|
ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2012.389.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 55 |
|
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
|
|
2012/C 389/01 |
||
|
2012/C 389/02 |
||
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
PROCEDURI JURISDICȚIONALE |
|
|
|
Curtea de Justiție |
|
|
2012/C 389/03 |
||
|
2012/C 389/04 |
||
|
2012/C 389/05 |
||
|
2012/C 389/06 |
||
|
2012/C 389/07 |
||
|
2012/C 389/08 |
||
|
2012/C 389/09 |
||
|
2012/C 389/10 |
||
|
|
Tribunalul |
|
|
2012/C 389/11 |
Cauza T-458/12: Acțiune introdusă la 15 octombrie 2012 — Générations futures/Comisia |
|
|
2012/C 389/12 |
Cauza T-466/12: Acțiune introdusă la 23 octombrie 2012 — RFA International/Comisia |
|
|
2012/C 389/13 |
Cauza T-472/12: Acțiune introdusă la 30 octombrie 2012 — Novartis Europharm/Comisia |
|
|
|
Tribunalul Funcției Publice |
|
|
2012/C 389/14 |
Cauza F-123/12: Acțiune introdusă la 23 octombrie 2012 — ZZ/Comisia |
|
|
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/1 |
2012/C 389/01
Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Publicații anterioare
Aceste texte sunt disponibile pe:
EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/2 |
DECIZIE A CURȚII DE JUSTIȚIE
din 20 noiembrie 2012
privind zilele de sărbătoare legală și vacanțele judecătorești
2012/C 389/02
CURTEA
având în vedere articolul 24 alineatele (2), (4) și (6) din Regulamentul de procedură,
întrucât, ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului de procedură al Curții, la 1 noiembrie 2012, este necesar să se stabilească lista zilelor de sărbătoare legală și datele vacanțelor judecătorești,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Lista zilelor de sărbătoare legală, în sensul articolului 24 alineatele (4) și (6) din Regulamentul de procedură, se stabilește după cum urmează:
|
— |
ziua de Anul Nou; |
|
— |
lunea de Paște; |
|
— |
1 mai; |
|
— |
ziua de Înălțare; |
|
— |
lunea Rusaliilor; |
|
— |
23 iunie; |
|
— |
15 august; |
|
— |
1 noiembrie; |
|
— |
25 decembrie; |
|
— |
26 decembrie. |
Articolul 2
Pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2012 și 31 octombrie 2013, datele vacanțelor judecătorești, în sensul articolului 24 alineatele (2) și (6) din Regulamentul de procedură, se stabilesc după cum urmează:
|
— |
Crăciun 2012: de luni, 17 decembrie 2012, până duminică, 6 ianuarie 2013, inclusiv; |
|
— |
Paște 2013: de luni, 25 martie 2013, până duminică, 7 aprilie 2013, inclusiv; |
|
— |
Vară 2013: de luni, 15 iulie 2013, până duminică, 1 septembrie 2013, inclusiv. |
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Luxemburg, 20 noiembrie 2012.
Grefier
A. CALOT ESCOBAR
Președinte
V. SKOURIS
V Anunțuri
PROCEDURI JURISDICȚIONALE
Curtea de Justiție
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/3 |
Recurs introdus la 10 februarie 2012 de Noscira, SA împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șaptea) din 28 noiembrie 2011 în cauza T-307/11, Noscira, SA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-69/12 P)
2012/C 389/03
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Noscira, SA (reprezentant: A. Sirimarco, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Prin Ordonanța din 21 septembrie 2012, Curtea de Justiție (Camera a șasea) a declarat recursul inadmisibil.
