INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/1

Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind stimularea potențialului creativ și inovator al tinerilor

2012/C 169/01

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AVÂND ÎN VEDERE:

—

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperare în domeniul tineretului (2010-2018), care îndeamnă la susținere pentru a asigura participarea tinerilor la democrația reprezentativă și în societatea civilă la toate nivelurile, precum și în cadrul societății în general și, mai mult, pentru a sprijini dezvoltarea talentului și a competențelor antreprenoriale ale tinerilor, în scopul îmbunătățirii capacității de inserție profesională și a oportunităților de angajare viitoare ale acestora și în scopul promovării dezvoltării personale, a capacităților de învățare mai bune, a competențelor interculturale, a înțelegerii și a respectului pentru diversitatea culturală, precum și a dezvoltării de competențe și aptitudini noi și flexibile pentru viitoare oportunități de angajare.

—

Strategia Europa 2020 și inițiativa sa emblematică „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” și „Tineretul în mișcare”, precum și, în special, obiectivul principal privind ocuparea forței de muncă (obiectivul de a se ajunge la o rată de ocupare de 75 % pentru femeile și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă, a celor mai puțin calificați și printr-o mai bună integrare a migranților legali) și obiectivul privind educația și formarea (îmbunătățirea nivelurilor de educație, în special prin fixarea obiectivului de reducere a ratei de părăsire timpurie a școlii la sub 10 % și prin creșterea de până la 40 %, cel puțin, a numărului absolvenților de învățământ terțiar sau echivalent acestuia, cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani);

—	Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind promovarea creativității și a inovării prin educație și formare;

—

Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind promovarea unei generații creative: dezvoltarea creativității și a capacității de inovare a tinerilor prin intermediul formelor de expresie culturală prin promovarea accesului mai larg la cultură și la expresia culturală, atât prin educația formală, cât și prin învățarea nonformală, în special prin intermediul unor parteneriate structurate și strategice la nivel instituțional și de politică;

—

Rezoluția Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind activitățile pentru tineret „subliniază importanța asigurării faptului că activitățile pentru tineret sunt pe deplin integrate în inițiativa «Tineretul în mișcare». Aceasta trebuie să le asigure tuturor tinerilor, în special celor cu oportunități mai reduse, aptitudinile și competențele-cheie relevante necesare pentru societatea și economia anului 2020”;

—	Rezoluția Consiliului din 19 mai 2011 privind încurajarea unor forme noi și eficace de participare a tuturor tinerilor la viața democratică din Europa, care recunoaște că tinerii pot aduce contribuții valoroase la dezvoltarea societății;

—	Concluziile Consiliului din 29 noiembrie 2011 privind competențele culturale și creative și rolul acestora în construirea capitalului intelectual al Europei;

—	Declarația membrilor Consiliului European din 30 ianuarie 2012, care îndeamnă la depunerea de eforturi pentru stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, inclusiv prin promovarea primului lor contact cu viața profesională și participarea acestora pe piața muncii.

RECUNOSC CĂ:

—

Uniunea Europeană se confruntă cu un număr considerabil de provocări, inclusiv consecințele economice și sociale ale crizei economice și financiare globale, care conduc la o creștere și progrese insuficiente, la o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor și la oportunități limitate pentru tineri, precum și la absența incluziunii sociale și a coeziunii;

—

rata actuală a șomajului în rândul tinerilor din Europa, de peste 20 %, este de două ori mai mare decât pentru ansamblul populației active și este posibil să aibă, pentru tinerii afectați, inclusiv cei cu nevoi suplimentare sau speciale ori cei cu mai puține oportunități care pot avea calificări limitate, implicații grave pe termen scurt și lung;

—	există o nevoie în creștere de creativitate, inovare, adaptabilitate și competențe de comunicare avansate pe piața forței de muncă și în viața socială, precum și o necesitate de a dezvolta competențe antreprenoriale;

—	participarea tinerilor la procesele democratice formale, de tipul alegerilor, este adesea mai scăzută decât cea a populației în ansamblu.

CONSIDERĂ CĂ:

—	potențialul creativ și inovator al tinerilor prin antreprenoriat este unul dintre elementele-cheie pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii;

—	educația pentru antreprenoriat îi poate încuraja pe tineri să întrețină o atitudine mai favorabilă față de educație, să aibă ambiții mai înalte pentru educația și cariera lor viitoare, să simtă că pot aduce o contribuție la societate și să mențină o perspectivă mai optimistă asupra viitorului;

—

implicarea activă a tinerilor în societate, de exemplu, prin activități pentru tineret și de voluntariat și prin organizațiile civice, poate valorifica creativitatea și capacitatea lor de inovare și, în acest fel, cetățenia lor activă și le poate spori oportunitățile pe piața muncii și de creare a unor posibilități de activități independente;

—	învățarea nonformală și informală, precum și educația și formarea formale, sunt indispensabile pentru dezvoltarea competențelor și a aptitudinilor necesare capacității de inserție profesională și pentru realizarea unei mai bune includeri a tinerilor pe piața muncii și în societate, în general;

—	activitățile pentru tineret și organizațiile de tineret sunt canale pentru dezvoltarea competențelor și a aptitudinilor tinerilor, în special ale tinerilor cu mai puține oportunități;

—	dobândirea de competențe culturale este fundamentală pentru dezvoltarea capitalului intelectual al tinerilor și promovează formarea creativității și a capacității lor de inovare;

—

utilizarea creativă de către tineri a mijloacelor de comunicare sociale ar trebui stimulată și mai mult, în paralel cu depunerea de eforturi pentru a le spori capacitatea de a accesa mijloacele de comunicare și de a înțelege, a evalua în mod critic, a crea și a comunica conținut media cu scopul de a crește participarea lor la ansamblul societății, inclusiv de a consolida capitalul social prin realizarea de legături online între comunități și indivizi și, în același timp, de a oferi societății posibilitatea de a beneficia de competențele și aptitudinile lor.

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

—	participarea tinerilor pe piața muncii este esențială pentru a profita de potențialul lor creativ și inovator, precum și pentru a garanta cetățenia activă și incluziunea socială;

—

ar trebui favorizate creativitatea, capacitatea de inovare și competențele antreprenoriale ale tinerilor drept instrument pentru participarea activă la societate, precum și o capacitate sporită de inserție profesională, prin finanțarea corespunzătoare și prin dezvoltarea de parteneriate între sectoarele relevante în scopul stimulării inovării;

—	competențele și aptitudinile dobândite prin învățarea nonformală și informală ar trebui promovate mai bine și, de preferință, validate în vederea consolidării capacităților tinerilor și a rolului lor viitor pe piața muncii, de exemplu ca angajați sau antreprenori;

—	inițiativele tinerilor – astfel cum sunt sprijinite în prezent prin Programul „Tineretul în acțiune” – reprezintă un instrument important pentru a inspira și a sprijini antreprenoriatul creativ în rândul tinerilor.

INVITĂ STATELE MEMBRE:

să sprijine creativitatea, capacitatea de inovare și talentul tinerilor, cu scopul de a asigura suficiente oportunități pentru dezvoltarea personală și socială, prin învățare nonformală și informală, activități de voluntariat, cetățenie activă, cooperare interculturală și activități pentru tineret, asigurând, de exemplu, finanțări adecvate și sustenabile în măsura în care acest lucru este posibil;

2.	să stimuleze parteneriate strategice între organizațiile de tineret, autoritățile de nivel local, regional și național, precum și în sectorul privat, pentru a organiza proiecte și evenimente conduse de tineri;

3.	să faciliteze și să îmbunătățească recunoașterea și validarea învățării nonformale și informale;

4.	să încurajeze inițiativele de promovare a coproprietății cu tinerii în privința chestiunilor referitoare la tineret, printr-un dialog în cadrul căruia toți actorii pot exprima idei de implicare a tinerilor în procedurile decizionale democratice la toate nivelurile;

5.	să promoveze și să disemineze informațiile despre creativitatea, capacitatea de inovare și talentul tinerilor prin schimbul de bune practici.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA:

să instituie un grup tematic de experți în care să participe experți naționali numiți de statele membre în conformitate cu principiul metodei deschise de coordonare și conform principiilor stabilite în anexă, care să aibă următorul obiectiv:

—

să pună în comun cele mai bune practici privind modalitatea de promovare a creativității și a capacității de inovare a tinerilor prin identificarea competențelor și a aptitudinilor dobândite prin învățarea nonformală și informală relevante din punctul de vedere al capacității de inserție profesională;

să abordeze creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor, precum și cetățenia activă și incluziunea socială ale acestora, prin prioritățile Programului „Tineretul în acțiune” și, fără a aduce atingere negocierilor în curs, ale altor eventuale programe și fonduri UE existente și viitoare, inclusiv Fondul social european;

3.	să examineze ideea de a iniția cercetarea cu privire la utilizarea mijloacelor de comunicare în legătură cu participarea democratică la nivel național și european, pentru a sprijini creșterea participării democratice prin comunicare personalizată, adaptată nevoilor tinerilor și transparentă;

să profite în mod optim de Anul european al cetățenilor 2013 (1) în vederea axării asupra mobilității libere și a participării depline a tinerilor în societatea europeană; și să consolideze conștientizarea drepturilor și a responsabilităților lor ca cetățeni ai UE, precum și coeziunea și înțelegerea reciprocă.

INVITĂ COMISIA:

1.	să raporteze Grupului de lucru pentru tineret în privința rezultatelor acestui grup tematic de experți până la sfârșitul lui 2013;

2.	să difuzeze rezultatele viitorului studiu referitor la „Participarea tinerilor la viața democratică din Europa”, punând accentul în mod deosebit pe posibilele sale implicații pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor;

3.	să facă o propunere de recomandare a Consiliului privind validarea învățării nonformale și informale, astfel cum s-a anunțat în cadrul inițiativelor emblematice Europa 2020 „Tineretul în mișcare” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”.

(1) Sub rezerva adoptării formale a propunerii de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al cetățenilor (2013), doc. 13478/11.

ANEXĂ

Principii referitoare la componența și funcționarea grupului tematic de experți instituit de statele membre și de Comisie

Componență

—	Participarea statelor membre la lucrările grupului este voluntară, statele membre având posibilitatea de a se alătura grupului în orice moment.

—	Statele membre interesate să participe la lucrările grupului tematic de experți se vor asigura că experții numiți au experiența relevantă la nivel național și vor asigura comunicarea eficace cu autoritățile naționale competente. Comisia va coordona exercițiul de numire.

—	Grupul tematic de experți poate decide să invite alți participanți: experți independenți, părți interesate, precum și reprezentanți ai unor țări terțe europene.

