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

INVITĂ Comisia:

—	să ia în considerare aceste puncte formulate de Consiliu și să le reflecte în activitatea sa;

—	să adopte măsuri, alături de administrațiile statelor membre, cu privire la implementarea strategiei; și

—	să prezinte Consiliului un raport privind progresele până în 2014.

(1) Documentul 8027/08 UD 51.

(2) JO L 145, 4.6.2008, p. 1.

(3) JO L 23, 26.1.2008, p. 21.

(4) JO C 5, 7.1.2012, p. 1.

(5) Documentul 16881/11 UD 323.

(6) Documentul 8608/08 UD 65.

(7) Documentul 18932/11 UD 370.

(8) Documentul 6784/12 UD 49 ENFOCUSTOM 10 MI 120 COMER 36 TRANS 53 CODEC 450.

(9) Documentul 10880/11 UD 134 PI 64 COMER 110.

(10) Documentul 13265/12 UD 221 AELE 61.

19.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/13

Rata de schimb a monedei euro (1)

18 martie 2013

2013/C 80/06

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2929
JPY	yen japonez	122,88
DKK	coroana daneză	7,4547
GBP	lira sterlină	0,85620
SEK	coroana suedeză	8,3370
CHF	franc elvețian	1,2221
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,5015
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,620
HUF	forint maghiar	307,17
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7012
PLN	zlot polonez	4,1565
RON	leu românesc nou	4,4153
TRY	lira turcească	2,3466
AUD	dolar australian	1,2446
CAD	dolar canadian	1,3211
HKD	dolar Hong Kong	10,0351
NZD	dolar neozeelandez	1,5686
SGD	dolar Singapore	1,6157
KRW	won sud-coreean	1 439,04
ZAR	rand sud-african	11,8662
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,0399
HRK	kuna croată	7,5875
IDR	rupia indoneziană	12 557,23
MYR	ringgit Malaiezia	4,0487
PHP	peso Filipine	52,595
RUB	rubla rusească	39,9180
THB	baht thailandez	38,179
BRL	real brazilian	2,5697
MXN	peso mexican	16,1410
INR	rupie indiană	69,9780

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

19.3.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/17

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 80/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„JAMBON SEC DE CORSE”/„JAMBON SEC DE CORSE — PRISUTTU”

NR. CE: FR-PDO-0005-0993-26.04.2012

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire:

„Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu”

2. Statul membru sau țara terță:

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.2.

Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Produsul cu denumirea de origine „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” este obținut din pulpă de porc din rasa locală corsicană (porcu nustrale), sărată, uscată și maturată.

Procesele de sărare, uscare și maturare durează minimum 12 luni, dintre care etapa de maturare durează peste 4 luni (ultima etapă a elaborării produsului, realizată exclusiv în condiții ambiante naturale, esențială pentru obținerea texturii produsului și dezvoltarea aromelor).

Caracteristicile produsului sunt următoarele: forma sa este alungită și bine conturată, cu profil de rachetă de tenis, fără picioare, care sunt tăiate. Jaretul este subțire și alungit. În partea centrală, articulația femurală este vizibilă și dezarticulată.

Partea musculară și adipoasă descoperită dincolo de capul femurului până la capătul bucății nu poate fi mai mică de 14 cm.

Greutatea sa uscată este cuprinsă între 6 și 10 kg. Stratul de grăsime de suprafață are între 2,5 și 5,5 cm, în funcție de greutatea jambonului.

Acesta se prezintă întotdeauna fără os, fără picioare și fără niciun ambalaj de suprafață de tip plasă sau „ciorap”.

În secțiune, carnea macră, cu aspect uleios, este de culoare roșie până la roșu-aprins și marmorată.

Grăsimea de suprafață și grăsimea intramusculară sunt de culoare albă până la roz.

Textura este fermă și elastică, foarte onctuoasă. Produsul se caracterizează printr-o mare bogăție aromatică (fructat, cu gust de alune, de șuncă uscată, de ciuperci sau de lemn), un gust sărat caracteristic, cu o notă piperată.