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/3 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Administrativo e Fiscal do Porto (Portugalia) la 18 septembrie 2012 — Portgás — Sociedade de Produção e Distribuição de Gás, SA/Ministério do Ambiente, do Ordenamento do Território e do Desenvolvimento Regional
(Cauza C-425/12)
2012/C 389/04
Limba de procedură: portugheza
Instanța de trimitere
Tribunal Administrativo e Fiscal do Porto
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Portgás — Sociedade de Produção e Distribuição de Gás, SA
Pârât: Ministério do Ambiente, do Ordenamento do Território e do Desenvolvimento Regional
Întrebarea preliminară
Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 93/38/CEE (1) a Consiliului din 14 iunie 1993 și articolul 14 alineatul (1) litera (c) punctul (i) din aceeași directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/4/CE (2) a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998, precum și celelalte dispoziții ale directivelor menționate sau principiile generale de drept comunitar aplicabile pot fi interpretate în sensul că creează obligații pentru particularii care sunt concesionari ai unor servicii publice [în special, o entitate prevăzută la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 93/38/CEE, citată anterior] în condițiile în care directiva menționată nu a fost transpusă în dreptul intern de statul portughez și că neîndeplinirea acestor obligații poate fi invocată împotriva respectivei entități concesionare particulare de statul portughez, prin intermediul unui act al unuia dintre ministerele acestuia?
(1) Directiva Consiliului din 14 iunie 1993 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 199, p. 84).
(2) JO L 101, p. 1.
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/3 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Hamburg (Germania) la 2 octombrie 2012 — Karin Gawelczyk/Generali Lebensverischerung AG
(Cauza C-439/12)
2012/C 389/05
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landgericht Hamburg
Părțile din procedura principală
Reclamantă și apelantă: Karin Gawelczyk
Pârâtă și intimată: Generali Lebensverischerung AG
Întrebarea preliminară
Articolul 15 alineatul (1) prima teză din A doua Directivă 90/619/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă de viață, de stabilire a dispozițiilor destinate să faciliteze exercitarea eficientă a libertății de a presta servicii și de modificare a Directivei 79/267/CEE (A doua directivă privind asigurarea de viață) (1) trebuie interpretat, luând în considerare articolul 31 alineatul (1) din Directiva 92/96/CEE a Consiliului din 10 noiembrie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă de viață și de modificare a Directivelor 79/267/CEE și 90/619/CEE (A treia directivă privind asigurarea de viață) (2), în sensul că se opune unei reglementări — precum articolul 5a alineatul (2) a patra teză din VVG (Legea privind contractele de asigurare), astfel cum a fost modificată prin A treia lege din 21 iulie 1994 privind transpunerea directivelor adoptate de Consiliul Comunităților Europene în materie de asigurări [A treia lege de transpunere/CEE a VAG (Legea privind supravegherea asigurărilor)] — conform căreia dreptul de retragere sau de retractare se stinge în termen de cel mult un an de la plata celei dintâi prime de asigurare, chiar și în cazul în care titularul nu a fost informat cu privire la dreptul de retragere sau de retractare?
(1) JO L 330, p. 50.
(2) JO L 360, p. 1.
