ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2012.243.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 243

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 55
11 august 2012


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2012/C 243/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 235, 4.8.2012

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2012/C 243/02

Cauza C-191/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Kúria (Ungaria) la 23 aprilie 2012 — Alakor Gabonatermelő és Forgalmazó Kft./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Észak-alföldi Regionális Adó Főigazgatósága

2

2012/C 243/03

Cauza C-202/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Gerechtshof te ’s-Gravenhage (Țările de Jos) la 30 aprilie 2012 — Innoweb BV/Wegener ICT Media BV, Wegener Mediaventions BV

2

2012/C 243/04

Cauza C-218/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landgericht Saarbrücken (Germania) la 10 mai 2012 — Lokman Emrek/Vlado Sabranovic

3

2012/C 243/05

Cauza C-219/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichtshofs (Austria) la 9 mai 2012 — Finanzamt Freistadt Rohrbach Urfahr/Unabhängiger Finanzsenat Außenstelle Linz

3

2012/C 243/06

Cauza C-221/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State van België (Belgia) la 11 mai 2012 — Belgacom NV/Interkommunale voor Teledistributie van het Gewest Antwerpen (INTEGAN) și alții

4

2012/C 243/07

Cauza C-225/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 14 mai 2012 — C. Demir/Staatssecretaris van Justitie

4

2012/C 243/08

Cauza C-240/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedură penală împotriva EBS Le relais Nord Pas De Calais

5

2012/C 243/09

Cauza C-241/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedura penală împotriva Shell Nederland Verkoopmaatschappij BV

5

2012/C 243/10

Cauza C-242/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedură penală împotriva Belgian Shell NV

6

2012/C 243/11

Cauza C-249/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 22 mai 2012 — Corina-Hrisi Tulică/Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor

7

2012/C 243/12

Cauza C-250/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 22 mai 2012 — Călin Ion Plavoșin/Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș — Serviciul Solutionare Contestații, Activitatea de Inspecție Fiscală — Serviciul de Inspecție Fiscală Timiș

7

2012/C 243/13

Cauza C-259/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen sad Plovdiv (Bulgaria) la 24 mai 2012 — Teritorialna direktsiia na NAP — Plovdiv/RODOPI-M 91 OOD

7

2012/C 243/14

Cauza C-262/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Conseil d'État (Franța) la 29 mai 2012 — Association Vent De Colère ! Fédération nationale, Alain Bruguier, Jean-Pierre Le Gorgeu, Marie-Christine Piot, Eric Errec, Didier Wirth, Daniel Steinbach, Sabine Servan-Schreiber, Philippe Rusch, Pierre Recher, Jean-Louis Moret, Didier Jocteur Monrozier/Ministre de l'écologie, du développement durable, des transports et du logement, Ministre de l'Économie, des Finances et de l'Industrie

8

2012/C 243/15

Cauza C-271/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Cour d’appel de Mons (Belgia) la 1 iunie 2012 — Petroma Transports SA, Martens Energie SA, Martens Immo SA, Martens SA, Fabian Martens, Geoffroy Martens, Thibault Martens/État belge

8

2012/C 243/16

Cauza C-283/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen sad — Varna (Bulgaria) la 6 iunie 2012 — Serebryanniy vek EOOD/Direktor na Direktsia Obzhalvane I upravlenie na izpalnenieto — Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

9

2012/C 243/17

Cauza C-290/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunale di Napoli (Italia) la 11 iunie 2012 — Oreste Della Rocca/Poste Italiane SpA

9

2012/C 243/18

Cauza C-292/12: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tartu Ringkonnakohus (Estonia) la 11 iunie 2012 — Ragn-Sells AS/Sillamäe Linnavalitsus

10

2012/C 243/19

Cauza C-295/12: Recurs introdus la 13 iunie 2012 de Telefónica S.A. și de Telefónica de España, S.A.U. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 29 martie 2012 în cauza T-336/07, Telefónica și Telefónica de España/Comisia

10

 

Tribunalul

2012/C 243/20

Cauza T-439/07: Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Coats Holdings/Comisia (Concurență — Înțelegeri — Piețe ale fermoarelor și ale altor închizători — Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE — Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale — Probă — Încălcare unică și continuă — Prescripție — Dreptul la apărare — Amenzi — Linii directoare)

12

2012/C 243/21

Cauza T-445/07: Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Berning & Söhne/Comisia (Concurență — Înțelegeri — Piețe ale fermoarelor și ale altor tipuri de închizători, precum și ale mașinilor de aplicare — Decizie de constatare a unei încălcari a articolului 81 CE — Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale — Probă — Dreptul la apărare — Încălcare unică și continuă — Prescripție — Amenzi — Durata și gravitatea încălcării — Circumstanțe atenuante — Egalitate de tratament — Proporționalitate)

12

2012/C 243/22

Cauza T-448/07: Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — YKK și alții/Comisia (Concurență — Înțelegeri — Piețe ale fermoarelor și ale altor închizători precum și ale mașinilor de aplicare — Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE — Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale — Încălcare unică și continuă — Probă — Natura și punerea în aplicare a încălcării — Impact real — Comunicare privind cooperarea — Amenzi — Plafon — Efect descurajator al amenzii — Egalitate de tratament — Proporționalitate)

13

2012/C 243/23

Cauza T-86/08: Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Grecia/Comisia (FEOGA — Secțiunea Garantare — Cheltuieli excluse de la finanțare — Fructe și legume — Dezvoltare rurală — Nerespectarea termenelor de plată — Executarea unei hotărâri a Curții — Autoritate de lucru judecat — Termenul de 24 de luni — Principiul proporționalității)

13

2012/C 243/24

Cauza T-167/08: Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Microsoft/Comisia (Concurență — Abuz de poziție dominantă — Sisteme de operare pentru PC-uri client — Sisteme de operare tip server pentru grupuri de lucru — Refuz al întreprinderii dominante de a furniza informațiile privind interoperabilitatea și de a autoriza utilizarea acestora — Executarea obligațiilor care rezultă dintr-o decizie de constatare a unei încălcări și prin care se impun măsuri comportamentale — Penalitate cu titlu cominatoriu)

13

2012/C 243/25

Cauza T-133/09: Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — I Marchi Italiani și Basile/OAPI — Osra (B. Antonio Basile 1952) [Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marca comunitară figurativă B. Antonio Basile 1952 — Marca națională verbală anterioară BASILE — Motiv relativ de refuz — Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței — Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009]]

14

2012/C 243/26

Cauza T-134/09: Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — Basile și I Marchi Italiani/OAPI — Osra (B. Antonio Basile 1952) [Marcă comunitară — Procedură de declarare a nulității — Marca comunitară figurativă B. Antonio Basile 1952 — Marca națională verbală anterioară BASILE — Motiv relativ de refuz — Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței — Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009]]

15

2012/C 243/27

Cauza T-212/09: Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2012 — Danemarca/Comisia (FEOGA — Secțiunea Garantare — Cheltuieli excluse de la finanțare — Culturi arabile — Retragerea suprafețelor din circuitul agricol)

15

2012/C 243/28

Cauza T-360/09: Hotărârea Tribunalului din 29 iunie 2012 — E.ON Ruhrgas și E.ON/Comisia (Concurență — Înțelegeri — Piețele germană și franceză în sectorul gazului natural — Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 81 CE — Împărțirea pieței — Durata încălcării — Amenzi)

15

2012/C 243/29

Cauza T-370/09: Hotărârea Tribunalului din 29 iunie 2012 — GDF Suez/Comisia (Concurență — Înțelegeri — Piețele germană și franceză în sectorul gazului natural — Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 81 CE — Împărțirea pieței — Durata încălcării — Amenzi)

16

2012/C 243/30

Cauza T-466/09: Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Comercial Losan/OAPI — McDonald’s International Property (Mc. Baby) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Mc. Baby — Marca comunitară figurativă anterioară Mc Kids. always quality. always fun! — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

16

2012/C 243/31

Cauza T-209/10: Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Deutscher Ring/OAPI (Deutscher Ring Sachversicherungs-AG) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale Deutscher Ring Sachversicherungs-AG — Motive absolute de refuz — Caracter descriptiv — Caracter distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

17

2012/C 243/32

Cauza T-314/10: Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — Constellation Brands/OAPI (COOK’S) [Marcă comunitară — Marcă comunitară verbală COOK’S — Lipsa cererii de reînnoire a mărcii — Radierea mărcii la expirarea înregistrării — Cerere de restitutio in integrum — Articolul 81 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

17

2012/C 243/33

Cauza T-523/10: Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Interkobo/OAPI — XXXLutz Marken (my baby) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative my baby — Mărcile națională și internațională verbale anterioare MYBABY și marca națională figurativă anterioară mybaby — Motiv relativ de refuz — Lipsa depunerii de dovezi în limba de procedură a opoziției — Încredere legitimă — Norma 19 alineatul (3), norma 20 alineatul (1) și norma 98 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95]

17

2012/C 243/34

Cauza T-594/10 P: Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2012 — Marcuccio/Comisia (Recurs — Funcție publică — Funcționari — Asigurări sociale — Rambursarea cheltuielilor medicale — Act care lezează — Refuz implicit)

18

2012/C 243/35

Cauza T-12/12: Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2012 — Laboratoires CTRS/Comisia (Medicamente de uz uman — Autorizație de introducere pe piață a medicamentului Orphacol — Scrisoare prin care reclamanta este informată cu privire la intenția Comisiei de a refuza autorizația — Cerere privind constatarea abținerii de a acționa — Precizarea poziției Comisiei — Inadmisibilitate — Cerere în anulare — Adoptarea unei noi decizii — Nepronunțare asupra fondului)

18

2012/C 243/36

Cauza T-216/12: Acțiune introdusă la 18 mai 2012 — Technion și Technion Research & Development Foundation/Comisia

19

2012/C 243/37

Cauza T-224/12: Acțiune introdusă la 23 mai 2012 — Accorinti și alții/BCE

19

2012/C 243/38

Cauza T-230/12: Acțiune introdusă la 23 mai 2012 — Axa Belgium/Comisia

21

2012/C 243/39

Cauza T-232/12: Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — Wilmar Trading/OAPI — Agroekola EOOD (ULTRA CHOCO)

21

2012/C 243/40

Cauza T-234/12: Acțiune introdusă la 1 iunie 2012 — Amitié/Comisia

22

2012/C 243/41

Cauza T-235/12: Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — CEDC International/OAPI — Underberg (Forma unui fir de iarbă într-o sticlă)

23

2012/C 243/42

Cauza T-236/12: Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — Airbus/OAPI (NEO)

24

2012/C 243/43

Cauza T-245/12: Acțiune introdusă la 4 iunie 2012 — Gamesa Eólica/OAPI — Enercon (combinație orizontală de nuanțe de verde)

24

2012/C 243/44

Cauza T-246/12: Acțiune introdusă la 4 iunie 2012 — Cat Media Pty/OAPI — Avon Products (RETANEW)

25

2012/C 243/45

Cauza T-247/12: Acțiune introdusă la 6 iunie 2012 — Argo Group International/OAPI — Arisa Assurances (ARIS)

25

2012/C 243/46

Cauza T-250/12: Acțiune introdusă la 5 iunie 2012 — Uralita/Comisia

26

2012/C 243/47

Cauza T-261/12: Acțiune introdusă la 13 iunie 2012 — Diadikasia Symvouloi Epicheiriseon/Comisia

26

2012/C 243/48

Cauza T-262/12: Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Central Bank of Iran/Consiliul

27

2012/C 243/49

Cauza T-265/12: Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Schenker/Comisia

27

2012/C 243/50

Cauza T-267/12: Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Deutsche Bahn și alții/Comisia

28

2012/C 243/51

Cauza T-268/12: Acțiune introdusă la 18 iunie 2012 — Suwaid/Consiliul

29

2012/C 243/52

Cauza T-269/12: Acțiune introdusă la 18 iunie 2012 — Makro autoservicio mayorista/Comisia

30

2012/C 243/53

Cauza T-270/12: Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Panalpina Welttransport și alții/Comisia

30

2012/C 243/54

Cauza T-273/12: Acțiune introdusă la 15 iunie 2012 — Unister/OAPI (Ab in den Urlaub)

31

2012/C 243/55

Cauza T-274/12: Acțiune introdusă la 15 iunie 2012 — Alfastar Benelux/Consiliul

31

2012/C 243/56

Cauza T-279/12: Acțiune introdusă la 25 iunie 2012 — S.I.C.O.M./Comisia

32

2012/C 243/57

Cauza T-283/12: Acțiune introdusă la 22 iunie 2012 — FIS’D/Comisia

32

 

Tribunalul Funcției Publice

2012/C 243/58

Cauza F-56/12: Acțiune introdusă la 22 mai 2012 — ZZ/Comisia

34

2012/C 243/59

Cauza F-60/12: Acțiune introdusă la 8 iunie 2012 — ZZ/Comisia

34

2012/C 243/60

Cauza F-65/12: Acțiune introdusă la 25 iunie 2012 — ZZ/Comisia

34

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/1


2012/C 243/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 235, 4.8.2012

Publicații anterioare

JO C 227, 28.7.2012

JO C 217, 21.7.2012

JO C 209, 14.7.2012

JO C 200, 7.7.2012

JO C 194, 30.6.2012

JO C 184, 23.6.2012

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/2


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Kúria (Ungaria) la 23 aprilie 2012 — Alakor Gabonatermelő és Forgalmazó Kft./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Észak-alföldi Regionális Adó Főigazgatósága

(Cauza C-191/12)

2012/C 243/02

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Alakor Gabonatermelő és Forgalmazó Kft.

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Észak-alföldi Regionális Adó Főigazgatósága

Întrebările preliminare

1.

Se poate considera că are loc o repercutare a taxei, în sensul dispozițiilor dreptului comunitar, atunci când contribuabilul — având în vedere existența unei interdicții de deducere a TVA-ului — a obținut un ajutor astfel încât acesta finanțează și TVA-ul, sau a obținut un ajutor suplimentar din partea statului drept compensare pentru TVA-ul nedeductibil?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ, la fel stau lucrurile în situația în care contribuabilul nu a primit ajutorul de la statul membru sau de la administrația fiscală a statului membru, ci ajutorul a fost cofinanțat — în temeiul unui contract încheiat cu organismul care acordă ajutorul — de Uniune și de bugetul central al statului membru?

3.

Se poate considera că au fost respectate principiul recuperării TVA-ului, care este întemeiat pe neutralitatea fiscală, principiul efectivității, principiul echivalenței și principiul egalității de tratament, precum și interdicția îmbogățirii fără justă cauză în situația în care administrația fiscală a statului membru — ca urmare a unei reglementări privind dreptul de deducere care este contrară dreptului Uniunii — nu admite cererea de restituire sau de despăgubire formulată de contribuabil decât în ceea ce privește partea sau proporția care nu a fost finanțată anterior prin ajutorul menționat în primele două întrebări?


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/2


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Gerechtshof te ’s-Gravenhage (Țările de Jos) la 30 aprilie 2012 — Innoweb BV/Wegener ICT Media BV, Wegener Mediaventions BV

(Cauza C-202/12)

2012/C 243/03

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof te ’s-Gravenhage

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Innoweb BV

Pârâte:

 

Wegener ICT Media BV

 

Wegener Mediaventions BV

Întrebările preliminare

1.

Articolul 7 alineatul (1) din directivă (1) trebuie interpretat în sensul că există o reutilizare (punere la dispoziție) a ansamblului sau a unei părți substanțiale, evaluată calitativ sau cantitativ, a conținutului unei baze de date puse la dispoziție de către un terț prin intermediul unui site (online) în cazul în care acest terț oferă publicului posibilitatea să caute«în timp real», cu ajutorul unui motor de căutare dedicat, în întreaga bază de date sau într-o parte substanțială din conținutul acestei baze de date, prin intermediul unei comenzi de căutare formulate de utilizator într-o formă «tradusă» în cadrul motorului de căutare a site-ului internet care pune la dispoziție baza de date?

2.

În caz contrar, situația este diferită în cazul în care, după primirea rezultatelor pentru comanda de căutare, acest terț transmite sau afișează fiecărui utilizator o parte minimă din conținutul bazei de date în formatul propriului site internet?

3.

