| ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2013.066.ron | ||
| Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66 | |
|   | ||
| Ediţia în limba română | Comunicări şi informări | Anul 56 | 
| Informarea nr. | Cuprins | Pagina | 
| 
 | IV Informări | |
| 
 | INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE | |
| 
 | Comisia Europeană | |
| 2013/C 066/01 | ||
| 2013/C 066/02 | ||
| 2013/C 066/03 | ||
| 2013/C 066/04 | Rezumatul Deciziei Comisiei din 4 septembrie 2012 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul COMP/M.6314 – Telefónica UK/Vodafone UK/Everything Everywhere/JV) [notificat cu numărul C(2012) 6063 final] ( 1 ) | |
| 2013/C 066/05 | Decizia Comisiei din 6 martie 2013 de modificare a Deciziei Comisiei din 6 octombrie 2010 de constituire a unui grup de experți privind evoluția misiunilor sistemelor europene de navigație prin satelit, denumit grup consultativ privind evoluția misiunilor ( 1 ) | |
| 
 | INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN | |
| 
 | Autoritatea AELS de Supraveghere | |
| 2013/C 066/06 | ||
| 2013/C 066/07 | ||
| 
 | V Anunțuri | |
| 
 | PROCEDURI JURISDICȚIONALE | |
| 
 | Curtea de justiție a AELS | |
| 2013/C 066/08 | ||
| 2013/C 066/09 | ||
| 2013/C 066/10 | ||
| 
 | PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI | |
| 
 | Comisia Europeană | |
| 2013/C 066/11 | Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6869 – GM/Ispol) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) | |
| 
 |  | 
| 
 | (1) Text cu relevanță pentru SEE | 
| RO | 
 | 
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/1 | 
Rata de schimb a monedei euro (1)
6 martie 2013
2013/C 66/01
1 euro =
         
      
| 
 | Moneda | Rata de schimb | 
| USD | dolar american | 1,3035 | 
| JPY | yen japonez | 121,85 | 
| DKK | coroana daneză | 7,4556 | 
| GBP | lira sterlină | 0,86440 | 
| SEK | coroana suedeză | 8,3159 | 
| CHF | franc elvețian | 1,2301 | 
| ISK | coroana islandeză | 
 | 
| NOK | coroana norvegiană | 7,4250 | 
| BGN | leva bulgărească | 1,9558 | 
| CZK | coroana cehă | 25,565 | 
| HUF | forint maghiar | 298,55 | 
| LTL | litas lituanian | 3,4528 | 
| LVL | lats leton | 0,7008 | 
| PLN | zlot polonez | 4,1495 | 
| RON | leu românesc nou | 4,3578 | 
| TRY | lira turcească | 2,3365 | 
| AUD | dolar australian | 1,2670 | 
| CAD | dolar canadian | 1,3408 | 
| HKD | dolar Hong Kong | 10,1099 | 
| NZD | dolar neozeelandez | 1,5630 | 
| SGD | dolar Singapore | 1,6244 | 
| KRW | won sud-coreean | 1 412,69 | 
| ZAR | rand sud-african | 11,7980 | 
| CNY | yuan renminbi chinezesc | 8,1066 | 
| HRK | kuna croată | 7,5928 | 
| IDR | rupia indoneziană | 12 638,96 | 
| MYR | ringgit Malaiezia | 4,0497 | 
| PHP | peso Filipine | 53,067 | 
| RUB | rubla rusească | 39,9850 | 
| THB | baht thailandez | 38,792 | 
| BRL | real brazilian | 2,5631 | 
| MXN | peso mexican | 16,5647 | 
| INR | rupie indiană | 71,3700 | 
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/2 | 
Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice adoptat la reuniunea din 8 august 2012 referitor la un proiect de decizie privind cazul COMP/M.6314 – Telefónica UK/Vodafone UK/Everything Everywhere/JV
Raportor: Portugalia
2013/C 66/02
Concentrare
| 1. | Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice. | 
| 2. | Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia tranzacția notificată are o dimensiune comunitară în temeiul articolului 1 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările economice. | 
Definirea pieței
| 3. | Comitetul consultativ este de acord cu definițiile piețelor relevante ale produsului și ale piețelor geografice relevante stabilite de Comisie în proiectul de decizie. | 
| 4. | În special, Comitetul consultativ este de acord că operațiunea trebuie să fie evaluată pe următoarele piețe: 
 
 
 
 
 
 
 
 | 
Evaluarea din punctul de vedere al concurenței
Efecte verticale
| 5. | Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia operațiunea propusă nu este susceptibilă să genereze efecte verticale necoordonate și coordonate care ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, cel puțin pe piața cu ridicata a platformelor de portofel mobil din Regatul Unit. | 
| 6. | În special, Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia nu este probabil ca părțile care au înaintat notificarea să aibă: 
 
 
 | 
| 7. | Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia operațiunea propusă nu este susceptibilă să genereze efecte verticale necoordonate și coordonate care ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, cel puțin pe piața furnizării cu ridicata și cu amănuntul a serviciilor de SMS în vrac din Regatul Unit. | 
Efecte de tip conglomerat
| 8. | Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia operațiunea propusă nu este susceptibilă să genereze efecte necoordonate și coordonate care ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă pe piața cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă din Regatul Unit. | 
Efecte orizontale
| 9. | Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia operațiunea propusă nu este susceptibilă să genereze efecte orizontale care ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă pe piețele relevante. | 
Concluzie
| 10. | Comitetul consultativ este de acord cu concluzia Comisiei conform căreia operațiunea propusă nu este susceptibilă să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte substanțială a acesteia și că, în consecință, aceasta trebuie să fie declarată compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE. | 
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/4 | 
Raport final al consilierului-auditor (1)
COMP/M.6314 – Telefónica UK/Vodafone UK/Everything Everywhere/JV
2013/C 66/03
La 6 martie 2012, Comisia Europeană a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice (2), prin care Telefónica UK Limited, Vodafone Group plc și Everything Everywhere Limited (controlată în comun de France Télécom și Deutsche Telekom) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei întreprinderi comune nou-create, care va oferi în Regatul Unit diverse servicii de comerț mobil pentru întreprinderi. La 13 aprilie 2012, Comisia a adoptat o decizie de inițiere a procedurilor în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice.
La 14 iunie și 10 iulie 2012, am acceptat cererile din partea Hutchinson 3G UK Limited („Three UK”) și, respectiv, Lloyds Banking Group de a fi audiate ca persoane terțe interesate, în temeiul articolului 18 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice. Three UK și Lloyds Banking Group au demonstrat un interes suficient în cadrul procedurilor. Concentrarea notificată este susceptibilă să afecteze poziția lor competitivă în privința ofertei de servicii de portofel mobil în Regatul Unit. Lloyds Banking Group este, de asemenea, un client potențial al viitoarei întreprinderi comune. În plus, ambele părți au furnizat o serie de contribuții în cursul procedurii. În consecință, am informat părțile care au înaintat notificarea cu privire la decizia mea de a recunoaște Three UK și Lloyds Banking Group ca persoane terțe interesate.
Pe baza dovezilor suplimentare colectate în timpul etapei de aprofundare a investigației, serviciile Comisiei au concluzionat că tranzacția propusă nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă și că, prin urmare, aceasta este compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE. În consecință, nicio comunicare privind obiecțiunile nu a fost trimisă părților.
Proiectul de decizie prevede o autorizare necondiționată a concentrării propuse. Nu am primit nicio plângere cu privire la exercitarea efectivă a drepturilor procedurale de către părțile care au înaintat notificarea sau alte părți. Proiectul de decizie nu conține nicio obiecțiune în privința căreia părțile nu au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. Având în vedere cele expuse anterior, consider că, în acest caz, toți participanții la procedură și-au putut exercita în mod efectiv drepturile procedurale.
Bruxelles, 8 august 2012.
Michael ALBERS
(1) În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29).
(2) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/5 | 
Rezumatul Deciziei Comisiei
din 4 septembrie 2012
privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE
(Cazul COMP/M.6314 – Telefónica UK/Vodafone UK/Everything Everywhere/JV)
[notificat cu numărul C(2012) 6063 final]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 66/04
(Anumite părți din acest text au fost modificate pentru a garanta că nu sunt divulgate informații confidențiale; aceste părți sunt încadrate între paranteze pătrate și marcate cu un asterisc.)
La data de 4 septembrie 2012, Comisia a adoptat o decizie într-un caz privind o concentrare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1) și, în special, articolul 8 alineatul (1) din regulamentul menționat anterior. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului și în limbile de lucru ale Comisiei pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html
I. PROCEDURA
| (1) | La 6 martie 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 („Regulamentul privind concentrările economice”), o notificare privind o concentrare prin care întreprinderile Everything Everywhere Limited („Everything Everywhere”), Telefónica UK Limited („Telefónica Regatul Unit”) și Vodafone Group Plc („Grupul Vodafone”) (denumite împreună „părțile notificatoare”) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei societăți înființate recent care constituie o întreprindere comună („JV Co”), aceasta urmând să ofere diverse servicii de comerț mobil („m-comerț”) pentru întreprinderi din Regatul Unit („operațiunea”). | 
| (2) | Operațiunea are o dimensiune comunitară în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice. | 
| (3) | După o primă evaluare, Comisia a concluzionat că operațiunea intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind concentrările economice, ridicând, în același timp, îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea acestei operațiuni cu piața internă și cu Acordul privind SEE. Prin urmare, la 13 aprilie 2012, Comisia a inițiat procedurile în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). | 
| (4) | Părțile notificatoare au furnizat o serie de observații separate drept răspuns la unele aspecte specifice evidențiate în decizia de inițiere a procedurii. | 
| (5) | La 2 mai 2012, părțile notificatoare au solicitat, în temeiul articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul privind concentrările economice, prelungirea cu 17 zile lucrătoare a duratei celei de a doua etape de investigare. | 
II. PĂRȚILE NOTIFICATOARE
| (6) | Everything Everywhere este o întreprindere comună înființată prin fuziunea dintre T-Mobile UK și Orange UK, operațiune declarată compatibilă cu piața internă în temeiul Deciziei Comisiei din 1 martie 2010 în cazul COMP/M.5650 – T-Mobile/Orange (2). Everything Everywhere este deținută, în ultimă instanță, de întreprinderile France Télécom și Deutsche Telekom care furnizează servicii de telefonie fixă și mobilă în mai multe state membre ale UE și din lume. | 
| (7) | Telefónica Regatul Unit este o filială pe care întreprinderea Telefónica S.A. o deține integral și care aparține grupului Telefónica, oferind în special servicii de telefonie fixă și mobilă în mai multe state membre ale UE, precum și într-o serie de țări din afara Europei, în special din America Latină. | 
| (8) | Grupul Vodafone este un consorțiu format dintr-un grup de societăți implicate în exploatarea de rețele de telecomunicații mobile și furnizarea de servicii conexe de telecomunicații. Grupul Vodafone deține participații în capitaluri proprii de la 30 de operatori de telefonie mobilă din lume. Grupul Vodafone este activ și în alte zone ale Uniunii Europene prin intermediul filialelor sale pe care le deține sau le controlează integral și, de asemenea, întreține relații cu rețele partenere din peste 40 de țări, inclusiv din țările Uniunii Europene. Vodafone UK Limited („Vodafone Regatul Unit”), o filială deținută și controlată integral de Grupul Vodafone, este activă în special pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile din Regatul Unit. | 
| (9) | JV Co ar oferi diverse servicii destinate clienților comerciali din Regatul Unit. Niciuna dintre activitățile JV Co nu ar fi furnizată în mod direct consumatorilor. JV Co ar oferi servicii pentru părțile notificatoare, precum și pentru terții care sunt operatori de telefonie mobilă („utilizatorii serviciului”). JV Co își propune să furnizeze în special următoarele servicii: 
 
 
 | 
III. PIEȚELE RELEVANTE
3.1. Piețele relevante ale produsului
Piața cu ridicata a platformelor de portofele mobile
| (10) | Ar putea fi definită o piață relevantă pentru furnizarea cu ridicata a platformelor de portofele mobile (5), distinctă de piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți. Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, această chestiune poate fi lăsată deschisă, întrucât operațiunea propusă nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața stocării securizate
| (11) | Un portofel mobil necesită stocarea în condiții de siguranță a informațiilor, în special a documentelor de plată. O astfel de stocare poate fi asigurată, în principiu, printr-o varietate de mijloace, cum ar fi stocarea în cloud și stocarea pe un element de siguranță („ES”) care poate fi amplasat în diferite locuri în sau pe terminalul mobil. | 
| (12) | Comisia nu exclude faptul că s-ar putea face o deosebire între piața furnizării cu ridicata a platformelor de portofele mobile și piața furnizării exclusive a serviciilor de stocare securizată. Cu toate acestea, piața furnizării exclusive a serviciilor de stocare securizată nu ar cuprinde numai furnizarea acestor servicii pe cartele SIM, ci ar include cel puțin stocarea securizată furnizată pe elemente de siguranță integrate și, eventual, pe elementele de siguranță ale dispozitivelor atașate terminalelor mobile, precum și soluții bazate pe cloud computing (informatică dematerializată). | 
| (13) | În orice caz, în sensul prezentei decizii, poate fi lăsată deschisă întrebarea dacă piața serviciilor de stocare securizată cuprinde, de asemenea, stocarea securizată pe elementele de siguranță atașate terminalelor mobile sau soluții bazate pe cloud computing, având în vedere că operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți
| (14) | Părțile notificatoare consideră că există o piață în aval pentru distribuția cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți. JV Co în sine nu va fi prezentă pe această piață. În schimb, oferta JV Co privind distribuția cu ridicata a platformelor de portofele mobile va permite părților notificatoare și altor utilizatori ai serviciilor respective să ofere un portofel mobil individualizat pentru operațiuni de vânzare cu amănuntul pe baza platformei subiacente de portofele mobile furnizate de JV Co. | 
| (15) | Pe parcursul investigației de piață, Comisia a evaluat în special următoarele: 
 
 
 | 
| (16) | Comisia consideră că metodele existente în prezent pentru efectuarea plăților online și a plăților pe telefonul mobil pot aparține unor piețe diferite ale unui astfel de produs. Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, se poate lăsa deschisă întrebarea dacă metodele existente de efectuare a plăților online fac parte din aceeași piață a metodelor de efectuare a plăților pe telefonul mobil, având în vedere că operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
| (17) | Comisia consideră că plățile efectuate de pe telefonul mobil sunt de natură să coexiste în viitorul apropiat cu mijloacele de plată tradiționale, inclusiv plățile cu cărți de credit și cărți de debit, atât prin tehnologia NFC, cât și în afara acesteia. Consumatorii vor dori să utilizeze în continuare mai multe mijloace de plată, iar furnizorii de mijloace de plată și comercianții cu amănuntul sunt stimulați să continue să furnizeze și să accepte mijloacele de plată utilizate de clienții lor. Chiar și în cazul în care aceste mijloace de plată au caracteristici care le diferențiază de plățile efectuate prin telefonia mobilă, este foarte probabil să existe un anumit grad de substituibilitate, în special între plățile efectuate prin telefonia mobilă și cardurile de credit și de debit bazate pe tehnologia NFC, ceea ce înseamnă că mijloacele existente de plăți offline pot exercita o presiune concurențială asupra furnizorilor cu amănuntul de servicii de plăți prin telefonia mobilă. La rândul său, acest lucru va aplica constrângeri concurențiale indirecte asupra furnizorilor cu ridicata de platforme de portofele mobile. Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, poate fi lăsată deschisă întrebarea dacă plățile offline fac parte în prezent din aceeași piață cu cea a plăților efectuate prin telefonia mobilă, având în vedere că operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
| (18) | În cele din urmă, Comisia consideră că, cel puțin deocamdată, plățile online și plățile offline efectuate de pe telefonul mobil nu sunt de natură să facă parte din aceeași piață relevantă a produsului. Deși evoluția pe termen scurt/mediu nu este clară în totalitate (6), în cazul prezentei decizii se poate lăsa deschisă întrebarea dacă plățile online și plățile offline efectuate de pe telefonul mobil fac parte din aceeași piață, având în vedere că operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața serviciilor de publicitate
| (19) | JV Co ar acționa ca intermediar pentru vânzarea unor produse digitale de publicitate: aceasta ar oferi companiilor de publicitate, agențiilor și altor entități un „ghișeu unic” pentru furnizarea de cupoane și oferte sau pentru campanii de publicitate pentru mărci de produse pe terminalele mobile la alegerea clienților care sunt abonați ai operatorilor de rețele mobile și de rețele mobile virtuale care participă la o singură campanie. | 
| (20) | JV Co ar oferi în special următoarele servicii: 
 