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/4 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgerichts Hamburg (Germania) la 3 octombrie 2012 — Metropol Spielstätten Unternehmergesellschaft (haftungsbeschränkt)/Finanzamt Hamburg-Bergedorf
(Cauza C-440/12)
2012/C 389/06
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Hamburg
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: Metropol Spielstätten Unternehmergesellschaft (haftungsbeschränkt)
Pârât: Finanzamt Hamburg-Bergedorf
Întrebările preliminare
|
1. |
Articolul 401 [coroborat cu articolul 135 alineatul (1) litera (i)] din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că taxa pe valoarea adăugată și impozitul național special pe jocuri de noroc trebuie percepute numai alternativ, iar nu și cumulativ? |
|
2. |
Numai în cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: În cazul în care, în temeiul legislației naționale, jocurilor de noroc li se aplică atât taxa pe valoarea adăugată, cât și un impozit special, aceasta conduce la neaplicarea taxei pe valoarea adăugată sau la neaplicarea impozitului special ori decizia cu privire la care dintre acest două impozite nu trebuie perceput se ia în temeiul dreptului național? |
|
3. |
Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții sau unei practici naționale potrivi căreia, în exploatarea unor aparate de jocuri care oferă posibilitatea unui câștig, conținutul casei („casă cu contor electronic”) aparatului este considerat, după o anumită perioadă, bază de impozitare? |
|
4. |
Numai în cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare: Cum trebuie determinată în schimb baza de impozitare? |
|
5. |
Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că perceperea taxei pe valoarea adăugată este condiționată de posibilitatea întreprinzătorului de a repercuta taxa asupra destinatarului prestației? În acest caz, ce trebuie să se înțeleagă prin posibilitatea de repercutare? În special, posibilitatea legală de a practica în mod corespunzător un preț mai mare pentru bunuri sau servicii constituie o condiție prealabilă pentru posibilitatea de repercutare? |
|
6. |
Numai în cazul în care în răspunsul la întrebarea a cincea permisiunea de a practica un preț mai mare constituie o condiție prealabilă: Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf și articolul 73 din Directiva 2006/112 trebuie interpretate în sensul că dispozițiile care limitează contraprestația pentru bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adăugată trebuie aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii astfel încât taxa pe valoarea adăugată să nu fie considerată inclusă în contraprestația stabilită de lege, ci adăugată la aceasta, chiar și atunci când, conform cuprinsului lor, dispozițiile naționale care reglementează contraprestația nu prevăd expres acest lucru? |
|
7. |
Numai în cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea a cincea, al unui răspuns negativ la întrebarea a șasea și al unui răspuns negativ la întrebarea a treia: În prezenta cauză nu trebuie aplicată nicio taxă pe valoarea adăugată cifrei totale de afaceri aferente aparatelor de jocuri sau trebuie aplicată numai părții din această cifră de afaceri care nu poate fi repercutată și cum trebuie determinată această parte, de exemplu, pe baza cifrei de afaceri aferente operațiunilor pentru care nu poate fi majorată miza sau pe baza cifrei de afaceri aferente operațiunilor pentru care nu poate fi majorată încasarea orară? |
|
8. |
Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2006/112 trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care instituie un impozit special nearmonizat în cazul în care taxa pe valoare adăugată datorată este imputată integral din acest impozit? |
|
9. |
Numai în cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea a opta: Imputarea taxei pe valoarea adăugată dintr-un impozit național nearmonizat în cazul întreprinzătorilor care sunt supuși acestui impozit conduce la imposibilitatea supunerii la plata taxei pe valoarea adăugată a concurenților lor care nu sunt supuși acestui impozit nearmonizat, ci unui alt impozit nearmonizat și în cazul cărora nu operează o astfel de imputare? |
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/5 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court of Justice (Chancery Division) (Regatul Unit) la 3 octombrie 2012 — Actavis Group PTC EHF, Actavis UK Ltd/Sanofi
(Cauza C-443/12)
2012/C 389/07
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
High Court of Justice (Chancery Division)
Părțile din acțiunea principală
Reclamante: Actavis Group PTC EHF, Actavis UK Ltd
Pârâtă: Sanofi
Intervenientă: Sanofi Pharma Bristol-Myers Squibb SNC
Întrebările preliminare
|
1. |
Care sunt criteriile în funcție de care se stabilește dacă „produsul este protejat de un brevet de bază în vigoare” în sensul articolui 3 litera (a) din Regulamentul nr. 469/2009/CE (1) (denumit în continuare „regulamentul”)? |
|
2. |
În cazul în care mai multe produse sunt protejate de un brevet de bază în vigoare, regulamentul menționat și în special articolul 3 litera (c) din acesta se opune ca titularului brevetului să i se acorde câte un certificat pentru fiecare dintre produsele protejate? |
(1) Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (JO L 152, p. 1).