Grăsimea are o savoare dulceagă, aproape dulce.

Este posibilă prezența unei arome ușoare și a unui gust de afumat ori de unt.

Caracteristicile fizico-chimice și biochimice sunt următoarele (% din produsul uscat/mușchiul de referință = Biceps fémoris):

—	procentajul total de lipide din grăsime este de ≥ 89 %;

—	procentajul de sare este cuprins între 6,5 % și 10 %;

—	procentajul de lipide intramusculare este de ≥ 6 %;

—	urme de nitriți/nitrați;

—	conținutul de umiditate în carnea macră este cuprins între 45 și 55 %;

—	conținutul de acid oleic este de ≥ 45 %.

Produsul poate fi comercializat sub formă de bucată întreagă, feliat sau porționat în vid, cu o greutate minimă de 300 de grame (prezentat cu sau fără șorici).

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Caracteristici ale carcaselor

Carcasele care servesc la fabricarea produselor provin de la porci din rasa corsicană (porcu nustrale), sacrificați la vârsta de 12-36 de luni, a căror carcasă cântărește între 85 și 140 kg. Grosimea stratului de slănină este cuprinsă între 2,5 și 6 cm.

Caracteristicile rasei corsicane, vârsta avansată în momentul sacrificării, creșterea în regim de pășune și finisarea bazată în principal pe castane și/sau ghinde conferă materiei prime o calitate deosebită: o culoare a cărnii roșie până la roșu-aprins, un conținut ridicat de lipide și o calitate specifică a grăsimii.

Caracteristicile jamboanelor proaspete

—	Bucată de pulpă de formă alungită, cu o fasonare rotunjită.

—	Picioarele tăiate deasupra articulației.

—	Greutate proaspătă cuprinsă între 8 și 14 kg.

—	Grosimea stratului de slănină cuprinsă între 2,5 și 5,5 cm.

—	Sunt interzise toate procedeele care fac uz de temperaturi negative (congelare, congelare rapidă etc.).

3.4. Hrana pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

După înțărcare, animalele sunt crescute în regim de pășune. Acest regim presupune deplasări ale turmelor pe teritoriile silvopastorale ale căror elemente de gestionare se bazează, printre altele, pe disponibilitatea resurselor furajere și pe anotimpuri.

Alimentația se bazează parțial pe ceea ce animalele înseși culeg de pe aceste pășuni (ierburi, rădăcini, tuberculi etc.). Crescătorii aduc turmelor rațiile de hrană complementară pe teritoriile de creștere în limita a 2 kilograme pe zi și pe porc. Hrana complementară este compusă din cereale, oleaginoase, leguminoase și produsele derivate ale acestora, în proporție de cel puțin 90 % din greutatea formulei alimentare și în medie ponderată, cu un minim de 60 % de cereale și produse derivate ale acestora (grâu, orz, porumb). Porumbul este autorizat în hrana complementară până la patruzeci și cinci de zile înainte de începutul perioadei de finisare.

Finisarea are loc între lunile octombrie și martie timp de cel puțin 45 de zile. În această perioadă, animalele se hrănesc exclusiv cu ghinde și castane, pe care le culeg parcurgând teritoriile prevăzute pentru finisare (păduri de stejar și de castani) cel puțin pe parcursul primelor 30 de zile. După trecerea acestei perioade, este autorizată completarea alimentației cu orz. Rația de orz este de sub 4 kg/zi/porc. Cantitatea cumulată a rațiilor zilnice de orz aduse de crescător nu trebuie să depășească 30 % din alimentația pe bază de castane și/sau ghinde în perioada de finisare.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Toate etapele de producție (fătarea, creșterea, finisarea, sacrificarea porcilor, prelucrarea și maturarea mezelurilor) se realizează obligatoriu în aceeași arie geografică.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Tăierea, felierea și ambalarea se efectuează obligatoriu în aria geografică din următoarele motive:

—	pierderea controlului asupra calității organoleptice în timpul depozitării și manipulării produselor;

—	pierderea controlului asupra monitorizării produsului, a trasabilității și a reetichetării.

