22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/1

(1)

Auditul conturilor Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale este efectuat de auditori externi independenți recomandați de Consiliul guvernatorilor BCE și aprobați de Consiliul Uniunii Europene.

(2)

Mandatul actualilor auditori externi ai Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland s-a încheiat după auditarea aferentă exercițiului financiar 2011. Prin urmare, este necesară desemnarea unor auditori externi începând cu exercițiul financiar 2012.

(3)

Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland a selectat RSM Farrell Grant Sparks în calitate de auditor extern pentru exercițiile financiare 2012-2016,

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/2

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/4

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/6

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6490. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/6

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6560. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/7

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M5979. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/7

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6628. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/8

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) cu numărul de document 32012M6678. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/9

1.1.

Articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1) prevede că Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) trebuie să consulte Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) și alte autorități relevante cu privire la elaborarea de proiecte de standarde tehnice de reglementare în care specifică: (a) criteriile pe baza cărora se decide care sunt contractele derivate extrabursiere a căror contribuție la reducerea riscurilor direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanțare a trezoreriei menționată la articolul 10 alineatul (3) poate fi măsurată în mod obiectiv; și (b) valorile pragurilor de compensare a căror depășire generează pentru societățile nefinanciare obligația de compensare a contractelor derivate viitoare prin intermediul contrapărților centrale (CPC) și care sunt stabilite luându-se în considerare relevanța sistemică a sumei pozițiilor și expunerilor nete pentru fiecare contraparte și pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere.

1.2.

La 26 iunie 2012, CERS a primit din partea AEVMP o solicitare de emitere a unei opinii cu privire la aspectele menționate anterior în care se face trimitere la documentul supus consultării de către AEVMP la 25 iunie 2012 (2).

1.3.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (g) și cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (3), Consiliul general al CERS adoptă prezenta opinie, care este publicată în conformitate cu articolul 30 din Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (4).

2.1.

Contractele derivate extrabursiere sunt utilizate de societățile nefinanciare în principal în scopul acoperirii activităților comerciale sau a activităților de finanțare ale trezoreriei împotriva riscurilor. Orice definiție a pragului de compensare ar trebui să asigure, în principiu, realizarea următoarelor obiective:

2.2.

Pe o serie de segmente de piață, cum ar fi piețele materiilor prime, care anterior au fost accesate în principal de către societăți nefinanciare, a devenit predominantă utilizarea instrumentelor financiare derivate extrabursiere în scopuri speculative, de investiții sau de tranzacționare. Aceasta reprezintă parțial o reacție la intrarea instituțiilor financiare pe aceste piețe, așa-numitul „proces de financiarizare”. Această situație impune o abordare prudentă a riscurilor pe care le presupune utilizarea instrumentelor financiare derivate de către societățile nefinanciare.

2.3.

Definiția activității comerciale și cea a activității de finanțare a trezoreriei ar trebui să fie cât mai detaliate și mai obiective posibil, fără a lăsa loc pentru interpretări diferite sau pentru eludarea ori interpretarea eronată a legii, întrucât consecințele respectării sau nu a definiției ar putea fi semnificative.

2.4.

După o analiză detaliată (5), CERS propune calcularea pragurilor cu ajutorul unei abordări în două etape destinate protejării integrității pieței și asigurării transparenței acesteia, și nu protejării intereselor fiecărui participant pe piață. Scopul este și de a asigura că riscurile care decurg din deținerea de instrumente financiare derivate de către societățile nefinanciare sunt luate în considerare în mod corespunzător.

2.5.

Instrumentele financiare derivate deținute în contextul activităților comerciale și al activităților de finanțare ale trezoreriei nu sunt lipsite de riscuri, întrucât, în cazul în care prețul acestor instrumente nu reflectă în mod corespunzător valoarea lor, pot conduce la un nivel inutil de ridicat de acoperire împotriva riscurilor, care poate avea consecințe sistemice.

2.6.