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/5 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Finanzgericht Düsseldorf (Germania) la 8 octombrie 2012 — HARK GmbH & Co KG Kamin- und Kachelofenbau/Hauptzollamt Duisburg
(Cauza C-450/12)
2012/C 389/08
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Düsseldorf
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: HARK GmbH & Co KG Kamin- und Kachelofenbau
Pârât: Hauptzollamt Duisburg
Întrebările preliminare
|
1. |
Poziția 7321 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 (2), trebuie interpretată în sensul că seturile de burlane de sobă descrise în mod detaliat în motivele prezentei decizii pot fi considerate drept părți ale sobelor de încălzit, ale cazanelor cu vatră și ale mașinilor de gătit? |
|
2. |
În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, seturile de burlane de sobă pot fi clasificate la poziția 7307? |
(1) JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3
(2) JO L 291, p. 1
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/6 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Trento (Italia) la 11 octombrie 2012 — Lorenzo Amatori și alții/Telecom Italia SpA și Shared Service Center Srl
(Cauza C-458/12)
2012/C 389/09
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale di Trento
Părțile din acțiunea principală
Reclamanți: Lorenzo Amatori și alții
Pârâte: Telecom Italia SpA și Shared Service Center Srl
Întrebările preliminare
|
1. |
Legislația Uniunii Europene în materie de „transfer al unei părți de întreprindere” [în special articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) coroborat cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE (1)] se opune unei dispoziții interne, precum cea de la articolul 2112 al cincilea paragraf din Codul civil, care permite cesionarului să se substituie cedentului în raporturile de muncă ale acestuia, fără a fi necesar consimțământul lucrătorilor cedați, chiar și în cazul în care partea de întreprindere care face obiectul transferului nu constituie o entitate economică autonomă din punct de vedere funcțional preexistentă deja în raport cu transferul, care să poată fi identificată ca atare de cedent și de cesionar la momentul transferului său? |
|
2. |
Legislația Uniunii Europene în materie de „transfer al unei părți de întreprindere” [în special articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) coroborat cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/23/CE] se opune unei dispoziții interne, precum cea de la articolul 2112 al cincilea paragraf din Codul civil, care permite cesionarului să se substituie cedentului în raporturile de muncă ale acestuia, fără a fi necesar consimțământul lucrătorilor cedați, chiar și în cazul în care întreprinderea cedentă exercită după transfer o putere de control semnificativă în raport cu cesionara, care se manifestă printr-o legătură strânsă comitent-prepus și printr-o împărțire a riscului comercial? |
(1) Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (JO L 82, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 20).
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/6 |
Ordonanța președintelui Curții din 28 iunie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Münster — Germania) — Procedură penală împotriva Thomas Karl-Heinz Kerkhoff, cu participarea: Staatsanwaltschaft Münster
(Cauza C-408/11) (1)
2012/C 389/10
Limba de procedură: germana
Președintele Curții a dispus radierea cauzei.
Tribunalul
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/7 |
Acțiune introdusă la 15 octombrie 2012 — Générations futures/Comisia
(Cauza T-458/12)
2012/C 389/11
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Mouvement pour les droits et le respect des générations futures (Ons-en-Bray, Franța) (reprezentant: A. Faro, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei Directorului General al DG Sănătate și Consumatori din 16 august 2012 (ARES 977 175) prin care s-a respins cererea de reexaminare a Regulamentului de punere în aplicare nr. 359/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 de autorizare a substanței active metam, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei, formulată în temeiul articolului 10 din Regulamentul nr. 1367/2006. |
Motivele și principalele argumente
Reclamanta, o asociație franceză agreată pentru protecția mediului, dorește să obțină, în temeiul articolului 10 din Regulamentul nr. 1367/2006, reexaminarea Regulamentul de punere în aplicare nr. 359/2012 de autorizare a substanței active metam (1). Prin Decizia din 16 august 2012, Comisia a refuzat această reexaminare pentru motivul că regulamentul de punere în aplicare a cărui reexaminare se solicită nu constituie un act administrativ în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 1367/2006 (2).
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă mai multe motive.