Felierea se face manual, exclusiv cu cuțitul, pentru a se evita încălzirea cărnii, cu riscul aferent de pierdere a calităților organoleptice specifice produsului. Sunt autorizate următoarele ustensile: un cuțit de dezosat, un cuțit de feliat, un cuțit flexibil pentru somon și un suport pentru jambon sau orice alt suport.

Porționarea și felierea sunt urmate de ambalarea în vid imediată a produselor.

Carnea macră se caracterizează printr-o culoare roșie până la roșu-aprins. Absența altor conservanți (care să permită limitarea oxidării și astfel să stabilizeze culoarea produsului) decât sarea face indispensabilă ambalarea în vid în cel mai scurt timp cu putință, pentru a se evita înnegrirea cărnii.

Grăsimea, care se caracterizează printr-o savoare, aromă, culoare și strălucire specifice, râncezește repede dacă se află în contact cu aerul, ceea ce confirmă necesitatea unei ambalări în vid în cel mai scurt timp cu putință.

De asemenea, o bucată începută este ambalată complet în următoarele 12 ore.

Aceste proceduri au drept scop să evite orice denaturare a produsului, mai ales în ceea ce privește caracteristicile organoleptice.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Pe lângă mențiunile legale aplicabile mezelurilor, etichetele produselor care beneficiază de denumirea de origine „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” poartă următoarele mențiuni:

—	denumirea de origine „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu”;

—	simbolul DOP al Uniunii Europene, începând cu data înregistrării la nivelul Uniunii Europene.

Mențiunea „finition châtaigne et/ou gland” sau „porcs finis à la châtaigne et/ou au gland” sau „100 % châtaignes/glands” poate să apară pe eticheta produselor numai dacă finisarea animalelor s-a făcut exclusiv cu castane și/sau cu ghinde.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Delimitarea ariei geografice a denumirii de origine „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” se bazează pe localitățile în care mediul fizic respectă condițiile tradiționale de creștere și de prelucrare ale „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu”, corespunzând ansamblului teritoriului Corsicăi, în afară de litoral, care nu este adaptat condițiilor de fabricare a produsului.

Astfel, în aria geografică sunt incluse departamentele Corse-du-Sud și Haute-Corse, inclusiv o parte din următoarele localități:

Departamentul Corse-du-Sud: Afa, Ajaccio, Alata, Albitreccia, Ambiegna, Appietto, Arbellara, Arbori, Arro, Bastelicaccia, Belvédère-Campomoro, Bonifacio, Calcatoggio, Cannelle, Cargèse, Casaglione, Casalabriva, Cauro, Coggia, Cognocoli-Monticchi, Conca, Coti-Chiavari, Cuttoli-Corticchiato, Eccica-Suarella, Figari, Fozzano, Grosseto-Prugna, Lecci, Lopigna, Loreto-di-Tallano, Marignana, Monacia-d'Aullène, Olmeto, Olmiccia, Osani, Ota, Partinello, Piana, Pianottoli-Caldarello, Pietrosella, Pila-Canale, Porto-Vecchio, Propriano, Sainte-Lucie-de-Tallano, San-Gavino-di-Carbini, Sant'Andréa-d'Orcino, Sari-Solenzara, Sarrola-Carcopino, Sartène, Serra-di-Ferro, Serriera, Sollacaro, Sotta, Vico, Viggianello, Villanova, Zonza.