Din perspectivă macroprudențială, este de preferat ca societățile nefinanciare să își compenseze instrumentele financiare derivate prin intermediul CPC prin plata unor marje, și nu prin obținerea unor servicii similare de la bănci în schimbul unui comision. Există pericolul ca, atât din punctul de vedere al băncilor, cât și din punctul de vedere al societăților nefinanciare, comisioanele bancare, care constituie în esență resurse vărsate de societățile nefinanciare, să nu reflecte în mod corespunzător valoarea riscului.

3.1.

CERS apreciază activitatea desfășurată de AEVMP pentru definirea activităților comerciale și a activităților de finanțare ale trezoreriei și este, în general, de acord cu rezultatele acesteia, sub rezerva următoarelor:

3.2.

Activitățile comerciale ale societăților nefinanciare ar trebui să se refere la posturi bilanțiere specifice și, în special, la activitatea principală a societății nefinanciare, respectiv la stocuri, datorii, creanțe, imobile, instalații și echipamente. Conceptele de „cheltuieli de capital” și „cheltuieli operaționale” ar trebui introduse în definiția activităților comerciale, întrucât o trimitere la Standardele Internaționale de Raportare Financiară ar putea să nu fie optimă. Nivelul maxim de instrumente financiare derivate asociate activităților comerciale ale societății nefinanciare ar trebui să fie egal cu valoarea contabilă a stocurilor, a datoriilor, a creanțelor, a imobilelor, a instalațiilor și a echipamentelor din bilanț.

3.3.

Definiția activităților de finanțare ale trezoreriei ar trebui să utilizeze situația fluxului de numerar aferentă societății nefinanciare respective, ceea ce înseamnă că aceste activități ar trebui limitate la fluxurile de numerar din activitățile de finanțare ale societății nefinanciare generate pe parcursul anului.

3.4.

CERS apreciază activitatea desfășurată de AEVMP pentru definirea pragurilor de compensare, sub rezerva următoarelor:

3.5.

Nivelul scăzut al pragurilor de compensare inițiale pentru societățile nefinanciare ar trebui să se bazeze pe principii macroprudențiale clare, cu posibilitatea majorării acestora prin revizuiri ulterioare, dacă se consideră necesar.

3.6.

Ar trebui găsit un echilibru între complexitatea calculării pragului de compensare și diminuarea riscurilor generate de deținerile de instrumente financiare derivate extrabursiere de către societățile nefinanciare.

3.7.

Ar trebui definit un număr limitat de clase de instrumente financiare derivate extrabursiere, care să facă obiectul unor cerințe diverse în ceea ce privește pragurile de compensare.

3.8.

Nu ar trebui definite praguri de compensare pentru fiecare contraparte, întrucât aceasta ar spori complexitatea regimului, fără a aduce beneficii substanțiale.

3.9.

Valorile de piață brute pentru definirea pragurilor de compensare ar trebui preferate valorilor noționale, întrucât acest lucru ar oferi o imagine mai exactă a valorii de piață a instrumentelor financiare derivate deținute de societățile nefinanciare și, prin urmare, o abordare mai precisă a riscului pe care îl reprezintă instrumentele financiare derivate respective pentru sistem. Calcularea pragurilor de compensare ar trebui efectuată cu o frecvență fixă, oferindu-se autorităților competente posibilitatea de a mări această frecvență în perioadele de criză financiară.

3.10.

Sub rezerva calibrării printr-o abordare în două etape, menționată în secțiunea 4, pragul de compensare pe clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere ar trebui definit după cum urmează:

(a)

societățile nefinanciare ar trebui împărțite în două subcategorii, potrivit următoarelor criterii:

și

(b)

în cazul societăților nefinanciare pentru care valoarea definită la litera (a) depășește 0,03, ar trebui aplicate următoarele praguri pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere:

(c)

în cazul societăților nefinanciare pentru care valoarea definită la litera (a) nu depășește 0,03, ar trebui aplicate următoarele praguri pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere:

(d)

în cazul societăților nefinanciare pentru care valoarea definită la litera (a) depășește 0,03, ar trebui aplicate următoarele praguri (valoare absolută):

NCNTFD (x) > ε'

(e)

în cazul societăților nefinanciare pentru care valoarea definită la litera (a) nu depășește 0,03, ar trebui aplicate următoarele praguri (valoare absolută):

NCNTFD (x) > γ'

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/13

1.1.

Articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1) prevede că Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) trebuie să consulte Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) și alte autorități relevante cu privire la elaborarea de proiecte de standarde tehnice de reglementare privind garanțiile eligibile pentru contrapărțile centrale (CPC). Astfel, consultarea are drept obiect următoarele trei aspecte: (a) tipurile de garanții eligibile care ar putea fi considerate foarte lichide; (b) marjele de ajustare care se aplică valorii activelor; și (c) condițiile în care garanțiile băncilor comerciale pot fi acceptate drept garanții de CPC.

1.2.

La 26 iunie 2012, CERS a primit din partea AEVMP o solicitare de emitere a unei opinii cu privire la aspectele menționate anterior, în care se face trimitere la documentul supus consultării de către AEVMP la 25 iunie 2012 (2).

1.3.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (g) și cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (3), Consiliul general al CERS adoptă prezenta opinie, care este publicată în conformitate cu articolul 30 din Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (4).

1.4.

Mandatul CERS, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 cuprinde supravegherea sistemului financiar, astfel cum este definit la articolul 2 litera (b) (5) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010; acesta include infrastructurile sistemului financiar, cum ar fi CPC și rolul acestora în cadrul sistemului financiar.

2.1.

Contrapărțile centrale reprezintă puncte nodale cruciale ale sistemului financiar, acest rol urmând a lua o mai mare amploare odată cu implementarea inițiativei prezentate în cadrul reuniunii la nivel înalt a G20 de la Pittsburgh din anul 2009 cu privire la compensarea la nivel central a tuturor instrumentelor financiare derivate extrabursiere standardizate. La elaborarea legislației ar trebui avute în vedere preocupările de natură macroprudențială referitoare la prociclicitate. CERS consideră că abordarea prociclicității nu trebuie să se limiteze la impactul imediat asupra rezilienței CPC în sine, ci trebuie să se raporteze și la influența comportamentului CPC asupra sistemului financiar în ansamblu.

2.2.

Utilizarea potențială a marjelor de ajustare aplicate garanțiilor sub formă de instrumente macroprudențiale reprezintă un aspect de importanță majoră, asupra căruia CERS invită autoritățile competente în domeniul supravegherii macroprudențiale să reflecteze, în cadrul primei revizuiri planificate a Regulamentului privind infrastructura piețelor europene (EMIR).

2.3.

CERS admite faptul că ar trebui întreprinse toate eforturile pentru limitarea prociclicității, fără însă a compromite reziliența CPC.

3.1.

Trimiterile la țara în care este stabilit emitentul ar trebui eliminate din cerința privind un risc scăzut de credit, întrucât acest risc este, în mod normal, deja luat în considerare la evaluarea riscului de credit al emitentului.

3.2.

CPC ar trebui să dețină un grad ridicat de certitudine cu privire la următoarele aspecte legate de transferabilitatea și valoarea garanțiilor:

3.3.

CPC ar trebui să adopte măsuri adecvate de protecție juridică și operațională pentru a asigura utilizarea promptă a garanțiilor transfrontaliere.

3.4.

Acceptarea garanțiilor emise de membrii compensatori ar trebui să se supună următoarelor măsuri prudențiale:

3.5.

Stabilirea limitelor de concentrare ar trebui să țină seama de fondul comun de garantare, deoarece cu cât este mai dificilă realizarea unei diversificări, cu atât mai mult se restrânge gama de garanții eligibile.

3.6.

Pentru a asigura certitudinea juridică și previzibilitatea piețelor, legislația ar trebui să precizeze capacitatea unei CPC de a reutiliza garanții sau de a accepta garanții reipotecate, având în vedere puternicele implicații macroprudențiale ale acestora.

3.7.

Ar trebui să se aplice cerințe privind transparența eligibilității și utilizării garanțiilor de către CPC pentru a permite monitorizarea de către autoritățile de supraveghere a comportamentului piețelor și a distribuției riscurilor corespunzătoare garanțiilor depuse.

3.8.

Legislația privind eligibilitatea garanțiilor ar trebui să fie aplicată cu prudență și revizuită periodic, astfel încât să țină seama, cu rigurozitate, de riscul sistemic.