Răspunsul la întrebările 1 și 2 depinde de faptul dacă acest terț întreprinde actele menționate în mod constant, dacă procesează zilnic prin intermediul motorului său de căutare un număr total de 100 000 de cereri de căutare «traduse» ale utilizatorilor și că pune la dispoziția diferiților utilizatori rezultatele obținute în modul descris anterior?

4.

Articolul 7 alineatul (5) din directivă trebuie interpretat în sensul că reutilizarea repetată și sistematică a unor părți nesubstanțiale din conținutul bazei de date nu este autorizată în cazul în care acest lucru presupune acte contrare exploatării normale a acestei baze de date sau care aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale producătorului bazei de date, sau este suficientă în această privință o reutilizare repetată sau sistematică?

5.

În măsura în care este necesară o reutilizare repetată și sistematică:

(a)

Ce semnificație are cuvântul „sistematic”?

(b)

Există o reutilizare sistematică în cazul în care aceasta are loc prin intermediul unui sistem automatizat?

(c)

Este important faptul că în acest sens se utilizează în modul descris anterior un motor de căutare meta dedicat?

6.

Articolul 7 alineatul (5) din directivă trebuie interpretat în sensul că interdicția prevăzută la acest articol nu se aplică atunci când un terț pune în mod repetat la dispoziția utilizatorilor individuali ai motorului său de căutare meta, pentru fiecare cerere de căutare, numai părți nesubstanțiale din conținutul bazei de date?

7.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, această interdicție se aplică și atunci când reutilizarea repetată a acestor părți nesubstanțiale are ca efect cumulativ punerea la dispoziția acestor utilizatori individuali, în ansamblu, a unei părți substanțiale din conținutul bazei de date?

8.

Articolul 7 alineatul (5) din directivă trebuie interpretat în sensul că în cazul unor acte neautorizate, care au drept consecință faptul că, prin efectul cumulativ al reutilizării, se pune la dispoziția publicului ansamblul sau o parte substanțială din conținutul unei baze de date protejate, condițiile prevăzute la acest articol sunt îndeplinite, sau trebuie, în plus, să se invoce și să se facă dovada faptului că aceste acte contravin exploatării normale a bazei de date sau aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale producătorului bazei de date?

9.

Trebuie să se plece de la premisa că în cazul în care se întreprind actele menționate mai sus se aduce o atingere gravă investiției persoanei care a constituit baza de date?


(1)  Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO CE L 77, p. 20, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 102).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/3


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Landgericht Saarbrücken (Germania) la 10 mai 2012 — Lokman Emrek/Vlado Sabranovic

(Cauza C-218/12)

2012/C 243/04

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Saarbrücken

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Lokman Emrek

Pârât: Vlado Sabranovic

Întrebările preliminare

1.

În cazuri în care site-ul internet al unui comerciant îndeplinește condiția direcționării, articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 44/2001 (1) implică, ca criteriu nescris, că prin site-ul internet administrat de comerciant consumatorul a fost încurajat să încheie contractul, site-ul internet fiind astfel o cauză a încheierii contractului?

2.

În măsura în care este necesară existența unui legături de cauzalitate între criteriul direcționării și încheierea contractului: articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 44/2001 presupune și încheierea unui contract la distanță?


(1)  Regulamentul nr. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/3


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Verwaltungsgerichtshofs (Austria) la 9 mai 2012 — Finanzamt Freistadt Rohrbach Urfahr/Unabhängiger Finanzsenat Außenstelle Linz

(Cauza C-219/12)

2012/C 243/05

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Finanzamt Freistadt Rohrbach Urfahr

Pârâtă: Unabhängiger Finanzsenat Außenstelle Linz

Intervenient: Thomas Fuchs

Întrebarea preliminară

Exploatarea unei instalații fotovoltaice conectate la rețea, lipsită de o capacitate proprie de stocare a curentului electric, montată pe sau lângă o clădire care are destinația de locuință privată, și care, din punct de vedere tehnic, este realizată astfel încât cantitatea de curent electric produsă de instalație este în mod constant inferioară cantității totale consumate de operatorul instalației în scop privat în cadrul locuinței proprii constituie o „activitate economică” a operatorului instalației, în sensul articolului 4 din A șasea directivă 77/388/CEE (1)?


(1)  Directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/4


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State van België (Belgia) la 11 mai 2012 — Belgacom NV/Interkommunale voor Teledistributie van het Gewest Antwerpen (INTEGAN) și alții

(Cauza C-221/12)

2012/C 243/06

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Belgacom NV

Pârâte: Interkommunale voor Teledistributie van het Gewest Antwerpen (INTEGAN), Inter-Media, West-Vlaamse Energie- en Teledistributiemaatschappij (WVEM), Provinicale Brabantse Energiemaatschappij CVBA (PBE)

Interveniente: Telenet NV, Telenet Vlaanderen NV, Telenet Group Holding NV

Întrebările preliminare

1.

Articolele 49 și 56 TFUE trebuie interpretate în sensul că o întreprindere cu sediul în Belgia poate invoca în fața unei instanțe belgiene normele fundamentale ale dreptului Uniunii, în special obligația de transparență care rezultă din articolele menționate anterior, în legătură cu o convenție care nu se înscrie în domeniul de aplicare al uneia dintre directivele privind achizițiile publice și prin care o autoritate belgiană transferă unei alte întreprinderi belgiene anumite drepturi fără să fi organizat în prealabil o cerere de ofertă?

2.

Obiectivul de a nu încălca un cadru contractual care în sine este incontestabil și are un caracter foarte particular, dintre o persoană juridică de drept public și o întreprindere de drept privat care nu se află sub controlul celei dintâi sau încheierea unei tranzacții ori a unei înțelegeri menite să soluționeze un litigiu existent privind interpretarea cadrului contractual menționat anterior — înțelegere care pornește de la drepturile care le-au fost recunoscute părților printr-o hotărâre provizorie pronunțată de instanță în cadrul procedurii măsurilor provizorii și în absența căruia activitatea publică respectivă ar fi serios afectată, valoarea sa ar putea fi considerabil diminuată, iar între timp consumatorii ar putea fi privați de anumite servicii — poate fi considerat un motiv imperativ de interes general sau cel puțin un motiv justificativ obiectiv care îndreptățește persoanele juridice de drept public ca, în mod excepțional și prin derogare de la principiul egalității de tratament și de la interdicția discriminării pe motiv de naționalitate, consacrate la articolele 49 și 56 TFUE, precum și de la obligația de transparență care rezultă din aceste principii, să încredințeze direct contractul, fără să organizeze cerere de ofertă?

3.

În măsura în care răspunsul la a doua întrebare poate fi afirmativ: pentru a nu limita libertățile fundamentale consacrate prin dreptul Uniunii mai mult decât este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, tranzacția sau înțelegerea menționate anterior trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru soluționarea litigiului care a luat naștere sau — având în vedere viitoarele diferende legate în mod rezonabil și logic de litigiul respectiv — părțile pot încheia o înțelegere de mai mare întindere, prin care să fie asigurată respectarea intereselor consumatorilor și care să includă în același timp maximizarea valorii activității în cauză transferate?


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/4


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 14 mai 2012 — C. Demir/Staatssecretaris van Justitie

(Cauza C-225/12)

2012/C 243/07

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din acțiunea principală

Apelant: C. Demir

Cealaltă parte în proces: Staatssecretaris van Justitie

Întrebările preliminare

1.

Articolul 13 din Decizia nr. 1/80 (1) trebuie interpretat în sensul că această dispoziție este aplicabilă unei condiții de fond și/sau de procedură în materie de primă admisie, chiar dacă o astfel de condiție — în prezenta cauză o autorizație de ședere provizorie — are drept obiectiv între altele să prevină intrarea și șederea nelegale, înainte de introducerea unei cereri de eliberare a unui permis de ședere și, în aceste limite, poate fi considerată o măsură în sensul punctului 85 din Hotărârea din 21 octombrie 2003 (2), Abatay și alții (C-317/01 și C-369/01), care poate deveni mai strictă?

2.

(a)

Ce importanță trebuie recunoscută în acest context cerinței privind reședința legală în sensul articolului 13 din Decizia nr. 1/80?

(b)

Este relevant că însăși introducerea unei cereri determină potrivit dreptului național caracterul legal al șederii, atât timp cât cererea nu a fost respinsă, sau este relevant doar faptul că șederea anterioară introducerii unei cereri este considerată nelegală potrivit dreptului național?


(1)  Decizia nr. 1/80 din 19 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii, adoptată de Consiliul de asociere instituit prin Acordul de asociere.

(2)  Rec. 2003, p. I-12301.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/5


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedură penală împotriva EBS Le relais Nord Pas De Calais

(Cauza C-240/12)

2012/C 243/08

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank te Rotterdam

Partea din acțiunea principală

EBS Le relais Nord Pas De Calais

Întrebările preliminare

1.

În cazul unui transport de deșeuri pe cale navală dintr-un stat membru al Uniunii Europene (în speță Franța) către un stat, în privința căruia nu se aplică Decizia OCDE (în speță Emiratele Arabe Unite), există un „tranzit” în sensul fostului (1) și actualului (2) regulament în materia transferurilor de deșeuri, atunci când în timpul transportului nava intră în portul unui alt stat membru al Uniunii Europene (în speță cel din Rotterdam)?

2.

Răspunsul la prima întrebare este diferit dacă:

în portul amintit deșeurile sunt depozitate și/sau transbordate; și/sau

aceste deșeuri sunt debarcate pe teritoriul acestui stat și/sau

sunt declarate în vederea îndeplinirii formalităților vamale la import?


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 02, p. 161)

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 172)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/5


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedura penală împotriva Shell Nederland Verkoopmaatschappij BV

(Cauza C-241/12)

2012/C 243/09

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank te Rotterdam

Parte în acțiunea principală

Shell Nederland Verkoopmaatschappij BV

Întrebările preliminare

1.

O încărcătură de diesel trebuie calificată drept deșeu în sensul fostului (1) și al noului regulament (2), în următoarele împrejurări:

(a)

încărcătura este constituită din Ultra Light Sulphur Diesel, care a fost amestecat neintenționat cu Methyl Tertiary Butyl Ether;

(b)

după livrarea acesteia către cumpărător, s-a constatat că — din cauza amestecului —, încărcătura nu mai îndeplinea specificațiile convenite între cumpărător și vânzător (este, din această cauză, „off-spec”);

(c)

în conformitate cu contractul de vânzare, vânzătorul — ca urmare a unei obiecții din partea cumpărătorului — a preluat încărcătura și a rambursat prețul de vânzare acestuia din urmă;

(d)

vânzătorul are intenția de a plasa din nou încărcătura pe piață — după ce a amestecat-o eventual cu un alt produs?

2.

Dacă răspunsul la întrebarea 1 este afirmativ:

(a)

se poate indica un moment, în împrejurările de fapt menționate mai sus, de la care este valabilă această calificare?

(b)

statutul de încărcătură se schimbă și aceasta încetează să mai fie un deșeu la un anumit moment între livrarea către cumpărător și un nou amestec efectuat de vânzător sau în numele acestuia și, în caz afirmativ, care este acest moment?

3.

Răspunsul la întrebarea 1 este influențat de împrejurarea că:

(a)

încărcătura putea fi utilizată în același mod în calitate de carburant ca ULSD pur, dar nu mai îndeplinea cerințele (în materie de securitate) ca urmare a punctului său de aprindere mai scăzut;

(b)

din cauza noii sale compoziții, încărcătura nu mai putea fi stocată de cumpărător, având în vedere autorizația sa de mediu;

(c)

încărcătura nu putea fi utilizată de cumpărător în scopul pentru care o cumpărase, și anume vânzarea, drept carburant diesel, la o stație de alimentare cu carburant;

(d)

cumpărătorul avea sau nu avea intenția de a restitui încărcătura vânzătorului în temeiul contractului de vânzare;

(e)

vânzătorul avea efectiv intenția de a prelua încărcătura pentru a efectua un amestec și pentru a o plasa din nou pe piață;

(f)

încărcătura poate sau nu poate să fie predată în starea avută în vedere inițial sau să fie transformată într-un produs susceptibil să fie comercializat la un preț care se apropie de valoarea comercială a încărcăturii originale de ULSD;

(g)

această operațiune de predare în starea inițială este un proces de producție obișnuit;

(h)

valoarea comercială a încărcăturii în starea în care se află în momentul în care este preluată de vânzător corespunde (aproximativ) prețului unui produs care îndeplinește specificațiile convenite;

(i)

încărcătura preluată poate fi vândută pe piață fără tratare, în starea în care se află în momentul preluării;

(j)

produsele precum cele care formează încărcătura sunt de obicei comercializate și, în cadrul schimburilor comerciale, acest comerț nu este considerat comerț de deșeuri?


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 161).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 172).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/6


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Rechtbank te Rotterdam (Țările de Jos) la 18 mai 2012 — Procedură penală împotriva Belgian Shell NV

(Cauza C-242/12)

2012/C 243/10

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank te Rotterdam

Partea din acțiunea principală

Belgian Shell NV

Întrebările preliminare

1.

O încărcătură de diesel trebuie calificată drept deșeu în sensul fostului (1) și al noului regulament (2), în următoarele împrejurări:

(a)

încărcătura este constituită din Ultra Light Sulphur Diesel, care a fost amestecat neintenționat cu Methyl Tertiary Butyl Ether;

(b)

după livrarea acesteia către cumpărător, s-a constatat că — din cauza amestecului —, încărcătura nu mai îndeplinea specificațiile convenite între cumpărător și vânzător (este, din această cauză, „off-spec”);

(c)

în conformitate cu contractul de vânzare, vânzătorul — ca urmare a unei obiecții din partea cumpărătorului — a preluat încărcătura și a rambursat prețul de vânzare acestuia din urmă;

(d)

vânzătorul are intenția de a plasa din nou încărcătura pe piață — după ce a amestecat o eventual cu un alt produs?

2.

Dacă răspunsul la întrebarea 1 este afirmativ:

(a)

se poate indica un moment, în împrejurările de fapt menționate mai sus, de la care este valabilă această calificare?

(b)

statutul de încărcătură se schimbă și aceasta încetează să mai fie un deșeu la un anumit moment între livrarea către cumpărător și un nou amestec efectuat de vânzător sau în numele acestuia și, în caz afirmativ, care este acest moment?

3.

Răspunsul la întrebarea 1 este influențat de împrejurarea că:

(a)

încărcătura putea fi utilizată în același mod în calitate de carburant ca ULSD pur, dar nu mai îndeplinea cerințele (în materie de securitate) ca urmare a punctului său de aprindere mai scăzut;

(b)

din cauza noii sale compoziții, încărcătura nu mai putea fi stocată de cumpărător, având în vedere autorizația sa de mediu;

(c)

încărcătura nu putea fi utilizată de cumpărător în scopul pentru care o cumpărase, și anume vânzarea, drept carburant diesel, la o stație de alimentare cu carburant;

(d)

cumpărătorul avea sau nu avea intenția de a restitui încărcătura vânzătorului în temeiul contractului de vânzare;

(e)

vânzătorul avea efectiv intenția de a prelua încărcătura pentru a efectua un amestec și pentru a o plasa din nou pe piață;

(f)

încărcătura poate sau nu poate să fie predată în starea avută în vedere inițial sau să fie transformată într-un produs susceptibil să fie comercializat la un preț care se apropie de valoarea comercială a încărcăturii originale de ULSD;

(g)

această operațiune de predare în starea inițială este un proces de producție obișnuit;

(h)

valoarea comercială a încărcăturii în starea în care se află în momentul în care este preluată de vânzător corespunde (aproximativ) prețului unui produs care îndeplinește specificațiile convenite;

(i)

încărcătura preluată poate fi vândută pe piață fără tratare, în starea în care se află în momentul preluării;

(j)

produsele precum cele care formează încărcătura sunt de obicei comercializate și, în cadrul schimburilor comerciale, acest comerț nu este considerat comerț de deșeuri?


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în interiorul, la intrarea și ieșirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 161).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 172).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/7


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 22 mai 2012 — Corina-Hrisi Tulică/Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor

(Cauza C-249/12)

2012/C 243/11

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Înalta Curte de Casație și Justiție

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Corina-Hrisi Tulică

Pârâtă: Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor

Întrebarea preliminară

În cazul reconsiderării statutului vânzătorului de persoană impozabilă în scopuri de TVA, contrapartida (prețul) livrării bunului imobil fiind stabilită de părți, fără nicio mențiune cu privire la TVA, art. 73 și 78 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului UE trebuie interpretate în sensul că baza de impozitare o reprezintă:

(a)

contrapartida (prețul) livrării bunului stabilită de părți diminuată cu cota de TVA; sau

(b)

contrapartida (prețul) livrării bunului convenită de părți?