Proceduri de lucru

—	Grupul tematic de experți va fi responsabil de numirea președintelui sau a copreședinților în cadrul primei reuniuni la nivel de grup de experți. Acesta va pregăti, de asemenea, un calendar de lucru în vederea furnizării de rezultate concrete și utilizabile privind temele solicitate.

—	Comisia va oferi atât expertiză, cât și sprijin logistic și de secretariat pentru desfășurarea activității grupului tematic de experți. Pe cât posibil, aceasta va sprijini grupul prin alte mijloace adecvate.

—	Ca regulă generală, reuniunile grupului tematic de experți vor avea loc la Bruxelles, dar pot fi organizate și în altă parte, la invitația statelor membre.

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/5

Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală

2012/C 169/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

—	Digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural al statelor membre și conservarea digitală pe termen lung a acestuia sunt esențiale pentru a permite accesul tuturor la cultură și cunoaștere în era digitală și pentru a promova bogăția și diversitatea patrimoniului cultural european.

—

Materialul cultural digitizat constituie o resursă importantă pentru industriile culturale și creative europene (1). Digitizarea și accesibilitatea online a patrimoniului cultural al statelor membre, luate în considerare atât în context național, cât și în context transfrontalier, contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și la realizarea pieței unice digitale, prin creșterea ofertei de produse și servicii online noi și inovatoare.

—	Este necesar să se acționeze în mod coordonat la nivelul Uniunii pentru a se crea sinergii între eforturile naționale și pentru a garanta faptul că accesibilitatea online a patrimoniului cultural al Europei atinge o masă critică.

—

Contextul pentru eforturile în direcția digitizării și pentru colaborarea la nivel european s-a schimbat de la adoptarea de către Consiliu, în 2006, a Concluziilor privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (2). Rețeaua Europeana a fost lansată în 2008 ca un punct de acces comun multilingv la patrimoniul cultural digital al Europei, iar agenda pentru dezvoltarea sa în continuare a fost prezentată în Concluziile Consiliului European din 2010: „Europeana: etapele următoare” (3);

1. SALUTĂ:

—	Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (4) (2011/711/UE), ca parte a Agendei digitale pentru Europa (5);

2. RECUNOAȘTE:

—	eforturile în curs ale statelor membre de a digitiza și a face accesibil online materialul instituțiilor culturale, precum și eforturile de a asigura fonduri pentru digitizare într-o perioadă de criză economică;

—	munca valoroasă realizată în cadrul Europeana, precum și de către instituțiile statelor membre și de agregatorii naționali care contribuie la Europeana, în ceea ce privește conținutul și coordonarea;

—	faptul că, în ciuda progreselor înregistrate în direcția digitizării patrimoniului cultural al Europei, sunt necesare noi măsuri prin care acest patrimoniu să se transforme într-un capital durabil pentru cetățenii și economia Europei în era digitală;

3. SUBLINIAZĂ:

—	necesitatea de a pune în valoare bogăția patrimoniului cultural al Europei în mediul online și de a promova crearea de conținut și de noi servicii online, ca parte a societății informaționale și a economiei bazate pe cunoaștere;

—

importanța vitală a garantării viabilității pe termen lung a Europeana, inclusiv în materie de guvernanță și finanțare, și necesitatea de a o dezvolta în continuare, ca punct de acces comun multilingv la patrimoniul cultural digital al Europei și ca resursă valoroasă pentru industriile creative, în special prin îmbunătățirea calității și a varietății materialului cultural digitizat din toate categoriile (text, material audiovizual, obiecte de muzeu, documente de arhivă etc.);

—	necesitatea unui efort de cooperare din partea statelor membre și a Comisiei în direcția promovării standardelor calitative și tehnice pentru conținutul introdus în Europeana;

—	necesitatea continuării lucrărilor cu privire la standardele tehnice pentru digitizare și metadate, inclusiv prin cadrul oferit de Europeana, în beneficiul accesibilității, precum și al conservării pe termen lung a materialului digital;

—	viziunea fundamentală de a lucra împreună cu toți partenerii relevanți pentru a se evita o „gaură neagră a secolului XX” la nivelul materialului disponibil prin intermediul Europeana și necesitatea de a se pune la dispoziție pe site mai mult material protejat prin drepturi de autor;

—

necesitatea de a promova în mod activ acordurile voluntare (6) privind digitizarea la scară largă și accesibilitatea online a operelor care au fost retrase din comerț, precum și de a lua măsurile necesare pentru a se oferi gradul corespunzător de securitate juridică, atât în context național, cât și în context transfrontalier;

—	faptul că digitizarea și accesibilitatea online ale patrimoniului cultural al Europei ar trebui să se realizeze respectând pe deplin drepturile de proprietate intelectuală;

4. IA ACT DE:

—

raportul „Noua Renaștere” (7) al grupului de reflecție („Comité des Sages”) cu privire la accesul online la patrimoniul cultural al Europei și de propunerea legislativă recentă a Comisiei cu privire la cu privire la infrastructurile pentru servicii digitale, inclusiv cu privire la finanțarea Europeana, ca parte a mecanismului Conectarea Europei (8), precum și propunerile privind operele orfane (9) și reutilizarea informațiilor din sectorul public (10);

5. INVITĂ STATELE MEMBRE:

—

să ia măsurile necesare în conformitate cu prioritățile prezentate în anexă, pentru:

—	a-și consolida strategiile și obiectivele pentru digitizarea materialului cultural;

—	a consolida organizarea digitizării și furnizarea de fonduri pentru digitizare, inclusiv prin promovarea utilizării parteneriatelor public-privat;

—	a îmbunătăți condițiile-cadru pentru accesibilitatea online și utilizarea materialului cultural;

—	a contribui la continuarea dezvoltării Europeana, inclusiv prin încurajarea instituțiilor culturale să publice pe site tot materialul cultural digitizat relevant;

—	a asigura conservarea digitală pe termen lung;

ținând seama de nivelurile diferite ale progreselor în ceea ce privește digitizarea și de abordările diferite în acest sens, precum și de eforturile generale de consolidare bugetară depuse în prezent de statele membre;

6. INVITĂ COMISIA:

—	să sprijine în continuare Europeana drept punct de acces comun multilingv la patrimoniul cultural digital al Europei în conformitate cu Concluziile Consiliului privind Europeana din 2010;

—	să colecteze, să analizeze și să difuzeze rezultatele și experiența câștigată la nivel național și la nivelul Uniunii; să prezinte pe această bază, din doi în doi ani, un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește digitizarea, accesibilitatea online și conservarea digitală;

—	să susțină schimbul de informații și bune practici, inclusiv în ceea ce privește parteneriatele public-privat și standardele de digitizare;

7. INVITĂ STATELE MEMBRE, COMISIA ȘI EUROPEANA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

—	să continue, în conformitate cu Concluziile Consiliului privind Europeana din 2010, lucrările referitoare la foaia de parcurs privind conținutul Europeana, inclusiv capodoperele din patrimoniul cultural european, astfel cum au fost selectate în fiecare stat membru;

—	să sensibilizeze publicul general cu privire la Europeana;

—	să promoveze utilizarea materialului accesibil prin Europeana și a metadatelor conexe în scopuri inovatoare, cu respectarea deplină a drepturilor de proprietate intelectuală;

—	să dezvolte în continuare Europeana ca punct de acces accesibil utilizatorilor;

—	să realizeze progrese concrete în cadrul discuțiilor privind structura de guvernanță a rețelei Europeana.

(1) Conform Raportului european privind competitivitatea pentru 2010, industriile creative reprezintă 3,3 % din PIB-ul UE și 3 % din ocuparea forței de muncă din UE.

(2) JO C 297, 7.12.2006, p. 1.

(3) JO C 137, 27.5.2010, p. 19.

(4) JO L 283, 29.10.2011, p. 39.

(5) COM(2010) 245 final/2.

(6) La 20 septembrie 2011, la Bruxelles, a fost semnat de către reprezentanții părților interesate, în urma unui dialog al acestor părți sponsorizat de Comisie, Memorandumul de înțelegere privind principiile-cheie referitoare la digitizarea și punerea la dispoziție a lucrărilor care au fost retrase din comerț.

(7) http://ec.europa.eu/information_society/activities/digital_libraries/comite_des_sages/index_en.htm

(8) COM(2011) 665 final/3.

(9) COM(2011) 289 final.

(10) COM(2011) 877 final.

ANEXĂ

Acțiuni prioritare și calendar orientativ

Tabelul activităților și al obiectivelor propus constituie o foaie de parcurs orientativă pentru lucrările statelor membre în perioada 2012-2015.

1.	Să își consolideze strategiile și obiectivele pentru digitizarea materialului cultural, prin:

2.	Să consolideze organizarea digitizării și furnizarea de fonduri pentru digitizare, inclusiv prin promovarea utilizării parteneriatelor public-privat, prin: (1)

3.	Să îmbunătățească condițiile-cadru pentru accesibilitatea și utilizarea online a materialului cultural, prin:

4.	Să contribuie la dezvoltarea în continuare a Europeana, prin:

5.	Să asigure conservarea digitală pe termen lung prin:

(1) Prezentele concluzii nu aduc atingere negocierilor cu privire la următorul cadru financiar multianual.

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/9

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 10 mai 2012 privind combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative

2012/C 169/03

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE,

1. REAMINTIND:

1.	Planul de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014 (1), adoptat la 20 mai 2011, care a subliniat combaterea dopajului ca temă prioritară și care a instituit Grupul de experți „Antidopaj”;

Cartea Albă a Comisiei privind sportul din 11 iulie 2007 (2) prin care s-a cerut tuturor factorilor cu responsabilitate în domeniul sănătății publice să aibă în vedere riscurile pe care dopajul le prezintă pentru sănătate și Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 privind dezvoltarea dimensiunii europene a sportului (3) în care s-a afirmat că dopajul rămâne o amenințare importantă pentru sport și că utilizarea substanțelor dopante de către atleții amatori generează riscuri grave pentru sănătatea publică și necesită o acțiune preventivă, inclusiv în centrele de fitness;

3.	că acțiunea Uniunii Europene în domeniul sportului vizează, printre altele, protejarea integrității fizice și morale a sportivilor și a sportivelor, în special a celor mai tineri dintre aceștia și acestea,

2. AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

dopajul în sporturile recreative și în mediile sporturilor recreative precum centrele de fitness reprezintă o problemă importantă pe teritoriul statelor membre ale UE, problemă care:

—	amenință sănătatea persoanelor care recurg la dopaj;

—	amenință persoanele din imediata apropiere a celor care se dopează;

—	afectează integritatea sporturilor recreative;

—	este corelată cu fenomene sociale negative, inclusiv activități infracționale precum traficul ilegal cu substanțe dopante;

—	în special îi afectează pe tineri;

2.	cunoștințele despre dopaj în sporturile recreative, inclusiv amploarea și gravitatea problemei și măsurile efective de prevenire, educare, control, sancționare și refacere după abuzul de substanțe sunt limitate atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional (4);

în timp ce cooperarea internațională referitoare la combaterea dopajului în cadrul sportului de performanță este bine dezvoltată, cooperarea referitoare la combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative dintre statele membre ale UE, precum și la nivel internațional, a fost, până în prezent, limitată;

4.	combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative nu ar trebui să distragă atenția de la combaterea dopajului în cadrul sportului de performanță, ci ar trebui mai degrabă să completeze eforturile depuse în vederea asigurării unui mediu sportiv curat și sigur la toate nivelurile;

în timp ce principalul motiv pentru recurgerea la dopaj în sportul de performanță este sporirea performanței, studiile indică faptul că persoanele care se dopează în cadrul sporturilor recreative au de asemenea o serie de alte motive, printre care aspecte de natură estetică, consolidarea încrederii în sine și trăirea unei experiențe euforice prin utilizarea unor substanțe dopante și că problema dopajului în sporturile recreative ar trebui înțeleasă și abordată în mod corespunzător;

în timp ce Codul mondial antidoping („codul”) se axează pe combaterea dopajului în cadrul sportului de performanță la nivel internațional și național, în cod se afirmă, de asemenea, că unele organizații naționale antidoping pot alege să testeze și să aplice reglementări antidoping practicanților de sport la nivel recreativ sau de veterani, dar că organizațiile naționale antidoping pot să nu aplice toate aspectele codului unor astfel de persoane și pot stabili reguli la nivel național pentru controlul doping pentru sportivi care nu sunt de nivel național sau internațional fără a fi în conflict cu codul (5),

3. INVITĂ STATELE MEMBRE:

să încurajeze și să contribuie la elaborarea de programe educaționale, campanii de informare și alte măsuri de prevenire privind dopajul în cadrul sporturilor recreative și chestiuni conexe care ar putea fi aplicate de mișcarea sportivă, de sectorul de fitness, de sistemul educațional și de sectorul sănătății;

2.	să promoveze cooperarea strânsă între autoritățile publice, mișcarea sportivă și sectorul de fitness, de pildă prin partajarea de informații privind prevalența și prevenția și prin elaborarea de proiecte, orientări și reglementări comune de combatere a dopajului în cadrul sporturilor recreative;

să încurajeze partajarea corespunzătoare și efectivă a informațiilor și cooperarea între autoritățile naționale și internaționale care se ocupă de aspecte ale problemei dopajului în sporturile recreative și de cercetarea și sancționarea vânzării ilegale și a traficului de substanțe dopante, inclusiv autoritățile responsabile de sport, combaterea dopajului, sănătate, educație, precum și autoritățile polițienești și vamale;

să promoveze un cadru de măsuri naționale eficace și corespunzătoare pentru cercetarea și sancționarea producției, traficului, distribuției și deținerii de substanțe dopante în sporturile recreative pentru a restricționa disponibilitatea și utilizarea acestor substanțe, de exemplu prin măsuri de control și măsuri conexe în mediile sportive recreative relevante, cum ar fi centrele de fitness;

să sprijine eforturile WADA de a elabora cadre eficiente de cooperare cu Europol, Interpol, Organizația Mondială a Vămilor, industria farmaceutică și alte părți interesate la nivel internațional relevante pentru a restricționa disponibilitatea substanțelor dopante care pot fi folosite atât în sportul de performanță, cât și în cele recreative,

4. CONVIN:

să extindă mandatul Grupului de experți „Antidopaj” instituit în temeiul Planului de lucru al UE pentru sport pentru perioada 2011-2014 prin adăugarea următoarei acțiuni, subliniind faptul că ar trebui să se acorde prioritate acțiunilor descrise în planul de lucru legate de contribuția UE la procesul de revizuire a Codului mondial antidoping: recenzarea, inclusiv prin cooperarea cu părțile interesate relevante, a celor mai bune practici în combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative din statele membre ale UE, printre altele în raport cu prevenirea, educarea, controlul și măsurile conexe, precum și cu refacerea în urma abuzului de substanțe, și, pe această bază, până la sfârșitul anului 2013, prezentarea unui set de recomandări privind combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative care să poată fi aplicate atât la nivelul UE, cât și la nivel național,

5. INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

pe baza activității anterioare în acest domeniu, să inițieze un studiu în scopul dezvoltării bazei de elemente concrete pentru politicile destinate combaterii dopajului în cadrul sporturilor recreative, inclusiv prin colectarea de informații privind utilizarea de substanțe dopante în cadrul sporturilor recreative în statele membre ale UE;

să promoveze și să sprijine schimbul de cele mai bune practici în UE cu privire la combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative, printre altele prin sprijinirea campaniilor transnaționale de sensibilizare a publicului și prin diseminarea rezultatelor proiectelor privind combaterea dopajului sprijinite prin acțiunile pregătitoare în domeniul sportului, precum și a rezultatelor oricăror proiecte privind dopajul în cadrul sporturilor recreative care vor fi sprijinite pe viitor. Schimbul de cele mai bune practici ar putea să se refere la:

—	educarea, informarea și sensibilizarea publicului;

—	testarea în vederea detectării substanțelor dopante în cadrul sporturilor recreative;

—	tratamentul și refacerea în urma abuzului de dopaj în cadrul sporturilor recreative;

—	etichetarea și controlul conținutului suplimentelor nutritive pentru a evita ingerarea fortuită de substanțe dopante;

—	măsurile legislative care s-au dovedit eficace pentru abordarea dopajului în cadrul sporturilor recreative în diferitele state membre ale UE.

(1) JO C 162, 1.6.2011, p. 1.

(2) doc. 11811/07.

(3) doc. 5597/11.

(4) Între studiile mai recente referitoare la acest subiect figurează proiectele în rețea privind dopajul în sporturile recreative cofinanțate prin acțiunile pregătitoare 2010 în domeniul sportului „Fitnessul împotriva dopajului” și „Strategia privind stoparea steroizilor”.

(5) Codul mondial antidoping, Agenția Mondială Antidoping, 2009, p. 126 (Anexa I, Definiții, „Sportiv”).

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/11

Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale

2012/C 169/04

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE:

—

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (1), prin care, având în vedere importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională prin educație și formare profesională pentru a răspunde atât provocărilor actuale, cât și celor viitoare de pe piața muncii, Comisia a fost invitată să prezinte o propunere privind un posibil criteriu de referință european în domeniu.

—

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 18 noiembrie 2010, privind prioritățile cooperării europene consolidate în domeniul educației și al formării profesionale pentru perioada 2011-2020 (2), care au subliniat faptul că țările ar trebui să promoveze parteneriate între furnizorii de educație și formare, partenerii sociali și alte părți interesate relevante, pentru a asigura un transfer mai bun al informațiilor privind nevoile pieței muncii și pentru a furniza o mai bună concordanță între respectivele nevoi și dezvoltarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor.

—

Concluziile Consiliului din 14 februarie 2011 privind rolul educației și formării în cadrul punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020 (3), care au subliniat importanța pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tranziției către sisteme de calificare bazate pe rezultatele învățării și a unei mai mari validări a aptitudinilor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale.

—

Inițiativa emblematică „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă”, care este destinată să îmbunătățească performanța sistemelor de educație și formare profesională, urmărind să îi doteze pe tineri cu aptitudinile și competențele relevante pentru nevoile pieței muncii.

—

Concluziile Consiliului din 17 iunie 2011 privind promovarea încadrării în muncă a tinerilor pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (4), care au subliniat faptul că Fondul social european joacă un rol important în îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă și a nivelului aptitudinilor tinerilor, precum și în punerea în aplicare a politicilor la nivel național, regional și local în vederea sporirii accesului tinerilor la piața forței de muncă și a capacității de inserție profesională a acestora.

—

Concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind modernizarea învățământului superior (5), care au solicitat întreprinderea unor eforturi pentru consolidarea legăturilor dintre instituțiile de învățământ superior, angajatori și instituțiile de pe piața forței de muncă, în scopul de a ține cont într-o măsură mai mare de nevoile pieței forței de muncă în cadrul programelor de studii, de a spori concordanța dintre aptitudini și locuri de muncă și de a elabora politici active pe piața forței de muncă orientate către promovarea angajării absolvenților.

—

Analiza anuală a creșterii 2012 (6), care invită statele membre să sprijine în special ocuparea în rândul tinerilor, inclusiv prin promovarea programelor de ucenicie și contractelor de stagiu de calitate și prin adaptarea sistemelor de educație și formare profesională, astfel încât acestea să reflecte condițiile și cererea de aptitudini de pe piața muncii.

—

Declarația membrilor Consiliului European din 30 ianuarie 2012 (7), care invită la eforturi pentru stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, inclusiv prin promovarea primei lor experiențe de muncă și a participării lor pe piața forței de muncă, în scopul de a garanta că, în câteva luni de la terminarea studiilor, tinerii primesc o ofertă de angajare de bună calitate, opțiunea continuării studiilor, un contract de ucenicie sau un stagiu.

REAMINTIND CĂ:

—

Responsabilizarea tinerilor europeni în vederea dobândirii cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor necesare pentru a asigura o tranziție fără dificultăți către piața forței de muncă din UE și pentru a-și dezvolta în continuare perspectivele de carieră este mai vitală decât oricând, întrucât numărul tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă continuă să crească vertiginos.

—

Criza economică actuală accentuează importanța tranziției de la educație la muncă. Este crucial să se asigure că tinerii părăsesc sistemul educației și formării profesionale cu cel mai bun sprijin posibil pentru a obține primul lor loc de muncă. Tinerii care se confruntă cu șomajul sau cu o tranziție lentă pot experimenta efecte adverse pe termen lung în ceea ce privește succesul lor viitor pe piața forței de muncă, veniturile sau întemeierea unei familii. Acest lucru poate, la rândul său, să compromită investițiile publice și private în educația și formarea lor profesională, rezultând o pierdere pentru societate în ansamblu. Acest lucru este valabil în mod deosebit în contextul provocărilor demografice, care pun o presiune suplimentară asupra numărului tot mai redus de tineri din Europa de a se integra rapid și eficace pe piața muncii.

—

Adăugarea unui criteriu de referință (8) privind proporția de absolvenți angajați (9), axat pe tranziția de la educație și formare profesională către piața forței de muncă, ar permite preluarea în cadrul „ET 2020” a unor schimburi de politici cu privire la măsurile menite să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a absolvenților.

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

—

Proporția absolvenților angajați – respectiv, proporția populației angajate în vârstă de 20-34 de ani, care a absolvit cu 1, 2 sau 3 ani înaintea anului de referință și care în prezent nu este înscrisă în nicio altă activitate educațională sau de formare profesională – a scăzut cu aproape 4,5 puncte procentuale între 2008 (81 %) și 2010 (76,5 %).

—	Există deja suficiente date disponibile pentru a permite monitorizarea capacității de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale, fără a crea sarcini și costuri administrative suplimentare nici pentru statele membre, nici pentru Eurostat (10).

RECUNOAȘTE URMĂTOARELE:

—

Capacitatea de inserție profesională – respectiv, combinația de factori care permit persoanelor să facă progrese în direcția ocupării unui loc de muncă sau să dobândească un prim loc de muncă, să ocupe constant un loc de muncă și să facă progrese în timpul carierei – este un concept complex, care nu implică numai caracteristicile, aptitudinile, atitudinea și motivațiile fiecărei persoane în parte, ci și alți factori externi care se situează în afara politicii de educație și formare profesională, cum ar fi reglementările privind piața forței de muncă, demografia, structura economiei și situația economică globală.

—

Consolidarea capacității de inserție profesională constituie o preocupare în planul politicilor pentru toate autoritățile publice, inclusiv pentru cele responsabile cu educația și cu formarea profesională și cu ocuparea forței de muncă. La nivel european, este o chestiune de relevanță pentru Strategia Europa 2020 și pentru cadrul „ET 2020”.

—

Sprijinul oferit de educație și formare profesională pentru capacitatea de inserție a tinerilor este parțial reglementat de obiectivele principale relevante ale Strategiei Europa 2020 și de criteriile de referință „ET 2020” existente, precum cele privind absolvirea învățământului terțiar, persoanele care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională, participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții și persoanele cu nivel scăzut de competențe în ceea ce privește cititul, matematica și științele.

—

Cu toate acestea, tranziția de la educație și formare profesională la ocuparea unui loc de muncă nu este încă abordată în cadrul de monitorizare actual. În această fază, contribuția sistemelor de educație și formare profesională la capacitatea de inserție profesională a absolvenților ar putea, de exemplu, să se realizeze prin orientare și consiliere profesională, prin legături mai solide între instituțiile de învățământ și de formare profesională și părțile interesate relevante, prin alinierea programelor școlare la nevoile pieței muncii, prin consolidarea educației antreprenoriale, prin plasamente în întreprinderi, prin informații mai transparente privind rezultatele învățării și prin politici mai receptive în domeniul educației și formării profesionale, care să reflecte nevoile de aptitudini de pe piața forței de muncă, precum și prin încurajarea tuturor tinerilor să urmeze studii care să depășească nivelul învățământului general secundar superior. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție capacității de inserție profesională a tinerilor cu nevoi speciale pe piața forței de muncă.

—

Dezvoltarea unui criteriu european de referință privind proporția de absolvenți angajați ar contribui la identificarea politicilor în materie de educație și formare profesională care îmbunătățesc tranziția de la educație și formare profesională la muncă și ar contribui la succesul în ocuparea unui loc de muncă. Un criteriu de referință european care să măsoare proporția absolvenților angajați, însoțit de o analiză relevantă privind aspectele calitative precum concordanța între oferta de cunoștințe, aptitudini și competențe și locurile de muncă obținute în termen de până la trei ani de la absolvire, ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea cooperării europene în domeniul politicilor din domeniul educației și formării profesionale focalizate pe tranziția de la educație și formare profesională la muncă. Acest criteriu de referință ar contribui la monitorizarea progreselor statelor membre în direcția unei capacități de inserție profesională sporite a absolvenților, precum și la identificarea exemplelor de bună practică și la sprijinirea dezvoltării inițiativelor privind învățarea reciprocă.

INVITĂ STATELE MEMBRE:

ținând seama de situațiile diferite din fiecare stat membru:

Să adopte măsuri atât la nivel național, cât și european destinate măririi capacității de inserție profesională a absolvenților care părăsesc sistemul de educație și formare profesională, în vederea realizării criteriului de referință european, astfel cum este prezentat în anexă, promovând totodată concordanța dintre nivelul de studii și locurile de muncă ocupate.

Pe baza surselor și a instrumentelor disponibile, să monitorizeze proporția de absolvenți angajați din sistemul de educație și formare profesională, în vederea îmbunătățirii bazei factuale pentru dezvoltarea politicilor privind interfața dintre educație și formare, pe de o parte, și muncă, pe de altă parte, astfel cum este prezentată în anexă.

3.	Să promoveze punerea în aplicare și utilizarea programelor, instrumentelor și cadrelor UE concepute pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională, mobilitatea și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv Europass, Youthpass, CEC, ECTS, ECVET și EQAVET.

Să consolideze cooperarea dintre instituțiile de educație și formare profesională și părțile interesate relevante din domeniul ocupării forței de muncă de la nivel local, regional și național, în vederea promovării uceniciilor, stagiilor și plasamentelor în întreprinderi într-o fază cât mai incipientă a tranziției de la educație și formare profesională la piața muncii.

INVITĂ COMISIA:

1.	Să examineze, în special prin Monitorul anual al educației și formării și a raportului comun privind punerea în aplicare a cadrului strategic „ET 2020”, gradul în care se realizează criteriul de referință european.

2.	Monitorul educației și formării va furniza totodată informații privind criteriul de referință european referitor la persoanele care părăsesc timpuriu școala, deși acest grup-țintă nu este inclus în obiectivul stabilit.

Să îmbunătățească cooperarea europeană privind elaborarea de politici în domeniul educației și formării profesionale în vederea capacității de inserție profesională, prin analiza și monitorizarea respectivei educații și formări profesionale, inclusiv prin:

—	examinarea impactului specific al politicilor educației și formării profesionale asupra tranziției de la educație și formare profesională la muncă;

—	analizarea calității primelor locuri de muncă prin corelarea nivelului de studii cu conținutul muncii, cu includerea corelației dintre oferta de cunoștințe, aptitudini și competențe și locurile de muncă ocupate pe piața forței de muncă în primii trei ani.

4.	Să coopereze strâns cu alte instituții internaționale relevante, precum OIM, OCDE și UNESCO, în vederea unui schimb de analize și experiență cu privire la tranziția absolvenților către piața forței de muncă.

ȘI INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA:

1.	Să colecteze informații calitative și exemple de bună practică destinate să completeze monitorizarea cantitativă și să consolideze fundamentul pentru o elaborare a politicilor pe o bază factuală, utilizând în special sursele existente, inclusiv modalitățile de raportare pentru „ET 2020”.

Să identifice exemple de bună practică în statele membre cu privire la instituirea unei tranziții fără dificultăți de la educație și formare profesională la muncă, prin crearea unui grup de experți cu privire la tranziția absolvenților educației și formării profesionale către piața muncii, contribuind astfel la prioritățile „ET 2020”. Grupul ar trebui să fie format din experți naționali numiți de statele membre și experți reprezentanți ai partenerilor sociali relevanți numiți de Comisie care, respectând principiul subsidiarității, ar trebui:

(i)	să examineze cum pot fi incorporate elemente mai practice în cadrul educației și formării profesionale, de exemplu prin metode aplicate de învățare sau educație duală, ca mod de sporire a capacității de inserție profesională a absolvenților;

(ii)

să analizeze – în strânsă colaborare cu Grupul pentru indicatori al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și cu Grupul permanent pentru indicatori și criterii de referință – indicatorii optimi pentru monitorizarea politicilor din domeniul educației și formării profesionale care pot contribui la sporirea capacității de inserție profesională a absolvenților;

(iii)

să raporteze Consiliului cu privire la rezultatele activității sale până la sfârșitul anului 2014, în cadrul raportului privind punerea în aplicare a cadrului strategic „ET 2020”.

3.	Să dezvolte, în cooperare cu organismele competente din domeniile educației și formării profesionale și ocupării forței de muncă (inclusiv Comitetul pentru ocuparea forței de muncă), activități de învățare reciprocă referitoare la faza de tranziție de la educație și formare profesională spre muncă.

(1) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(2) JO C 324, 1.12.2010, p. 5.

(3) JO C 70, 4.3.2011, p. 1.

(4) 11838/11.

(5) JO C 372, 20.12.2011, p. 36.

(6) 17229/11 + ADD 1, 2 și 3.

(7) SN 5/12.

(8) Astfel cum se menționează în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării din 2009, este vorba de un nivel de referință al performanței medii europene care nu trebuie considerat ca fiind un obiectiv concret de atins pentru fiecare țară, ci mai curând un obiectiv colectiv la a cărui realizare sunt invitate să contribuie statele membre (JO C 119, 28.5.2009, p. 7).

(9) În sensul prezentelor concluzii, termenul „absolvent” desemnează orice persoană care și-a încheiat educația și formarea profesională cel puțin cu o calificare de nivel secundar superior sau postsecundar, neterțiar (ISCED 3 până la ISCED 4, cu excepția ISCED 3 C de scurtă durată), sau cu o calificare terțiară (ISCED 5 și 6).

(10) Către un criteriu de referință privind contribuția educației și formării profesionale la capacitatea de inserție profesională (notă metodologică EUR 24616 EN 2011).

ANEXĂ

Un nivel de referință al performanței medii europene

(„Criteriul de referință european”)

cu privire la proporția de absolvenți ai educației și formării profesionale angajați

În 2009, statele membre au convenit că nivelurile de referință ale performanței medii europene („criterii europene de referință”), ca mijloc de monitorizare a progreselor și de identificare a dificultăților, precum și ca aport la elaborarea de politici pe bază de elemente concrete, ar trebui să susțină obiectivele prezentate în concluziile Consiliului pe care le-au adoptat la 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (1). La momentul respectiv, s-a ajuns la un acord asupra a cinci criterii de referință europene și s-a înaintat o cerere Comisiei în vederea prezentării de propuneri cu privire la criterii de referință suplimentare, inclusiv un criteriu în domeniul capacității de inserție profesională.

În prezent, după examinarea propunerilor conținute în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 mai 2011 (2), statele membre sunt de acord, de asemenea, cu privire la următorul criteriu de referință privind proporția de absolvenți ai educației și formării profesionale angajați. Criteriul de referință completează criteriile deja adoptate în mai 2009 și criteriul pentru mobilitatea în scop educațional, adoptat de Consiliu în noiembrie 2011 (3). Per se, criteriul de referință respectiv ar trebui să se bazeze exclusiv pe date comparabile existente. Acesta ar trebui să țină seama de punctele de plecare diferite ale fiecărui stat membru și de posibilitățile diferite de care beneficiază statele membre în scopul consolidării performanței prin politici de educație și formare profesională. Acesta nu ar trebui să fie considerat ca fiind un obiectiv concret de atins pentru fiecare țară în parte până în 2020. Mai curând, statele membre sunt invitate să analizeze, pe baza priorităților naționale și ținând seama de condițiile economice în schimbare, modalitățile și măsura în care ele pot contribui la atingerea colectivă a criteriului de referință european în domeniile prezentate mai jos prin acțiuni la nivel național.

Criteriu de referință privind proporția de absolvenți ai educației și formării profesionale angajați

Capacitatea de inserție profesională – respectiv, combinația de factori care permit persoanelor să facă progrese în direcția ocupării unui loc de muncă sau să dobândească un prim loc de muncă, să ocupe constant un loc de muncă și să facă progrese în timpul carierei – este un concept complex, care nu implică numai caracteristicile, aptitudinile, atitudinea și motivațiile fiecărei persoane în parte, ci și alți factori externi care se situează în afara politicii de educație și formare profesională, cum ar fi reglementările privind piața muncii, demografia, structura economiei și situația economică globală.

În acest context și pentru a sublinia capacitatea politicilor de educație și formare profesională de a stimula ocuparea cu succes a unui loc de muncă și de a spori capacitatea de inserție profesională a absolvenților (4) care nu sunt înscriși în prezent în nicio altă activitate educațională sau de formare profesională, statele membre aprobă următorul criteriu de referință:

Nivelul-țintă se referă la o medie a UE și nu constituie un obiectiv național pentru statele membre individuale.

Criteriul de referință ar trebui să permită o defalcare în funcție de subpopulații specifice. Ar trebui, în special, să existe o dezagregare a datelor pe baza nivelurilor ISCED (8), a orientării educaționale și a domeniului educației și formării profesionale, care ar permite, de exemplu, să se formuleze o distincție între performanțele absolvenților învățământului secundar superior, în funcție de proveniența acestora din învățământul general sau din învățământul profesional și tehnic, și între performanțele absolvenților cu studii superioare, în funcție de domeniul educației și formării profesionale.

În plus, ar trebui întreprinsă o analiză a măsurii în care domeniile și nivelurile educației și formării profesionale corespund tipului de ocupație a absolvenților în cursul primilor ani de ocupare a unui loc de muncă, care s-ar putea baza pe nivelul de studii măsurat conform ISCED.

Criteriul de referință sus-menționat va fi examinat și evaluat de către statele membre și Comisie ca parte a raportului comun „ET 2020” din 2014, pentru a decide dacă este necesară o revizuire a indicatorilor.

(1) JO C 119, 28.5.2009, p. 7.

(2) Documentul 10697/11.

(3) JO C 372, 20.12.2011, p. 31.

(4) În sensul prezentelor concluzii, termenul „absolvent” desemnează orice persoană din categoria de vârstă 20-34 de ani care și-a încheiat educația și formarea profesională cu o calificare cel puțin de nivelul învățământului secundar superior sau postsecundar, neterțiar (ISCED 3 până la ISCED 4, cu excepția ISCED 3C de scurtă durată), sau cu calificări terțiare (ISCED 5 și 6).

(5) Clasificarea Internațională Standard a Educației (ISCED) 1997 clasifică activitățile educaționale în 7 niveluri generale, în care ISCED 0-2 și 3C de scurtă durată acoperă învățământul secundar inferior. În cadrul estimării nivelurilor adecvate pentru obiectivul 2020, se iau în considerare doar două niveluri de absolvenți, și anume absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), postsecundar, neterțiar (ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6). Absolvenții învățământului general secundar superior (ISCED 3A) ar trebui încurajați să își continue educația și formarea profesională. Grupul de absolvenți cu un nivel de studii inferior celui secundar superior (ISCED 0-2 și ISCED C3 de scurtă durată) a fost exclus din estimare, datorită eșantionului redus (în grupa de vârstă 20-34 de ani există puțini absolvenți care și-au încheiat recent studiile cu un nivel de studii inferior învățământului secundar superior) și datorită faptului că, deja în 2003, statele membre au convenit să reducă procentajul persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare profesională la mai puțin de 10 % din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (un obiectiv confirmat de Strategia Europa 2020).

(6) Pragul inferior de 20 ani a fost selectat pentru a se armoniza cu noua grupă de vârstă introdusă odată cu obiectivul principal privind rata ocupării forței de muncă din Strategia Europa 2020 (și anume, 20-64). Dat fiind faptul că în întreaga Europă majoritatea elevilor termină studiile de învățământ secundar superior (ISCED 3, cu excepția ISCED 3C de scurtă durată) și postsecundar, neterțiar (ISCED 4) între vârstele de 18 și 20 de ani, se preconizează că acest prag de vârstă inferior va permite analiza capacității de inserție profesională a respectivei categorii la 1, 2 și 3 ani după absolvire. Pragul superior de 34 de ani a fost, în schimb, ales prin corespondență cu criteriul de referință actual privind nivelul de educație terțiară, care se măsoară pe categoria de vârstă între 30 și 34 de ani. Din nou, acest prag superior ar trebui, prin urmare, să asigure o acoperire optimă a populației de noi absolvenți ai învățământului terțiar (ISCED 5-6).

(7) Măsurată ca proporția din populația angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care a absolvit cu 1, 2 și 3 ani înainte care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională. Persoanele încadrate în prezent în orice formă de educație și formare profesională sunt excluse, pentru a se asigura faptul că încadrarea actuală a unei persoane într-o activitate de actualizare/perfecționare a aptitudinilor nu influențează capacitatea de inserție profesională a respectivei categorii. Dată fiind lipsa datelor longitudinale pentru a măsura în mod precis fluxul ocupării forței de muncă în rândul absolvenților, se folosește media pentru o perioadă de trei ani de la absolvire. Această abordare contribuie la atenuarea posibilului impact al perioadelor scurte de șomaj, care sunt obișnuite în primii ani de ocupare.

(8) Astfel cum este indicat mai sus, actuala Clasificare Internațională Standard a Educației (ISCED), din 1997, împarte activitățile educaționale în 7 niveluri generale de la 0 la 6. ISCED 2011 va fi pus în aplicare în 2014 cu 9 niveluri în toate sursele de date privind educația ale UE. Aceasta presupune că învățământul terțiar va fi detaliat în mod suplimentar în nivelul de licență, de masterat și de doctorat și că limitele dintre învățământul secundar inferior și superior vor fi mai bine definite.

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/16

Rata de schimb a monedei euro (1)

14 iunie 2012

2012/C 169/05

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2551
JPY	yen japonez	99,51
DKK	coroana daneză	7,4312
GBP	lira sterlină	0,80920
SEK	coroana suedeză	8,8373
CHF	franc elvețian	1,2008
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	7,5070
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,540
HUF	forint maghiar	297,63
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,6968
PLN	zlot polonez	4,3150
RON	leu românesc nou	4,4578
TRY	lira turcească	2,2890
AUD	dolar australian	1,2626
CAD	dolar canadian	1,2885
HKD	dolar Hong Kong	9,7379
NZD	dolar neozeelandez	1,6143
SGD	dolar Singapore	1,6102
KRW	won sud-coreean	1 464,11
ZAR	rand sud-african	10,5901
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,9411
HRK	kuna croată	7,5508
IDR	rupia indoneziană	11 844,46
MYR	ringgit Malaiezia	3,9990
PHP	peso Filipine	53,460
RUB	rubla rusească	41,0070
THB	baht thailandez	39,586
BRL	real brazilian	2,5912
MXN	peso mexican	17,6279
INR	rupie indiană	70,0530

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/19

Cerere de propuneri – EACEA/20/12

în cadrul Programului de învățare de-a lungul vieții

Punerea în aplicare a obiectivelor strategice europene în domeniul educației și formării (ET 2020) (cooperarea între părțile interesate, realizarea de experimente și inovare)

2012/C 169/08

Partea A –

Sprijinul pentru punerea în aplicare și creșterea conștientizării la nivel național în ceea ce privește obiectivele cooperării europene în domeniul educației și formării (ET 2020)

Partea B –

Sprijinul pentru punerea în aplicare a mediilor de învățare inovatoare care utilizează TIC (numite „săli de clasă creative”) în cadrul cooperării transnaționale pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a aspectelor transversale ale politicii în domeniul educației și formării, care au legătură cu prioritățile stabilite în strategiile Europa 2020 și ET 2020

1. Obiective și descriere

Obiectivul general al cererii de propuneri este:

Promovarea punerii în aplicare a celor patru obiective strategice ale „cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)” (învățare de-a lungul vieții și mobilitate; calitate și eficiență; echitate, coeziune socială și cetățenie activă; creativitate și inovare) și a priorităților strategice convenite pentru perioada 2012-2014 prin activități care îmbunătățesc angajamentul instituțional, coordonarea și parteneriatele cu toate părțile interesate relevante la nivel național, regional sau local, prin:

—	sprijinirea creșterii conștientizării și a angajamentului instituțional, a coordonării și a parteneriatelor cu toate părțile interesate, cu accent pe rolul educației și formării în prevenirea și reducerea șomajului în rândul tinerilor (Partea A);

—

sprijinirea cooperării transnaționale (realizarea de experimente în ceea ce privește politicile, elaborarea în comun a politicilor, schimbul de bune practici și inovarea) în legătură cu dezvoltarea și punerea în aplicare a abordărilor în materie de politici inovatoare, în conformitate cu prioritățile stabilite în strategiile Europa 2020 și ET 2020, cu accent pe „sălile de clasă creative” (Partea B).

Cooperarea transnațională poate avea loc la nivel național, regional sau local; aceasta poate cuprinde mai multe tipuri (formal, nonformal, informal) și niveluri de învățământ (preșcolar, primar, secundar, terțiar, educația pentru adulți, educația și formarea profesională inițială și continuă) și poate include legături cu alte sectoare (de exemplu, ocuparea forței de muncă și activitatea economică).

2. Organizații eligibile

Prezenta cerere de propuneri se adresează organizațiilor stabilite în țările participante la Programul de învățare de-a lungul vieții.

Cererile trebuie să fie depuse de o persoană juridică cu capacitate juridică. Persoanele fizice nu pot solicita o subvenție.

Beneficiarii pot fi ministerele naționale sau regionale responsabile pentru educație și formare și pentru politici de învățare de-a lungul vieții, precum și alte autorități/organisme și organizații ale părților interesate care își desfășoară activitatea în domeniul elaborării și punerii în aplicare a politicilor de învățare de-a lungul vieții. Organizațiile părților interesate includ asociații europene, naționale și regionale sau organizații ale căror activități principale sau responsabilități de bază sunt legate direct de orice sector de educație și formare, în special organizațiile partenerilor sociali și alte asociații naționale sau regionale care reprezintă interesele unui grup societal în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de învățare de-a lungul vieții.