4.1.

Marjele de ajustare ar trebui să fie stabilite cu prudență și definite într-o manieră conservatoare, astfel încât să protejeze CPC și să limiteze efectele prociclice.

4.2.

Din punctul de vedere al stabilității financiare, este de dorit să se limiteze mișcările prociclice în cadrul criteriilor de acceptare și al marjelor de ajustare (haircuts) aplicabile garanțiilor CPC. Practicile referitoare la aceste marje ar trebui să fie astfel proiectate încât să se minimizeze creșterile bruște și ample în perioade caracterizate de tensiuni pe piețe.

4.3.

Este necesară impunerea unor proceduri transparente și previzibile pentru modificarea marjelor de ajustare (haircuts) în funcție de schimbările survenite pe piețe.

4.4.

Având în vedere principiile Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), care au fost avizate în cadrul reuniunii la nivel înalt a G20 de la Mexico City din anul 2012, ar trebui evitată dependența mecanică de ratingurile agențiilor de rating de credit (ARC) (6).

4.5.

CPC ar trebui să aibă obligația de a demonstra autorității competente evitarea oricăror factori de declanșare mecanică, astfel încât să se limiteze efectele prociclice. Legislația ar trebui să fie conformă cu Principiile FSB privind reducerea dependenței de ratingurile ARC.

5.1.

Legislația ar trebui să definească o parte căreia i se poate încredința deținerea de garanții, ca suport pentru garanțiile băncilor comerciale.

5.2.

Garanțiile băncilor comerciale ar trebui să fie supuse unei utilizări limitate și unei rate de concentrare mai scăzute decât în cazul altor garanții eligibile.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/16

(1)

Regulamentul (CE) nr. 45/2001 stabilește principiile și normele aplicabile tuturor instituțiilor și organelor Uniunii Europene și prevede desemnarea unui responsabil cu protecția datelor (RPD) de către fiecare instituție sau organ al Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, fiecare instituție sau organ al Uniunii trebuie să adopte norme complementare de aplicare referitoare la RPD, în conformitate cu anexa la regulamentul menționat.

(3)

Este oportun să se introducă dispoziții cu privire la operatori și la coordonatorii de protecția datelor, ale căror sarcini și îndatoriri sunt legate de cele ale RPD, precum și dispoziții cu privire la reglementarea drepturilor persoanelor vizate,

(a)

desemnarea și statutul RPD al Comitetului european pentru risc sistemic, precum și sarcinile, îndatoririle și competențele RPD;

(b)

rolurile, sarcinile și îndatoririle operatorilor și ale coordonatorilor de protecția datelor;

(c)

exercitarea drepturilor de către persoanele vizate.

(a)

„operator” înseamnă un conducător al unei unități organizaționale care stabilește scopurile și mijloacele de procesare a datelor cu caracter personal;

(b)

„coordonator de protecția datelor” înseamnă un membru al personalului care asistă un operator în îndeplinirea obligațiilor acestuia din urmă privind protecția datelor. Această persoană este specializată în gestionarea arhivelor.

(a)

desemnează un RPD care are experiența necesară pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001;

(b)

stabilește durata mandatului RPD, care va fi cuprinsă între doi și cinci ani.

(a)

în cazul apariției unei situații care are sau care poate avea implicații în ceea ce privește protecția datelor; și

(b)

în ceea ce privește toate contactele dintre CERS și terți în legătură cu aplicarea Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și, mai ales, în ceea ce privește cooperarea cu AEPD.