(1)  Directiva Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/7


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 22 mai 2012 — Călin Ion Plavoșin/Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș — Serviciul Solutionare Contestații, Activitatea de Inspecție Fiscală — Serviciul de Inspecție Fiscală Timiș

(Cauza C-250/12)

2012/C 243/12

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Înalta Curte de Casație și Justiție

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Călin Ion Plavoșin

Pârâte: Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș — Serviciul Soluționare Contestații, Activitatea de Inspecție Fiscală — Serviciul de Inspecție Fiscală Timiș

Întrebarea preliminară

În cazul reconsiderării statutului vânzătorului de persoană impozabilă în scopuri de TVA, contrapartida (prețul) livrării bunului imobil fiind stabilită de părți, fără nicio mențiune cu privire la TVA, art. 73 și 78 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că baza de impozitare o reprezintă:

(a)

contrapartida (prețul) livrării bunului stabilită de părți diminuată cu cota de TVA; sau

(b)

contrapartida (prețul) livrării bunului convenită de părți?


(1)  Directiva Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/7


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen sad Plovdiv (Bulgaria) la 24 mai 2012 — Teritorialna direktsiia na NAP — Plovdiv/RODOPI-M 91 OOD

(Cauza C-259/12)

2012/C 243/13

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Plovdiv

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Teritorialna direktsiia na NAP — Plovdiv

Pârâtă: RODOPI-M 91 OOD

Întrebările preliminare

1.

Principiul neutralității fiscale permite unui stat membru să aplice o amendă pentru neindicarea la timp a anulării unei facturi, chiar dacă anularea a fost înregistrată în registrul contabil ulterior, iar persoana în cauză a achitat taxele și dobânzile aferente care au rezultat ca urmare a anulării?

În legătură cu prima întrebare prezintă importanță următoarele împrejurări:

termenul în care se pretinde că anularea ar fi trebuit înregistrată este de 14 zile de la terminarea lunii calendaristice în care s-a efectuat anularea;

anularea facturii s-a înregistrat efectiv la o lună după expirarea termenului în care se pretinde că aceasta ar fi trebuit efectuată;

TVA-ul datorat precum și dobânzile aferente au fost plătite către bugetul de stat?

2.

Articolele 242 și 273 din Directiva 2006/112/CE (1) permit statelor membre să aplice o amendă în valoare egală cu TVA-ul neachitat la timp unei persoane impozabile despre care se pretinde că nu și-a îndeplinit la timp obligația de a înregistra în registrul contabil unele împrejurări relevante pentru calcularea TVA-ului, în cazul în care omisiunea a fost remediată ulterior și s-a achitat în integralitate TVA-ul datorat precum și dobânzile aferente?

3.

Prezintă vreo importanță faptul că bugetul de stat nu a fost afectat, întrucât persoana în cauză a înregistrat ulterior anularea facturii și a achitat în integralitate TVA-ul și dobânzile aferente?

4.

Aplicarea unei amenzi într-un cuantum total egal cu TVA-ul și dobânzile aferente achitate încalcă principiul proporționalității?


(1)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p.1 Ediție specială, 09/vol. 03, p. 7)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/8


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Conseil d'État (Franța) la 29 mai 2012 — Association Vent De Colère ! Fédération nationale, Alain Bruguier, Jean-Pierre Le Gorgeu, Marie-Christine Piot, Eric Errec, Didier Wirth, Daniel Steinbach, Sabine Servan-Schreiber, Philippe Rusch, Pierre Recher, Jean-Louis Moret, Didier Jocteur Monrozier/Ministre de l'écologie, du développement durable, des transports et du logement, Ministre de l'Économie, des Finances et de l'Industrie

(Cauza C-262/12)

2012/C 243/14

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État (Franța)

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Association Vent De Colère ! Fédération nationale, Alain Bruguier, Jean-Pierre Le Gorgeu, Marie-Christine Piot, Eric Errec, Didier Wirth, Daniel Steinbach, Sabine Servan-Schreiber, Philippe Rusch, Pierre Recher, Jean-Louis Moret, Didier Jocteur Monrozier

Pârâți: Ministre de l'écologie, du développement durable, des transports et du logement, Ministre de l'Économie, des Finances et de l'Industrie

Întrebarea preliminară

Ținând cont de schimbarea de natură a modului de finanțare a compensației integrale a supracosturilor impuse Électricité de France și distribuitorilor nenaționalizați menționați la articolul 23 din legea nr. 46-628 din 8 aprilie 1946 privind naționalizarea electricității și a gazului, din cauza obligației de achiziționare a electricității produse de instalațiile care utilizează energia mecanică a vântului la un preț superior prețului de piață al acestei electricități, care rezultă din legea nr. 2003-8 din 3 ianuarie 2003, acest mecanism trebuie de acum înainte să fie considerat ca o intervenție a statului sau prin intermediul resurselor de stat în sensul și în vederea aplicării prevederilor articolului 87 din Tratatul de instituire a Comunității Europene?


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/8


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Cour d’appel de Mons (Belgia) la 1 iunie 2012 — Petroma Transports SA, Martens Energie SA, Martens Immo SA, Martens SA, Fabian Martens, Geoffroy Martens, Thibault Martens/État belge

(Cauza C-271/12)

2012/C 243/15

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d’appel de Mons

Părțile din acțiunea principală

Reclamanți: Petroma Transports SA, Martens Energie SA, Martens Immo SA, Martens SA, Fabian Martens, Geoffroy Martens, Thibault Martens

Pârât: État belge

Întrebările preliminare

1.

Un stat membru are dreptul să refuze deducerea în cazul unor persoane impozabile, destinatare ale unor servicii, care dețin facturi lacunare, însă completate prin furnizarea de informații prin care se urmărește dovedirea caracterului real, a naturii și a valorii operațiunilor facturate (contracte, reconstituirea cifrelor pe baza declarațiilor date la Oficiul Național al Securității Sociale, informații cu privire la grupul implicat etc.)?

2.

Un stat membru care refuză deducerea în cazul unor persoane impozabile, destinatare ale serviciilor, ca urmare a caracterului imprecis al facturilor nu are obligația să constate că facturile ar fi astfel atât de imprecise pentru a permite plata TVA-ului? Prin urmare, în vederea garantării principiului neutralității TVA-ului, un stat membru nu are obligația de a acorda prestatorilor de servicii astfel contestate restituirea TVA-ului care îi fusese plătit?


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/9


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Administrativen sad — Varna (Bulgaria) la 6 iunie 2012 — Serebryanniy vek EOOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane I upravlenie na izpalnenieto” — Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

(Cauza C-283/12)

2012/C 243/16

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad — Varna

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Serebryanniy vek EOOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane I upravlenie na izpalnenieto” — Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

Întrebările preliminare

1.

Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată poate fi interpretat în sensul că achiziționarea unui activ fix imaterial în schimbul suportării cheltuielilor pentru îmbunătățirea unui bun patrimonial închiriat sau care face obiectul unui comodat reprezintă o plată pentru serviciul unei îmbunătățiri, chiar dacă proprietarul bunului patrimonial nu datorează niciun fel de remunerație conform contractului?

2.

Articolul 2 alineatul (1) litera (c) și articolul 26 din Directiva 2006/112 se opun unei dispoziții naționale în temeiul căreia prestarea cu titlu gratuit a unui serviciu constând în îmbunătățirea unui bun patrimonial închiriat sau care face obiectul unui comodat este considerată în toate situațiile ca fiind impozabilă? În împrejurări precum cele din acțiunea principală pentru a răspunde la această întrebare este relevant faptul că

prestatorul serviciului gratuit a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului pentru bunurile și prestările de servicii utilizate pentru efectuarea îmbunătățirilor, fapt care nici nu i-a fost refuzat încă printr-o decizie definitivă de rectificare fiscală;

la momentul efectuării controlului fiscal, societatea nu a început încă să realizeze operațiuni impozabile cu terenurile, însă perioada de valabilitate a contractelor nici nu a expirat încă?

3.

Articolele 62 și 63 din Directiva 2006/112 se opun unei dispoziții naționale, conform căreia faptul generator de impozit al operațiunii nu intervine la momentul prestării serviciului (concret, efectuarea îmbunătățirilor), ci la momentul returnării reale a bunului patrimonial în starea îmbunătățită cu ocazia încetării contractului sau a încetării utilizării?

4.

În cazul unui răspuns negativ la prima și la a doua întrebare preliminară: conform cărei dispoziții din titlul 4 al Directivei 2006/112 trebuie să se determine baza de impozitare în scopuri de TVA, dacă operațiunea gratuită nu intră în domeniul de aplicare al articolului 26 din directivă?


(1)  JO 2006 L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/9


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunale di Napoli (Italia) la 11 iunie 2012 — Oreste Della Rocca/Poste Italiane SpA

(Cauza C-290/12)

2012/C 243/17

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Napoli

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Oreste Della Rocca

Pârâtă: Poste Italiane SpA

Întrebările preliminare

1.

Ținând cont și de mențiunea de la punctul 36 din Ordonanța Curții de Justiție din 15 septembrie 2010 (cauza C-386/09, Briot), Directiva 1999/70/CE (1), în special clauza 2, se referă și la raportul de muncă pe durată determinată dintre lucrătorul plasat și întreprinderea de muncă temporară sau dintre lucrătorul plasat și utilizator, așadar, Directiva 1999/70/CE reglementează astfel de raporturi?

2.

În absența altor măsuri de interdicție, o prevedere care permite stabilirea datei de încetare a contractului de muncă cu întreprinderea de muncă temporară, precum și reînnoirea sa, nu pe baza nevoilor tehnice, organizatorice sau productive ale întreprinderii și în legătură cu un anumit raport de muncă pe durată determinată, ci pe baza nevoilor generale ale persoanei plasate, care nu sunt legate de raportul de muncă respectiv, îndeplinește cerințele prevăzute în clauza 5 paragraful (1) litera (a) din Directiva 1999/70/CE sau ar putea constitui o eludare a directivei? Cerințele obiective prevăzute în clauza 5 paragraful (1) litera (a) din Directiva 1999/70/CE trebuie să fie stabilite categoric într-un document și trebuie să privească acel raport de muncă pe durată determinată și reînnoirea sa, astfel încât referirea la nevoile obiective generale care au justificat încheierea contractului de plasare este sau nu este neadecvată pentru a îndeplini cerința cuprinsă în clauza 5 litera (a)?

3.

Clauza 5 din Directiva 1999/70/CE interzice ca o terță persoană, în speță utilizatorul, să suporte consecințele abuzului?


(1)  Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP (JO L 175, p. 43, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 129).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/10


Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tartu Ringkonnakohus (Estonia) la 11 iunie 2012 — Ragn-Sells AS/Sillamäe Linnavalitsus

(Cauza C-292/12)

2012/C 243/18

Limba de procedură: estona

Instanța de trimitere

Tartu Ringkonnakohus

Părțile din acțiunea principală

Apelantă: Ragn-Sells AS

Intimată: Sillamäe Linnavalitsus

Întrebările preliminare

1.

Articolul 106 alineatul (1) coroborat cu articolul 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca un stat membru să permită ca unei întreprinderi situate într-o zonă determinată și care exploatează o anumită instalație de tratare a deșeurilor să i se acorde, în schimbul unei redevențe, dreptul exclusiv de a prelucra deșeurile municipale, în condițiile în care pe o rază de 260 km își desfășoară activitatea alte întreprinderi concurente, care dețin mai multe instalații de tratare a deșeurilor diferite și care îndeplinesc cerințele de mediu și utilizează tehnologii echivalente?

2.

Articolul 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să considere drept servicii de interes economic general colectarea și transportul deșeurilor, pe de o parte, și prelucrarea deșeurilor, pe de altă parte, dar să separe aceste servicii, restricționând astfel libera concurență pe piața tratării deșeurilor?

3.

Se poate exclude aplicabilitatea dispozițiilor de dreptul concurenței din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de concesiune a serviciilor de colectare și de transport al deșeurilor, care prevede că în zona stabilită în acest contract se acordă unui număr de două întreprinderi un drept exclusiv de tratare a deșeurilor,?

4.

Articolul 16 alineatul (3) din Directiva 2008/98/CE (1) trebuie interpretat în sensul că un stat membru se poate întemeia pe principiul proximității pentru a restricționa concurența și pentru a permite ca întreprinderii care exploatează instalația de tratare a deșeurilor cea mai apropiată de zona în care se generează deșeurile să i se acorde, în schimbul unei redevențe, un drept exclusiv de prelucrare a deșeurilor, în condițiile în care pe o rază de 260 km își desfășoară activitatea mai multe întreprinderi concurente, care dețin mai multe instalații de tratare a deșeurilor diferite și care îndeplinesc cerințele de mediu și utilizează tehnologii echivalente?


(1)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, p. 3)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/10


Recurs introdus la 13 iunie 2012 de Telefónica S.A. și de Telefónica de España, S.A.U. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 29 martie 2012 în cauza T-336/07, Telefónica și Telefónica de España/Comisia

(Cauza C-295/12)

2012/C 243/19

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurente: Telefónica S.A. și Telefónica de España, S.A.U. (reprezentanți: F. González Díaz și J. Baño Fos, avocați)

Celelalte părți în proces: Comisia Europeană, France Telecom España, S.A., Asociación de Usuarios de Servicios Bancarios (Ausbanc Consumo) și European Competitive Telecommunications Association

Concluziile recurentelor

Cu titlu principal

anularea, în totalitate sau în parte, a Hotărârii pronunțate la 29 martie 2012 de Tribunal în cauza T-336/07, Telefónica și Telefónica de España/Comisia;

pe baza elementelor de care dispune, anularea în totalitate sau în parte a Deciziei Comisiei din 4 iulie 2007 în cazul COMP/38.784 — Wanadoo España/Telefónica;

anularea sau reducerea cuantumului amenzii în temeiul articolului 261 TFUE;

anularea sau reducerea cuantumului amenzii în temeiul duratei nejustificate a procedurii în fața Tribunalului și

obligarea Comisiei, precum și a intervenientelor atât în prezenta procedură, cât și în procedura în fața Tribunalului, la plata cheltuielilor de judecată.

Cu titlu subsidiar, în cazul în care procedura nu permite cele de mai sus

anularea hotărârii Tribunalului și trimiterea cauzei la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe în lumina punctelor de drept stabilite de Curte;

anularea sau reducerea cuantumului amenzii în temeiul articolului 261 TFUE;

obligarea Comisiei, precum și a intervenientelor atât în prezenta procedură, cât și în procedura în fața Tribunalului, la plata cheltuielilor de judecată.

În orice caz

autorizarea, în temeiul articolului 15 TFUE, a accesului la transcrierea literală sau la înregistrarea ședinței care a avut loc la Tribunal la 23 mai 2011, precum și organizarea unei ședințe.

Motivele și principalele argumente

Tribunalul a săvârșit:

 

Încălcarea dreptului la apărare al Telefónica prin:

durata disproporționată a procedurii;

respingerea argumentelor susținute de anexe;

respingerea susținerilor privind lipsa caracterului indispensabil al inputului ca fapt pertinent în cadrul stabilirii efectelor comportamentului Telefónica;

admiterea de noi fapte care nu figurau în comunicarea privind obiecțiunile.

 

O eroare de drept în definirea piețelor cu ridicata relevante.

 

O eroare de drept în aprecierea pretinsei poziții dominante a Telefónica.

 

O eroare de drept și o încălcare a Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului întrucât a permis să fie adusă o atingere dreptului de proprietate al Telefónica asupra unui input care nu este indispensabil.

 

O eroare de drept și o denaturare vădită a faptelor cu ocazia aprecierii abuzului și a pretinselor sale efecte asupra concurenței, în ceea ce privește:

alegerea inputurilor cu ridicata;

analiza fluxurilor de numerar actualizate;

analiza perioadă-cu-perioadă;

efectele probabile sau concrete ale comportamentului.