În sensul prezentei cereri de propuneri, toate instituțiile de învățământ superior acreditate de statele membre (țările participante), precum și toate instituțiile sau organizațiile care oferă oportunități de învățare și care au primit peste 50 % din veniturile lor anuale din surse publice în ultimii doi ani (cu excepția altor subvenții acordate de Uniunea Europeană pentru o acțiune) sau care sunt controlate de organisme publice sau de reprezentanții acestora sunt considerate organisme publice. Acestor organizații li se solicită să precizeze, pe propria răspundere, într-o declarație semnată (inclusă în dosarul cererii), că organizația lor respectă definiția sus-menționată a organismului public. Agenția își rezervă dreptul de a solicita documente care să ateste veridicitatea acestei declarații.

Partea A.1 – Sprijinul pentru punerea în aplicare și creșterea conștientizării la nivel național în ceea ce privește obiectivele cooperării europene în domeniul educației și formării (ET 2020), cu accent pe implicarea autorităților publice

Cererile de finanțare pot fi depuse de una sau mai multe autorități naționale sau regionale din aceeași țară, responsabile pentru politicile în domeniul educației și formării și de învățare de-a lungul vieții (la nivel preșcolar, școlar, în domeniul educației și formării profesionale, al învățământului superior și al educației pentru adulți), sau de alte organisme și organizații ale părților interesate desemnate de aceste autorități pentru a răspunde cererii de propuneri. Odată cu versiunea tipărită a propunerii trebuie să se trimită scrisoarea (scrisorile) de desemnare semnată (semnate) din partea autorității implicate.

Partea A.2 – Sprijinul pentru punerea în aplicare și creșterea conștientizării la nivel național în ceea ce privește obiectivele cooperării europene în domeniul educației și formării (ET 2020), cu accent pe implicarea organizațiilor părților interesate

Cererile de finanțare pot fi depuse numai de parteneriate naționale alcătuite din cel puțin trei organizații direct implicate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de învățare de-a lungul vieții.

Partea B – Sprijinul pentru punerea în aplicare a mediilor de învățare inovatoare care utilizează TIC (numite „săli de clasă creative”) în cadrul cooperării transnaționale pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a aspectelor transversale ale politicii în domeniul educației și formării, care au legătură cu prioritățile stabilite în strategiile Europa 2020 și ET 2020

Cererile de finanțare pot fi depuse numai de un minister național sau regional implicat direct în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de învățare de-a lungul vieții sau de o altă organizație desemnată de un astfel de minister pentru a răspunde cererii de propuneri.

Parteneriatele transnaționale trebuie să fie alcătuite din cel puțin 5 organizații implicând 3 sau mai multe țări eligibile. Cel puțin un partener din fiecare țară trebuie să fie un minister național sau regional direct implicat în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de învățare de-a lungul vieții sau o altă organizație desemnată de un astfel de minister pentru a răspunde cererii de propuneri.

Scrisoarea (scrisorile) de desemnare semnată (semnate) de ministerul (ministerele) în cauză trebuie să fie trimisă (trimise) împreună cu versiunea tipărită a propunerii.

Cererile pot fi depuse de organizații (inclusiv toate organizațiile partenere) stabilite în țările participante la Programul de învățare de-a lungul vieții:

—	cele 27 de state membre ale UE;

—	cele trei țări SEE/AELS: Islanda, Liechtenstein, Norvegia;

—	țările candidate: Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Turcia;

—

Elveția.

Participarea țărilor terțe nu este permisă pentru această acțiune.

Cel puțin o țară din cadrul parteneriatului trebuie să fie un stat membru al UE (se aplică numai pentru partea B a prezentei cereri de propuneri).

3. Activități eligibile

Activitățile care urmează a fi finanțate în cadrul acestei părți a cererii de propuneri includ (obiective specifice):

—

activități de creștere a conștientizării care încurajează dezbaterile și dialogul la nivel național privind punerea în aplicare a celor patru obiective strategice ale ET 2020 (cum ar fi conferințe, seminarii sau ateliere naționale sau regionale), cu accent pe modul în care pot fi utilizate serviciile și instrumentele de învățare de-a lungul vieții pentru ca tinerii să dobândească abilitățile și competențele adecvate pentru piața muncii;

—

crearea de forumuri ale părților interesate și alte activități care să contribuie la îmbunătățirea coerenței și coordonării la nivel național în procesul de elaborare și punere în aplicare a unor strategii naționale coerente și cuprinzătoare de învățare de-a lungul vieții, cu accent pe dobândirea de către tineri a abilităților și competențelor adecvate pentru piața muncii;

—

activități de diseminare și de creștere a conștientizării în contextul ET 2020 în ceea ce privește instrumentele sau materialele de referință (de exemplu, activități de informare, inclusiv campanii mass-media, evenimente publicitare etc.), cu accent pe serviciile și instrumentele de învățare de-a lungul vieții care sporesc capacitatea direcțiilor alternative de învățare pentru ca tinerii și adulții cu un nivel scăzut de calificare să dobândească abilitățile și competențele adecvate pentru piața muncii, de exemplu prin validarea învățării nonformale și informale, consiliere în carieră, cadre de calificări, mobilitate etc.;

—

acțiuni de urmărire legate de programele naționale existente, având ca scop crearea și punerea în aplicare la nivel național a activităților din cadrul Metodei deschise de coordonare în domeniul educației și formării în contextul strategiei ET 2020, cu accent deosebit pe tinerii și adulții cu un nivel scăzut de calificare sau necalificați.

Activitățile care urmează a fi finanțate în cadrul acestei părți a cererii de propuneri includ (obiective specifice):

—

Activitățile care urmează a fi finanțate în cadrul acestei părți a cererii de propuneri includ (obiective specifice):

—

efectuarea de experimente în materie de politici prin intermediul unor parteneriate transnaționale în care sunt implicate autoritățile relevante, părțile interesate și instituțiile de cercetare. Acțiunile nu vor viza teme ample, ci vor aborda preocupări concrete și comune în materie de politici. Trebuie să se acorde atenție în mod corespunzător dezvoltării unei baze solide de date certe și trebuie să fie implicate proceduri fiabile de monitorizare, evaluare și raportare în legătură cu mai multe experimente privind „sălile de clasă creative”;

—	elaborarea și testarea în comun a unor instrumente și practici inovatoare prin experimente care implică un număr suficient de mare de instituții de învățământ pentru a obține un eșantion reprezentativ;

—

acțiuni având ca scop analizarea din perspectiva politicilor a eficacității, a eficienței și a condițiilor de generalizare a experimentelor, precum și a transferului transnațional de lecții învățate și de bune practici (învățare reciprocă), putând include analize, conferințe și seminarii având ca scop sprijinirea în mod direct a elaborării și punerii în aplicare a politicilor;

—	acțiuni menite să asigure diseminarea sistematică la nivel național și internațional și să promoveze transferabilitatea între diferite sisteme și politici în domeniul educației și formării.

Pentru părțile A și B:

Activitățile trebuie să fie inițiate în perioada 1 martie 2013-31 mai 2013.

Durata obligatorie a proiectelor este de 12 luni pentru partea A și de 24 de luni pentru partea B. Nu vor fi acceptate cereri pentru proiecte programate să se desfășoare pe o perioadă diferită de cea specificată în prezenta cerere de propuneri.

Nu se vor acorda prelungiri ale perioadei de eligibilitate ulterior duratei maxime. Totuși, în cazul în care, ulterior semnării acordului și inițierii proiectului, devine imposibil pentru beneficiar, din motive complet justificate pe care acesta nu le poate controla, să finalizeze proiectul în perioada planificată, se poate acorda o prelungire a perioadei de eligibilitate. Se poate acorda o prelungire maximă cu încă 3 luni pentru partea A și cu încă 6 luni pentru partea B, dacă solicitarea este prezentată înainte de termenul-limită specificat în acord. Durata maximă va fi în acest caz de 15 luni pentru partea A și de 30 de luni pentru partea B.

Consorțiile trebuie să includă în bugetele și planificările lor două reuniuni la Bruxelles pe perioada derulării proiectului: o reuniune de început cu toate proiectele admise și o reuniune de monitorizare ulterioară (care ar putea fi solicitată de agenție pe perioada derulării proiectului). Se preconizează că fiecare consorțiu va fi invitat să trimită cel mult doi reprezentanți.

4. Criterii de atribuire

Cererile eligibile vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

Partea A – Sprijinul pentru punerea în aplicare și creșterea conștientizării la nivel național în ceea ce privește obiectivele cooperării europene în domeniul educației și formării (ET 2020)

1. Relevanța: pe baza cererii de propuneri, obiectivele sunt clare, realiste și abordează aspecte relevante și grupuri-țintă, inclusiv o gamă largă de părți interesate cheie la toate nivelurile vizate de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, inclusiv responsabilii politici și factorii de decizie, profesioniștii din domeniu, prestatorii de servicii, partenerii sociali, reprezentanții societății civile și persoanele care învață (30 %).

2. Calitatea planului de acțiune: organizarea activității este clară și adecvată pentru atingerea obiectivelor; sarcinile/activitățile sunt definite în așa fel încât rezultatele să fie atinse în timp util și în limitele bugetului (10 %).

3. Calitatea metodologiei: instrumentele și abordările practice propuse sunt coerente și adecvate pentru abordarea nevoilor identificate pentru grupuri-țintă identificate clar (10 %).

4. Calitatea echipei proiectului: echipa proiectului include toate abilitățile, expertiza recunoscută și competențele necesare pentru realizarea tuturor aspectelor planului de acțiune și există o repartizare adecvată a sarcinilor în rândul membrilor echipei (10 %).

5. Raportul costuri-beneficii: cererea de finanțare demonstrează un bun raport calitate/preț în termeni de activități planificate în raport cu bugetul prevăzut (10 %).

6. Impactul: efectele preconizate ale activităților din cadrul proiectului asupra grupurilor-țintă și sistemelor vizate sunt clar definite și compatibile cu obiectivele stabilite; sunt planificate măsuri pentru a asigura realizarea acestor efecte. Rezultatele activităților vor fi probabil semnificative (20 %).

7. Calitatea planului de valorificare (diseminarea și exploatarea rezultatelor): măsura în care activitățile planificate de diseminare și exploatare vor asigura utilizarea optimă a rezultatelor de către alte persoane în afara participanților la propunere, pe parcursul proiectului și după finalizarea acestuia (10 %).

2. Calitatea planului de acțiune: organizarea activității este clară și adecvată pentru atingerea obiectivelor; sarcinile/activitățile sunt repartizate între parteneri în așa fel încât rezultatele să fie atinse în timp util și în limitele bugetului (10 %).