 
 
 
 | 
| (21) | JV Co nu ar fi activă în alte categorii de publicitate prin telefonia mobilă (cum ar fi, de exemplu, furnizarea de servicii de intermediere pentru publicitatea prin motoare de căutare) și, prin urmare, acestea nu sunt abordate în prezenta decizie. | 
Piața serviciilor de intermediere pentru publicitatea prin telefonia mobilă
| (22) | Potrivit părților notificatoare, piața relevantă a produsului analizată cu ocazia înființării JV Co este piața furnizării serviciilor de intermediere pentru publicitate digitală în Marea Britanie, care cuprinde toate formele de publicitate digitală (mesaje de marketing transmise prin e-mail, SMS-uri, notificări de tip „push” sau publicitate online cu sau fără opțiune de căutare), transmise atât prin conexiuni fixe la internet, cât și prin aparate de comunicații mobile (și prin aparate intermediare, cum ar fi laptop-urile și tabletele). | 
| (23) | În practica sa anterioară, Comisia a făcut o distincție între furnizarea de spațiu publicitar online și offline (7). Comisia a adus în discuție, de asemenea, întrebarea dacă piața publicității online ar putea fi subsegmentată în servicii cu sau fără opțiunea de căutare, dar în cele din urmă a lăsat deschisă această chestiune, întrucât oricare ar fi definiția alternativă a pieței relevante a unui astfel de produs, tranzacția nu a condus la preocupări în materie de concurență (8). | 
| (24) | Totuși, în sensul prezentei decizii, această chestiune poate fi lăsată deschisă în cazul în care publicitatea prin telefonia mobilă constituie o piață separată de piața publicitară online (cu sau fără opțiunea de căutare) sau dacă face parte dintr-o piață mai amplă, întrucât operațiunea nu este de natură să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția posibilă a pieței unui astfel de produs. | 
Mesageria specifică de marketing în cadrul publicității pe telefonia mobilă
| (25) | Totuși, în sensul prezentei decizii, această chestiune poate fi lăsată deschisă indiferent dacă mesageria de marketing constituie o piață separată de piața publicitară online cu sau fără opțiune de căutare sau dacă face parte dintr-o piață mai amplă, întrucât operațiunea nu este de natură să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă, oricare ar fi definiția posibilă a pieței unui astfel de produs. | 
Existența unor subpiețe separate în cadrul mesageriei specifice de marketing
| (26) | Comisia a analizat, de asemenea, dacă în cadrul mesageriei specifice de marketing, SMS-urile de tip „push” și SMS-urile inteligente în vrac, pe de o parte, și notificările informatice de tip „push”, pe de altă parte, ar putea constitui piețe separate. | 
| (27) | Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, această chestiune poate fi lăsată deschisă în cazul în care diferitele tipuri de mesaje specifice de marketing de pe telefoanele mobile constituie piețe separate sau dacă acestea fac parte dintr-o piață mai amplă, întrucât operațiunea nu este de natură să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă, oricare ar fi definiția posibilă a pieței unui astfel de produs. | 
Intermedierea publicității pe telefonia mobilă versus vânzările directe
| (28) | JV Co va fi un intermediar pentru mesageria specifică de marketing, fără opțiunea de căutare, precum și pentru alte forme de publicitate pe terminale mobile (cum ar fi cupoanele și bonurile). | 
| (29) | În urma investigației de piață, Comisia a ajuns la concluzia că vânzările directe de publicitate pe telefonia mobilă restricționează în mod semnificativ vânzarea prin intermediari. În orice caz, în sensul prezentei decizii, poate fi lăsată deschisă întrebarea dacă există piețe separate pentru vânzări directe sau prin intermediar de publicitate pe telefonia mobilă sau dacă acestea fac parte dintr-o piață mai amplă, întrucât operațiunea nu este de natură să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă, oricare ar fi definiția posibilă a pieței unui astfel de produs. | 
Concluzie generală
| (30) | Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că, în ceea ce privește activitățile de publicitate ale JV Co, definirea exactă a pieței produsului poate fi lăsată deschisă, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața cu amănuntul și cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac
| (31) | Serviciile de SMS în vrac pe piața cu amănuntul permit întreprinderilor (cum ar fi comercianții cu amănuntul sau instituțiile financiare) să trimită un volum ridicat de mesaje text clienților lor (cu condiția ca aceștia să își fi exprimat opțiunea de a primi astfel de mesaje pe terminalele lor mobile). Serviciile respective pot fi utilizate pentru a trimite mesaje de marketing, dar, în prezent, acestea sunt utilizate în principal pentru comunicații generale destinate clienților. De exemplu, o bancă poate utiliza un serviciu de SMS în vrac cu amănuntul pentru a trimite clienților situații bancare sumare sau alerte de fraudă. | 
| (32) | Trimiterea de mesaje prin SMS către destinatarii vizați necesită o conectivitate în una sau mai multe rețele de telefonie mobilă și transportul fizic al acestor mesaje către abonații serviciilor de telefonie mobilă. Acest serviciu este menționat ca livrare cu ridicata de SMS-uri în vrac. Serviciul constă în două elemente principale: în primul rând, transmiterea mesajului de la expeditor (JV Co sau un agregator la rețeaua de telefonie mobilă la care este abonat destinatarul – rețeaua națională) și, în al doilea rând, trimiterea mesajului prin rețeaua națională către terminalul mobil al destinatarului. | 
| (33) | Părțile notificatoare consideră că există o piață separată pentru serviciile de expediere cu amănuntul a mesajelor SMS în vrac și serviciile de expediere cu ridicata a mesajelor SMS în vrac, care constituie o contribuție la piața în amonte a serviciilor JV Co în domeniul mesageriei de marketing. | 
| (34) | Pe baza investigației de piață, serviciile de distribuție cu amănuntul a mesajelor SMS în vrac reprezintă o piață separată de piața mesageriei active de marketing. Prima dintre cele două piețe se află în aval de piața eventuală a serviciilor de furnizare cu amănuntul a mesajelor SMS în vrac. Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, definiția exactă a pieței poate rămâne deschisă, întrucât operațiunea nu este de natură să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața serviciilor de analiză a datelor
| (35) | Pe lângă tranzacțiile și serviciile de publicitate oferite, JV Co va oferi clienților săi servicii de analiză a datelor. Părțile notificatoare nu prevăd că JV Co va oferi servicii de analiză a datelor sub forma unor produse autonome. JV Co intenționează să colecteze și să analizeze datele generate atât din tranzacțiile, cât și din serviciile de publicitate furnizate, cu scopul de a furniza clienților săi informații valoroase cu privire la comportamentul consumatorilor. Activitățile JV Co în domeniul analizei datelor vor cuprinde trei elemente principale: analize de raportare, analize privind dezvoltarea întreprinderilor și analize privind nivelul de fidelizare. | 
| (36) | În opinia părților notificatoare, JV Co ar fi activă pe piața furnizării de servicii de analiză a datelor în legătură cu serviciile online și offline de publicitate și de tranzacții. În cazul de față, părțile notificatoare nu consideră că este necesară segmentarea pieței globale pentru furnizarea de servicii de analiză a datelor. | 
| (37) | Comisia a evaluat, în contextul prezentei operațiuni, dacă ar putea exista o piață separată a produsului pentru furnizarea serviciilor de analiză a datelor pentru publicitate pe telefonia mobilă. | 
| (38) | În plus, Comisia a analizat dacă ar putea exista, în sfera telefoniei mobile, piețe separate pentru serviciile de cercetare a pieței (care vizează măsurarea și înțelegerea comportamentului de cumpărare al consumatorilor) și pentru serviciile de informare privind piața (care vizează furnizarea de informații către consumatorii individuali, cum ar fi vârsta, grupul social, activitățile, adresa etc., în vederea marketingului direct). | 
| (39) | În orice caz, în sensul prezentei decizii, definiția exactă a pieței produsului poate rămâne deschisă, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
Piața cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă
| (40) | Pe această piață, operatorii rețelelor de telefonie mobilă vând consumatorilor finali atât apeluri vocale naționale și internaționale și SMS-uri (inclusiv MMS-uri), cât și internet pe mobil, cu servicii de transmitere a datelor și de acces la conținut prin intermediul rețelei mobile. | 
| (41) | În deciziile sale anterioare (9), Comisia nu a mai subdivizat ulterior piața pentru furnizarea de servicii de comunicații mobile către consumatorii finali în funcție de tipul de client (persoană juridică sau persoană fizică, clienți cu abonament sau clienți care utilizează cartele preplătite) sau în funcție de tehnologia rețelei (2G/GSM sau 3G/UMTS). Prin urmare, Comisia a analizat cazurile anterioare pe baza unei piețe unice pentru furnizarea de servicii de telecomunicații mobile către consumatorii finali. | 
| (42) | În sensul prezentei decizii, poate fi lăsată deschisă întrebarea dacă există sau nu subpiețe distincte în ceea ce privește serviciile de telecomunicații mobile către consumatorii finali, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței unui astfel de produs. | 
3.2. Piețele geografice relevante
Piața furnizării cu ridicata a platformelor de portofele mobile
| (43) | Părțile notificatoare consideră că piața geografică relevantă pentru furnizarea cu ridicata a platformelor de portofele mobile are o dimensiune cel puțin națională, care acoperă întregul teritoriu al Regatului Unit. | 
| (44) | Pe baza investigației de piață, Comisia consideră că, în cazul de față, zona geografică acoperită de furnizarea cu ridicata a platformelor de portofele mobile pare a fi cel puțin națională (Regatul Unit) și, eventual, ar putea depăși dimensiunea națională. Cu toate acestea, poate fi lăsată deschisă întrebarea dacă domeniul geografic de aplicare al pieței pentru furnizarea cu ridicata a platformelor de portofele mobile depășește dimensiunea națională, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția pieței geografice relevante. | 
Piața stocării securizate
| (45) | Părțile notificatoare nu au analizat piața pentru stocarea securizată sau domeniul geografic de aplicare al acesteia. | 
| (46) | Furnizarea stocării securizate pe elemente de siguranță bazate pe cartele SIM pare să fie strâns legată de furnizarea cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă, piețe a căror dimensiune Comisia a considerat-o, în deciziile anterioare, ca fiind națională din punct de vedere geografic (10). | 
| (47) | Pe de altă parte, furnizarea serviciului de stocare securizată pe elemente de siguranță integrate este, teoretic, mai amplă din punct de vedere geografic, întrucât producătorii de elemente de siguranță integrate, în special producătorii de echipamente originale (OEM) și de sisteme de operare (SO), precum și, eventual, producătorii de elemente de siguranță externe și de stocare securizată în cloud sunt activi la nivel mondial. Prin urmare, aceștia pot fi în măsură să încheie contracte cu furnizorii cu amănuntul de servicii de portofele mobile sau cu furnizorii cu ridicata de platforme de portofele mobile pentru furnizarea de stocare securizată la un nivel care să depășească sfera națională. | 
| (48) | Comisia consideră că, în cazul de față, piața posibilă în domeniul stocării securizate pare să fie cel puțin națională (Regatul Unit) din punct de vedere geografic. Totuși, în sensul acestei operațiuni, definiția exactă a pieței geografice pentru o posibilă piață în domeniul stocării securizate poate fi lăsată deschisă, întrucât operațiunea propusă nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția pieței geografice relevante. | 
Piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți
| (49) | Părțile notificatoare consideră că domeniul geografic relevant de aplicare al pieței pentru distribuția cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile este cel puțin unul național. Acestea nu anticipează oferta activă de portofele mobile către clienții din afara Regatului Unit, ceea ce înseamnă că serviciile și cardurile de plată care urmează să fie oferite prin intermediul portofelelor mobile vor face trimitere la furnizori de servicii din Regatul Unit. | 
| (50) | Cu toate acestea, părțile notificatoare se așteaptă ca întreprinderile concurente, cum ar fi Google și PayPal, să ofere aceste servicii clienților din diverse țări (11) și, prin urmare, să fie active la nivel mondial. În opinia acestora, întrucât nu există o bază care să permită identificarea piețelor regionale sau locale, problema cu privire la faptul că piața relevantă privind distribuția cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți depășește sau nu nivelul național poate rămâne deschisă. | 
| (51) | Pe baza investigației de piață, Comisia consideră că, în cazul de față, piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile pare să fie cel puțin națională (Regatul Unit) din punct de vedere geografic. În acest sens, definiția exactă a pieței geografice pentru distribuția cu amănuntul a serviciilor de portofele mobile către clienți poate rămâne totuși deschisă, întrucât operațiunea în cauză nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția pieței geografice relevante. | 
Piața serviciilor de publicitate
| (52) | În ceea ce privește serviciile de publicitate oferite de JV Co (și subpiețele potențiale), părțile notificatoare consideră că definiția pieței geografice se aplică cel puțin pentru Regatul Unit și chiar și în afara acestuia. | 
| (53) | Având în vedere investigația de piață, Comisia concluzionează că piața geografică pentru serviciile de publicitate și subpiețele sale potențiale par să aibă un domeniu de aplicare național (Regatul Unit). Cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, definiția exactă a pieței geografice poate rămâne deschisă, întrucât operațiunea în cauză nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția pieței geografice potențiale. | 
Piața distribuției cu amănuntul și cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac
| (54) | Părțile notificatoare consideră că domeniul geografic relevant de aplicare al pieței privind distribuția cu amănuntul a serviciilor de SMS în vrac este cel puțin unul național, acoperind întregul teritoriu al Regatului Unit. | 
| (55) | Domeniul geografic de aplicare al pieței (potențiale) privind distribuția cu amănuntul a serviciilor de SMS în vrac pare să fie unul național (Regatul Unit) sau chiar mai larg; piața (potențială) privind vânzarea cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac pare să depășească teritoriul național. | 
| (56) | În ceea ce privește piața distribuției cu amănuntul și cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac, definiția exactă a pieței geografice poate rămâne deschisă în cazul de față, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței geografice. | 
Piața serviciilor de analiză a datelor
| (57) | Părțile notificatoare consideră că domeniul geografic de aplicare al pieței privind serviciile de analiză a datelor (și al subpiețelor sale relevante) are cel puțin un caracter național, acoperind întregul teritoriu al Regatului Unit. | 
| (58) | În sensul prezentei decizii, definiția exactă a pieței geografice poate rămâne deschisă, întrucât operațiunea în cauză nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi definiția alternativă a pieței geografice. | 
Piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă
| (59) | În deciziile sale anterioare (12), Comisia a concluzionat că piața geografică relevantă a serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali (și subpiețele sale potențiale) are un caracter național. Această concluzie se bazează pe faptul că tarifele telefoniei mobile operează la nivel național și că regulamentul în cauză (cum ar fi alocarea spectrului de frecvențe, calcularea și terminarea apelurilor în rețelele mobile) este conceput, de asemenea, la nivel național. | 
| (60) | Comisia concluzionează că, în conformitate cu deciziile sale anterioare, piața geografică se limitează la Regatul Unit. | 
IV. EVALUARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONCURENȚA
4.1. Introducere
| (61) | În temeiul articolului 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul privind concentrările economice, Comisia trebuie să evalueze dacă o concentrare propusă ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe un segment important al acesteia (13). În acest sens, Comisia a evaluat toate piețele afectate de operațiunea în cauză. | 
| (62) | În ceea ce privește serviciile de tranzacții mobile, piețele relevante pentru evaluarea operațiunii sunt piața în amonte pentru furnizarea cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile, piața privind accesul la stocarea securizată, piața în aval pentru distribuția cu amănuntul a portofelelor mobile către clienți și piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă. Toate aceste piețe au un domeniu geografic de aplicare care include atât Regatul Unit, cât și alte teritorii (14). | 
| (63) | În ceea ce privește serviciile de publicitate ale JV Co, piețele relevante pentru evaluarea operațiunii în ceea ce privește concurența sunt piețele pentru intermedierea publicității mobile și subpiețele lor potențiale, precum și furnizarea cu amănuntul sau cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac. În plus, piața privind analiza datelor și subpiețele sale potențiale sunt, de asemenea, relevante pentru evaluarea în ceea ce privește concurența în cazul de față. | 
| (64) | Comisia și-a axat investigația de piață în principal pe evaluarea riscului de apariție a unor influențe negative asupra concurenței ca rezultat al operațiunii, în urma unor strategii posibile de blocare, având în vedere, în special, pozițiile puternice adoptate de părțile notificatoare cu privire la piața distribuției cu amănuntul a telefoniei mobile în Regatul Unit. În consecință, această secțiune va evalua în primul rând efectele neorizontale potențiale ale operațiunii pe piețele de portofele mobile și SMS-uri în vrac, urmând să examineze ulterior efectele orizontale potențiale ale operațiunii pe piețele furnizării cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile și piețele pentru furnizarea serviciilor de publicitate mobilă și de analiză a datelor. | 
| (65) | În vederea evaluării efectelor orizontale potențiale, Comisia a analizat situația în absența operațiunii. Pe baza rezultatului investigației de piață, Comisia consideră că părțile notificatoare ar fi (și, într-o anumită măsură, sunt deja) capabile să își ofere serviciile de comerț mobil fără ajutorul JV Co (15). Cu toate acestea, nu este necesar, în sensul prezentei decizii, să se ajungă la o concluzie cu privire la acest aspect, întrucât operațiunea nu ar îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, indiferent care ar fi scenariul alternativ. | 
4.2. Efecte neorizontale – efecte verticale
Introducere
| (66) | În prezenta decizie, Comisia trebuie să evalueze dacă părțile notificatoare își pot exercita puternica poziție colectivă pe piața distribuției cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă (și pe oricare subpiață potențială) pentru a împiedica în mod semnificativ potențialii nou-veniți pe piața distribuției cu ridicata a platformelor de portofele mobile să ofere servicii concurente. În conformitate cu Orientările privind evaluarea concentrărilor neorizontale, sunt posibile două tipuri de blocaje: blocarea pieței factorilor de producție și blocarea accesului la clienți (16). În cazul de față, Comisia evaluează posibilitatea ca o strategie să blocheze accesul tehnic sau comercial la factorii de producție esențiali pentru furnizarea de portofele mobile către consumatorii finali; acești factori de producție sunt elementele de siguranță, precum și introducerea unor aplicații pe un terminal mobil care să permită funcționarea portofelului mobil. Această blocare a pieței factorilor de producție poate să deterioreze condițiile de concurență pe piața distribuției cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile (conducând, de exemplu, la prețuri mai ridicate pentru furnizorii de servicii) și să afecteze condițiile de concurență pe piața în aval de distribuție cu amănuntul a portofelelor mobile. Prin urmare, Comisia examinează mai jos capacitatea și interesul părților notificatoare de a apela la blocarea pieței factorilor de producție. | 
| (67) | Comisia a investigat în special dacă părțile notificatoare: 
 