Reclamanta arată, pe de o parte, că regulamentul de punere în aplicare constituie răspunsul la o solicitare individuală formulată de o societate terță, și, pe de altă parte, că limitarea la actele administrative, prevăzută la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1367/2006, coroborat cu articolul 2 alineatul (1) litera (g) din același regulament, nu este conformă cu articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus (3).
Reclamanta arată de asemenea că cererea sa de reexaminare este întemeiată, întrucât (i) procedura aplicabilă nu a fost respectată, (ii) dosarul supus evaluării este insuficient și (iii) criteriile de aprobare prevăzute nu au fost respectate.
(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 359/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 de autorizare a substanței active metam, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (JO L 114, p. 1).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126).
(3) Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu.
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/7 |
Acțiune introdusă la 23 octombrie 2012 — RFA International/Comisia
(Cauza T-466/12)
2012/C 389/12
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: RFA International, LP (Calgary, Canada) (reprezentant: B. Evtimov, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea în parte a Deciziilor C(2012) 5577 final, C(2012) 5585 final, C(2012) 5588 final, C(2012) 5595 final, C(2012) 5596 final, C(2012) 5598 final și C(2012) 5611 final ale Comisiei din 10 august 2012, în măsura în care prin acestea se refuză rambursarea cuantumurilor taxelor antidumping solicitată de reclamantă, cu excepția cuantumurilor pentru care cererile au fost considerate inadmisibile întrucât au fost introduse după expirarea termenului legal |
|
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
|
1. |
Primul motiv întemeiat pe
|
|
2. |
Al doilea motiv întemeiat pe
|
(1) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, p. 51).
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/8 |
Acțiune introdusă la 30 octombrie 2012 — Novartis Europharm/Comisia
(Cauza T-472/12)
2012/C 389/13
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Novartis Europharm (Horsham, Regatul Unit) (reprezentant: C. Schoonderbeek, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
|
— |
anularea Deciziei C(2012) 5894 final a Comisiei Europene din 16 august 2012 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață în favoarea Teva Pharma BV în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 83); și |
|
— |
obligarea pârâtei la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, susținând că decizia atacată este nelegală întrucât constituie o încălcare a drepturilor privind protecția datelor Novartis Europharm Ltd. pentru produsul acesteia „Aclasta”, conform articolului 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2309/93 (1) coroborat cu articolul 89 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004. Întrucât pentru „Aclasta” s-a acordat o autorizație de introducere pe piață distinctă prin procedura centralizată, autorizarea Aclasta nu intră în cadrul aceleiași autorizații de introducere pe piață globale emise pentru „Zometa” (un alt medicament al Novartis Europharm Ltd), conform articolului 6 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE (2) din punctul de vedere al protecției datelor.
În plus, decizia atacată este nelegală întrucât constituie o încălcare a articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE prin faptul că perioada de protecție a datelor pentru medicamentul de referință „Aclasta” nu a expirat și, prin urmare, condițiile pentru acordarea unei autorizații de introducere pe piață în temeiul acestui articol nu au fost respectate.
(1) Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 214, p. 1).
(2) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3).
Tribunalul Funcției Publice
|
15.12.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 389/9 |
Acțiune introdusă la 23 octombrie 2012 — ZZ/Comisia
(Cauza F-123/12)
2012/C 389/14
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: ZZ (reprezentanți: D. Abreu Caldas, S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis și É. Marchal, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Obiectul și descrierea litigiului
Anularea deciziei Comisiei de respingere a cererii reclamantului prin care se solicitase recalificarea contractului său de agent contractual auxiliar într-un contract de agent temporar pe durată nedeterminată.
Concluziile reclamantului
|
— |
Anularea deciziei AAIC din 4 ianuarie 2012 de respingere a cererii reclamantului de recalificare a contractului său de agent contractual auxiliar într-un contract de agent temporar pe durată nedeterminată; |
|
— |
în măsura în care se dovedește necesară, anularea deciziei de respingere a cererii sale din 12 iulie 2012; |
|
— |
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată. |