 

O eroare de drept în aprecierea acțiunilor ultra vires ale Comisiei și încălcarea principiilor subsidiarității, proporționalității, securității juridice, cooperării loiale și bunei administrări.

 

Încălcarea principiului securității juridice în definirea tipului de încălcare și o eroare de drept în aprecierea caracterului intenționat sau neglijent al comportamentului Telefónica.

 

O eroare de drept și denaturarea vădită a faptelor în calcularea cuantumului amenzii, inter alia, prin

calificarea comportamentului drept încălcare foarte gravă;

aprecierea încălcării principiilor egalității de tratament, proporționalității și individualizării pedepselor;

nerespectarea obligației de motivare.

Încălcarea articolului 229 TCE (în prezent articolul 261 TFUE).


Tribunalul

11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/12


Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Coats Holdings/Comisia

(Cauza T-439/07) (1)

(Concurență - Înțelegeri - Piețe ale fermoarelor și ale «altor închizători» - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale - Probă - Încălcare unică și continuă - Prescripție - Dreptul la apărare - Amenzi - Linii directoare)

2012/C 243/20

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Coats Holdings Ltd (Uxbridge, Middlesex, Regatul Unit) (reprezentanți: W. Sibree, C. Jeffs, K. O’Connell, J. Boyce, solicitors, și D. Anderson, QC)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Castillo de la Torre și K. Mojzesowicz, agenți)

Obiectul

Cu titlu principal, cerere de anulare a Deciziei C(2007) 4257 final a Comisiei din 19 septembrie 2007 referitoare la o procedură în temeiul articolului 81 [CE] (Cazul COMP/39.168 — PO/Articole de mercerie din metal și plastic: închizători), în măsura în care o privește pe reclamantă, și, cu titlu subsidiar, cerere de anulare sau de reducere a cuantumului amenzii aplicate reclamantei.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Coats Holdings Ltd la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 37, 9.2.2008.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/12


Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Berning & Söhne/Comisia

(Cauza T-445/07) (1)

(Concurență - Înțelegeri - Piețe ale fermoarelor și ale «altor tipuri de închizători», precum și ale mașinilor de aplicare - Decizie de constatare a unei încălcari a articolului 81 CE - Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale - Probă - Dreptul la apărare - Încălcare unică și continuă - Prescripție - Amenzi - Durata și gravitatea încălcării - Circumstanțe atenuante - Egalitate de tratament - Proporționalitate)

2012/C 243/21

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Berning & Söhne GmbH & Co. KG (Wuppertal, Germania) (reprezentanți: P. Niggemann și K. Gaßner, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Mojzesowicz și R. Sauer, agenți)

Obiectul

Cu titlu principal, cerere de anulare a Deciziei C(2007) 4257 final a Comisiei din 19 septembrie 2007 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] (cazul COMP/39.168 — PO/Articole de mercerie din metal și din plastic: închizători), precum și, cu titlu subsidiar, cerere de reducere a cuantumului amenzii aplicate reclamantei prin această decizie

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Berning & Söhne GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 37, 9.2.2008.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/13


Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — YKK și alții/Comisia

(Cauza T-448/07) (1)

(Concurență - Înțelegeri - Piețe ale fermoarelor și ale «altor închizători» precum și ale mașinilor de aplicare - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 81 CE - Majorări de prețuri coordonate, stabilire de prețuri minime, împărțire a clientelei și a piețelor și schimb de alte informații comerciale - Încălcare unică și continuă - Probă - Natura și punerea în aplicare a încălcării - Impact real - Comunicare privind cooperarea - Amenzi - Plafon - Efect descurajator al amenzii - Egalitate de tratament - Proporționalitate)

2012/C 243/22

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: YKK Corp. (Tokyo, Japonia), YKK Holding Europe BV (Sneek, Țările de Jos) și YKK Stocko Fasteners GmbH (Wuppertal, Germania) (reprezentanți: inițial H. Kaneko și C. Verannemann, avocați, ulterior H. Kaneko, G. Williamson, solicitor și N. Green, QC)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet și K. Mojzesowicz, agenți)

Obiectul

Cu titlu principal, cerere de anulare a Deciziei C(2007) 4257 final a Comisiei din 19 septembrie 2007 privind o procedură de aplicare a articolului 81 [CE] (cauza COMP/39.168 — PO/Articole de mercerie din metal și din plastic: închizători) în măsura în care le privește pe reclamante și, în subsidiar, cerere de anulare sau de reducere a cuantumului amenzilor aplicate reclamantelor.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă YKK Corp., YKK Holding Europe BV și YKK Stocko Fasteners GmbH la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 51, 23.2.2008.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/13


Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Grecia/Comisia

(Cauza T-86/08) (1)

(FEOGA - Secțiunea Garantare - Cheltuieli excluse de la finanțare - Fructe și legume - Dezvoltare rurală - Nerespectarea termenelor de plată - Executarea unei hotărâri a Curții - Autoritate de lucru judecat - Termenul de 24 de luni - Principiul proporționalității)

2012/C 243/23

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: inițial V. Kontolaimos, S. Charitaki și M. Tassopoulou, ulterior M. Tassopoulou, I. Chalkias și K. Tsagkaropoulos, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: H. Tserepa-Lacombe, agent, asistat de P. Katsimani, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2008/68/CE din 20 decembrie 2007 privind excluderea de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Garantare (JO 2008, L 18, p. 12), în măsura în care aceasta vizează anumite cheltuieli efectuate de Republica Elenă.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 142, 7.6.2008.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/13


Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Microsoft/Comisia

(Cauza T-167/08) (1)

(Concurență - Abuz de poziție dominantă - Sisteme de operare pentru PC-uri client - Sisteme de operare tip server pentru grupuri de lucru - Refuz al întreprinderii dominante de a furniza informațiile privind interoperabilitatea și de a autoriza utilizarea acestora - Executarea obligațiilor care rezultă dintr-o decizie de constatare a unei încălcări și prin care se impun măsuri comportamentale - Penalitate cu titlu cominatoriu)

2012/C 243/24

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Microsoft Corp. (Redmond, Washington, Statele Unite) (reprezentanți: J.-F. Bellis și I. Forrester, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Christoforou, V. Di Bucci, F. Castillo de la Torre și N. Khan, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: The Computing Technology Industry Association, Inc. (Oakbrook Terrace, Illinois, Statele Unite) (reprezentanți: G. van Gerven și T. Franchoo, avocați) și Association for Competitive Technology, Inc. (Washington, DC, Statele Unite) (reprezentanți: inițial D. Went și H. Pearson, solicitors, ulterior H. Mercer, QC)

Interveniente în susținerea pârâtei: Free Software Foundation Europe eV (Hamburg, Germania) și Samba Team (New York, New York, Statele Unite) (reprezentanți: C. Piana și T. Ballarino, avocați), Software & Information Industry Association (Washington, DC) (reprezentanți: T. Vinje și D. Dakanalis, solicitors și A. Tomtsis, avocat), European Committee for Interoperable Systems (ECIS) (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: T. Vinje, solicitor, M. Dolmans, N. Dodoo și A. Ferti, avocați), International Business Machines Corp. (Armonk, New York, Statele Unite) (reprezentanți: M. Dolmans și T. Graf, avocați), Red Hat, Inc. (Wilmington, Delaware, Statele Unite) (reprezentanți: C.-D. Ehlermann, S. Völcker, avocați și C. O’Daly, solicitor) și Oracle Corp. (Redwood Shores, California, Statele Unite) (reprezentanți: T. Vinje, solicitor și D. Paemen, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei C(2008) 764 final a Comisiei din 27 februarie 2008 de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft Corp. prin Decizia C(2005) 4420 final (cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft) și, în subsidiar, o cerere de eliminare sau de reducere a penalității cu titlu cominatoriu impuse prin această decizie reclamantei

Dispozitivul

1.

Stabilește cuantumul penalității cu titlu cominatoriu aplicate Microsoft Corp. la articolul 1 din Decizia C(2008) 764 final a Comisiei din 27 februarie 2008 de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft Corp. prin Decizia C(2005) 4420 final (cazul COMP/C-3/37.792 — Microsoft) la 860 de milioane de euro.

2.

Microsoft suportă propriile cheltuieli de judecată, 95 % din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană, cu excepția cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta din urmă în legătură cu intervențiile The Computing Technology Industry Association, Inc. și Association for Competitive Technology, Inc., și 80 % din cheltuielile de judecată efectuate de Free Software Foundation Europe eV și de Samba Team, de Software & Information Industry Association, de European Committee for Interoperable Systems, de International Business Machines Corp., de Red Hat Inc. și de Oracle Corp.

3.

Comisia suportă 5 % din propriile cheltuieli de judecată, cu excepția celor efectuate în legătură cu intervențiile The Computing Technology Industry Association, Inc. și Association for Competitive Technology, Inc.

4.

The Computing Technology Industry Association, Inc. și Association for Competitive Technology, Inc. suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisie în legătură cu intervențiile lor.

5.

Free Software Foundation Europe eV și Samba Team, Software & Information Industry Association, European Committee for Interoperable Systems, International Business Machines Corp., Red Hat Inc. și Oracle Corp. suportă 20 % din propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 171, 5.7.2008.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/14


Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — I Marchi Italiani și Basile/OAPI — Osra (B. Antonio Basile 1952)

(Cauza T-133/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară figurativă B. Antonio Basile 1952 - Marca națională verbală anterioară BASILE - Motiv relativ de refuz - Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009])

2012/C 243/25

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: I Marchi Italiani Srl (Napoli, Italia) și Antonio Basile (Giugliano in Campania) (reprezentanți: G. Militerni, L. Militerni și F. Gimmelli, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: inițial A. Sempio, ulterior P. Bullock, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Osra SA (Rovereta, San Marino) (reprezentanți: A. Masetti Zannini de Concina, R. Cartella și G. Petrocchi, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 9 ianuarie 2009 (cauza R 502/2008 2) privind o procedură de declarare a nulității între Osra SA și I Marchi Italiani Srl.

Dispozitivul

1.

În cauza T-133/09, radiază numele celui de al doilea reclamant, Antonio Basile, din lista reclamanților.

2.

Respinge acțiunea.

3.

Obligă I Marchi Italiani Srl la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția celor aferente renunțării la judecată.

4.

Domnul Basile suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 141, 20.6.2009


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/15


Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — Basile și I Marchi Italiani/OAPI — Osra (B. Antonio Basile 1952)

(Cauza T-134/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de declarare a nulității - Marca comunitară figurativă B. Antonio Basile 1952 - Marca națională verbală anterioară BASILE - Motiv relativ de refuz - Limitarea drepturilor ca urmare a toleranței - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009] - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009])

2012/C 243/26

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: Antonio Basile (Giugliano in Campania, Italia) și I Marchi Italiani Srl (Napoli, Italia) (reprezentanți: G. Militerni, L. Militerni și F. Gimmelli, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: inițial A. Sempio, ulterior P. Bullock, agenți)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Osra SA (Rovereta, San Marino) (reprezentanți: A. Masetti Zannini de Concina, R. Cartella și G. Petrocchi, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 9 ianuarie 2009 (cauza R 1436/2007-2) privind o procedură de declarare a nulității între Osra SA și domnul Antonio Basile.

Dispozitivul

1.

În cauza T-134/09, radiază numele celui de al doilea reclamant, I Marchi Italiani Srl, din lista reclamanților.

2.

Respinge acțiunea.

3.

Îl obligă pe domnul Antonio Basile la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția celor aferente renunțării la judecată.

4.

I Marchi Italiani Srl suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 141, 20.6.2009.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/15


Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2012 — Danemarca/Comisia

(Cauza T-212/09) (1)

(FEOGA - Secțiunea Garantare - Cheltuieli excluse de la finanțare - Culturi arabile - Retragerea suprafețelor din circuitul agricol)

2012/C 243/27

Limba de procedură: daneza

Părțile

Reclamant: Regatul Danemarcei (reprezentanți: inițial J. Bering Liisberg, ulterior V. Pasternak Jørgensen, agenți, asistați de P. Biering și J. Pinborg, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial N. Rasmussen și F. Jimeno Fernández, ulterior F. Jimeno Fernández, agenți, asistați de T. Ryhl, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare în parte a Deciziei 2009/253/CE a Comisiei din 19 martie 2009 prin care sunt excluse de la finanțarea comunitară anumite cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), secțiunea Garantare, și în cadrul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), (JO L 75, p. 15), în măsura în care exclude de la finanțarea comunitară anumite cheltuieli efectuate de Regatul Danemarcei în vederea retragerii unor suprafețe din circuitul agricol

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 193, 15.8.2009.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/15


Hotărârea Tribunalului din 29 iunie 2012 — E.ON Ruhrgas și E.ON/Comisia

(Cauza T-360/09) (1)

(Concurență - Înțelegeri - Piețele germană și franceză în sectorul gazului natural - Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 81 CE - Împărțirea pieței - Durata încălcării - Amenzi)

2012/C 243/28

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: E.ON Ruhrgas AG (Essen, Germania) și E.ON AG (Düsseldorf, Germania) (reprezentanți: G. Wiedemann și T. Klose, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Di Bucci, A. Bouquet și R. Sauer, agenți, asistați de M. Buntscheck, avocat)

Obiectul

Cu titlu principal, o cerere de anulare a Deciziei C(2009) 5355 final a Comisiei din 8 iulie 2009 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] (cazul COMP/39.401 — E.ON/GDF) și, cu titlu subsidiar, o cerere de reducere a amenzii aplicate reclamantelor

Dispozitivul

1.

Anulează articolul 1 din Decizia C(2009) 5355 final a Comisiei din 8 iulie 2009 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] (cazul COMP/39.401 — E.ON/GDF), pe de o parte, în măsura în care se constată că încălcarea a durat de la 1 ianuarie 1980 până la cel puțin 24 aprilie 1998, în ceea ce privește încălcarea săvârșită în Germania, și, pe de altă parte, în măsura în care constată existența unei încălcări săvârșite în Franța între 13 august 2004 și 30 septembrie 2005.

2.

Stabilește cuantumul amenzii aplicate E.ON Ruhrgas AG și E.ON AG prin articolul 2 litera (a) din Decizia C(2009) 5355 final la 320 de milioane de euro.

3.

Respinge în rest acțiunea.

4.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 282, 21.11.2009.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/16


Hotărârea Tribunalului din 29 iunie 2012 — GDF Suez/Comisia

(Cauza T-370/09) (1)

(Concurență - Înțelegeri - Piețele germană și franceză în sectorul gazului natural - Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 81 CE - Împărțirea pieței - Durata încălcării - Amenzi)

2012/C 243/29

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: GDF Suez (Paris, Franța) (reprezentanți: J. P. Gunther și C. Breuvart, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Di Bucci, A. Bouquet și R. Sauer, agenți)

Obiectul

Cu titlu principal, cerere de anulare în parte a Deciziei C(2009) 5355 final a Comisiei din 8 iulie 2009 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] (cazul COMP/39.401 — E.ON/GDF) și, cu titlu subsidiar, cerere de anulare sau de reducere a amenzii aplicate reclamantei

Dispozitivul

1.

Anulează articolul 1 din Decizia C(2009) 5355 final a Comisiei din 8 iulie 2009 privind o procedură în temeiul articolului 81 [CE] (cazul COMP/39.401 — E.ON/GDF), pe de o parte, în măsura în care se constată că încălcarea a durat de la 1 ianuarie 1980 până la cel puțin 24 aprilie 1998, în ceea ce privește încălcarea săvârșită în Germania, și, pe de altă parte, în măsura în care se constată existența unei încălcări săvârșite în Franța între 13 august 2004 și 30 septembrie 2005.

2.

Stabilește cuantumul amenzii aplicate GDF Suez SA prin articolul 2 litera (b) din Decizia C(2009) 5355 final la 320 de milioane de euro.

3.

Respinge în rest acțiunea.