(a)

crește gradul de sensibilizare cu privire la aspectele legate de protecția datelor și promovează un climat de protecție a datelor cu caracter personal în cadrul CERS;

(b)

consiliază Consiliul general, Comitetul director, secretariatul, operatorul și coordonatorul de protecția datelor în probleme referitoare la aplicarea dispozițiilor privind protecția datelor la CERS. RPD poate fi consultat de către Consiliul general, Comitetul director, secretariat, operatorul implicat sau de către orice persoană fizică în orice privință referitoare la interpretarea sau aplicarea Regulamentului (CE) nr. 45/2001;

(c)

cooperează cu AEPD, la cererea acesteia din urmă sau din proprie inițiativă, și răspunde la solicitările pe care AEPD le adresează RPD din cadrul CERS;

(d)

stabilește dacă o operațiune de prelucrare poate prezenta riscuri specifice în sensul articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și face așadar obiectul unei verificări prealabile. Dacă este necesar, RPD consultă operatorul implicat. În cazul îndoielii cu privire la necesitatea verificării prealabile, RPD consultă AEPD în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001;

(e)

la cererea Consiliului general, a Comitetului director, a secretariatului sau a oricărei persoane fizice ori din proprie inițiativă, investighează cazurile și problemele direct legate de sarcinile și îndatoririle sale și prezintă un raport persoanei care a solicitat investigația. RPD tratează aspectele și faptele în mod imparțial și cu respectarea drepturilor persoanei vizate. În cazul în care RPD consideră că acest lucru este necesar, informează în mod corespunzător toate celelalte părți interesate. Dacă solicitantul este o persoană fizică sau dacă acționează în numele unei persoane fizice, RPD, în măsura în care este posibil, se asigură că solicitarea rămâne confidențială, mai puțin în situația în care persoana vizată respectivă își exprimă neechivoc acordul ca solicitarea să fie tratată într-un mod diferit;

(f)

cooperează cu RPD din alte instituții și organe ale Uniunii, în special prin schimburi de experiență și know-how și reprezintă CERS în toate discuțiile – mai puțin procesele judiciare – referitoare la aspecte legate de protecția datelor; și

(g)

prezintă Consiliului general și AEPD un program de lucru anual și un raport anual asupra activităților RPD.

(a)

solicita avize din partea secretariatului CERS cu privire la orice problemă referitoare la sarcinile și îndatoririle RPD;

(b)

emite un aviz privind legalitatea operațiunilor de prelucrare curente sau propuse sau asupra oricărui aspect referitor la notificarea operațiunilor de prelucrare;

(c)

aduce în atenția șefului secretariatului CERS orice neîndeplinire de către membrii personalului a obligațiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001;

(d)

avea acces permanent la datele care fac obiectul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal și la toate birourile, instalațiile de prelucrare a datelor și suporturile de date;

(e)

fi implicat ori de câte ori CERS elaborează norme interne cu privire la protecția datelor cu caracter personal;

(f)

păstra o listă anonimă cu solicitările scrise din partea persoanelor vizate cu privire la exercitarea drepturilor acestora; și

(g)

îndeplini celelalte sarcini prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(a)

coordonatorii de protecția datelor asistă operatorii în îndeplinirea obligațiilor lor fie la solicitarea operatorilor, fie din proprie inițiativă. În acest sens, coordonatorii de protecția datelor iau legătura cu personalul operatorilor, care le furnizează toate informațiile necesare. La alegerea operatorului competent, acest lucru poate presupune inclusiv accesul la datele cu caracter personal a căror prelucrare intră în responsabilitatea operatorului respectiv;

(b)

coordonatorii de protecția datelor asistă RPD:

(a)

aceste drepturi pot fi exercitate numai de către persoanele vizate sau de reprezentanții lor împuterniciți conform legii. Aceste persoane pot exercita oricare dintre aceste drepturi în mod gratuit;

(b)

solicitările de exercitare a acestor drepturi se adresează în scris operatorului competent. Operatorul aprobă solicitarea numai după verificarea identității solicitantului și, dacă este cazul, după verificarea corespunzătoare a dreptului de a reprezenta persoana vizată. Persoana vizată este imediat informată de către operator, în scris, cu privire la aprobarea sau respingerea solicitării. Dacă solicitarea a fost respinsă, operatorul indică motivele respingerii;

(c)

oricând în decursul a trei luni calendaristice de la data primirii solicitării, operatorul acordă accesul în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, permițând persoanei vizate să consulte datele la fața locului sau să primească o copie a acestora, conform opțiunii solicitantului;

(d)

în cazul în care operatorul nu respectă vreunul dintre termenele prevăzute la litera (b) sau (c), persoanele vizate se pot adresa RPD. În cazul în care persoana vizată își exercită drepturile în mod vădit abuziv, operatorul poate îndruma persoana vizată către RPD. În această situație, RPD decide cu privire la fundamentele solicitării și la modul adecvat de continuare a soluționării solicitării. În caz de dezacord între persoana vizată și operator, ambele părți au dreptul de a se consulta cu RPD.

