INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/1

DECIZIA CONSILIULUI

din 24 septembrie 2012

de numire a unui membru în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice

2012/C 288/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice (1), în special articolul 79,

întrucât:

(1)	Articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede numirea de către Consiliu, în calitate de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumit în continuare „Consiliul de administrație”), a câte unui reprezentant din fiecare stat membru.

(2)	Prin decizia sa din 17 mai 2011 (2), Consiliul a numit 15 membri ai Consiliului de administrație, inclusiv un membru din Belgia.

(3)	Guvernul belgian a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a-l înlocui pe reprezentantul Belgiei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2015,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Dl Jean Roger DRÈZE, cetățean belgian, născut la 6 iunie 1951, este numit în calitate de membru al Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice, în locul dlui Helmut DE VOS, pentru perioada cuprinsă între 25 septembrie 2012 și 31 mai 2015.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

S. ALETRARIS

(1) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(2) JO C 151, 21.5.2011, p. 1.

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/2

DECIZIA CONSILIULUI

din 24 septembrie 2012

de adoptare a poziției Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012

2012/C 288/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 314, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1081/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 (2), în special articolul 37,

întrucât:

—	bugetul Uniunii pentru exercițiul financiar 2012 a fost adoptat definitiv la 1 decembrie 2011 (3),

—	la 20 iunie 2012, Comisia a înaintat o propunere care conținea proiectul de buget rectificativ nr. 4 la bugetul general pentru exercițiul financiar 2012,

DECIDE:

Articol unic

Poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 a fost adoptată la 24 septembrie 2012.

Textul integral poate fi accesat pentru consultare sau descărcare pe site-ul Consiliului: http://www.consilium.europa.eu/

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

A. D. MAVROYIANNIS

(1) JO L 248, 16.9.2002, p. 1, cu rectificare în JO L 25, 30.1.2003, p. 43 și în JO L 99, 14.4.2007, p. 18.

(2) JO L 311, 26.11.2010, p. 9.

(3) JO L 56, 29.2.2012, cu rectificare în JO L 79, 19.3.2012, p. 1 și în JO L 184, 13.7.2012, p. 19.

ANEXĂ

PROIECT DE SCRISOARE

Sursă	:	Președintele Consiliului
Destinatar	:	Președintele Parlamentului European

Stimate domnule Președinte,

Vă transmit separat poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4 pentru exercițiul financiar 2012, adoptată de Consiliu la 19 septembrie 2012.

(Formulă de încheiere).

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/4

DECIZIA CONSILIULUI

din 24 septembrie 2012

de numire a unui membru în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice

2012/C 288/03

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	Articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 dispune numirea de către Consiliu în calitate de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumit în continuare „Consiliul de administrație”) a câte unui reprezentant din fiecare stat membru.

(2)	Prin decizia din 7 iunie 2007 (2), Consiliul a numit 27 de membri ai Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice.

(3)	Guvernul maghiar a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a-l înlocui pe reprezentantul Ungariei în cadrul Consiliului de administrație și a înaintat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2013,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Dna Krisztina CSENGŐDY, cetățean maghiar, născută la 9 ianuarie 1961, se numește în calitate de membru al Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice, în locul dlui Zoltán ADAMIS, pentru perioada cuprinsă între 25 septembrie 2012 și 31 mai 2013.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

S. ALETRARIS

(1) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(2) JO C 134, 16.6.2007, p. 6.

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/5

Rata de schimb a monedei euro (1)

24 septembrie 2012

2012/C 288/04

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2916
JPY	yen japonez	100,79
DKK	coroana daneză	7,4563
GBP	lira sterlină	0,79680
SEK	coroana suedeză	8,4928
CHF	franc elvețian	1,2095
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,4370
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,940
HUF	forint maghiar	283,28
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6963
PLN	zlot polonez	4,1540
RON	leu românesc nou	4,5183
TRY	lira turcească	2,3259
AUD	dolar australian	1,2415
CAD	dolar canadian	1,2668
HKD	dolar Hong Kong	10,0130
NZD	dolar neozeelandez	1,5742
SGD	dolar Singapore	1,5871
KRW	won sud-coreean	1 446,53
ZAR	rand sud-african	10,7171
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,1491
HRK	kuna croată	7,4265
IDR	rupia indoneziană	12 351,43
MYR	ringgit Malaiezia	3,9691
PHP	peso Filipine	53,931
RUB	rubla rusească	40,3205
THB	baht thailandez	39,949
BRL	real brazilian	2,6175
MXN	peso mexican	16,6727
INR	rupie indiană	69,0680

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/9

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2012/C 288/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„HOLSTEINER TILSITER”

NR. CE: DE-PGI-0005-0807-26.04.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Holsteiner Tilsiter”

2. Statul membru sau țara terță:

Germania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.3.

Brânză

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Holsteiner Tilsiter” este o brânză cu pasta semitare, produsă în mod tradițional din lapte de vacă tratat în continuu cu bacteria Brevibacterium linens în timpul etapei de maturare și are între 30 % și 60 % grăsime în substanța uscată. Brânza „Holsteiner Tilsiter” poate fi produsă din lapte crud sau din lapte pasteurizat. În plus față de forma clasică de roată, brânza se produce din ce în ce mai mult în formă de franzelă. Are o crustă naturală fină, de culoare galben-brună, care se prelucrează cu un amestec de Brevibacterium linens, zer și lapte degresat sau saramură în timpul etapei de maturare, care durează cel puțin cinci săptămâni. Brânza de culoare galben-deschis este semitare, elastică și foarte maleabilă. Ca rezultat al metodei de producție speciale, „Holsteiner Tilsiter” prezintă găuri și crăpături care sunt tipice pentru brânza Tilsiter. Gustul variază de la delicat și puțin aromat la puternic și picant în funcție de durata depozitării brânzei. Brânza este produsă în formă de franzelă sau de paralelipiped și are o greutate cuprinsă între 3,5 și 5 kg.

„Holsteiner Tilsiter” este produsă cu trei conținuturi de grăsime diferite: minimum 30 % grăsime în substanța uscată, minimum 45 % grăsime în substanța uscată și minim 60 % grăsime în substanța uscată. Conținutul minim de grăsime este de 30 % grăsime în substanța uscată. În general nu se adaugă condimente în cursul procesului de producție a „Holsteiner Tilsiter”. În cazul în care brânza este condimentată, chimenul este singurul ingredient utilizat în acest scop. Nu se utilizează niciun alt condiment.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

Laptele care va fi folosit nu trebuie să provină din aria geografică de mai sus.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Toate etapele procesului de fabricare a brânzei de la primirea materiilor prime până la procesul de depozitare și maturare cu o durată minimă de cinci săptămâni trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Schleswig-Holstein în Republica Federală Germania. Aria de producție documentată istoric a brânzei „Holsteiner Tilsiter” a cuprins frontierele de astăzi ale landului Schleswig-Holstein începând din prima jumătate a secolului al XX-lea (aproximativ 1920).

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Procesul specific de fabricație, calitatea deosebită care rezultă din acesta și aspectul brânzei „Holsteiner Tilsiter” s-au putut dezvolta în acest fel doar în această arie geografică datorită interacțiunii dintre următoarele caracteristici specifice:

Clima din Schleswig-Holstein este în mod puternic influențată de mare, deoarece landul este situat între Marea Nordului și Marea Baltică. Amplasarea geografică și caracteristicile solului au condus la dezvoltarea unor asocieri speciale de plante și, drept rezultat, la proprietăți specifice ale hranei animalelor. Acest lucru a fost în beneficiul producției de lapte și al fabricării brânzei și se reflectă nu în ultimul rând în gustul picant și aromat al „Holsteiner Tilsiter”.

În Schleswig-Holstein există o îndelungată tradiție a producției de lapte, dat fiind că acest land oferă condiții excelente. La sfârșitul secolului al XVI-lea, industria produselor lactate din Schleswig și din Holstein a început să producă o cantitate de produse care depășea necesitățile celor două provincii. La momentul respectiv, refugiați olandezi au adus cu ei cunoștințe privind producția profesională de lapte. Structura cooperativelor de produse lactate s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Numai în 1888 au fost înființate 251 de noi ferme. Structura exploatațiilor de producție a laptelui, nivelul excelent de pregătire profesională și condițiile pedoclimatice favorabile fac ca Schleswig-Holstein să fie una dintre locațiile privilegiate de producție a laptelui din Europa. Deci, pe bună dreptate, rasa de vaci de lapte renumită pe plan mondial se numește „Holstein-Friesian” (cunoscută în Germania și sub numele de „Schwarzbunte”, sau Holstein bălțată alb cu negru). Disponibilitatea laptelui și a cheagului de vițel au permis ca arta fabricării brânzei să înflorească în acest land. Cu toate acestea, pentru brânza fabricată în Schleswig-Holstein se utilizează în prezent și lapte din afara ariei geografice.

5.2. Specificitatea produsului:

De aproximativ 120 de ani, „Holsteiner Tilsiter” are o reputație excelentă de specialitate locală de brânză de înaltă calitate. Documente vechi arată că încă din secolul al XVI-lea exista o brânză similară în localitatea Gut Behl din provincia Holstein. Rețeta brânzei Tilsiter a fost descrisă pentru prima dată în 1840 de doamna Westpfahl, care trăia la o fermă din orașul Tilsit, situat în estul Prusiei din acea vreme. De aici vine denumirea brânzei. Această rețetă a ajuns în regiunea care astăzi se numește Schleswig-Holstein, unde, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a devenit rapid cea mai populară brânză, așa cum este și în prezent.

În „Käsebereitung und Käsespeisen in Deutschland seit 1800” (Frank Roeb, Mainz 1976) se menționează: „Brânza Tilsit nu a fost produsă în Schleswig-Holstein până chiar mai târziu. Conform anumitor surse, această brânză nu a fost produsă în regiune cu mult înainte de 1900. Mai târziu, statul a acordat chiar finanțare pentru producerea ei (începând de la 1929, a se vedea Middelhauve).”

Astăzi, Schleswig-Holstein este un centru pentru producția de Tilsit (a se vedea „Dr. Oetker Lebensmittel-Lexikon”, 2004, p. 812; C. Dumont, „Kulinarisches Lexikon”, 1998, p. 516; articolul „Essen & Trinken im Detail” – „mein coop magazin”: „Holsteiner Tilsiter und Beaujolais AOC”). Articolul intitulat „Tilsiter – Käse der Ostsee” din „Hamburg Slow Food Convivium” (Burchard Bösche, 2005) menționează: „Schleswig-Holstein, landul situat între mări, este în prezent în mod incontestabil principalul centru de producție a brânzei Tilsit.”

Declarații din partea instituțiilor din acest sector confirmă că „Holsteiner Tilsiter” a devenit o specialitate regională binecunoscută și apreciată și este, de asemenea, o denumire strâns legată de brânza Tilsit produsă în Schleswig-Holstein. Acest lucru este susținut de faptul că Peter Peter o menționează ca specialitate regională de brânză în „Kulturgeschichte der deutschen Küche” (2005, p. 135), unde se precizează „Holsteiner Tilsiter, Würchwitzer Milbenkäse, Allgäuer Bergkäse, […] în comparație cu Franța și Italia și chiar cu Anglia sau Irlanda, selecția de brânzeturi germane de înaltă clasă este mai degrabă modestă”. Un număr de site-uri internet se referă, de asemenea, la reputația specială de care se bucură „Holsteiner Tilsiter”. Site-ul „Alles Käse – das infoportal” (http://www.walserstolz.de) afirmă că „brânza Tilsit are o tradiție îndelungată, în special în nordul Germaniei, precum și de-a lungul coastei Baltice. Principalul land în care se produce această brânză este Schleswig-Holstein, unde cuvintele «Tilsit» și «brânză semitare» încă se folosesc mai mult sau mai puțin ca sinonime”. Site-ul http://www.germanfoods.org, un ghid al produselor germane în SUA, explică faptul că „… regiunea Schleswig-Holstein […] din nordul Germaniei produce, de asemenea, una dintre cele mai faimoase brânzeturi germane cum este […] Tilsit […]”. Alte referințe sunt disponibile pe site-uri internet cum ar fi site-ul Paulsen (http://www.party-paulsen.de), care se referă la „Holsteiner Tilsiter – cea mai bună brânză din Schleswig-Holstein”.

Culturile de bacterii naturale speciale din pivnițele în care se realizează maturarea, care s-au dezvoltat de-a lungul generațiilor și care sunt specifice numai acestei zone, îi dau brânzei „Holsteiner Tilsiter” aroma ei picantă incomparabilă care, în mod evident, o deosebește de brânzeturile Tilsit din alte regiuni geografice.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Reputația specială a „Holsteiner Tilsiter” și înalta apreciere de care se bucură se bazează parțial pe tradiția îndelungată a landului Schleswig-Holstein ca regiune în care se produc lapte și brânzeturi, dar în special pe îndemânarea și competența fermierilor producători de produse lactate din această zonă. O metodă preferată de producție a laptelui stă la baza obținerii brânzei care este produsă de secole de fermierii locali. Rețetele vechi și experiența în producerea brânzei ca meșteșug local au fost transmise din generație în generație și au reprezentat o sursă de inspirație pentru specialitățile de brânză ale acestui land. Una dintre cele mai importante dintre acestea este „Holsteiner Tilsiter” – o specialitate regională ale cărei diferite forme sunt bine cunoscute și apreciate în afara regiunii.

Gustul picant distinctiv al „Holsteiner Tilsiter” și găurile pe care aceasta le conține în mod convențional au devenit o parte din tradiția de fabricare a brânzei în Schleswig-Holstein, cu mult timp înainte ca denumirea „Tilsit” să fi fost utilizată pe scară largă pentru acest tip de brânzeturi. Numai la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost importat acest termen din Prusia de est în Schleswig-Holstein și, de asemenea, utilizat pentru tipul de brânză produs aici după o rețetă similară. Prin urmare, începând de atunci au fost utilizate denumirile „Tilsit din Schleswig-Holstein” și „Holsteiner Tilsiter”.

Tradiția rurală de fabricare a brânzei a continuat să evolueze în Schleswig-Holstein până în prezent. Reputația excelentă a pregătirii profesionale a fermierilor în ceea ce privește tehnologia lactatelor, principalul centru de formare fiind în prezent Lehr- und Versuchsanstalt für Milchwirtschaft din orașul Bad Malente, a depășit, de asemenea, cu mult frontierele landului.

Un semn al reputației excelente a „Holsteiner Tilsiter” îl reprezintă aroma ei specifică și gustul special, care se caracterizează prin modul special în care este condimentată cu chimen. Ambele proprietăți pot fi obținute numai prin intermediul unor culturi de bacterii speciale, care se pot dezvolta în acest mod și în această combinație numai în zona climatică dintre Marea Nordului și Marea Baltică.

Fabricile care produc „Holsteiner Tilsiter” au un rol important în asociația „Käsestraße Schleswig-Holstein”, al cărei renume trece cu mult dincolo de frontierele landului. În cadrul acestei asociații, aproximativ 40 de producători de brânză formează un grup care promovează tradiția de fabricare a brânzei în Schleswig-Holstein și reprezintă aproximativ 120 de tipuri diferite de brânză. Asociația a fost fondată în urma organizării în 1999 a pieței brânzeturilor din cadrul muzeului în aer liber „Kiekeberg” din Hamburg, la inițiativa mișcării Slow Food. Cu ocazia organizării acestei piețe, producătorii de produse lactate din Schleswig-Holstein au fost supranumiți „viticultorii din nord” datorită gamei largi de brânzeturi din Schleswig-Holstein expuse în cadrul acestui eveniment. În special, diferitele variante de „Holsteiner Tilsiter” au fost expuse în piață ca modele tipice ale brânzeturilor din Schleswig-Holstein.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Caietul de sarcini este publicat în întregime în:

Markenblatt, vol. 30 din 24 iulie 2009, partea 7a-aa, p. 13378

http://register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/7201

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

25.9.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/13

2012/C 288/09

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„WALBECKER SPARGEL”

NR. CE: DE-PGI-0005-0857-08.02.2011

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumire:

„Walbecker Spargel”

2. Statul membru sau țara terță:

Germania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.6.

Fructe, legume și cereale în aceeași stare sau transformate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Sparanghel proaspăt alb, verde sau violet (Asparagus officinalis). Tulpinile comestibile se comercializează atât curățate, cât și necurățate. Sparanghelul de Walbeck „Walbecker Spargel” se cultivă cu respectarea bunelor practici agricole. La comercializare, sparanghelul în formă necurățată trebuie să îndeplinească minimum standardul UNECE FFV04 (sparanghel).

Lungimea tulpinilor trebuie să fie de maximum 22 cm la sparanghelul alb. Sparanghelul trebuie să fie întreg și nevătămat. Nu trebuie să prezinte urme de mucegai sau lovituri și trebuie să aibă un miros și o înfățișare proaspete.

Sparanghelul de Walbeck este unic prin finețea sa, prin gustul intensiv caracteristic sparanghelului, prin ușoara tentă gustativă de nuci și prin textura moale a tulpinilor.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Întregul ciclu de producție a „Walbecker Spargel”, de la cultivare la recoltare, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

Cultivarea începe cu prepararea corespunzătoare a solului înainte de plantare, care presupune aplicarea de îngrășământ verde și de compost. După această preparare care durează un an, solul se sapă în adâncime de 80 cm pentru ca plantele prindă rădăcini adânci și să se dezvolte optim. Plantarea sparanghelului se face de regulă la jumătatea lunii aprilie și, dacă primăvara este timpurie, chiar și în martie. Din biloane trebuie îndepărtate resturile de rădăcini și pietrișul pentru ca procesul de creștere a tulpinilor de sparanghel să nu fie afectat.

După faza bienală de creștere, sparanghelul se recoltează pentru prima dată în cel de al treilea an.

Dacă sparanghelul este plantat sub folie alb-negru, trebuie să se asigure că la lumină solară intensă, partea albă este înlocuită cu cea neagră pentru a evita pierderi calitative de tipul vârfurilor înmuiate.

Îngrășământul azotat se folosește numai după ce s-a încheiat recoltarea sparanghelului. Cu aproximativ 21 de zile înainte de încheierea sezonului de sparanghel, se prelevează probe de sol în scopul identificării eventualelor deficiențe ale solului, pentru ca îngrășământul azotat să fie aplicat corespunzător după perioada de recoltare. Pentru stimularea creșterii și pentru îmbunătățirea calității, în perioada cultivării se practică o serie de măsuri precum lucrarea cu grijă a solului și aplicarea îngrășămintelor necesare, inclusiv a celor cu magneziu și potasiu.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Ambalarea

Conținutul fiecărui pachet trebuie să fie identic. Fiecare ambalaj trebuie să conțină doar sparanghel din aria aprobată pentru producția de „Walbecker Spargel”. Sparanghelul conținut într-un ambalaj trebuie să aibă aceeași calitate, culoare și mărime. De asemenea, partea vizibilă a ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru ansamblul conținutului.

Pentru menținerea calității, sparanghelul de Walbeck este răcit brusc. Cel târziu la 4 ore de la recoltare, sparanghelul trebuie scufundat în apă de izvor sau în apă cu gheață, la o temperatură situată între 1 și 12 °C. Sparanghelul trebuie pus în vânzare cât mai rapid. Se depozitează timp de maximum trei zile în spații frigorifice, la o temperatură situată între 1 și 4 °C.

Lanțul frigorific nu trebuie întrerupt decât foarte puțin, pentru operațiunile strict necesare: ambalarea și livrarea.

Încăperile în care are loc condiționarea, camerele cu sisteme de răcire și, după caz, spațiile unde are loc vânzarea trebuie să satisfacă standardele de igienă în vigoare.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice:

Aria geografică a „Walbecker Spargel” se află la nord-vestul landului german Renania de Nord-Westfalia. Ea se întinde de-a lungul graniței dintre Germania și Țările de Jos. Limita vestică a ariei coincide cu granița de stat. La nord, de la intersecția dintre granița națională și autostrada A57, limita ariei urmează autostrada A57 spre est. La intersecția dintre A57 și drumul național B9, limita ariei se îndreaptă spre sud-est și urmează B9 până la intersecția B9/B58. Apoi se întoarce către sud-vest, urmând traseul B58. La intersecția B59 cu drumul regional L221, limita urmează L221 până la intersecția acestui drum cu autostrada A61, după care urmează traseul A61 până la intersecția A61/granița de stat.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

Aria de producție face parte din câmpia Rinului inferior și prezintă caracteristicile climate ideale pentru cultura sparanghelului. Cantitatea de ploaie necesară pentru creșterea sparanghelului cade în lunile martie, aprilie, mai și iunie, în condiții de temperatură blândă în toată această perioadă.

Solul din aria de producție este nisipos și, în partea de sud-est, argilos și de loess. Terenurile alese pentru cultura sparanghelului sunt caracterizate de un conținut ridicat de nisip de dune din zonele râurilor Maas și Niers. Structura solului dintre aceste două râuri s-a dezvoltat în timpul epocii glaciare. Pe alocuri, solul este ușor nisipos, permeabil la aer și la apă, cu un conținut redus de loess și o componentă importantă de humus și calcar. Aceste soluri erau considerate de țăranii din zonă drept terenuri sărace față de terenurile din apropiere de Pont, Nieuwkerk, Aldekerk și Baersdonk, mai propice culturilor agricole. Însă ele îndeplinesc toate condițiile ideale pentru creșterea sparanghelului.

5.2. Specificitatea produsului:

Sparanghelul de Walbeck, care poate fi comercializat doar ca sparanghel alb, verde sau violet, este unic datorită texturii fine, a ușoarei tente gustative de nucă și a gustului intens caracteristic, precum și a tulpinilor moi. Producătorii locali se pricep foarte bine la cultivarea sparanghelului. Experiența lor, combinată cu pregătirea solului și cu plantarea la momentul oportun, asigură o creștere optimă a „Walbecker Spargel”, cu tulpini drepte și consistență bună. Renumele „Walbecker Spargel” s-a propagat dincolo de aria de producție, datorită tradiției îndelungi și a caracteristicilor sale.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Finețea sparanghelului de Walbeck, gustul său intensiv caracteristic, ușoara tentă gustativă de nuci și textura moale a tulpinilor care cresc drepte se datorează condițiilor ideale ale solului din zona Walbeck și condițiilor climatice din câmpia Rinului inferior. Calitățile sparanghelului depind foarte mult de condițiile naturale în care crește. Gustul sparanghelului depinde în proporție de 70 % de solul în care este cultivat, 20 % de prelucrarea și îngrășarea solului și doar 10 % de soiul de sparanghel cultivat. Cantitatea de ploaie necesară pentru creșterea sparanghelului cade pe nisipul de dune îmbogățit cu humus în lunile martie, aprilie, mai și iunie, în condiții de temperatură blândă în toată această perioadă. În plus, bunele practici agricole asigură calitatea produsului.

Producătorii de sparanghel dispun de cunoștințe acumulate în decursul mai multor generații, în special în ceea ce privește momentul potrivit pentru plantare și începerea ori încheierea recoltării, materialele cu care se acoperă culturile și modul în care ele trebuie folosite, modul de ridicare a biloanelor și curățarea acestora de resturi vegetale și pietre, precum și cantitatea de îngrășământ folosită în urma analizelor solului. Toate aceste elemente contribuie la calitatea deosebită a „Walbecker Spargel”.

Sparanghelul de Walbeck se bucură de o reputație excelentă. În 1923, în perioada inflației, juristul și maiorul în rezervă Dr. Walther Klein-Walbeck a făcut primele încercări de cultivare a sparanghelului în jurul castelului Walbeck. Succesul său a trezit rapid interesul fermierilor din partea locului, care, din cauza solului nisipos, nu obțineau recolte foarte bune cu alte culturi de câmp. În toamna anului 1927, 33 de fermieri din Walbeck s-au pregătit să înceapă să cultive sparanghel din primăvara anului 1928. În primul sezon au fost plantate cu sparanghel 50 de hectare de teren. La 1 ianuarie 1929, Dr. Walther Klein-Walbeck împreună cu 55 de fermieri din Walbeck au fondat „Spargelbaugenossenschaft Walbeck und Umgegend e.G.”, care este și actualul solicitant. De atunci, fermierii participanți produc și comercializează, în sistem de cooperativă, sparanghelul cu denumirea „Walbecker Spargel”. În perioada 1932-1938, cooperativa a trimis 1 800 de tone de sparanghel la licitația din Straelen, obținând un profit de 1,3 milioane Reichsmark pentru Walbeck, care înainte era un sat sărac de câmpie. În 1936, 40 000 de iubitori ai sparanghelului au vizitat satul în sezonul recoltei.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cultivarea sparanghelului a fost întreruptă. După reforma monetară din 1948, cultivarea s-a reluat. În prezent, cooperativa are 50 de membri care cultivă 80 de hectare de sparanghel.

Cântecul „Walbecker Heimatlied” compus de Jakob Schopmanns (text 1935, publicat în Niederrheinische Landeszeitung la 5 iulie 1935) și de fiul său Helmut (muzică, 1977) ilustrează importanța sparanghelului pentru identitatea satului Walbeck și a zonei învecinate:

„Kennst Du mein friedliches Walbeck nicht? (Cunoașteți Walbeckul meu liniștit?)

Das Spargeldorf an der Grenze? (Satul de la hotar, plin de sparanghel?)

Dort schießt der Spargel in Sonnenlicht (Acolo crește sparanghelul în lumina soarelui)

alljährlich im taufrischen Lenze. (În fiecare primăvară, sub picuri de rouă.)”

În fiecare an are loc acolo festivalul sparanghelului, care ține două zile și cu ocazia căruia se prezintă publicului prințesa sparanghelului, așezată pe un tron într-un car alegoric. Ea este reprezentanta satului Walbeck la radio și la TV, la târguri și la sărbătorile populare din zona Rinului inferior.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/13251

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2012.288.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 288

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 55 25 septembrie 2012

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2012/C 288/01	Decizia Consiliului din 24 septembrie 2012 de numire a unui membru în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice	1

2012/C 288/02	Decizia Consiliului din 24 septembrie 2012 de adoptare a poziției Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012	2

2012/C 288/03	Decizia Consiliului din 24 septembrie 2012 de numire a unui membru în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice	4

	Comisia Europeană
2012/C 288/04	Rata de schimb a monedei euro	5

	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2012/C 288/05	Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Modificarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate ( 1 )	6

2012/C 288/06	Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Invitație de participare la licitație pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public	7

2012/C 288/07	Măsurile de reorganizare – Decizie privind închiderea procedurii de redresare financiară la Societatea Comercială Forte Asigurări SA (Publicare realizată în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind reorganizarea și lichidarea întreprinderilor de asigurare)	8

Întreprinderea de asigurare	S.C. Forte Asigurări SA, cu sediul în Calea Griviței nr. 6, etaj 5, București, sector 1, România, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J40/1814/11.3.1996, cod unic de înregistrare 8209593, reprezentată legal de dl Guglielmo Frinzi, în calitate de director general
Data, intrarea în vigoare și natura deciziei	Decizia nr. 452 din 7 august 2012 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare financiară la S.C. Forte Asigurări SA
Autoritățile competente	Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul București, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, România, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.7.2001
Autoritatea de supraveghere	Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul București, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, România, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.7.2001
Legea aplicabilă	Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2012/C 288/08	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	9

2012/C 288/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	13


	(1) Text cu relevanță pentru SEE