4.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 282, 21.11.2009.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/16


Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Comercial Losan/OAPI — McDonald’s International Property (Mc. Baby)

(Cauza T-466/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Mc. Baby - Marca comunitară figurativă anterioară Mc Kids. always quality. always fun! - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2012/C 243/30

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comercial Losan, SLU (Zaragosa, Spania) (reprezentant: A. Vela Ballesteros, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: McDonald’s International Property Co. Ltd (Wilmington, Delaware, Statele Unite)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 1 septembrie 2009 (cauza R 1706/2008-1) privind o procedură de opoziție între McDonald’s International Property Co. Ltd și Comercial Losan, SLU

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Comercial Losan, SLU la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 24, 30.1.2010.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/17


Hotărârea Tribunalului din 5 iulie 2012 — Deutscher Ring/OAPI (Deutscher Ring Sachversicherungs-AG)

(Cauza T-209/10) (1)

(Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale Deutscher Ring Sachversicherungs-AG - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Caracter distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2012/C 243/31

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Deutscher Ring Sachversicherungs-AG (Hamburg, Germania) (reprezentant: E. Busse, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Primei camere de recurs a OAPI din 11 martie 2010 (cazul R 1290/2009-1) privind o cerere de înregistrare a mărcii verbale Deutscher Ring Sachversicherungs-AG ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1.

Anulează Decizia Primei camere de recurs a Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 11 martie 2010 (cazul R 1290/2009-1).

2.

Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 179, 3.7.2010.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/17


Hotărârea Tribunalului din 28 iunie 2012 — Constellation Brands/OAPI (COOK’S)

(Cauza T-314/10) (1)

(Marcă comunitară - Marcă comunitară verbală COOK’S - Lipsa cererii de reînnoire a mărcii - Radierea mărcii la expirarea înregistrării - Cerere de restitutio in integrum - Articolul 81 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2012/C 243/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Constellation Brands, Inc. (Fairport, New York, Statele Unite) (reprezentant: B. Brandreth, barrister)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: D. Botis și V. Melgar, agenți)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 29 aprilie 2010 (cauza R 1048/2009 1), în măsura în care prin aceasta s-a respins cererea de restitutio in integrum.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Constellation Brands, Inc. la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 260, 25.9.2010.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/17


Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2012 — Interkobo/OAPI — XXXLutz Marken (my baby)

(Cauza T-523/10) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative my baby - Mărcile națională și internațională verbale anterioare MYBABY și marca națională figurativă anterioară mybaby - Motiv relativ de refuz - Lipsa depunerii de dovezi în limba de procedură a opoziției - Încredere legitimă - Norma 19 alineatul (3), norma 20 alineatul (1) și norma 98 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95)

2012/C 243/33

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Interkobo sp. z o.o. (Łódź, Polonia) (reprezentanți: R. Skubisz și K. Ziemski, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: XXXLutz Marken GmbH (Wels, Austria) (reprezentant: H. Pannen, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 8 septembrie 2010 (cauza R 88/2009-4), privind o procedură de opoziție între Interkobo sp. z o.o. și XXXLutz Marken GmbH.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Interkobo sp. z o.o. la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 13, 15.1.2011.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/18


Hotărârea Tribunalului din 3 iulie 2012 — Marcuccio/Comisia

(Cauza T-594/10 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Funcționari - Asigurări sociale - Rambursarea cheltuielilor medicale - Act care lezează - Refuz implicit)

2012/C 243/34

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Currall și C. Berardis-Kayser, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 6 octombrie 2010, Marcuccio/Comisia (F-2/10, nepublicată încă în Repertoriu), prin care se urmărește anularea acestei ordonanțe

Dispozitivul

1.

Anulează Ordonanța Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 6 octombrie 2010, Marcuccio/Comisia (F 2/10, nepublicată încă în Repertoriu).

2.

Trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Funcției Publice.

3.

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.


(1)  JO C 55, 19.2.2011.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/18


Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2012 — Laboratoires CTRS/Comisia

(Cauza T-12/12) (1)

(Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață a medicamentului Orphacol - Scrisoare prin care reclamanta este informată cu privire la intenția Comisiei de a refuza autorizația - Cerere privind constatarea abținerii de a acționa - Precizarea poziției Comisiei - Inadmisibilitate - Cerere în anulare - Adoptarea unei noi decizii - Nepronunțare asupra fondului)

2012/C 243/35

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratoires CTRS (Boulogne-Billancourt, Franța) (reprezentanți: K. Bacon, barrister, M. Utges Manley și M. Barnden, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. White și L. Banciella, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Republica Cehă (reprezentanți: M. Smolek și D. Hadroušek, agenți), Republica Franceză (reprezentant: G. de Bergues, agent); precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: E. Jenkinson și S. Ossowski, ulterior E. Jenkinson și H. Walker, agenți, asistați de J. Holmes, barrister)

Obiectul

Cerere prin care se urmărește constatarea unei abțineri de a acționa a Comisiei întrucât aceasta s ar fi abținut în mod nelegal să adopte o decizie definitivă cu privire la cererea de autorizație de introducere pe piață a medicamentului Orphacol și, în subsidiar, cerere de anulare a deciziei, care ar fi conținută în scrisoarea Comisiei din 5 decembrie 2011, de a nu acorda reclamantei această autorizație.

Dispozitivul

1.

Respinge cererea privind constatarea unei abțineri de a acționa ca fiind inadmisibilă.

2.

Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererii în anulare formulate în subsidiar.

3.

Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată ale Laboratoires CTRS.

4.

Republica Cehă, Republica Franceză și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 58, 25.2.2012.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/19


Acțiune introdusă la 18 mai 2012 — Technion și Technion Research & Development Foundation/Comisia

(Cauza T-216/12)

2012/C 243/36

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Technion — Israel Institute of Technology (Haïfa, Israel) și Technion Research & Development Foundation Ltd (Haïfa) (reprezentant: D. Grisay, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

admiterea prezentei cereri în anulare întemeiate pe articolul 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

constatarea admisibilității cererii;

cu titlu principal, declararea acțiunii ca fiind întemeiată și anularea deciziei de compensare a Comisiei, Direcția Generală Societatea Informațională și Media cuprinsă în scrisoarea acesteia din 13 martie 2012 și adoptată împotriva TECHNION;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive care sunt în esență identice sau similare cu cele invocate în cadrul cauzei T-657/11, Technion și Technion Research & Development Foundation/Comisia (1).


(1)  JO 2012, C 73, p. 28.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/19


Acțiune introdusă la 23 mai 2012 — Accorinti și alții/BCE

(Cauza T-224/12)

2012/C 243/37

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamanți: Alessandro Accorinti (Nichelino, Italia), Michael Acherer (Bressanone, Italia), Giuliano Agostinetti (Mestre, Italia), Marco Alagna (Milano, Italia), Riccardo Alagna (Milano, Italia), Agostino Amalfitano (Forio, Italia), Emanuela Amsler (Torino, Italia), Francine Amsler (Torino, Italia), Alessandro Anelli (Bellinzago Novarese, Italia), Angelo Giovanni Angione (Potenza, Italia), Giancarlo Antonelli (Verona, Italia), Giuseppe Aronica (Licata, Italia), Elisa Arsenio (Sesto San Giovanni, Italia), Pasquale Arsenio (Sesto San Giovanni, Italia), Luigi Azzano (Concordia Sagittaria, Italia), Giovanni Baglivo (Lecce, Italia), Stefano Baldoni (Matera, Italia), Giulio Ballini (Lonato, Italia), Antonino Barbara (Napoli, Italia), Armida Baron (Cassola, Italia), Paolo Baroni (Roma, Italia), Lucia Benassi (Scandiano, Italia), Michele Benelli (Madignano, Italia), Erich Bernard (Lana, Italia), Flaminia Berni (Roma, Italia), Adriano Bianchi (Omegna, Italia), Massimiliano Bigi (Montecchio Emilia, Italia), Daniele Fabrizio Bignami (Milano, Italia), Sergio Borghesi (Coredo, Italia), Borghesi Srl (Cles, Italia), Sergio Bovini (Cogoleto, Italia), Savino Brizzi (Torino, Italia), Annunziata Brum (Badiola, Italia), Christina Brunner (Laives, Italia), Giovanni Busso (Caselette, Italia), Fabio Edoardo Cacciuttolo (Milano, Italia), Vincenzo Calabrò (Roma, Italia), Carlo Cameranesi (Ancona, Italia), Giuseppe Campisciano (Besana in Brianza, Italia), Allegra Canepa (Pisa, Italia), Luca Canonaco (Como, Italia), Piero Cantù (Vimercate, Italia), Fabio Capelli (Tortona, Italia), Gianluca Capello (Sanremo, Italia), Sergio Capello (Sanremo, Italia), Mario Carchini (Carrara, Italia), Filippo Carosi (Roma, Italia), Elena Carra (Roma, Italia), Claudio Carrara (Nembro, Italia), Ivan Michele Casarotto (Verona, Italia), Anna Maria Cavagnetto (Torino, Italia), Gabriele Lucio Cazzulani (Segrate, Italia), Davide Celli (Rimini, Italia), Antonio Cerigato (Ferrara, Italia), Paolo Enrico Chirichilli (Roma, Italia), Celestino Ciocca (Roma, Italia), Mariagiuseppa Civale (Milano, Italia), Roberto Colicchio (Milano, Italia), Edoardo Colli (Trieste, Italia), Nello Paolo Colombo (Casatenovo, Italia), Mario Concini (Tuenno, Italia), Marika Congestrì (S. Onofrio, Italia), Luigi Corsini (Pistoia, Italia), Maria Chiara Corsini (Genova, Italia), Aniello Cucurullo (Civitavecchia, Italia), Roberto Cugola (Melara, Italia), Roberto Cupioli (Rimini, Italia), Giuseppe D’Acunto (Lucca — S. Anna, Italia), Stefano D’Andrea (Ancona, Italia), Nazzareno D’Amici (Roma, Italia), Michele Damelon (Gruaro, Italia), Piermaria Carlo Davoli (Milano, Italia), Iole De Angelis (Roma, Italia), Roberto De Pieri (Treviso, Italia), Stefano De Pieri (Martellago, Italia), Ario Deasti (Sanremo, Italia), Stefano Marco Debernardi (Aosta, Italia), Gianfranco Del Mondo (Casoria, Italia), Salvatore Del Mondo (Gaeta, Italia), Gianmaria Dellea (Castelveccana, Italia), Gianmarco Di Luigi (Sant’Antimo, Italia), Alessandro Di Tomizio (Reggello, Italia), Donata Dibenedetto (Altamura, Italia), Angela Dolcini (Pavia, Italia), Denis Dotti (Milano, Italia), Raffaele Duino (San Martino Buon Albergo, Italia), Simona Elefanti (Montecchio Emilia, Italia), Maurizio Elia (Roma, Italia), Claudio Falzoni (Besnate, Italia), Enrico Maria Ferrari (Roma, Italia), Giuseppe Ferraro (Pago Vallo Lauro, Italia), Fiduciaria Cavour Srl (Roma, Italia), Giorgio Filipello (Caccamo, Italia), Giovanni Filipello (Caccamo, Italia), Dario Fiorin (Veneția, Italia), Guido Fortunati (Verona, Italia), Achille Furioso (Agrigento, Italia), Monica Furlanis (Concordia Sagittaria, Italia), Vitaliano Gaglianese (San Giuliano Terme, Italia), Antonio Galbo (Palermo, Italia), Gianluca Gallino (Milano, Italia), Giandomenico Gambacorta (Roma, Italia), Federico Gatti (Besana in Brianza, Italia), Raffaella Maria Fatima Gerardi (Lavello, Italia), Mauro Gini (Bressanone, Italia), Barbara Giudiceandrea (Roma, Italia), Riccardo Grillini (Lugo, Italia), Luciano Iaccarino (Verona, Italia), Vittorio Iannetti (Carrara, Italia), Franz Anton Inderst (Marlengo, Italia), Hermann Kofler (Merano, Italia), Alessandro Lepore (Giovinazzo, Italia), Fabio Lo Presti (Ponte S. Pietro, Italia), Silvia Locatelli (Brembate, Italia), Nicola Lozito (Grumo Appula, Italia), Rocco Lozito (Grumo Appula, Italia), Fabio Maffoni (Soncino, Italia), Silvano Maffoni (Orzinuovi, Italia), Bruno Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Franco Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Michele Maironi Da Ponte (Bergamo, Italia), Francesco Makovec (Lesmo, Italia), Concetta Mansi (Matera, Italia), Angela Marano (Melito di Napoli, Italia), Bruno Marchetto (Milano, Italia), Fabio Marchetto (Milano, Italia), Sergio Mariani (Milano, Italia), Lucia Martini (Scandicci, Italia), Alessandro Mattei (Treviso, Italia), Giorgio Matterazzo (Seregno, Italia), Mauro Mazzone (Verona, Italia), Ugo Mereghetti (Brescia, Italia) și în calitate de împuternicit pentru Fulvia Mereghetti (Casamassima, Italia), Vitale Micheletti (Brescia, Italia), Giuseppe Mignano (Genova, Italia), Fabio Mingo (Ladispoli, Italia), Giovanni Minorenti (Guidonia Montecelio, Italia), Filippo Miuccio (Roma, Italia), Fulvio Moneta Caglio de Suvich (Milano, Italia), Giancarlo Monti (Milano, Italia), Angelo Giuseppe Morellini (Besana in Brianza, Italia), Barbara Mozzambani (San Martino Buon Albergo, Italia), Mario Nardelli (Gubbio, Italia), Eugenio Novajra (Udine, Italia), Giorgio Omizzolo (Baone, Italia), Patrizia Paesani (Roma, Italia), Luigi Paparo (Volla, Italia), Davide Pascale (Milano, Italia), Salvatore Pasciuto (Gaeta, Italia), Sergio Pederzani (Ossuccio, Italia), Aldo Perna (Napoli, Italia), Marco Piccinini (San Mauro Torinese, Italia), Nicola Piccioni (Soncino, Italia), Mauro Piliego (Bolzano, Italia), Vincenzo Pipolo (Roma, Italia), Johann Poder (Silandro, Italia), Giovanni Polazzi (Milano, Italia), Santo Pullarà (Rimini, Italia), Patrizio Ragusa (Roma, Italia), Rosangela Raimondi (Arluno, Italia), Massimo Ratti (Milano, Italia), Gianni Resta (Imola, Italia), Giuseppe Ricciarelli (San Giustino, Italia), Enrica Rivi (Scandiano, Italia), Maria Rizescu (Pesaro, Italia), Alessandro Roca (Torino, Italia), Mario Romani (Milano, Italia), Claudio Romano (Napoli, Italia), Gianfranco Romano (Pisticci, Italia), Ivo Rossi (Nettuno, Italia), Alfonso Russo (Scandiano, Italia), Iginio Russolo (San Quirinino, Italia), Francesco Sabato (Barcelona, Spania), Giuseppe Salvatore (Silvi, Italia), Luca Eudilio Sarzi Amadé, (Milano, Italia), Tiziano Scagliola (Terlizzi, Italia), Antonio Scalzullo (Avellino, Italia), Liviano Semeraro (Gavirate, Italia), Laura Liliana Serpente (Ancona, Italia), Maria Grazia Serpente (Ancona, Italia), Luciana Serra (Milano, Italia), Giuseppe Silecchia (Altamura, Italia), Paolo Sillani (Bergamo, Italia), Vincenzo Solombrino (Napoli, Italia), Patrizia Spiezia (Casoria, Italia), Alberto Tarantini (Roma, Italia), Halyna Terentyeva (Concordia Sagittaria, Italia), Vincenzo Tescione (Caserta, Italia), Riccardo Testa (Cecina, Italia), Salvatore Testa (Pontinia, Italia), Nadia Toneatti (Trieste, Italia), Giuseppe Ucci (Como, Italia), Giovanni Urbanelli (Pescara, Italia), Giuseppina Urciuoli (Avellino, Italia), Amelia Vaccaro (Chiavari, Italia), Maria Grazia Valentini (Tuenno, Italia), Giancarlo Vargiu (Bologna, Italia), Salvatore Veltri Barraco Alestra (Marsala, Italia), Roberto Vernero (Milano, Italia), Vincenza Vigilia (Castello d’Agogna, Italia), Celso Giuliano Vigna (Castel San Pietro Terme, Italia), Roberto Vignoli (Santa Marinella, Italia), Georg Weger (Merano, Italia), Albino Zanichelli (Busana, Italia), Andrea Zecca (Roma, Italia) și Maurizio Zorzi (Ora, Italia) (reprezentanți: S. Sutti și R. Spelta, avocați)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

declararea admisibilității acțiunii;

anularea Deciziei BCE 2012/153/UE din 5 martie 2012 privind eligibilitatea titlurilor de creanță tranzacționabile emise sau garantate pe deplin de Republica Elenă în contextul ofertei de preschimbare a datoriei lansate de Republica Elenă;

prin urmare, obligarea BCE la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Decizia atacată în prezenta cauză prevede asigurarea de către Republica Elenă pentru băncile centrale naționale a unei îmbunătățiri a calității colateralului sub forma unui program de răscumpărare care constituie un quid pluris, și de asemenea o condiție sine qua non, pentru ca titlurile de creanță emise sau garantate pe deplin de Republica Elenă să fie considerate eligibile în contextul ofertei de preschimbare a datoriei lansate de Republica Elenă, cel puțin atât timp cât durează această îmbunătățire a calității colateralului suplimentară din partea statului membru menționat, care constituie un tip de facilitate de credit și este subordonată condițiilor unui mecanism de buy-back unilateral canalizat de Consiliul Guvernatorilor al BCE în favoarea băncilor centrale naționale. Potrivit reclamanților, în decizia atacată nu sunt menționați deloc investitorii privați, așa-numiți dobânditori retail de bonduri grecești.

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă trei motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură (lipsa motivării și identificarea greșită a temeiului juridic).

Se afirmă în această privință, în special, că din decizia atacată lipsește o motivare, printre altele, cu privire la motivul pentru care BCE a decis să admită eligibilitatea bondurilor grecești, motivul pentru care îmbunătățirea calității colateralului trebuie asigurată de Republica Elenă în beneficiul tuturor și numai al băncilor centrale naționale și motivul pentru care investitorii privați retail trebuie în schimb să suporte consecințele create de tratamentul preferențial acordat anumitor subiecte.

În ceea ce privește temeiul juridic, decizia atacată nu ar avea nimic de a face cu politica monetară și cu stabilitatea prețurilor prevăzută la articolul 127 TFUE.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea tratatului sau a principiilor de drept referitoare la aplicarea acestuia (încălcarea principiului egalității de tratament, încălcarea principiului bunei administrări, încălcarea principiului datoriei suverane, încălcarea articolului 123 TFUE și a articolului 21 din Statutul Băncii Centrale Europene, încălcarea principiului proporționalității).

În opinia reclamanților, în prezenta cauză ar fi evidentă încălcarea principiului egalității de tratament, din moment ce toți aceștia sunt, la fel ca BCE și ca băncile centrale naționale, creditori ai statului elen în calitate de deținători ai titlurilor respective, iar prejudiciul suferit de aceștia are, pentru sume egale, aceeași capacitate de a genera efecte sistemice asupra economiei europene.

Principiul datoriei suverane este astfel încălcat, ceea ce se deduce din însăși structura Uniunii Europene, întrucât fiecare stat membru suportă, tocmai, propria datorie și întrucât, în orice caz, datoria unui singur stat nu poate aduce atingere finanțelor și stabilității monedei unice. Însăși structura UEM, astfel cum este prevăzută în Tratatul de la Maastricht, nu permite reciprocizarea datoriilor ci, dimpotrivă, obligă fiecare stat membru să mențină bugetele publice în ordine și să facă față propriilor responsabilități.

BCE, prin decizia atacată a încălcat prin urmare reglementarea la nivelul dreptului primar și derivat în raport cu asigurarea îmbunătățiri calității colateralului financiar în mai multe rânduri, cu încălcarea în special a articolului 123 TFUE.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe existența în speță a unui abuz de putere.

Reclamanții se îndoiesc că o decizie care condiționează eligibilitatea titlurilor de creanță ale unui stat membru de faptul ca statul membru menționat să trebuiască să acționeze sub forma unui program de răscumpărare în beneficiul băncilor centrale naționale corespunde scopului antiinflaționist, prevăzut la articolul 127 TFUE, dispoziție care servește drept temei juridic pentru decizia atacată.

În plus, prin decizia care face obiectul prezentei acțiuni, BCE a pus de fapt în aplicare încă o dată o formă de asistență financiară indirectă în favoarea Republicii Elene suspendând pragurile de calitate a creditelor prevăzute de Eurosistem în privința titlurilor de stat grecești care fac obiectul acoperirii oferite de îmbunătățirea calității colateralului și depășindu-și astfel competențele statutare, care nu prevăd niciun tip de facilitate de credit.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/21


Acțiune introdusă la 23 mai 2012 — Axa Belgium/Comisia

(Cauza T-230/12)

2012/C 243/38

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Axa Belgium (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: G. Cleenewerck de Crayencour, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea notelor de debit nr. 7141101047 de 1 590,62 euro din data de 23/03/2012 și nr. 7141101053 de 10 160,88 euro din data de 23/03/2012;

anularea plății prin compensarea creanțelor și a datoriilor existente ale Comisiei, efectuate prin scrisoarea din 26 martie 2012 adresată S. A. Axa Belgium (scrisoarea cu referințele D (2012) C4 — B.2 — 000212 semnată de domnul B. de la DG Buget);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea tratatelor și pe o eroare de drept, întrucât Comisia ar fi emis note de debit pentru creanțe nefondate și ar fi efectuat recuperarea pe calea compensării a creanțelor care nu erau certe, lichide și exigibile. Reclamanta arată că Comisia solicită sume care depășesc dreptul comun în cadrul subrogării Comisiei în drepturile funcționarilor săi care sunt victime ale accidentelor ai căror autori sunt asigurați pentru răspunderea civilă de către reclamantă.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări și al încrederii legitime, întrucât Comisia ar fi efectuat o compensare în pofida angajamentului contractual de a nu proceda astfel și a faptului că, de mulți ani, Comisia acceptase să soluționeze dosarele prin negociere, fără să recurgă la compensare și în așteptarea deciziilor care urmează să fie pronunțate de către instanțele belgiene.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/21


Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — Wilmar Trading/OAPI — Agroekola EOOD (ULTRA CHOCO)

(Cauza T-232/12)

2012/C 243/39

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Wilmar Trading Pte Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentant: E. Miller, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Agroekola EOOD (Sofia, Bulgaria)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 27 martie 2012 în cauza R 87/2012-1;

obligarea OAPI de a examina calea de atac introdusă împotriva Deciziei diviziei de opoziție din 10 noiembrie 2011 privind opoziția nr. B001760043 și de a urma procedura obișnuită.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: Marca verbală „ULTRA CHOCO” pentru produse din clasele 29, 30 și 31 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9221111

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: Reclamanta

Marca sau semnul invocat: Marca verbală „ultra choco”, înregistrată în Singapore sub nr. T0113987B, pentru produse din clasa 29; marca europeană și bulgară neînregistrată „ULTRA CHOCO”, în temeiul articolului 8 alineatele (3) și (4) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului

Decizia diviziei de opoziție: Respingerea opoziției în întregime

Decizia camerei de recurs: S-a apreciat calea de atac ca nefiind introdusă

Motivele invocate: Încălcarea articolului 8 alineatul (3) litera (a) punctul (ii) și litera (b) și a articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2869/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 privind taxele care trebuie plătite Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/22


Acțiune introdusă la 1 iunie 2012 — Amitié/Comisia

(Cauza T-234/12)

2012/C 243/40

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Amitié Srl (Bologna, Italia) (reprezentanți: D. Bogaert și M. Picat, avocați)

Pârâtă: Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

declararea următoarele note de debit transmise de Comisiei ca nedatorate:

nota privind suma de 50 458,23 euro în cadrul Acordului MINERVAPLUS încheiat între reclamantă și Comisie;

nota privind suma de 358 712,35 euro în cadrul Acordului MICHAEL încheiat între reclamantă și Comisie;

constatarea caracterului neîntemeiat al recuperării sumei totale de 1 083 616,89 euro;

recunoașterea faptului că, la 11 iunie 2011 2, Comisia nu putea să impună reclamantei o procedură de extrapolare în cadrul Acordului BSOLE;

declararea, în consecință, a procedurii de extrapolare ca neîntemeiată potrivit dreptului belgian;

declararea faptului că Comisia nu era îndreptățită să aplice o procedură de extrapolare Acordului BSOLE de la 14 ianuarie 2010;

constatarea faptului că înghețarea unilaterală a plății contribuțiilor financiare ale Comunității pentru Acordurile ATHENA și JUDAICA este neîntemeiată potrivit dreptului luxemburghez;

obligarea încetării imediate a înghețării contribuțiilor financiare ale Comunității, mai precis a sumei de 263 120 de euro blocată din 8 februarie 2010 pentru JUDAICA, și din 14 iunie 2010 pentru ATHENA;

obligarea la plata imediată, de la data pronunțării hotărârii, a sumelor menționate, prin virament în:

contul bancar al coordonatorului de proiect, potrivit articolului 6.2 din Acordul de grant JUDAICA;

contul bancar al coordonatorului de proiect, potrivit articolului 6.2 din Acordul de grant ATHENA;

obligarea Comisiei la plata sumei de:

150 000 de euro pentru acoperirea onorariilor (provizorii) ale consilierilor și auditorului italian; și

256 824,17 euro pentru repararea prejudiciilor cauzate prin înghețarea unilaterală neîntemeiată și abuzivă a plăților de către Comisia Europeană în cadrul Acordurilor ATHENA și JUDAICA;

obligarea Comisiei să plătească reclamantei toate cheltuielile ocazionate de prezenta acțiune, în măsura în care comportamentul neloial al Comisiei este singura cauză a acestui litigiu. Ținând seama de natura și de caracteristicile litigiului, cheltuielile sunt estimate, cu titlu provizoriu, la 50 000 de euro; și

declararea caracterului executoriu al hotărârii care se va pronunța, indiferent dacă se introduce o cale de atac.

În subsidiar, presupunând că va fi obligată la plata unei sume în urma auditului Comisiei (quod non), reclamanta solicită Tribunalului:

să declare că este obligată numai la plata sumei de 54 195,05 euro, iar nu la suma de 1 083 616,89 euro, în conformitate cu jurisprudența belgiană și luxemburgheză privind sancționarea comportamentului abuziv al Comisiei, ceea ce ar transforma într-o utilizare normală utilizarea abuzivă a unui astfel de drept, mai precis suma de 54 195,05 euro, iar nu la suma de 1 083 616,89 euro; și

declararea caracterului executoriu al hotărârii care se va pronunța, indiferent dacă se introduce o cale de atac.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv, prin care reclamanta contestă concluziile raportului de audit al Comisiei în măsura în care:

concluziile raportului de audit al Comisiei sunt contestate în baza unui raport întocmit de un auditor extern și independent, desemnat de reclamanta pentru această chestiune specifică și pentru evaluarea concluziilor raportului de audit al Comisiei; și

în subsidiar, reclamanta susține că Comisia a avut un comportament abuziv, încălcând principiul bunei-credințe (articolul 1134 din codurile civil belgian și luxemburghez).

2.

Al doilea motiv, prin care reclamanta contestă aplicarea procedurii de extrapolare în cazul Acordului BSOLE, în măsura în care:

Comisia a încălcat articolul 17 din Condițiile generale aplicabile contractelor eTEN de fezabilitate/validare comercială;

Comisia a încălcat articolul 4.2.2.3. din Ghidul privind aspectele financiare în cazul acțiunilor indirecte din cel de al șaselea program-cadru octombrie 2003-februarie 2005;

Comisia a încălcat contractul (articolul 1134 alineatul 1 din Codul civil belgian); și

Comisia nu a respectat termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii potrivit dreptului Uniunii [în temeiul articolului 46 (fostul articol 43) din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene].

3.

Al treilea motiv întemeiat pe caracterul nejustificat al înghețării plăților efectuate în cadrul Acordurilor ATHENA și JUDAICA, care fac parte din proiectul eCONTENTPLUS, în măsura în care:

înghețarea plăților nu se întemeiază pe stipulațiile contractuale din Acordurile ATHENA și JUDAICA;

înghețarea nu se poate justifica în temeiul articolului 106 alineatul (4) și a articolului 183 din Regulamentul Comisiei nr. 2342/2002 (1);

articolul 183 din Regulamentul Comisiei nr. 2342/2002 este, de asemenea, inaplicabil;

reclamanta invocă existența unui comportament abuziv al Comisiei în privința înghețării unilaterale și nejustificate a plății contribuțiilor financiare ale Comisiei, potrivit articolului 1134 din Codul civil; și

principiul excepției de neexecutare („exceptio non adimpleti contractus”) este, de asemenea, inaplicabil.


(1)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, p. 1-71, Ediție specială, 01/vol. 04 p. 3)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/23


Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — CEDC International/OAPI — Underberg (Forma unui fir de iarbă într-o sticlă)

(Cauza T-235/12)

2012/C 243/41

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: CEDC International sp. z o.o. (Varșovia, Polonia) (reprezentant: M. Siciarek, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Underberg AG (Dietlikon, Elveția)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 26 martie 2012 în cazul R 2506/2010-4;

Obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca comunitară vizată: marca figurativă cu descrierea „obiectul mărcii este un fir de iarbă verde-maroniu într-o sticlă, lungimea firului de iarbă este aproximativ trei sferturi din înălțimea sticlei” pentru produse din clasa 33 — Cererea nr. 33266 de înregistrare a mărcii comunitare.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: solicitantul.

Marca sau semnul invocat: cererea de înregistrare în Franța nr. 95588457 a mărcii tridimensionale reprezentate de o sticlă cu un fir de iarbă pentru produse din clasa 33; cererea de înregistrare a mărcii nr. 39848553 în Germania; cererea de înregistrare a mărcii nr. 62018 în Polonia; cererea de înregistrare a mărcii nr. 62081 în Polonia pentru produse din clasa 33; cererea de înregistrare a mărcii nr. 85811 în Polonia pentru produse din clasa 33; cererea de înregistrare a mărcii nr. 2092826 în Japonia pentru produse din clasa 28; cererea de înregistrare în Franța nr. 98746752 a mărcii tridimensionale reprezentate de o sticlă cu un fir de iarbă pentru produse din clasa 33; marca neînregistrată utilizată în comerț în Germania în legătură cu „vodka”.

Decizia diviziei de opoziție: respinge integral opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate:

încălcarea principiului legalității;

încălcarea articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului și norma 22 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei și, prin urmare, articolul 8 alineatul (1) litera (a) și articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/24


Acțiune introdusă la 29 mai 2012 — Airbus/OAPI (NEO)

(Cauza T-236/12)

2012/C 243/42

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Airbus SAS (Franța) (reprezentanți: G. Würtenberger și R. Kunze, lawyers)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțate la 23 februarie 2012 în cauza R 1387/2011-1;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „NEO” pentru produse și servicii din clasele 7, 12 și 39 — Cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9624974

Decizia examinatorului: respinge în parte cererea de înregistrare a mărcii comunitare

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate:

încălcarea articolului 64 alineatul (1) și a articolului 59 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului;

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b), a articolului 7 alineatul (1) litera (c) și a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului și

încălcarea articolelor 75 și 76 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/24


Acțiune introdusă la 4 iunie 2012 — Gamesa Eólica/OAPI — Enercon (combinație orizontală de nuanțe de verde)

(Cauza T-245/12)

2012/C 243/43

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Gamesa Eólica, SL (Sarriguren, Spania) (reprezentanți: E. Armijo Chávarri și A. Sanz Cerralbo, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Enercon GmbH (Aurich, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 1 martie 2012 în cauza R 260/2011-1;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca figurativă reprezentând o combinație orizontală de nuanțe de verde pentru produse din clasa 7 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 2346542.

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: reclamanta.

Motivarea cererii de declarare a nulității: partea care solicită declararea nulității își întemeiază cererea pe articolul 52 alineatul (1) litera (a) și pe articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului.

Decizia diviziei de anulare: declară nulitatea înregistrării mărcii comunitare.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și respinge cererea de declarare a nulității.