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/20

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/21

European Court of Auditors

Unit ‘Audit: Production of Reports’

12, rue Alcide de Gasperi

1615 Luxembourg

LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: eca-info@eca.europa.eu

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/22

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/22

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/23

—

promovarea mobilității transnaționale a persoanelor care își desfășoară activitatea în sectorul cultural;

—

sprijin în favoarea circulației transnaționale a operelor și produselor culturale și artistice;

—

promovarea dialogului intercultural.

(a)

ambasadori;

(b)

rețele de reprezentare și de apărare;

(c)

platformele de dialog structurat.

—

promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural;

—

promovarea culturii drept catalizator al creativității în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă;

—

promovarea culturii ca element vital în relațiile internaționale ale Uniunii, prin aplicarea Convenției UNESCO privind protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale (4).

—

să fie o organizație publică (5) sau privată cu personalitate juridică, a cărei activitate principală se află în sfera culturală (sectoare culturale și creative); și

—

să aibă sediul social înregistrat în una dintre țările eligibile.

—

statele membre ale UE (6);

—

țările din SEE (7) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia);

—

Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Serbia, Albania și Muntenegru.

—

măsura în care proiectul poate genera o valoare adăugată europeană;

—

relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului;

—

măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—

calitatea parteneriatului între coordonator și coorganizatori;

—

măsura în care activitățile pot genera rezultate care să atingă obiectivele programului;

—

măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător;

—

măsura în care activitățile pot genera un impact pe termen lung (durabilitate);

—

dimensiunea cooperării internaționale (numai pentru proiectele de cooperare cu țări terțe – componenta 1.3.5).

—

măsura în care proiectul poate genera o reală valoare adăugată europeană și relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului;

—

măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—

măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător.

—

valoarea adăugată europeană și dimensiunea europeană a activităților propuse;

—

calitatea și natura inovatoare a programării;

—

impactul asupra publicului;

—

participarea profesioniștilor europeni și calitatea schimburilor prevăzute între aceștia.

—

măsura în care programul de lucru și activitățile corespunzătoare propuse pot genera o valoare adăugată europeană reală, precum și dimensiunea europeană a activităților propuse;

—

relevanța programului de lucru și a activităților corespunzătoare față de obiectivele specifice ale programului;

—

măsura în care programul de lucru propus și activitățile corespunzătoare sunt planificate și duse la bun sfârșit la un înalt nivel de excelență;

—

măsura în care programul de lucru propus și activitățile corespunzătoare pot duce la rezultate care să influențeze un număr cât mai mare de persoane, atât direct, cât și indirect;

—

măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate într-o manieră corespunzătoare;

—

măsura în care activitățile pot genera un nivel suficient de durabilitate (rezultate și cooperare pe termen lung) și pot acționa ca multiplicatori pentru alți posibili promotori.

—

măsura în care proiectul poate genera o valoare adăugată europeană;

—

relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului în cadrul Agendei europene pentru cultură;

—

măsura în care activitățile propuse sunt concepute și pot fi realizate la un înalt nivel de excelență;

—

calitatea parteneriatului între coordonator și coorganizatori;

—

măsura în care activitățile pot genera rezultate care să atingă obiectivele programului;

—

măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod corespunzător;

—

măsura în care activitățile pot genera un impact pe termen lung (durabilitate).

22.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 286/29

1.

La data de 17 septembrie 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile OAO VTB Bank („VTB”, Federația Rusă) și Corporate Commercial Bank AD („Corporate Commercial Bank”, Bulgaria) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Bulgarian Telecommunications Company AD („Bulgarian Telecommunications Company”, Bulgaria), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6720 – OAO VTB Bank/Corporate Commercial Bank/Bulgarian Telecommunications Company, la următoarea adresă: