ANEXĂ

Lista orientativă a sectoarelor prioritare  (1)

—	Comerț cu ridicata și cu amănuntul;

—

Turism;

—	Construcții;

—	Administrație publică;

—	Agricultură – producție vegetală și producție animală;

—	Fabricarea echipamentelor electronice și electrice;

—	Construcția de automobile;

—	Fabricarea produselor metalice prelucrate, cu excepția mașinilor și echipamentelor;

—	Producția de alimente și băuturi;

—	Gestionarea deșeurilor;

—	Telecomunicații.

---

(1)  Trebuie subliniat faptul că această listă este orientativă, după cum se specifică la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Comisia poate revizui această listă în orice moment.

ANEXA I

Planul de lucru pentru 2012 pentru cel de al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

1.   CONTEXTUL GENERAL

1.1.   Contextul politic și juridic

Baza acțiunilor prezentate în prezentul plan de lucru o reprezintă articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și obligațiile legale și alte angajamente care decurg din acesta. Tratatul prevede că acțiunea UE în domeniul sănătății publice are drept scop îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea afecțiunilor fizice și mintale, precum și înlăturarea surselor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală. Acestea trebuie efectuate în cooperare cu statele membre. Strategia UE în domeniul sănătății, stabilită în Cartea albă a Comisiei „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013” [COM(2007) 630 final] (1), prevede un cadru global pentru toate acțiunile cuprinse în prezentul plan de lucru.

Cel de al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) (denumit în continuare „Al doilea program în domeniul sănătății” sau „programul”), instituit prin Decizia nr. 1350/2007/CE (denumită în continuare „Decizia privind programul”), susține această strategie. Misiunea Programului în domeniul sănătății este de a completa, sprijini și conferi valoare adăugată politicilor statelor membre. Acesta urmărește să contribuie la sporirea solidarității și prosperității în Uniunea Europeană prin protejarea și promovarea sănătății și a siguranței oamenilor și prin îmbunătățirea sănătății publice. Programul urmărește următoarele obiective, prezentate la articolul 2 alineatul (2) din Decizia privind programul:

1.	îmbunătățirea siguranței cetățenilor în materie de sănătate;

2.	promovarea sănătății, inclusiv reducerea inegalităților în materie de sănătate;

3.	producerea și difuzarea de informații și cunoștințe cu privire la sănătate.

Articolul 8 alineatul (1) din Decizia privind programul prevede adoptarea de către Comisie a:

(a)

unui plan de lucru anual pentru punerea în aplicare a programului, care stabilește: (i) prioritățile și acțiunile care urmează a fi întreprinse, inclusiv alocarea resurselor financiare; (ii) criteriile corespunzătoare procentajului contribuției financiare a UE, inclusiv criteriile privind utilitatea excepțională; (iii) modalitățile de punere în aplicare a strategiilor și acțiunilor comune menționate la articolul 9;

(b)	criteriilor de selecție, de atribuire și a altor criterii pentru contribuțiile financiare la acțiunile programului în conformitate cu articolul 4.

În conformitate cu articolul 75 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), angajarea cheltuielilor ar trebui precedată de o decizie de finanțare adoptată de instituție sau de autoritățile delegate de către aceasta. În conformitate cu articolul 90 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 (denumit în continuare „regulamentul de punere în aplicare”), decizia de adoptare a programului de lucru anual menționat la articolul 110 din Regulamentul financiar poate fi considerată ca reprezentând decizia de finanțare, cu condiția ca aceasta să constituie un cadru suficient de detaliat. Prezentul document vizează îndeplinirea obligațiilor respective și prezentarea activităților pentru anul 2012.

În afara statelor membre ale Uniunii Europene, Programul în domeniul sănătății permite participarea țărilor terțe. Țările membre ale AELS/SEE Islanda, Liechtenstein și Norvegia participă la program în conformitate cu condițiile specificate în Acordul privind SEE. Alte țări terțe, în special cele care fac obiectul politicii europene de vecinătate, țările care solicită aderarea, sunt candidate la aderare sau sunt în curs de aderare la UE, precum și țările din Balcanii de Vest incluse în procesul de stabilizare și asociere pot participa la program cu condiția existenței acordurilor necesare. Dintre aceste țări, Croația a încheiat aceste formalități și participă la program.

1.2.   Resurse

Decizia privind programul stabilește un buget total de 321 500 000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2013. Bugetul pentru anul 2012 este de 49 700 000 EUR, sub rezerva aprobării bugetului de către autoritatea bugetară:

—	48 300 000 EUR pentru linia bugetară 17 03 06 „Acțiunea UE în domeniul sănătății” (buget de funcționare);

—	1 400 000 EUR pentru linia bugetară 17 01 04 02 „Cheltuieli de gestionare administrativă” (buget administrativ).

Contribuțiile suplimentare din partea țărilor membre ale AELS/SEE și a Croației sunt estimate la 1 292 200 EUR din partea țărilor membre ale AELS/SEE și, respectiv, 138 000 EUR din partea Croației.

Aceasta aduce totalul liniei bugetare 17 03 06 la 49 688 800 EUR și totalul liniei bugetare 17 01 04 02 la 1 441 400 EUR.

Sumele indicate în următoarele capitole sunt orientative. În conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din normele de aplicare, sunt posibile variații nesemnificative ale sumelor alocate fiecărui mecanism de finanțare.

Linia bugetară 17 01 04 02 „Cheltuieli de gestionare administrativă” este destinată să acopere cheltuielile privind studiile, reuniunile de experți, informarea, publicațiile și furnizarea de asistență tehnică și administrativă pentru sistemele informatice. Acestea sunt direct legate de realizarea obiectivelor programului sau a măsurilor adoptate pentru această activitate.

Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori (EAHC) sprijină Comisia la punerea în aplicare a acestui plan de lucru în conformitate cu Decizia C(2008) 4943 a Comisiei din 9 septembrie 2008. Linia bugetară pentru creditele administrative aferente EAHC este 17 01 04 30.

Pentru contribuția financiară a UE la Convenția-cadru a OMS privind combaterea tabagismului se prevede un buget total de 200 000 EUR, sub rezerva aprobării bugetului de către autoritatea bugetară, din linia bugetară 17 03 05 „Acorduri internaționale și aderarea la organizații internaționale din domeniul sănătății publice și al combaterii tabagismului”.

2.   MECANISME DE FINANȚARE

Creditele disponibile din linia bugetară 17 03 06 „Acțiunea UE în domeniul sănătății” vor fi utilizate pentru acordarea de subvenții pentru proiecte, subvenții de funcționare, subvenții pentru acțiuni comune, subvenții pentru conferințe și subvenții directe pentru organizații internaționale, precum și pentru acoperirea achizițiilor și a altor acțiuni. Toate subvențiile fac obiectul unui acord scris.

Conform considerentului 33 din Decizia privind programul, ar trebui facilitată colaborarea cu țările terțe care nu participă la program. Aceasta nu va implica finanțare din cadrul programului. Cu toate acestea, cheltuielile de deplasare și de ședere ale experților invitați din aceste țări sau care călătoresc în aceste țări pot fi considerate cheltuieli eligibile în cazuri excepționale, justificate corespunzător, atunci când aceasta contribuie în mod direct la obiectivele programului.

2.1.   Subvenții pentru proiecte

Suma totală orientativă a subvențiilor pentru proiecte este estimată la 13 171 820 EUR. Subvențiile pentru proiecte se calculează pe baza costurilor eligibile înregistrate. Procentajul maxim de cofinanțare din partea UE este de 60 %. Cu toate acestea, procentajul poate ajunge până la 80 % dacă o propunere îndeplinește criteriile de utilitate excepțională. Anexa II conține criteriile de excludere, eligibilitate, selecție și atribuire ale subvențiilor pentru proiecte. Anexa VII conține criteriile de utilitate excepțională.

Pentru finanțare se vor lua în considerare numai propunerile care corespund direct temei și descrierii stabilite în prezentul plan de lucru și pentru care se indică drept mecanism de finanțare „subvențiile pentru proiecte”. Propunerile care abordează numai un domeniu mai larg și care nu corespund descrierii specifice a unei anumite acțiuni nu vor fi luate în considerare pentru finanțare.

Calendarul orientativ pentru publicarea cererilor de propuneri de subvenții pentru proiecte în Jurnalul Oficial este ultimul trimestru al anului 2011.

2.2.   Subvenții de funcționare

Suma totală orientativă a subvențiilor de funcționare este estimată la 4 400 000 EUR. Acestea se calculează pe baza costurilor eligibile înregistrate. Procentajul maxim de cofinanțare din partea UE este de 60 %. Cu toate acestea, procentajul poate ajunge până la 80 % dacă o propunere îndeplinește criteriile de utilitate excepțională.

Subvențiile de funcționare pot fi atribuite pentru reînnoirea subvențiilor de funcționare atribuite organismelor neguvernamentale și rețelelor specializate în conformitate cu planul de lucru pentru 2011. Noi subvenții de funcționare pot fi acordate organismelor neguvernamentale și rețelelor specializate care își desfășoară activitatea în domenii care corespund celor trei obiective ale Programului în domeniul sănătății. Activitatea care beneficiază de subvenții de funcționare trebuie să contribuie direct la atingerea priorităților Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut în Comunicarea Comisiei „EUROPE 2020 A Strategy for smart, sustainable and inclusive growth” (2) [COM(2010) 2020] din 3 martie 2010. Aspectele deosebit de relevante cuprind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, inclusiv promovarea sănătății și prevenirea bolilor, prevenirea inegalităților în materie de sănătate, inclusiv asigurarea unui acces mai bun la asistență medicală pentru toți, precum și probleme legate de forța de muncă din domeniul sănătății.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia privind programul, reînnoirea contribuțiilor financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b) pentru organismele neguvernamentale și rețelele specializate poate fi scutită de aplicarea principiului descreșterii treptate. Ca regulă generală, această scutire se aplică organizațiilor solicitante care nu primesc nicio finanțare din sectorul privat (3) și care nu prezintă niciun alt conflict de interese în funcționarea lor (finanțare de bază). Pentru orice altă subvenție de funcționare reînnoită se aplică o scădere de 1 punct procentual față de procentajul de cofinanțare a UE acordat în acordul de subvenționare încheiat ca urmare a cererii de propuneri din 2011. În orice caz, valoarea cofinanțării UE nu poate fi mai mare decât valoarea atribuită în 2011. Anexa III conține criteriile de excludere, eligibilitate, selecție și atribuire pentru subvențiile de funcționare. Anexa VII conține criteriile de utilitate excepțională.

Calendarul orientativ pentru publicarea cererilor de propuneri pentru subvenții de funcționare în Jurnalul Oficial este ultimul trimestru al anului 2011.

2.3.   Subvenții pentru acțiuni comune

Suma totală orientativă pentru acțiuni comune este estimată la 8 950 000 EUR. Acțiunile comune permit autorităților competente din statele membre/alte țări care participă la Programul în domeniul sănătății și Comisiei Europene să continue lucrările în ceea ce privește aspecte identificate în comun. Pot participa la acțiunea comună organismele publice sau organismele neguvernamentale bazate într-un stat membru/o altă țară participante la program care iau parte la o acțiune comună dată. Totuși, acestea trebuie să fie mandatate în mod explicit în acest sens de către autoritățile statului membru respectiv/acelei alte țări participante.

Subvențiile pentru acțiuni comune se calculează pe baza costurilor eligibile înregistrate. Procentajul maxim de cofinanțare a UE este de 50 %. Totuși, acesta poate urca până la 70 % în caz de utilitate excepțională. O cofinanțare de 70 % pentru utilitate excepțională este prevăzută pentru acțiunea comună „Facilitarea colaborării autorităților naționale din UE în domeniul donării de organe” (a se vedea punctul 3.1.4.2), datorită contribuției sale la punerea în aplicare efectivă a legislației UE în acest domeniu. În alte cazuri, se aplică criteriile privind utilitatea excepțională menționate în anexa VII. Anexa IV conține criteriile de excludere, eligibilitate, selecție și atribuire pentru acțiunile comune.

Statele membre/alte țări care participă la Programul în domeniul sănătății care intenționează să participe la una sau mai multe acțiuni comune, trebuie să își declare intenția către Comisie înainte de expirarea termenului de depunere a propunerilor. Cu excepția ONG-urilor care își desfășoară activitatea la nivelul UE, numai organizațiile stabilite în statele membre/alte țări participante la Programul în domeniul sănătății care au făcut această declarație au dreptul să solicite participarea la acțiuni comune.

Calendarul orientativ pentru publicarea cererilor de propuneri pentru acțiuni comune în Jurnalul Oficial este ultimul trimestru al anului 2011.

2.4.   Subvenții pentru conferințe

Suma totală orientativă pentru conferințe este de 800 000 EUR: 200 000 EUR pentru conferințele organizate de președinție și 600 000 EUR pentru alte conferințe. Din motive administrative, conferințele eligibile pentru cofinanțare, cu excepția conferințelor organizate de președinție, trebuie să aibă loc în 2013.

2.4.1.   Conferințe organizate de președinție – monopol de drept

În conformitate cu articolul 168 alineatul (1) litera (c) din normele de aplicare, în absența unei cereri de propuneri, subvențiile pot fi alocate unor organizații aflate într-o situație de monopol de drept sau de fapt, motivată în mod corespunzător în decizia de acordare.

Conferințele organizate de președinție, cu o importantă componentă politică și care implică reprezentarea la cel mai înalt nivel atât din partea autorităților naționale, cât și a reprezentanților europeni, vor fi organizate exclusiv de către statul membru care deține președinția UE. Dat fiind rolul unic al președinției în cadrul activităților UE, statul membru responsabil cu organizarea evenimentului este considerat a deține un monopol de drept.

Două conferințe organizate de președințiile Uniunii Europene, una pentru președinția din cea de a doua jumătate a anului 2012 și cealaltă pentru președinția din prima jumătate a anului 2013, pot primi fiecare până la 100 000 EUR. Procentajul maxim de cofinanțare a UE este de 50 % din costurile eligibile înregistrate.

Președinția va înainta EAHC o cerere de subvenție pentru conferința în cauză, prin intermediul reprezentanței permanente, utilizând un formular furnizat de EAHC. Această formalitate trebuie să fie încheiată cu cel puțin patru luni înainte de eveniment.

Conferința organizată de președinție, care urmează să fie finanțată în cadrul acestui plan de lucru, se intitulează „Primii pași către un proces de îmbătrânire sănătoasă”, planificată pentru septembrie 2012, în cadrul președinției cipriote.

2.4.2.   Alte conferințe

Subvențiile pentru conferințe pot fi acordate pentru organizarea de conferințe care corespund celor trei obiective ale Programului în domeniul sănătății. Pentru a beneficia de subvenții, conferințele trebuie să promoveze în mod direct prioritățile Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut în Comunicarea Comisiei „EUROPE 2020 A Strategy for smart, sustainable and inclusive growth” [COM(2010) 2020] din 3 martie 2010. Printre problemele deosebit de relevante se numără îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, inclusiv promovarea sănătății și profilaxia bolilor, prevenirea inegalităților în materie de sănătate, inclusiv asigurarea unui acces mai bun la asistență medicală pentru toți, precum și probleme legate de forța de muncă din domeniul sănătății.

Conferințele trebuie să aibă o largă dimensiune europeană. Acestea trebuie să fie organizate de un organism public sau nonprofit cu sediul într-o țară participantă la Programul în domeniul sănătății, care are experiență relevantă de cooperare la nivelul UE. Conferințele pot primi până la 100 000 EUR (maximum 50 % din bugetul total). Anexa V conține criteriile de excludere, eligibilitate, selecție și atribuire pentru alte conferințe decât cele ale președinției.

Calendarul orientativ pentru publicarea cererilor de propuneri pentru conferințe în Jurnalul Oficial este ultimul trimestru al anului 2011.

2.5.   Acorduri privind subvenții directe cu organizații internaționale

Suma totală orientativă a subvențiilor directe este estimată la 2 633 000 EUR. Subvențiile directe vor fi bazate pe colaborarea efectivă cu Comisia.

În conformitate cu articolul 168 alineatul (1) litera (f) din normele de aplicare, finanțarea acțiunilor cu organizațiile internaționale se va aloca prin acorduri de subvenționare fără cereri de propuneri pentru tematicile identificate în mod specific în prezentul plan de lucru. Organizațiile internaționale și birourile naționale sau regionale ale acestora nu sunt eligibile pentru finanțare în calitate de beneficiari principali sau asociați în cadrul vreunei cereri de propuneri. Procentajul maxim de cofinanțare a UE este de 60 % din costurile eligibile înregistrate efectiv. Conform considerentului 33 din Decizia privind programul, activitățile care implică țări terțe care nu participă la Programul în domeniul sănătății nu vor fi considerate ca fiind costuri eligibile. Totuși, cheltuielile de deplasare și de ședere ale experților invitați din aceste țări sau care călătoresc în aceste țări pot fi considerate costuri eligibile în cazuri excepționale, justificate în mod corespunzător, atunci când aceasta contribuie în mod direct la obiectivele programului.

Finanțarea prin subvenții directe va fi acordată următoarelor organizații internaționale în conformitate cu prezenta decizie de finanțare, datorită competenței lor specifice și gradului înalt de specializare în domeniile acoperite de subvențiile directe stabilite în secțiunile 3.1, 3.2 și 3.3:

—	Consiliul Europei (CoE);

—	Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerelor (IARC);

—	Organizația Internațională pentru Migrație (OIM);

—	Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (OCDE).

2.6.   Achiziții publice

Suma totală orientativă pentru achiziții publice este estimată la 14 463 980 EUR.

Achizițiile publice acoperă activități precum evaluarea și monitorizarea acțiunilor și politicilor, studii, furnizarea de consiliere, date și informații privind sănătatea, asistență științifică și tehnică, comunicare și activități de sensibilizare și aplicațiile societății informaționale în sprijinul politicilor. Se preconizează ca cererile de oferte să fie publicate în Jurnalul Oficial în primul semestru din 2012. Contractele-cadru și noile contracte de servicii vor fi utilizate conform indicațiilor din prezentul plan de lucru.

2.7.   Alte acțiuni

Suma totală orientativă pentru alte acțiuni este estimată la 5 270 000 EUR.

Aceasta se referă la contribuțiile plătite de UE sub formă de cotizații la organismele a căror membră este în sensul articolului 108 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, la acordurile administrative cu Centrul Comun de Cercetare (JRC), precum și la indemnizațiile speciale plătite experților pentru participarea la reuniuni și pentru furnizarea de avize științifice în temeiul punctului 3.1.3.1 și consultanță cu privire la sistemele de sănătate în temeiul punctului 3.3.2.1.

2.8.   Contribuția financiară a UE la Convenția-cadru a OMS privind combaterea tabagismului

Uniunea Europeană este parte integrantă a Convenției-cadru a OMS privind combaterea tabagismului (CCCT). Contribuția financiară a UE pentru 2012 la CCCT se va efectua din linia bugetară 17 03 05 „Acorduri internaționale și aderarea la organizații internaționale din domeniul sănătății publice și al combaterii tabagismului” și nu din Programul privind sănătatea. Suma contribuției financiare se bazează pe decizia privind planul de lucru și bugetul pentru perioada financiară 2012-2013 adoptat de cea de a patra conferință a părților la Convenție din noiembrie 2010 (FCTC/COP/4/20).

Contribuția UE se ridică la 145 225 USD pentru 2012. Pentru a acoperi fluctuațiile cursului de schimb, suma maximă este stabilită la 200 000 EUR pentru 2012. Secretariatul CCCT va gestiona fondurile în conformitate cu normele financiare ale OMS.

3.   PRIORITĂȚI PENTRU 2012

Acțiunile prevăzute în cadrul prezentului plan de lucru sunt dirijate, în general, către sprijinirea îndeplinirii priorităților UE stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020 și ca răspuns la obligațiile legislative și angajamentele politice. Prioritățile privind creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii din cadrul Strategiei Europa 2020 sunt deosebit de relevante pentru prezentul plan de lucru. Obiectivele Strategiei Europa 2020 corespund cu cele ale Strategiei UE privind sănătatea, care susține că investițiile în domeniul sănătății pot stimula inovarea, crearea de noi competențe și noi locuri de muncă și reducerea inegalităților în domeniul sănătății.

În 2012, Programul privind sănătatea va contribui la obiectivele următoarelor inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020:

În cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării” (4), „Parteneriatul-pilot pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” a inspirat o acțiune prevăzută în prezentul plan de lucru care să permită cetățenilor europeni să ducă o viață activă, sănătoasă și independentă cât mai mult timp posibil. Această acțiune va promova sănătatea fizică și mentală, inclusiv promovarea unei alimentații mai bune și a activității fizice și prevenirea comportamentelor dăunătoare sănătății. Se vor căuta modalități de prevenire a apariției bolilor grave și cronice, prin acțiuni precum screeningul pentru depistarea cancerului. Furnizarea de consiliere și informații relevante va sprijini statele membre în eforturile acestora de realizare și de menținere a unor sisteme de sănătate sustenabile și eficiente. Se vor întreprinde, de asemenea, acțiuni pentru a analiza modalități de dezvoltare a produselor și serviciilor inovatoare care să răspundă la provocarea reprezentată de îmbătrânirea populației. Toate acțiunile urmăresc, în cele din urmă, să contribuie la obiectivul global al parteneriatului care este adăugarea unei medii de doi ani de viață sănătoasă pentru fiecare persoană din Europa.

„Platforma europeană împotriva sărăciei și a excluziunii sociale” (5) din cadrul Strategiei Europa 2020 a inspirat acțiuni referitoare la inegalități. Aceste acțiuni urmăresc să îmbunătățească accesul populațiilor vulnerabile la asistență medicală, sprijină incluziunea socială a acestora și combat discriminarea cu care se confruntă acestea. Ele contribuie la atingerea obiectivului UE de reducere a sărăciei și a excluderii sociale cu cel puțin 20 de milioane de cazuri până în 2020.

Inițiativa „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” (6) oferă cadrul pentru activitatea privind forța de muncă din domeniul sănătății. Această activitate urmărește să contribuie la atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de ocupare în procentaj de 75 % a populației apte de muncă până în anul 2020. Acesta sprijină în special obiectivele în temeiul priorității 2 din agendă, și anume echiparea persoanelor cu calificările potrivite pentru a ocupa un loc de muncă.

În plus, acest plan de lucru reprezintă un răspuns la alte provocări în care acțiunea poate aduce o reală valoare adăugată UE. O societate sigură constituie o condiție prealabilă pentru creșterea economică și bunăstarea cetățenilor. În ultimii ani, o serie de amenințări transfrontaliere pentru sănătate au demonstrat în mod clar necesitatea și valoarea adăugată a unor acțiuni coerente și eficiente la nivelul UE. Acțiunile preconizate în cadrul acestui plan de lucru se concentrează pe explorarea și stabilirea unor mecanisme eficiente pentru a detecta și preveni răspândirea diverselor amenințări transfrontaliere pentru sănătate sau pentru a minimiza impactul acestora. Prezentul plan de lucru prevede, de asemenea, sprijin pentru sisteme și mecanisme sigure și securizate în sprijinul legislației UE privind siguranța și calitatea organelor și a substanțelor de origine umană, a sângelui și a derivatelor acestuia. Activitățile vizează obținerea și menținerea încrederii cetățenilor UE în acest domeniu. În același mod, legislația în materie de asistență medicală transfrontalieră va fi susținută prin acțiuni specifice.

Menținerea unei populații sănătoase și active pe timp mai îndelungat are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității. Sunt prevăzute, prin urmare, măsuri complementare cu privire la principalii factori de risc pentru sănătate, cum ar fi alimentația, abuzul de alcool și fumatul precum și în domeniul bolilor grave, cronice și rare.

În cele din urmă, se au în vedere mai multe activități pentru conformarea cu cel de al treilea obiectiv, „Producerea și difuzarea de informații și cunoștințe privind sănătatea”. În cooperare, parțial, cu organizațiile partenere externe, sunt planificate o serie de activități pentru culegerea de date, prezentarea de dovezi științifice și prelucrarea în mod eficient a informațiilor adresate cetățenilor, părților interesate și factorilor decizionali.

3.1.   Acțiuni în cadrul primului obiectiv „Îmbunătățirea securității sanitare a cetățenilor”

3.1.1.   Protecția cetățenilor împotriva amenințărilor în materie de sănătate – Dezvoltarea de capacități și elaborarea de proceduri de gestionare a riscurilor, îmbunătățirea nivelului de pregătire și a planificării pentru urgențe în materie de sănătate (punctul 1.1.3 din anexa la Decizia privind programul)

3.1.1.1.   Pregătirea și formarea privind răspunsul în situații de urgență pentru sănătatea publică și exerciții

Obiectivul acestei acțiuni este de a îmbunătăți și consolida pregătirea UE pentru a reacționa la riscurile potențiale. Evaluările naționale și la nivelul UE cu privire la pandemia din 2009 demonstrează în mod clar necesitatea de a consolida pregătirea prin schimbul de cele mai bune practici și dezvoltarea în continuare a unor instrumente comune la nivelul UE. Această acțiune urmărește să sporească cunoștințele funcționarilor statelor membre cu privire la riscurile transfrontaliere și la gestionarea sănătății publice, ca răspuns la acestea, și cu privire la utilizarea eficientă a instrumentelor TI aferente.

Această acțiune este compusă din trei pachete de lucru. Primul trebuie să furnizeze două sesiuni de formare și exerciții pentru funcționarii statelor membre privind pregătirea pentru și reacția la amenințările transfrontaliere grave în materie de sănătate. Formarea și exercițiile vor viza responsabilitățile și rolurile diferitelor părți interesate, pregătirea, comunicarea în situații de criză și utilizarea instrumentelor informatice. Al doilea pachet de lucru va continua schimburile de experți începute în 2011, cu scopul de a face schimb de cele mai bune practici și de experiență în domeniul gestionării crizelor între funcționari/părțile interesate din statele membre ale UE. Al treilea pachet de lucru constă în dezvoltarea unui noi modul de e-learning pentru utilizarea Sistemului de informare privind urgențele sanitare și bolile (HEDIS) și o descriere a diferitelor roluri și funcții pentru a le completa pe cele dezvoltate în 2010.

[Contractul-cadru și cererea de oferte]

3.1.2.   Protecția cetățenilor împotriva amenințărilor în materie de sănătate – elaborarea de strategii și mecanisme pentru prevenire, schimbul de informații și răspunsul la amenințările pentru sănătate cauzate de boli transmisibile și netransmisibile, precum și la amenințările pentru sănătate cauzate de factori fizici, chimici sau biologici, inclusiv acte intenționate de răspândire (punctul 1.1.1 din anexa la Decizia privind programul)

3.1.2.1.   Coordonarea răspunsului privind sănătatea publică în cazul accidentelor chimice

Obiectivul acestei acțiuni este de a asigura un răspuns eficient la accidentele transfrontaliere grave cauzate de agenți chimici prin înființarea unei rețele-pilot la nivelul UE, asigurând în același timp complementaritatea cu activitățile altor sectoare, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE (MPC). O astfel de rețea se va asigura că toate statele membre beneficiază de pe urma experiențelor și celor mai bune practici adoptate de un stat membru ca urmare a unui incident. Aceasta va permite un răspuns eficient și coerent la nivelul UE în cazul unor accidente transfrontaliere potențial devastatoare. Acest lucru este deosebit de important, în special în statele membre cu mai puține capacități și competențe pentru a răspunde accidentelor chimice. Nu există acorduri oficiale în domeniul sănătății publice la nivelul UE pentru a coordona răspunsurile la asemenea evenimente. Acordurile ad-hoc utilizate până în prezent au demonstrat în mod clar necesitatea și valoarea adăugată a instituirii unui mecanism structurat pentru a determina evaluarea riscului și coordonarea măsurilor de sănătate publică la nivelul UE. Această acțiune va sprijini statele membre la punerea în aplicare a noului regulament sanitar internațional.

Această acțiune ar trebui să ia în considerare îndeaproape experiența câștigată cu rețeaua de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile, creată prin Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 1998 de creare a unei rețele de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate (7). Ea ar trebui să se bazeze pe: (a) proiectul de document „Procedurile standard de operare (PSO) pentru rețeaua comitetelor pentru securitate sanitară (CSS) pentru evaluarea riscurilor și gestionarea accidentelor chimice”, elaborat de Comisie cu aportul Secțiunii chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) a Comitetului pentru securitate sanitară (CSS) și care este disponibil ca parte din rezultatele inițiativei CARRA-NET; (b) informațiile parvenite din proiectul „Rețeaua de evaluare a riscurilor chimice și al radiațiilor (CARRA-NET)”, proiect care a început în octombrie 2010 în cadrul Contractului de prestări de servicii nr. EAHC/2010/Health/12 de punere în aplicare a Contractului-cadru nr. EAHC/2009/Health/06 lotul 2 privind contractele-cadru multiple cu redeschiderea competiției referitoare la asistența externă privind activitățile din domeniul securității sănătății pentru stabilirea de rețele de evaluare a riscurilor pe care le reprezintă substanțele chimice industriale toxice și a amenințărilor și riscurilor prezentate de radioactivitate – licitația a fost acordată Agenției de Protecție a Sănătății și rezultatele vor deschide calea pentru crearea viitoarelor rețele din domeniul pericolelor pe care le reprezintă substanțele chimice și radioactivitatea; (c) lecțiile învățate din cele trei exerciții regionale de simulare a accidentelor chimice „IRIDIUM”, puse în aplicare în 2011 – cele trei exerciții s-au desfășurat sub tema precisă „exerciții chimice” în cadrul Contractului-cadru nr. SANCO/C3-2007-01 (8); și (d) informațiile primite prin inițiativa „Inventarul chimic și radiologic al contramăsurilor medicale (CARIMEC)” care a fost lansată în decembrie 2011 în cadrul Contractului de prestări de servicii nr. EAHC/2010/Health/17 de punere în aplicare a Contractului-cadru nr. EAHC/2009/Health/06 lotul 2 privind contractele-cadru multiple cu redeschiderea competiției referitoare la asistența externă privind activitățile din domeniul securității sănătății „Pentru stabilirea unui inventar al măsurilor de sănătate publică și al contramăsurilor medicale care să răspundă amenințărilor și riscurilor reprezentate de substanțele chimice industriale toxice și de radioactivitate”. Inițiativa CARIMEC este realizată de Agenția de Protecție a Sănătății.

Rețeaua ar trebui să înceapă să funcționeze în modul pilot în 2013-2014. Ea ar trebui să fie pe deplin asociată structurilor și mecanismelor existente, dezvoltate și puse în aplicare în alte sectoare, cum ar fi Programul „lecții învățate” din cadrul mecanismului de protecție civilă al UE cu privire la catastrofe majore, inclusiv accidentele chimice, pentru care a fost activată. Proiectul-pilot va oferi orientări privind necesitatea și domeniul de aplicare al măsurilor suplimentare, inclusiv a unui mecanism permanent.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 450 000 EUR

3.1.2.2.   Impactul amenințărilor pentru sănătate cauzate de agenți biologici, chimici și radiologici asupra transportului aerian

Obiectivul acestei acțiuni este de a asigura un răspuns eficient la nivelul UE la amenințările transfrontaliere grave în materie de sănătate, la bordul aeronavelor. Nu există acorduri oficiale la nivelul UE pentru coordonarea unui răspuns la aceste amenințări. Acordurile ad-hoc utilizate până în prezent au demonstrat în mod clar necesitatea și valoarea adăugată a instituirii unui mecanism structurat pentru a determina evaluarea riscului și coordonarea măsurilor la nivelul UE. Această acțiune va sprijini statele membre la punerea în aplicare a noului regulament sanitar internațional.

Această acțiune ar trebui să se bazeze pe rezultatele și experiența acumulată în cadrul proiectelor finanțate de Programul din domeniul sănătății în sectorul transportului maritim, în special „Evaluarea utilității unui program UE pentru igienizarea navelor și a unei acțiuni coordonate de combatere a bolilor transmisibile pe vasele de croazieră și feriboturi” (SHIPSAN) și „Rețeaua UE de formare în domeniul igienizării navelor” (SHIPSAN TRAINET) (9).

Această acțiune ar trebui să acopere cel puțin principalele aeroporturi internaționale din statele membre ale UE, cu implicarea și colaborarea principalelor companii aeriene și autorități aeroportuare. Această acțiune ar trebui: (a) să definească domeniul de aplicare și procedurile standard de operare (PSO), în special rolul diferitelor autorități implicate și un mecanism de coordonare satisfăcător; (b) să identifice o rețea de puncte de contact a autorităților de sănătate publică pentru supravegherea și răspunsul la amenințările pentru sănătate cauzate de boli transmisibile și la alte amenințări care ar putea avea un impact asupra zonelor de transport internațional din aeroporturile desemnate; (c) să sprijine statele membre și autoritățile lor aeroportuare să dezvolte capacități fundamentale și să pună în aplicare noul regulament sanitar internațional, cu un accent special pe aplicarea cerințelor de capacitate fundamentale pentru supravegherea și răspunsul la amenințările pentru sănătate cauzate de bolile transmisibile și de alte amenințări transfrontaliere, care ar putea avea un impact asupra zonelor de transport internațional din aeroporturile desemnate; (d) să analizeze impactul cu privire la cerințele suplimentare de infrastructură aeroportuară, atât din punctul de vedere al personalului, cât și al instalațiilor; și (e) pe baza experienței acumulate în sectorul transportului maritim, să creeze o rețea a autorităților de sănătate publică responsabile de transporturile aeriene civile, cu autoritate cel puțin asupra principalelor aeroporturi internaționale din statele membre, cu implicarea și colaborarea companiilor aeriene. Pentru a se evita dublarea eforturilor, trebuie să fie asigurată coerența cu măsurile similare adoptate de Organizația aviației civile internaționale (OACI) și de Conferința Europeană a Aviației Civile (CEAC).

În prima etapă ar trebui creată o rețea care să acopere cel puțin principalele noduri aeroportuare din statele membre ale UE (minimum 8 state membre și aproximativ 10 aeroporturi) cu implicarea și colaborarea marilor transportatori aerieni europeni (minimum 8 companii aeriene cu un număr total de aproximativ 300 de vectori). În a doua etapă, ar trebui să fie aprobat și testat un set compus din proceduri operaționale standard și proceduri de consultare. În cele din urmă, un număr limitat de evenimente ar trebui să fie monitorizate și evaluate. Dezvoltarea capacității de bază ar trebui să aibă loc în paralel pentru supravegherea, răspunsul și evaluarea nevoilor. Rețeaua ar trebui să înceapă să funcționeze în modul pilot în 2013-2014. Proiectul-pilot va oferi orientări privind necesitatea și domeniul de aplicare al măsurilor suplimentare, care să includă un mecanism permanent.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 600 000 EUR

3.1.2.3.   Impactul asupra transportului maritim al amenințărilor pentru sănătate cauzate de agenți biologici, chimici și radiologici, inclusiv de bolile transmisibile

Obiectivul acestei acțiuni este de a crea o strategie integrată și sustenabilă la nivelul UE pentru protejarea sănătății călătorilor și a echipajului navelor de pasageri și de mărfuri, precum și prevenirea transmiterii transfrontaliere a bolilor. Controlul și răspunsul la amenințările transfrontaliere grave în materie de sănătate prin transportul maritim, cum ar fi bolile transmisibile sau amenințările reprezentate de agenți biologici, chimici și radiologici, reprezintă o problemă transfrontalieră care trebuie să fie abordată la nivelul UE. Sosirea imigranților prin frontierele maritime face, de asemenea, ca îmbunătățirea supravegherii bolilor transmisibile și monitorizarea transporturilor maritime să fie esențiale.

Această acțiune va sprijini punerea în aplicare a Deciziei nr. 2119/98/CE și a măsurilor de punere în aplicare a acesteia, precum Decizia 2000/57/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind sistemul de alertă precoce și de reacție pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile în temeiul Deciziei nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalitățile de raportare pentru navele care sosesc în și/sau pleacă din porturile statelor membre și de abrogare a Directivei 2002/6/CE (11), și noul regulament sanitar internațional. Ea sprijină, de asemenea, aplicarea Directivei 2009/13/CE a Consiliului din 16 februarie 2009 de punere în aplicare a acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) cu privire la Convenția din 2006 privind munca în domeniul maritim și de modificare a Directivei 1999/63/CE (12).

Această acțiune ar trebui să se bazeze pe rezultatele și experiența acumulată în cadrul proiectelor finanțate de Programul din domeniul sănătății în sectorul transportului maritim, în special „Evaluarea utilității unui program UE pentru igienizarea navelor și a unei acțiuni coordonate de combatere a bolilor transmisibile pe vasele de croazieră și feriboturi” (SHIPSAN) și „Rețeaua de formare a UE în domeniul igienizării navelor” (SHIPSAN TRAINET).

Această acțiune ar trebui să se concentreze pe: (a) funcționarea platformei operaționale de comunicare elaborate de proiectul SHIPSAN pentru coordonarea răspunsurilor la evenimente reale la bordul navelor de croazieră; (b) extinderea la navele de transport de mărfuri a unui mecanism de orientare adecvat și sustenabil, actualizarea orientărilor tehnice, pachete de programe de formare, programe de exerciții fizice și de orientare a evaluării în temeiul certificatelor de control al igienizării elaborate în cadrul proiectului SHIPSAN. Aceasta va include o legătură permanentă cu mecanismele existente de control al bolilor transmisibile la bordul navelor în conformitate cu Decizia nr. 2119/98/CE și cu măsurile sale de punere în aplicare; (c) formarea pentru personalul aflat la bordul cargourilor, pentru personalul din domeniul sănătății publice din porturi, și a funcționarilor responsabili cu menținerea legăturii între nave, autoritățile portuare și autoritățile din domeniul sănătății publice care răspund de notificarea celorlalte state membre, a Comisiei, și a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor; (d) un mecanism care să permită evaluarea riscului și sprijin pentru activitățile de gestionare a riscurilor; și (e) examinarea fezabilității utilizării proiectului SHIPSAN pentru a pune în aplicare Declarația maritimă de sănătate în format electronic conform celor prevăzute în Directiva 2010/65/UE.

[Acțiune comună]

Sumă orientativă: 1 800 000 EUR

3.1.2.4.   Îmbunătățirea prevenirii HIV în Europa

Obiectivul acestei acțiuni comune este de a promova integrarea practicilor de asigurare a calității (QA) și de îmbunătățire a calității (QI) în programele de prevenire a HIV, în scopul îmbunătățirii eficienței programelor de prevenire a HIV. Programele de prevenire mai eficiente vor contribui la reducerea numărului de noi infecții cu HIV în Europa. Acestea vor contribui, de asemenea, la combaterea discriminării și excluderii sociale cu care se confruntă deseori persoanele infectate cu HIV.

Obiectivul acestei acțiuni comune este punerea în aplicare a Comunicării Comisiei din 26 octombrie 2009„Combaterea HIV/SIDA în Uniunea Europeană și țările învecinate, 2009-2013” [COM(2009) 569 final] (13). Respectiva comunicare oferă cadrul pentru sprijinirea elaborării unor strategii naționale și dirijează coordonarea politicilor privind HIV între statele membre. Aceasta se concentrează în mod specific asupra unor acțiuni preventive mai eficiente pentru combaterea transmiterii HIV. Această acțiune, împreună cu alte proiecte privind prevenirea HIV, transpune în acțiuni obiectivele de prevenire, astfel cum sunt definite în planul de acțiune privind HIV pentru perioada 2009-2013 (14). Această acțiune comună va contribui la eliminarea discriminării și la sporirea integrării persoanelor cu handicap, a minorităților etnice și imigranților, a homosexualilor și a altor grupuri vulnerabile. Persoanele expuse unui risc ridicat de HIV fac adesea parte din aceste grupuri.

Acțiunea comună preconizată ar acoperi dezvoltarea și integrarea metodologiilor și instrumentelor de QA/QI în prevenirea HIV. Aceasta ar include: (a) dezvoltarea și validarea unei carte de standarde și principii de QA și QI de către principalele părți interesate; (b) difuzarea acestor standarde; (c) monitorizarea integrării acestora în strategiile de prevenire și în activități cu un accent special pe principalele grupuri prioritare identificate în strategia UE; (d) construirea unei rețele durabile a organizațiilor ca urmare a aplicării QA/QI în programele de prevenire a HIV, care ar putea oferi consiliere privind QA/QI în prevenirea HIV; și (e) identificarea și sprijinirea proiectelor-pilot de demonstrație bazate pe elemente concrete.

Rezultatele ar include o cartă validată privind asigurarea calității și îmbunătățirea programelor de prevenire a HIV pentru punerea lor în aplicare în Europa și în afara ei; un ghid privind punerea în aplicare cu succes a programelor de prevenire a HIV; o analiză a canalelor de difuzare eficientă a informațiilor privind sănătatea publică; o rețea de experți în asigurarea calității și prevenirea HIV; și un cadru pentru monitorizarea și evaluarea impactului programelor de prevenire a HIV.

Această acțiune comună va contribui la dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor de prevenire mai eficientă a HIV, care pot fi, de asemenea, adaptate la alte regiuni.

[Acțiune comună]

Sumă orientativă: 1 500 000 EUR

3.1.3.   Îmbunătățirea siguranței cetățenilor – consiliere științifică (punctul 1.2.1 din anexa la Decizia privind programul)

3.1.3.1.   Asistența științifică și tehnică pentru funcționarea comitetelor științifice ale Comisiei și comunicări privind riscurile, inclusiv indemnizațiile speciale

Obiectivul acestei acțiuni este de a oferi Comisiei recomandări independente și de înaltă calitate privind riscurile asupra sănătății. Aceasta contribuie la asigurarea unei baze științifice solide pentru politicile și măsurile UE, în conformitate cu principiul unei mai bune reglementări. Astfel de recomandări sunt furnizate de comitetele științifice în conformitate cu Decizia 2008/721/CE a Comisiei din 5 august 2008 de instituire a unei structuri consultative compuse din comitete științifice și experți în domeniul siguranței consumatorilor, al sănătății publice și al mediului și de abrogare a Deciziei 2004/210/CE (15). Această acțiune contribuie la creșterea rolul științei în dezbaterea politicilor UE și contribuie la informarea cetățenilor cu privire la riscuri. Aceasta permite, de asemenea, părților interesate și publicului larg o mai bună înțelegere a politicilor UE și a propunerilor aferente. Această acțiune are două componente: în primul rând, indemnizațiile speciale plătite experților pentru contribuția la elaborarea avizelor științifice și în al doilea rând, asistența științifică și tehnică pentru funcționarea comitetelor științifice și comunicarea riscurilor.

Indemnizațiile speciale sunt plătite experților pentru contribuția lor la elaborarea avizelor științifice în conformitate cu Decizia 2008/721/CE.

[Alte acțiuni]

Sumă orientativă: 270 000 EUR

Asistența tehnică și organizatorică pentru funcționarea comitetelor științifice și a comunicărilor cu privire la riscuri include: (a) căutarea, analizarea și sintetizarea literaturii științifice; (b) pregătirea versiunilor pe înțelesul tuturor ale avizelor științifice; (c) pregătirea rezumatelor; (d) căutarea de date; (e) bibliografia temelor abordate de comitete; și (f) revizuirea textelor. Acest sprijin este necesar, întrucât membrii comitetelor nu beneficiază de niciun sprijin din partea organizațiilor lor. Acesta acoperă, de asemenea, organizarea de audieri științifice, reuniuni de lucru și ateliere tematice.

[Cereri de oferte]

3.1.4.   Îmbunătățirea siguranței cetățenilor – siguranța și calitatea organelor și a substanțelor de origine umană, a sângelui și a derivatelor sale (punctul 1.2.2 din anexa la Decizia privind programul)

3.1.4.1.   Monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE privind sângele, componentele sanguine, țesuturile și celulele

Obiectivul acestei acțiuni este de a evalua punerea în aplicare de către statele membre a legislației UE cu privire la sânge, componente sanguine și țesuturi și de a întocmi rapoarte conexe cu privire la stadiul lucrărilor. Actele legislative relevante sunt: (a) Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor de calitate și securitate pentru colectarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine, de modificare a Directivei 2001/83/CE (16) și a măsurilor de punere în aplicare conexe (17); și (b) Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane (18) și a directivelor de punere în aplicare conexe (19).

Colectarea și furnizarea de sânge și de componente sanguine este o activitate cu valoare ridicată pentru sistemele de sănătate publică ale statelor membre, oferind și sprijinind multe opțiuni de tratament. Aceste activități contribuie, de asemenea, la progrese în sectorul farmaceutic. Riscul de răspândire a bolilor este inerent pentru utilizarea sângelui și a componentelor sanguine și poate duce la apariția unor riscuri potențiale de siguranță și calitate. Directiva 2002/98/CE și măsurile de punere în aplicare aferente caută să răspundă acestor preocupări. Sectorul țesuturilor și al celulelor este în creștere rapidă, asigurând un număr tot mai mare de tratamente. Aceasta va contribui la creșterea economică, precum și la dezvoltarea sectorului farmaceutic. Acest lucru va fi posibil numai în cazul în care siguranța și calitatea substanțelor de origine umană colectate poate fi garantată. Directiva 2004/23/CE și directivele de punere în aplicare aferente caută să răspundă acestor preocupări.

Această acțiune va contribui la realizarea a două rapoarte cuprinzând o evaluare a punctelor-cheie pentru toate statele membre. Rapoartele rezultate vor contribui la: (a) rapoarte privind experiențele statelor membre în aplicarea Directivei 2004/23/CE, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (2), și a Directivei 2002/98/CE, în conformitate cu articolul 26 alineatul (2); (b) identificarea statelor membre care au aplicat cu succes și sprijinirea statelor membre care au întâmpinat probleme; (c) sprijinirea aplicării acestei legislații; și (d) identificarea problemelor sistemice care ar putea necesita modificări în legislație. Termenul estimat pentru transmiterea rapoartelor este sfârșitul anului 2013.

[Cerere de oferte]

3.1.4.2.   Facilitarea colaborării între autoritățile naționale din UE cu privire la donarea de organe

Obiectivul acestei acțiuni este de a sprijini statele membre în organizarea optimă a alocării și utilizării/transplantării de organe donate prin acorduri multilaterale și bilaterale și prin transplantări efectuate în alte state membre. Această acțiune va contribui la punerea în aplicare a Comunicării Comisiei intitulate „Planul de acțiune privind donarea și transplantul de organe (2009-2015): consolidarea cooperării dintre statele membre” (20) [COM(2008) 819/3] din 8 decembrie 2008.

Această acțiune urmărește să stabilească o platformă TI la nivelul UE pentru schimbul multilateral de organe. Majoritatea statelor membre au organisme naționale de alocare pentru coordonarea organelor disponibile cu primitorii potențiali și asigurarea alocării și utilizării optime a fiecărui organ. Unele state membre și-au unit eforturile, în cadrul unei organizații multinaționale de schimb de organe, precum „Eurotransplant” și „Scandiatransplant”. Cu toate acestea, nu toate organele pot fi coordonate, alocate și utilizate pe teritoriul acestor țări sau zone multinaționale. Acest lucru este valabil în special pentru pacienții foarte imunizați, pentru copii și pentru organele rare. O platformă la nivelul UE, care să conecteze organismele de alocare de organe existente în Europa va permite acest lucru. Această acțiune vizează elaborarea de protocoale și de formulare convenite pentru un schimb de date ușor și rapid. Activitățile de pregătire au fost deja întreprinse în cadrul proiectului intitulat „Coordonarea unei inițiative europene între organizațiile naționale de transplant de organe” (COORENOR), finanțat de Programul din domeniul sănătății. Acesta va fi dezvoltat în continuare, va fi elaborată o platformă concretă, iar numărul statelor membre implicate va fi majorat. O pregătire atentă din punct de vedere juridic, financiar și operațional care să ducă la acorduri concrete între statele membre va contribui la sustenabilitatea platformei.

Această acțiune va sprijini, de asemenea, autoritățile naționale să încheie acorduri bilaterale pentru schimbul de organe între statele membre. Nu toate statele membre au programe de transplant pentru fiecare tip de organ. Încheierea unor acorduri bilaterale specifice pentru anumite organe între statele membre oferă cetățenilor UE accesul la îngrijire într-un centru de transplant dintr-un alt stat membru, care este specializat în organul de care au nevoie aceștia. Aceste organe pot fi, de asemenea, prelevate și trimise de la un stat membru la altul. Acordurile existente au sporit mobilitatea pacienților și utilizarea organelor în Europa. Această acțiune va analiza practicile existente, va identifica posibilitățile de acorduri bilaterale, va sprijini statele membre în elaborarea acordurilor bilaterale și instituirea unui cadru operațional. Activitatea întreprinsă în cadrul proiectului COORENOR va contribui la acest lucru.

Această acțiune va aborda, de asemenea, problemele care împiedică accesul cetățenilor UE la programele de transplant din alte state membre. Ea va oferi o vedere de ansamblu asupra modelelor de mobilitate a pacienților din statele membre pentru transplantul de organe și asupra problemelor conexe, precum și propuneri pentru soluționarea acestora. Acțiunea va oferi totodată o vedere de ansamblu asupra sistemelor de consimțământ și a metodelor de înțelegere reciprocă a acestor sisteme de către statele membre pentru a facilita donarea de organe în alte state membre, în cazul în care potențialii donatori decedează în afara frontierelor lor naționale. Termenul estimat de difuzare a rezultatelor este sfârșitul anului 2015.

[Acțiune comună]

Sumă orientativă: 1 150 000 EUR

3.1.4.3.   Difuzarea celor mai bune practici de donare/transplant de organe

Obiectivul acestei acțiuni este de a contribui în mod eficient la difuzarea celor mai bune practici în ceea ce privește donarea și transplantul de organe, țesuturi, celule și sânge prin intermediul Consiliului Europei (CoE). Această acțiune decurge din mai multe proiecte finanțate de către Programul în domeniul sănătății și din activitatea desfășurată de diverse grupuri de lucru pentru a identifica și dezvolta cele mai bune practici pe teritoriul UE. Acestea includ, în special: (a) campanii de sensibilizare; (b) identificarea, recrutarea și gestionarea donatorilor; (c) donarea de organe de la donatori vii; (d) practicile privind calitatea în cadrul instituțiilor de colectare a sângelui și a țesuturilor, în special privind colectarea, testarea, prelucrarea, depozitarea și distribuirea; (e) monitorizarea siguranței substanțelor de origine umană; (f) colaborarea cu unitățile de terapie intensivă; și (g) monitorizarea după donare și după transplantare/transfuzie.

Datorită razei sale de acțiune și structurii sale, CoE poate contribui în mod semnificativ la diseminarea celor mai bune practici, adresându-se unui public suplimentar. Acesta include cadre și unități medicale, reprezentate în multe grupuri de experți gestionate de către Consiliul Europei, și reprezentanți ai autorităților competente din cadrul grupurilor sale de experți. Aceste autorități competente sunt responsabile pentru organizarea activităților de donare, transfuzie și transplant de organe din statele membre.

Pentru a mări această rază de acțiune și a se asigura că grupuri suplimentare pot beneficia de cunoștințele obținute cu ajutorul fondurilor UE, Consiliul Europei va dezvolta și va pune în aplicare un plan de difuzare pentru diferite grupuri țintă și zone geografice. Activitățile concrete pot include conferințe, campanii de sensibilizare care vizează crearea unei platforme, distribuția de referințe prin e-mailuri/site-uri internet, publicarea de broșuri/materiale de orientare și formare.

Aceste activități vor contribui la o mai bună punere în aplicare a cerințelor de siguranță și calitate stabilite în Directiva 2010/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate și siguranță referitoare la organele umane destinate transplantului (21); Directiva 2002/98/CE și măsurile de punere în aplicare conexe și Directiva 2004/23/CE și măsurile de punere în aplicare conexe. Acestea vor contribui, de asemenea, la ameliorarea eficienței sistemelor și a accesibilității substanțelor de origine umană, în special a organelor, în conformitate cu planul de acțiune al Comisiei privind donarea și transplantul de organe.

[Subvenție directă pentru Consiliul Europei]

Sumă orientativă: 100 000 EUR

3.2.   Acțiuni în cadrul celui de al doilea obiectiv, „Promovarea sănătății”

3.2.1.   Sporirea duratei de viață sănătoasă și promovarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate (punctul 2.1.1 din anexa la Decizia privind programul)

3.2.1.1.   Sprijinirea parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate

Obiectivul acestei acțiuni este de a contribui la îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, o prioritate în cadrul Strategiei Europa 2020. Această acțiune va sprijini punerea în aplicare a unui parteneriat european pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, astfel cum a fost prezentat în Comunicarea Comisiei COM(2010) 546 final din 6 octombrie 2010 referitoare la inițiativa emblematică intitulată „O Uniune a inovării” din cadrul Strategiei Europa 2020.

Această acțiune se va axa pe o serie de activități concrete în conformitate cu planul strategic de punere în aplicare a parteneriatului. Acesta urmărește să susțină aplicarea unor soluții inovatoare pentru acordarea de îngrijiri medicale, în termeni de politici inovatoare și de modele de întreprinderi pentru sisteme de îngrijire integrate și bazate de cooperare, bazate pe principiul continuității îngrijirilor. Aceasta se va concentra, de asemenea, pe gestionarea bolilor cronice, vizând în special pacienții care suferă de maladii cronice multiple. Ea va cuprinde trei tipuri diferite de acțiune: (a) acordarea unui capital de pornire pentru proiecte-pilot privind evoluția prestațiilor de îngrijire medicală; (b) stimularea parteneriatelor pentru evoluția prestațiilor de îngrijire medicală; și (c) favorizarea sănătății persoanelor în vârstă.

(a)   Favorizarea evoluției prestațiilor de îngrijiri medicale

Se va acorda un sprijin sub formă de capital de pornire pentru pregătirea și realizarea evoluției sistemelor de asistență socială și îngrijire medicală către acordarea de prestații de îngrijire integrate pe baza unor tehnologii și a unor modele de întreprinderi inovatoare. Această activitate urmărește să sprijine schimbarea în vederea punerii în aplicare a sistemelor de îngrijire medicală integrate, care se bazează pe modele de îngrijire axate pe pacienți, coordonate, integrate și continue. Pe baza elementelor de probă existente, modelele de îngrijire medicală vor aborda, în special gestionarea bolilor cronice. Modelele integrate ar trebui să contribuie la diminuarea invalidității și a fragilității îndelungate a pacienților care suferă de maladii cronice multiple și să reducă spitalizările inutile și evitabile. Pe lângă sprijinul acordat evoluției sistemelor, această acțiune va asigura, de asemenea, transferul de cunoștințe dobândite în cadrul punerii în aplicare a schimbărilor către alte entități relevante, și anume entitățile responsabile de organizarea și furnizarea de îngrijiri medicale în UE.

(b)   Stimularea parteneriatelor pentru favorizarea evoluției

Această acțiune urmărește sprijinirea cooperării părților interesate pentru schimbarea sistemelor sociale și de îngrijire medicală. Activitățile vizate prin stimularea parteneriatelor pot include: (a) definirea unor noi modele de întreprinderi care să reflecte soluții inovatoare, în special abordarea gestionării afecțiunilor cronice multiple; (b) elaborarea unor noi filiere de asistență medicală în cadrul unei continuități terapeutice; (c) elaborarea unor orientări pe baza unor noi soluții/modele de afaceri; (d) elaborarea unor module de formare pentru furnizorii de servicii medicale care să reflecte aceste noi soluții/modele de afaceri; (e) elaborarea unor orientări pentru prestațiile informale de îngrijire medicală; și (f) sprijinirea modernizării achizițiilor publice corespunzătoare, inclusiv a specificațiilor funcționale ale ofertelor, a criteriilor de calitate, a cerințelor de interoperabilitate, a achizițiilor publice comune înainte de comercializare și promovarea unei abordări pe baza valorii ciclului de viață pentru evaluarea investiției. Această acțiune se va concentra asupra activităților care pot fi puse în practică în mod demonstrabil.

(c)   Favorizarea sănătății persoanelor în vârstă

Această acțiune vizează maximizarea impactului resurselor de promovare a sănătății persoanelor în vârstă prin intermediul următoarelor: (a) ameliorarea colaborării și coordonării, de exemplu prin sprijinirea și difuzarea modelelor bunelor/celor mai bune practici pentru promovarea sănătății populațiilor în curs de îmbătrânire, consolidarea sistemelor de date; (b) dezvoltarea capacităților, de exemplu, elaborarea unor programe de educație pentru sănătate, formare în domeniul gerontologiei; (c) sprijinirea intervențiilor care contribuie la prevenirea degradării sănătății; și (d) identificarea măsurilor care garantează luarea în considerare a îmbătrânirii în elaborarea noilor politici în domeniul sănătății.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 4 021 820 EUR

3.2.2.   Identificarea cauzelor inegalităților în materie de sănătate în și între statele membre precum și combaterea și reducerea acestora, cu scopul de a contribui la prosperitate și coeziune; sprijinirea cooperării în domeniul îngrijirilor medicale transfrontaliere și al mobilității pacienților și a personalului medical (punctul 2.1.2 din anexa la Decizia privind programul)

3.2.2.1.   Îmbunătățirea prestațiilor medicale pentru migranți, romi și alte grupuri vulnerabile

Obiectivul acestei acțiuni este de a îmbunătăți accesul și caracterul adecvat al serviciilor de sănătate, promovare a sănătății și prevenire pentru a răspunde necesităților migranților, al romilor și al altor grupuri de minorități etnice vulnerabile, inclusiv al migranților clandestini/ilegali.

Această acțiune are două componente. Prima se axează pe promovarea acordării de îngrijiri de sănătate corespunzătoare migranților de la frontierele sudice ale UE, sporind astfel siguranța sănătății publice în UE pe termen mai lung. Această acțiune se bazează pe rezultatele proiectului intitulat „Creșterea siguranței sănătății publice de-a lungul noii linii de frontieră din Europa de Est”, finanțat în cadrul primului program privind sănătatea publică din 2006. Această acțiune sprijină punerea în aplicare a Deciziei nr. 2119/98/CE, a Deciziei 2000/57/CE, a Directivei 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanților de azil în statele membre (22), precum și a noului regulament sanitar internațional. Acesta contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Comunicării Comisiei COM(2011) 292 din 24 mai 2011 intitulată „Un dialog cu țările sud-mediteraneene privind migrația, mobilitatea și securitatea”.

A doua componentă se concentrează pe romi și alte grupuri de minorități etnice vulnerabile, inclusiv migranții clandestini/ilegali. Această acțiune va contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind necesitatea de a reduce inegalitățile în materie de sănătate. Ea contribuie în mod direct la punerea în aplicare a Comunicării Comisiei COM(2010) 758 final din 16 decembrie 2010 intitulate „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru asigurarea coeziunii sociale și teritoriale” (23), a Comunicării Comisiei COM(2009) 567 final din 20 octombrie 2009 intitulate „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” (24), a Comunicării Comisiei COM(2010) 133 final din 7 aprilie 2010 intitulată „Integrarea socială și economică a romilor în Europa” (25) și a Comunicării Comisiei COM(2011) 173 final din 5 aprilie 2011 intitulate „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (26).

Această acțiune: (a) va institui un mecanism pentru crearea de rețele și schimbul de cele mai bune practici între statele membre, țările în curs de aderare și organizațiile internaționale relevante privind îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijire medicală și a caracterului adecvat al acestora, promovarea sănătății și prevenirea pentru a răspunde necesităților migranților, romilor și altor grupuri de minorități etnice vulnerabile, inclusiv migranții clandestini/ilegali; (b) va documenta cadrul politic și juridic, inclusiv revizuirea planurilor naționale de sănătate și sprijinirea dezvoltării și monitorizării planurilor naționale de acțiune în favoarea migranților/minorităților etnice și, în mod deosebit, a romilor; (c) va elabora criterii de referință și un ghid consensual de bune practici privind accesul la îngrijire medicală pentru minoritatea romă și alte minorități etnice și grupuri de migranți vulnerabile; și (d) va revizui programele de formare și de consolidare a capacităților în ceea ce privește sănătatea minorităților etnice/migranților și va elabora un cadru consensual de consolidare a capacităților specialiștilor, inclusiv componentele de bază ale unui program de formare profesională și aspectele operaționale privind punerea sa în practică și evaluarea. Aceasta va duce la politici și inițiative consolidate la nivel național și regional, care să abordeze nevoile de îngrijire medicală ale romilor, migranților și grupurilor minoritare și să contribuie la incluziunea romilor, migranților și altor grupuri vulnerabile.

[Subvenție directă pentru OIM]

Sumă orientativă: 1 533 000 EUR

3.2.2.2.   Identificarea celor mai bune practici de combatere a tabagismului pentru reducerea inegalităților în domeniul sănătății

Obiectivele acestei acțiuni sunt analizarea consumului de tutun în diferite grupuri ale societății și rolul tabagismului în cadrul disparităților actuale și viitoare în materie de sănătate. Aceasta va analiza, de asemenea, impactul măsurilor luate de UE, de statele membre și de țările terțe în vederea reducerii inegalităților legate de tabagism. Aceste măsuri vizează, în special, grupurile care prezintă nivelurile cele mai scăzute de educație, de formare profesională și de venit, grupurile de gen și de vârstă variabile și grupurile dezavantajate din punct de vedere social, cum ar fi persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost, tinerii care au nevoi speciale și migranții.

Această acțiune va oferi o imagine cuprinzătoare a provocărilor reprezentate de inegalitățile legate de tabagism în întreaga UE, furnizând o bază de date și contribuind la schimbul de cele mai bune practici. Dat fiind că anumite grupuri marginale sunt greu accesibile, este util ca unele state membre să învețe din experiența altora și să evite utilizarea resurselor pentru măsuri care s-au dovedit ineficiente. Rezultatul acestei acțiuni va fi un studiu care să prezinte o analiză cuprinzătoare a inegalităților actuale și viitoare legate de tabagism și o vedere de ansamblu asupra celor mai rentabile măsuri pentru combaterea acestora. Acest studiu va cuprinde recomandări privind integrarea considerațiilor referitoare la egalitate în materie de sănătate în politicile și legislația privind combaterea tabagismului la nivelul statelor membre și al UE. Rezultatele preconizate vor permite factorilor de decizie naționali și ai UE să înțeleagă mai bine bunele practici pentru reducerea inegalităților în domeniul tabagismului. Termenul estimat pentru transmiterea studiului este sfârșitul anului 2013.

[Contract-cadru/cerere de oferte]

3.2.2.3.   Studiu privind responsabilizarea pacienților în cadrul directivei privind asistența medicală transfrontalieră

Obiectivul acestei acțiuni este de a sprijini statele membre în punerea în aplicare a Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (27). Data de transpunere a directivei este 25 octombrie 2013. În conformitate cu articolul 6 din directivă, statele membre au obligația de a desemna unul sau mai multe puncte naționale de contact (PNC) pentru a oferi pacienților „informații adecvate cu privire la toate aspectele esențiale ale asistenței medicale transfrontaliere, [care] sunt necesare pentru a permite [acestora] să își poată exercita drepturile la asistență medicală transfrontalieră în practică”.

Această acțiune vizează elaborarea și lansarea unui studiu prospectiv care să determine modul în care PNC-urile pot formula și prezenta cel mai bine informațiile pentru pacienți. Criteriile de evaluare care urmează să fie utilizate sunt satisfacția pacienților, asimilarea și înțelegerea informațiilor, în special referitor la coerența în alegerile făcute de pacienți. Vor fi formulate ipoteze de cercetare și vor fi trecute în revistă publicațiile relevante. Va fi elaborat un proiect de studiu preliminar care face distincția între rezultatele primare/secundare care urmează să fie măsurate în grupurile de pacienți alcătuite în mod aleatoriu. Rezultatele acestui studiu urmează să fie prezentate sub forma unor recomandări pentru statele membre.

Această acțiune va contribui la responsabilizarea pacienților printr-o mai mare claritate cu privire la drepturile pacienților în ceea ce privește tratamentele transfrontaliere, siguranța pacienților prin furnizarea de informații privind furnizorii de servicii de asistență medicală, precum și cu privire la standardele de calitate și siguranță ale asistenței medicale pe care o furnizează și prin sporirea cooperării statelor membre în domeniul asistenței medicale transfrontaliere prin intermediul rețelei de puncte de contact naționale care vor schimba informații.

[Contract-cadru]

3.2.2.4.   Anticiparea nevoilor de personal medical pentru planificarea eficientă în cadrul UE

Obiectivele acestei acțiuni sunt de a furniza o platformă care să permită statelor membre să colaboreze cu privire la anticiparea nevoilor de personal medical și cu privire la metodele de planificare a efectivelor în vederea identificării unor soluții posibile pentru penuria de personal medical din Europa. Această acțiune a fost anunțată în Comunicarea Comisiei COM(2010) 0682 final din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (28). Aceasta va contribui în mod direct la realizarea obiectivelor celei de a doua priorități definite în comunicare, și anume de a echipa cetățenii cu competențele necesare pentru ocuparea unui loc de muncă. Statele membre au solicitat, de asemenea, constituirea unei astfel de platforme în concluziile Consiliului intitulate „Investițiile în viitorul forței de muncă în domeniul sănătății din Europa: posibilități de inovare și de colaborare”, adoptate la 7 decembrie 2010 (29).

Strategiile și mecanismele de previziune globală și integrată ar ajuta statele membre la evaluarea numărului și tipului de personal medical de care au nevoie sistemele lor de sănătate. O previzionare și o planificare adecvate contribuie la asigurarea viabilității sistemelor de sănătate și răspund provocărilor prezente și viitoare. Printre acestea se numără îmbătrânirea forței de muncă și îmbătrânirea pacienților, amploarea luată de gestionarea patologiilor cronice, a sănătății mintale, a îngrijirilor medicale și sociale de lungă durată, noile tipuri de personal medical și progresul mobilității transfrontaliere a acestuia. O acțiune la nivelul UE poate aduce, de asemenea, o valoare adăugată repertoriului competențelor necesare pentru viitor, contribuind la dotarea personalului medical cu competențele necesare, precum și determinând factorii cruciali pentru un mediu de lucru satisfăcător.

Această acțiune vizează: (a) să furnizeze informații și să participe la schimbul de cele mai bune practici cu privire la metodele de planificare utilizate. Ea va analiza factorii care determină reușita acestora, inclusiv contextul local, aspectul cultural și structura forței de muncă. Va fi elaborată o bază de date conținând cele mai bune practici și orientări pentru ameliorarea modelizării (2013-2014) și va fi creată o platformă permanentă la nivel UE (2015); (b) să estimeze nevoile viitoare în materie de aptitudini și de competențe ale forței de muncă din domeniul sănătății și distribuția acestora. Un raport va analiza diferitele metodologii utilizate în UE, împreună cu ghidul utilizatorilor cu privire la modul în care trebuie estimate nevoile viitoare (2013); (c) să acorde consultanță cu privire la modul în care pot fi consolidate capacitățile de planificare a forței de muncă în statele membre (2014). Această acțiune va identifica experți în planificarea forței de muncă în statele membre care pot asista autoritățile competente din alte state membre pentru a-și consolida capacitățile de planificare a forței de muncă; (d) să elaboreze orientări ale UE cu privire la modalitățile de cooperare între țările de origine și țările-gazdă pentru a găsi o soluție reciproc avantajoasă din punct de vedere al capacităților de formare și al mobilității circulare (2014-2015); și (e) să furnizeze informații referitoare la tendințele mobilității personalului medical în statele membre (2013-2015). O astfel de colaborare a fost inițiată în cadrul mai multor proiecte de cercetare și inovare, cum ar fi PROMeTHEUS (30) (HEALTH PROfessional Mobility in THe European Union Study) sau RN4CAST (31) (Nurse Forecasting Human Resources Planning in Nursing), dar aceasta trebuie să fie sprijinită în continuare. Platforma UE va avea, de asemenea, această funcție. Această acțiune comună ar trebui să se bazeze pe proiectele PROMeTHEUS, RN4CAST și MoHProf (32) (Mobility for Health Professionals) și să utilizeze rezultatele și realizările acestora. Această acțiune va contribui la punerea în aplicare a „codului global de bune practici al OMS în materie de recrutare internațională a personalului medical”, care servește drept cadru etic care oferă orientări statelor membre pentru recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății, în special al celor care vin din țări în curs de dezvoltare confruntate cu penurie critică de lucrători în domeniul sănătății, sprijinind statele membre ale UE să ia măsuri eficiente de formare, fidelizare și perenizare a unui personal sanitar adecvat, pe baza unei planificări a resurselor umane fondate pe elemente concrete (punctul 5.4 din cod). Această acțiune va include, de asemenea, un pachet de măsuri privind modul de perenizare a colaborării după încheierea acțiunii comune.

[Acțiune comună]

Sumă orientativă: 3 000 000 EUR

3.2.3.   Abordarea factorilor determinanți ai sănătății pentru promovarea și îmbunătățirea sănătății fizice și mintale și trecerea la acțiune în ceea ce privește factorii esențiali precum alimentația și activitatea fizică, precum și factorii legați de dependență cum sunt tutunul și alcoolul (punctul 2.2.1 din anexa la Decizia privind programul)

3.2.3.1.   Sănătate mintală și bunăstare

Obiectivul acestei acțiuni comune este de a stabili un proces de lucru structurat privind sănătatea mintală care să implice statele membre și părțile interesate în materie de sănătate și alte sectoare relevante, precum și organizațiile internaționale, în special OMS și OCDE. Această acțiune comună se va baza pe conferințele tematice organizate în 2009-2011 în cadrul „Pactului european pentru sănătate mintală și bunăstare” lansat în timpul președinției slovene în 2008. Concluziile Consiliului privind acest pact, intitulate „Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare: rezultate și acțiuni viitoare”, adoptate în iunie 2011 (33), invită statele membre și Comisia să instituie o acțiune comună privind sănătatea mintală și bunăstarea în cadrul programului de sănătate.

Această acțiune comună va elabora un cadru de referință pentru activitățile sprijinite, în general, de promovare a sănătății mintale și a bunăstării și de prevenire a problemelor de sănătate mintală prin intermediul politicilor sociale și de sănătate și al mediului de viață. Aspectele care trebuie abordate cuprind: (a) abordarea afecțiunilor mintale, cu un accent special pe depresie, prin intermediul sistemelor de sănătate și sociale, inclusiv prin dezinstituționalizarea serviciilor de sănătate, integrarea acestora în comunitățile locale și activitatea acestora în rețea cu serviciile sociale; (b) disponibilitatea și formarea forței de muncă din domeniul sănătății; (c) promovarea mediilor sănătoase la locurile de muncă; și (d) promovarea sănătății mintale și a bunăstării copiilor și tinerilor prin integrarea îngrijirii sănătății mintale în cadrul școlar și al colectivităților locale, prin activități de sensibilizare a părinților și prin formarea personalului școlar.

Această acțiune comună va avea trei componente. Prima, „cadrul de acțiune în domeniul sănătății mintale”, va elabora cadre de referință care beneficiază de o largă adeziune pentru acțiuni privind sănătatea mintală prin intermediul sistemelor de sănătate și de asistență socială, precum și în anumite medii de viață esențiale precum școlile și locurile de muncă. Examinările inter pares vor fi utilizate ca un instrument pedagogic reciproc. Se vor lua în considerare activități de sensibilizare coordonate. A doua componentă, „indicatorul sănătății mintale” continuă dezvoltarea „indicatorului UE pentru acțiuni privind sănătatea mintală și bunăstarea”, în vederea obținerii unui mecanism de colectare, analizare și difuzare de bune practici din domeniul sănătății și al altor sectoare-cheie. A treia componentă, „informarea în domeniul sănătății mintale”, se va axa pe colectarea de date privind starea de sănătate mintală în statele membre. Va fi examinat impactul factorilor sociali determinanți și vor fi identificate grupurile vulnerabile. Va fi solicitat un studiu cu privire la importanța sănătății mintale și a bunăstării pentru sănătatea publică în UE și relevanța sa pentru Strategia Europa 2020.

Această acțiune comună ar trebui să se bazeze pe proiectele de cercetare și inovare enumerate mai jos, să promoveze aplicarea lor în practica clinică, și să utilizeze rezultatele și realizările acestora: „Clinical decision making and outcome in routine care for people with severe mental illness” (CEDAR) (34), „Children of Prisoners, Interventions & Mitigations to Strengthen Mental Health” (COPING) (35), „European Network of Bipolar Research Expert Centres” (ENBREC), „Prevalence, 1-year incidence and symptom severity of mental disorders in the elderly: Relationship to impairment, functioning (ICF) and service utilisation” (MentDis_ICF65+) (36), „Financing systems’ effects on the Quality of Mental health care in Europe” (REFINEMENT), „A Roadmap for Mental Health Research in Europe” (ROAMER), „Save Young Lives in Europe: Promote health through prevention of risk-taking and self-destructive behaviours” (SEYLE) (37), „Tailored implementation for chronic diseases” (TICD) și „Work Together to Stop Truancy Among Youth” (WE-STAY).

Această acțiune comună va sprijini statele membre la: (a) îmbunătățirea serviciilor lor de sănătate mintală și consolidarea acțiunilor în favoarea sănătății mintale și a celor preventive; (b) încurajarea parteneriatelor între sectorul sănătății și alte sectoare pentru promovarea sănătății mintale și a bunăstării; (c) prevenirea tulburărilor mintale și sprijinirea persoanelor cu tulburări mintale; (d) gestionarea tranziției de la servicii de îngrijire instituționalizate la modele de îngrijire bazate pe colectivități; (e) promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu probleme de sănătate mintală și combaterea discriminării și stigmatizării acestora; și (f) elaborarea unor indicatori de sănătate mintală. Rezultatele acestei acțiuni comune vor fi rezumate în 2015 într-un raport care va propune cadre de referință pentru acțiuni în domeniul sănătății mintale și opțiuni posibile pentru a continua acțiunile la nivelul UE.

[Acțiune comună]

Sumă orientativă: 1 500 000 EUR

3.2.3.2.   Inițiative ale colectivităților locale, inclusiv la nivel școlar, pentru prevenirea excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor și adolescenților

Obiectivul acestei acțiuni este de a contribui la reducerea bolilor legate de excesul de greutate și de obezitate în rândul tinerilor. Această acțiune susține punerea în aplicare a comunicării intitulate „O strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate” (38) și răspunde în mod direct discuțiilor purtate în cadrul Grupului la nivel înalt în materie de alimentație și activitate fizică și în cadrul Platformei UE privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea.

Măsurile din cadrul acestei acțiuni urmăresc să elaboreze intervenții inovatoare și campanii de promovare având drept scop promovarea unui regim alimentar echilibrat și a activității fizice a copiilor și a adolescenților în mediile vizate. Aceste măsuri urmăresc să faciliteze schimbul de cunoștințe în conceperea intervențiilor care vizează copiii și adolescenții, cu un accent deosebit pe grupurile defavorizate din punct de vedere social. Ele urmăresc, de asemenea, amplificarea inițiativelor axate pe comunități locale și școli, care s-au dovedit eficiente, și elaborarea unor campanii mediatice inovatoare destinate copiilor și adolescenților. Abordările parteneriatelor EPODE (39) sau Shape up (40), care implică toți actorii societății civile și alți actori locali sub egida unor autorități locale sau școlare, ar putea servi de exemplu. Ar trebui să fie luate în considerare campaniile ample de comunicare și educative care pun accentul pe alimentația echilibrată și activitatea fizică a adolescenților, bazate pe parteneriate solide între sectorul public și cel privat, care vizează mai multe state membre sau regiuni. Această acțiune intenționează să susțină proiecte care să pună în rețea inițiativele existente, să identifice și să difuzeze bune practici și să sprijine dezvoltarea și amplificarea inițiativelor de parteneriat local/regional, inclusiv a campaniilor care vizează promovarea unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață activ în rândul copiilor, în special în regiunile în care aceste mecanisme de cooperare nu sunt încă pe deplin aplicate. Bunele practici ce decurg din această acțiune ar trebui să fie prezentate, astfel încât să poată fi ușor aplicate în situații diferite de la un stat membru la altul și să furnizeze material documentar privind bunele practici biroului european al OMS. Această acțiune ar trebui să beneficieze de pe urma proiectelor de cercetare și inovare enumerate mai jos, să promoveze aplicarea lor în practica clinică și să utilizeze rezultatele și realizările acestora: „EuropeaN Energy balance Research to prevent excessive weight Gain among Youth” (ENERGY) (41), „Sustainable prevention of obesity through integrated strategies” (SPOTLIGHT), „Temptations to Eat Moderated by Personal and Environmental Self-regulation Tools” (TEMPEST) (42) și „Tailored implementation for chronic diseases” (TICD). Inițiativele care urmăresc să producă schimbări, cum ar fi prevenirea excesului de greutate și a obezității, ar trebui, de asemenea, să conțină sau să fie bazate pe studii comportamentale.

Este de așteptat ca aceste măsuri să sporească numărul intervențiilor bazate pe colectivitățile locale în UE și să producă o schimbare pozitivă a comportamentului copiilor și adolescenților, în special în grupurile sociale defavorizate. În final, această acțiune urmărește să contribuie la scăderea excesului de greutate/obezității sau a altor indicatori indirecți validați în populația-țintă de copii și adolescenți până în 2020.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 1 200 000 EUR

3.2.3.3.   Evaluarea strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

Obiectivul acestei acțiuni este de a evalua punerea în aplicare a comunicării intitulate „O strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate” prezentată în documentul COM(2007) 279 final din 30 mai 2007. Strategia vizează stabilirea unei abordări integrate la nivelul UE a acestei preocupări-cheie privind sănătatea publică care constituie o povară considerabilă pentru sistemele de sănătate și economia în ansamblul său, din cauza absenteismului de la locul de muncă, a scăderii productivității și a pensionării anticipate. Acțiunea UE în acest domeniu sprijină statele membre la realizarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății cetățenilor UE, reducând astfel costurile aferente unor condiții de sănătate precare. Această acțiune ar trebui să beneficieze de pe urma proiectelor de cercetare și inovare enumerate mai jos, să promoveze aplicarea lor în practica clinică și să utilizeze rezultatele și realizările acestora: „Effective Environmental Strategies for the Prevention of Alcohol Abuse among Adolescents in Europe” (AAA-PREVENT) (43), „Alcohol Measures for Public Health Research Alliance” (AMPHORA) (44) și „Optimizing delivery of health care interventions” (ODHIN). Aceasta va contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru locuri de muncă mai bune, inovare și îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate.

Această acțiune acoperă: (a) analiza informațiilor bazate pe dovezi cu privire la punerea în aplicare a strategiei de către statele membre și Comisie; (b) evaluarea contribuției părților interesate din UE, în special în cadrul Platformei UE privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea,; (c) evaluarea contribuției politicilor UE; (d) evaluarea sprijinului adus de strategie statelor membre; și (e) sprijinirea procesului de evaluare a impactului, care a condus la asigurarea monitorizării strategiei. Această acțiune ar trebui să contribuie în mod semnificativ la luarea deciziilor de politică privind acțiunile de monitorizare. Perioada estimată pentru realizarea acestei acțiuni este de un an.

[Contract-cadru]

3.2.3.4.   Acțiune în vederea prevenirii și reducerii efectelor nocive ale alcoolului

Obiectivele acestei acțiuni sunt protecția copiilor și tinerilor împotriva consumului nociv de alcool și sensibilizarea cu privire la modele de consum cu risc mai scăzut. Această acțiune va sprijini punerea în aplicare a strategiei UE privind alcoolul prezentată în Comunicarea COM(2006) 625 final a Comisiei din 24 octombrie 2006, intitulată „O strategie UE pentru sprijinirea statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului” (45). Aceasta reprezintă, de asemenea, un răspuns la concluziile Consiliului din 1 decembrie 2009, privind alcoolul și sănătatea (2009/C 302/07) (46) care invită Comisia să ia în considerare noi măsuri pentru protejarea copiilor, adolescenților și tinerilor de efectele dăunătoare ale consumului de alcool.

Această acțiune are două componente. Prima se concentrează pe evaluarea amplorii și eficacității utilizării de etichete pe produsele alcoolice pentru a comunica informații legate de sănătate. Etichetele băuturilor alcoolice sunt din ce în ce mai utilizate în UE, în principal în mod voluntar de către producătorii de alcool. Cu toate acestea, nu există informații corespunzătoare privind amploarea acestor practici sau privind eficacitatea acestora în termeni de vizibilitate și de valoare informativă. Sintezele precedente ale sistemelor de etichetare voluntare s-au bazat pe informațiile colectate prin intermediul anchetelor. Cercetările menite să întocmească un tablou cuprinzător implică muncă de teren pentru colectarea de eșantioane reprezentative de ambalaje de băuturi alcoolice de la punctele de vânzare cu amănuntul din ansamblul statelor membre pentru a evalua eficacitatea informațiilor privind sănătatea. Cu privire la reducerea consumului de alcool în rândul minorilor, limitele de vârstă legale pentru vânzarea și servirea băuturilor alcoolice sunt printre cele mai eficace instrumente. Activitățile anterioare privind cele mai bune practici în ceea ce privește sporirea conformității cu limitele de vârstă s-au concentrat, în special, asupra inițiativelor unor ONG-uri sau ale unor operatori din sectorul băuturilor alcoolice. Totuși, pentru a avea o imagine completă a situației, ar trebui să fie luate în considerare, de asemenea, experiențele rezultate din inițiativele care implică autorități locale sau naționale, în special întrucât rezultatele cercetărilor arată că cel mai bun mod de a obține rezultate este prin cooperarea între mai multe părți interesate. Se vor colecta exemple de bune practici și se va facilita schimbul și diseminarea de bune practici. Această acțiune va permite statelor membre, ONG-urilor și industriei să își concentreze activitățile actuale sau viitoare asupra celor mai bune practici privind etichetarea și punerea în aplicare a limitelor de vârstă pentru vânzarea și servirea băuturilor alcoolice. Perioada estimată pentru realizarea acestei acțiuni este de un an.

[Cerere de oferte]

A doua componentă se concentrează pe cel mult trei proiecte-pilot destinate principalelor organizații de tineret la nivelul UE. Obiectivul este elaborarea de bune practici și metode de lucru pentru sprijinirea alegerii unui mod de viață sănătos și pentru îmbunătățirea aptitudinilor vitale, pentru prevenirea efectelor dăunătoare ale alcoolului integrate în activitățile regulate ale tinerilor sau prin intermediul sprijinului reciproc. Această componentă ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună imagine de ansamblu asupra bunelor practici și metode pentru prevenirea efectelor nocive ale consumului de alcool din cadrul activității organizațiilor de tineret.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 500 000 EUR

3.2.3.5.   Monitorizarea „Platformei de acțiune a UE privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea”, precum și a „Forumului european privind alcoolul și sănătatea”

Obiectivul acestei acțiuni este de a obține o analiză independentă și informații cu privire la progresele „Platformei de acțiune privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea” și ale „Forumului european privind alcoolul și sănătatea”, conduse de către principalele părți interesate și principalii operatori economici care doresc să ajute statele membre să amelioreze sănătatea cetățenilor europeni. Acțiunea sprijină „Strategia pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate”, astfel cum este prezentată în documentul COM(2007) 279 final și „Strategia UE de sprijinire a statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului”, astfel cum este prezentată în documentul COM(2006) 625 final.

Această acțiune va contribui la: (a) o mai bună înțelegere a angajamentelor platformei și a membrilor forumului și a relevanței acestora pentru obiectivele platformei și ale forumului; (b) ajustarea acestor angajamente; (c) determinarea acțiunilor necesare și a modalităților de a integra mai bine toate angajamentele; (d) sporirea încrederii părților interesate; și (e) eventual, diseminarea bunelor practici. Această acțiune va facilita dezbaterile plenare privind angajamentele platformei și forumului în fiecare domeniu-cheie. Acestea sunt informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea, formarea, promovarea activității fizice, marketingul și publicitatea, compoziția alimentelor, disponibilitatea unei alimentații sănătoase și dimensiunile porțiilor, sensibilizarea, inițiativele politice și schimbul de informații pentru ameliorarea impactului inițiativelor individuale, precum și domeniile-cheie de acțiune ale forumului privind alcoolul, așa cum sunt prevăzute în carta acestuia. Această acțiune acoperă, de asemenea, rapoartele anuale privind realizările platformei și forumului, inclusiv angajamentele individuale și angajamentele platformei și ale forumului. Perioada estimată pentru prestațiile prevăzute este de doi ani.

[Contract-cadru]

3.2.3.6.   Campanie de comunicare destinată să încurajeze renunțarea la fumat

Obiectivele acestei acțiuni sunt sporirea sensibilizării la efectele nocive ale tutunului și încurajarea fumătorilor să renunțe la fumat. Aceasta vizează tinerii adulți, grupurile sociale în care prevalența fumatului este mai mare decât media și grupurile defavorizate. Aspectul genului va fi, de asemenea, luat în considerare. Această acțiune susține eforturile UE în domeniul combaterii tabagismului și sprijină punerea în aplicare a Directivei 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și vânzare a produselor din tutun (47), a Directivei 2003/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de publicitate și sponsorizare în favoarea produselor din tutun (48), a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (49) și a Recomandării 2003/54/CE a Consiliului din 2 decembrie 2002 privind prevenirea fumatului și inițiativele de ameliorare a acțiunilor de combatere a tabagismului (50).

Această acțiune va completa și sprijini eforturile întreprinse în statele membre pentru renunțarea la fumat. Aceasta va transmite un mesaj coerent în toate statele membre, generând economii de scară și contribuind, în ultimă instanță, la reducerea inegalităților în materie de sănătate pe teritoriul UE. Se vor elabora și pune în aplicare activități specifice, în colaborare cu autoritățile sanitare din statele membre, în vederea asigurării unor sinergii și a unei coordonări eficiente.

Campania desfășurată în cadrul acestei acțiuni constituie un efort structural susținut care va avea o durată totală de trei ani. Primul an al campaniei (2011) a fost cel al elaborării și al adoptării conceptului. Al doilea an (2012) se va axa pe valorizarea foștilor fumători, iar al treilea an (2013) va pune în lumină mărturiile unor foști fumători pentru a promova renunțarea la fumat și a expune primele rezultate ale campaniei. Vor fi utilizate cele mai adecvate mijloace de informare pentru a viza grupuri specifice, precum femeile din grupurile socioeconomice defavorizate. Componentele campaniei în prezentul plan de lucru sunt: (a) activități de sensibilizare de dimensiune europeană, precum turnee de prezentare, standuri și ateliere la locul de muncă; (b) materiale publicitare, precum publicații și videofilme, destinate să contribuie la îndeplinirea obiectivelor campaniei; și (c) gestionarea și alimentarea unui site internet și a unui instrument însoțitor „iCoach” în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Aceasta acoperă, de asemenea, testarea, consultanța științifică, colectarea, înregistrarea și evaluarea de date.

[Cerere de oferte]

3.2.3.7.   Asistența științifică și tehnică acordată Forumului UE privind sănătatea

Obiectivul acestei acțiuni este de a furniza asistență științifică și tehnică „Forumului european privind sănătatea”. Implicarea activă a părților interesate în elaborarea politicilor în domeniul sănătății, cu o referire specifică la „Forumul privind sănătatea”, este prevăzută în Comunicarea COM(2007) 630 final a Comisiei din 23 octombrie 2007, intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013”. Această acțiune contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Parteneriatului european pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate.

Această acțiune cuprinde organizarea și sprijinirea activităților „Forumului UE de politici de sănătate” și ale „Forumului deschis” din 2013. Aceasta include activități științifice și tehnice referitoare la următoarele domenii strategice prioritare: (a) evoluția economică: sănătatea ca motor economic și cost; (b) schimbările demografice: impactul acestora asupra sistemelor de sănătate și asupra necesităților medicale; (c) schimbările climatice: impactul acestora asupra organizării serviciilor de sănătate și impactul asupra sănătății; (d) schimbările sociale și de sănătate publică; și (e) evoluția tehnologică: inovarea și dezvoltarea.

Această acțiune permite implicarea activă a părților interesate din domeniul sănătății și contribuțiile semnificative ale acestora la politicile UE, în special la inițiativa „Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate”. Lucrările „Forumului privind sănătatea” contribuie, de asemenea, la garantarea faptului că activitățile UE privind sănătatea sunt relevante și înțelese de actorii din domeniul sănătății publice în ansamblu.

[Contract-cadru]

3.2.4.   Prevenirea bolilor grave și a bolilor rare (punctul 2.2.2 din anexa la Decizia privind programul)

3.2.4.1.   Furnizarea de informații privind cancerul și continuarea eforturilor pentru o mai bună prevenire și combatere a cancerului

Obiectivele acestei acțiuni sunt obținerea celor mai recente informații disponibile privind povara reprezentată de cancer în UE și asigurarea avansării lucrărilor privind prevenirea și combaterea cancerului pe baza celor mai recente cunoștințe și evoluții științifice. Această acțiune contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor „Parteneriatului european pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate”. Date fiind competențele și resursele limitate disponibile la nivel național, acțiunea la nivelul UE creează economii de scară semnificative.

Această acțiune constituie un răspuns la necesitatea de a dispune de date exacte și comparabile privind incidența cancerului, prevalența, tratamentul, rata de supraviețuire și mortalitatea în UE, astfel cum a fost recomandat în Comunicarea COM(2009) 291 final a Comisiei din 24 iunie 2009 intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” (51). Aceste date vor oferi o bază pentru definirea unei politici eficiente de luptă împotriva cancerului.

Acțiunea reprezintă, de asemenea, un răspuns la nevoia de a actualiza orientările privind screeningul pentru depistarea cancerului, astfel cum se prevede în Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului din 2 decembrie 2003 privind depistarea cancerului (52). Scopul avut în vedere este de a oferi o nouă ediție a „Orientărilor europene pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea cancerului de sân”, care să reflecte cele mai recente progrese științifice. Perioada estimată pentru prestațiile prevăzute este de trei ani.

Acțiunea urmărește, de asemenea, dezvoltarea Sistemului european de acreditare voluntară a serviciilor de depistare a cancerului de sân. Aceasta ca răspuns la concluziile Consiliului din 10 iunie 2008 privind reducerea implicațiilor cancerului (53) și la cererile formulate de Parlamentul European, precum declarația scrisă a Parlamentului European din 14 decembrie 2009privind lupta împotriva cancerului de sân în Uniunea Europeană (0071/2009). Perioada estimată pentru prestațiile prevăzute este de trei ani.

[Acord administrativ cu JRC]

Sumă orientativă: 3 500 000 EUR

Această acțiune va oferi, de asemenea, o formare în domeniul mamografiei digitale pentru profesioniștii din domeniul sănătății implicați în programele de screening, pe baza rezultatelor proiectului intitulat „Cooperarea europeană în materie de elaborare și punere în aplicare a orientărilor de depistare și prevenire a cancerului” (54). Aceasta cuprinde pregătirea și realizarea a două cursuri de formare. Această acțiune contribuie la punerea în aplicare a Recomandării 2003/878/CE. Perioada estimată pentru prestațiile prevăzute este de un an.

[Acord administrativ cu CCC/Subvenție directă pentru CICC]

Sumă orientativă: 500 000 EUR

Această acțiune va căuta, de asemenea, să facă un studiu comparativ al tratamentelor globale ale cancerului pe baza unei abordări terapeutice interdisciplinare a pacienților, din care se vor extrage exemple de bune practici în materie de tratament global. Aceasta reprezintă un răspuns la Comunicarea COM(2009) 291 final a Comisiei din 24 iunie 2009 intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” care urmărește să reducă incidența cancerului cu 70 % până în 2020.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 500 000 EUR

3.2.4.2.   Prevenirea bolilor cronice

Obiectivul acestei acțiuni este de a sprijini statele membre la elaborarea și punerea în aplicare a unor politici mai rentabile în domeniul prevenirii bolilor cronice.

Această acțiune urmărește să susțină proiecte care examinează eficacitatea economică a abordărilor integrate pentru prevenirea bolilor cronice, cu un accent deosebit asupra diabetului, bolilor cardiovasculare sau afecțiunilor respiratorii. Aceasta va include analiza eficacității economice a diferitelor intervenții pentru prevenirea, depistarea și tratarea bolilor cronice. Proiectele vor lua în considerare, de asemenea, accentul pus pe reducerea inegalităților în materie de sănătate, precum și impactul asupra populațiilor cu cele mai mari rate de mortalitate prematură. Activitatea se va concentra pe evaluarea economică, în special pe analiza eficienței economice și pe estimări referitoare la o transpunere la nivel național și internațional.

Contribuind la reducerea mortalității și a morbidității premature, inclusiv în rândul grupurilor vulnerabile, această acțiune va contribui la realizarea obiectivelor Comunicării COM(2009) 567 a Comisiei din 20 octombrie 2009, intitulată „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE”. De asemenea, acțiunea reprezintă un răspuns la concluziile Consiliului intitulate „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele publice de sănătate și asistență medicală” (55), adoptate la 7 decembrie 2010. Această acțiune va fi alimentată de către documentul final de la sesiunea specială la nivel înalt a ONU privind bolile netransmisibile și va contribui la punerea în aplicare a acestuia.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 1 400 000 EUR

3.2.4.3.   Sprijinirea rețelelor europene de informare privind bolile rare

Obiectivul acestei acțiuni este de a sprijini crearea unor noi registre sau rețele de informare cu privire la bolile rare. Acțiunea contribuie la punerea în aplicare a Comunicării COM(2008) 679 final a Comisiei din 11 noiembrie 2008, intitulată „Bolile rare: o provocare pentru Europa” (56) și a Recomandării Consiliului din 8 iunie 2009 privind o acțiune în domeniul bolilor rare (2009/C 151/02) (57).

Registrele și rețelele de informare privind bolile rare sunt instrumente esențiale pentru ameliorarea cunoștințelor cu privire la bolile rare, precum și pentru dezvoltarea cercetării clinice. Ele constituie singurul mijloc de reunire a datelor necesare pentru a obține o mărime a eșantioanelor suficientă pentru cercetarea epidemiologică și/sau cercetarea clinică. Datorită numărului redus de eșantioane la nivel național, aceste registre și rețele de informare poate fi create doar la nivelul UE. Vor fi luate în considerare eforturile comune în vederea colectării datelor și a păstrării acestora, cu condiția ca aceste resurse să fie deschise și accesibile. Înregistrarea pacienților constituie o cheie pentru orice măsură ulterioară de îmbunătățire a calității vieții acestora. Aceasta este necesară pentru desemnarea medicamentelor orfane, pentru stabilirea priorităților de cercetare și pentru desemnarea și acreditarea rețelelor europene de referință (RER) pentru bolile rare. Această acțiune va contribui, de asemenea, la reflecția asupra criteriilor de desemnare a RER în cadrul stabilit de Directiva 2011/24/UE. Domeniile prioritare pentru această acțiune sunt tumorile rare, anemiile rare, paraliziile cerebrale, afecțiunile neuromusculare, fibroza chistică, tulburările neurologice rare și sindroamele rare asociate cu autism. Alte boli rare pot fi, de asemenea, luate în considerare. Această acțiune urmărește să cofinanțeze cel puțin cinci rețele.

[Subvenții pentru proiecte]

Sumă orientativă: 4 500 000 EUR

3.3.   Acțiuni în cadrul celui de al treilea obiectiv – „Producerea și difuzarea de informații și cunoștințe cu privire la sănătate”

3.3.1.   Sistemul european de informare în materie de sănătate (punctul 3.2.1 din anexa la Decizia privind programul

3.3.1.1.   Evaluarea utilizării și incidenței indicatorilor elaborați în cadrul acțiunii comune pentru monitorizarea indicatorilor de sănătate la nivelul Comunității Europene

Obiectivul acestei acțiuni este de a evalua utilizarea și impactul indicatorilor elaborați în cadrul acțiunii comune pentru monitorizarea indicatorilor de sănătate la nivelul Comunității Europene, finanțate prin Programul în domeniul sănătății în cadrul planului de lucru pe 2009. Indicatorii de sănătate la nivelul Comunității Europene (ISCE) reprezintă principala componentă a sistemului european de monitorizare a sănătății, care permite Comisiei și statelor membre să identifice și să facă schimb de bune practici, astfel cum se prevede în articolul 168 din TFUE, și să evalueze performanța și viabilitatea sistemelor de sănătate ale acestora, astfel cum este prevăzut în Strategia Europa 2020. Această acțiune urmărește să evalueze măsura în care acești indicatori sunt utilizați în procesul decizional în statele membre și la nivelul UE. Ea va analiza modul în care statele membre utilizează indicatorii ISCE pentru monitorizarea și evaluarea politicilor lor în domeniul sănătății și pentru evaluarea performanței sistemelor lor de sănătate, cu un accent special pe viabilitate.

[Contract-cadru]

3.3.1.2.   Colectarea și difuzarea de informații cu privire la sănătate prin intermediul cooperării cu Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică

Obiectivul acestei acțiuni este de a culege, prin cooperarea cu Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (OCDE), informații esențiale pentru elaborarea politicilor în domeniul asistenței medicale și al sistemelor de sănătate. Această acțiune se referă la: (a) informațiile destinate Parteneriatului european pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate care va pilota abordările inovatoare în domeniul furnizării de servicii de sănătate și sociale pentru o populație care îmbătrânește; (b) răspunsul la cererea statelor membre de sprijinire și consiliere privind durabilitatea sistemelor naționale de sănătate prin studierea eficienței economice a măsurilor preventive și a eficienței, a eficacității și a impactului intervențiilor din domeniul sănătății; și (c) elaborarea și promovarea unor indicatori-cheie în domeniul sănătății publice și al sistemelor de asistență medicală.

Această acțiune cuprinde două pachete de lucru. Primul pachet de lucru se concentrează pe evaluarea eficacității economice a activităților de prevenire a bolilor cronice și a implicațiilor economice globale ale bolilor cronice prin compararea scenariilor alternative/de intervenție pentru viitoarele politici de prevenire a bolilor cronice. Aceasta ar trebui să includă intervențiile referitoare la principalii factori de risc în bolile cronice majore (fumatul, alimentația, activitatea fizică și consumul nociv de alcool), precum și programele de prevenire/gestionare a bolilor cronice pentru cancer, boli cardiovasculare, diabet, tulburări psihice și boli respiratorii cronice. Pachetul va elabora o tipologie a extinderii și amplorii acțiunii de promovare a sănătății și a măsurilor de prevenire, cu un accent deosebit pe abuzul de alcool, tabagism, alimentație și activitate fizică. Aceasta va include evaluarea performanței acestor intervenții în lumina datelor privind sănătatea furnizate de OCDE cu privire la determinanții nemedicali ai sănătății – alimentația, abuzul de alcool și fumatul – sub aspectul modului în care acestea ar putea influența bolile cronice și al impactului lor economic. Va fi măsurată calitatea acestor sisteme de asistență medicală primară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor cu afecțiuni cronice, luând în considerare performanțele acestora pe baza unor măsuri calitative efectuate în rândul populațiilor-țintă. Se va revizui, de asemenea, rolul și impactul potențial al programelor de gestionare a bolilor, al sistemelor de remunerare în funcție de rezultat și al altor mecanisme de stimulare.

Al doilea pachet de lucru va continua activitățile referitoare la indicatorii privind siguranța pacienților întreprinse de Comisie și OCDE în cadrul proiectului OCDE privind indicatorii de calitate ai îngrijirii sănătății („Health Care Quality Indicators” (58)) care a fost lansat în 2010. Comisia a cofinanțat acest proiect în 2006-2007 prin intermediul proiectului 2005 151 „Indicators of quality of health care” și în 2009-2011 prin intermediul proiectului 2009 53 02„European edition of Health at a Glance and Health Care Quality Indicators: moving to the next level — HealthData”. Această acțiune constituie un răspuns la recomandarea Consiliului din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (2009/C 151/01) (59), care recomandă elaborarea unui set de indicatori fiabili și comparabili pentru a facilita învățarea reciprocă, ținând seama de activitatea desfășurată de organizațiile internaționale. Această acțiune contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Directivei 2011/24/UE. Această activitate va include: (a) creșterea numărului de indicatori potențiali; (b) colectarea datelor în statele membre care nu participă în prezent la colectarea datelor; și (c) elaborarea de indicatori care pot fi utilizați la nivel de spital/unitate.

[Subvenție directă pentru OCDE]

Sumă orientativă: 500 000 EUR

3.3.1.3.   Cotizația Comisiei în calitate de membru al Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate

Această acțiune pune în aplicare Decizia C(2009) 10213 final a Comisiei din 21 decembrie 2009 privind includerea sa ca organizație participantă în Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate până la rezilierea programului actual în materie de sănătate în 2013. Decizia stabilește cotizația de membru a Comisiei la 500 000 EUR pe an.

Obiectivul participării Comisiei la Observator este generarea și difuzarea de informații de calitate și date concrete exploatabile privind sistemele de sănătate din UE. Observatorul constituie un rezervor de expertiză tehnică, analize independente și opinii respectate. Observatorul constituie un proiect de parteneriat între Organizația Mondială a Sănătății, Biroul Regional pentru Europa, guvernele Belgiei, Finlandei, Norvegiei, Sloveniei, Spaniei și Suediei, regiunea Veneto din Italia, Comisia Europeană (pe întreaga durată a Programului de sănătate, 2009-2013), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), Uniunea franceză a fondurilor de asistență medicală (UNCAM), London School of Economics (LSE) și London School for Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM).

Comisia va fi un partener privilegiat și subiectele de interes pentru aceasta vor fi incluse în programul de lucru al Observatorului, nu numai în domeniul sistemelor de sănătate, ci și în legătură cu factorii determinanți ai sănătății și măsurile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, în special prevenirea bolilor cronice. În anumite domenii ar putea fi comandate studii specifice cu realizare pe termen scurt, în special pentru a sprijini punerea în aplicare a directivei privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere.

[Alte acțiuni]

Sumă orientativă: 500 000 EUR

3.3.2.   Difuzarea, examinarea și aplicarea informațiilor cu privire la sănătate; furnizarea de informații adresate cetățenilor, părților interesate și factorilor de decizie politică (punctul 3.2.2 din anexa la Decizia privind programul)

3.3.2.1.   Remunerarea experților pentru activități de consultanță privind sistemele de sănătate

Obiectivul acestei acțiuni este acela de a institui un dispozitiv format din experți pentru consilierea statelor membre și a Comisiei, la cererea acestora, asupra eficienței și eficacității sistemelor de sănătate. În concluziile sale din 6 iunie 2011, intitulate „Către sisteme de sănătate moderne, suple și sustenabile”, Consiliul cere Comisiei să creeze un mecanism în acest scop. Aceasta se va obține prin crearea unui organism pluridisciplinar alcătuit din experți de înaltă calificare în domenii relevante, inclusiv sănătatea publică, gestionarea sistemelor de sănătate, epidemiologia, securitatea socială, economia în domeniul sănătății și finanțele publice. Experții ar trebui să provină din mediul academic, industrie și societatea civilă. Comisia va gestiona organismul. Această sarcină va include, dacă este cazul, pregătirea unor documente de referință pentru a fi atașate întrebărilor și asigurarea legăturii cu experții. Avizele adoptate de experți trebuie să fie adaptate nevoilor specifice și situației specifice din statul membru care depune cererea. Acest organism poate, de asemenea, să ofere Comisiei expertiză în domeniul sănătății, în legătură cu analiza anuală a creșterii și cu planurile naționale de reformă. Această acțiune acoperă indemnizațiile plătite experților pentru activitatea lor.

[Alte acțiuni]

Sumă orientativă: 1 000 000 EUR

3.3.2.2.   Comunicarea și promovarea politicilor UE în domeniul sănătății și a rezultatelor programelor din domeniul sănătății

Obiectivul acestei acțiuni este de a oferi cetățenilor UE informații exacte și prompte privind activitățile UE în domeniul sănătății publice prevăzute în articolul 168 din TFUE și, prin aceasta, de a aduce Europa mai aproape de cetățeni. Această acțiune urmărește, de asemenea, să promoveze acțiunile UE în materie de sănătate legate de noile priorități, inclusiv Strategia Europa 2020.

Această acțiune are trei componente. Prima dintre ele este promovarea Directivei 2011/24/UE. Directiva prevede o abordare nouă și inovatoare a rambursării costurilor asistenței medicale transfrontaliere, facilitează recunoașterea prescripțiilor medicale dintr-un alt stat membru, ajută pacienții care necesită tratament specializat și facilitează schimbul de informații privind standardele de calitate și siguranță ale serviciilor de asistență medicală. Succesul punerii sale în aplicare depinde de gradul de informare al părților interesate și al publicului larg cu privire la dispozițiile acesteia. Măsuri clare și specifice în cadrul acestei acțiuni caută să garanteze acest lucru. Măsurile includ pliante, difuzarea informațiilor pe internet și participarea la conferințe cu părțile interesate.

Cea de a doua componentă este organizarea celui de al 4-lea premiu al UE pentru jurnalism. Această acțiune urmărește extinderea și gestionarea unei rețele informale de jurnaliști din statele membre, specializați în domeniul sănătății. Acțiunea va contribui la o mai bună acoperire a actualităților UE în materie de sănătate în statele membre și, prin urmare, o sensibilizare cu privire la măsurile UE privind sănătatea, asistența medicală și drepturile pacienților.

A treia componentă se referă la pregătirea și difuzarea materialului de informare și de comunicare pentru a explica activitățile și inițiativele UE în domeniul sănătății. În afară de activitățile legate de inițiativele în curs în materie de sănătate și legate de promovarea rezultatelor programelor în domeniul sănătății, activitățile se concentrează în special pe explicarea „Inițiativei privind produsele din tutun” și a „Inițiativei pentru securitate sanitară” pentru părțile interesate și cetățeni. Activitățile includ elaborarea și difuzarea de materiale audiovizuale și publicații în format electronic și imprimate, organizarea și participarea la ateliere și la reuniuni ale experților și realizarea de standuri de informații și alte materiale de comunicare/relații publice.

[Contract-cadru]

3.3.2.3.   Aplicații ale tehnologiei informațiilor în sprijinul politicilor de sănătate publică

Obiectivul măsurilor care fac obiectul acestei acțiuni este de a sprijini politicile UE în domeniul sănătății publice, astfel cum este prevăzut la articolul 168 din TFUE, prin intermediul aplicațiilor TI relevante. Aceste instrumente TI sprijină, de asemenea, Strategia Europa 2020, și anume reorientează inovarea spre provocările cu care se confruntă societatea noastră în domeniul sănătății, spre promovarea e-sănătății, reducerea inegalităților în domeniul sănătății, promovarea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, combaterea riscurilor noi pentru sănătate și asigurarea unui acces mai bun la sistemele de asistență medicală.

Această acțiune acoperă următoarele aplicații: (a) portalul UE privind sănătatea – site-ul internet privind sănătatea publică și paginile de internet ale acestuia, precum „Europa pentru pacienți”, comunicarea în situații de criză, premiul pentru jurnalism și sănătatea tineretului; (b) instrumentele Injury Data Base (baza de date privind vătămările – BDV) și Health in Europe: Information and Data Interface (Sănătatea în Europa: interfață de informații și date – HEIDI); (c) HEIDI Wiki; (d) Health Emergency & Diseases Information System (sistem de informare cu privire la urgențe medicale și la boli – HEDIS), Medical Intelligence System (informații medicale – MedISys) și Early Warning and Reporting project (proiect de alertă rapidă și de raportare – EAR); (e) Health Emergency Operations Facility (dispozitiv pentru operațiunile de gestionare a situațiilor de urgență în materie de sănătate – HEOF) – intranet pentru situații de criză; (f) sistemul rapid de alertă și de schimb de informații privind amenințările în materie de sănătate ca urmare a răspândirii intenționate de agenți chimici, biologici și radionucleari – RAS-BICHAT și sistemul de alertă rapidă pentru schimbul de informații privind incidentele care implică agenți chimici – RAS-CHEM; (g) platformele: colectarea de date asupra acțiunilor privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea, baza de date pentru Forumul european privind alcoolul și sănătatea (Alcohol Clearing House — ACH), Mental Health Compass: sistem de gestionare a documentelor aferente forumului; baze de date ale ONG-urilor; (h) aplicații referitoare la sânge, celule și țesuturi și la tutun: culegerea anuală a datelor privind efectele secundare sau evenimentele grave legate de transfuzii de sânge și transplanturi de celule/țesuturi (SARE), registrul tuturor băncilor de țesuturi din UE accesibile autorităților competente din statele membre, sistemul de raportare anuală a donațiilor voluntare gratuite, raportarea anuală obligatorie pentru statele membre, registrul unităților de testare a produselor din tutun în UE și registrul de texte și imagini ale avertismentelor referitoare la tutun accesibil autorităților competente din statele membre, registrul pentru sistemul de codificare al UE pentru țesuturi și celule umane; (i) serviciile de sănătate transfrontaliere, registrul de rețete medicale, registrul de medicamente pe bază de rețetă; și (j) servicii transversale pentru aplicațiile și sistemele din domeniul sănătății publice.

[Contracte-cadru]

3.3.3.   Analizare și raportare (punctul 3.2.3 din anexa la Decizia privind programul)

3.3.3.1.   Furnizarea de date și informații comparabile bazate pe elemente concrete în sprijinul măsurilor politice

Scopul acestei acțiuni este de a oferi o analiză, informații comparabile și nepărtinitoare și date științifice de înaltă calitate pentru elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea, pe baza unor elemente concrete, a acțiunilor în domeniul sănătății la nivelul UE și în statele membre, inclusiv pentru Parteneriatul european pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate. Aceasta va contribui la creșterea sustenabilității proiectelor finanțate de Programul de sănătate, prin gestionarea și exploatarea informațiilor și datelor obținute până în prezent. Furnizarea de date concrete în domeniul sănătății și raportarea la nivel UE permit compararea politicilor care susțin elaborarea și evaluarea politicilor și contribuie la identificarea, difuzarea și aplicarea celor mai bune practici. Aceasta permite UE și statelor membre să detecteze obstacolele legate de creșterea economică în domeniul sănătății și astfel să sprijine mai mult sistemele naționale de sănătate.

Această acțiune are trei componente. Prima componentă constă în culegerea, analizarea și difuzarea datelor și informațiilor comparabile bazate pe elemente concrete pentru a sprijini și evalua politicile de sănătate și furnizarea de informații pentru factorii de decizie politică, experții și cetățenii europeni.

[Contracte-cadru]

Cea de a doua componentă contribuie cu date suplimentare în sprijinul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate și în alte domenii prioritare pentru sistemul european de informare și de cunoștințe în domeniul sănătății pentru a furniza informații actualizate pentru factorii de decizie politică europeni, experți în materie de sănătate și cetățeni.

[Cerere de oferte]

A treia componentă este un sondaj Eurobarometru privind tutunul, care vizează să furnizeze date privind comportamentul tabagic, expunerea nefumătorilor la fumul de țigară și anumite atitudini-cheie ale fumătorilor și nefumătorilor și să actualizeze indicatorii privind tabagismul pentru monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de combatere a tabagismului. Rezultatele vor fi utilizate cu titlu informativ în cadrul discuțiilor din Parlamentul European și Consiliu cu privire la propunerea Comisiei de revizuire a Directivei 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și vânzare a produselor din tutun (60), precum și al discuțiilor interinstituționale privind eventuale inițiative pentru protecția lucrătorilor împotriva fumului de țigară la locul de muncă, precum și la elaborarea altor inițiative de combatere a tabagismului.

[Contract-cadru]

---

(1)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0630:FIN:RO:PDF

(2)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF

(3)  Termenul de „sector privat” include societățile comerciale/întreprinderile/corporațiile, întreprinderile sau alte entități „cu scop lucrativ”, indiferent de natura lor juridică (înregistrate/neînregistrate), de participații (în totalitate sau parțial private/de stat) sau de dimensiunea lor (mari/mici), în cazul în care nu sunt controlate de public.

(4)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0546:FIN:RO:PDF

(5)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0758:FIN:RO:PDF

(6)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0682:FIN:RO:PDF

(7)  JO L 268, 3.10.1998, p. 1.

(8)  Rezultatele sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/health/preparedness_response/docs/iridium_1_2011_frep_en.pdf

(9)  http://www.shipsan.eu/

(10)  JO L 21, 26.1.2000, p. 32.

(11)  JO L 283, 29.10.2010, p. 1.

(12)  JO L 124, 20.5.2009, p. 30.

(13)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52009DC0569:EN:NOT

(14)  http://ec.europa.eu/health/sti_prevention/docs/eu_communication_2009_action_en.pdf

(15)  JO L 241, 10.9.2008, p. 21.

(16)  JO L 33, 8.2.2003, p. 30.

(17)  Directiva 2005/62/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele și specificațiile comunitare referitoare la un sistem de calitate pentru unitățile de transfuzie sangvină, JO L 256, 1.10.2005, p. 41 și JO L 287M, 18.10.2006, p. 359; Directiva 2005/61/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de trasabilitate și notificarea incidentelor și a reacțiilor adverse grave, JO L 256, 1.10.2005, p. 32 și JO L 287M, 18.10.2006, p. 350; Directiva 2004/33/CE a Comisiei din 22 martie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe tehnice pentru sânge și componente sanguine, JO L 91, 30.3.2004, p. 25.

(18)  JO L 102, 7.4.2004, p. 48.

(19)  Directiva 2006/17/CE a Comisiei din 8 februarie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe tehnice pentru donarea, obținerea și testarea țesuturilor și a celulelor umane, JO L 38, 9.2.2006, p. 40 și JO L 330M, 28.11.2006, p. 162; Directiva 2006/86/CE a Comisiei din 24 octombrie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de trasabilitate, notificarea reacțiilor și a incidentelor adverse grave, precum și la anumite cerințe tehnice pentru codificarea, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane, JO L 294, 25.10.2006, p. 32 și JO L 314M, 1.12.2007, p. 272.

(20)  http://ec.europa.eu/health/ph_threats/human_substance/oc_organs/docs/organs_action_en.pdf

(21)  JO L 207, 6.8.2010, p. 14.

(22)  JO L 31, 6.2.2003, p. 18.

(23)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0758:FIN:RO:PDF

(24)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0567:FIN:RO:PDF

(25)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0133:FIN:RO:PDF

(26)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0173:FIN:RO:PDF

(27)  JO L 88, 4.4.2011, p. 45.

(28)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0682:FIN:RO:PDF

(29)  Cea de a 3053-a reuniune a Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori.

(30)  http://www.euro.who.int/en/home/projects/observatory/activities/research-studies-and-projects/prometheus

(31)  http://www.rn4cast.eu/en/index.php

(32)  http://www.mohprof.eu/LIVE/

(33)  A 3095-a reuniune a Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori.

(34)  http://www.cedar-net.eu

(35)  http://www.coping-project.eu/

(36)  http://www.mentdiselderly.eu

(37)  http://www.seyle.org

(38)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0279:FIN:RO:PDF

(39)  http://www.epode.org/

(40)  http://ec.europa.eu/eahc/phea_ami/pdbview40/printing/print_prjdet.cfm?prjno=2005316

(41)  http://www.projectenergy.eu

(42)  http://www.tempestproject.eu

(43)  http://www.aaaprevent.yse.nl

(44)  http://www.amphoraproject.net

(45)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0625en01.pdf

(46)  JO C 302, 12.12.2009, p. 15.

(47)  JO L 194, 18.7.2001, p. 26.

(48)  JO L 152, 20.6.2003, p. 16.

(49)  JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(50)  JO L 22, 25.1.2003, p. 31.

(51)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0291:FIN:RO:PDF

(52)  JO L 327, 16.12.2003, p. 34,

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:327:0034:0038:EN:PDF

(53)  http://www.eu2008.si/en/News_and_Documents/Council_Conclusions/June/0609_EPSCO-cancer.pdf

(54)  http://ec.europa.eu/eahc/phea_ami/pdbview40/printing/print_prjdet.cfm?prjno=2006322

(55)  Cea de a 3053-a reuniune a Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori.

(56)  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0679:FIN:RO:PDF

(57)  JO C 151, 3.7.2009, p. 7.

(58)  http:/project.www.oecd.org/document/34/0,3746,en_2649_37407_37088930_1_1_1_37407,00.html

(59)  JO C 151, 3.7.2009, p. 1.

(60)  Revizuirea Directivei privind produsele din tutun (2001/37/CE) este menționată în anexa II (eventuale inițiative pentru 2012) la programul de lucru al Comisiei pentru 2011 [COM(2010) 623 final].

ANEXA II

Criteriile pentru contribuțiile financiare la proiectele din cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (1) litera (a)

1.   PRINCIPII GENERALE

1.   Regulamentul financiar și normele sale de aplicare constituie documentele de referință pentru punerea în aplicare a programului în domeniul sănătății.

2.   Subvențiile trebuie să respecte următoarele principii:

—

principiul privind cofinanțarea: este necesară o cofinanțare externă din alte surse decât fondurile UE, fie din resursele proprii ale beneficiarului, fie din resurse financiare ale terților. Contribuțiile în natură din partea unor terți pot fi considerate surse de cofinanțare, dacă acestea se dovedesc necesare sau adecvate (articolul 113 din Regulamentul financiar și articolul 172 din normele de aplicare);

—	principiul de nonprofit: subvenția nu poate avea scopul sau efectul de a produce un profit pentru beneficiar [articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 165 din normele de aplicare];

—

principiul privind neretroactivitatea: cheltuielile eligibile pentru finanțare trebuie să fie efectuate după semnarea acordului. În cazuri excepționale, se poate accepta luarea în calcul a unor cheltuieli care au fost efectuate începând cu data prezentării solicitării pentru subvenții, dar nu anterior acestei date (articolul 112 din Regulamentul financiar);

—	principiul privind necumularea: se poate acorda o singură subvenție pentru un proiect specific unui anumit beneficiar (articolul 111 din Regulamentul financiar) (1).

3.   Propunerile privind acțiunile vor fi evaluate pe baza a trei categorii de criterii:

—	criterii de excludere și de eligibilitate, în scopul evaluării eligibilității solicitantului (articolul 114 din Regulamentul financiar);

—	criterii de selecție, în scopul evaluării capacității financiare și operaționale a solicitantului de a finaliza acțiunea propusă (articolul 115 din Regulamentul financiar);

—	criterii de atribuire, în scopul evaluării calității propunerii, ținând seama de costurile acesteia.

Aceste categorii de criterii vor fi abordate succesiv pe parcursul procedurii de evaluare. O propunere care nu îndeplinește cerințele din cadrul unei categorii nu va fi luată în considerare în faza de evaluare următoare și va fi respinsă.

4.   Proiectele trebuie:

—	să aibă caracter inovator și să nu fie de natură repetitivă;

—	să furnizeze valoare adăugată la nivelul UE privind sănătatea: să producă economii de scară relevante, să implice un număr adecvat de țări eligibile în ceea ce privește domeniul de aplicare al proiectului și să poată fi aplicabile și în altă parte;

—	să sprijine și să contribuie la dezvoltarea politicilor UE în domeniul sănătății;

—	să prezinte o structură de gestionare eficientă, un proces de evaluare clar și o descriere precisă a rezultatelor așteptate;

—	să cuprindă un plan privind utilizarea și difuzarea rezultatelor la nivelul UE, destinat categoriilor de public-țintă adecvate.

2.   CRITERII DE EXCLUDERE ȘI DE ELIGIBILITATE

1.   Solicitanții vor fi excluși de la participarea la o procedură de atribuire de subvenții din cadrul Programului în domeniul sănătății dacă se află în una dintre situațiile de excludere enumerate la articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul financiar.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere, semnată și datată în mod corespunzător, prin care atestă că nu se află în niciuna dintre situațiile menționate mai sus.

2.   Propunerile care implică numai o singură țară eligibilă sau o regiune a unei țări vor fi respinse.

3.   Propunerile primite după termenul-limită, propunerile incomplete sau care nu îndeplinesc cerințele formale stabilite în cererea de propuneri nu vor fi luate în considerare pentru finanțare. Aceasta nu se aplică în cazul erorilor materiale evidente în sensul articolului 178 alineatul (2) din normele de aplicare.

Fiecare solicitare trebuie să conțină documentele solicitate în cererea de propuneri, inclusiv:

—	date administrative privind partenerul principal și partenerii asociați;

—	descrierea tehnică a proiectului;

—	bugetul global al proiectului și nivelul de cofinanțare din partea UE solicitat.

Document justificativ: conținutul cererii.

4.   Acțiunile deja începute la data înregistrării cererii de subvenție sunt excluse de la participarea la Programul în domeniul sănătății.

Document justificativ: în cererea de subvenție trebuie specificate data de începere prevăzută și durata acțiunii.

3.   CRITERII DE SELECȚIE

Numai propunerile care îndeplinesc criteriile de excludere și de eligibilitate vor fi eligibile pentru evaluare. Trebuie îndeplinite criteriile de selecție de mai jos.

1.   Capacitatea financiară

Solicitanții trebuie să dispună de surse de finanțare stabile și suficiente în vederea menținerii activităților lor pe perioada desfășurării acțiunii și să poată contribui la cofinanțarea acesteia.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze conturile de profit și pierderi și bilanțurile contabile aferente ultimelor două exerciții financiare complete.

Verificarea capacității financiare nu se aplică organismelor publice sau organizațiilor publice internaționale create prin acorduri interguvernamentale sau agențiilor specializate înființate de către acestea din urmă.

2.   Capacitatea operațională

Solicitanții trebuie să dispună de resursele profesionale, competențele și calificările necesare în vederea finalizării acțiunii propuse.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze cel mai recent raport de activitate anual al organizației care să cuprindă detalii operaționale, financiare și tehnice și un curriculum vitae al fiecărui angajat relevant din toate organizațiile care participă la proiectul propus.

3.   Documente suplimentare care trebuie furnizate la solicitarea Comisiei

Dacă li se solicită acest lucru, solicitanții trebuie să furnizeze un raport de audit extern elaborat de un auditor autorizat, care să ateste contabilitatea aferentă ultimului exercițiu financiar disponibil și să prezinte o evaluare a viabilității financiare a solicitantului.

4.   CRITERII DE ATRIBUIRE

Numai proiectele care îndeplinesc cerințele criteriilor de excludere, de eligibilitate și de selecție vor fi eligibile pentru o evaluare ulterioară pe baza criteriilor de atribuire de mai jos.

1.   Relevanța politică și contextuală (40 de puncte, prag: 20 de puncte):

(a)	contribuția proiectului la îndeplinirea obiectivelor și priorităților definite în planul de lucru pentru 2012 (8 puncte);

(b)	relevanța strategică din punctul de vedere al Strategiei UE în domeniul sănătății (2) și cu privire la contribuțiile preconizate la cunoștințele existente și implicațiile pentru sănătate (8 puncte);

(c)

valoarea adăugată la nivelul UE în domeniul sănătății publice (8 puncte): — impactul asupra grupurilor-țintă, efectul pe termen lung și efectul de multiplicare potențial, cum ar fi activități repetabile, transferabile și sustenabile; — contribuția la complementaritatea, sinergia și compatibilitatea cu politicile și programele relevante ale UE;

(d)	pertinența acoperirii geografice (8 puncte): Candidații trebuie să se asigure că acoperirea geografică a proiectului corespunde obiectivelor sale, și să explice rolul țărilor eligibile ca parteneri și relevanța resurselor proiectului sau a populațiilor-țintă pe care le reprezintă;

(e)	contextul social, cultural și politic (8 puncte): Solicitanții trebuie să explice modul în care proiectul este legat de situația țărilor sau a zonelor specifice implicate, garantând compatibilitatea acțiunilor preconizate cu valorile culturale și opiniile grupurilor-țintă.

2.   Calitatea tehnică (30 de puncte, prag eliminatoriu: 15 puncte):

(a)	baza justificativă (6 puncte): Solicitanții trebuie să includă o analiză a problemelor întâlnite și să descrie în mod clar factorii, impactul, eficacitatea și aplicabilitatea măsurilor propuse;

(b)	specificarea conținutului (6 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar scopurile și obiectivele, grupurile-țintă, inclusiv factorii geografici relevanți, metodele, efectele și rezultatele prevăzute;

(c)

natura inovatoare, complementaritatea tehnică și evitarea duplicării altor acțiuni existente la nivelul UE (6 puncte): Candidații trebuie să identifice în mod clar progresele urmărite de proiect în domeniul respectiv, legate de progresul tehnologic actual, și să garanteze că nu vor avea loc nici duplicări, nici suprapuneri necorespunzătoare, fie parțiale sau totale, între proiectele și activitățile întreprinse deja la nivelul UE și la nivel internațional;

(d)	strategia de evaluare (6 puncte): Solicitanții trebuie să explice în mod clar metodele propuse și indicatorii aleși și să explice pertinența acestora;

(e)	strategia de difuzare (6 puncte): Solicitanții trebuie să ilustreze în mod clar caracterul adecvat al strategiei prevăzute și al metodologiei propuse pentru garantarea transferabilității rezultatelor și a caracterului sustenabil al difuzării lor.

3.   Calitatea gestionării și bugetul (30 de puncte, prag eliminatoriu: 15 puncte):

(a)	planificarea și organizarea (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar activitățile care urmează să fie întreprinse, calendarul și etapele principale, rezultatele preconizate, natura și distribuția sarcinilor și să furnizeze o analiză a riscurilor;

(b)	capacitatea de organizare (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar structura modului de gestionare, competențele personalului, responsabilitățile, comunicarea internă, procesul decizional, precum și modalitățile de monitorizare și de supraveghere;

(c)	calitatea parteneriatului (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie cu claritate amploarea parteneriatelor preconizate, rolurile și responsabilitățile diferitor parteneri, relațiile între aceștia, sinergia și complementaritatea diferitor parteneri și structura rețelei;

(d)	strategia de comunicare (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar strategia de comunicare în ceea ce privește planificarea, grupurile-țintă, caracterul adecvat al canalelor utilizate și vizibilitatea cofinanțării din partea UE;

(e)

bugetul global și detaliat, inclusiv gestiunea financiară (10 puncte, prag eliminatoriu: 5 puncte):   Solicitanții trebuie să garanteze că bugetul este relevant, adecvat, echilibrat și caracterizat de coerență internă între parteneri și în ceea ce privește obiectivele specifice ale proiectului. Bugetul ar trebui să fie distribuit între parteneri la un nivel minim rezonabil, evitându-se fragmentarea excesivă.   Solicitanții trebuie să descrie în mod clar circuitele financiare, responsabilitățile, procedurile de elaborare a rapoartelor și controalele.

Propunerile care nu ating toate pragurile eliminatorii vor fi respinse.

În urma evaluării, se elaborează o listă cu propunerile pentru care se recomandă finanțarea, clasate în funcție de numărul total de puncte atribuite. În funcție de disponibilitatea bugetului, propunerile cel mai bine clasate vor beneficia de cofinanțare.

---

(1)  Acest lucru înseamnă că o acțiune specifică, prezentată de un solicitant pentru acordarea de subvenții, poate fi adoptată de către Comisie în vederea cofinanțării numai o singură dată, indiferent de durata acestei acțiuni.

(2)  COM(2007) 630 final; http://ec.europa.eu/health/ph_overview/strategy/health_strategy_en.htm

ANEXA III

Criterii pentru contribuțiile financiare la funcționarea unui organism neguvernamental sau a unei rețele specializate (subvenții de funcționare) în cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (1) litera (b)

1.   PRINCIPII GENERALE

1.	Regulamentul financiar și normele sale de aplicare constituie documentele de referință pentru punerea în aplicare a Programului în domeniul sănătății.

2.

Subvențiile trebuie să respecte următoarele principii: — principiul privind cofinanțarea: este necesară o cofinanțare externă din alte surse decât fondurile UE, fie din resursele proprii ale beneficiarului, fie din resurse financiare ale terților. Contribuțiile în natură din partea unor terți pot fi considerate surse de cofinanțare, dacă acestea se dovedesc necesare sau adecvate (articolul 113 din Regulamentul financiar și articolul 172 din normele de aplicare); — principiul de nonprofit: subvenția nu poate avea scopul sau efectul de a produce un profit pentru beneficiar [articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 165 din normele de aplicare]; — principiul privind neretroactivitatea: cheltuielile eligibile pentru finanțare trebuie să fie efectuate după semnarea acordului. În cazuri excepționale, se poate accepta luarea în calcul a unor cheltuieli care au fost efectuate începând cu data prezentării solicitării pentru subvenții, dar nu anterior acestei date (articolul 112 din Regulamentul financiar); — principiul privind necumularea: se poate acorda o singură subvenție pentru un proiect specific unui anumit beneficiar (articolul 111 din Regulamentul financiar) (1).

3.

Propunerile privind acțiunile vor fi evaluate pe baza a trei categorii de criterii: — criterii de excludere și de eligibilitate, în scopul evaluării eligibilității solicitantului (articolul 114 din Regulamentul financiar); — criterii de selecție, în scopul evaluării capacității financiare și operaționale a solicitantului de a finaliza acțiunea propusă (articolul 115 din Regulamentul financiar); — criterii de atribuire, în scopul evaluării calității propunerii, ținând seama de costurile acesteia. Aceste categorii de criterii vor fi abordate succesiv pe parcursul procedurii de evaluare. O propunere care nu îndeplinește cerințele din cadrul unei categorii nu va fi luată în considerare în faza de evaluare următoare și va fi respinsă.

2.   CRITERII DE EXCLUDERE ȘI DE ELIGIBILITATE

1.

Se pot acorda contribuții financiare din partea UE pentru funcționarea unui organism neguvernamental sau pentru costurile asociate coordonării unei rețele specializate de către un organism nonprofit. O rețea specializată este o rețea europeană care reprezintă organisme nonprofit active în statele membre sau în țări care participă la Programul în domeniul sănătății și care promovează principii și politici coerente cu obiectivele programului, care au o experiență relevantă de realizări comune (de exemplu, proiecte finalizate cu succes și/sau publicații comune) și norme de colaborare stabilite (de exemplu, proceduri standard de operare sau un memorandum de înțelegere). O organizație sau o rețea specializată poate beneficia de finanțare dacă: — nu are scop lucrativ și nu face obiectul unor conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură; — are membri în cel puțin jumătate din statele membre; — are o acoperire geografică echilibrată; — vizează în primul rând realizarea unuia sau mai multor obiective din Programul în domeniul sănătății; — nu urmărește obiective generale direct sau indirect contrare politicilor UE sau nu prezintă o imagine dăunătoare imaginii UE; — a furnizat Comisiei informații satisfăcătoare cu privire la componența, regulamentul intern și sursele sale de finanțare; — a furnizat Comisiei programul său de lucru anual pentru exercițiul financiar și cel mai recent raport de activitate anual al său, precum și, dacă este disponibil, cel mai recent raport de evaluare; — nu se află în niciuna dintre situațiile de excludere enumerate la articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul financiar. Solicitanții care lucrează cu actori din sectorul privat considerați ineligibili prin natura activității lor, care este incompatibilă cu principiile de bază ale Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Tratatul UE, pot fi considerați ca inacceptabili.

2.

Propunerile primite după termenul-limită, propunerile incomplete sau care nu îndeplinesc cerințele formale stabilite în cererea de propuneri nu vor fi luate în considerare pentru finanțare. Aceasta nu se aplică în cazul erorilor materiale evidente în sensul articolului 178 alineatul (2) din normele de aplicare.

3.	Criteriul „nu face obiectul unui conflict de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură” va fi evaluat în conformitate cu anexa VI.

3.   CRITERII DE SELECȚIE

Numai propunerile care îndeplinesc criteriile de excludere și de eligibilitate vor fi eligibile pentru evaluare.

Criteriile de selecție permit evaluarea capacității financiare și operaționale a organizației solicitante de a finaliza programul de lucru propus.

Numai organizațiile care dispun de resursele necesare pentru a-și asigura funcționarea pot beneficia de o subvenție. Pentru a justifica acest lucru, acestea trebuie:

—

să atașeze o copie a conturilor anuale ale organizației pentru ultimul exercițiu financiar pentru care au fost închise conturile înainte de depunerea unei cereri. În cazul în care cererea de subvenție vine din partea unei noi organizații europene, solicitantul trebuie să furnizeze conturile anuale (inclusiv bilanțul și contul de profit și pierderi) ale organizațiilor membre ale noii entități pentru ultimul exercițiu financiar pentru care au fost închise conturile înainte de prezentarea cererii;

—	să prezinte un buget previzional detaliat al organizației, echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile;

—	pentru cererile de subvenții de funcționare care depășesc 100 000 EUR, să atașeze un raport de audit extern realizat de un auditor autorizat, certificând conturile pentru ultimul exercițiu financiar disponibil și oferind o evaluare a viabilității financiare a organizației solicitante.

Numai organizațiile care dispun de resursele operaționale, competențele și experiența profesională necesare pot beneficia de o subvenție. În acest scop, următoarele informații trebuie anexate în sprijinul cererii:

—	cel mai recent raport anual de activitate al organizației sau, în cazul unei organizații nou-constituite, curriculum vitae pentru membrii consiliului de administrație și pentru ceilalți membri ai personalului și rapoartele anuale de activitate ale organizațiilor membre ale noului organism;

—	orice referință privind participarea la acțiuni finanțate de UE sau solicitare pentru astfel de acțiuni, încheierea de acorduri de subvenționare și de contracte finanțate de la bugetul UE.

4.   CRITERII DE ATRIBUIRE

Numai propunerile care îndeplinesc criteriile de excludere, de eligibilitate și de selecție vor fi eligibile pentru evaluare.

Criteriile de atribuire permit selecția programelor de lucru care pot garanta respectarea obiectivelor și priorităților UE, precum și o difuzare și o comunicare adecvată, inclusiv în ceea ce privește vizibilitatea finanțării din partea UE.

În acest scop, programul de lucru anual prezentat în vederea obținerii unei finanțări din partea UE trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1.

Relevanța politică și contextuală a programului de lucru anual al organismului neguvernamental sau al rețelei specializate (25 de puncte, prag eliminatoriu 13 puncte): (a) coerența programului de lucru anual cu Programul în domeniul sănătății și cu planul său de lucru anual în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor și priorităților acestuia (10 puncte); (b) activitățile organizației (2) trebuie descrise în raport cu prioritățile detaliate în planul de lucru pentru 2012 al Programului în domeniul sănătății (10 puncte); (c) pertinența acoperirii geografice a organismului neguvernamental sau a rețelei specializate. Programul de lucru anual al solicitantului ar trebui să includă activități într-un număr reprezentativ de țări participante (5 puncte).

2.

Calitatea tehnică a programului de lucru anual propus (40 de puncte, prag eliminatoriu 20 de puncte): (a) scopul programului anual de lucru: programul de lucru al solicitantului trebuie să descrie cu claritate toate obiectivele organizației sau ale rețelei specializate și caracterul adecvat al acestora pentru obținerea rezultatelor preconizate. Solicitanții trebuie să demonstreze că programul de lucru prezentat oferă o imagine fidelă a tuturor activităților planificate de organizație/rețeaua specializată pentru 2012, incluzând activitățile care nu se încadrează în planul de lucru pentru 2012 al Programului în domeniul sănătății (10 puncte); (b) cadrul operațional: programul de lucru al solicitanților trebuie să descrie în mod clar activitățile planificate, sarcinile, responsabilitățile și calendarul corespunzătoare părții din programul lor de lucru coerente cu planul de lucru pentru 2012 al Programului în domeniul sănătății și să descrie raportul acesteia cu celelalte părți ale activității sale (10 puncte); (c) strategia de evaluare: programul de lucru al solicitanților trebuie să descrie evaluarea internă și externă a activităților lor și indicatorii care urmează să se utilizeze (10 puncte); (d) strategia de difuzare: solicitanții trebuie să ilustreze în mod clar caracterul adecvat al acțiunilor și metodelor de comunicare și difuzare (10 puncte).

3.

Calitatea gestionării (35 de puncte, prag eliminatoriu 18 puncte): (a) planificarea activității anuale: solicitanții trebuie să descrie în mod clar activitățile care urmează să fie întreprinse, calendarul și etapele principale, rezultatele preconizate, natura și distribuția sarcinilor și să furnizeze o analiză a riscurilor (10 puncte); (b) capacitatea organizațională: solicitanții trebuie să descrie în mod clar procesul de gestionare, resursele umane și competențele personalului, responsabilitățile, comunicarea internă, procesul decizional precum și modalitățile de monitorizare și supraveghere. De asemenea, solicitanții trebuie să specifice cu claritate relațiile de lucru cu partenerii relevanți și cu părțile interesate (10 puncte); (c) bugetul global și detaliat: solicitanții trebuie să se asigure că bugetul este relevant, adecvat, echilibrat și coerent în sine și cu activitățile planificate (10 puncte); (d) gestiunea financiară: solicitanții trebuie să descrie în mod clar circuitele financiare, responsabilitățile, procedurile de elaborare a rapoartelor și, dacă este posibil, modalitățile de control (5 puncte).

Propunerile care nu ating toate pragurile eliminatorii vor fi respinse.

În urma evaluării, se elaborează o listă cu propunerile pentru care se recomandă finanțarea, clasate în funcție de numărul total de puncte atribuite. În funcție de disponibilitatea bugetului, propunerile cel mai bine clasate vor beneficia de cofinanțare.

---

(1)  Aceasta înseamnă că un program anual de lucru, prezentat de un solicitant pentru o subvenție de funcționare, poate fi aprobat de Comisie în vederea cofinanțării o singură dată.

(2)  Activitățile de lobbying care vizează exclusiv instituțiile UE sunt excluse de la finanțare.

ANEXA IV

Criteriile pentru contribuțiile financiare la acțiunile comune din cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (3)

1.   PRINCIPII GENERALE

1.	Regulamentul financiar și normele sale de aplicare constituie documentele de referință pentru punerea în aplicare a programului în domeniul sănătății.

2.

Subvențiile trebuie să respecte următoarele principii: — principiul privind cofinanțarea: este necesară o cofinanțare externă din alte surse decât fondurile UE, fie din resursele proprii ale beneficiarului, fie din resurse financiare ale terților. Contribuțiile în natură din partea unor terți pot fi considerate surse de cofinanțare, dacă acestea se dovedesc necesare sau adecvate (articolul 113 din Regulamentul financiar și articolul 172 din normele de aplicare); — principiul de nonprofit: subvenția nu poate avea scopul sau efectul de a produce un profit pentru beneficiar [articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 165 din normele de aplicare]; — principiul privind neretroactivitatea: cheltuielile eligibile pentru finanțare trebuie să fie efectuate după semnarea acordului. În cazuri excepționale, se poate accepta luarea în calcul a unor cheltuieli care au fost efectuate începând cu data prezentării solicitării pentru subvenții, dar nu anterior acestei date (articolul 112 din Regulamentul financiar); — principiul privind necumularea: se poate acorda o singură subvenție pentru o acțiune comună specifică unui anumit beneficiar (articolul 111 din Regulamentul financiar) (1).

3.

Propunerile privind acțiunile vor fi evaluate pe baza a trei categorii de criterii: — criterii de excludere și de eligibilitate, în scopul evaluării eligibilității solicitantului (articolul 114 din Regulamentul financiar); — criterii de selecție, în scopul evaluării capacității financiare și operaționale a solicitantului de a finaliza acțiunea propusă (articolul 115 din Regulamentul financiar); — criterii de atribuire, în scopul evaluării calității propunerii, ținând seama de costurile acesteia. Aceste categorii de criterii vor fi abordate succesiv pe parcursul procedurii de evaluare. O propunere care nu îndeplinește cerințele din cadrul unei categorii nu va fi luată în considerare în faza de evaluare următoare și va fi respinsă.

2.   CRITERII DE EXCLUDERE ȘI DE ELIGIBILITATE

1.

Acțiunile comune pot fi puse în aplicare cu organisme publice sau organisme neguvernamentale: — care nu au scop lucrativ și care nu fac obiectul unor conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură; — care vizează în primul rând realizarea unuia sau a mai multor obiective din programul în domeniul sănătății; — care nu urmăresc obiective generale direct sau indirect contrare politicilor UE sau nu sunt asociate unei imagini inadecvate; — care au furnizat Comisiei explicații satisfăcătoare cu privire la componența, regulamentul intern și sursele lor de finanțare; — care sunt desemnate pe baza unei proceduri transparente de către statul membru sau de autoritatea competentă în cauză și cu acordul Comisiei; — care nu se află în niciuna dintre situațiile de excludere enumerate la articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul financiar. Solicitanții care lucrează cu actori din sectorul privat considerați ineligibili prin natura activității lor, care este incompatibilă cu principiile de bază ale Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Tratatul UE, pot fi considerați ca inacceptabili.

2.

Propunerile primite după termenul-limită, propunerile incomplete sau care nu îndeplinesc cerințele formale stabilite în cererea de propuneri nu vor fi luate în considerare pentru finanțare. Aceasta nu se aplică în cazul erorilor materiale evidente în sensul articolului 178 alineatul (2) din normele de aplicare.

3.	Criteriul „nu face obiectul unui conflict de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură” va fi evaluat în conformitate cu anexa VI.

3.   CRITERII DE SELECȚIE

Numai propunerile care îndeplinesc criteriile de excludere și de eligibilitate vor fi eligibile pentru evaluare.

Criteriile de selecție permit evaluarea capacității financiare și operaționale a solicitantului de a finaliza acțiunea propusă.

Solicitanții trebuie să dispună de resursele profesionale, competențele și calificările necesare în vederea finalizării acțiunii propuse.

Solicitanții trebuie să dispună de surse de finanțare adecvate în vederea menținerii activităților pe perioada desfășurării activității și să poată contribui la cofinanțarea acesteia.

Fiecare solicitant trebuie să furnizeze:

—	un buget estimativ clar, exhaustiv și detaliat privind cheltuielile aferente activităților corespunzătoare desfășurate de fiecare organism participant la acțiunea comună;

—	o copie a conturilor anuale privind ultimul exercițiu financiar pentru care conturile au fost închise înainte de depunerea unei cereri (pentru organismele fără scop lucrativ, altele decât organismele publice).

4.   CRITERII DE ATRIBUIRE

Numai acțiunile comune care îndeplinesc criteriile de excludere, de eligibilitate și de selecție vor fi eligibile pentru o evaluare ulterioară pe baza criteriilor de atribuire de mai jos.

1.

Relevanța politică și contextuală (40 de puncte, prag eliminatoriu: 20 puncte): (a) contribuția acțiunii comune la îndeplinirea obiectivelor și priorităților definite în planul de lucru pentru 2012 (8 puncte); (b) relevanța strategică din punctul de vedere al strategiei UE în domeniul sănătății (2) și cu privire la contribuțiile preconizate la cunoștințele existente și implicațiile pentru sănătate (8 puncte); (c) valoarea adăugată la nivelul UE în domeniul sănătății publice (8 puncte): — impactul asupra grupurilor-țintă, efectul pe termen lung și efectele de multiplicare potențiale, cum ar fi activitățile repetabile, transferabile și durabile; — contribuția la politicile relevante ale UE și la alte programe, precum și complementaritatea, sinergia și compatibilitatea cu acestea; (d) pertinența acoperirii geografice (8 puncte): Solicitanții trebuie să se asigure că acoperirea geografică a acțiunii comune este adecvată în ceea ce privește obiectivele acesteia, explicând rolul țărilor eligibile ca parteneri și relevanța resurselor acțiunii comune sau a populațiilor țintă pe care le reprezintă. Propunerile care implică numai o singură țară eligibilă sau o regiune a unei țări vor fi respinse; (e) contextul social, cultural și politic (8 puncte): Solicitanții trebuie să explice modul în care acțiunea comună este legată de situația țărilor sau a zonelor specifice implicate, garantând compatibilitatea activităților preconizate cu valorile culturale și opiniile grupurilor-țintă.

2.

Calitatea tehnică (30 de puncte, prag eliminatoriu: 15 puncte): (a) baza justificativă (6 puncte): Solicitanții trebuie să includă o analiză a problemelor întâlnite și să descrie în mod clar factorii, impactul, eficacitatea și aplicabilitatea măsurilor propuse; (b) specificarea conținutului (6 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar obiectivele vizate, grupurile-țintă, precum și factorii geografici relevanți, metodele, efectele și rezultatele preconizate; (c) natura inovatoare, complementaritatea tehnică și evitarea duplicării altor acțiuni existente la nivelul UE (6 puncte): Solicitanții trebuie să identifice în mod clar progresele urmărite de acțiunea comună în domeniul respectiv în comparație cu starea de fapt și să garanteze că nu vor avea loc nici duplicări, nici suprapuneri necorespunzătoare, fie parțiale, fie totale, între proiectele și activitățile întreprinse deja la nivel european și internațional; (d) strategia de evaluare (6 puncte): Solicitanții trebuie să explice în mod clar metodele propuse și indicatorii aleși și să explice pertinența acestora; (e) strategia de difuzare (6 puncte): Solicitanții trebuie să ilustreze în mod clar caracterul adecvat al strategiei prevăzute și al metodologiei propuse pentru garantarea transferabilității rezultatelor și a caracterului sustenabil al difuzării lor;

3.