3. Calitatea metodologiei: instrumentele și abordările practice propuse sunt coerente, inovatoare și adecvate pentru abordarea nevoilor identificate pentru grupuri-țintă identificate clar (10 %).

4. Calitatea consorțiului: consorțiul include toate abilitățile, expertiza recunoscută și competențele necesare pentru realizarea tuturor aspectelor planului de acțiune și există o repartizare adecvată a sarcinilor în rândul partenerilor (10 %).

5. Raportul costuri-beneficii: cererea de finanțare demonstrează un bun raport calitate/preț în termeni de activități planificate în raport cu bugetul prevăzut (10 %).

6. Impactul și valoarea adăugată europeană: efectele preconizate ale activităților din cadrul proiectului asupra grupurilor-țintă și sistemelor vizate sunt clar definite și compatibile cu obiectivele stabilite; sunt planificate măsuri pentru a asigura realizarea acestor efecte. Rezultatele activităților vor fi probabil semnificative, iar beneficiile și necesitatea cooperării la nivel european (pe lângă abordările la nivel național, regional sau local) sunt clar demonstrate (20 %).

5. Bugetul

Bugetul total alocat pentru cofinanțarea proiectelor se ridică la 3,8 milioane EUR.

Contribuția financiară a Uniunii Europene nu poate depăși 75 % din totalul costurilor eligibile.

Suma maximă a subvenției pe proiect va fi de 120 000 EUR pentru partea A (A.1 și A.2) și de 800 000 EUR pentru partea B.

Agenția intenționează să aloce suma disponibilă conform următoarei proporții orientative: 1 500 000 EUR pentru partea A și 2 300 000 EUR pentru partea B. Cu toate acestea, alocarea finală depinde de numărul și calitatea propunerilor primite pentru părțile A și B.

Agenția își rezervă dreptul de a nu aloca toate fondurile disponibile.

6. Termenul de depunere

Vor fi acceptate doar cererile care sunt prezentate pe formularul corect, sunt completate în mod corespunzător și datate, prezintă un buget echilibrat (venituri/cheltuieli), sunt depuse online (original) și sunt semnate de persoana autorizată să încheie angajamente obligatorii din punct de vedere juridic în numele organizației solicitante.

Termenul-limită: luni, 1 octombrie 2012, ora 12.00 (Ora Europei Centrale)

Cererile care nu includ toate documentele stipulate și care nu sunt depuse înainte de termenul-limită nu vor fi luate în considerare.

O cerere completă constă în următoarele elemente:

—	un exemplar original al dosarului cererii (formularul electronic și cele patru anexe la acesta). Acesta se depune online conform instrucțiunilor din Ghidul utilizatorului formularelor electronice. Această versiune, inclusiv anexele, este considerată versiunea principală;

—

un exemplar tipărit care trebuie trimis imediat după expirarea termenului-limită și care să conțină:

—	copia dosarului cererii: formularul electronic transmis (cu numărul de referință primit) împreună cu anexele la acesta (inclusiv declarația pe propria răspundere semnată în original);

—

pentru părțile A1 și B (după caz): scrisoarea de desemnare semnată în mod corespunzător de autoritatea publică/minister trebuie să fie trimisă odată cu versiunea tipărită a propunerii. Scrisorile trebuie să utilizeze modelele furnizate. Faxurile semnate sau versiunile scanate ale scrisorilor de desemnare vor fi acceptate în etapa de propunere, însă, la data încheierii acordului, trebuie să fie disponibile exemplarele originale. Dacă nu este prezentată o scrisoare de desemnare, propunerea ar putea fi declarată neeligibilă;

—

scrisori de împuternicire din partea tuturor partenerilor (pentru toate acordurile cu beneficiari multipli, adică atunci când este implicat mai mult de un partener). Scrisorile trebuie să utilizeze modelele furnizate. Faxurile semnate sau versiunile scanate ale scrisorilor de împuternicire vor fi acceptate în etapa de propunere, însă, la data încheierii acordului, trebuie să fie disponibile exemplarele originale;

—	dovada existenței juridice (copii ale statutului și/sau documentelor de înregistrare legală);

—	situația anuală pentru cel mai recent exercițiu financiar;

—	formular de capacitate financiară (numai pentru organizațiile private);

—	formular de identificare financiară;

—	înregistrare în scopuri de TVA (după caz).

Versiunea tipărită trebuie expediată prin scrisoare simplă sau cu confirmare de primire imediat după depunerea pe cale electronică la următoarea adresă:

Education, Audiovisual and Culture Executive Agency

Unit P9 — Lifelong Learning: Eurydice and Policy Support

Key Activity 1 — ECET

Call for Proposals EACEA/20/12 — Part A.1/Part A.2/Part B (vă rugăm precizați)

BOU2 01/055

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1

1140 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Cererile trimise după expirarea termenului-limită nu vor fi luate în considerare.

Cererile trimise prin fax sau doar prin e-mail nu vor fi acceptate.

7. Informații suplimentare

Ghidul detaliat privind cererea de propuneri și dosarul cererii este disponibil pe următorul site:

http://eacea.ec.europa.eu/llp/funding/2012/call_ecet_2012_en.php

Cererile trebuie depuse utilizând formularele prevăzute și trebuie să conțină toate apendicele, anexele și informațiile prevăzute în ghidul detaliat.

15.6.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/25

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2012/C 169/09

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„STORNOWAY BLACK PUDDING”

NR. CE: UK-PGI-0005-0876-03.05.2011

PGI ( X ) PDO ( )

1. Denumire:

„Stornoway Black Pudding”

2. Statul membru sau țara terță:

Regatul Unit

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1. Tip de produs:

Clasa 1.2:

Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Stornoway Black Pudding” este un tip de cârnat negru specific orașului Stornoway, capitala insulei Lewis din Hebridele Exterioare (Scoția). În funcție de diferitele rețete locale, culoarea produsului crud este intensă, variind de la roșcat–maroniu-închis la maroniu-închis.

La prepararea „Stornoway Black Pudding” se utilizează următoarele ingrediente:

—	seu de vită;

—	făină de ovăz;

—

ceapă;

—	sânge de oaie, de vacă sau de porc;

—	apă – dacă se utilizează sânge uscat;

—

sare;

—

piper;

—	intestin (sau înveliș) sintetic sau natural pentru cârnați.

Nu este permisă utilizarea altor condimente, iar produsul nu trebuie să conțină coloranți artificiali, arome, agenți de încărcare sau conservanți.

La origine, produsul are formă de cârnat cilindric, cu un diametru de 52-72 mm, o lungime de 150-500 mm și o greutate de 0,5 kg-1,36 kg, cu înveliș artificial sau natural. În funcție de diferitele cerințe de clienților, sunt însă posibile și alte mărimi și forme, ca, de exemplu, o buclă sau felii.

Produsul conține umiditate și are o textură fermă, particulele de grăsime fiind vizibile, dar mici. Textura optimă, rugoasă este conferită de făina de ovăz scoțiană utilizată la prepararea sa.

„Stornoway Black Pudding” își menține bine forma pe tot parcursul procesului de fierbere. După ce a fiert, cârnatul pare aproape negru și se rupe foarte ușor în bucăți atunci când este tăiat, fără a se fărâmița însă în mod semnificativ. Aroma de carne este suculentă, bogată, plină, savuroasă, bine condimentată, dar nu picantă, iar gustul remanent este plăcut și proaspăt, fără a fi gras.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

În funcție de tradiție și de elementele moștenite, există unele diferențe între rețetele utilizate. Unele rețete necesită tăierea fină a ingredientelor, altele solicită o tăiere mai grosieră, ceea ce duce la ușoare variații ale aspectului vizual și ale texturii, depinzând de rețeta utilizată de producător. Procentul fiecărui ingredient care intră în componența cârnaților variază, de asemenea, foarte ușor, în funcție de rețetă.

Procentele ingredientelor utilizate la prepararea cârnaților „Stornoway Black Pudding” trebuie să se încadreze în următoarele limite:

—	seu de vită – minimum 37 % și maximum 50 %;

—	făină de ovăz – minimum 16 % și maximum 20%;

—	ceapă – minimum 15 % și maximum 18 %;

—	sânge de oaie, de vacă sau de porc – minimum 12 % și maximum 26 %;

—	apă – dacă se utilizează sânge uscat;

—	sare – minimum 0,6 % și maximum 2 %;

—	piper – minimum 0,4 % și maximum 2 %;

—	intestin (sau înveliș) sintetic sau natural – diametru: între 52 mm și 72 mm, lungime: între 150 mm și 500 mm.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

Nu se aplică.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Toate etapele preparării și producției cârnaților „Stornoway Black Pudding” trebuie să se desfășoare în zonă, inclusiv:

—	pregătirea seului;

—	amestecarea ingredientelor;

—	umplerea învelișului artificial al cârnaților;

—	fierberea și răcirea cârnaților.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Nu se aplică.

3.7. Norme specifice privind etichetarea:

Nu se aplică.

4. Delimitare concisă a ariei geografice:

Orașul Stornoway de pe insula Lewis și comunele incluse în regiunea care constituie „Stornoway Trust”.

5. Legătura cu aria geografică:

5.1. Specificitatea ariei geografice:

„Crofting” desemnează practica, specifică Scoției, de a lua în arendă mici exploatații, pe care s-a bazat viața în insula Lewis timp de sute de ani. De-abia în ultimii aproximativ 40 de ani, fermierii arendași s-au orientat și către alte locuri de muncă în afara fermei, devenind astfel arendași cu timp parțial. Lucrul terenurilor în arendă reprezintă o activitate economică de subzistență. Fermierii arendași din Stornoway creșteau un mic număr de oi și/sau de porci sau de vite și aveau grijă ca fiecare parte din aceste animale să fie utilizată integral. Atunci când sacrifica un animal, fermierul îndeplinea acest act împreună cu vecinii săi, împărțind și carnea, având în vedere că nu exista posibilitatea refrigerării. La rândul lor, vecinii returnau mai târziu această favoare, astfel încât aprovizionarea cu carne era asigurată pe tot parcursul iernilor lungi.

Pentru a prepara „Marag Dubh” – adică „Black Pudding” (cârnat negru) în limba galică vorbită în Scoția, „dubh” însemnând „negru” – animalul era sacrificat, iar sângele colectat și păstrat. Intestinele erau scoase și curățate în apă sărată de mare, după care erau aduse înapoi la fermă, întoarse pe dos și introduse pentru 24 de ore în apă rece, în care se adăuga apă de mare și sare; ulterior se clăteau în apă rece și apoi în apă fierbinte. În urma unui astfel de proces îndelungat, căptușeala stomacului devenea moale, astfel încât fermierii puteau curăța intestinele prin răzuire, acestea rămânând în final minunat de albe și de curate. Un intestin întreg era folosit pentru cel puțin cinci „Marag Dubh”: „Deasainn” (din rumen), „Brog” (sau „Boot”), „Curachd an Righ” (Coroana regelui) și doi cârnați lungi tăiați în dreptul ileonului și legați.