 | 
Evaluarea blocării tehnice
| (68) | În ceea ce privește capacitatea tehnică de a bloca în mod semnificativ accesul furnizorilor concurenți de portofele mobile pe piața factorilor de producție, trebuie remarcat în primul rând că majoritatea respondenților în cadrul investigației de piață au declarat că părțile notificatoare nu ar avea capacitate tehnică să îngrădească sau să limiteze capacitatea concurenților lor (17) de a oferi servicii de portofele mobile prin alte mijloace decât prin intermediul JV Co (18). De asemenea, trebuie remarcat că părțile notificatoare consideră că JV Co va oferi acces la alți operatori de rețele mobile și operatori de rețele mobile virtuale în condiții nediscriminatorii (19). În special, toate detaliile tehnice vor fi dezvoltate de JV Co în conformitate cu standardele proprii sectorului și furnizate în mod liber utilizatorilor de servicii și potențialilor utilizatori de servicii, pe criterii nediscriminatorii (20). | 
| (69) | Accesul la un element de siguranță pare să fie fundamental pentru funcționarea portofelelor mobile. Deși, în principiu, este posibil ca tranzacțiile efectuate de pe un terminal mobil să fie completate prin soluții care ar utiliza soluții informatice securizate cu stocarea în cloud a documentelor de plată, aceste soluții sunt considerate în această etapă mai puțin sigure sau prea lente pentru a fi folosite la punctele de desfacere, deoarece necesită introducerea unui nume de utilizator și a unei parole. Aceste soluții par viabile pe termen mediu spre lung (21). | 
| (70) | Prin urmare, Comisia consideră că cele mai probabile mijloace actuale de furnizare a unui portofel mobil către clienți ar fi un element de siguranță pe bază de cartelă SIM sau, alternativ, un element de siguranță integrat. | 
| (71) | În consecință, Comisia analizează în primul rând dacă părțile notificatoare ar putea împiedica în mod semnificativ concurenții să ofere clienților un portofel mobil care să concureze cu cel oferit prin intermediul JV Co, prin refuzarea accesului la elementul de siguranță localizat în elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM. | 
| (72) | În al doilea rând, presupunând că accesul la elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM a fost refuzat, Comisia evaluează dacă concurenții își pot oferi în continuare portofelele mobile prin accesarea unui element de siguranță alternativ integrat în hardware-ul terminalului mobil sau dacă părțile notificatoare ar putea, de asemenea, să împiedice în mod semnificativ concurenții să ofere clienților un portofel mobil care să concureze cu cel oferit prin intermediul JV Co, prin refuzarea accesului la acest element de siguranță alternativ integrat. | 
| (73) | Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că, întrucât aceasta este o piață recentă și în curs de dezvoltare, dacă în viitor vor apărea pe piață noi tehnologii informatice, elemente de siguranță în cloud, carduri micro SD, etichete sau mufe NFC sau soluții alternative, având în vedere progresele tehnologice posibile, acestea ar crea o concurență suplimentară semnificativă și, prin urmare, ar impune constrângeri concurențiale pentru JV Co și părțile notificatoare. | 
Capacitatea tehnică de a bloca în mod semnificativ furnizorii de portofele mobile concurenți prin blocarea accesului la elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM
| (74) | Comisia concluzionează că părțile notificatoare ar avea capacitatea tehnică de a bloca în mod semnificativ accesul la elementele de siguranță pe bază de cartelă SIM pentru furnizorii concurenți de portofele mobile în ceea ce privește contractele de distribuție cu amănuntul a telefoniei mobile semnate cu clienții (în cadrul cărora furnizează clientului cartela SIM) în Regatul Unit. Această concluzie nu s-ar modifica dacă delimitarea pieței geografice ar depăși teritoriul Regatului Unit, deoarece părțile notificatoare oferă în cea mai mare parte contracte de distribuție cu amănuntul a telefoniei mobile clienților care sunt resortisanți ai Regatului Unit. | 
Capacitatea tehnică de a bloca/afecta în mod semnificativ funcționarea portofelelor mobile concurente cu un element de siguranță alternativ
| (75) | Accesul la elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM ar putea fi în principal ocolit de furnizorii concurenți de portofele mobile dacă aceștia ar putea accesa alte elemente de siguranță localizate în anumite părți ale terminalului mobil, și nu pe cartela SIM a părților notificatoare. | 
| (76) | Elementele de siguranță pot fi integrate în hardware-ul terminalului mobil (o soluție propusă de anumiți producători de echipamente originale (22) care vând terminale mobile în Regatul Unit) sau inserate într-un dispozitiv extern atașat terminalului mobil. De exemplu, Visa oferă deja soluții de plăți mobile cu ajutorul unui astfel de element de siguranță în Regatul Unit. | 
| (77) | Este foarte posibil ca aceste alternative să fie utilizate de concurenții care oferă servicii de tranzacții. Aceasta permite în mod clar concurenților să propună clienților propriile produse care utilizează elemente de siguranță integrate, cum ar fi Google Wallet. | 
| (78) | Întrucât cea mai probabilă alternativă pentru elementele de siguranță pe bază de cartelă SIM ar fi elementele de siguranță integrate, Comisia își concentrează evaluarea privind blocarea tehnică asupra capacității părților notificatoare de a afecta funcționalitatea portofelelor mobile rivale care ar solicita utilizarea unui element de siguranță integrat. În principiu, această afectare poate lua o varietate de forme, care sunt analizate pe rând în cele ce urmează. | 
Capacitatea tehnică de a bloca/afecta descărcarea, instalarea și/sau actualizarea unei aplicații concurente de portofel mobil care solicită un element de siguranță integrat pe un terminal care operează în rețelele părților notificatoare
| (79) | Comisia a evaluat dacă părțile notificatoare pot avea capacitatea tehnică de a garanta faptul că clienții nu pot descărca sau utiliza aplicația necesară a portofelului mobil. Părțile notificatoare consideră că nu este posibil din punct de vedere tehnic pentru un operator de rețele mobile să blocheze (sau să afecteze) descărcarea/instalarea sau actualizarea unei aplicații (concurente) de portofel mobil (23). | 
| (80) | Pe parcursul acestei investigații de piață, Comisia a comunicat îndeaproape cu autoritatea națională de reglementare din Regatul Unit în materie de telecomunicații (Ofcom), care a făcut dovada unei expertize tehnice independente. Ofcom a evaluat în detaliu observația părților notificatoare privind blocarea tehnică. În esență, Ofcom a concluzionat că declarațiile părților notificatoare sunt rezonabile, având în vedere stadiul actual al tehnologiei și aplicarea serviciilor de portofele mobile. | 
| (81) | În ceea ce privește posibilitatea tehnică pentru operatorii de rețele mobile de a împiedica descărcarea unei aplicații concurente privind portofelele mobile fără a bloca accesul la întregul magazin de aplicații, doi operatori de rețele mobile care nu fac parte din JV Co au confirmat că acest lucru nu ar fi posibil. | 
| (82) | De asemenea, în ceea ce privește posibilitatea tehnică pentru operatorii de rețele mobile de a împiedica un client să își utilizeze conexiunea 3G sau Wi-Fi pentru a descărca aplicații (de exemplu, din PayPal) din magazinele de aplicații, cum ar fi Google Play sau iTunes, anumiți respondenți au declarat că acest lucru nu este posibil. | 
| (83) | Încercarea părților notificatoare de a bloca site-urile sau aplicațiile web din alte considerente decât gestionarea traficului sau blocarea conținutului ilegal ar fi cel mai probabil detectată de clienții sau proprietarii acestor site-uri web și de Ofcom, ceea ce ar afecta comportamentul părților notificatoare în acest sens. Comisia consideră că aceasta s-ar aplica, de asemenea, în cazul altor strategii de blocare tehnică evaluate în decizie. | 
| (84) | În temeiul celor de mai sus, cel mai probabil, părțile notificatoare nu au capacitatea tehnică de a bloca sau de a afecta descărcarea, instalarea sau actualizarea unei aplicații concurente de portofel mobil pe un terminal care operează în rețeaua părților notificatoare. | 
Capacitatea tehnică de a bloca/afecta funcționalitatea unui element de siguranță integrat sau de a-l dezactiva după ce a fost instalat
| (85) | Părțile notificatoare consideră că producătorii de echipamente originale sunt emitenții elementelor de siguranță integrate și controlează accesul la acestea, întrucât vor avea drepturi de gestionare a conținutului. Părțile notificatoare nu pot să blocheze accesul sau să afecteze funcționalitatea elementelor de siguranță integrate deoarece acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare pentru a introduce elemente de siguranță integrate. Părțile notificatoare nu pot modifica sau determina drepturile de acces la elementele de siguranță integrate. | 
| (86) | În special, Comisia consideră că, în temeiul raportului prezentat de Ofcom (24), operatorii de rețele mobile nu „posedă” elemente de siguranță care să nu se bazeze pe cartele SIM și că, drept rezultat, activarea și controlarea unui astfel de element de siguranță nu s-ar afla sub controlul operatorilor de rețele mobile (deși autorizarea anumitor aspecte se poate baza, parțial sau integral, pe servicii de acces cum ar fi conexiunile mobile în bandă largă pe care le pot furniza operatorii de rețele mobile pentru anumiți clienți). Dacă accesul la conexiunea în bandă largă a operatorilor de rețele mobile poate fi utilizat pentru a activa inițial un element de siguranță integrat, acesta poate fi, de asemenea, realizat cu ajutorului unui USB sau al unei conexiuni Wi-Fi. Prin urmare, dacă operatorii de rețele mobile doresc să blocheze accesul, acest lucru poate fi realizat utilizând conexiunea în bandă largă a operatorilor de rețele mobile (cu alte cuvinte, poate fi fezabil din punct de vedere tehnic), însă este puțin probabil să poată fi fezabil din punct de vedere tehnic pentru a împiedica utilizarea altor servicii de acces (de exemplu, USB sau Wi-Fi) (25). | 
| (87) | Pe baza investigației de piață, cel mai probabil, părțile notificatoare nu au capacitatea tehnică de a bloca sau de a afecta funcționalitatea unui element de siguranță sau de a-l dezactiva după ce a fost instalat. | 
Capacitatea tehnică de a subordona operarea unui portofel mobil concurent pentru a favoriza în mod automat elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM/portofelul mobil al părților notificatoare
| (88) | Părțile notificatoare consideră că un element de siguranță pe bază de cartelă SIM și un element de siguranță integrat într-un terminal mobil pot funcționa împreună pe același terminal mobil. De asemenea, un element de siguranță pe bază de cartelă SIM și un element de siguranță „activ” integrat pot exista în paralel. Cu alte cuvinte, acestea pot opera într-un mod care să permită cititorului fără contact să efectueze apeluri de pe ambele elemente de siguranță. Mai mult, operatorii de rețele mobile nu au capacitatea tehnică de a subordona operarea unui portofel mobil concurent pentru a favoriza în mod automat elementele de siguranță pe bază de cartelă SIM sau portofelele mobile care au la bază platforma JV Co. | 
| (89) | Pe baza investigației de piață și luând în considerare, în special, observațiile Ofcom, Comisia consideră că selecția elementelor de siguranță implicite va rămâne la latitudinea clientului. | 
| (90) | Comisia recunoaște avantajele unui portofel mobil de a fi selectat în prealabil ca portofel mobil implicit în setările unui terminal mobil. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în cazul unei aplicații care permite efectuarea plăților în magazine sau online, care poate fi considerată o aplicație importantă pentru clienți în ceea ce privește sentimentul de securitate, beneficiile, etc., clientul va selecta probabil aplicația de plată aleasă pentru a achita anumite bunuri și servicii. | 
| (91) | Prin urmare, se poate concluziona că, în cazul unui terminal mobil cu un element de siguranță pe bază de cartelă SIM și un element de siguranță integrat, furnizorul de sisteme de operare, și nu producătorul de echipamente originale, face prima configurare a setărilor preferabile pentru elementul de siguranță și acesta este, în ultimă instanță, clientul capabil să configureze setările după bunul plac. | 
Crearea standardelor sau a specificațiilor de facto care ar bloca accesul furnizorilor concurenți de portofele mobile
| (92) | Părțile notificatoare consideră că JV Co nu va crea standarde noi. În schimb, JV Co va folosi standardele deschise existente care sunt disponibile pentru crearea platformei sale de portofele mobile. | 
| (93) | Comisia a cercetat dacă părțile notificatoare pot crea standarde și specificații de facto prin care să blocheze accesul furnizorilor cu ridicata de servicii privind platformele de portofele mobile rivali, împiedicându-i, prin urmare, să ofere portofele mobile concurente. | 
| (94) | Rezultatul investigației de piață cu privire la întrebarea dacă există sau nu deja standarde sau specificații care să guverneze interoperabilitatea dintre elementele de siguranță pe bază pe cartele SIM și aplicațiile de portofele mobile nu este unul concludent. Comisia consideră că acest lucru poate reflecta caracterul evolutiv al acestei noi tehnologii. | 
| (95) | De asemenea, în ceea ce privește opțiunea clienților de a efectua plăți, de a răscumpăra cupoane și de a solicita puncte de fidelizare în același timp prin intermediul terminalelor mobile (soluția „one-tap”), Comisia a constatat, pe baza informațiilor disponibile, că nu există specificații standard și că este posibil ca părțile notificatoare să fie nevoite să își creeze propriile specificații (26) sau ca acestea să utilizeze standardele și specificațiile dezvoltate de participanții pe piață, cum ar fi Google sau VeriFone (27). | 
| (96) | Cu toate acestea, pentru a-și face opțiunea Google Wallet funcțională, compania Google a dezvoltat, de asemenea, specificații brevetate cu scopul de a permite operațiuni simultane de plată, de utilizare de cupoane, de răscumpărare a punctelor de fidelizare, iar producătorii de terminale de plată la punctele de desfacere (POS) declară că aceste specificații brevetate ar putea coexista pe terminalele POS pentru a permite funcționarea diverselor portofele mobile (28). | 
| (97) | În mai 2010, a fost lansat în Franța proiectul Cityzi pentru serviciile comerciale interoperabile care combină sistemele de emitere a biletelor pentru transport, plățile mobile securizate, mai multe proiecte privind comerțul cu amănuntul și alte servicii de turism pe terminale mobile. Peste un milion de terminale mobile cu tehnologia NFC utilizează în prezent acest serviciu. Pe parcursul experimentului a rezultat că standardul sau specificația GlobalPlatform actuală pentru conexiuni între managementul sistemelor de transport (MST) și managementul elementelor de siguranță (ES) nu era suficient de clară, de exemplu, în ceea ce privește cardurile de fidelizare. Prin urmare, Association Française Sans Contact Mobile (Asociația franceză de telefonie mobilă fără contact) a creat noi standarde sau specificații pentru a soluționa această problemă (29). Aceste standarde sau specificații sunt în prezent discutate și urmează a fi aprobate de către GlobalPlatform, fiind, de asemenea, incluse în proiectul „Fast track” al GSMA (Asociația internațională a operatorilor de telefonie mobilă). | 
| (98) | Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că este foarte probabil ca părțile notificatoare să nu poată crea standarde și specificații de facto care să nu fie utilizate de ceilalți participanți pe piață, blocând, prin urmare, în mod semnificativ, accesul furnizorilor de portofele mobile concurenți. | 
Evaluarea blocării comerciale
Introducere
| (99) | În sensul prezentei decizii, Comisia consideră „blocarea comercială” o strategie care se bazează pe capacitatea și interesul părților notificatoare de a bloca în mod semnificativ furnizorii de portofele mobile rivali, utilizând mai degrabă mijloace comerciale decât tehnologice. Prin urmare, blocarea comercială este în principal aplicată indirect (30), de exemplu, prin negocierea cu părțile terțe, cum ar fi producătorii de echipamente originale (OEM), pentru a-i determina să adopte măsuri comerciale care pot bloca sau împiedica accesul furnizorilor de portofele mobile rivali, sau prin stimularea părților terțe, cum ar fi comercianții cu amănuntul independenți, să comercializeze terminale mobile împreună cu portofelele mobile ale JV Co, în detrimentul terminalelor mobile care includ portofele mobile rivale. | 
| (100) | Comisia a analizat dacă o parte notificatoare poate pune în aplicare pe cont propriu o strategie de blocare comercială indiferent de strategiile celorlalte părți notificatoare sau dacă acestea din urmă pot să se bazeze, în baza unui scenariu de blocare potențială, pe punerea în aplicare în comun (sau colectivă) a unei strategii de blocare. | 
| (101) | Pentru a înțelege dacă părțile notificatoare ar putea avea capacitatea comercială de a bloca în mod semnificativ furnizorii rivali de portofele mobile, Comisia a examinat lanțul de aprovizionare cu portofele mobile. Principalii participanți în lanțul de aprovizionare sunt: 
 