Calitatea gestionării și bugetul (30 de puncte, prag eliminatoriu: 15 puncte): (a) planificarea și organizarea (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar activitățile care urmează să fie întreprinse, calendarul și etapele principale, rezultatele preconizate, natura și distribuția sarcinilor și să furnizeze o analiză a riscurilor; (b) capacitatea de organizare (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar structura modului de gestionare, competențele personalului, responsabilitățile, comunicarea internă, procesul decizional, precum și modalitățile de monitorizare și de supraveghere; (c) calitatea parteneriatului (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie cu claritate amploarea parteneriatelor preconizate, rolurile și responsabilitățile diferitor parteneri, relațiile între aceștia, sinergia și complementaritatea diferitor parteneri și structura rețelei; (d) strategia de comunicare (5 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar strategia de comunicare în ceea ce privește planificarea, grupurile-țintă, caracterul adecvat al canalelor utilizate și vizibilitatea cofinanțării din partea UE; (e) bugetul global și detaliat, inclusiv gestiunea financiară (10 puncte, prag eliminatoriu: 5 puncte): Solicitanții trebuie să garanteze că bugetul este relevant, adecvat, echilibrat și caracterizat de coerență internă între parteneri și în ceea ce privește obiectivele specifice ale acțiunii comune. Bugetul ar trebui să fie distribuit între parteneri la un nivel minim rezonabil, evitându-se fragmentarea excesivă. Solicitanții trebuie să descrie în mod clar circuitele financiare, responsabilitățile, procedurile de elaborare a rapoartelor și controalele.

Propunerile care nu ating toate pragurile eliminatorii vor fi respinse.

În urma evaluării, se elaborează o listă cu propunerile pentru care se recomandă finanțarea, clasate în funcție de numărul total de puncte atribuite.

---

(1)  Acest lucru înseamnă că o acțiune specifică, prezentată de un solicitant pentru acordarea de subvenții, poate fi adoptată de către Comisie în vederea cofinanțării numai o singură dată, indiferent de durata acestei acțiuni.

(2)  COM(2007) 630 final; http://ec.europa.eu/health/ph_overview/strategy/health_strategy_en.htm

ANEXA V

Criteriile pentru contribuțiile financiare pentru conferințe din cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (1) litera (a)

1.   PRINCIPII GENERALE

1.   Regulamentul financiar și normele sale de aplicare constituie documentele de referință pentru punerea în aplicare a Programului în domeniul sănătății.

2.   Subvențiile trebuie să respecte următoarele principii:

—

principiul privind cofinanțarea: este necesară o cofinanțare externă din alte surse decât fondurile UE, fie din resursele proprii ale beneficiarului, fie din resurse financiare ale terților. Contribuțiile în natură din partea unor terți pot fi considerate surse de cofinanțare, dacă acestea se dovedesc necesare sau adecvate (articolul 113 din Regulamentul financiar și articolul 172 din normele de aplicare);

—	principiul de nonprofit: subvenția nu poate avea scopul sau efectul de a produce un profit pentru beneficiar [articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 165 din normele de aplicare];

—

principiul privind neretroactivitatea: cheltuielile eligibile pentru finanțare trebuie să fie efectuate după semnarea acordului. În cazuri excepționale, se poate accepta luarea în calcul a unor cheltuieli care au fost efectuate începând cu data prezentării solicitării pentru subvenții, dar nu anterior acestei date (articolul 112 din Regulamentul financiar);

—	principiul privind necumularea: se poate acorda o singură subvenție pentru o conferință specifică unui anumit beneficiar (articolul 111 din Regulamentul financiar) (1).

3.   Propunerile privind acțiunile vor fi evaluate pe baza a trei categorii de criterii:

—	criterii de excludere și de eligibilitate, în scopul evaluării eligibilității solicitantului (articolul 114 din Regulamentul financiar);

—	criterii de selecție, în scopul evaluării capacității financiare și operaționale a solicitantului de a finaliza acțiunea propusă (articolul 115 din Regulamentul financiar);

—	criterii de atribuire, în scopul evaluării calității propunerii, ținând seama de costurile acesteia.

Aceste categorii de criterii vor fi abordate succesiv pe parcursul procedurii de evaluare. O propunere care nu îndeplinește cerințele din cadrul unei categorii nu va fi luată în considerare în faza de evaluare următoare și va fi respinsă.

2.   CRITERII DE EXCLUDERE ȘI DE ELIGIBILITATE

1.   Solicitanții vor fi excluși de la participarea la o procedură de atribuire de subvenții din cadrul Programului în domeniul sănătății dacă se află în una dintre situațiile de excludere enumerate la articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul financiar.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere, semnată și datată în mod corespunzător, prin care atestă că nu se află în niciuna dintre situațiile enumerate mai sus.

2.   Propunerile primite termenul-limită limită, propunerile incomplete sau care nu îndeplinesc cerințele formale stabilite în cererea de propuneri nu vor fi luate în considerare pentru finanțare. Aceasta nu se aplică în cazul erorilor materiale evidente în sensul articolului 178 alineatul (2) din normele de aplicare.

3.   Fiecare solicitare trebuie să conțină documentele solicitate, în conformitate cu cererea de propuneri, inclusiv:

—	datele administrative ale partenerului principal;

—	descrierea tehnică a conferinței;

—	bugetul global al conferinței și nivelul de cofinanțare din partea UE solicitat.

Document justificativ: conținutul cererii.

4.   Acțiunile care au început deja la data înregistrării cererii de subvenție sunt excluse de la participarea la Programul în domeniul sănătății. Durata acțiunii nu trebuie să depășească 12 luni.

Document justificativ: cererea de subvenție trebuie să specifice data de începere prevăzută și durata acțiunii.

3.   CRITERII DE SELECȚIE

Numai propunerile care îndeplinesc cerințele privind excluderea și eligibilitatea vor fi eligibile pentru evaluare. Trebuie îndeplinite criteriile de selecție de mai jos.

1.   Capacitatea financiară

Solicitanții trebuie să dispună de surse de finanțare stabile și suficiente în vederea menținerii activităților lor pe perioada desfășurării acțiunii și să poată contribui la cofinanțarea acesteia.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze contul de profit și pierderi și bilanțurile contabile aferente ultimelor două exerciții financiare complete.

Verificarea capacității financiare nu se aplică organismelor publice sau organizațiilor publice internaționale create prin acorduri interguvernamentale sau agențiilor specializate înființate de către acestea din urmă.

2.   Capacitatea operațională

Solicitanții trebuie să dispună de resursele profesionale, competențele și calificările necesare în vederea finalizării acțiunii propuse.

Document justificativ: solicitanții trebuie să furnizeze cel mai recent raport de activitate anual al organizației care să cuprindă detalii operaționale, financiare și tehnice și un curriculum vitae al fiecărui angajat relevant din toate organizațiile care participă la acțiunea propusă.

3.   Documente suplimentare care urmează să fie furnizate la solicitarea Comisiei

Dacă li se solicită acest lucru, solicitanții trebuie să furnizeze un raport de audit extern elaborat de un auditor autorizat, care să ateste contabilitatea aferentă ultimului exercițiu financiar disponibil și să prezinte o evaluare a viabilității financiare a solicitantului.

4.   CRITERII DE ATRIBUIRE

1.   Conținutul propunerii (60 de puncte, prag eliminatoriu: 30 de puncte):

(a)	relevanța conținutului și a rezultatelor preconizate ale evenimentului în raport cu obiectivele și prioritățile descrise în planul de lucru pentru 2012;

(b)	participarea (15 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar numărul și profilul/funcția estimată a participanților-țintă la eveniment, menționând distribuția în funcție de stat membru, organizație și tip de competențe;

(c)	dimensiunea europeană (15 puncte): Conferințele trebuie să aibă o largă dimensiune europeană, cu participarea unor reprezentanți din 10 sau mai multe țări participante la Programul în domeniul sănătății;

(d)

monitorizarea și metodologia de evaluare (15 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar strategia lor de difuzare. Ei trebuie să furnizeze o evaluare adecvată, pe baza unui plan de evaluare care să precizeze forma, metoda, responsabilitățile și programarea corespunzătoare, utilizând indicatori.

2.   Calitatea gestionării (40 de puncte, prag eliminatoriu: 20 de puncte):

(a)	planificarea evenimentului (15 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar metodologia, instrumentele, calendarul și etapele principale, rezultatele preconizate, natura și distribuția sarcinilor, circuitele financiare și să furnizeze o analiză a riscurilor;

(b)	capacitatea de organizare (10 puncte): Solicitanții trebuie să descrie în mod clar structura de gestionare, competențele personalului, responsabilitățile, procesul decizional, modalitățile de monitorizare și supraveghere;

(c)	bugetul global și detaliat (15 puncte): Solicitanții trebuie să se asigure că bugetul este relevant, adecvat, echilibrat și coerent în sine și cu obiectivul/obiectivele conferinței.

Propunerile care nu ating toate pragurile eliminatorii vor fi respinse.

În urma evaluării, se elaborează o listă cu propunerile pentru care se recomandă finanțarea, clasate în funcție de numărul total de puncte atribuite. În funcție de disponibilitatea bugetului, propunerile cel mai bine clasate vor beneficia de cofinanțare.

---

(1)  Acest lucru înseamnă că o acțiune specifică, prezentată de un solicitant pentru acordarea de subvenții, poate fi adoptată de către Comisie în vederea cofinanțării numai o singură dată, indiferent de durata acestei acțiuni.

ANEXA VI

Criterii pentru independența față de conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură, aplicabile subvențiilor de funcționare și subvențiilor pentru acțiuni comune în cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (1) litera (b) și articolul 4 alineatul (3)

Un conflict de interese apare atunci când un individ sau o organizație are interese multiple, dintre care unul ar putea eventual denatura motivația de a acționa în numele celorlalte.

Criteriul „care nu face obiectul unui conflict de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură” se referă la trei cerințe, care trebuie să fie îndeplinite împreună de către organizația solicitantă:

1.   INDEPENDENȚA JURIDICĂ

Pentru a fi eligibilă pentru finanțare, o ONG trebuie să fie independentă de alte entități care reprezintă conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură.

Două entități juridice se consideră independente una de cealaltă atunci când niciuna nu se află sub controlul direct sau indirect exercitat de cealaltă sau sub același control direct sau indirect al unei terțe părți sub care se află și cealaltă.

Controlul poate lua, în special, una dintre următoarele forme:

(a)	deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului subscris al entității juridice în cauză sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților entității în cauză;

(b)	deținerea directă sau indirectă, de fapt sau de drept, a puterii de decizie în cadrul entității juridice în cauză.

Cu toate acestea, următoarele relații dintre entități juridice nu se consideră a fi relații de exercitare a unui control:

(c)	deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului subscris al organizației solicitante sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților entităților juridice de către același organism public;

(d)	entitățile juridice în cauză sunt deținute sau controlate de același organism public.

2.   INDEPENDENȚA FINANCIARĂ

Pentru a fi considerate independente, organizațiile solicitante trebuie să se angajeze în mod unilateral să nu primească mai mult de 20 % din finanțarea lor de bază din partea unor organizații din sectorul privat (1) care reprezintă un conflict de interese sau din alte surse care reprezintă un conflict de interese în cursul exercițiilor financiare vizate de subvenție.

Finanțare de bază înseamnă finanțarea necesară pentru structura de bază a unei organizații, inclusiv salariile personalului cu normă întreagă, instalații, echipamente, comunicații și cheltuielile directe legate de activitatea cotidiană. Finanțarea de bază include, de asemenea, finanțarea tuturor activităților permanente sau repetate periodic. Cerințele legate de finanțarea de bază sunt adesea înscrise în buget separat de alte costuri cum sunt acțiunile sau proiectele specifice.

3.   TRANSPARENȚA ACTIVITĂȚILOR ȘI A FINANȚĂRII SOLICITANTULUI

Toate activitățile ar trebui să fie publicate în raportul anual al solicitantului (2).

Toate informațiile privind finanțarea vor fi furnizate publicului prin intermediul site-ului solicitantului, defalcate pe tip (finanțare de bază și de proiect, contribuție în natură) și pe entitate finanțatoare.

Declarațiile de poziție existente ale solicitanților privind cerința lor referitoare la transparență vor fi publice.

4.   EVALUAREA INDEPENDENȚEI

Independența juridică și transparența sunt evaluate pe baza celor mai recente informații oferite de solicitant împreună cu solicitarea. Independența financiară va fi evaluată pe baza informațiilor financiare aferente exercițiului financiar pentru care va fi atribuită subvenția în momentul prezentării raportului final. Această informație trebuie furnizată în conformitate cu formularul publicat împreună cu cererea de propuneri și trebuie certificată de un auditor independent. Dacă aceste conturi arată că în cursul oricăruia dintre exercițiile financiare vizate de subvenție, beneficiarii au primit peste 20 % din finanțarea lor de bază din partea unor organizații din sectorul privat care reprezintă un conflict de interese sau din alte surse care reprezintă un conflict de interese, subvenția se recuperează în totalitate.

---

(1)  Termenul de „sector privat” include societățile comerciale/întreprinderile/corporațiile, întreprinderile sau alte entități „cu scop lucrativ”, indiferent de natura lor juridică (înregistrate/neînregistrate), de participații (în totalitate sau parțial private/de stat) sau de dimensiunea lor (mari/mici), în cazul în care nu sunt controlate de public.

(2)  Se enumeră colaboratorii care dețin o poziție care ar putea duce la un conflict de interese (articolul 52 din Regulamentul financiar și articolul 34 din normele de aplicare).

ANEXA VII

Criterii de utilitate excepțională aplicabile subvențiilor pentru proiecte, subvențiilor operaționale și acțiunilor comune din cadrul celui de Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)

Decizia nr. 1350/2007/CE, articolul 4 alineatul (1) litera (a), articolul 4 alineatul (1) litera (b) și articolul 4 alineatul (3)

1.   PRINCIPII GENERALE

Calitatea de utilitate excepțională poate fi acordată propunerilor care au o valoare adăugată europeană foarte ridicată în următoarele domenii:

Contribuția la:

—	ameliorarea sănătății cetățenilor europeni evaluată, dacă este posibil, pe baza indicatorilor adecvați, inclusiv a indicatorului „ani de viață sănătoasă”;

—	reducerea inegalităților în materie de sănătate în interiorul și între statele membre și regiunile UE;

—	consolidarea capacității pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici eficiente privind sănătatea publică, în special în domeniile în care această necesitate este acută;

—

implicarea noilor actori (netradiționali) în favoarea sănătății în acțiuni durabile de cooperare conforme cu etica, atât la nivel regional sau local, cât și între țările participante. Aceștia pot proveni din sectorul public, din sectorul privat și din rândul părților interesate din societatea civilă în sens mai larg, ale căror obiective primare nu se limitează la sănătatea publică (de exemplu, din rândul tinerilor, al grupurilor etnice și al altor sfere de interes public, cum ar fi mediul înconjurător și sportul).

Propunerile care îndeplinesc criteriile de mai sus pot fi considerate de utilitate excepțională. Solicitanții trebuie să poată demonstra modul în care acțiunea propusă contribuie la domeniile menționate mai sus prin respectarea criteriilor specificate în secțiunile care urmează.

2.   UTILITATEA EXCEPȚIONALĂ A PROIECTELOR

În cazul unei propuneri cu utilitate excepțională, se poate preconiza o contribuție maximă din partea UE per beneficiar de 80 % din costurile eligibile (respectiv, pentru beneficiarul principal și pentru beneficiarul asociat), după cum se precizează în secțiunea „Principii generale” de mai sus. Cel mult 10 % din numărul proiectelor finanțate ar trebui să primească o cofinanțare din partea UE de peste 60 %. Propunerile de proiecte care solicită mai mult de 60 % cofinanțare trebuie să satisfacă următoarele criterii:

—	cel puțin 60 % din bugetul total al acțiunii trebuie să fie utilizat pentru finanțarea personalului. Acest criteriu are scopul de a promova consolidarea capacității de dezvoltare și de punere în aplicare a politicilor eficiente în materie de sănătate publică;

—

cel puțin 25 % din bugetul acțiunii propuse trebuie alocat statelor membre cu un PIB pe cap de locuitor (publicat de Eurostat în ultimul său raport statistic) aflat în ultimul sfert corespunzător PIB-ului pe cap de locuitor al tuturor statelor membre ale UE. Acest criteriu are scopul de a contribui la reducerea inegalităților în materie de sănătate între statele membre ale UE;

—	trebuie obținut un scor de cel puțin 5 din 8 puncte pentru toate criteriile de atribuire din cadrul categoriei de relevanță politică menționate în anexa II. Acest criteriu are scopul de a promova îmbunătățirea sănătății cetățenilor europeni prin creșterea relevanței politice;

—	cel puțin 10 % din buget trebuie alocat organizațiilor care nu au primit nicio finanțare în cadrul Primului și al celui de Al doilea program în domeniul sănătății în ultimii 5 ani. Acest criteriu are ca scop promovarea implicării de noi actori în domeniul sănătății.

3.   UTILITATEA EXCEPȚIONALĂ A SUBVENȚIILOR DE FUNCȚIONARE

O contribuție maximă din partea UE de 80 % din costurile eligibile ar putea fi preconizată în cazul în care o propunere privind o nouă subvenție de funcționare are o utilitate excepțională, astfel cum se specifică în secțiunea „Principii generale” de mai sus. Propunerile de noi subvenții de funcționare care solicită mai mult de 60 % cofinanțare trebuie să satisfacă următoarele criterii:

—

cel puțin 25 % din membrii sau membrii candidați ai organismelor neguvernamentale sau ai organizațiilor care alcătuiesc rețelele specializate provin din state membre cu un PIB pe cap de locuitor (publicat de Eurostat în ultimul său raport statistic) aflat în ultimul sfert corespunzător PIB-ului pe cap de locuitor al tuturor statelor membre ale UE;

—	reducerea inegalităților în materie de sănătate la nivelul UE, la nivel național sau regional este exprimată atât în misiunea, cât și în programul anual de lucru al organizației/rețelei specializate solicitante.

Pentru subvențiile de funcționare reînnoite, statutul de utilitate excepțională rămâne același cu cel din cererea de propuneri 2011, cu condiția ca situația beneficiarului cu privire la cele două criterii de mai sus să nu fi fost modificată.

4.   UTILITATEA EXCEPȚIONALĂ A ACȚIUNILOR COMUNE

O contribuție maximă din partea UE de 70 % din costurile eligibile ar putea fi preconizată în cazul în care o propunere privind o acțiune comună prezintă o utilitate excepțională, astfel cum se specifică în secțiunea „Principii generale” de mai sus. Propunerile de acțiuni comune care solicită mai mult de 50 % cofinanțare trebuie să satisfacă următoarele criterii:

—	cel puțin 60 % din bugetul total al acțiunii trebuie să fie utilizat pentru finanțarea personalului. Acest criteriu are scopul de a promova întărirea capacității de dezvoltare și de punere în aplicare a politicilor eficiente de sănătate publică;

—

cel puțin 25 % din bugetul acțiunii propuse trebuie alocat statelor membre cu un PIB pe cap de locuitor (publicat de Eurostat în ultimul său raport statistic) aflat în ultimul sfert corespunzător PIB-ului pe cap de locuitor al tuturor statelor membre ale UE. Acest criteriu are scopul de a contribui la reducerea inegalităților în materie de sănătate dintre statele membre ale UE;

—	trebuie obținut un scor de cel puțin 5 din 8 puncte pentru toate criteriile de atribuire din cadrul categoriei de relevanță politică menționate în anexa IV. Acest criteriu are scopul de a promova îmbunătățirea sănătății cetățenilor europeni prin creșterea relevanței politice;

—	cel puțin 10 % din buget trebuie alocat organizațiilor care nu au primit nicio finanțare în cadrul Primului și al celui de Al doilea program în domeniul sănătății în ultimii 5 ani. Acest criteriu are ca scop promovarea implicării de noi actori în domeniul sănătății;

—	la acțiunea comună participă organisme din cel puțin 10 țări participante sau organisme din 3 țări participante, în cazul în care acțiunea este propusă de un organism dintr-un stat membru care a aderat la Uniunea Europeană după 1 mai 2004 sau de o țară candidată.