Departamentul Haute-Corse: Aghione, Aléria, Algajola, Antisanti, Aregno, Barbaggio, Barrettali, Bastia, Belgodère, Biguglia, Borgo, Brando, Cagnano, Calenzana, Calvi, Canale-di-Verde, Canari, Castellare-di-Casinca, Centuri, Cervione, Chiatra, Corbara, Ersa, Farinole, Furiani, Galéria, Ghisonaccia, Giuncaggio, L'Ile-Rousse, Linguizzetta, Lucciana, Lugo-di-Nazza, Lumio, Luri, Meria, Monte, Montegrosso, Monticello, Morsiglia, Nonza, Novella, Occhiatana, Ogliastro, Oletta, Olmeta-di-Capocorso, Olmeta-di-Tuda, Olmo, Palasca, Pancheraccia, Patrimonio, Penta-di-Casinca, Pietracorbara, Pietroso, Piève, Pigna, Pino, Poggio-di-Nazza, Poggio-d'Oletta, Poggio-Mezzana, Prunelli-di-Casacconi, Prunelli-di-Fiumorbo, Pruno, Rapale, Rogliano, Rutali, Saint-Florent, San-Gavino-di-Tenda, San-Giuliano, San-Martino-di-Lota, San-Nicolao, Santa-Lucia-di-Moriani, Santa-Maria-di-Lota, Santa-Maria-Poggio, Santa-Reparata-di-Balagna, Santo-Pietro-di-Tenda, Serra-di-Fiumorbo, Sisco, Solaro, Sorbo-Ocagnano, Speloncato, Taglio-Isolaccio, Talasani, Tallone, Tomino, Tox, Urtaca, Vallecalle, Valle-di-Campoloro, Ventiseri, Venzolasca, Vescovato, Vignale, Ville-di-Paraso, Ville-di-Pietrabugno, Volpajola.

Pentru municipalitățile incluse parțial, a fost depus la primărie un document cartografic care definește limitele ariei geografice. Pentru aceste municipalități, zonarea cartografică poate fi consultată pe site-ul internet al autorității naționale competente, în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Corsica dispune de un mediu natural deosebit de original atât din punct de vedere climatic, orografic sau pedologic, cât și din punctul de vedere al funcționării ecosistemelor.

Din punct de vedere geologic, se pot deosebi în Corsica, în vest, o zonă hercinică în care domină graniturile, granulitele și porfirele, care dau forme de relief foarte accidentate, iar în nord-est, o zonă alpină, unde se întâlnesc șisturi lucioase și diverse terenuri sedimentare și unde altitudinile sunt mai mici, iar formele de relief mai puțin spectaculoase. Combinate cu etajele climatice, solurile permit o acoperire vegetală importantă și fixarea unor specii vegetale utile pentru creșterea unui șeptel porcin specific.

Corsica este caracterizată de climatul mediteraneean, însă, din cauza caracterului său insular, precum și a diversității altitudinilor și expunerilor rezultate dintr-o topografie complexă, acest climat este extrem de nuanțat, rezultând contraste uneori frapante între văi și chiar versanți foarte apropiați.

Flora actuală a insulei Corsica este în principal paleomediteraneeană. Izolarea sa a favorizat evoluția speciilor, iar flora corsicană se caracterizează printr-o proporție ridicată de specii endemice.

Printre diferitele etaje de vegetație se găsește etajul mediteraneean subumed, caracterizat prin prezența stejarului de plută și a stejarului de piatră. Formațiunea cea mai răspândită pe acest etaj este maquis-ul.

Etajul mediteraneean umed este caracterizat prin prezența castanului. La acest nivel dispare măslinul, a cărui limită superioară coincide cu limita inferioară a castanului.

Așadar, Corsica este o țară forestieră, unde condițiile de sol și cele climatice sunt, în ansamblu, foarte favorabile dezvoltării pădurilor. Castanul și stejarul sunt deosebit de bine reprezentați pe întreaga suprafață a insulei.

Mezelurile se produc din timpuri străvechi și au fost, timp îndelungat, alături de produsele lactate, una dintre sursele principale de proteine animale în alimentația tradițională a insulei.