Motivele invocate:

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului;

încălcarea articolului 62 din Regulamentul privind marca comunitară și

încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/25


Acțiune introdusă la 4 iunie 2012 — Cat Media Pty/OAPI — Avon Products (RETANEW)

(Cauza T-246/12)

2012/C 243/44

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Cat Media Pty Ltd (Warriewood, Australia) (reprezentant: I. De Freitas, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Avon Products, Inc. (New York, Statele Unite)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 21 martie 2012 în cauza R 740/2011-1;

obligarea pârâtului și a celeilalte părți în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în legătură cu această acțiune.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „RETANEW” pentru produse din clasa 3 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. W00884450

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: înregistrarea mărcii comunitare nr. 3531051 a mărcii verbale „ANEW” pentru produse din clasele 3 și 5

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în totalitate

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și respinge cererea de înregistrare în totalitate

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/25


Acțiune introdusă la 6 iunie 2012 — Argo Group International/OAPI — Arisa Assurances (ARIS)

(Cauza T-247/12)

2012/C 243/45

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Argo Group International Holdings Ltd (Hamilton, Bermuda) (reprezentanți: R. Hoy, S. Levine și N. Edbrooke, Solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Arisa Assurances SA (Luxemburg, Luxemburg)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea sau modificarea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 9 martie 2012 în cauza R 193/2011-2, astfel încât marca reclamantei să fie înregistrată;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca figurativă în culori „ARIS” pentru bunuri și servicii din clasa 36 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 7390404

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: înregistrarea mărcii comunitare nr. 307470 a mărcii figurative în culori „ARISA ASSURANCES S. A.” pentru bunuri și servicii din clasa 36

Decizia diviziei de opoziție: respinge cererea de înregistrare a mărcii comunitare în întregime

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: reclamanta susține că OAPI și camera de recurs au săvârșit o eroare de drept în măsura în care au considerat că mărcile sunt similare din punct de vedere juridic și în măsura în care au concluzionat, ipso facto, că există un risc de confuzie în percepția publicului relevant.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/26


Acțiune introdusă la 5 iunie 2012 — Uralita/Comisia

(Cauza T-250/12)

2012/C 243/46

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Uralita, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: K. Struckmann, avocat, și G. Forwood, Barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea articolului 1 alineatul (2) din Decizia C(2012) 1965 a Comisiei din 27 martie 2012 de modificare a Deciziei C(2008) 2626 final din 11 iunie 2008 privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CE (devenit articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/38.695 — Clorat de sodiu), în măsura în care reclamantei îi este aplicată o amendă de 4 231 000 EUR;

anularea articolului 2 din Decizia C(2012) 1965 a Comisiei din 27 martie 2012 (cazul COMP/38.695 — Clorat de sodiu) și

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe nelegalitatea deciziei de aplicare a unei amenzi, după expirarea termenului de prescripție prevăzut la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (1), și de reținere a dobânzilor aferente acestei amenzi.

2.

Al doilea motiv, subsidiar, este întemeiat pe nelegalitatea reținerii de către Comisie a sumei corespunzătoare amenzii aplicate prin Decizia C(2012) 1965 din 27 martie 2012, inclusiv a dobânzilor, înainte ca amenda să devină exigibilă.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003 L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167, rectificare în Ediție specială, 08/vol. 4, p. 269).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/26


Acțiune introdusă la 13 iunie 2012 — Diadikasia Symvouloi Epicheiriseon/Comisia

(Cauza T-261/12)

2012/C 243/47

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Diadikasia Symvouloi Epicheiriseon AE (Chalandri, Grecia) (reprezentant: A. Krystallidis, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluzii

Acordarea de despăgubiri reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin decizia nelegală a Delegației UE în Serbia din 23 martie 2012 de anulare a atribuirii contractului „Strengthening the institutional capacity of the Commission for protection of Competition (CPC) in the Republic of Serbia” (JO 2011 S 147) acordat reclamantei în calitate de lider de consorțiu pentru proiectul menționat,

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul proces.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, pârâta a acționat în mod nelegal acuzând reclamanta de un avantaj incorect față de ceilalți ofertanți, din moment ce acest conflict de interese de care este acuzată reclamanta privește o terță societate care este total independentă, mai precis European profiles SA, iar nu pe reclamantă.

2.

Al doilea motiv, pârâta și-a încălcat obligația de a motiva clar și temeinic decizia de anulare a atribuirii contractului, încălcând astfel articolul 18 din Codul european de bună conduită administrativă prin faptul că nu a explicat din ce motiv reclamantei i se conferise un avantaj incorect în raport cu ceilalți ofertanți.

3.

Al treilea motiv, pârâta i-a încălcat dreptul de a fi ascultată prin faptul că nu a invitat-o să își exprime opinia cu privire la ce anume poate constitui un conflict de interese încălcând articolul 16 din Codul european de bună conduită administrativă.

4.

Al patrulea motiv, pârâta și-a încălcat obligația de a oferi reclamantei acces la documentele care ar putea proba pretinsa legătură ilicită și avantajul incorect în ceea ce privește DIADIKASIA Consortium, în conformitate cu articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

5.

Al cincilea motiv, respectivele acțiuni constituie o gravă încălcare a principiului securității juridice și o gravă eroare de drept, precum și o încălcare a articolului 4 din Codul european de bună conduită administrativă atunci când a anulat pe neașteptate decizia de acordare a proiectului către consorțiul reclamantei din cauza unui pretins „conflict de interese”.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/27


Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Central Bank of Iran/Consiliul

(Cauza T-262/12)

2012/C 243/48

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Central Bank of Iran (Teheran, Iran) (reprezentant: M. Lester, Barrister)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei 2012/35/PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012 (1) și a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 (2), în măsura în care măsurile adoptate prin aceste acte normative se aplică reclamantei;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe faptul că pârâtul a săvârșit o eroare vădită considerând că erau îndeplinite criteriile pentru includerea pe listă prevăzute de Decizia 2012/35/PESC a Consiliului și de Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că pârâtul nu a oferit motive adecvate sau suficiente pentru includerea reclamantei pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că pârâtul nu a respectat dreptul la apărare și dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă al reclamantei.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe faptul că pârâtul a încălcat, în mod nejustificat și disproporționat, drepturile fundamentale ale reclamantei, inclusiv dreptul la protecția proprietății și dreptul la respectarea reputației acesteia.


(1)  Decizia 2012/35/PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 19, p. 22).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/27


Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Schenker/Comisia

(Cauza T-265/12)

2012/C 243/49

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Schenker Ltd (Feltham, Regatul Unit) (reprezentanți: F. Montag și B. Kacholdt, avocați, D. Colgan și T. Morgan, Solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia Comisiei Europene din 28 martie 2012 privind o procedură de aplicare a articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/39462 — Tranzit);

anularea totală și, în subsidiar, reducerea cuantumului amenzii stabilite la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din decizia atacată; și

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

1.

Primul motiv se întemeiază pe faptul că Comisia nu a respectat dreptul la apărare al reclamantei, dreptul la un proces echitabil și principiul bunei administrări, deoarece nu a pus capăt investigației la primirea înștiințării că elementele de probă prezentate de societatea Cleary Gottlieb Steen & Hamilton LLP în numele societății Deutsche Post AG erau viciate de o serie de încălcări ale legii.

2.

Al doilea motiv se întemeiază pe faptul că Comisia și-a depășit competența, adoptând decizia atacată cu toate că nu avea acest drept în temeiul Regulamentului nr. 141 al Consiliului din 26 noiembrie 1962 (1).

3.

Al treilea motiv se întemeiază pe faptul că, reținând că era îndeplinit criteriul efectului apreciabil asupra comerțului între statele membre, Comisia a încălcat articolul 101 alineatul (1) TFUE și articolele 4 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2).

4.

Al patrulea motiv se întemeiază pe faptul că Comisia a încălcat articolul 101 alineatul (1) și articolul 296 TFUE, articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolele 4, 7 și articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, precum și principiul răspunderii personale și principiul bunei administrări, deoarece a considerat că reclamanta este răspunzătoare pentru conduita societății BAX Global Ltd. (UK) și a amendat doar reclamanta pentru respectiva conduită, cu toate că BAX Global Ltd. (UK) fusese o filială a unei alte întreprinderi conduse de The Brink's Company pe întreaga durată a conduitei definite la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din decizia atacată.

5.

Al cincilea motiv se întemeiază pe faptul că Comisia a încălcat articolele 23 și 27 din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, dreptul la apărare al reclamantei, Orientările privind calcularea amenzilor din 2006 (3), principiul conform căruia sancțiunea trebuie să fie pe măsura faptei, precum și principiul bunei administrări, principiul nulla poena sine culpa și principiul proporționalității și a săvârșit de asemenea o eroare vădită de apreciere prin stabilirea cuantumului amenzii pe baza cifrei de afaceri, cu depășirea cuantumului maxim teoretic care putea fi aplicat în considerarea conduitei definite la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din decizia atacată.

6.

Al șaselea motiv se întemeiază pe faptul că Comisia a încălcat articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, Comunicarea privind clemența (4), precum și principiul egalității de tratament și a săvârșit o eroare vădită de apreciere la stabilirea coeficientului de reducere a amenzii aplicate reclamantei.

7.

Al șaptelea motiv se întemeiază pe faptul că Comisia a încălcat articolul 23 din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, precum și principiul egalității de tratament și a săvârșit o eroare vădită de apreciere refuzând să inițieze discutii privind tranzacția în temeiul Comunicării Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție (5).


(1)  Regulamentul nr. 141 al Consiliului din 26 noiembrie 1962 privind exceptarea sectorului transporturilor de la aplicarea Regulamentului nr. 17 (JO 1962, 124, p. 2751).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).

(3)  Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO C 210, p.2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264).

(4)  Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO C 298, p. 17, Ediție specială, 08/vol. 5, p. 3).

(5)  Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO 2008 C 167, p. 1)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/28


Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Deutsche Bahn și alții/Comisia

(Cauza T-267/12)

2012/C 243/50

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Deutsche Bahn AG (Berlin, Germania), Schenker AG (Essen, Germania), Schenker China Ltd (Shanghai, China), Schenker International (H.K.) Ltd (Hong Kong, China) (reprezentanți: F. Montag și B. Kacholdt, avocați, D. Colgan și T. Morgan, solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Anularea articolului 1 alineatul (2) litera (g), a articolului 1 alineatul (3) litera (a), a articolului 1 alineatul (3) litera (b) și a articolului 1 alineatul (4) litera (h) din decizia Comisiei Europene din 28 martie 2012 privind o procedură de aplicare a articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/39.462 — Servicii de expediere a mărfurilor);

anularea în totalitate sau, cu titlu subsidiar, reducerea amenzilor stabilite la articolul 2 alineatul (2) litera (g), la articolul 2 alineatul (3) litera (a), la articolul 2 alineatul (3) litera (b) și la articolul 2 alineatul (4) litera (h) din decizia atacată și

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șase motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a dreptului la apărare al reclamantelor, a dreptului la un proces echitabil și a principiului bunei administrări, întrucât nu a încetat investigarea după ce a luat cunoscut faptul că probele prezentate de reprezentanții legali ai unor anumite societăți sunt afectate de diverse vicii.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe depășirea de către Comisie a competențelor sale prin adoptarea deciziei atacate, cu încălcarea Regulamentului nr. 141/1962 (1).

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 101 alineatul (1) TFUE și a articolului 296 TFUE, a articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 4, a articolului 7 și a articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003, precum și a principiilor răspunderii personale și bunei administrăriin prin faptul că a imputat întreprinderii Schenker China Ltd comportamentul BAX Global (China) Co. Ltd și prin faptul că a impus o amendă exclusiv Schenker China Ltd pentru acest comportament, deși BAX Global (China) Co. Ltd a fost o filială a unei alte întreprinderi pentru aproape întreaga perioadă a comportamentului, definită la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din decizia atacată.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolelor 23 și 27 din Regulamentul nr. 1/2003, a dreptului la apărare al reclamantelor, a Orientărilor privind calcularea amenzilor din 2006 (2), a principiului proporționalității sancțiunilor, precum și a principiilor bunei administrări, nulla poena sine culpa și proporționalității și pe săvârșirea de către Comisie unei erori vădite de apreciere la stabilirea unui cuantum al amenzilor pe baza cifrei de afaceri care depășește pragul teoretic maxim care ar fi fost aplicabil comportamentului în cauză, cuantum definit la articolul 1 alineatul (2) litera (g), la articolul 1 alineatul (3) litera (a), la articolul 1 alineatul (3) litera (b) și la articolul 1 alineatul (4) litera (h) din decizia atacată.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 23 din Regulamentul nr. 1/2003, a Comunicării privind cooperarea (3), precum și a principiului egalității de tratament și pe săvârșirea unei erori vădite de apreciere în stabilirea nivelurilor de reducere a amenzilor aplicate reclamantelor.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 23 din Regulamentul nr. 1/2003, a principiului egalității de tratament și pe săvârșirea unei erori vădite de apreciere prin faptul că a refuzat să inițieze o procedură de tranzacție conform Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție (4).


(1)  Regulamentul nr. 141 al Consiliului Privind exceptarea sectorului transporturilor de la aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 17 (JO 124, p. 2751).

(2)  Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO 2006 C 210, p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264).

(3)  Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO 2006 C 298, p. 17, Ediție specială, vol. 08/5, p. 3).

(4)  Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO 2008 C 167, p. 1).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/29


Acțiune introdusă la 18 iunie 2012 — Suwaid/Consiliul

(Cauza T-268/12)

2012/C 243/51

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Joseph Suwaid (Damasc, Siria) (reprezentanți: L. Defalque și T. Bontinck, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

anularea punctului 7 din partea A din anexa I la Decizia de punere în aplicare 2012/172/PESC a Consiliului din 23 martie 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/782/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO L 87, p. 103);

anularea punctului 7 din partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 266/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L 87, p. 45);

în subsidiar, declararea deciziei atacate și a regulamentului atacat ca fiind inaplicabile reclamantului și dispunerea radierii numelui acestuia și a datelor sale personale de pe lista persoanelor care fac obiectul unor sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană;

obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată și în special a tuturor cheltuielilor, onorariilor și plăților anticipate efectuate în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, întemeiat

pe o încălcare a drepturilor fundamentale și a garanțiilor procedurale și pe o încălcare a articolului 21 alineatul (2) din Decizia 2011/782/PESC a Consiliului și a articolului 32 alineatul (2) din Regulamentul nr. 36/2012 al Consiliului, întrucât măsurile contestate nu au fost notificate reclamantului și întrucât acestuia nu i-au fost comunicate elemente de probă sau indicii serioase care să justifice înscrierea sa pe lista persoanelor sancționate;

2.

Al doilea motiv, întemeiat

pe o eroare vădită de apreciere, întrucât reclamantul nu a fost implicat în politica regimului sirian;

3.

Al treilea motiv, întemeiat

pe o încălcare a dreptului la apărare, a principiului unui proces echitabil și a principiului unei protecții jurisdicționale efective, întrucât Consiliul nu a răspuns la solicitarea reclamantului și, prin urmare, nu a explicat de ce a fost adăugat numele acestuia pe listele de sancțiuni, nu a prezentat probe care să justifice includerea sa pe listele menționate și nici nu i-a dat reclamantului posibilitatea de a fi ascultat, înainte și după adoptarea măsurilor restrictive contestate;

4.

Al patrulea motiv, întemeiat

pe o încălcare a obligației de motivare, întrucât Consiliul s-a limitat să utilizeze o formulare afirmativă și vagă în decizia atacată și în regulamentul atacat, fără a prezenta o justificare detaliată, atunci când a adoptat măsurile restrictive împotriva reclamantului;

5.

Al cincilea motiv, întemeiat

pe săvârșirea unei erori de către Consiliu prin faptul că acesta în mod deliberat nu a menționat în actele atacate drepturile și principiile fundamentale consacrate de dreptul Uniunii în Uniunea Europeană. În acest sens reclamantul subliniază că actele atacate au fost adoptate de Consiliu în temeiul articolului 215 TFUE, care nu prevede „garanții democratice”.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/30


Acțiune introdusă la 18 iunie 2012 — Makro autoservicio mayorista/Comisia

(Cauza T-269/12)

2012/C 243/52

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Makro autoservicio mayorista, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: P. De Baere și P. Muñiz, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei (2010) 22 final a Comisiei din 18 ianuarie 2010 prin care constată că înscrierea ulterioară în evidența contabilă a taxelor la import este justificată și că nu se justifică remiterea acestor taxe într-un caz particular, decizie comunicată reclamantei la 19 aprilie 2012 și

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv:

Taxele la import au fost înscrise în evidența contabilă cu încălcarea articolului articolul 220 alineatul (2) litera (b) din Codului vamal comunitar (1), întrucât pârâta a considerat în mod eronat că reglementările antidumping adoptate împotriva importurilor din țări terțe sunt aplicabile în mod automat bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia și, în consecință, nu a informat comercianții că Regulamentul antidumping era, de asemenea, aplicabil bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În subsidiar, autoritățile din Turcia au confirmat în mod greșit că obligațiile antidumping impuse bunurilor din tări terțe nu erau aplicabile bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În plus, reclamanta arată că autoritățile vamale spaniole au presupus în mod greșit că bunurile însoțite de un certificat de origine nu pot fi supuse unor taxe suplimentare ori unor măsuri de protecție comercială, și nu au informat operatorii economici că importurile din Turcia pot fi supuse măsurilor comerciale, chiar dacă asemenea bunuri se află în liberă circulație.