Deoarece nu își puteau permite să irosească nicio bucată de carne, fermierii consumau aceeași mâncare în fiecare zi, până când se termina. Cârnații reprezentau o sursă bogată de fier și constituiau o parte foarte importantă a regimului alimentar al unui fermier. Pentru populația din Stornoway, cârnații își păstrează și acum același loc important în alimentație. Textura optimă, rugoasă a cârnaților „Stornoway Black Pudding” se datorează făinii de ovăz scoțiene folosite la prepararea sa. Într-un climat rece, cum este cel al Insulelor Hebride, seul este un aliment ideal în timpul iernii, datorită valorii sale calorice ridicate.

Producerea cârnaților „Stornoway Black Pudding” presupune îndemânarea de a efectua mai multe manevre manuale, cum ar fi:

—	prepararea seului de vită, care implică curățarea și pregătirea seului la mărimea cerută;

—	amestecarea ingredientelor uscate, care necesită cântărirea cu grijă a ingredientelor, astfel încât amestecul să fie consistent și să aibă o densitate mare – pentru acest proces este nevoie de abilitate, respectiv de o bună capacitate de apreciere vizuală, și de experiență din partea măcelarului;

—	umplerea învelișului, care se efectuează mecanizat, dar cu asistență manuală; unii cârnați sunt apoi legați manual;

—	fierberea și răcirea cârnaților – după fierbere, fiecare cârnat este atârnat și lăsat să se răcească.

Abilitățile manuale necesare s-au dezvoltat pe plan local și au fost transmise din generație în generație, ceea ce a dus la păstrarea caracteristicilor tradiționale ale cârnaților „Stornoway Black Pudding”.

5.2. Specificitatea produsului:

„Stornoway Black Pudding” sunt unici prin faptul că utilizează numai următoarele ingrediente (în ordinea cantității): seu de vită, făină de ovăz, ceapă, sânge (cu adaos de apă, atunci când se folosește sânge uscat), sare și piper. Cârnații nu conțin coloranți artificiali, arome, agenți de încărcare și conservanți și au o culoare intensă, variind de la roșcat–maroniu-închis la maroniu-închis, atunci când sunt cruzi.

Spre deosebire de cârnații negri din alte regiuni, „Stornoway Black Pudding” au ca ingredient major seul de vită. Seul este grăsimea care înconjoară rinichii și regiunea lombară la vite, având un punct de topire scăzut, la 45-50 grade centigrade, ceea ce înseamnă că se poate utiliza cu ușurință în stare solidă la prepararea cârnaților, însă se topește atunci când aceștia fierb în abur sau în apă. Deși aproape că nu are aromă, seul potențează aroma ingredientelor adăugate și conferă, de asemenea, lejeritate texturii cârnaților. Într-un climat rece, cum este cel al Insulelor Hebride, seul este un aliment ideal în timpul iernii, datorită valorii sale calorice ridicate. Tipul de ovăz cultivat în Scoția conferă cârnaților o bună textură rugoasă.

Rețeta de bază a cârnaților „Stornoway Black Pudding” nu s-a modificat de-a lungul anilor – cârnații conțin în continuare numai seu de vită, făină de ovăz, ceapă, sânge, sare și piper – dar a fost necesară schimbarea metodelor de producție, ca urmare a reglementărilor mai stricte în materie de igienă care au intrat în vigoare, precum și a creșterii cererii de cârnați. Etapele de producție a cârnaților „Stornoway Black Pudding” necesită o mare îndemânare. Seul de vită trebuie pregătit manual, astfel încât să se asigure tăierea acestuia în bucățele fine, de mărime adecvată. Separat, se amestecă mai întâi ingredientele uscate, fie manual, fie la mașină, după care se adaugă apa și se amestecă în continuare. Toate ingredientele sunt cântărite cu multă grijă pe tot parcursul procesului, pentru a asigura o consistență, asemănătoare cu cea a unui porridge dens, a produsului, care să permită amestecarea în continuare, dar cu oarecare efort. Amestecul este apoi introdus într-o mașină de umplut cârnați, cu ajutorul căreia se umplu învelișurile. Pentru a fi umplut, învelișul se pune manual la ștuțul mașinii. Reglarea cantității de carne introduse se efectuează, de asemenea, manual. Capetele sunt apoi legate manual cu sfoară, sau sunt capsate la mașină. După fierbere, fiecare cârnat este atârnat și lăsat să se răcească pe un rastel.

Cârnații „Stornoway Black Pudding” pot fi fierți în înveliș sau în afara lui; pe parcursul întregului proces de fierbere, aceștia își mențin bine forma. După ce au fiert, cârnații par aproape negri și se rup foarte ușor în bucăți atunci când sunt tăiați, fără a se fărâmița însă în mod semnificativ. Aroma de carne este suculentă, bogată, plină, savuroasă, bine condimentată, dar nu picantă, iar gustul remanent este plăcut și proaspăt, fără a fi gras.

Măcelarii continuă să prepare acest produs local specific, utilizând rețete transmise din generație în generație și păstrând caracteristicile tradiționale conferite de ingredientele și de textura distinctivă.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

„Crofting” desemnează practica, specifică Scoției, de a lua în arendă mici exploatații, pe care s-a bazat viața în insula Lewis timp de sute de ani. Deoarece nu își puteau permite să irosească nicio bucată de carne, fermierii consumau aceeași mâncare în fiecare zi, până când se termina. Cârnații reprezentau o sursă bogată de fier și constituiau o parte foarte importantă a regimului alimentar al unui fermier. Pentru populația din Stornoway, cârnații își păstrează și acum același loc important în alimentație.

„Stornoway Black Pudding” sunt unici prin faptul că utilizează numai următoarele ingrediente (în ordinea cantității): seu de vită, făină de ovăz, ceapă, sânge, sare și piper (cu adaos de apă). Cârnații nu conțin coloranți artificiali, arome, agenți de încărcare și conservanți.

Spre deosebire de cârnații negri din alte regiuni, „Stornoway Black Pudding” au ca ingredient major seul de vită. Seul este grăsimea care înconjoară rinichii și regiunea lombară la vite, având un punct de topire scăzut, la 45-50 grade centigrade, ceea ce înseamnă că se poate utiliza cu ușurință în stare solidă la prepararea cârnaților, însă se topește atunci când aceștia fierb în abur sau în apă. Deși aproape că nu are aromă, seul potențează aroma ingredientelor adăugate și conferă, de asemenea, lejeritate texturii cârnaților. Majoritatea cârnaților negri din diverse regiuni se prepară utilizând sânge de porc. Pentru „Stornoway Black Pudding” însă se folosește sânge de oaie, de vacă sau de porc, obținut, dacă este posibil, de la abatorul local de pe insulă.

Unii dintre măcelarii din Stornoway, reuniți în Stornoway Black Pudding Producers’ Association (Asociația producătorilor de cârnați „Stornoway Black Pudding”), produc și vând cârnații încă din 1931. Din acea perioadă, cârnații „Stornoway Black Pudding” au fost vânduți sub această denumire. Măcelarii au folosit în comun denumirea „Stornoway Black Pudding”, străduindu-se să mențină standarde înalte de producție și să păstreze legăturile cu patrimoniul Insulelor Hebride. Ca urmare a acestui fapt, cârnații au dobândit, datorită gustului și calității lor, un renume internațional din ce în ce mai mare și sunt în prezent recunoscuți ca fiind unii dintre cei mai buni cârnați gourmet din Regatul Unit. Plecând de la reputația tradițională de „fel de mâncare al fermierilor arendași”, produsul a devenit astăzi o delicatesă renumită pe plan mondial.

„Stornoway Black Pudding” sunt intrinsec legați de turismul în zonă, fiind frecvent cumpărați de vizitatori ca suvenir, sau ca mărturie a „gustului insulelor”. Marca și legătura acesteia cu Stornoway, ca zonă, sunt recunoscute pe plan mondial. Majoritatea ghidurilor pentru Scoția menționează „Marag Dubh” în legătură cu insula Lewis. Mai multe sute de rezultate ale căutărilor cu Google menționează, de asemenea, această legătură. Insulele Hebride cunosc o creștere a numărului de vizitatori, industria turismului în zonă fiind puternic impulsionată de succesul unor programe de televiziune care popularizează insulele, precum „Great Hebridean Escape” al realizatorului Monty Hall. Cârnații au fost prezentați în ediția din ianuarie 2010 a revistei National Geographic și au constituit o parte esențială a campaniei „Homecoming” din 2010 a organizației de turism a Scoției, Visit Scotland.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.archive.defra.gov.uk/foodfarm/food/industry/regional/foodname/products/documents/stornoway-black-pudding-pgi.pdf

(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

		ISSN 1977-1029 doi:10.3000/19771029.C_2012.169.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 169

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 55 15 iunie 2012

	V Anunțuri
	PROCEDURI ADMINISTRATIVE
	Parlamentul European
2012/C 169/07	Aviz de recrutare PE/158/S	18

	Comisia Europeană
2012/C 169/08	Cerere de propuneri – EACEA/20/12 – în cadrul Programului de învățare de-a lungul vieții – Punerea în aplicare a obiectivelor strategice europene în domeniul educației și formării (ET 2020) (cooperarea între părțile interesate, realizarea de experimente și inovare)	19

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2012/C 169/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare	25

Nr. de ordine al contingentului	Cantități nesolicitate care urmează să fie adăugate la cantitatea stabilită pentru subperioada 1 octombrie 2012-31 decembrie 2012 (în kg)
09.4212	9 891 500
09.4214	6 597 950
09.4217	690 000
09.4218	3 478 800

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2012/C 169/01	Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind stimularea potențialului creativ și inovator al tinerilor	1

2012/C 169/02	Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală	5

2012/C 169/03	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 10 mai 2012 privind combaterea dopajului în cadrul sporturilor recreative	9

2012/C 169/04	Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale	11

	Comisia Europeană
2012/C 169/05	Rata de schimb a monedei euro	16

2012/C 169/06	Comunicarea Comisiei privind cantitatea nesolicitată care urmează să fie adăugată la cantitatea stabilită pentru subperioada 1 octombrie 2012-31 decembrie 2012 în cadrul anumitor contingente deschise de către Comunitate pentru produse din sectorul cărnii de pasăre	17