 
 
 | 
| (102) | Comisia analizează, pentru fiecare modalitate de blocare comercială, dacă părțile notificatoare au capacitatea și interesul de a se implica într-o strategie comună de blocare comercială. În plus, Comisia a analizat dacă părțile notificatoare împreună cu băncile au capacitatea și interesul de a bloca în mod semnificativ soluțiile de plată care nu au un caracter bancar. | 
Presiunea comercială exercitată asupra producătorilor de echipamente originale cu scopul de a-i determina să nu instaleze elemente de siguranță integrate sau să blocheze instalarea în prealabil a acestora
| (103) | Comisia a analizat dacă părțile notificatoare ar avea capacitatea și interesul de a exercita presiuni comerciale asupra producătorilor de echipamente originale cu scopul de a-i determina să nu instaleze un element de siguranță integrat pe modelele lor de terminale mobile sau să blocheze instalarea în prealabil a unui astfel de element de siguranță integrat. Comisia a analizat influența comercială a părților notificatoare în legătură cu terminalele mobile oferite de către acestea în vederea distribuției prin intermediul canalelor lor de vânzări directe și, de asemenea, în legătură cu terminalele mobile „vanilla” oferite de comercianții cu amănuntul independenți. | 
| (104) | Pe parcursul investigației de piață, un număr de producători de echipamente originale au răspuns la întrebările Comisiei, declarând că operatorii de rețele mobile încearcă uneori să cumpere o „variantă specifică de operator” de pe un terminal mobil vândut în propriile canale de distribuție cu amănuntul. Prin urmare, anumite caracteristici pot fi diferite în ceea ce privește „varianta de operator” de pe un terminal mobil, în funcție de dorințele operatorilor de rețele mobile cu privire la caracteristicile pe care trebuie să le aibă un terminal mobil și pe care doresc să le conțină în prealabil. Cu toate acestea, caracteristicile respective (cum ar fi un element de siguranță integrat) ar fi disponibile în „varianta vanilla” pe piața deschisă de terminale mobile la care pot avea acces comercianții cu amănuntul independenți în urma unei certificări tehnice din partea operatorilor de rețele mobile. Această certificare tehnică este oferită de operatorii de rețele mobile tuturor terminalelor mobile care sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu propria rețea și care nu sunt afectate de considerente comerciale. Acest lucru este evidențiat de stocarea la scară largă de către părțile notificatoare și comercianții cu amănuntul independenți din Regatul Unit de terminale mobile cu tehnologia NFC care conțin un element de siguranță integrat (și care pot include un portofel mobil concurent). O excepție notabilă este Apple, care nu oferă variante de operator. | 
| (105) | În temeiul celor de mai sus, părțile notificatoare pot, teoretic, să solicite producătorilor de echipamente originale să înlăture sau să blocheze elementul de siguranță integrat instalat în prealabil pe terminalele mobile furnizate pentru propriul canal brevetat de comercializare directă cu amănuntul. Cu toate acestea, furnizorii de sisteme de operare sau producătorii de echipamente originale integrate pe verticală se pot implica în contrastrategii împotriva unei astfel de încercări de blocare. Furnizorii de sisteme de operare sunt implicați mult mai devreme decât operatorii de rețele mobile în procesul de dezvoltare a unui terminal mobil, iar acest lucru limitează influența părților notificatoare asupra specificațiilor terminalelor mobile în comparație cu furnizorii de sisteme de operare. Un furnizor de sisteme de operare care anticipează o astfel de cerere din partea părților notificatoare poate încerca să influențeze specificațiile terminalelor mobile ale producătorilor de echipamente originale într-o etapă incipientă, prin introducerea obligativității ca terminalele mobile de marcă cu sisteme de operare să conțină un element de siguranță integrat funcțional. Acesta ar în special cazul Google, al cărui control asupra aplicației Android îi oferă o poziție puternică în eventualele negocieri cu producătorii de echipamente originale (31). Poziția Google pe piața de terminale mobile capătă o importanță crescândă, întrucât procentul vânzărilor de terminale mobile cu aplicația Android a crescut semnificativ în ultimii ani. În perioada 2010-2011, procentul de terminale mobile cu aplicația Android din Regatul Unit a crescut de la 5 % la aproximativ 40 %. Producătorii de echipamente originale integrate pe verticală care oferă un portofel rival în detrimentul unui element de siguranță integrat ar putea asigura, de asemenea, compatibilitatea completă a hardware-ului terminalului mobil cu operarea propriului portofel mobil (32). | 
| (106) | De asemenea, capacitatea de blocare comercială pe baza blocării sau dezactivării elementului de siguranță integrat ar avea, în orice caz, un domeniu de aplicare limitat și ar fi, cel puțin parțial, ineficientă. Capacitatea comercială a părților notificatoare de a bloca sau de a dezactiva elementele de siguranță integrate în prealabil ar conduce numai la o blocare parțială a portofelelor mobile rivale, întrucât părțile notificatoare nu ar avea capacitatea și interesul să blocheze în mod semnificativ canalul de comercializare indirectă cu amănuntul sau să blocheze portofelele localizate pe terminalele mobile Apple în cazul în care Apple s-ar hotărî să intre pe piață. Comercianții cu amănuntul independenți dețin o poziție puternică pe piață, cu o cotă de piață de până la 49 % și 41 % din numărul de magazine de vânzare cu amănuntul din Regatul Unit. Potrivit unui raport Mintel (33), Phones 4U și Carphone Warehouse dețin în comun 1 258 de magazine în comparație cu 672 de magazine deținute de Everything Everywhere, 450 de magazine Telefónica și 365 de magazine Vodafone. Three UK deține încă 300 de magazine în Regatul Unit. | 
| (107) | Prin urmare, Comisia concluzionează că o capacitate comercială a părților notificatoare de a crea o blocare semnificativă prin exercitarea unei presiuni comerciale asupra producătorilor de echipamente originale, cu scopul de a bloca sau de a dezactiva elementele de siguranță integrate instalate în prealabil, ar conduce cel mult la o blocare parțială (cu excepția terminalelor mobile Apple și a comercianților cu amănuntul indirecți). Mai mult, această operațiune poate eșua dacă furnizorii de sisteme de operare pot pune în aplicare contrastrategii eficiente care să împiedice părțile notificatoare să blocheze funcționarea elementelor de siguranță integrate. | 
| (108) | Faptul că o strategie de blocare comercială bazată pe neinstalarea sau blocarea unui element de siguranță integrat ar conduce numai la blocarea parțială limitează în mod semnificativ eficiența și – chiar dacă este utilizată – reduce interesul de a pune în aplicare o astfel de strategie, întrucât profiturile progresive rezultate în urma acestei blocări ar fi limitate. Acest fapt este susținut de puternica asimetrie care există între profiturile preconizate ale JV Co și profiturile de pe piața cu amănuntul de telefonie mobilă, după cum subliniază părțile notificatoare. În special, profiturile brute pentru activitățile comerciale cu amănuntul ale părților notificatoare în domeniul telefoniei mobile (inclusiv profiturile din interconectare și costurile nete de dobândire a clientelei) sunt aproximativ de […]* mai mari decât profiturile preconizate ale JV Co după perioada inițială de pornire (34). | 
| (109) | De asemenea, părțile notificatoare au indicat că între condițiile de concurență de pe piețele de publicitate și de analiză a datelor și cele de pe piața cu ridicata a portofelelor mobile există diferențe semnificative. În plus, veniturile și profiturile pentru aceste două activități nu sunt legate direct de activitățile de tranzacții ale JV Co și nu ar fi afectate în mod direct de o strategie care blochează accesul operatorilor de portofele mobile rivali. | 
| (110) | În plus, reacția negativă a consumatorilor la deprecierea ofertelor rivale de portofele mobile reprezintă principalul mecanism prin care blocarea comercială ar conduce la pierderi pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile. De asemenea, concurenții se pot implica în contrastrategii menite să sporească reacția negativă a consumatorilor. Aceste contrastrategii ar face piața rivală de portofele mobile mai atractivă pentru consumatori, sporind, prin urmare, costul blocării. | 
| (111) | Acești factori, luați împreună, înseamnă că blocarea comercială ar fi asociată cu stimulente importante pentru ca oricare parte notificatoare să devieze de la codul de conduită cu scopul de a evita orice reacție negativă a consumatorilor la deprecierea ofertei lor în domeniul telefoniei mobile și să câștige un avantaj asupra celorlalte părți notificatoare care ar putea fi implicate în blocarea comercială. Orice parte notificatoare care deviază de la blocarea comercială ar evita, de asemenea, o pierdere a cotei de piață față de operatorii de rețele mobile și de operatorii de rețele mobile virtuale din afara JV Co. | 
| (112) | În general, este foarte posibil ca cel puțin una dintre părțile notificatoare să fi avut un interes unilateral pentru a devia de la strategia comună de blocare comercială menită să exercite presiuni asupra unui producător de echipamente originale cu scopul de a bloca instalarea prealabilă a unui element de siguranță integrat. Aceasta ar submina strategia comună de blocare comercială. | 
| (113) | În ceea ce privește o strategie comună de blocare comercială bazată pe coordonarea tacită și în curs de desfășurare dintre părțile notificatoare, este improbabil ca toate condițiile prevăzute în Hotărârea Airtours (35) să fie îndeplinite în cazul blocării comerciale. | 
| (114) | În primul rând, blocarea comercială coordonată ar fi dificil de pus în aplicare, având în vedere că aceasta depinde de rezultatul negocierilor bilaterale dintre fiecare parte notificatoare și părțile terțe, care sunt confidențiale și care depind de puterea de negociere a fiecărei părți implicate în negocierile respective. | 
| (115) | În al doilea rând, blocarea comercială coordonată poate să nu fie stabilă la nivel intern, întrucât câștigurile unilaterale obținute în urma devierii pot depăși costurile sancționării rezultate în urma prăbușirii rezultatului coordonat. Având în vedere asimetria semnificativă dintre profiturile de pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile și profiturile preconizate ale JV Co din activitățile de tranzacții, riscul de sancțiuni nu ar suficient pentru a contrabalansa interesul de deviere. De asemenea, devierile de la comportamentul coordonat ar fi constatate numai cu întârziere pe această piață, întrucât negocierile comerciale sunt confidențiale, iar devierea ar fi constatată numai după intrarea pe piață a terminalului mobil. Aceasta ar submina ulterior eficiența oricărui mecanism de sancționare, făcând și mai dificilă susținerea unui acord coluziv. | 
| (116) | În general, pe baza analizei de mai sus, Comisia concluzionează că este improbabil ca părțile notificatoare să aibă capacitatea și interesul de a adopta o strategie comună de blocare comercială care să exercite presiuni comerciale asupra producătorilor de echipamente originale cu scopul de a bloca instalarea prealabilă a unui element de siguranță integrat care să poată sprijini un portofel mobil concurent. | 
Influența asupra dezvoltatorilor de sisteme de operare sau asupra producătorilor de echipamente originale cu scopul de a bloca aplicațiile de portofele mobile
| (117) | Comisia a examinat dacă părțile notificatoare ar avea capacitatea și interesul de a influența dezvoltatorii de sisteme de operare sau producătorii de echipamente originale cu scopul de a bloca încărcarea prealabilă a aplicațiilor de portofele mobile sau de a le îndepărta de pe terminalele mobile. | 
| (118) | Un număr de respondenți la întrebările formulate pe parcursul investigației de piață au subliniat importanța încărcării prealabile a unei aplicații și au remarcat că părțile notificatoare pot influența locația unei anumite aplicații pe ecranul terminalului lor mobil cu o „variantă de operator”. | 
| (119) | Cu toate acestea, furnizorii concurenți de portofele mobile ar putea să elaboreze contramăsuri, promovând amplasarea propriilor portofele mobile într-o locație importantă în magazinul de aplicații. De asemenea, furnizorii de sisteme de operare pot conecta aplicația de pe portofelul mobil la sistemele de operare, anticipând solicitările producătorilor de echipamente originale. În special, o astfel de contrastrategie poate fi pusă în aplicare de Google, care, de exemplu, are capacitatea de a influența alegerile informatice prin intermediul acordurilor privind distribuția aplicațiilor sale mobile încheiate cu producătorii de echipamente originale, care prevăd care este seria de aplicații mobile marca Google încărcate în prealabil pe un terminal mobil. Eficiența potențială a unei astfel de strategii este reflectată, de asemenea, de influența exercitată în prezent de Google asupra pieței sistemelor de operare mobile. | 
| (120) | În general, având în vedere eficiența limitată a blocării comerciale pe baza presiunilor exercitate asupra producătorilor de echipamente originale de a nu instala sau de a bloca instalarea prealabilă a unui element de siguranță integrat, precum și puterea contrastrategiilor furnizorilor concurenți de portofele mobile, este improbabil ca părțile notificatoare să aibă capacitatea comercială de a bloca în mod semnificativ aplicațiile concurente de portofele mobile. | 
| (121) | Majoritatea argumentelor în favoarea stimulentelor care se aplică primei strategii de blocare comercială discutată în secțiunea privind blocarea prin exercitarea de presiuni asupra producătorilor de echipamente originale cu scopul de a nu instala sau de a bloca instalarea prealabilă a unui element de siguranță integrat se aplică, de asemenea, unei strategii comerciale bazate pe influențarea dezvoltatorilor de sisteme de operare sau a producătorilor de echipamente originale în vederea blocării portofelelor mobile. | 
| (122) | În general, pe baza analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că este improbabil ca părțile notificatoare să aibă capacitatea și interesul de a se implica într-o strategie comună de blocare care să se bazeze pe influențarea dezvoltatorilor de sisteme de operare sau a producătorilor de echipamente originale cu scopul de a bloca sau de a îndepărta aplicațiile de portofele mobile. | 
Dezavantajarea sau scoaterea de pe listă a terminalelor mobile care conțin portofele mobile concurente
| (123) | Comisia a examinat dacă părțile notificatoare ar avea capacitatea și interesul de a dezavantaja sau de a scoate de pe listă telefoanele mobile capabile să sprijine portofele concurente. | 
| (124) | Având în vedere că terminalele mobile scoase de pe listă sau dezavantajate care pot conține portofele mobile concurente vor avea o cale de acces alternativă pe piață prin intermediul comercianților cu amănuntul independenți, operatorii de rețele mobile care scot de pe listă sau dezavantajează terminalele mobile care conțin portofele mobile concurente în propria rețea cu amănuntul nu vor face decât să blocheze parțial piața. În plus, această strategie va implica costuri comerciale ridicate. Concurenții pot adopta contrastrategii care să facă portofelele mobile rivale atractive pentru clienți, ceea ce ar crește costurile blocării. | 
| (125) | Scoaterea de pe listă a terminalelor mobile care conțin portofele mobile rivale ar implica faptul că aceste terminale mobile nu ar mai fi stocate în canalul de vânzare directă cu amănuntul controlat de părțile notificatoare. Dezavantajarea terminalelor mobile care conțin portofele mobile rivale ar fi o formă mai subtilă de blocare bazată pe reducerea subvențiilor plătite pentru astfel de terminale mobile în canalul de vânzare directă cu amănuntul controlat de părțile notificatoare. | 
| (126) | Majoritatea argumentelor de stimulare prezentate în secțiunea care discută strategia de blocare prin exercitarea de presiuni comerciale asupra producătorilor de echipamente originale, cu scopul de a nu instala sau de a bloca instalarea prealabilă a unui element de siguranță integrat, se aplică, de asemenea, unei strategii de blocare comercială bazată pe dezavantajarea sau scoaterea de pe listă a terminalelor mobile. | 
| (127) | În lumina analizei de mai sus, Comisia concluzionează că este improbabil ca părțile notificatoare să aibă capacitatea și interesul de a se implica într-o strategie comună de blocare bazată pe dezavantajarea sau scoaterea de pe listă a terminalelor mobile. | 
Stimularea comercianților cu amănuntul independenți să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau să stabilească anumite setări implicite care să favorizeze portofelul mobil al părților notificatoare
| (128) | Comisia a examinat dacă părțile notificatoare ar avea capacitatea și interesul de a determina comercianții cu amănuntul independenți să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau să stabilească anumite setări implicite care să favorizeze portofelul mobil al părților notificatoare. | 
| (129) | Pentru a urmări o abordare prudentă în ceea ce privește strategia de blocare comercială bazată pe stimularea comercianților cu amănuntul independenți să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau să stabilească anumite setări implicite care să favorizeze portofelul mobil al părților notificatoare, Comisia evaluează această strategie de blocare comercială în combinație cu una dintre cele trei strategii discutate mai sus (blocarea canalului de vânzare directă cu amănuntul controlat de părțile notificatoare). | 
| (130) | Spre deosebire de cazul strategiilor de blocare care vizează canalul de vânzare directă cu amănuntul, părțile notificatoare ar dispune de o capacitate mai limitată de a bloca din punct de vedere comercial concurenții prin stimularea comercianților cu amănuntul independenți. În timp ce părțile notificatoare se pot afla în poziția de a stimula comercianții cu amănuntul independenți, întrucât aceștia primesc deja comisioane și […]* subvenții (chiar dacă acestea tind în mod clar să nu fie legate de terminalele mobile), producătorii de echipamente originale și furnizorii de sisteme de operare oferă, de asemenea, comercianților cu amănuntul independenți subvenții de marketing selective și pot adopta o contrastrategie paralelă, cu scopul de a stimula vânzarea de terminale mobile care nu conțin un portofel mobil rival pe piața deschisă. În special, Comisia consideră că un potențial nou-venit pe piața de portofele mobile poate semna acorduri de repartizare a veniturilor cu producătorii de echipamente originale cu scopul de a se asigura că terminalele sunt echipate cu elemente de siguranță integrate. Nu rezultă în mod clar de ce părțile notificatoare ar fi stimulate într-o mai mare măsură decât producătorii de echipamente originale sau furnizorii de sisteme de operare să subvenționeze anumite terminale mobile cu scopul de a bloca piața de portofele mobile. | 
| (131) | Prin urmare, în timp ce părțile notificatoare ar dispune de o anumită capacitate comercială de a stimula comercianții cu amănuntul independenți să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau să stabilească anumite setări implicite care să favorizeze portofelul mobil al părților notificatoare, eficacitatea unei astfel de strategii poate fi limitată în mod semnificativ de contrastrategii similare ale părților terțe. | 
| (132) | O parte din argumentele de stimulare menționate în secțiunile anterioare care discută celelalte strategii de blocare comercială se aplică, de asemenea, unei strategii de blocare comercială bazată pe stimularea comercianților cu amănuntul independenți să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau pe stabilirea unor setări implicite care să favorizeze portofelul mobil al părților notificatoare. | 
| (133) | Pentru a obține blocarea efectivă a ofertelor concurente în canalul de vânzare indirectă cu amănuntul, părțile notificatoare ar trebui să suporte costuri semnificative pentru a supralicita în raport cu producătorii de echipamente originale sau cu furnizorii de sisteme de operare pentru a obține sprijin din partea revânzătorilor independenți. Aceasta ar putea în schimb să ridice în mod semnificativ costurile blocării, consolidând din nou stimulentele unilaterale să devieze de la această strategie de blocare comercială. Prin urmare, este improbabil ca o strategie bazată pe blocarea comercială prin stimularea comercianților cu amănuntul să comercializeze terminale mobile care să nu conțină portofele mobile rivale sau să stabilească anumite setări implicite care să favorizeze portofelele mobile ale părților notificatoare să conducă la blocarea canalului de vânzare indirectă cu amănuntul. | 
Blocarea potențială a soluțiilor de plată din afara domeniului bancar
| (134) | Comisia consideră că JV Co nu ar schimba nimic în legătură cu capacitatea și interesul băncilor de a dezavantaja sistemele de plată din afara domeniului bancar ca rezultat al înființării JV Co, în cadrul unui scenariu în care fiecare acționar ar oferi propriul portofel mobil deoarece băncile nu sunt acționari ai operațiunii. | 
| (135) | În concluzie, Comisia consideră că este foarte improbabil ca băncile și operatorii de rețele mobile să își alinieze interesele pentru a bloca în mod semnificativ sistemele de plată din afara domeniului bancar. | 
Concluzie generală
| (136) | Comisia concluzionează că este improbabil ca părțile notificatoare să aibă capacitatea sau interesul de a se implica în blocarea comercială. | 
Servicii de SMS în vrac
| (137) | JV Co ar fi, de asemenea, activă ca agregator pe piața cu amănuntul a serviciilor de SMS în vrac care cumpără servicii de inițiere și terminare de la operatorii de rețele mobile pe piața cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac în Regatul Unit. | 
| (138) | Piața în amonte pentru distribuția cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac constă în două elemente: trimiterea mesajului de la expeditor (și anume, JV Co sau un agregator) către rețeaua mobilă la care este abonat destinatarul vizat (rețeaua națională) și trimiterea mesajului din rețeaua națională pe terminalul mobil al destinatarului. | 
| (139) | Furnizarea cu ridicata a serviciilor de SMS în vrac poate fi efectuată numai de către operatorii de rețele mobile, aceasta fiind efectuată de toți operatorii de rețele mobile din Regatul Unit, în regim concurențial. Agregatorii încheie de obicei un contract cu operatorii de rețele mobile pentru furnizarea mesajelor de SMS în vrac indiferent de rețeaua națională a destinatarilor individuali ai mesajelor. Operatorii de rețele mobile sunt capabili să ofere acest serviciu care cuprinde livrarea pe internet și în afara acestuia, datorită acordurilor de interconectare subiacente semnate de operatorii de rețele mobile pentru schimbul de mesaje SMS. | 
| (140) | Agregarea necesită un computer echipat cu un software pentru mesaje de inițiere și o conexiune la un operator de rețele mobile conectat la o rețea globală capabil să direcționeze mesajele SMS către oricare destinație prin intermediul contractelor de interconectare subiacente ale operatorului în cauză cu alți operatori de rețele mobile. Agregatorii care generează volume suficiente de mesaje către o anumită rețea, pentru a justifica investițiile, stabilesc în mod normal propriile acorduri de interconectare cu rețele individuale pentru trimiterea de mesaje către (și dinspre) abonații rețelei respective de telefonie mobilă. | 
| (141) | Comisia a evaluat dacă poziția combinată a părților notificatoare cu privire la piața în amonte cu ridicata a mesajelor SMS în vrac poate conduce la o blocare semnificativă a agregatorilor de mesaje SMS în vrac care concurează cu JV Co pe piața cu amănuntul a mesajelor SMS în vrac, prin refuzul de a termina mesajele SMS în vrac trimise de agregatorii rivali cu privire la rețelele în cauză sau prin oferirea unor costuri de terminare mai ridicate pentru concurenții JV Co. Marea majoritate a respondenților consideră că părțile notificatoare vor continua să le furnizeze contracte de terminare a serviciilor de SMS în vrac. | 
| (142) | În lumina investigației de piață, Comisia consideră că este improbabil ca părțile notificatoare să fi avut capacitatea de a face o diferențiere între SMS-urile în vrac trimise de JV Co și cele trimise de concurenții săi, care se termină în rețelele lor; prin urmare, este improbabil ca părțile notificatoare să recurgă la blocaje. | 
| (143) | De asemenea, o blocare coordonată ar fi dificil de atins. În special, din cauza lipsei de transparență a pieței de distribuție cu ridicata și a cotelor de piață care se modifică cu rapiditate, părțile notificatoare nu ar fi capabile decât într-o măsură foarte mică să ajungă la un acord cu privire la strategia de blocare. | 
| (144) | În concluzie, este improbabil ca operațiunea să creeze un obstacol semnificativ în calea concurenței efective pe oricare dintre piețele referitoare la activitățile în masă ale JV Co privind serviciile de SMS. | 
4.3. Efecte neorizontale – efecte conglomerate
| (145) | Comisia a analizat cât de important ar fi pentru un operator concurent de rețele mobile sau de rețele mobile virtuale să fie capabil să ofere un portofel mobil cu scopul de a rămâne un concurent credibil pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile. | 
| (146) | Majoritatea respondenților la investigația de piață se așteaptă ca, cel puțin pe termen scurt, prezența portofelelor mobile să nu constituie un factor esențial de diferențiere pentru clienți în momentul alegerii unui terminal mobil sau al semnării unui contract privind minutele în rețea cu un operator de rețele mobile. | 
| (147) | De asemenea, chiar dacă capacitatea de a oferi un portofel mobil devine un factor „obligatoriu” – idee susținută cu putere de Three UK (36) –, Three UK se află probabil în poziția de a oferi propriul portofel mobil clienților, lucru posibil în parteneriat cu părți terțe precum Google sau instituțiile financiare. | 
| (148) | Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că, cel mai probabil, nu vor rezulta probleme în materie de concurență în urma efectelor conglomerate induse de înființarea JV Co. | 
4.4. Efecte orizontale
| (149) | De asemenea, Comisia a examinat dacă operațiunea va ridica probleme pe orizontală în materie de concurență. Evaluarea din această secțiune este împărțită în două părți dedicate pieței pentru furnizarea cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile și, respectiv, piețelor pentru furnizarea de servicii de publicitate în domeniul telefoniei mobile și de analiză de date. Efectul direct al concentrărilor economice va consta în dispariția concurenței dintre întreprinderile care fuzionează. | 
Furnizarea cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile și stocarea securizată
| (150) | JV Co va fi un nou-venit pe piața incipientă a furnizării cu ridicata a serviciilor privind platformele de portofele mobile. Părțile notificatoare fie sunt nou-venite pe piață (de exemplu, produsul Orange/Barclaycard Quicktap și portofelul Telefónica O2), fie există posibilitatea ca acestea să intre pe piață. De asemenea, părțile notificatoare sunt nou-venite sau potențiali actori pe piața stocării securizate. | 
| (151) | Comisia a analizat aceste obstacole în calea intrării pe piața incipientă a serviciilor privind platformele de portofele mobile și stocarea securizată. Au fost anunțate deja mai multe inițiative în anumite țări. De asemenea, a fost lansată o serie de inițiative în Regatul Unit. Actorii care pot intra pe această piață sunt băncile și instituțiile financiare, altele decât operatorii de rețele mobile sau operatorii de rețele mobile virtuale (în special Three UK) și actorii online sau OTT, cum ar fi Google și PayPal. Comisia consideră, de asemenea, că este foarte probabil ca Apple să intre pe piață în cazul în care condițiile sunt favorabile. În afară de elementele de siguranță pe bază de cartelă SIM, accesul ar fi, de asemenea, disponibil la elementele de siguranță integrate și la elementele de siguranță incluse în hardware-ul suplimentar (etichete etc.). Potrivit celor descrise mai sus în secțiunile privind concentrările verticale și conglomeratele, părțile notificatoare nu vor avea nici capacitatea și nici interesul de a bloca în mod semnificativ noii actori de pe piață. Aceasta înseamnă că părțile notificatoare nu vor fi capabile să afecteze intrarea pe piața în aval pentru distribuția cu amănuntul a portofelelor mobile. | 
| (152) | Din aceste considerente, Comisia concluzionează că operațiunea nu va îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, întrucât JV Co s-ar confrunta cu concurența creată de alți participanți pe piață. Prin urmare, chiar dacă operațiunea elimină concurența potențială dintre părțile notificatoare, aceasta nu va îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă, întrucât nu va putea împiedica în mod considerabil întreprinderile (de exemplu, Google, Apple) să intre pe această piață incipientă și să concureze cu JV Co. | 
Servicii de analiză de date
| (153) | În prezent, niciuna dintre părțile notificatoare nu este activă în mod individual în ceea ce privește furnizarea de servicii de analiză de date pentru publicitatea online și offline și serviciile de tranzacții. JV Co va fi activă în ceea ce privește furnizarea serviciilor de analiză de date în Regatul Unit în legătură cu publicitatea și tranzacțiile online și offline, furnizând analize de raportare, analize privind dezvoltarea întreprinderilor și analize privind nivelul de fidelizare. | 
| (154) | JV Co va furniza elemente din toate cele trei tipuri de servicii de analiză a datelor. Cu toate acestea, JV Co nu va furniza software-uri de analiză a datelor (37), ci servicii de analiză a tendințelor web, care sunt furnizate, de asemenea, de companiile în cauză. În mod similar, JV Co nu va vinde date pure (la fel ca BlueKai sau Experian), ci informații rezultate în urma aplicării serviciilor de analiză. | 
| (155) | Cu toate acestea, informațiile la care are acces JV Co sunt, de asemenea, disponibile pentru o gamă variată de nou-veniți pe piață, cum ar fi Google, Apple, Facebook, emitenții de carduri, agențiile de informații sau comercianții cu amănuntul (38). În plus, există și alte modalități de acces la un număr considerabil de consumatori, cum ar fi, de exemplu, furnizorii de utilități (aproximativ toți consumatorii apelează la furnizorii de utilități). Cu toate acestea, este recunoscut faptul că alte companii, cum ar fi RIM, au acces la o cantitate similară de date din terminalul mobil ca și JV Co. | 
| (156) | De asemenea, Comisia a evaluat dacă în lipsa operațiunii părțile notificatoare ar fi capabile să ofere servicii de analiză a datelor (în domeniul telefoniei mobile) pe cont propriu. Marea majoritate a respondenților au declarat că acest lucru este posibil. Cu toate acestea, numeroși respondenți la investigația de piață consideră că ar fi mai eficient ca JV Co să constituie un punct unic de contact și că, având în vedere că analiza datelor nu reprezintă o prioritate pentru această întreprindere, investițiile privind furnizarea pe cont propriu a acestui serviciu nu ar fi justificate. | 
| (157) | Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a concluzionat că JV Co ar fi într-adevăr capabilă, pe toate subpiețele posibile, să colecteze o gamă variată de informații privind consumatorii, care s-ar dovedi extrem de valoroase pentru serviciile sale de analiză a datelor (în domeniul telefoniei mobile) și serviciile de publicitate. Cu toate acestea, numeroși alți actori puternici și stabili sunt, de asemenea, capabili să ofere soluții comparabile cu cele oferite de JV Co. Prin urmare, alți furnizori de servicii de publicitate care concurează cu JV Co nu ar fi împiedicați să furnizeze informații esențiale, iar înființarea JV Co nu ar afecta în mod negativ concurența pe piața serviciilor de analiză a datelor (în domeniul telefoniei mobile), precum și în ceea ce privește serviciile de cercetare a pieței sau serviciile de informații de marketing. Prin urmare, întrebarea dacă părțile notificatoare ar fi putut intra pe piață pe cont propriu în lipsa operațiunii rămâne deschisă. | 
| (158) | În lumina celor de mai sus, este improbabil ca operațiunea să îngrădească în mod semnificativ concurența efectivă pe oricare piață potențială referitoare la activitățile de analiză a datelor desfășurate de JV Co. | 
Servicii de publicitate
| (159) | JV Co va acționa ca intermediar în domeniul publicității, oferind o varietate de servicii de publicitate, cum ar fi, printre altele: publicitate fără opțiune de căutare (pentru operatorii de rețele mobile și operatorii de rețele mobile virtuale care participă la JV Co și inventarele părților terțe), SMS-uri de tip „push”, SMS-uri inteligente în vrac și mesagerie de tip „pull” (cupoane și bonuri). | 
| (160) | Comisia a evaluat efectele înființării JV Co pe piață pentru intermedierea publicității mobile și pe toate subpiețele posibile. Numeroase servicii se află momentan în fază incipientă, chiar dacă analiștii așteaptă o dezvoltare semnificativă în viitorul apropiat (39). | 
| (161) | În prezent, niciuna dintre părțile notificatoare nu oferă separat servicii de intermediere pentru oricare formă de publicitate digitală. Fiecare dintre acestea este în prezent activă numai în ceea ce privește vânzarea propriului inventar într-o măsură limitată. | 
| (162) | Pe o piață generală a publicității mobile, Comisia consideră că JV Co se va confrunta cu concurenți puternici la nivel mondial, cum ar fi Google (Doubleclick, AdMob, Admeld), Apple (Quattro Wireless/iAd), Yahoo! (Blue Lithium și RightMedia), Microsoft (Screentonic, aQuantive), AOL (AOL Advertising), WPP (24/7 RealMedia) sau rețele independente de publicitate mobilă, cum ar fi Millenial Media. Pe o astfel de piață, JV Co ar opera ca o alternativă la acești actori stabili de pe piață. | 
| (163) | Pe o piață de dimensiuni mai mici pentru mesageria de marketing direcționată și, în special, pe subpiețele posibile pentru serviciile de SMS-uri inteligente în vrac și SMS-uri de tip „push”, Comisia a evaluat dacă JV Co ar deveni un actor puternic care să aibă acces la clienții finali ai părților notificatoare și care să aibă capacitatea de a le trimite mesaje de marketing direcționate. | 
| (164) | Piața mesageriei de marketing direcționate (și, în special, SMS-urile de tip „push” și SMS-urile inteligente în vrac) este în prezent nesemnificativă în comparație cu publicitatea mobilă. De asemenea, capacitatea JV Co de a furniza mesaje SMS direcționate nu ar fi unică, întrucât există diferiți actori (cum ar fi Apple sau Google) (40) care dețin numerele de telefon mobil ale (majorității) clienților lor și alte informații referitoare la clienți, putând cu ușurință să creeze un serviciu similar sau să furnizeze datele solicitate părților terțe (41). Alți actori de pe piață, cum ar fi emitenții de carduri de credit, sistemele de plată, comercianții cu amănuntul și agențiile de informații privind creditele, pot crea împreună oferte sau pot furniza date părților terțe. | 
| (165) | În plus, trebuie remarcat faptul că și în temeiul celei mai limitate definiții a pieței potențiale exclusiv pentru SMS-urile de tip „push” sau SMS-urile inteligente în vrac, JV Co va fi probabil suficient de constrânsă de alte forme alternative de mesagerie precum notificările IP de tip „push” sau de mesageria prin e-mail. | 
| (166) | Comisia concluzionează că operațiunea nu poate îngrădi în mod semnificativ concurența efectivă pe oricare dintre piețele relevante potențiale referitoare la serviciile de publicitate ale JV Co. | 
Coordonarea pieței cu amănuntul în domeniul telefoniei mobile
| (167) | Comisia a analizat, de asemenea, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, dacă JV Co ar crea domeniul de aplicare pentru coordonarea dintre părțile notificatoare pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile, care trebuie avut în vedere în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 101 alineatele (1) și (3) din TFUE. Restricționarea concurenței în temeiul articolului 101 alineatul (1) din TFUE este stabilită atunci când coordonarea comportamentului concurențial al companiilor-mamă este posibilă și apreciabilă și atunci când aceasta rezultă din înființarea unei întreprinderi comune (42). | 
| (168) | Toate cele trei părți notificatoare sunt active și își vor continua activitățile pe piața cu amănuntul în domeniul telefoniei mobile în Regatul Unit, care este o piață învecinată cu activitățile desfășurate de JV Co. | 
| (169) | Cu toate acestea, este improbabil ca înființarea JV Co să afecteze parametrii esențiali ai concurenței pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile, cum ar fi disponibilitatea diferitelor terminale mobile sau numărul de minute incluse, volumul de date sau mesajele text. | 
| (170) | Comisia concluzionează că nu ar trebui să existe un domeniu de aplicare practic pentru coordonarea părților notificatoare pe piața cu amănuntul a telefoniei mobile prin intermediul JV Co. | 
V. CÂȘTIGURILE ÎN MATERIE DE EFICIENȚĂ
| (171) | Impactul general al operațiunii va fi afectat, de asemenea, de câștigurile în materie de eficiență pe care le poate aduce operațiunea în cauză. Deși există o lipsă a efectelor anticoncurențiale indiferent de câștigurile în materie de eficiență, acestea din urmă fac parte din evaluarea generală a concurenței. | 
| (172) | Părțile notificatoare nu au furnizat o analiză detaliată care să indice că aceste câștiguri în materie de eficiență îndeplinesc criteriile Orientărilor privind evaluarea concentrărilor orizontale și, în special, că acestea nu pot fi atinse prin alternative cu un efect anticoncurențial mai redus. | 
| (173) | Cu toate acestea, nu este necesar să se estimeze cu exactitate amploarea acestor câștiguri posibile în materie de eficiență, dată fiind lipsa efectului anticoncurențial al operațiunii indiferent de câștigurile în materie de eficiență. | 
VI. CONCLUZIE GENERALĂ PRIVIND EVALUAREA CONCURENȚIALĂ A PIEȚELOR RELEVANTE
| (174) | Comerțul mobil este în curs de dezvoltare, existând o serie de părți interesate intrate recent în acest sector și o serie de diverse tehnologii emergente. JV Co nu pare să aibă capacitatea tehnică sau comercială și nici interesul de a bloca în mod semnificativ accesul sau de a împiedica extinderea concurenților în ceea ce privește furnizarea cu ridicata sau cu amănuntul a serviciilor privind platformele de portofele mobile, a serviciilor de publicitate sau a serviciilor de analiză a datelor. | 
| (175) | Există deja suficienți concurenți sau este foarte probabil ca aceștia să apară în viitorul apropiat. Unii dintre acești concurenți sunt companii cu o putere semnificativă pe piață, cu o bază de clienți și cu expertiză în domeniul lor de activitate. În această categorie intră furnizorii de servicii financiare, actorii online și OTT, actorii care sunt deja activi în domeniul plăților online și alți operatori de rețele mobile și de rețele mobile virtuale. Comisia nu consideră că operațiunea poate îngrădi în mod semnificativ accesul, de exemplu, prin îngreunarea obținerii informațiilor necesare de către noi actori potențiali. Prin urmare, Comisia concluzionează că, deși părțile notificatoare nu se evidențiază pe cont propriu în calitate de concurenți reali din cauza JV Co, un număr suficient de alți concurenți vor asigura presiuni concurențiale corespunzătoare după încheierea operațiunii. În mod similar, Comisia concluzionează că JV Co nu va înăbuși inovarea; într-adevăr, piața comerțului mobil va fi în continuare caracterizată de dezvoltarea de noi inițiative și de apariția unor potențiale evoluții comerciale și tehnologice în următorii ani. | 
| (176) | Comisia concluzionează că operațiunea nu va conduce la o îngrădire semnificativă a concurenței efective în sensul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice pe niciuna dintre piețele relevante sau subpiețele potențiale. | 
| (177) | Prin urmare, operațiunea ar trebui declarată compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind Spațiul Economic European, în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice și al articolului 57 din Acordul privind SEE. | 
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind concentrările economice”).
(2) Punctul 239.
(3) Există două abordări privind ceea ce se descrie în mod obișnuit drept „portofel mobil” (mobile wallet): (i) un portofel-container: acesta oferă consumatorului cel puțin o privire de ansamblu asupra tuturor aplicațiilor care sunt încărcate în elementul de siguranță, permițându-i să selecteze și să deselecteze cardurile de plată pe care le va utiliza, precum și să stabilească priorități între acestea. Acest „portofel mobil” servește drept recipient pentru toate cardurile de plată virtuale ale clientului (componenta grafică pentru interfața cu utilizatorul) și permite configurarea elementului de siguranță (componenta tehnică) inclusiv de la emitenți de carduri diferiți, în același mod în care un client posedă mai multe carduri de plată fizice într-un portofel; (ii) un portofel central de aplicații (app-centric wallet): acesta conține o singură aplicație care poate include mai multe carduri, cu condiția ca emitentul să fie același. Fiecare card individual stocat în elementul de siguranță (de exemplu, un card de plată) este reprezentat printr-o aplicație corespunzătoare (interfața grafică cu utilizatorul) pe un terminal mobil. Prin urmare, cardul care aparține unui anumit furnizor de servicii apare ca o aplicație individuală pe terminalul mobil. Din punct de vedere fizic, acesta ar fi echivalentul unui card din plastic.
(4) JV Co acționează și ca procesor de tranzacții virtuale („VTP”), permițând comercianților cu amănuntul să analizeze tranzacțiile cu amănuntul ale clienților. De fapt, JV Co nu procesează ea însăși tranzacții. În schimb, JV Co poate lucra în parteneriat cu procesorii de tranzacții ai terților, acționând ca un intermediar pentru a obține informații de bază privind achizițiile efectuate online și achizițiile fizice ale utilizatorilor de portofele mobile, precum și privind anumite detalii referitoare la utilizator. Ulterior, JV Co poate transmite aceste informații comerciantului respectiv sub forma unui serviciu cu valoare adăugată. Deși nu reprezintă o piață relevantă a produsului (întrucât serviciile VTP ale JV Co nu sunt oferite sub forma unui produs distinct), aceste servicii sunt legate de publicitate și de elementele de analiză a datelor ale JV Co.
(5) Mai multe companii (Ericsson, Microsoft etc.) oferă ceea ce adeseori sunt denumite portofele „cu etichetă albă”. Aceste companii au urmărit să ofere actorilor de pe piață infrastructura informatică necesară pentru facilitarea tranzacțiilor, răscumpărarea bonurilor și analiza datelor în vederea lansării unui portofel de marcă. Prin urmare, furnizarea de portofele „cu etichetă albă” se aseamănă cu platforma de portofele mobile, oferind ceea ce însăși JV Co dorește pentru terții care sunt operatori de rețele mobile (virtuale). De asemenea, aceste companii sunt prezente, la fel ca și JV Co, numai pe piețele cu ridicata și, prin urmare, segmentul reprezentat de furnizare al unei piețe cu ridicata de platforme de portofele mobile ar fi cu mult mai diferit de segmentul distribuției cu amănuntul de servicii de portofele mobile către consumatorii finali.
(6) Această constatare este conformă cu Cartea verde a Comisiei, „Către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil”, în care se arată că linia de demarcație dintre plățile electronice (e-payments) și plățile efectuate de pe telefonul mobil (m-payments) este neclară și că aceasta ar putea deveni și mai neclară în viitor. A se vedea punctul 2.4 din Cartea verde la următoarea adresă: eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011DC0941:RO:NOT
(7) A se vedea Decizia Comisiei din 11 martie 2008 în cazul COMP/M.4731 – Google/DoubleClick.
(8) A se vedea nota de subsol nr. 7.
(9) A se vedea punctul 24 din Decizia Comisiei din 1 martie 2012 în cazul COMP/M.5650 – T-Mobile/Orange, punctul 14 din Decizia Comisiei din 27 noiembrie 2007 în cazul COMP/M.4947 – Vodafone/Tele2 Italia/Tele2 Spania, punctul 18 din Decizia Comisiei din 26 aprilie 2006 în cazul COMP/M.3916 – T-Mobile Austria/Tele ring, punctul 13 din Decizia Comisiei din 24 septembrie 2004 în cazul COMP/M.3530 – TeliaSonera/Orange și punctul 12 din Decizia Comisiei din 16 septembrie 2003 în cazul COMP/M.3245 – Vodafone/Singlepoint.
(10) A se vedea punctul 16 din Decizia Comisiei din 24 septembrie 2004 în cazul COMP/M.3530 – TeliaSonera AB/Orange AS, precum și punctul 20 din Decizia Comisiei din 24 octombrie 2005 în cazul COMP/M.3920 – France Telecom/Amena.
(11) Mai mult, părțile notificatoare speră ca portofelul mobil al JV Co să fie interoperabil cu numeroasele inițiative privind portofelele mobile din alte state membre ale UE, permițând utilizatorilor să își folosească portofelele mobile atunci când călătoresc în Uniunea Europeană (sau în altă parte).
(12) A se vedea punctul 25 din Decizia Comisiei din 1 martie 2012 în cazul COMP/M.5650 – T-Mobile/Orange, punctul 16 din Decizia Comisiei din 20 august 2007 în cazul COMP/M.4748 – T-Mobile/Orange Țările de Jos și punctul 19 din Decizia Comisiei din 26 aprilie 2006 în cazul COMP/M.3916 – T-Mobile Austria/Telering.
(13) A se vedea Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(14) Evaluarea în ceea ce privește concurența este efectuată pe o piață care cuprinde întregul teritoriu al Regatului Unit. Pe oricare piață geografică mai mare se va ajunge la concluzii similare privind absența unui impediment potențial semnificativ în calea concurenței efective.
(15) A se vedea, de exemplu, răspunsurile la întrebările 64 și 65 din chestionarele Q1 și Q2 din 7 martie 2012.
(16) Pentru o definiție a blocării pieței factorilor de producție a se vedea punctul 31 din Orientările privind evaluarea concentrărilor neorizontale în conformitate cu regulamentul Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (2008/C 265/07).
(17) De exemplu, concurenți cum ar fi operatorii de rețele mobile și operatorii de rețele mobile virtuale, Google Wallet, PayPal sau alți furnizori de portofele mobile.
(18) Răspunsurile la întrebarea 7 din chestionarul Q3 din 7 martie 2012.
(19) A se vedea răspunsul părților notificatoare la întrebarea 6 din solicitarea de informații a Comisiei din 13 septembrie 2011.
(20) A se vedea punctele 994 și 995 din formularul CO.
(21) De asemenea, pot fi utilizate serviciile informatice sau în cloud pentru stocarea documentelor de plată. Aceasta este o tehnologie nouă și în curs de dezvoltare, nefiind încă clar cum poate fi aplicată pe piață. Cu toate acestea, tehnologia respectivă reprezintă o alternativă la furnizarea serviciilor conduse de operatorii de rețele mobile.
(22) De exemplu, modelele Blackberry Curve 9360, Bold 9900, Bold 9790 și 9860 de la RIM, modelele One X și Desire C de la HTC, modelele Galaxy Nexus și Galaxy SIII de la Samsung și modelul Xperia S de la Sony Ericsson sprijină arhitectura duală a elementului de siguranță (elementul de siguranță integrat și elementul de siguranță pe bază de cartelă SIM), în timp ce modelul Galaxy de la Samsung sprijină exclusiv elementul de siguranță integrat.
(23) Răspunsul părților notificatoare la întrebarea 14 din solicitarea de informații a Comisiei din 24 aprilie 2012 și paginile 21 și 22 din Documentul tehnic din 8 mai 2012 înaintat de […]* în numele părților notificatoare.
(24) Punctul 2.4.4 din solicitarea Ofcom din 31 mai 2012.
(25) A se vedea, în special, procesul-verbal adoptat al conferinței telefonice cu Ofcom din 6 iunie 2012.
(26) First Data consideră că terminalele POS nu sunt încă echipate cu standarde sau specificații pentru prelucrarea tranzacțiilor care nu constau în plăți, cum ar fi răscumpărarea bonurilor și acordarea punctelor de fidelizare. Există diferite modalități posibile de stabilire a acestor standarde și de actualizare corespunzătoare a terminalelor. Se așteaptă ca dezvoltarea acestor standarde sau specificații să aibă loc în cadrul organismelor asociate din sector, cum ar fi EMVCO, sau în funcție de sistemele de carduri internaționale (Visa, MasterCard). First Data va adopta acele standarde sau specificații solicitate de sector.
(27) VeriFone consideră că există standarde și specificații exclusiv pentru tranzacțiile de plată (stabilite de Visa și MasterCard). În ceea ce privește bonurile și punctele de fidelizare, operatori precum Google trebuie să dezvolte un protocol specific. De asemenea, VeriFone încearcă să furnizeze un cadru API (interfețe de programe de aplicare) deschis pentru ca fiecare portofel mobil care prevede opțiunea de răscumpărare a bonurilor să poată interacționa cu terminalele sale. VeriFone se așteaptă să fie dezvoltate în cele din urmă standarde globale. În ceea ce privește procesul de certificare a terminalelor VeriFone, nu există o certificare standard pentru terminalele de plată fără contact. Terminalele VeriFone sunt certificate separat de Visa, MasterCard, etc. Diferitele procese de certificare se modifică în mod periodic, deși sunt valabile oriunde în lume, cu excepția Visa, care a dezvoltat versiuni diferite în anumite regiuni (de exemplu, Visawave pentru ASPAC).
(28) VeriFone consideră că nu există brevete care să acopere ofertele „single-tap”. Google și-a dezvoltat propriile specificații pentru portofelul Google și este titular al brevetului aferent. Interfețele de programe de aplicare (API) pentru aplicarea acestor specificații pe terminalele VeriFone sunt dezvoltate de VeriFone pe baza acestor specificații; VeriFone deține brevetul asupra acestor API. De asemenea, VeriFone și-a dezvoltat propriul mediu general pentru susținerea funcționării portofelelor mobile în terminalele sale. Prin urmare, ar fi simplu să se propună servicii similare pentru ofertele Google „single-tap” către alte întreprinderi.
(29) A se vedea comunicatul de presă (20.12.2011): http://www.afscm.org/en/news/the-afscm-releases-a-new-set-of-specificaitions.htm?id=59
(30) Cu excepția blocării comerciale bazate pe scoaterea de pe listă a terminalelor mobile care conțin portofele mobile rivale care pot fi aplicate direct de către părțile blocate.
(31) A se vedea Decizia Comisiei din 13 februarie 2012 în cazul COMP/M.6381 – Google/Motorola Mobility. În plus, chiar dacă Google se îndreaptă către industria de hardware, experți independenți confirmă că: „În pofida filozofiei deschise în temeiul căreia a fost introdusă inițial aplicația Android, Google a câștigat treptat un control sigur asupra platformei. Acest lucru a avut loc inițial prin lansarea propriilor dispozitive de marcă Nexus, pe care le-a utilizat pentru a pune în valoare ultima lansare a aplicației Android, însă aceasta a fost urmată de refuzul de a furniza codul de acces pentru versiunea de tabletă optimizată Honeycomb a aplicației Android. Potrivit unor rapoarte, Google a devenit mai selectiv în ceea ce privește producătorii de echipamente originale cărora le furnizează accesul timpuriu la ultimele lansări ale codului de sursă Android, creând în principiu un grup select de producători de echipamente originale care trebuie să colaboreze îndeaproape cu Google pentru a-și menține poziția de lideri în domeniul dezvoltării tehnologice. Google păstrează o serie de puncte de control brevetate asupra sistemelor de operare «deschise», cum ar fi denumirea comercială «Android», pe lângă aplicațiile de bază marca Google de pe dispozitivul respectiv, cum ar fi Google Mail, Maps și Android Marketplace. În plus, licența de sursă deschisă Apache 2.0 aleasă de Google pentru Android înseamnă că nu are obligația legală de a divulga codul sursei, motiv pentru care a putut păstra confidențialitatea codului Honeycomb. Acești factori indică faptul că producătorii de echipamente originale trebuie să păstreze o relație strânsă cu Google și să primească acceptul companiei pentru a avea dreptul să acceseze codul sursei, să îi utilizeze binecunoscutele servicii și marca Android pe dispozitivele lor. Având în vedere cele de mai sus, este clar că Google exercită un control sporit nu numai asupra celor care utilizează aplicația Android, ci și asupra modului în care poate fi utilizată aceasta. În mod evident, compania a întrezărit beneficiile unui control sporit și ale integrării pe verticală atunci când valoarea companiei concurente Apple a crescut, putând profita de beneficiile pe care le aduce o integrare mai verticală.” […]* raport, pagina 6, atașat ca anexa 4 la observația părților notificatoare din 6 iunie 2012.
(32) Producătorul RIM al terminalului mobil Blackberry a anunțat recent că dezvoltarea aplicațiilor NFC va fi o prioritate pentru telefoanele sale inteligente Blackberry și a declarat că „NFC va reprezenta un stimul important pentru RIM în următoarele 12 luni” (a se vedea http://www.forbes.com/sites/elizabethwoyke/2011/11/08/rim-plans-big-push-for-nfc-enabled-blackberry-apps/). Cu toate acestea, Comisia remarcă evoluția RIM, care pare să treacă prin anumite măsuri de restructurare. Blackberry posedă cel mai probabil puterea necesară în lanțul de furnizare a terminalelor mobile pentru a asigura intrarea pe piață a binecunoscutelor sale terminale mobile. Potrivit […]*, trei dintre cele mai bune zece terminale mobile pentru clienții cu abonament (post-pay) din chestionarul Q1 2012 (Regatul Unit) sunt terminale mobile marca Blackberry (a se vedea pagina 35 din observația părților notificatoare: „Nu există capacitatea comercială de a bloca distribuția cu ridicata a serviciilor rivale privind platformele de portofele mobile.”).
(33) Mintel, Telecoms Retailing (ianuarie 2011), figura 27.
(34) A se vedea, de exemplu, răspunsurile părților notificatoare la solicitarea de informații a Comisiei din 31 mai 2012, 8 iunie 2012 și 14 iunie 2012.
(35) Cauza T-342/99 Airtours/Comisia, rapoartele Curții Europene de Justiție din 2002, p. II-02585.
(36) Three UK consideră că disponibilitatea unui portofel mobil va deveni un parametru esențial al concurenței în momentul în care clienții stabilesc un plan tarifar cu un operator, întrucât terminalele vor deveni mai funcționale, iar portofelul mobil va fi următoarea etapă a unei evoluții naturale existente, devenind un „factor de igienă” în sensul că acesta va deveni parte integrantă din telefonul mobil, cum ar fi, de exemplu, camera foto sau accesul la internet.
(37) […]*.
(38) Neblocarea activităților de tranzacții contribuie, de asemenea, la garantarea faptului că aceste companii se vor afla în poziția de a aduna datele relevante în urma încheierii operațiunii.
(39) Paginile 201 și 202 din raportul Ofcom din august 2011.
(40) Părțile notificatoare subliniază faptul că Apple și Google colectează, de exemplu, numere de telefon mobil atunci când clienții se înregistrează pe iTunes sau Google Play.
(41) Potrivit declarațiilor altor participanți pe piață aflate la dispoziția Comisiei, Apple sau Google nu vând la momentul actual acest tip de date în mod direct.
(42) A se vedea punctul 28 din Decizia Comisiei din 27 mai 1998, cazul IV/JV.1 – Telia/Telenor/Schibsted.
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/24 | 
DECIZIA COMISIEI
din 6 martie 2013
de modificare a Deciziei Comisiei din 6 octombrie 2010 de constituire a unui grup de experți privind evoluția misiunilor sistemelor europene de navigație prin satelit, denumit „grup consultativ privind evoluția misiunilor”
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 66/05
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
întrucât:
| (1) | Prin Decizia Comisiei din 6 octombrie 2010 a fost constituit un grup de experți privind evoluția misiunilor sistemelor europene de navigație prin satelit, „grupul consultativ privind evoluția misiunilor” (1) (denumit în continuare „grupul”) pentru a furniza Comisiei consiliere în mod independent cu privire la chestiunile legate de evoluția misiunilor pentru EGNOS și Galileo. | 
| (2) | La constituirea grupului, Comisia a decis că acesta ar trebui să fie compus din persoane numite cu titlu personal. | 
| (3) | În conformitate cu normele Comisiei aplicabile grupurilor de experți (2), membrii numiți cu titlu personal trebuie să acționeze independent și în interesul public. | 
| (4) | O parte dintre membrii grupului, numiți de către Comisie (3), sunt angajați și directori în cadrul unor întreprinderi private, care sunt direct interesate de activitatea grupului. Prin urmare, acești angajați și directori nu pot acționa ca membri cu titlu personal, dar pot participa la lucrările grupului ca reprezentanți ai părților interesate. | 
| (5) | Având în vedere cele de mai sus, membrii grupului ar trebui să fie persoane numite cu titlu personal, persoane numite pentru a reprezenta un interes comun al părților interesate și al organizațiilor. În conformitate cu normele Comisiei aplicabile grupurilor de experți (4), termenul „organizații” este înțeles în sens larg, referindu-se, printre altele, la societăți comerciale, asociații, organizații neguvernamentale, sindicate, agenții și organisme ale Uniunii, precum și organizații internaționale. | 
| (6) | Decizia Comisiei din 6 octombrie 2010 de constituire a unui grup de experți privind evoluția misiunilor sistemelor europene de navigație prin satelit, denumit „grup consultativ privind evoluția misiunilor” ar trebui, prin urmare, să fie modificată în consecință, | 
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 4 din Decizia din 6 octombrie 2010 de constituire a unui grup de experți privind evoluția misiunilor sistemelor europene de navigație prin satelit, denumit „grup consultativ privind evoluția misiunilor”, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2) Membrii sunt numiți de către Comisie din rândul specialiștilor competenți în domeniile menționate la articolul 2, precum și din cadrul organizațiilor ce își desfășoară activitatea în aceste domenii, care au răspuns la cererea de candidaturi.
(3) Membrii grupului sunt:
| — | persoane numite cu titlu personal; | 
| — | persoane numite pentru a reprezenta un interes comun al părților interesate din domeniul navigației prin satelit; acestea nu vor reprezenta o parte interesată anume sau | 
| — | organizații, în sensul larg al cuvântului, inclusiv societăți comerciale, asociații, organizații neguvernamentale, sindicate, agenții și organisme ale Uniunii, precum și organizații internaționale. Organizațiile își numesc reprezentanții.” | 
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică până la 31 decembrie 2014.
Adoptată la Bruxelles, 6 martie 2013.
Pentru Comisie
Antonio TAJANI
Vicepreședinte
(1) JO C 271, 7.10.2010, p. 2.
(2) C(2010) 7649 final, norma 9.
(3) C(2011) 3624 final.
(4) C(2010) 7649 final, norma 8.
INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
Autoritatea AELS de Supraveghere
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/25 | 
Informații comunicate de statele membre AELS privind ajutoarele de stat acordate în temeiul actului la care se face referire la punctul 1 litera (j) din anexa XV la Acordul privind SEE [Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare)]
2013/C 66/06
PARTEA I
| Ajutor nr. | GBER 12/12/ENV | |||||
| Statul AELS | Norvegia | |||||
| Autoritatea care acordă ajutorul | Denumire | Direcția pentru vămi și accize (autorități vamale regionale) | ||||
| Adresă: | 
 | |||||
| Pagină web: | http://www.toll.no | |||||
| Titlul măsurii de ajutor | Reducerea taxei pe emisiile de CO2 pentru uleiurile minerale folosite în aviație vizată de Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii | |||||
| Temeiul juridic național (trimitere la publicația națională oficială relevantă) | 
 
 | |||||
| Link către textul integral al măsurii de ajutor | http://www.lovdata.no/for/sf/sv/fd-20121127-1217.html și http://www.lovdata.no/for/sf/sv/fd-20011211-1451.html | |||||
| Tipul măsurii | Schemă | Reducere fiscală | ||||
| Durată | Schemă | 1.1.2012-31.12.2021 | ||||
| Sectorul (sectoarele) economic(e) vizat(e) | Limitat la anumite sectoare – a se specifica sectorul corespunzător în conformitate cu NACE Rev. 2. | 51.10. Transport aerian de pasageri 51.21. Transport aerian de mărfuri | ||||
| Tipul de beneficiar | IMM | IMM-uri și întreprinderi mari | ||||
| Întreprinderi mari | IMM-uri și întreprinderi mari | |||||
| Buget | Valoarea totală anuală a bugetului prevăzut în temeiul schemei de ajutor | 70 de milioane NOK | ||||
| Instrumentul de ajutor (articolul 5) | Măsură fiscală | Reducere fiscală | ||||
PARTEA II
| Obiective generale (listă) | Obiective (listă) | Intensitatea maximă a ajutorului în % sau valoarea maximă a ajutorului în NOK | IMM – prime în % | 
| Ajutor pentru protecția mediului (articolele 17-25) | Ajutoare sub forma unor reduceri ale taxelor de mediu (articolul 25) | 70 de milioane NOK | 
 | 
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/27 | 
Comunicarea Autorității AELS de Supraveghere privind nivelul actual al ratelor dobânzii pentru recuperarea ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont pentru trei state AELS, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2013
[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Decizia nr. 195/04/COL a Autorității din 14 iulie 2004 (JO L 139, 25.5.2006, p. 37 și Suplimentul SEE nr. 26/2006, 25.5.2006, p. 1)]
2013/C 66/07
Ratele de bază sunt calculate în conformitate cu capitolul privind metoda de stabilire a ratelor de referință și scont din Orientările Autorității privind ajutoarele de stat, astfel cum au fost modificate prin Decizia nr. 788/08/COL a Autorității din 17 decembrie 2008. Pentru a determina rata de referință aplicabilă, trebuie adăugate marjele corespunzătoare în conformitate cu Orientările privind ajutoarele de stat. Aceasta înseamnă că, pentru rata de scont, la rata de bază trebuie adăugată marja corespunzătoare de 100 de puncte de bază. De asemenea, rata de recuperare va fi în mod normal calculată adăugând 100 de puncte de bază la rata de bază, conform Deciziei nr. 789/08/COL a Autorității din 17 decembrie 2008 de modificare a Deciziei nr. 195/04/COL a Autorității din 14 iulie 2004 (publicată în JO L 340, 22.12.2010, p. 1 și în Suplimentul SEE nr. 72/2010, 22.12.2010, p. 1). Ratele de bază au fost stabilite după cum urmează:
| 
 | Islanda | Liechtenstein | Norvegia | 
| 1.1.2013- | 6,14 | 0,34 | 2,39 | 
V Anunțuri
PROCEDURI JURISDICȚIONALE
Curtea de justiție a AELS
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/28 | 
Acțiune introdusă la data de 4 decembrie 2012 de către Autoritatea AELS de Supraveghere împotriva Principatului Liechtenstein
(Cauza E-14/12)
2013/C 66/08
La data de 4 decembrie 2012, Autoritatea AELS de Supraveghere, reprezentată de Xavier Lewis, Clémence Perrin și Catherine Howdle, în calitate de agenți, 35, Rue Belliard, 1040 Bruxelles, Belgium, a introdus o acțiune împotriva Principatului Liechtenstein la Curtea de Justiție a AELS.
Autoritatea AELS de Supraveghere solicită Curții de Justiție a AELS să declare următoarele:
| 1. | prin menținerea în vigoare a unei legislații care impune persoanelor rezidente în Liechtenstein și responsabile pentru o agenție de muncă temporară obligația de a constitui o garanție de 50 000 de franci elvețieni, în timp ce persoanele care îndeplinesc o funcție similară și care sunt rezidente în afara Principatului Liechtenstein, precum și agențiile care doresc să furnizeze la nivel transfrontalier servicii de plasare temporară a forței de muncă sunt obligate la constituirea unei garanții de 100 000 de franci elvețieni, Principatul Liechtenstein („Liechtenstein”) nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 31 și 36 din Acordul privind Spațiul Economic European; | 
| 2. | Principatul Liechtenstein suportă cheltuielile de judecată. | 
Situația de fapt și de drept și motivele invocate:
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că Principatul Liechtenstein nu a reușit să respecte un aviz motivat emis de această autoritate la 25 ianuarie 2012 privind neîndeplinirea obligației care îi revine în temeiul articolelor 31 și 36 din Acordul privind SEE în domeniul muncii temporare și al serviciilor de ocupare a forței de muncă; | 
| — | măsurile în cauză adoptate de Liechtenstein sunt articolele 25 și 26 din Verordnung vom 11. Juli 2000 zum Gesetz über die Arbeitsvermittlung und den personalverleih (Regulamentul din 11 iulie 2000 privind serviciile de plasament și de ocupare temporară a forței de muncă); Autoritatea AELS de Supraveghere susține că, prin aceste măsuri, legislația națională din Liechtenstein impune persoanelor rezidente în această țară și responsabile pentru o agenție de muncă temporară obligația de a constitui o garanție de 50 000 de franci elvețieni. Persoanele care îndeplinesc o funcție similară și care sunt rezidente în afara Principatului Liechtenstein sunt obligate, prin aceeași legislație, să constituie o garanție de 100 000 de franci elvețieni atunci când furnizează servicii de muncă temporară. O garanție de 100 000 de franci elvețieni este solicitată, de asemenea, agențiilor de muncă temporară cu sediul în afara Principatului Liechtenstein care doresc să furnizeze astfel de servicii la nivel transfrontalier; | 
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că prin menținerea în vigoare a legislației sale, în forma actuală, Liechtenstein își încalcă obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 31 și 36 din Acordul privind SEE. | 
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/29 | 
Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2012 de către Autoritatea AELS de Supraveghere împotriva Islandei
(Cauza E-12/12)
2013/C 66/09
La data de 30 noiembrie 2012, Autoritatea AELS de Supraveghere, cu sediul în Rue Belliard nr. 35, 1040 Bruxelles, Belgium, reprezentată de Markus Schneider și Clémence Perrin, în calitate de agenți, a introdus o acțiune împotriva Islandei în fața Curții de Justiție a AELS.
Autoritatea AELS de Supraveghere solicită Curții de Justiție a AELS:
| 1. | să declare că, prin faptul că nu a adoptat, sau nu a notificat autorității, măsurile necesare pentru punerea în aplicare în termenul prevăzut a actului menționat la punctul 7h din anexa XIX la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului), astfel cum a fost adaptat la acord prin Protocolul 1 la acesta, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și al articolului 7 din Acordul privind SEE; și | 
| 2. | să impună Islandei să suporte costurile aferente procedurii. | 
Situația de fapt și de drept și motivele invocate:
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că, în temeiul articolului 27 din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 („directiva”) și al articolului 7 din Acordul privind SEE, Islanda are obligația de a lua măsuri în vederea punerii în aplicare a directivei și de a informa Autoritatea AELS de Supraveghere cu privire la măsurile respective; | 
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că nu a primit nicio astfel de informație din partea Guvernului Islandei și că nu este în posesia vreunei alte informații care să îi permită să concluzioneze că măsurile necesare pentru punerea în aplicare a directivei au fost luate; | 
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 27 din directivă și al articolului 7 din Acordul privind SEE prin faptul că nu a adoptat, sau nu a notificat autorității, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a directivei în termenul prevăzut. | 
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/30 | 
Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2012 de către Autoritatea AELS de Supraveghere împotriva Islandei
(Cauza E-13/12)
2013/C 66/10
La data de 30 noiembrie 2012, Autoritatea AELS de Supraveghere, cu sediul în Rue Belliard nr. 35, 1040 Bruxelles, Belgium, reprezentată de Xavier Lewis și Maria Moustakali, în calitate de agenți, a introdus o acțiune împotriva Islandei în fața Curții de Justiție a AELS.
Autoritatea AELS de Supraveghere solicită Curții de Justiție a AELS:
| 1. | să declare că, prin faptul că nu a adoptat, sau nu a notificat autorității, măsurile necesare pentru punerea în aplicare în termenul prevăzut a actului menționat la capitolul I partea 7.1 punctul 10 din anexa I la Acordul privind Spațiul Economic European (Directiva 90/167/CEE a Consiliului din 26 martie 1990 de stabilire a condițiilor de reglementare a preparării, introducerii pe piață și utilizării furajelor cu adaos de medicamente în Comunitate), astfel cum a fost adaptat la acord prin Protocolul 1 la acesta, Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul actului și al articolului 7 din Acordul privind SEE; și | 
| 2. | să impună Islandei să suporte costurile aferente procedurii. | 
Situația de fapt și de drept și motivele invocate:
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că, în temeiul articolului 15 din Directiva 90/167/CEE a Consiliului din 26 martie 1990 („directiva”) și al articolului 7 din Acordul privind SEE, Islanda are obligația de a lua măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a directivei și de a informa Autoritatea AELS de Supraveghere cu privire la măsurile luate; | 
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că nu a primit nicio astfel de informație din partea Guvernului Islandei și că nu este în posesia vreunei alte informații care să îi permită să concluzioneze că măsurile necesare pentru punerea în aplicare a directivei au fost luate; | 
| — | Autoritatea AELS de Supraveghere susține că Islanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 15 din directivă și al articolului 7 din Acordul privind SEE prin faptul că nu a adoptat, sau nu a notificat autorității, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a directivei în termenul prevăzut. | 
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
| 7.3.2013 | RO | Jurnalul Oficial al Uniunii Europene | C 66/31 | 
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.6869 – GM/Ispol)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2013/C 66/11
| 1. | La data de 1 martie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea General Motors Europe Holdings S.L. („GMEH”, Spania), aparținând grupului General Motors Company („GM”, SUA), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Ispol Holding BV G („Ispol”, Țările de Jos), prin achiziționare de acțiuni. | 
| 2. | Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt: 
 
 | 
| 3. | În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. | 
| 4. | Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6869 – GM/Ispol, la următoarea adresă: 
 | 
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).