2.

Al doilea motiv:

Eroarea săvârșită de autoritățile vamale competente nu ar fi putut fi descoperită în mod rezonabil de către debitor, care a acționat cu bună-credință și a respectat toate dispozițiile legislației în vigoare în ceea ce privește declarația vamală.

3.

Al treilea motiv:

Reclamanta susține că se află într-o situație specială în sensul articolului 239 din Codul vamal comunitar și că nu i se poate imputa nicio înșelăciune sau o neglijență vădită în temeiul acestei dispoziții legale.


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58)


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/30


Acțiune introdusă la 12 iunie 2012 — Panalpina Welttransport și alții/Comisia

(Cauza T-270/12)

2012/C 243/53

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Panalpina Welttransport (Holding) AG (Basel, Elveția), Panalpina Management AG (Basel, Elveția) și Panalpina China Ltd (Hong Kong, China) (reprezentanți: S. Mobley, A. Stratakis, T. Grimmer și B. Smith, Solicitors)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

Anularea în totalitate a Deciziei Comisiei din 28 martie 2012 privind o procedură de aplicare a articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/39462 — Tranzit), în măsura în care se referă la reclamante;

în subsidiar:

în cazul în care Tribunalul admite primul și/sau al doilea motiv invocat de reclamante, modificarea articolului 2 alineatele (2), (3) și (4) din decizie în măsura în care se referă la reclamante, în sensul anulării sau, în subsidiar, a reducerii amenzii aplicate reclamantelor prin aceste dispoziții;

în cazul în care Tribunalul admite al treilea motiv invocat de reclamante, anularea sau modificarea articolului 1 alineatul (2) litera (f) din decizie pentru a reflecta durata redusă a încălcării și, în consecință, modificarea articolului 2 alineatul (2) din decizie în măsura în care se referă la reclamante, în sensul anulării sau a reducerii amenzii aplicate reclamantelor prin aceste dispoziții; și

în cazul în care Tribunalul admite al patrulea motiv invocat de reclamante, modificarea articolului 2 alineatele (2), (3) și (4) din Decizie în măsura în care se referă la reclamante, în sensul anulării sau, în subsidiar, a reducerii amenzii aplicate reclamantelor prin aceste dispoziții; și, în orice ipoteză:

obligarea Comisiei la suportarea propriilor cheltuieli, precum și a cheltuielilor efectuate de reclamante în legătură cu prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.

Primul motiv se întemeiază pe faptul că, stabilind cuantumul de bază al amenzii prin determinarea „valorii vânzărilor” care au avut legătură cu încălcarea pe baza vânzărilor totale către clienții din SEE, Comisia s-a îndepărtat de la practica sa decizională, a săvârșit o eroare de drept și a încălcat obligația de motivare, principiul proporționalității și principiul egalității de tratament.

2.

Al doilea motiv se întemeiază pe faptul că, stabilind cuantumul de bază al amenzii fără a lua în calcul particularitățile cazului și natura activității în cauză (inclusiv impactul înțelegerii privind transportul aerian de marfă), Comisia s-a îndepărtat de la practica sa decizională, a săvârșit o eroare de drept și a încălcat obligația de motivare, principiul proporționalității și principiul egalității de tratament.

3.

Al treilea motiv se întemeiază pe faptul că, declarându-se competentă să sancționeze înțelegerea privind sistemul de manifest avansat („SMA”) pentru perioada anterioară datei de 1 mai 2004, Comisia a săvârșit o eroare de drept.

4.

Al patrulea motiv se întemeiază pe faptul că, prin aplicarea greșită a puterii sale de apreciere în privința procedurii de tranzacție, Comisia s-a îndepărtat de la practica sa decizională.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/31


Acțiune introdusă la 15 iunie 2012 — Unister/OAPI (Ab in den Urlaub)

(Cauza T-273/12)

2012/C 243/54

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Unister GmbH (Leipzig, Germania) (reprezentanți: H. Hug și A. Kessler-Jensch, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 aprilie 2012 adoptate în cauza R 2150/2011-1;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „Ab in den Urlaub” pentru servicii din clasele 35, 39, 41 și 43 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 692 286

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate:

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009

încălcarea articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/31


Acțiune introdusă la 15 iunie 2012 — Alfastar Benelux/Consiliul

(Cauza T-274/12)

2012/C 243/55

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Alfastar Benelux (Ixelles, Belgia) (reprezentanți: N. Keramidas și N. Korogiannakis, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Declararea faptului că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația care îi revine în temeiul articolului 266 TFUE întrucât s-a abținut să adopte toate măsurile pe care le presupune executarea Hotărârii Tribunalului din 20 octombrie 2011 pronunțate în cauza T-57/09, Alfastar Benelux/Consiliul, și să își precizeze poziția în această privință în termenul care i-a fost acordat, deși a fost invitat în mod formal să facă acest lucru;

obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor pe care le presupune executarea Hotărârii Tribunalului din 20 octombrie 2011 pronunțate în cauza T-57/09, Alfastar Benelux/Consiliul, și precizarea unei poziții în această privință;

obligarea pârâtului la plata către reclamantă de daune interese în cuantum de 20 000 de euro, în temeiul articolului 340 TFUE și

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și a celorlalte cheltuieli și costuri aferente prezentei cauze, chiar și în ipoteza respingerii prezentei acțiuni.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv întemeiat pe faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația care îi revine în temeiul articolului 266 TFUE întrucât s-a abținut să adopte toate măsurile pe care le presupune executarea Hotărârii Tribunalului din 20 octombrie 2011 pronunțate în cauza T-57/09, Alfastar Benelux/Consiliul, și să își precizeze poziția în această privință în termenul care i-a fost acordat, deși a fost invitat în mod formal să facă acest lucru.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/32


Acțiune introdusă la 25 iunie 2012 — S.I.C.O.M./Comisia

(Cauza T-279/12)

2012/C 243/56

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: S.I.C.O.M. Srl — Società industriale per il confezionamento degli olii meridionale (Cercola, Italia) (reprezentant: R. Manzi, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

declararea faptului că societatea S.I.C.O.M Srl, în curs de lichidare, este creditoarea Comisiei pentru suma de 24 338,10 euro, majorată cu dobânzi și recalculată conform articolului 18 alineatul (7) din Regulamentul nr. 2519/1997 al Comisiei, sau a altei sume pe care Tribunalul o va stabili și, în consecință, obligarea Comisiei la plata sumelor astfel stabilite;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor generale, a cheltuielilor de judecată și a onorariilor, la care se adaugă TVA-ul, a contribuției la Casa de Asigurări a Avocaților și a unei rambursări forfetare de 12,5%.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta, adjudecatara acțiunii nr. 35 adoptate în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 664/2001 al Comisiei din 2 aprilie 2001 privind furnizarea de ulei vegetal cu titlul de ajutoare alimentare (JO L 93, p. 3), având ca obiect furnizarea de 500 de tone de ulei de rapiță colza rafinat, ambalat în bidoane de 5 litri, livrat DAP la magazinele Tombo PAM Warehouse din Guineea anterior datei de 17 iunie 2001, contestă reținerile din plățile efectuate de Comisie în temeiul unei penalități pentru mărfurile livrate cu întârziere și al unei penalități suplimentare pentru mărfurile nelivrate.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă următoarele motive.

1.

În ceea ce privește aplicarea penalității pentru marfa nelivrată, reclamanta arată că, în realitate, marfa livrată efectiv se ridica la 498,819 tone, respectiv cu 1,435 tone mai puțin decât cantitatea prevăzută în anunțul de cerere de ofertă. În această privință, reclamanta invocă toleranța de 1 % prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 2519/97 al Comisiei din 16 decembrie 1997 de stabilire a normelor generale privind mobilizarea produselor livrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1292/96 al Consiliului cu titlu de ajutor alimentar comunitar (JO L 346, p. 23, Ediție specială, 01/vol. 16, p. 29). În ceea ce privește articolul 15 din regulamentul citat anterior, reclamanta precizează că, în speță, este necontestat că s-au livrat efectiv beneficiarului 498,819 tone de marfă, astfel cum reiese din certificatul de predare-primire și că niciun eveniment intervenit în intervalul care ar fi determinat o eventuală diminuare a cantității de marfă nu i-ar putea fi imputat.

2.

În ceea ce privește penalitatea pentru marfa livrată cu întârziere, reclamanta invocă aplicarea împrejurării exoneratoare întemeiate pe un caz de forță majoră în ceea ce privește întârzierea suferită de încărcătura implicată în operațiunea din portul de îmbarcare Napoli și, în consecință, prelungirea cu 30 de zile prevăzută la articolul 14 alineatul (15) din Regulamentul nr. 2519/97, citat anterior. În această privință, reclamanta invocă de asemenea aplicarea articolului 22 alineatul (4) și a articolului 25 din același regulament.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/32


Acțiune introdusă la 22 iunie 2012 — FIS’D/Comisia

(Cauza T-283/12)

2012/C 243/57

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: FIS’D — Formazione integrata superiore del design (Catanzaro, Italia) (reprezentanți: S. Baratti și A. Sodano, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei atacate;

admiterea cererilor de luare a unor măsuri de organizare a procedurii și/sau de cercetare judecătorească formulate;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este îndreptată împotriva Deciziei Comisiei Europene din 12 aprilie 2012, Ref. Ares(2012)446225, prin care s-a respins contestația administrativă depusă de reclamantă în temeiul articolului 22 din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 împotriva deciziei Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură din 13 ianuarie 2011„Termination of the Framework Partnership Agreement 2011-0181, Erasmus Mundus Masters Course in City Regeneration”, prin care s-a dispus încetarea anticipată a Acordului-cadru de parteneriat 2011-0181, încheiat în cadrul programului Erasmus Mundus 2009-2013.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dispozițiilor legale sub forma unei erori vădite de apreciere și a nemotivării:

Potrivit reclamantei, Comisia nu a demonstrat că, în cadrul examinării având ca obiect modificarea proiectului reCity Erasmus Mundus Master Course prezentată de Università degli Studi „Mediterranea” di Reggio Calabria la 21 decembrie 2011 în numele unui consorțiu diferit de cel inițial, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a încălcat în mod vădit secțiunile II. A.1 și II. B.4 din Administrative and Financial Handbook, care constituie parte integrantă din Specific Grant Agreement anexat la Framework Partnership Agreement și articolul II.12.3 din Framework Partnership Agreement.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dispozițiilor legale sub forma unei erori vădite de apreciere:

În această privință se precizează că nu s-a demonstrat de către Comisie că, prin aprobarea extinderii Specific Grant Agreement pentru subvenționarea masteratului în curs pe baza noului proiect prezentat de Università degli Studi „Mediterranea” di Reggio Calabria la 21 decembrie 2011, care urma să fie realizat de un consorțiu diferit de cel inițial, decizia Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură era viciată de o încălcare vădită a articolelor I.3 și II.12.3 din Framework Partnership Agreement, de abuz de putere și, în special, de denaturare, de lipsa unei condiții esențiale, de un caracter ilogic și contradictoriu și de nemotivare.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dispozițiilor legale sub forma unei erori vădite de apreciere și a nemotivării:

Cu privire la acest aspect se precizează că nu s-a demonstrat de către Comisie că, prin dispunerea încetării Framework Partnership Agreement și prin aprobarea extinderii Specific Grant Agreement pentru un proiect diferit, în ceea ce privește consorțiul și conținutul, de cel care fusese prezentat în cadrul procedurii de selecție, decizia Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură este viciată de încălcarea și de aplicarea eronată a anexei I la Framework Partnership Agreement, de abuz de putere și, în special, de denaturare, de lipsa unei condiții esențiale, de lipsă de logică, de încălcarea principiului general al bunei administrări și a principiilor aferente acestuia — al bunei credințe, al transparenței, al imparțialității și al proporționalității — precum și a principiului încrederii legitime.


Tribunalul Funcției Publice

11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/34


Acțiune introdusă la 22 mai 2012 — ZZ/Comisia

(Cauza F-56/12)

2012/C 243/58

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: EurAA Anwälte für Arbeitnehmer Rechtsanwaltsgesellschaft mbH, societate de avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Cerere de anulare a deciziei Comisiei de a nu plăti pentru reclamant, după încetarea contractului său și în perioada de șomaj, contribuțiile la organismul german de asigurare pentru limită de vârstă sau la organismul de asigurare pentru limită de vârstă al Uniunii Europene și cerere de integrare a reclamantului în sistemul de pensii al Uniunii Europene sau de transfer al drepturilor de pensie ale acestuia la organismul german de asigurare pentru limită de vârstă

Concluziile reclamantului

Anularea Deciziei nr. R/813/11 din 24 februarie 2012 a autorității competente pentru a încheia contracte de serviciu din cadrul Direcției Generale a Comisiei Europene;

obligarea pârâtei la integrarea reclamantului, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2008 și 31 august 2009, în sistemul de pensii pentru limită de vârstă al funcționarilor și al celorlalți agenți ai Comunității Europene și obligarea pârâtei la plata contribuțiilor aferente;

cu titlu subsidiar, obligarea pârâtei de a depune la organismul german de asigurare pentru limită de vârstă o cerere de asigurare complementară pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2008 și 31 august 2009 și obligarea pârâtei la plata pentru reclamant a contribuțiilor obligatorii la sistemul german de asigurare pentru limită de vârstă;

cu titlu subsidiar, constatarea obligației pârâtei de a plăti reclamantului, cu începere din momentul lichidării pensiei acestuia, despăgubiri în compensare pentru reducerea pensiei în raport cu pensia pe care ar fi primit-o dacă ar fi fost plătite contribuțiile obligatorii aferente perioadei cuprinse între 1 aprilie 2008 și 31 august 2009 la sistemul obligatoriu de asigurare pentru limită de vârstă.


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/34


Acțiune introdusă la 8 iunie 2012 — ZZ/Comisia

(Cauza F-60/12)

2012/C 243/59

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ZZ (reprezentant: E. Guerrieri Piaceri, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei prin care reclamantei nu i s-au acordat șase puncte de promovare pentru exercițiul de promovare 2011, revizuirea raportului de evaluare și atribuirea punctelor necesare pentru a fi promovată la gradul AST 2.

Concluziile reclamantei

Anularea raportului de evaluare prin care reclamanta este evaluată pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 și a deciziei prin care reclamantei i se acordă două puncte de promovare pentru aceeași perioadă;

drept consecință a anulării, dispunerea ca pârâta să efectueze o nouă examinare a raportului de evaluare a reclamantei, acordându-i punctele necesare în vederea promovării acesteia la gradul AST 2 cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2011;

obligarea pârâtei la plata sumei stabilite ex aequo et bono la 20 000 de euro (inclusiv cheltuielile efectuate în legătură cu procedura).


11.8.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/34


Acțiune introdusă la 25 iunie 2012 — ZZ/Comisia

(Cauza F-65/12)

2012/C 243/60

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: D. Abreu Caldas, A. Coolen, J.-N. Louis, É. Marchal și S. Orlandi, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Comisiei de a nu acorda reclamantului o alocație familială pentru fiul din altă căsătorie al soției sale.

Concluziile reclamantului

Anularea deciziei Comisiei din 17 august 2011 de respingere a cererii din 20 iulie a reclamantului de obținere, pentru copilul soției sale, a unei alocații familiale precum și a beneficiilor derivate și a cheltuielilor de călătorie anuale;

în măsura necesară, anularea deciziei de respingere a reclamației sale din 13 martie 2012;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.