Sistemele actuale de creștere a animalelor sunt moștenirea unei tradiții pastorale străvechi, care consta în deplasarea turmelor de porci pe teritoriile silvopastorale de munte sau de pășuni montane estivale, în funcție de resursele furajere spontane din zonă.

Porcul din rasa locală, porcu nustrale, este de tip iberic. El este un animal rezistent adaptat în mod special acestui mod de creștere, care valorifică destul de bine resursele naturale pe care le găsește. Scroafele conduc turmele pe diverse pășuni destul de diverse (zone împădurite, pajiști de vară etc.). Traseele urmate de turme se pot și modifica în funcție de anotimpuri și de resursele furajere prezente în mediu.

De la înțărcare până la sfârșitul perioadei de creștere, crescătorul le aduce animalelor, pe pășunile de pe traseul urmat, rația alimentară indispensabilă pentru dezvoltare. Porcii consumă și resursele furajere care se găsesc pe teritorii (ierburi, rădăcini, tuberculi etc.).

În timpul fazei de finisare, animalele parcurg pădurile de stejar și de castan în momentul în care acestea produc fructe. Ele se hrănesc în principal cu castane și/sau cu ghinde toată toamna și toată iarna. Singurul complement alimentar autorizat este orzul.

Aceasta este o fază esențială, cu efect direct asupra creșterii în greutate și a calității grăsimii (conținut ridicat de acizi grași mononesaturați și conținut scăzut de acizi grași saturați).

Condițiile climatice din zonele de creștere au făcut necesară adoptarea unor procedee de conservare adecvate; în consecință, s-a impus producția de mezeluri uscate, care utilizează ca principii de conservare sărarea și deshidratarea.

În lipsa refrigerării industriale, care a apărut abia la sfârșitul secolului XIX, locuitorii insulei au profitat de ceea ce le oferea mediul. Așa se face că sacrificarea și prelucrarea aveau, și au încă, un puternic caracter sezonier. Dată fiind perioada lungă de maturare și capacitatea sa de conservare, „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” are avantajul de a fi disponibil pe toată durata anului. Produsul a avut și continuă să aibă un caracter festiv, fiind consumat în general cu ocazia sărbătorilor sau a alor evenimente, în orice perioadă din an.

Prelucrarea se face prin procedee naturale. Singurele ingrediente disponibile în mod tradițional, care fac parte și astăzi din procesul de fabricație, sunt sarea, piperul sau ardeiul iude (fără conservanți). Pentru uscare, se folosește căldura focului de lemne provenite de la foioase locale.

Durata și condițiile tradiționale de maturare (în pivniță naturală și la temperatură ambiantă) permit dobândirea unor calități organoleptice specifice, în special la nivelul dezvoltării aromelor și a texturii.

5.2. Specificitatea produsului:

Caracteristicile specifice ale „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” sunt următoarele:

—	o formă specifică, alungită și aplatizată. Jaretul este subțire și alungit;

—	în secțiune, este prezentă carne macră de culoare roșie până la roșu-aprins, în funcție de cantitatea de pigmenți prezentă în mușchi;

—	carnea macră este marmorată, datorită unui nivel de lipide intramusculare de 6 % sau mai mare;

—	feliile au aspect uleios, datorat unui nivel ridicat de acid oleic;

—	textura feliilor este elastică, foarte onctuoasă și se datorează unei activități lipolitice intense;

—	feliile sunt caracterizate printr-o mare intensitate aromatică (fructat, cu gust de alune, de șuncă uscată, de ciuperci sau de lemn), un gust sărat specific, datorat unui conținut de sare cuprins între 6,5 % și 10 %, o notă piperată și o savoare dulceagă, aproape dulce a grăsimii.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Utilizarea porcilor din rasa porcu nustrale este un element esențial al tradiției locale. Rezistența acestei rase locale, capacitatea sa de a suporta variații climatice și alimentare considerabile și de a acumula rapid rezerve lipidice atunci când hrana este prezentă în abundență, precum și condițiile de creștere a acestei rase sunt, într-adevăr, originale și deosebit de bine adaptate teritoriului: zonă de munte, creștere în regim de pășune, ciclu de producție lung (vârsta avansată în momentul sacrificării și o greutate a carcasei întotdeauna mai mică de 140 kg), alimentație bazată pe resurse naturale, în special în faza de finisare.

Astfel, exploatațiile de creștere a porcinelor în regim extensiv dispun din abundență de hrană pe aproape întregul teritoriu corsican: castanii și stejarii de piatră sunt prezenți atât în spațiile naturale de pădure puternic antropizate, cât și pe suprafețe care pot fi considerate agroforestiere.

Capacitatea de adaptare a rasei și resursele naturale disponibile permit obținerea unui produs a cărui calitate se evidențiază prin culoarea roșie până la roșu-aprins, printr-un conținut ridicat de grăsime (proporția grăsime/carne macră și marmorată este ridicată) și o greutate a produsului uscat mai mică de 10 kg. Forma „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse — Prisuttu” (jaret subțire și alungit, formă aplatizată) reflectă caracteristicile genetice ale rasei porcu nustrale.

De asemenea, etapa de finisare are un efect direct asupra următoarelor:

—	creșterea în greutate a animalului și, în special, o creștere a stratului subcutanat de grăsime (peste 2,5 cm);

—	calitatea grăsimii (un conținut ridicat de acizi grași mononesaturați și un conținut scăzut de acizi grași saturați).

Astfel, carnea de porc este foarte potrivită pentru sărare. Procesul de sărare, în care se utilizează exclusiv sare de mare, fiind singurul agent de conservare, explică gustul sărat clar perceptibil al produsului finit. De asemenea, fasonarea produsului îi conferă un aspect și o formă specifice.

În plus, această carne de porc permite o maturare îndelungată în condiții ambiante naturale. Aceasta îi conferă caracteristici organoleptice specifice, precum o textură fermă și elastică și o mare bogăție aromatică.

Conținutul de sare relativ ridicat și ciclul de producție lung (uscare și maturare) generează o activitate proteolitică redusă și o activitate lipolitică intensă, determinând caracteristicile organoleptice specifice ale produsului, îndeosebi textura sa elastică și onctuoasă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://agriculture.gouv.fr/IMG/pdf/CDCJambonSecDeCorse_cle88b2e1.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.

(3) A se vedea nota de subsol nr. 2.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.080.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 80

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 56 19 martie 2013

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUȚII
	Consiliu
2013/C 080/01	Rezoluția Consiliului privind planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2013/C 080/02	Autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții ( 1 )	8

2013/C 080/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6864 – DSE/INCJ/Solar Ventures/JV) ( 2 )	10

2013/C 080/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.6809 – Daimler/Mercedes-Benz Österreich Vertriebsgesellschaft/Mercedes-Benz Financial Services Austria/Mercedes-Benz Hungaria) ( 2 )	10

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2013/C 080/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6879 – Mitsui Group/Gestamp Automoción/Target Companies) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 2 )	15

2013/C 080/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6843 – Siemens/Invensys Rail) ( 2 )	16

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2013/C 080/10	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17

	Rectificări
2013/C 080/11	Rectificare la autorizarea ajutoarelor de stat în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE – Cazuri în care Comisia nu ridică obiecții (JO C 43, 15.2.2013)	23

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2013/C 080/05	Concluziile Consiliului privind progresele înregistrate în legătură cu Strategia pentru evoluția uniunii vamale	11

	Comisia Europeană
2013/C 080/06	Rata de schimb a monedei euro	13

2013/C 080/07	Aviz în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului referitor la încheierea unei anchete cu privire la punerea efectivă în aplicare a Convenției unice a Organizației Națiunilor Unite privind stupefiantele în Bolivia	14


	(1) Text cu relevanță pentru SEE, cu excepția produselor prevăzute în anexa I la tratat
	(2) Text cu relevanță pentru SEE